Download - Stephanie Faul - Ghidul xenofobului. Americanii

c o l e c ] i e c o o r d o n a t \ d e D a n a M o r o i u

bonton

user

Stamp

http://www.nemira.ro/bonton/ghidul-xenofobului-americanii--1300

user

Stamp

STEPHANIE FAUL locuie[te în Washington, D.C., [i este scriitor,redactor [i jurnalist. Crescut\ în capitala ]\rii, a dobân dit oexcelent\ perspectiv\ asupra ciud\]eniilor [i sl\biciunilorcompatrio]ilor ei [i a înv\]at mult mai multe decât [i-ar fidorit s\ [tie despre politic\, dineuri [i hiperboliz\ri. De ase-me nea, remarca lui Bismarck are pentru ea valoare deaxiom\: „Legile sunt precum cârna]ii; mai bine s\ nu vezicum sunt f\cute.“Un produs tipic al melting-potului american, este pe jum\ -tate imigrant ceh, pe jum\tate yankeu din Connecticut, cuo bunic\ vorbitoare de limba german\ [i veri în Canada, An-glia [i Elve]ia. De[i o americanc\ vajnic\ din anumite punctede vedere – curioas\, deschis\ [i pragmatic\ – Stephanie î[iscandalizeaz\ adesea compatrio]ii: nu îi place shoppingul,nu zace la televizor [i, culmea, ador\ mersul pe jos.Perspectiva xenofob\ i-a fost insuflat\ înc\ din [coala pri-mar\ francez\, dar [i în internatul elve]ian sau în vacan -]ele petrecute în Asia sau bând bere brun\ Newcastle înpuburi engleze[ti. Alte tr\s\turi de xenofob incurabil: as-cult\ muzic\ afri can\, apreciaz\ mâncarea vietnamez\,iube[te înc\l]\ min tea italian\, are pisici siameze [i cite[teromane engleze[ti.

Traducere din limba englez\ADRIANA B|DESCU


user

Stamp

http://www.nemira.ro

Coperta colec]iei: Dana MOROIU, Corneliu ALEXANDRESCUIlustra]ia copertei: Irina DOBRESCU

Descrierea CIP a Bibliotecii Na]ionale a RomânieiFAUL, STEPHANIE

Ghidul xenofobului - Americanii / Stephanie Faul;trad.: Adriana B\descu. - Bucure[ti : Nemira PublishingHouse, 2009

ISBN 978-606-92087-5-5

I. B\descu, Adriana (trad.)

821.111-4=135.1

Stephanie FaulTHE XENOPHOBE’S GUIDE TO THE AMERICANS

© Copyright Oval Projects, 1994, 1999, 2008

© Nemira Publishing House, 2009

Redactor: Vlad PUESCUTehnoredactor: Corneliu ALEXANDRESCU

Tiparul executat de Graficprint Industries

„Ghidul Xenofobului“ este o marc\ `nregistrat\.Toate drepturile rezervate.

Orice reproducere, total\ sau par]ial\, a acestei lucr\ri,f\r\ acordul scris al editorului, este strict interzis\[i se pedepse[te conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606-92087-5-5

Popula]ia SUA este de circa 306 milioane de locuitori,comparativ cu 33 de milioane canadieni, 62 de milioanebritanici, 108 milioane mexicani, 127 de milioane japonezi,148 de milioane ru[i [i 1,3 miliarde chinezi.

STATELEUNITEALEAMERICII

MIC

DEJU

NGU

STAR

EPR

ÂNZ

CEAI

CIN|

C u l t u r \

Cultura popular\ american\ este, de fapt, cea

mai popular\ cultur\ popular\ inventat\ vreo-

dat\. Episoade dublate din Totul despre sex [i Fa-

milia Simpson ruleaz\ `n ]\ri ca Brazilia [i China,

iar restaurantele McDonald’s sunt `ntâlnite `n

aproape toate capitalele lumii, din Azerbaidjan

pân\ `n Zimbabwe.

~n Statele Unite exist\ a[a-numitele arte fru-

moase, dar, pentru a rezista pe pia]\, sunt adesea

finan]ate din plin de autorit\]i [i de funda ]iile de

caritate. Tonul predominant al culturii americane

este cel popular, de la filme cu gangsteri [i ̀ mpu[ -

c\ turi pân\ la concerte rock [i derbiuri de demo -

l\ri. Cum nu exista o infrastructur\ când au venit

ei ̀ n America, imigran]ii [i-au creat o cultur\ pro-

prie. A rezultat astfel un divertisment „pe m\sura

Gh i d u l x e n o f o b u l u i . Am e r i c a n i i 79

tuturor“, un gen pe care nimeni s\ nu fie nevoit

s\ se str\duiasc\ prea tare pentru a-l `n]elege.

Sam Goldwyn, titanul lumii cinematografice, a

spus la un moment dat: „Nimeni nu a ajuns vreo-

dat\ falit fiindc\ a subestimat gustul publicului

american.“ Ca un veritabil far al democra]iei, Sta-

tele Unite produc cultur\ din popor, creat\ de po -

por [i pentru popor – pentru tot poporul [i pentru

toate popoarele lumii.

La fel ca regele Canut1, autorit\]ile celorlalte

state ̀ ncearc\ din când ̀ n când s\ z\g\zuiasc\ flu-

xul crescând al influen]ei culturale americane [i, la

fel ca bietul suveran sus-amintit, e[ueaz\ de fie-

care dat\. Valul mareic uria[ reprezentat de cul-

tura popular\ american\ m\tur\ totul ̀ n calea lui.

E T E L E V I Z I U N E , N U V I A } | R E A L |

Televiziunea exercit\ cea mai puternic\ in-

fluen]\ cultural\ asupra vie]ii americanilor, fiind

considerat\ aproape unanim ca numitor comun

S T E P H A N I E F A U L80

1 Membru al familiei regale daneze care, `n anul 1015,debarc\ `n Anglia `n fruntea unei cete de danezi [i de nor-vegieni, devenind un an mai târziu regele Angliei; va pune

al societ\]ii. Num\rul gospod\riilor care au un

televizor este mai mare decât al celor dotate cu

instala]ii sanitare, iar elevii de liceu petrec `n

medie mai mult timp `n fa]a micului ecran decât

`n clas\.

Televiziunea define[te o realitate proprie; eve-

nimentele despre care nu se pomene[te la televi-

zor nu s-au `ntâmplat, iar cele care nu se petrec

decât pe micul ecran (cum ar fi c\s\toria sau de-

cesul unui personaj de film) provoac\ adev\rate

mi[c\ri na]ionale, `nregistrând audi en]e-record.

Emisiunile din timpul zilei sunt `n general te-

lenovele a c\ror intrig\ se axeaz\ pe infidelit\]i

maritale [i crize medicale, [i talk-show-uri ̀ n care

moderatorii `i `mboldesc pe invita]i s\ dez v\ luie

detalii personale pe care niciun om cu scaun la

cap nu le-ar face publice. Produc]iile dra matice [i

filmele poli]iste domin\ programele de sear\ –

astfel `ncât, `nainte de a `mplini vârsta de opt-

sprezece ani, tinerii americani vor fi vizionat deja

peste [aisprezece mii de crime televizate.

Pasiunea americanilor pentru cump\r\turi [i

pentru a c\p\ta diverse obiecte pe gratis atinge


bazele primei armate de profesioni[ti, menit\ s\ lupte`mpotriva seniorilor feudali (n. tr.).

culmi frenetice odat\ cu jocurile [i concursurile

televizate. Un alt tip de program nelipsit este

emisiunea de investiga]ie criminalist\, care se

axeaz\ pe subiecte [ocante, de tipul ho]ilor de

cadavre, al afacerilor cu droguri [i al prostitu]iei

masculine juvenile. La toate acestea s-a mai ad\ -

u gat un gen: emisiunile `n care echipa de filmare

urm\ re[te pas cu pas poli]ia `n ac]iune vreme de

o sear\ [i filmeaz\ operarea arest\rilor.

Televiziunea a atins o culme odat\ cu apari]ia

transmisiei prin cablu [i satelit, care ne permite

s\ alegem dintre sute de canale, printre care [i

unele ridicol de specializate, precum The Weather

Channel, dou\zeci [i patru de ore pe zi de baro-

metrie [i prognoze de precipita]ii; Music Tele -

vi sion (MTV) [i echivalentele sale de muzic\

soul [i country; C-Span, care transmite lucr\rile

Congresului, având de asemenea o larg\ `ntre-

buin]are ca somnifer; sau Court TV, ce permite

telespectatorilor s\ strige indigna]i la judec\tor

a[a cum url\ spectatorii la arbitru pe stadion.

M â n c a r e [ i b \ u t u r \

E { T I C E E A C E M | N Â N C I

Americanii abordeaz\ fiecare mas\ con[tien]i

c\ ceea ce m\nânc\ ori le face r\u, ori – [i mai

grav – ̀ i ̀ ngra[\. Mâncarea contribuie la apari]ia

bolilor, ̀ n special a temutelor afec]iuni cardiace,

[i niciodat\ nu po]i [ti care `nghi]itur\ se va

dovedi fatal\.

Printre felurile suspecte se num\r\ costi]ele

fripte („infarct la tav\“) [i orice aliment bogat `n

gr\simi [i colesterol, cu ridicat con]inut caloric [i

s\rac `n fibre, ca zah\rul, untul, brânza, `nghe -

]ata, pâinea alb\ sau orice pr\jeal\. Consumul

de hotdog, un soi de sine qua non american, a

fost corelat cu apari]ia leucemiei la copii. Nici

chiar spanacul [i sfecla nu sunt scoase din cauz\,


din cauza concentra]iei mari de acid oxalic,

acesta fiind d\un\tor `n cantit\]i mari. ~n nes -

fâr[ita b\t\lie a americanilor pentru tinere]e per-

petu\, s\n\tate excelent\ [i siluet\ atr\g\ toare,

mâncarea se afl\ `n prima linie a frontului, iar

aroma constituie prima sa victim\.

Obsesia alimentar\ a americanilor este sus -

]inut\ de o aparent infinit\ serie de studii [tiin -

]ifice care demonstreaz\ caracterul integral sau

toxic al diverselor mânc\ruri. Faptul c\ aceste

studii sunt aproape de fiecare dat\ finan]ate de

un anumit grup de interese cu un obiectiv bine

stabilit nu pare a da nim\nui de gândit. Spre

exemplu, atunci când un studiu a constatat c\

ingerarea unor cantit\]i masive de t\râ]e de

ov\z reduce co les te ro lul [i deci poate preveni

atacurile cardiace, pre]ul ov\ zului a explodat, iar

supermarketurile americane au fost imediat

inundate de produse cu con ]inut mare de t\râ]e

de ov\z, printre care acadele [i bere cu aceste

t\râ]e minunate.

Americanii preocupa]i de starea lor de s\n\ -

tate sunt gata s\ m\nânce orice produs, oricât

de nepl\cut sau de lipsit de gust ar fi, atât timp


cât au impresia c\ `i va men]ine s\n\to[i sau `i

va ajuta s\ sl\beasc\.

Restaurantele folosesc pe meniuri simboluri

speciale, pentru a indica acele feluri care sunt

„s\n\toase pentru inim\“ (cu con]inut sc\zut

de colesterol [i gr\simi saturate) sau „u[oare“

(un termen nedefinit, care implic\, dar nu `n

mod necesar, un con]inut caloric sau de gr\ -

simi redus).

Supermarketurile au rafturi separate de pro-

duse cu men]iunea „con]inut de sare sc\zut“,

„con]inut caloric sc\zut“, „dietetic“, „f\r\ coles -

terol“ sau „imita]ie“. (O etichet\ de tip „arom\

redus\“ ar fi inutil\.) Americanii cump\r\ fâ[iu]e

uniforme de „[unc\“ extrudat\ din boabe de soia,

imita]ii de ou\ lichide `n cutii de plastic, brânz\

f\r\ gr\simi care seam\n\ la gust cu adida[ii re-

cicla]i, b\uturi r\coritoare carbonatate aromati-

zate cu chimicale al c\ror nume nici nu-l pot

pronun]a, [i pâine cu con]inut ridicat de fibre,

`mbog\]it\ cu pulp\ de celuloz\.

Alimentele interzise, `ndeosebi ciocolata,

stârnesc ̀ n sufletul americanilor acela[i fior ilicit

pe care alte culturi `l rezerv\ sexului. La fiecare


`nghi]itur\ de crem\ de ciocolat\ sau pr\jitur\

cu fri[c\, ei sunt str\b\tu]i de un delicios tremur

de vinov\]ie. Deserturile opulente, „p\c\toase“,

au nume sinistre, precum „Checul diavolului“,

„Nebunie de ciocolat\“ sau „Ciocolat\ pân\ la

moarte“. Pân\ la urm\, aceste apelative nu fac

decât s\ traduc\ ceea ce [tie orice american:

mâncatul poate d\una grav s\n\t\]ii.

M I C D E J U N A M E R I C A N

Micul dejun de]ine un loc de frunte `n regi-

mul alimentar american. Restaurantele afi[eaz\

anun]uri de genul „Micul dejun servit pân\ la

ora 11.00“ sau, `n cazul celor cu program

non-stop, „Micul dejun 24 de ore pe zi“. Felurile

de mâncare obi[nuite la masa de diminea]\, `n

func]ie de regiune, includ cereale cu lapte, cafea,

[unc\, p\sat de ov\z, salam, costi]\, ou\, scrap-

ple (preparat din buc\]i de porc nepotrivite pen-

tru salam), cafea, biscui]i, cartofi pr\ji]i, pâine

pr\jit\, sirop de ar]ar, cafea, vafe, carne de vit\

conservat\, cl\tite, cafea [i terci de m\lai.


Terciul de m\lai este un fel de mâncare ame-

rican prin excelen]\. Este preparat din m\lai

`nmuiat `n ap\ [i tratat cu le[ie pentru a `nde -

p\rta cu certitudine [tiin]ific\ orice urm\ de cu-

loare [i arom\. Terciul arat\ ca un p\sat de ov\z

alb, cu cocoloa[e [i are chiar mai pu]in gust de -

cât tapetul de perete – dac\ nu este dres din bel -

[ug cu unt, sare [i zeam\ de carne (`ndeosebi

preparat\ din resturile r\mase de la pr\jirea c\r -

nii [i cafea). Locuitorii din Sud se dau `n vânt

dup\ acest terci. Cei din Nord cred c\ el consti-

tuie motivul pentru care sudi[tii au pierdut R\z -

boiul Civil. Pornind de undeva din Maryland, o

linie invizibil\ desparte ]ara: deasupra ei, terciul

de m\lai e considerat impropriu pentru consu-

mul uman, iar sub ea e privit ca fiind esen]ial

pentru supravie]uire.

R E S T A U R A N T E

Restaurantele din Statele Unite variaz\ de la

cele informale, unde sunte]i `ntrebat „Salut, ce-]i

dau?“, pân\ la localurile cu [taif, ̀ n care chelnerul

vi se adreseaz\ cu „Bun\ ziua, eu sunt Alan [i voi


fi chelnerul dumneavoastr\ `n aceast\ sear\. S\ v\

prezint meniul special al serii?“ Uneori, chelnerul

sau chelneri]a se a[az\ lâng\ dumneavoastr\

vreme de câteva minute, pentru a discuta subti-

lit\]ile meniului.

~n restaurantele informale, americanilor le

place servirea agresiv\. Unele restaurante sunt

recunoscute pentru grosol\nia chelnerilor [i a

chelneri]elor, care `[i folosesc manierele detes-

tabile pentru a atrage clien]i masochi[ti cu duiu-

mul. Unele dintre cele mai bune [i mai ieftine

restaurante din ]ar\ sunt cele mici, indepen-

dente, administrate de imigran]ii recent sosi]i ̀ n

State. Cambodgieni, chinezi, salvadorieni, japo-

nezi [i etiopieni, to]i contribuie cu bucatele lor

tradi]ionale la ghiveciul culinar american, [i a[a

destul de bogat. Acest creuzet uria[ produce câ-

teodat\ combina]ii ciudate, cum ar fi restauran-

tele cubano-vietnameze, mexicano-italiene sau

maghiaro-puerto-ricane.

Dar localurile cu adev\rat tipice pentru Statele

Unite sunt cele care nu ofer\ clien]ilor niciun

serviciu suplimentar. ~n 1954, `ntreprinz\torul

Ray Kroc a cump\rat drepturile de utilizare a

standului de hamburgeri al fra]ilor McDonald


din San Bernardino, California, [i a `nceput s\

vând\ francize. Ast\zi exist\ peste treizeci de

mii de localuri McDonald’s `n mai bine de o sut\

de ]\ri, care servesc cincizeci [i dou\ de milioane

de por]ii zilnic.

Re]eta succesului marca McDonald’s este

sim pl\: un meniu restrâns de preparate popu-

lare, `n principal hamburgeri, cartofi pr\ji]i [i

milk shake, minimizarea costurilor de operare

defalcând prepararea `n opera]iuni rutiniere bine

delimitate, folosind vesel\ de unic\ folosin]\

pentru a elimina costurile cu sp\larea ei, fixând

un pre] accesibil [i men]inând un strict control

al calit\]ii.

Astfel, mâncarea este prin excelen]\ predic-

tibil\. {i fiindc\ un Big Mac cump\rat `n Boston

nu se deosebe[te prin nimic de cel achizi]ionat

la Bangkok, acest lucru le permite americanilor

afla]i departe de ]ar\ s\ se rezume la ceea ce le

este familiar. Produsele McDonald’s sunt atât

de standardizate, `ncât revista londonez\ The

Econo mist public\ un Index Big Mac anual, pen-

tru a ilustra puterea de cump\rare relativ\ a di-

verselor monede.


A L C O O L

Cantitatea de alcool consumat\ de americani

a sc\zut constant `n ultimele decenii. ~n medie,

un american consum\ 9 litri de b\uturi alcoolice

anual. Pentru compara]ie, volumul de b\uturi

r\coritoare consumat este de 245 de litri de per-

soan\ pe an.

~n aproape toat\ ]ara (excep]ie f\când statul

Utah, locuit `n mare m\sur\ de abstinen]ii mor-

moni), este perfect legal [i acceptabil s\ bei ceva.

Când [i unde o faci – iat\ o cu totul alt\ problem\,

fiindc\ vânzarea [i consumul de alcool sunt re-

glementate individual, la nivel de stat, comitat [i

ora[. ~n unele state, po]i veni cu ma[ina pân\ `n

dreptul unei ferestre, de unde po]i cump\ra bere,

chiar dac\ este ilegal s\ bei `n ma[in\. ~n altele,

magazinele de profil riguros reglementate [i

p\zite sunt deschise numai `n timpul orelor de

lucru ale func]ionarilor [i ofer\ un sortiment redus

de produse.

Berea american\ tradi]ional\ difer\ de cea pe

care o bea restul lumii. Unul dintre motive este

clima: ̀ n Statele Unite, berea este `n general pre-

parat\ pentru a fi b\ut\ `n cantit\]i uria[e, `n


timp ce vizionezi un eveniment sportiv, la tem-

peraturi de peste 32oC. Prin urmare, sunt nece-

sare un con]inut ridicat de ap\ pentru a favoriza

transpira]ia [i o temperatur\ de servire foarte

sc\zut\, menit\ s\ evite insola]ia. P\cat c\, fiind

atât de rece, berii americane `i piere [i bruma de

gust pe care o avea.

Berea „u[oar\“ – „lite“ – este un produs `n

care pre o cup\rile dietetice [i cele de siguran]\

se `m bin\ armonios. Are con]inut caloric redus,

concentra]ie alcoolic\ sc\zut\ [i (o reu[it\ cu

adev\rat uimitoare) o arom\ chiar mai slab\ decât

berea obi[nuit\.

Berea de r\d\cini – root beer – nu este alcooli-

zat\, `n ciuda numelui. Echivalentul american al

berii de ghimbir, e aromatizat\ cu r\d\cini de

dafin american [i sarsaparilla. Chiar [i america-

nii recunosc c\ ai nevoie de timp pentru a

ajunge s\-]i plac\ aceast\ b\utur\.

O veritabil\ revolu]ie a berii s-a produs prin

intermediul „microber\riilor“ – mici fabrici locale,

care produc cantit\]i mici de bere mai neagr\,

mai tare, mai gustoas\ [i mai aromat\, amintind

de cele europene.


Relaxarea legisla]iei locale `n domeniul al-

coolului a permis de asemenea unor restaurante

s\-[i produc\ propria bere [i aproape fiecare

ora[ cu preten]ii are cel pu]in un local de acest

tip – o tendin]\ ce `ncurajeaz\ experiment\rile.

Aceasta ̀ nseamn\ c\ produc\torii aventuro[i mai

dau din când `n când cu b\]ul `n balt\ cu licori

precum Berea de Cr\ciun din afine sau Berea de

dovleac. Dar, ce naiba, vorbim de America!

user

Stamp


Download - Stephanie Faul - Ghidul xenofobului. Americanii

Top Related