Download - spatiul Sadoveanu
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIAFACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE
TEZĂ DE DOCTORAT
REZUMAT
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,PROF. UNIV. DR. MIRCEA BRAGA
DOCTORAND,CARMEN JITIANU(COCĂU-JITIANU)
ALBA IULIA, 2008
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIAFACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOLOGIE
„GEOGRAFIA” SADOVENIANĂ –INCURSIUNE TOPOLOGICĂ
REZUMAT
COORDONATOR ŞTIINŢIFIC,PROF. UNIV. DR. MIRCEA BRAGA
DOCTORAND,CARMEN JITIANU(COCĂU-JITIANU)
ALBA IULIA, 2008
C U P R I N S
ARGUMENT ........................................................................................................................
3
CAPITOLUL I. DISJUNCŢIA DINTRE REAL ŞI IMAGINAR ÎN TOPOLOGIA SADOVENIANĂ ...
I.1. Elocuţia – o treaptă a imaginarului ......................................................................I.2. Pădurea – univers magic şi fascinant ...................................................................I.3. Spiritualul ca utopie a realului .............................................................................I.4. Târgul sau iluzia care moare ................................................................................I.5. Istoria – între realitate şi fantezie .........................................................................
51018232526
CAPITOLUL II. DISOCIERI ALE TOPOSULUI ......................................................................
II.1. Geografia – un teatru schimbător ........................................................................II.1.1. Sacralitatea muntelui ....................................................................................II.1.2. Peştera – o emblemă a misterului .................................................................II.1.3. Pădurea – un labirint magic ..........................................................................II.1.4. Împărăţia apelor ...........................................................................................
II.2. Naraţiunea – un tărâm al imaginaţiei ...................................................................II.3. Divanul înţelepţilor ..............................................................................................II.4. Iniţierea ca retragere simbolică pe un alt tărâm ...................................................
II.4.1. Transcendenţă şi eternitate ...........................................................................II.4.2. Locul şi timpul ritualului de iniţiere „naturală” ...........................................II.4.3. Adecvări ale toposului la ipostazele zidirii spirituale ..................................II.4.4. De la agon la anagnorisis ............................................................................II.4.5. Spaţiul arhaic românesc – prilej de cunoaştere şi iniţiere ............................
II.5. Mitul ca „substanţă” a cronotopului ....................................................................II.5.1. Dimensiuni interferente: mit şi realitate .......................................................II.5.2. Mitul eternei reîntoarceri ..............................................................................II.5.3. Dimensiunea mitică a scrierilor istorice .......................................................II.5.4. Spaţiul mitic al hanului ................................................................................
II.6. Locul şi timpul idealului erotic ............................................................................II.7. Un spaţiu infestat moral de comunism ................................................................II.8. Spaţio-temporalitatea ideologiei social-politice ..................................................
3233354043515569767783899198
101102109114121126157166
CAPITOLUL III. MIJLOACE DE ACCESARE A TOPOSURILOR ............................................
III.1. Călătoria ...............................................................................................................III.2. Naraţiunea ............................................................................................................
176177189191
III.3. Lectura semnelor .................................................................................................CONCLUZII (DIMENSIUNI ALE SPAŢIULUI ŞI ALE TIMPULUI ÎN „GEOGRAFIA” SADOVENIANĂ) ..........
197
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................
206
Punctul de plecare, în vederea redactării acestei lucrări, l-a constituit dorinţa
noastră de a încerca să realizăm o incursiune în topologia sadoveniană, fără a pierde din
vedere întregul creaţiei, complexitatea operei lui Mihail Sadoveanu.
Prin tema propusă, lucrarea noastră s-a aflat în faţa posibilităţii de a adopta
două perspective: una teoretică şi una practică. Cea dintâi, bucurându-se de o cotă
simbolică ridicată, are avantajul că instalează cercetarea pe un teren sigur, reducând
substanţial dificultăţile şi riscurile care apar atunci când se optează pentru varianta
secundară. Dincolo însă de aceste avantaje securizante, perspectiva teoretică impune, din
punctul nostru de vedere, şi câteva dezavantaje, reducând, din capul locului, accesul la
pluralitatea de tratări, emiterea altor opinii în legătură cu fenomenul cercetat. De aceea,
până la un anumit punct, ne-am instalat – dacă putem spune aşa – la adăpostul confortabil
al unor teorii literare (teoria imaginarului, teoria spaţiului), vizând un sistem de concepte în
permanenţă deschis, viu, mobil, flexibil, pentru ca, apoi, să încercăm articularea unei
abordări practice a toposului în paginile lucrării noastre.
Desigur că, în cercetarea noastră, am tratat inegal textele sadoveniene,
rezervând un spaţiu prea larg unora, trecând poate prea fugar peste altele, sau, dimpotrivă,
neamintindu-le deloc pe acelea pe care nu am considerat necesar să le integrăm în
prezentul studiu. Oricum, intenţia noastră nu era de a realiza o inventariere a operei
prozatorului, destul de vastă şi diversă, ci de a descoperi, de a scoate la lumină o altă
„geografie” decât cea dezbătută de majoritatea exegeţilor, una în jurul căreia polarizează o
forţă centrifugă (timpul) şi o forţă centripetă (spaţiul), dimensiuni mai mult sau mai puţin
reale, menite să contureze un univers ficţional cu o configuraţie stabilă. Ne referim aici la
universul imaginar sadovenian, conceput ca „un cadru în care acţiunea se va desfăşura”1[1]
şi se va putea „consuma la modul pur în «pură» pierdere”2[2], idee aprofundată în capitolul
I al lucrării (Disjuncţia dintre real şi imaginar în topologia sadoveniană). Proiecţia în
imaginar este, de fapt, o proiecţie în parareal, într-un univers asemănător şi, totuşi, diferit
1[1] Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfaţă de Cornel Mihai Ionescu, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000, p. 243.2[2] Jean Starobinski, Relaţia critică, traducere de Alexandru George, prefaţă de Romul Muntean, Bucureşti, Editura Univers, 1974, p. 163.
de cel ştiut, de cel cotidian, controlabil cu mijloacele raţiunii. Inserţia imaginară în planul
realului este un proces insesizabil, „într-o ritmare extrem de fină”3[3], ca şi când universul
acesta ireal ar primi, „gradat, atribute depline ale [...] firescului, ale cotidianului”4[4].
Abordând un ton calm, natural, senin şi, pe alocuri, plin de unor, Sadoveanu lasă impresia
că tot ceea ce ţine de imaginar nu ar fi construit cu intenţie, ci cu o acomodare instantanee
care presupune o familiarizare mai veche cu realitatea. Planul imaginar pe care acţiunea
alunecă la un moment dat reprezintă, de fapt, o revanşă asupra realităţii, dar nu ca o
adâncire în misterele tulburătoare ale acesteia. Nu mai e vorba aici despre libertatea pe care
o solicită pentru sine orice istorie imaginară, ci de o extremă libertate lucidă asupra
realităţii şi împotriva esenţei însăşi a acesteia. Numai că imaginaţia sa nu e eliberată de
orice îngrădire, ci, dimpotrivă, e deliberat dominată, deoarece scriitorul nu propune viziuni
terifiante sau paradisiace, ci descifrează doar psihologii, descriind, de cele mai multe ori,
forme ale diferitelor stări sufleteşti ce se aprind, se amplifică şi se sting în anumite spaţii
reale sau imaginare. Spaima sau încântarea presupune izolarea insului uman într-un univers
fie ostil, fie primitor. Un univers ostil în care, odată intrat, omul este zdrobit de însăşi
existenţa unor forţe colosale care par a i se opune cu vrăjmăşie. Un asemenea univers poate
fi considerat, în opinia noastră, pădurea haotică, întunecată, monstruoasă, simbolizând
infernul, poate fi pustiul nemărginit, o altă întruchipare a morţii sau poate fi metropola
asurzitoare, labirintică, un alt infern, „ce te anulează prin masivitate greoaie şi vacarm,
prin mulţimea duşmănoasă”5[5]. Un univers prietenos în care, odată intrat, omul este salvat
de la o viaţă mediocră cu ajutorul povestirilor, este constituit de han, moară, crâşmă,
pătrunse de un fior al imaginarului, gata să întreţină o stare de mister difuz.
În spaţiul acestui univers vom întâlni chipuri, figuri însolite, personaje, idei,
fapte şi întâmplări, neregăsibile într-un plan verosimil, coordonate, conform opiniei lui
Mihail Bahtin, ale cronotopului, „ca materializare principală a timpului în spaţiu”6[6].
Altfel spus, am încercat să conturăm existenţa unui topos condiţionat de ceea ce se
întâmplă fie doar în imaginaţie, „ca auxiliar al acţiunii”7[7], fie în realitate, ea însăşi
condusă, până la urmă, de legi care ne sunt necunoscute.
Aceste concepte dezvoltă un potenţial de identificare, dar şi de distanţare ce
este dependent, desigur, de valoarea estetică, comunicativă a textelor literare abordate,
3[3] Mircea Braga, Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979, p. 67.4[4] Ibidem.5[5] Eugen Luca, Mihail Sadoveanu sau elogiul raţiunii, Bucureşti, Editura Minerva, 1972, p. 247.6[6] Mihail Bahtin, Probleme de literatură şi estetică, traducere de Nicolae Iliescu, prefaţă de Marian Vasile, Bucureşti, Editura Univers, 1982, p. 482.7[7] Gilbert Durand, op. cit., p. 243.
dând posibilitatea unei stratificări a toposurilor inedite, originale, şi, participând, în acest
fel, la un proces mai vast de construire şi deconstruire a universului nostru imaginar,
simbolic. De aici poate şi flexibilitatea şi elasticitatea conceptului de „topos”, utilizat de
noi pe parcursul cercetării, care, dincolo de sensul standard, poate căpăta accepţiuni
multiple, îmbrăcând practic diferite forme care, prin caracteristicile sale, participă la
dinamica lucrurilor. Pornind de la aceste considerente, am crezut de cuviinţă ca, în
capitolul al II-lea (Disocieri ale toposului), incursiunea noastră topologică să nu vizeze
numai conturarea unui cadru fizic general (menit să surprindă elementele dominante în
opera sadoveniană, conform teoriei lui Gaston Bachelard, şi anume pământul şi apa), ci să
meargă mai departe, deschizând noi orizonturi spre alte „substanţe” ale cronotopului
sadovenian. Ceea ce, până acum, constituia elementul ordonator al operei lui Mihail
Sadoveanu (toposul în accepţiunea sa generală) devine, în opinia noastră, o simplă pânză
de fundal, interesul fiind trezit mai mult de structurile şi substructurile sale.
În acest sens, poposim în culisele unui tărâm aparte, gata să ne facă martorii
unui spectacol al vorbei, în care protagonistă se dovedeşte a fi naraţiunea, act de creaţie
subordonat unui proces de artificializare aflat sub suzeranitatea imaginarului. Scena pe care
se consumă poveştile (hanul, crâşma sau moara) este, de cele mai multe ori, locul unor
întâlniri de taină (în sens de spaţiu închis, ascuns vederii, tăinuit, dar şi de spaţiu deschis
oricui, spaţiu de poveste, de dialog) unde oamenii se mişcă şi cuvântează într-un ritm ireal,
mai mult proiectaţi, lipsiţi de precizia tuturor dimensiunilor.
Părăsind spectacolul naraţiunii, pătrundem pe o altă scenă: divanul, ca topos
„bântuit” de înţelepciune. Spectacolul cugetării este urmărit în cărţile-cheie ale filozofiei
sadoveniene: Soarele în baltă sau Aventurile şahului, Ostrovul lupilor sau Divanul
persian. Dezlegând tainele jocului de şah prin ochii lui Temistocle Cantaraga, urmărind
destinul lui Mehmet Caimacam sau pe cel al lui Ferid, pătrundem în lumea povestirii
pilduitoare, un univers iluzoriu care invită la un scenariu al meditaţiei şi analogiilor, al
tâlcurilor supuse interpretării.
Ţinând cont de apartenenţa lui Mihail Sadoveanu la Loja Masonică şi la
ecourile pe care aceasta le-a avut la nivelul operei sale, atunci nu puteam trece cu vederea
iniţierea, ca modalitate de a pătrunde într-un timp şi un spaţiu, de cele mai multe ori
nedeterminate, gata să furnizeze „cele dintâi principii de viaţă”8[8] prin care „găsim nu
numai o mângâiere în această viaţă, ci şi o îndulcire a morţii prin nădejdea într-o soartă
8[8] Horia Nestorescu-Bălceşti, Mihail Sadoveanu mason, Bucureşti, Centrul Naţional de Studii Francmasonice, 2007, p. 40.
mai bună”9[9]. Personaje ca Kesarion Breb (Creanga de aur), Gheorghiţă (Baltagul), Ionuţ
(Fraţii Jderi) sau Bogdănel (Nunta Domniţei Ruxanda) parcurg un scenariu complex de
iniţiere, de trecere de la o stare de inocenţă la cea de experienţă, prelucrând, de fiecare
dată, un rit arhaic de iniţiere masculină şi dispunând în prim-plan o călătorie pedagogică,
urmată de dispariţia ritualică (descensus ad inferos), epifania şi, în cele din urmă, de
dobândirea unui nume şi a unui loc în ierarhia socială.
Înaintând în cercetarea noastră, nu puteam să nu remarcăm, în cadrul operei
sadoveniene, existenţa unui cronotop colorat mitic, în interiorul căruia operează arhetipul,
imaginea, metafora, simbolul, elemente având un rol fundamental în constituirea şi chiar
valorificarea unui univers imaginar. O lume a imaginarului care poartă marca Sadoveanu, o
lume reînviată şi dirijată de forţa mitului. Pe fundaluri mitologice se derulează romanul
căutării lui Nechifor Lipan (Baltagul) în care se stabileşte o congruenţă între timpul
concret şi timpul mitic, între spaţiul profan şi spaţiul mitic. Nostalgia arhetipurilor este o
anamnesis platoniciană, presupunând mitul eternei reîntoarceri, mit care, de altfel, stă la
baza romanului Creanga de aur. Negreşit putem vorbi şi despre o mitizare a spaţiului şi a
timpului istoric, surprinzând lumea lui Ştefan cel Mare.
Mergând mai departe, ne-am oprit asupra locului şi timpului idealului erotic. A
vorbi despre eros ca despre o componentă a „geografiei” sadoveniene înseamnă a urmări
manifestările acestuia condiţionate, mai mult sau mai puţin, de realitatea spaţială şi
temporală, fie că se referă la universul exterior sau, dimpotrivă, la unul interior. La
Sadoveanu, erosul devine un „topos” care generează emoţie, un ferment strecurat
pretutindeni în impetuoasele trăiri ale masculinului şi femininului, cunoscând toate formele
de manifestare. Indiferent de natura ei, iubirea personajelor sadoveniene se conturează ca
un topos în care se dă o luptă continuă între instinct şi raţiune, logica erotică ţinând nu atât
de severitatea unui principiu sau a unei prejudecăţi, cât de sentimentul în sine, trăit, ca o
boală, la paroxism.
Nu puteam aborda „geografia” sadoveniană fără să facem trimitere şi la
perioada comunistă care, odată instaurată, şi-a pus amprenta asupra spaţiului românesc şi,
inevitabil, asupra conştiinţei prozatorului. Elementele noii concepţii despre lume reuşesc să
se încorporeze treptat, dar profund şi organic, în fiinţa scriitorului, în modul său de a gândi,
în substanţa vie a operei sale, prin faptele şi personajele înfăţişate. Natura nu mai
reprezintă mediul de viaţă al omului care, asemenea celorlalte fiinţe, trăieşte mereu
aceleaşi evenimente, ci devine doar un spaţiu ocupat exclusiv de oameni, luaţi în
considerare nu din umanism, ci pentru că numai omul contează în lupta pentru putere. O
9[9] Ibidem.
lume limitată, „un fel de lagăr, fără păduri care să poată servi drept refugiu şi fără munţi
care să poată pune în umbră, prin măreţia lor, pretinsa grandoare a sistemului”10[10],
incapabilă să depăşească „falsitatea stridentă” a noii doctrine. Urmărind romane şi nuvele
ca Păuna Mică, Mitrea Cocor, Nada Florilor şi Clonţ-de-fier, nu am vrut decât să scoatem
la lumină un peisaj şi un suflet pur româneşti, un spaţiu infestat moral de comunism, din
care nu se poate ieşi decât prin întoarcere „ab initio”, prin disoluţie şi renaştere.
O altă dominantă a „geografiei” sadoveniene o constituie, în opinia noastră, şi
contextul social-politic, cu atât mai mult cu cât reprezintă o dovadă spaţio-temporală a
evenimentelor ce au marcat istoria acestui popor. Ilustrând problemele sociale surprinse în
opere sadoveniene (Fraţii Jderi, Paştile blajinilor, Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-
Vodă, Nicoară Potcoavă sau chiar Creanga de aur), nu am dorit decât să oferim o privire
limpede asupra autenticelor relaţii sociale şi asupra unui program social destul de bine
articulat care ar putea justifica ideologia social-politică a scriitorului. Deşi, pe alocuri,
implică anumite elemente de afectare şi unele exagerări, convingerile sale ideologice sunt
autentice şi profunde, având un rol determinant în calitatea şi orientarea structurii de
ansamblu a operei.
În capitolul al III-lea, atenţia noastră se îndreaptă asupra mijloacelor de
accesare a toposurilor. Acestea din urmă sunt mai mult decât simple motive, ele
constituind principii simbolice ale cunoaşterii, secţiuni de investigaţie ce reuşesc să facă
lumină în misterul şi necunoscutul infinitelor destine omeneşti. Fiecare personaj acţionează
în cadrul unui „topos” pe care îl accesează apelând la diverse mijloace (călătoria, respectiv
drumul, naraţiunea şi interpretarea), aducând treptat la lumină întâmplări neştiute,
evenimente de taină, smulse parcă din tenebrele existenţei înconjurătoare.
Ultimul capitol concentrează, de fapt, şi aspectele conclusive ale cercetării
noastre, mai precis coexistenţa celor două dimensiuni: spaţiul şi timpul. Fără îndoială,
legătura spaţio-temporală se manifestă, în orice povestire, nuvelă sau roman aparţinând lui
Sadoveanu, asemenea unui tot unitar, pentru că „indiciile timpului se relevă în spaţiu, iar
spaţiul este înţeles şi măsurat prin timp”11[11], astfel încât cele două să devină „centre în
jurul cărora se organizează principalele evenimente”12[12] ale scrierilor, pentru a putea
concluziona că „lor le aparţine rolul principal în alcătuirea subiectului”13[13].
10[10] Alex Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, [Bucureşti], Editura Maşina de scris, [2005], p. 69.11[11] Mihail Bahtin, Eseuri de critică şi poetică literară, Bucureşti, Editura Univers, 1972, p. 295.12[12] Ibidem, p. 481.13[13] Ibidem.
Încercarea noastră de a surprinde, în cadrul acestei mari coordonate a spaţiului,
toposuri mai mult sau mai puţin simbolice, ne-a permis să oferim, sperăm, o imagine ceva
mai apropiată a coordonatelor „geografice” definitorii ale operei sadoveniene. Creând o
„geografie” atât de bogată şi de variată, Mihail Sadoveanu prezintă o lume aparte prin
intermediul căreia realizează o evaziune într-un univers ce operează cu elementele realului
pentru a construi atât colectiv, cât şi individual, o lume a reprezentărilor, imaginarul fiind
un factor mediator ce ne conduce „în ţinuturi necunoscute pe care pentru o clipă avem
iluzia că le străbatem şi le locuim”14[14].
14[14] Gérard Genette, Figuri, selecţie, traducere şi prefaţă de Angela Ion şi Irina Mavrodin, Bucureşti, Editura Univers, 1978, p. 143.
B I B L I O G R A F I E
A. Opera lui Mihail Sadoveanu utilizată pentru prezentul studiu:
Sadoveanu, Mihail, Opere, vol. 8-18. Ediţie apărută sub supravegherea autoru-lui,
Bucureşti, Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1953-1959.
Sadoveanu, Mihail, Opere, vol. 1-7. Ediţie critică de Cornel Simionescu. Note şi
comentarii de Cornel Simionescu şi Fănuş Băileşteanu. Studiu
introductiv de Constantin Ciopraga, Bucureşti, Editura Minerva, 1981-
1996.
B. Studii critice, istorii literare, eseuri (utilizate sau consultate pentru prezentul studiu):
Adamescu, Gh., Istoria literaturii române, Ediţie critică, studiu introductiv şi note
de Paul Lăzărescu, [Bucureşti], Editura Eminescu, 1998.
Andronescu, Şerban C., Analogii estetice. Teoria spaţiului-timp în arte şi literatură,
Bucureşti, Editura Fundaţia „România de Mâine”, 1998.
Anghel, Paul, Noua arhivă sentimentală, Bucureşti, Piaţa Scânteii 1, Editura
Eminescu, 1975.
Antohi, Sorin, Utopica. Studii asupra imaginarului social, Bucureşti, Editura
Ştiinţifică, 1991.
Bachelard, Gaston, Aerul şi visele. Eseu despre imaginaţia mişcării, traducere de
Irina Mavrodin, în loc de prefaţă: Dubla legitimitate de Jean
Starobinski, traducere de Angela Martin, Bucureşti, Editura Univers,
1997.
Bachelard, Gaston, Apa şi visele. Eseu despre imaginaţia materiei, traducere de
Irina Mavrodin, Bucureşti, Editura Univers, 1995.
Bachelard, Gaston, Flacăra unei lumânări, traducere de Marina Baconsky,
Bucureşti, Editura Anastasia, 1994.
Bachelard, Gaston, Pământul şi reveriile voinţei, traducere de Irina Mavrodin,
Bucureşti, Editura Univers, 1998.
Bachelard, Gaston, Poetica spaţiului, traducere de Irina Bădescu, prefaţă de Mircea
Martin, Piteşti, Editura Paralela 45, 2003.
Bachelard, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu,
prefaţă de Romul Munteanu, Bucureşti, Editura Univers, 2000.
Bahtin, Mihail, Eseuri de critică şi poetică literară, Bucureşti, Editura Univers,
1972.
Bahtin, Mihail, Poetică. Estetică. Sociologie, Bucureşti, f. Ed., 1979.
Bahtin, Mihail, Probleme de literatură şi estetică, traducere de Nicolae Iliescu,
prefaţă de Marian Vasile, Bucureşti, Editura Univers, 1982.
Bayard, Jean-Pierre, La symbolique du feu, Paris, Payot, 1973.
Bădărău, George, Fantasticul în literatură, [Iaşi], Editura Institutul European, 2003.
Băileşteanu, Fănuş, Introducere în opera lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, Editura
Minerva, 1977.
Bălu, Ion, Natura în opera lui Mihail Sadoveanu, studiu introductiv, antologie, tabel
cronologic şi selecţia comentariilor critice [de] ..., Bucureşti, Editura
„Ion Creangă”, 1987.
Bernea, Ernest, Spaţiu, timp şi cauzalitate la poporul român, Bucureşti, Editura
Humanitas, [1997].
Bernea, Ernest, Cadre ale gândirii populare româneşti. Contribuţii la reprezen-
tarea spaţiului, timpului şi cauzalităţii, cu o prefaţă de Ovidiu Bârlea,
[Bucureşti], Editura Cartea Românească, 1985.
Bessière, Irène, Le Recit fantastique, Paris, 1974.
Blanchot, Maurice, Spaţiul literar, traducere şi prefaţă de Irina Mavrodin,
Bucureşti, Editura Univers, 1980.
Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, traducere din franceză de Tatiana
Mochi, Bucureşti, Editura Humanitas, 2006.
Braga, Mircea, Destinul unor structuri literare, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1979.
Braga, Mircea, Prefaţă la Mihail Sadoveanu, Nopţile de Sânziene. Paştile
Blajinilor, Bucureşti, Editura Minerva, 1980.
Bratu, Savin, Ipoteze şi ipostaze. Pentru o teorie a istoriei literare, Bucureşti,
Editura Minerva, 1973.
Bratu, Savin, Mihail Sadoveanu. O biografie a operei, Bucureşti, Editura pentru
Literatură, 1963.
Brion, Marcel, Arta fantastică, traducere şi postfaţă de Modest Morariu, Bucureşti,
Editura Meridiane, 1970.
Brunel, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, Presses Universitaires de
France, 1992.
Bulgăr, Gh., Trei scriitori clasici. Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mircea
Eliade, Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 1998.
Burgos, Jean, Imaginar şi creaţie, Bucureşti, Editura Univers, 2003.
Burgos, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda şi
Micaela Gulea, prefaţă de Gabriela Duda, Bucureşti, Editura Univers,
1988.
Caillois, Roger, Eseuri despre imaginaţie, în româneşte de Viorel Grecu, prefaţă de
Paul Cornea, Bucureşti, Editura Univers, 1975.
Caillois, Roger, În inima fantasticului, în româneşte de Iulia Soare, un cuvânt
introductiv de Edgar Papu, Bucureşti, Editura Meridiane, 1971.
Caillois, Roger, L’Homme et le Sacré, 3-e édition augmentée, Paris, Gallimard,
1965.
Cazacu, Mihai, Sinteza sadoveniană, Bucureşti, Editura Litera, 1982.
Cazacu, Mihai, Sinteză şi originalitate în cultura românească (între Apus şi
Răsărit), Timişoara, Editura Facla, 1990.
Călinescu, G., Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucureşti,
Editura Semn E, 2003.
Călinescu, George, Mihail Sadoveanu. Romane şi povestiri istorice, Bucureşti, E. S.
P. L. A., 1961.
Călinescu, Matei, Eseuri despre literatura modernă, [Bucureşti], Editura Eminescu,
[1970].
Chevalier, Jean, Gheerbrant, Alain, Dicţionar de simboluri (Mituri, vise, obiceiuri,
gesturi, forme, figuri, culori, numere), vol. I, II, III, Bucureşti, Editura
Artemis, 1994 – 1995.
Chiciudean, Gabriela, Incursiune în lumea simbolurilor, Sibiu, Editura Imago,
2004.
Chochod, Louis, Histoire de la magie et de ses dogmes, Paris, Payot.
Ciobanu, Nicolae, Între imaginar şi fantastic în proza românească, [Bucureşti],
Editura Cartea Românească, 1987.
Ciopraga, Constantin, „Baltagul” de Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2002.
Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu, Bucureşti, Editura Tineretului, 1966.
Ciopraga, Constantin, Mihail Sadoveanu. Fascinaţia tiparelor originare, Bucureşti,
Piaţa Scânteii 1, Editura Eminescu, 1981.
Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii române, Iaşi, Editura Junimea,
1973.
Constantinescu, Pompiliu, Scriei, vol. IV, ediţie îngrijită de Constanţa
Constantinescu, cu o prefaţă de Victor Felea, [Bucureşti], Editura
Minerva, 1970.
Cristea, Valeriu, Interpretări critice, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1970.
Cristea, Valeriu, Spaţiul în literatură – forme şi semnificaţii, [Bucureşti], Editura
Cartea Românească, 1979.
Crohmălniceanu, Ovid. S., Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, [Bucureşti],
Editura Cartea Românească, 1984.
Crohmălniceanu, Ovid. S., Literatura română între cele două războaie mondiale,
vol. I, Bucureşti, Editura Universalia, 2003.
Crohmălniceanu, Ovid. S., Sadoveanu şi arhetipurile, Bucureşti, Editura Cartea
Românească, 1984.
Curtius, Ernst Robert, Literatura europeană şi Evul Mediu latin, în româneşte de
Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duţu, Bucureşti,
Editura Univers, 1970.
Dan, Sergiu Pavel, Feţele fantasticului. Delimitări, clasificări şi analize, [Piteşti],
Editura Paralela 45, [2005].
Dan, Sergiu Pavel, Proza fantastică românească, Bucureşti, Editura Minerva, 1975.
Dauzat, Albert, Le sentiment de la nature et son expression artistique, Paris,
Librairie Félix Alcan, 1914.
* * *, Dicţionar analitic de opere literare româneşti, coordonare şi revizie
ştiinţifică: Ion Pop, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2001.
* * *, Dictionnaire des mythes littéraires, sous la direction du Professeur Pierre
Brunel, Paris, Edition du Rocher, 1988.
Drăgan, Radu, Muntele înflorit. Contribuţii la o hermeneutică a imaginarului,
[Bucureşti], Editura „Jurnalul literar”, 1998.
Dufrenne, Mikel, Fenomenologia experienţei estetice. Percepţia estetică, vol. II,
cuvânt înainte şi traducere de Dumitru Matei, Bucureşti, Editura
Meridiane, 1976.
Dugneanu, Paul, Forme literare: între real şi imaginar, Bucureşti, Piaţa Presei
Libere 1, Editura Eminescu, 1993.
Dugneanu, Paul, Universuri imaginare, Bucureşti, Editura Cartea Românească,
1981.
Dumitrescu-Buşulenga, Zoe, Valori şi echivalenţe umanistice, Bucureşti, Editura
Eminescu, 1973.
Dumitrescu-Buşulenga, Zoe, Itinerarii prin cultură, Bucureşti, Editura Eminescu, 1982.
Durand, Gilbert, Arte şi arhetipuri, traducere de Andrei Niculescu, Bucureşti,
Editura Meridiane, 2003.
Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginaţia simbolică. Imaginarul, tradu-cere
din limba franceză de Muguraş Constantinescu şi Anişoara Bobocea,
Bucureşti, Editura Nemira, 1999.
Durand, Gilbert, Figuri mitice şi chipuri ale operei. De la mitocritică la mitanaliză,
traducere din limba franceză de Irina Bădescu, Bucureşti, Editura
Nemira, 1998.
Durand, Gilbert, Introducere în mitologie: mituri şi societăţi, în româneşte de Corin
Braga, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2004.
Durand, Gilbert, Les structures anthropologiques de l’imaginaire, Paris, Bordas,
1968.
Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în
arhetipologia generală, traducere de Marcel Aderca, postfaţă de
Cornel Mihai Ionescu, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2000.
Eliade, Mircea, Aspects du mythe, Paris, Gallimard, 1963.
Eliade, Mircea, Caiete de dor, nr. 9, Paris, 1955.
Eliade, Mircea, Le sacré et le profane, Paris, Gallimard, 1965.
Eliade, Mircea, Mythes, rêves et mystères, Paris, Gallimard, 1957.
Eliade, Mircea, Mitul eternei reîntoarceri, traducere de Maria Ivănescu şi Cezar
Ivănescu, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 1999.
Eliade, Mircea, Sacrul şi profanul, traducere de Brânduşa Prelipceanu, Bucureşti,
Editura Humanitas, 1995.
Eliade, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, traducere de Mariana Noica, prefaţă de
Georges Dumézil, Bucureşti, Editura Humanitas, 1992.
Evseev, Ivan, Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale, ediţia a II-a revăzută şi
adăugită, Timişoara, Editura Amarcord, 2001.
Filimon, Valeriu, Critica arhetipală şi fenomenologia narativă, Bucureşti, Editura
Viitorul Românesc, 2004.
Filimon, Valeriu, Imaginarul şi comparatismul. Spiritul istoric şi sistematic în
literatura comparată, Bucureşti, Editura Paco, 2001.
Filimon, Valeriu, Imaginarul şi publicul literar: sistematica receptării operelor
literare de către publicul literar, Bucureşti, Editura Paco, 2001.
Filimon, Valeriu, Poetica imaginarului românesc, Bucureşti, Editura «Grai şi suflet
– Cultura Naţională», 1999.
Frigioiu, Nicolae, Romanul istoric al lui Mihail Sadoveanu, Iaşi, Editura Junimea,
1987.
Frye, Northrop, Anatomia criticii, în româneşte de Domnica Sterian şi Mihai
Spăriosu, prefaţă de Vera Călin, Bucureşti, Editura Univers, 1972.
Genette, Gérard, Figuri, traducere şi prefaţă de Angela Ion şi Irina Mavrodin,
Bucureşti, Editura Univers, 1978.
Georgescu, Paul, Păreri literare, [Bucureşti], Editura pentru Literatură, 1964.
Ghidirmic, Ovidiu, Hermeneutica literară românească, Craiova, Editura Scrisul
Românesc, 1994.
Ghidirmic, Ovidiu, Proza românească şi vocaţia fantasticului, Craiova, Editura
Scrisul Românesc, 2005.
Ghinoiu, I., Vârstele timpului, Bucureşti, Editura Meridiane, 1988.
Grimal, Pierre, Dictionnaire de la mythologie grecque et romaine, Paris, PUF,
1969.
Ianoşi, Ion, Romanul monumental şi secolul XX, [Bucureşti], Editura pentru
Literatură, 1963.
Ibrăileanu, Garabet, Scriitori români şi străini, vol. II, ediţie îngrijită de Ion Creţu,
[Bucureşti], Editura pentru Literatură, 1968.
Iorga, Nicolae, Generalităţi cu privire la studiile istorice, ediţia a IV-a, introducere,
note şi comentarii de Andrei Pippidi, notă asupra ediţiei de Victor
Durnea, Iaşi, Editura Polirom, 1999.
Iorga, Nicolae, Istoria literaturii româneşti contemporane. În căutarea fondului,
vol. II, Bucureşti, Editura Adevărul, 1934.
Iorga, Nicolae, Studii literare, vol. I, ediţie îngrijită şi studiu introductiv de Barbu
Theodorescu, [Bucureşti], Editura Tineretului, 1969.
Ivaşcu, George, Confruntări literare, vol. II, Bucureşti, Piaţa Scânteii 1, Editura
Eminescu, 1986.
Juncan, Marius, Fascinaţia ficţiunii, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1998.
Jung, C. G., Amintiri, vise, reflecţii, traducere din limba germană de Vasile Dem.
Zamfirescu, Bucureşti, Editura Humanitas, 1996.
Jung, C. G., În lumea arhetipurilor, traducere din limba germană, prefaţă,
comentarii şi note de Vasile Dem. Zamfirescu, Bucureşti, Editura
„Jurnalul Literar”, 1994.
Jung, C. G., Opere complete. Arhetipurile şi inconştientul colectiv, vol. I, traducere
din limba germană de Dana Verescu, Vasile Dem. Zamfirescu,
[Bucureşti], Editura Trei, [2003].
Leonte, Liviu, Prozatori contemporani, vol. I, Iaşi, Editura Junimea, 1984.
Livescu, Cristian, Voluptatea labirintului. Glose la o hermeneutică a insolitului
(Mihai Eminescu – Utopia euthanasică; Ion Creangă – Retrăirea
„năzdrăvăniilor” originare; Solomonarii lui M. Sadoveanu; Mircea
Eliade – Dionisianismul fantastic; Halucinaţia banalului), Iaşi,
Editura Timpul, 1995.
Lovinescu, Eugen, Istoria literaturii române contemporane (1900-1937), post-faţă
de Eugen Simion, Bucureşti, Editura Minerva, 1989.
Luca, Eugen, Mihail Sadoveanu sau elogiul raţiunii, Bucureşti, Editura Minerva,
1972.
Maiorescu, Titu, Critice, vol. II, prefaţă de Paul Georgescu, text stabilit, tabel
cronologic, indice şi bibliografie de Domnica Filimon Stoicescu,
Bucureşti, Editura pentru Literatură, 1967.
Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe. Eseu despre romanul românesc, Bucureşti,
Editura 100 + 1 Gramar, 2003.
Manolescu, Nicolae, Sadoveanu sau utopia cărţii, ediţia a III-a, cu un Argument al
autorului, postfaţă de Mircea Martin, [Piteşti], Editura Paralela 45,
[2002].
Manolescu, Nicolae, Teme, vol. 3, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, [1978].
Marcea, Pompiliu, Mihail Sadoveanu. 100 de ani de la naştere, Bucureşti, Editura
Cartea Românească, f. a.
Marcea, Pompiliu, Lumea operei lui Sadoveanu, [Bucureşti, Piaţa Scânteii 1],
Editura Eminescu, [1976].
Marcea, Pompiliu, Umanitatea sadoveniană de la A la Z, Bucureşti, Piaţa Scânteii
1, Editura Eminescu, 1977.
Marino, Adrian, Dicţionar de idei literare, vol. I, [Bucureşti], [Editura Eminescu],
1973.
Marquès-Rivière, Jean, Histoire des doctrines ésotériques, Paris, Payot, 1971.
Martin, Aurel, Metonimii, Bucureşti, Bd. Republicii 17, Editura Eminescu, 1974.
* * *, Masca. Proză fantastică românească, prefaţă şi antologie de Alexandru
George, Bucureşti, Editura Minerva, 1982.
Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba
franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie şi note pentru ediţia
românească de Ioana Bot şi Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura
Dacia, 2001.
Mănucă, Dan, Pe urmele lui Mihail Sadoveanu, Bucureşti, Editura Sport-Turism,
1982.
Micu, Dumitru, Literatura română de la începutul secolului al XX-lea. 1900-1916.
(Publicaţii, grupări, curente), [Bucureşti], Editura pentru Literatură,
1964.
Micu, Dumitru, Istoria literaturii române de la creaţia populară la postmodernism,
Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 2000.
Micu, Dumitru, Periplu, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, [1974].
Micu, Dumitru, Sensul etic al operei lui Sadoveanu, Bucureşti, E. S. P. L. A., 1955.
Micu, Dumitru, Manolescu, Nicolae, Literatura română de azi, 1944-1964. Poezia,
proza, dramaturgia. Încercare de sinteză, [Bucureşti], Editura
Tineretului, 1965.
Mincu, Marin, Critice, vol. II, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, [1971].
Mincu, Marin, Repere, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, [1977].
Mitrache, Gheorghe, Mihail Sadoveanu, comentat de ..., [Bucureşti], Editura Recif,
[1994].
Mitru, George, Sadoveanu despre Sadoveanu, Bucureşti, Editura Minerva, 1977.
Munteanu, George, Cercetări literare, [Bucureşti], Editura pentru Literatură, 1969.
Muşat, Carmen Matei, Romanul românesc interbelic. Dezbateri teoretice, polemici,
opinii critice. Antologie, prefaţă, analize, note, dicţionar, cronologie şi
bibliografie de Carmen Matei Muşat, Bucureşti, Editura Humanitas,
[1998].
Muşat, Virginia, Mihail Sadoveanu povestitor şi corespondent de război, cuvânt
înainte de Al. Piru, [Bucureşti], Editura Militară, 1978.
Negrici, Eugen, Literatura română sub comunism. Proza, [Bucureşti], Editura
Fundaţiei Pro, 2003.
Nestorescu-Bălceşti, Horia, Mihail Sadoveanu mason, Bucureşti, Centrul Naţional de
Studii Francmasonice, 2007.
Oprea, Al., Al. Oprea prezintă 5 prozatori iluştri, procese literare, [Bucureşti],
Editura Albatros, 1971.
Oprişan, Ionel, Opera lui Mihail Sadoveanu. (Natură-om-civilizaţie în opera lui M.
Sadoveanu), vol. I, Bucureşti, Editura Saeculum I. O., 2004.
Paleologu, Alexandru, Bunul-simţ ca paradox, ediţia a III-a, [Bucureşti], Editura
Cartea Românească, 2005.
Paleologu, Alexandru, Treptele lumii sau calea către sine a lui Mihail Sadoveanu,
ediţia a III-a, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, 2006.
Papadima, Ovidiu, Scriitorii şi înţelesurile vieţii, Bucureşti, Editura Minerva, 1971.
Papu, Edgar, Din luminile veacului, [Bucureşti], Editura pentru Literatură, 1967.
Papu, Edgar, Din clasicii noştri. Contribuţii la ideea unui protocronism româ-nesc,
Bucureşti, Piaţa Scânteii 1, Editura Eminescu, 1977.
Paz, Octavio, Dubla flacără. Dragoste şi erotism, traducere din spaniolă de
Cornelia Rădulescu, Bucureşti, Editura Humanitas, [2003].
Păcurariu, Dim., Teme, motive, mituri şi metamorfoza lor, Bucureşti, Editura
Albatros, 1990.
Perpessicius, Opere, vol. 3, f. l., Editura Minerva, 1971.
Perpessicius, Patru clasici (Eminescu, M. Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil
Petrescu), cuvânt înainte de Edgar Papu, [Bucureşti], Editura
Eminescu, [1974].
Petrescu, Cezar, Evocări şi aspecte literare, ediţie îngrijită şi prefaţă de Mircea
Popa, [Timişoara], Editura Facla, 1974.
Philipide, Al., Consideraţii confortabile, vol. II, [Bucureşti], Editura Eminescu,
1972.
Piru, Al., Istoria literaturii române de la începuturi până azi, Bucureşti, Editura
Univers, 1981.
Piru, Al., Panorama deceniului literar românesc. 1940-1950, Bucureşti, Editura
100+1 Gramar, 2004.
Piru, Al., Varia. Preciziuni şi controverse, [Bucureşti], Editura Eminescu, 1972.
* * *, Poetică, estetică, sociologie. Studii de teoria literaturii şi artei, semnate de
Mihail Bahtin, Galina Belaia, Anatoli Bocearov, Iuri Davîdov, Nikolai
Ghei, Veaceslav Ivanov, Mihail Krapcenko, Dimitri Lihaciov, Iuri
Lotman, Dimitri Markov, Vladimir Piskunov, Iuri Surovţev, Dmitri
Zatonski, traducere de Natalia Cantemir, Nicolae Iliescu, Tatiana
Medvedev, Mihail Nasta, Tatiana Nicolescu, Nicolae Roşianu, Marian
Vasile, Antologare, prefaţă şi tabel bibliografic de Vladimir Piskunov,
Bucureşti, Editura Univers, 1979.
Popovici, Vasile, Lumea personajului, Cluj-Napoca, Editura Echinox, 1997.
Poulet, Georges, Études sur le Temps humain, I- II, Paris, Plon, 1961-1962.
Raicu, Lucian, Calea de acces, [Bucureşti], Editura Cartea Românească, 1982.
Ralea, Mihai, Scrieri din trecut în literatură, [Bucureşti], Editura pentru Literatură,
1963.
Ricoeur, Paul, Memoria, istoria, uitarea, traducere de Ilie Gyurcsik şi Margareta
Gyurcsik, Timişoara, Editura Amarcord, 2001.
Ricoeur, Paul, Temps et récit, vol. II, Paris, Édition du Seuil, 1984.
* * *, Romanul românesc în interviuri. O istorie autobiografică, vol. III (R-S),
partea I, antologie, text îngrijit, sinteze bibliografice şi indici de Aurel
Sasu şi Mariana Vartic, Bucureşti, Editura Minerva, 1988.
Rougemont, Denis de, Iubirea şi Occidentul, traducere, note şi indici de Ioana
Cândea-Marinescu, prefaţă de Virgil Cândea, [Bucureşti], [Editura
Univers], [1987].
Ruşti, Doina, Dicţionar de teme şi simboluri din literatura română, Bucureşti,
Editura Univers Enciclopedic, 2002.
Sartre, Jean Paul, L’imaginaire, Paris, Gallimard, 2005.
Sângeorzan, Zaharia, Mihail Sadoveanu. Teme fundamentale, Bucureşti, 1976.
Schnaider, Marcel, Histoire de la littérature fantastique en France, Paris, 1955.
Simion, Eugen, Scriitori români de azi, vol. II, [Bucureşti], Editura Cartea
Românească, 1976.
Solier, René de, Arta şi imaginarul, traducere de Mariana şi Leonid Dimov, cuvânt
înainte de Eugen Barbu, prefaţă de Ion Pascadi, Bucureşti, Editura
Meridiane, 1978.
Spiridon, Monica, Sadoveanu. Divanul înţeleptului cu lumea, Bucureşti, Editura
Albatros, 1982.
Starobinski, Jean, Relaţia critică, traducere de Alexandru George, prefaţă de Romul
Munteanu, Bucureşti, Editura Univers, 1974.
Stănescu, Constantin, Cronici literare, [Bucureşti], Editura Cartea Românească,
[1971].
Streinu, Vladimir, Pagini de critică literară, vol. II, [Bucureşti], Editura pentru
Literatură, 1968.
Ştefănescu, Alex, Istoria literaturii române contemporane. 1941-2000, [Bucureşti],
Editura Maşina de scris, [2005].
Todorov, Tzvetan, Introducere în literatura fantastică, în româneşte de Virgil
Tănase, prefaţă de Alexandru Sincu, Bucureşti, Editura Univers, 1973.
Tohăneanu, G. I., Arta evocării la Sadoveanu, Timişoara, Editura Facla, 1979.
Tomuş, Mircea, Mihail Sadoveanu. Universul artistic şi concepţia fundamentală a
operei, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1978.
Tomuş, Mircea, Romanul Romanului Românesc. (În căutarea personajului), vol. I,
Bucureşti, Editura 100 + 1 Gramar, 1999.
Torrance, Robert M., The Spiritual Quest. Transcendence in Myth, Religion and
Science, Berkeley, Los Angeles & Londres, University of California
Press, 1994.
Tuveson, Ernest L., Milenium and utopia; a study of the background of the idea of
progress, Berkeley, University of California Press, 1949.
Tuzet, Hélène, Le Cosmos et l’imagination, Paris, José Corti, 1965.
Ţeposu, Radu G., Viaţa şi opiniile personajelor, [Bucureşti], Editura Cartea
Românească, 1983.
Ungheanu, M., Pădurea de simboluri, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1973.
Vax, Louis, L’Art et la littérature fantastique, Paris, 1963.
Vax, Louis, La séduction de l’étrange. Étude sur la littérature fantastique, Paris,
PUF, 1965.
Vianu, Tudor, Arta prozatorilor români, prefaţă, tabel cronologic şi indice de nume
de Henri Zalis, [Bucureşti], Editura Albatros, [1977].
Vianu, Tudor, Scriitori români, vol. III, ediţie îngrijită de Cornelia Botez, antologie
de Pompiliu Marcea, [Bucureşti], Editura Minerva, 1971.
Vianu, Tudor, Scriitori români din secolul XX, antologie, postfaţă şi bibliografie de
Mihai Dascal, Bucureşti, Editura Minerva, 1979.
Vlad, Ion, „Cărţile” lui Mihail Sadoveanu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1971.
Vlad, Ion, Povestirea. Destinul unei structuri epice. (Dimensiunile eposului),
Bucureşti, Editura Minerva, 1972.
Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, [Bucureşti], Editura Academiei
Republicii Socialiste România, 1987.
Vultur, Ioan, Naraţiune şi imaginar. Preliminarii la o teorie a fantasticului,
Bucureşti, Editura Minerva, 1987.
Wunenburger, Jean-Jacques, Sacrul, traducere, note şi studiu introductiv de Mihaela
Căluţ, postfaţă de Aurel Codoban, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2000.
Wunenburger, Jean-Jacques, Utopia sau criza imaginarului, traducere de Tudor
Ionescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001.
Wunenburger, Jean-Jacques, Viaţa imaginilor, în româneşte de Ionel Buşe, Cluj,
Editura Cartimpex, 1998.
Zucher, Conrad, Psychologie de la superstition, traduction de François Vaudou,
Paris, Payot, 1972.
C. Articole despre Mihail Sadoveanu (utilizate sau consultate pentru prezentul
studiu):
Baconsky, A. E., Elogiu epopeii noastre naţionale, în „Steaua”, VI, nr. 10, 1955.
Baconsky, Leon, Poezie şi adevăr despre realismul lui Mihail Sadoveanu, în
„Steaua”, XI, nr. 10, 1960.
Bălu, Ion, Universul românesc în opera lui Mihail Sadoveanu, în „Viaţa
Românească”, XXIII, nr. 9, septembrie 1970.
Bratu, Savin, Introducere în limbajul emblematic al „Crengii de aur”, în „Viaţa
Românească”, XXIII, nr. 9, septembrie 1970.
Florescu, Nicolae, Structuri arhetipale în „Baltagul”, în „Transilvania”, XI, nr. 8,
august 1982.
Florescu, Nicolae, În căutarea „Crengii de aur”, în „Cronica”, XVII, nr. 43, 5
noiembrie 1982.
Florescu, Nicolae, Drumurile lui Kesarion Breb şi înţelesurile lor, în „Orizont”,
XXXIII, nr. 46, 19 noiembrie 1982.
Isac, Dumitru, Natura în opera lui Mihail Sadoveanu, în „Adevărul Literar şi
Artistic”, XII, nr. 674, 5 noiembrie 1933.
Lovinescu, V., Esoterismul în opera domnului Mihail Sadoveanu”, în „Adevărul
Literar şi Artistic”, XIV, nr. 781, 24 noiembrie 1935.
Micu, Dumitru, Istorie şi mitologie, în „Gazeta Literară”, XIII, nr. 44, 28 octombrie
1965.
Mihăilescu, Dan C., Note la o poetică sadoveniană a spaţiului, în „Revista de
Istorie şi Teorie Literară”, XXXI (tom 32), nr. 4, 1983.
Ornea, Z., Sadoveanu şi tezismul rousseau-ist, în „Viaţa Românească”, XXIII, nr. 9,
septembrie 1970.
Paleologu, Alexandru, Filozofia lui Sadoveanu, în „Viaţa Românească”, XXIII, nr.
9, septembrie 1970.
Papu, Edgar, Sadoveanu sau revenirea în Kronos, în „Romănia Literară”, III, nr. 44,
30 octombrie 1970.
Ralea, Mihail, Mihail Sadoveanu şi specificul naţional, în „Viaţa Românească”,
XIII, nr. 11, noiembrie 1960.
Stănescu, Eugen, Imaginea Evului Mediu românesc în opera lui Mihail Sadoveanu,
în „Viaţa Românească”, XIII, nr. 11, noiembrie 1960.
Suchianu, D. I., Specificul naţional în opera d-lui Sadoveanu, în „Viaţa
Românească”, XVII, nr. 7, iulie 1925.
Suchianu, D. I., Mihail Sadoveanu şi poezia legendei, în „Viaţa Românească”, VIII,
nr. 10, octombrie 1955.
* * *, De vorbă cu Mihail Sadoveanu despre Masonerie şi despre ultimul său
roman [„Creanga de aur”], în „Adevărul Literar şi Artistic”, XI, seria
II, nr. 658, 16 iulie 1933.
C U P R I N S
ARGUMENT ........................................................................................................................
3
CAPITOLUL I. DISJUNCŢIA DINTRE REAL ŞI IMAGINAR ÎN TOPOLOGIA SADOVENIANĂ ...
I.6. Elocuţia – o treaptă a imaginarului ......................................................................I.7. Pădurea – univers magic şi fascinant ...................................................................I.8. Spiritualul ca utopie a realului .............................................................................I.9. Târgul sau iluzia care moare ................................................................................I.10. Istoria – între realitate şi fantezie .........................................................................
51018232526
CAPITOLUL II. DISOCIERI ALE TOPOSULUI ......................................................................
II.9. Geografia – un teatru schimbător ........................................................................II.1.5. Sacralitatea muntelui ....................................................................................II.1.6. Peştera – o emblemă a misterului .................................................................II.1.7. Pădurea – un labirint magic ..........................................................................II.1.8. Împărăţia apelor ...........................................................................................
II.10.Naraţiunea – un tărâm al imaginaţiei ...................................................................II.11.Divanul înţelepţilor ..............................................................................................II.12.Iniţierea ca retragere simbolică pe un alt tărâm ...................................................
II.4.1. Transcendenţă şi eternitate ...........................................................................II.4.2. Locul şi timpul ritualului de iniţiere „naturală” ...........................................II.4.3. Adecvări ale toposului la ipostazele zidirii spirituale ..................................II.4.4. De la agon la anagnorisis ............................................................................II.4.5. Spaţiul arhaic românesc – prilej de cunoaştere şi iniţiere ............................
II.13.Mitul ca „substanţă” a cronotopului ....................................................................II.5.5. Dimensiuni interferente: mit şi realitate .......................................................II.5.6. Mitul eternei reîntoarceri ..............................................................................II.5.7. Dimensiunea mitică a scrierilor istorice .......................................................II.5.8. Spaţiul mitic al hanului ................................................................................
II.14.Locul şi timpul idealului erotic ............................................................................II.15.Un spaţiu infestat moral de comunism ................................................................II.16.Spaţio-temporalitatea ideologiei social-politice ..................................................
3233354043515569767783899198
101102109114121126157166
CAPITOLUL III. MIJLOACE DE ACCESARE A TOPOSURILOR ............................................
III.4. Călătoria ...............................................................................................................III.5. Naraţiunea ............................................................................................................
176177189191
III.6. Lectura semnelor .................................................................................................CONCLUZII (DIMENSIUNI ALE SPAŢIULUI ŞI ALE TIMPULUI ÎN „GEOGRAFIA” SADOVENIANĂ) ..........
197
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................
206
