Download - SMG-12-2014 Man Semne Conventionale
NECLASIFICAT 1 din 388
R O M Â N I AMINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE
Statul Major General
NECLASIFICATExemplarul nr……
MANUALUL DE SEMNE CONVENŢIONALE DIN ARMATA ROMÂNIEI
BUCUREŞTI- 2014 -
Nr. SMG-12din 14.02.2014
NECLASIFICAT
Şeful colectivului de elaborare: General-maior Alexandru RUS
Colectiv de elaborare: Colonel Gheorghe BADEA Colonel Adrian ANGHELESCU Locotenent colonel Alexandru ACS F.p. Lulu-Cristina DUŢĂ
Maior Iustin ANGHELESCU (SMFT)Colonel Gheorghe-Dănuţ VÂLSAN (SMFA)Comandor Nicu DURNEA (SMFN)Maior Adrian COMAN (CCI)
NECLASIFICAT2 din 392
NECLASIFICAT
EVIDENŢA MODIFICĂRILORefectuate în conţinutul Manualului de semne convenţionale din Armata României
Nr.crt.
Data modificării
Capitolul, secţiunea, paragraful modificate
Structuri care au avizat modificarea
Autoritatea de decizie
care a aprobat
modificarea
Observaţii
NECLASIFICAT3 din 392
NECLASIFICAT
Nr.crt.
Data modificării
Capitolul, secţiunea, paragraful modificate
Structuri care au avizat modificarea
Autoritatea de decizie
care a aprobat
modificarea
Observaţii
NECLASIFICAT4 din 392
NECLASIFICAT
CUVÂNT INTRODUCTIV
Pentru comanda şi controlul operaţiilor militare, veridicitatea imaginii operaţionale afişate,
evaluarea sa corectă şi viteza de luare a deciziilor sunt factori decisivi. În cazul operaţiilor militare
întrunite, este imperativă existenţa unui limbaj comun, bine înţeles de toţi cei care îl folosesc.
Reprezentarea grafică a obiectelor, comandamentelor, deplasărilor şi a informaţiilor suplimentare
(inclusiv textul alfa-numeric şi culorile) este mai repede observată şi înţelesă decât textul scris.
Acest lucru este în special valabil în cazul în care utilizatorii provin din medii diferite în ce priveşte
limba, componenţa, cunoştinţele sau experienţa. De aceea, un standard de simboluri militare comun
pentru operaţiile întrunite reprezintă un element important pentru sporirea eficienţei şi contribuie la
succesul operaţiilor întrunite.
Revizuirea Manualului de semne convenţionale în Armata României a fost determinată de
acceptarea fără rezerve a prevederilor STANAG 2019 Ed. 6 APP-6 (C), NATO JOINT MILITARY
SYMBOLOGY, standard ce se aplică de către toate forţele NATO implicate direct sau indirect în
operaţii, pentru dezvoltarea sistemului şi pentru instruire.
Standardizarea folosirii semnelor convenţionale are un rol important în realizarea
interoperabilităţii necesare desfăşurării operaţiilor întrunite naţionale şi multinaţionale şi are ca
scop, în primul rând, generarea electronică de simboluri, precum şi realizarea manuală a acestora,
având în vedere cerinţele misiunii.
Această nouă ediţie reflectă modificările agreate, furnizează simboluri suplimentare, şi
reflectă armonizarea iniţiată cu toate categoriile de arme.
Lucrarea de faţă se concentrează pe construirea simbolurilor militare în ansamblul lor.
Conţine figuri şi tabele care asigură utilizatorului cadre, pictograme, modificatori şi amplificatori
standard, folosind culori, reprezentări grafice şi alfa-numerice, împreună cu îndrumări pentru
utilizarea lor.
Documentul este suficient de flexibil pentru a permite modificările şi adăugările ulterioare
ale operatorilor şi utilizatorilor. Modificările simbolurilor de faţă şi adăugarea de noi seturi de
simboluri trebuie să se realizeze conform procedurilor NATO.
Manualul se adresează tuturor categoriilor de arme şi se aplică de toate structurile din
Armata României.
Vă încurajez pe această cale să îl folosiţi şi să faceţi propuneri pentru îmbunătăţirea
ulterioară a acestuia, folosindu-vă experienţa, inteligenţa şi creativitatea.
ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL
General-locotenent dr. ŞTEFAN DĂNILĂ
NECLASIFICAT5 din 392
NECLASIFICAT
-PAGINĂ ALBĂ-
NECLASIFICAT6 din 392
NECLASIFICAT
CUPRINS
CAPITOL CONŢINUT Pag.
CAPITOLUL I Probleme generale 9
SECŢIUNEA 1 Introducere 9
SECŢIUNEA a 2-a Cerinţe detaliate 11
SECŢIUNEA a 3-a Specificaţii tehnice 18
CAPITOLUL II Semne convenţionale specifice domeniului aerian 22 SECŢIUNEA 1 Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian 23
SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 26
SECŢIUNEA a 3-a Modificatori 31
SECŢIUNEA a 4-a Rachete 37
CAPITOLUL III Semne convenţionale specifice forţelor terestre 38 SECŢIUNEA 1 Introducere 38
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/ structuri din domeniul terestru
39
SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru
89
SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din domeniul terestru
104
CAPITOLUL IV Semne convenţionale specifice domeniului maritim 113 SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale specifice domeniului maritim, la suprafaţa
apei114
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă 133
CAPITOLUL V Semne convenţionale specifice domeniului spaţial 146 SECŢIUNEA 1 Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial 147
SECŢIUNEA a 2-a Pictograme 150
SECŢIUNEA a 3-a Modificatorii din cadrul sectoarelor 153
CAPITOLUL VI Semne convenţionale specifice operaţiilor de stabilitate şi de sprijin acordat populaţiei civile
155
CAPITOLUL VII Semne convenţionale specifice măsurilor de control 165SECŢIUNEA 1 Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control 167
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei 181
SECŢIUNEA a 3-a Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al spaţiului aerian
211
SECŢIUNEA a 4-a Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim 223
SECŢIUNEA a 5-a Semne convenţionale pentru măsuri de control ale acţiunilor de inducere în eroare
248
SECŢIUNEA a 6-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
250
SECŢIUNEA a 7-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
269
SECŢIUNEA a 8-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
303
SECŢIUNEA a 9-a Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii
320
NECLASIFICAT7 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 10-a Abrevieri şi acronime 321
SECŢIUNEA a 11-a Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
325
CAPITOLUL VIII Semne convenţionale meteorologice 356 SECŢIUNEA 1 Introducere 356
SECŢIUNEA a 2-a Semne convenţionale pentru starea vremii 357
CAPITOLUL IX Dispoziţii finale 365ANEXA NR. 1 Destinaţia comparativă a formaţiunilor/unităţilor 366
ANEXA NR. 2 Lexicon 367
NECLASIFICAT8 din 392
NECLASIFICAT
CAPITOLUL I
Probleme generale
SECŢIUNEA 1
Introducere
1. Scop
0101. - (1) Prezentul manual furnizează semne convenţionale standardizate şi structurate,
pentru prezentarea informaţiilor în sistemele şi aplicaţiile militare. Pentru realizarea semnelor
convenţionale, se prezintă o metodă standard, în cadrul căreia sunt folosite blocurile comune de
construcţie pentru crearea atât a seturilor de simboluri curente, cât şi a celor care pot fi necesare în
viitor.
(2) Scopul acestui manual este de a stabili un standard comun/unitar pentru proiectarea,
elaborarea şi utilizarea simbolurilor care reprezintă activităţi militare întrunite. Se doreşte ca această
publicaţie să prezinte toate semnele convenţionale referitoare la comandă şi control (C2), precum şi
pe cele pentru măsurile de control.
(3) Semnele convenţionale specifice domeniului militar, denumite în continuare semne
convenţionale, sunt simboluri grafice militare cărora, de regulă, li se asociază câmpuri de informaţie
sub formă grafică sau text, destinate reprezentării obiectelor operaţionale şi a acţiunilor acestora,
precum şi a fenomenelor meteo.
(4) Obiectele operaţionale sunt obiecte fizice ca, de exemplu, unităţi, tehnică, instalaţii şi
fenomene meteo, sau entităţi non-fizice, ca, de exemplu, planificarea, măsurile de control, sau
locaţiile anticipate cu caracteristici desemnate temporar sau cu valabilitate temporară. În plus,
simbolurile sunt folosite şi pentru a reprezenta activităţi şi operaţii în vederea stabilităţii şi operaţii
pentru sprijinirea populaţiei civile.
(5) Sensul unor termeni şi expresii utilizate, precum şi abrevierile folosite în acest manual sunt
prezentate în anexa nr. 1.
2. Aplicabilitate
0102. - (1) Prevederile prezentului manual se aplică în timpul desfăşurării operaţiilor militare,
instruirii şi a altor activităţi naţionale, sub comandă NATO sau executate în comun cu un alt stat
membru NATO. Acestea se pot folosi atât în cazul afişării electronice/automate, cât şi a desenelor
făcute manual, colorate sau monocrome.
(2) Utilizarea altor semne convenţionale decât cele prevăzute în prezentul manual este
permisă, cu condiţia specificării în legendă a semnificaţiei acestora.
NECLASIFICAT9 din 392
NECLASIFICAT
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în situaţia utilizării aplicaţiilor informatice dedicate
pentru generarea, transmiterea şi afişarea semnelor convenţionale în sisteme şi reţele informatice.
3. Conţinut
0103. - Această publicaţie furnizează blocuri de construcţie pentru realizarea standard a
semnelor convenţionale. Acestea includ chenare, semne, amplificatori şi modificatori, care folosesc
culori şi reprezentări grafice şi alfanumerice. De asemenea, conţine standarde şi cerinţe detaliate
pentru construirea şi compunerea simbolurilor cu un anume grad de flexibilitate pentru nevoile
speciale ale utilizatorilor.
0104. - Setul de simboluri cuprinde reprezentarea grafică a unităţilor, echipamentului,
instalaţiilor şi a altor elemente şi activităţi relevante în cazul operaţiilor militare. Conţine blocuri de
construcţie pentru simboluri folosite în cazul operaţiilor aeriene - prezentate în capitolul II, terestre
– prezentate în capitolul III, navale/maritime - prezentate în capitolul IV, din spaţiu – prezentate în
capitolul V, precum şi de menţinere a stabilităţii şi de sprijin al populaţiei civile – prezentate în
capitolul VI.
0105. - În plus, manualul conţine liste cu simboluri standardizate pentru măsurile de control –
prezentate în capitolul VII şi un set pentru simbolurile meteo, asigurat de Organizaţia Internaţională
de Standardizare/ISO.
0106. - Figura nr. 1.1.1. ilustrează seturile de simboluri pentru operaţiile militare întrunite,
generate pentru a sprijini planificarea şi executarea acestor operaţii. Fiecare set de simboluri, pentru
toate tipurile de operaţii menţionate mai sus, este reprezentat grafic, până în cel mai mic detaliu, în
capitolele respective.
SIMBOLURI FOLOSITE ÎN OPERAŢIILE MILITARE
ÎNTRUNITE
Figura 1-1. Dimensiunile simbologiei folosite în operaţiile militare întrunite
SIMBOLURIFOLOSITE ÎN OPERAŢIILE
AERIENE
SIMBOLURIFOLOSITE ÎN OPERAŢIILE TERESTRE
SIMBOLURIFOLOSITE ÎN OPERAŢIILE MARITIME
SIMBOLURIFOLOSITE ÎN
OPERAŢIILE DIN SPATIU
ACTIVITĂŢI DE STABILITATE ŞI
SPRIJIN AL POPULAŢIEI
CIVILE
SIMBOLURIPENTRU
MĂSURILE DE CONTROL
SIMBOLURIFOLOSITE ÎN
METEOROLOGIE
Figura nr. 1.1.1. Dimensiunile simbologiei folosite în operaţiile militare întrunite
NECLASIFICAT10 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Cerinţe detaliate
1. Compunere generală
0107. - (1) Semnele convenţionale bazate pe pictograme reprezintă unităţi, tehnică, instalaţii şi
activităţi din toate dimensiunile şi posibilităţile meteo. Simbolul care are la bază o pictogramă este
alcătuit din chenar, fond, pictogramă, modificatori şi amplificatori. Aceste elemente se află în
interiorul şi în jurul unui octogon virtual. În următoarele paragrafe, este explicată amplasarea
diferitelor elemente care compun simbolul.
(2) Componentele unui semn convenţional care are la bază o pictogramă furnizează informaţii
despre identitatea standard, dimensiunea în care se desfăşoară lupta, statutul şi misiunea unui obiect
operaţional.
2. Chenarul
0108. - Chenarul reprezintă marginile unui simbol. El nu include informaţiile asociate din
interiorul sau din exteriorul marginilor, ci serveşte ca o bază la care se adaugă alte componente ale
simbolului. Deşi uneori este opţional, în cele mai multe cazuri o pictogramă este înconjurată de un
chenar. În cazul în care un chenar este inclus într-un simbol, forma lui indică identitatea standard,
dimensiunea şi statutul obiectului reprezentat. În tabelul nr. 1.2.1., sunt ilustrate mai multe tipuri de
chenare. Chenarul poate fi negru sau alb, în funcţie de fundalul prezentării, sau poate fi colorat, ca
în tabelul nr. 1.3.4., pentru a prezenta informaţii suplimentare despre identitatea standard.
a) Identitatea standard. În interpretare imagistică, identitatea reprezintă diferenţierea dintre
obiectele care aparţin unei anume clase sau unui anume tip. Identitatea standard reflectă relaţia
dintre privitor şi obiectul operaţional care apare pe monitor. Categoriile de identităţi standard sunt:
necunoscut, presupus amic, amic, neutru, suspect şi ostil. În cazul simbolurilor care reprezintă
operaţii executate la suprafaţă, un cadru sub formă de cerc sau de dreptunghi denotă un aliat sau
presupus aliat, un chenar sub formă de romb, forţe ostile sau suspecte, un chenar sub formă de
pătrat, forţe neutre, iar un chenar sub formă de trifoi cu patru foi denotă o identitate necunoscută sau
aşteptată/iminentă. Simbolurile pentru obiectele din dimensiunile aeriană, spaţială şi de suprafaţă se
înscriu în această logică, având însă un cadru “deschis” (vezi tabelul nr. 1.2.1.). Linia continuă
reprezintă faptul că identitatea standard este sigură (obiect propriu, ostil, neutru, necunoscut). Linia
punctată (alternanţă de puncte albe şi negre) denotă faptul că identitatea nu este sigură, simbolul
putând desemna un obiect propriu, suspect sau în curs de stabilire a afilierii;
NECLASIFICAT11 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 1.2.1. Exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale.
b) Dimensiunea. Prin dimensiune se înţelege zona operaţională principală în care se
desfăşoară misiunea. Un obiect poate avea zona operaţională deasupra suprafeţei terestre (aeriană
sau în spaţiu, reprezentată prin chenar deschis în partea de jos), la suprafaţa terestră (reprezentată
prin chenar închis) sau sub aceasta (reprezentată prin chenar deschis în partea de sus). În cazul în
care zona în care obiectul îşi desfăşoară misiunea pe suprafaţa terestră, aceasta poate fi pe pământ
sau pe apă. Dimensiunea terestră include acele zone ale misiunii care se află pe sol sau foarte
aproape de suprafaţa solului (de exemplu, minele terestre sau adăposturile subterane), în timp ce
dimensiunea la suprafaţa apei se referă doar la obiectele a căror zonă de misiune este la suprafaţa
apei. Dimensiunea sub apă include obiectele a căror misiune se desfăşoară sub suprafaţa apei (de
exemplu submarinele şi minele marine). Pentru a stabili clar care dimensiune trebuie folosită pentru
un anume obiect, unităţile marine de suprafaţă trebuie reprezentate în dimensiunea la suprafaţa apei.
Aviaţia, indiferent de categoria de forţe căreia îi aparţine, trebuie reprezentată în dimensiunea
aeriană, în timp ce facilităţile de aviaţie trebuie să fie reprezentate ca aparţinând dimensiunii
terestre. Tehnica terestră este reprezentată în dimensiunea terestră. Navele de desant a căror misiune
principală este de a transporta personal sau tehnică la sau de la ţărm sunt reprezentate în
dimensiunea la suprafaţa apei. Dar, navele de desant a căror misiune principală este de a purta lupte
la sol sunt elemente terestre, şi vor fi reprezentate în dimensiunea terestră;
NECLASIFICAT12 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 1.2.1. Identităţi şi dimensiuni standard
Sub apăSuprafaţa apeiTerestruSpaţiuAer
Facilităţi
Trupe proprii/Amic
Presupus amic
Neutru
Inamic/ostil
Suspect
Necunoscut
În curs de determinare a identităţii/
afilierii
Afilierea ActivităţiTehnică
Unităţi / Entităţi
Cum este arătat în tabelul nr. 1.2.1., un chenar închis trebuie folosit pentru reprezentarea
dimensiunilor terestru şi la suprafaţa apei, chenarul deschis la partea de jos pentru dimensiunea
aeriană/spaţială, iar chenarul deschis la partea de sus pentru dimensiunea sub apă. Linia continuă se
utilizează pentru semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate este sigură şi trebuie să
indice unităţile proprii/amice, ostile, neutre sau necunoscute. Linia punctată se utilizează pentru
semnele convenţionale ale unităţilor a căror identitate nu este sigură şi trebuie să indice unităţile
presupus proprii/amice, suspecte sau în curs de determinare a identităţii. În figura nr. 1.2.1. sunt
arătate exemple de realizare a liniei punctate pe diferiţi suporţi de afişare a semnelor convenţionale.
c) Statutul. Acest parametru conţine informaţii referitoare la existenţa unui obiect
operaţional în locaţia identificată (statutul este PREZENT sau CONFIRMAT), existenţa ulterioară
în acea locaţie (PLANIFICAT sau ANTICIPAT) sau probabilitatea ca acesta să existe acolo
(SUSPECT). Chenarul pictogramei este realizat cu o linie continuă, pentru statutul PREZENT şi cu
o linie întreruptă pentru statutul ANTICIPAT, PLANIFICAT sau SUSPECT (vezi tabelul
nr. 1.1.2.). Când identitatea standard a cadrului este incertă, precum în cazul statutului de prieten,
suspect sau afiliere neclară, statutul nu va fi afişat. În plus, statutul nu poate fi arătat atunci când
simbolul nu este încadrat sau este reprezentat drept un punct.
NECLASIFICAT13 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 1.2.2. Indicarea statutului în raport de dimensiunea spaţiului de luptă
Prezent / confirmat
Facilităţi
Anticipat / planificat
ActivităţiTehnicăSub apăSuprafaţa apeiTerestruSpaţiuAer
Dimensiune
Statut
3. Fondul
0109. - Fondul reprezintă partea interioară a unui simbol. În cazul simbolurilor încadrate,
fondul este un element redundant în ce priveşte stabilirea identităţii. În situaţia în care nu este
colorat, se consideră că fondul este transparent. În cazul simbolurilor neîncadrate, fondul indică
identitatea, împreună cu amplificatorii. Tabelul nr. 1.3.4. prezintă culorile folosite pentru a desemna
identitatea standard atunci când simbolurile colorate sunt desenate manual sau afişate electronic.
4. Pictograma
0110. - Pictograma este partea centrală a unui simbol, reprezentarea grafică sau alfa-numerică
a unităţilor, echipamentului, instalaţiilor, activităţilor sau operaţiilor. Această publicaţie diferenţiază
pictogramele cu încadrare obligatorie sau neîncadrate de cele cu încadrare opţională.
5. Modificatorii
0111. - Modificatorul furnizează o reprezentare grafică sau alfa-numerică afişată împreună cu
o pictogramă. Modificatorul furnizează informaţii suplimentare despre pictograma afişată (unitate,
echipament, instalaţii, activitate). Modificatorii încadraţi într-un octogon sunt plasaţi fie deasupra
pictogramei, fie sub aceasta. Această publicaţie diferenţiază diferitele tipuri de modificatori şi
indică locul unde trebuie amplasat fiecare, în funcţie de pictograma din interiorul simbolului.
6. Amplificatorii
0112. - Amplificatorul furnizează informaţii suplimentare despre simbol şi este afişat în
afara chenarului. În figura nr. 1.2.2. sunt prezentate câmpuri de amplificatori în conjuncţie cu
chenarul simbolului pentru o unitate a forţelor terestre proprii. Amplificatorii diferă în funcţie de
domeniu, astfel încât în capitolele respective se va prezenta o descriere detaliată a acestora. În
capitolele aferente fiecărei dimensiuni, este prezentată amplasarea stabilită a amplificatorilor în
câmpurile din jurul simbolurilor. Nu toţi amplificatorii pot fi folosiţi în conjuncţie cu toate
simbolurile. Cu toate acestea, atunci când este afişat un amplificator, acesta trebuie să fie în
conformitate cu identitatea standard corespunzătoare sau cu simbolurile specifice măsurilor de
NECLASIFICAT14 din 392
NECLASIFICAT
control. Pentru evitarea dezordinii de pe monitor, se recomandă folosirea doar a amplificatorilor
importanţi.
CORP
Figura nr. 1.2.2. Câmpuri de amplificatori standard
7. Amplificatorii suplimentari
0113. - Poziţia, direcţia şi viteza pot fi reprezentate cu ajutorul amplificatorilor suplimentari
prezentaţi în figura nr. 1.2.3. Indicatorul pentru comandamente trebuie să se afle la o distanţă egală
cu înălţimea unui octogon sub marginea de jos a chenarului. Lungimea liniilor trasate pe direcţia
indicatorului de mişcare trebuie să fie egală cu înălţimea octogonului. Indicatorul pentru viteză
porneşte din centrul simbolului şi este îndreptat spre direcţia de mişcare. Lungimea indicatorului de
viteză corespunde cu viteza obiectului reprezentat.
Indicator de vitezăDirectia &deplasarePozitia
Figura nr. 1.2.3. Amplificatori suplimentari
8. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru
semnele convenţionale care reprezintă o unitate
0114. - Scopul amplasării pictogramei, a modificatorului şi a amplificatorului este de a
standardiza locaţia informaţiei care descrie grafic o unitate şi furnizează informaţii suplimentare
despre capabilităţi, statut, locaţie, etc. În figura nr. 1.2.4. sunt prezentate compunerea şi plasarea
unei pictograme, a modificatorilor şi a amplificatorilor ei în jurul unui chenar care reprezintă o
dimensiune ostilă, la suprafaţa solului sau la suprafaţa apei. Amplasarea pictogramelor, a
modificatorilor şi a amplificatorilor se face în acelaşi mod, indiferent de forma chenarului sau de
identitatea standard.
NECLASIFICAT15 din 392
NECLASIFICAT
C 20
C
20
CHENAR FOND PICTOGRAMA
GRAFIC TEXT GRAFIC TEXT
MODIFICATORI AMPLIFICATORI
Figura nr. 1.2.4. Componentele simbolurilor realizate pornind de la o pictogramă
0115. - Spaţiul în care sunt plasate pictogramele şi modificatorii ce se află în interiorul
chenarului unui simbol este reprezentat sub forma de octogon. El este împărţit în sectoare. Cele trei
sectoare specifică locul în care sunt amplasate pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil
pentru dimensionarea pictogramelor şi a modificatorilor. În figura nr. 1.2.5. sunt prezentate exemple
de sectoare pentru fiecare din tipurile de chenar.
CORP CORP
CORPCORP
NEUTRU NECUNOSCUT
OSTILAMIC
Figura nr. 1.2.5. Amplasare pictogramelor şi a modificatorilor
0116. - În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Sunt totuşi excepţii de la această regulă
a dimensiunii. În unele cazuri, pictograma ocupă întreg chenarul şi, de aceea, depăşeşte
dimensiunile sectorului central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului. Astfel de
pictograme se numesc pictograme care ocupă întregul chenar (vezi exemple în fig. nr. 1.2.6.). Ele se
găsesc doar în domeniul terestru (vezi cap. III).NECLASIFICAT
16 din 392
NECLASIFICAT
Neutru NecunoscutOstilAmic
Figura nr. 1.2.6. Exemple pentru pictograme care ocupă întregul chenar
9. Semne convenţionale specifice măsurilor de control
0117. - Măsurile de control sunt directive date pentru a desemna responsabilităţi, a coordona
executarea tragerii şi a manevrei şi a conduce acţiunile militare. Ele pot apărea sub formă de linii de
delimitare, denumiri de zone speciale sau alte forme unice de marcare, în conjuncţie cu geometria
spaţiului operaţional şi sunt necesare pentru planificarea şi gestionarea operaţiilor. Simbolurile
pentru măsurile de control reprezintă acele măsuri care pot fi redate grafic şi furnizează informaţii
ce nu pot fi afişate doar prin simbolurile realizate cu ajutorul pictogramelor. Ele pot fi afişate sub
formă de puncte, linii, zone sau sarcini tactice ale misiunii (fig. nr. 1.2.7.). Simbolurile pentru
măsurile de control pot fi combinate cu alte simboluri, pictograme şi alţi modificatori pentru
afişarea informaţiilor operaţionale. Ele nu se supun regulilor de construire ale simbolurilor bazate
pe pictograme, ci se realizează în concordanţă cu regulile specifice seturilor de simboluri ale
domeniilor individuale. Simbolurile pentru măsurile de control pentru sistemele monocrome pot fi
albe sau negre, în funcţie de fondul afişajului. Pentru sistemele color, măsurile de control pot fi
negre, albastre (amice), roşii (ostile), verzi (obstacole) sau galbene (zone contaminate CBRN).
Descrierea, amplasarea şi detaliile suplimentare referitoare la simbolurile pentru măsurile de control
se găsesc în capitolul VII.
SIMBOLURI PENTRU MĂSURILE DE CONTROL
SIMBOL BAZAT PE PICTOGRAMĂ
(CU AMPLIFICATORI)AMPLIFICATORI
Figura nr. 1.2.7. Componente ale simbolurilor pentru măsurile de control.
NECLASIFICAT17 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Specificaţii Tehnice
1. Intenţia
0118. - În această secţiune, sunt prezentate specificaţii tehnice suplimentare referitoare la
compunerea/alcătuirea simbolurilor. Scopul este ca aceste specificaţii să furnizeze îndrumări pentru
implementarea atât a simbolurilor bazate pe pictograme, cât şi a simbolurilor pentru măsurile de
control.
2. Specificaţii tehnice
0119. - Dimensiunea relativă a fiecărui simbol şi a fiecărui component al simbolului trebuie să
fie corespunzătoare cu o implementare dată. Fiecare dintre aceste dimensiuni poate fi relaţionată cu
lungimea „L”, ca în tabelul nr. 1.3.1.
0120. - Dimensiunea chenarului este stabilită în funcţie de un octogon care defineşte limita
exterioară pentru toate pictogramele. „L” reprezintă lungimea şi înălţimea stabilite pentru octogon.
După cum se poate vedea în tabelul nr. 1.3.2. lungimea şi înălţimea chenarului pot varia între 1,0 L
şi 1.5 L, în funcţie de fiecare formă. Diametrul minim al unui punct trebuie să fie de 0,15 L. În
general, pictogramele nu trebuie să fie atât de mari încât să atingă marginea interioară a chenarului.
Doar pictogramele cu chenarul închis reprezintă excepţia de la această regulă a dimensionării. Ele
ocupă întregul simbol şi de aceea trebuie să atingă limita interioară a chenarului. Dimensiunile
pictogramelor neîncadrate într-un chenar trebuie să fie aceleaşi cu cele ale celor încadrate.
Tabelul nr. 1.3.1. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului
Aer şi SpaţiuChenare de Suprafaţă
(Unităţi, Tehnică şi Facilităţi) Chenare de Subsuprafaţă
NECLASIFICAT18 din 392
NECLASIFICAT
Tab. 1.3.2. Dimensiunile relative ale chenarului simbolului
Aer şi SpaţiuChenare de Suprafaţă (unităţi, tehnică,
facilităţi şi pictograme din domeniul Naval) Chenare de Subsuprafaţă
Unităţi şi facilităţiTehnică (Terestră
şi Navală)
Octogonul regulat formează bazele mărimii chenarului.
3. Amplasarea pictogramelor multiple
0121. - Unele simboluri ale unităţilor militare sunt complexe, incluzând pictograme cu
chenarul închis şi pictograme principale care se completează una pe cealaltă. În cazul unor
simboluri complexe, este necesar ca pictograma principală să aibă o dimensiune redusă, pentru a
putea fi vizibilă (vezi cap. III).
4. Dimensiunile relative ale sectoarelor
0122. - Figura nr. 1.3.1. ilustrează dimensiunile relative ale sectoarelor din octogon, astfel
încât să se realizeze o vizibilitate maximă.
CORP
Fig. 1.3.1. Dimensiunile relative ale sectoarelorNECLASIFICAT
19 din 392
NECLASIFICAT
5. Adăugarea de elemente temporare/provizorii la simbolurile standard
0123. - În ceea ce priveşte construirea simbolurilor, manualul furnizează o structură logică cu
ajutorul căreia se poate stabili un set de reguli. Pentru reprezentarea fiecărui tip de obiect
operaţional, a fost selectată o singură caracteristică grafică sau o singură însuşire care a fost inclusă
în simbol ori de câte ori apare obiectul respectiv. De exemplu, când este redată o unitate de
elicoptere, pictograma folosită este semnul “aripă rotativă”. Abordarea din acest manual diferă de
conceptul de pictograme compuse din semne grafice „primitive”, prin aceea că amplasarea unei
anume trăsături poate varia în funcţie de necesitatea de maximizare a lizibilităţii, atunci când
pictograma este afişată în interiorul unui chenar. Atunci când implementările necesită extensii
temporare/provizorii ale simbolului prezentat în acest standard, trebuie să se aplice următoarele
reguli de afişare:
a) implementările nu trebuie să modifice forma chenarului stabilit în manual, care indică
identitatea, dimensiunea şi statutul standard;
b) pentru a indica identitatea standard, implementările/elementele adăugate trebuie să
folosească culorile standard ale chenarului, stabilite în prezentul manual. Dacă este necesară o
diferenţiere în interiorul unei categorii de identităţi standard, trebuie folosite culori suplimentare
(ex: pentru cadru sau pentru fond) pentru această categorie, dar culorile stabilite pentru celelalte
identităţi standard nu trebuie schimbate. În cazul în care hard-ul permite şi dacă, din motive
operative, nu este interzis de către specificaţiile sistemului, implementarea acestui standard trebuie
să asigure controlul operatorului asupra culorii, până la nivelul fiecărei pictograme. Intenţia este de
a dobândi flexibilitate operaţională maximă în acele situaţii în care culorile de bază stabilite nu sunt
suficiente pentru a evidenţia deosebirile (ex: diferenţierile care trebuie făcute între obiectele
operaţionale ostile multiple) şi pentru a atribui o anume culoare unei ţinte de interes special, fără
nici o referire la identitatea sa standard. Cu toate acestea, nu reprezintă o opţiune folosirea
diferitelor nuanţe sau tente ale unei culori pentru diferitele formaţiuni şi unităţi ostile sau pentru
ierarhizarea ameninţărilor.
6. Lăţimea linei
0124. - Deoarece chenarul simbolului indică atât identitatea cât şi dimensiunea standard a unui
obiect, este foarte important ca grosimea liniei să fie suficient de mare pentru a asigura vizibilitatea
acestuia precum şi diferenţierea de la o distanţă normală. Grosimea optimă a liniei poate diferi de la
caz la caz în funcţie de dimensiunea cadrului, de faptul că acesta este umplut sau nu şi că este afişat
în culori sau în alb/negru. Este necesară realizarea unor teste de uzabilitate cu scopul identificării
modului optim de redare a unei anumite implementări.
NECLASIFICAT20 din 392
NECLASIFICAT
7. Culorile semnelor convenţionale
0125. - Pentru a asigura o diferenţiere optimă, este foarte important ca implementările să
maximizeze contrastul dintre simboluri şi suportul de prezentare. Aceasta se poate realiza prin
folosirea, pentru chenar, pictogramă şi modificatori, a culorilor foarte contrastante faţă de suportul
de prezentare. Cei care fac implementarea trebuie să selecteze anumite valori (ex: dintre cele
stabilite de către Comisia Internaţională de Iluminat/CIE sau roşu, verde, albastru/RGB) pentru
culorile stabilite din tabelul nr. 1.3.4., ţinând cont de factori cum ar fi cerinţele de operare,
configuraţia hard-ului, suportul de afişare şi lumina ambientală. Toate componentele unui simbol,
cu excepţia fondului chenarului, trebuie să aibă aceeaşi culoare/nonculoare (de ex. una dintre
culorile stabilite care indică identitatea standard, negru sau alb). Cei care fac implementarea trebuie
să facă diferite teste pentru a asigura un contrast cât mai bun. În timp ce codurile culorilor trebuie să
fie aceleaşi pentru întreaga implementare, nuanţele culorilor pot diferi, în funcţie de opţiunile
selectate pentru suportul de prezentare. De exemplu, pentru a asigura diferenţierea optimă a
simbolului, se pot folosi diferite nuanţe de roşu în cazul unui simbol alcătuit doar din chenar/frame-
only, în comparaţie cu culoarea de fond dintr-un simbol cu chenar şi pictogramă negre.
Tabelul nr. 1.3.4. Culori implicite
Descriere Scrise de mână Generate de computerPICTOGRAMĂ SPAŢIU
UMPLERE
Albastru
Galben
Verde
Roşu
Negru
Alb
Trupe proprii/ Presupus amic
Necunoscut/În curs de determinare a identităţii
Neutru
Inamic/ostil, Suspect, Ţintă
Linii de despărţire, aliniamente, zone, text pictograme şi chenare
(Vezi nota)
Notă: Un contrast puternic de culoare trebuie utilizat ca culoare implicită în funcţie de fundal pentru liniile de despărţire, aliniamente, zone, text, pictograme şi chenare.
NECLASIFICAT21 din 392
NECLASIFICAT
CAPITOLUL II
Semne convenţionale specifice domeniului aerian
1. Scop
0201. - Acest capitol se referă la semnele convenţionale specifice mijloacelor aeriene şi
activităţilor specifice acestora. Instalaţiile şi comandamentele aeriene sunt descrise în capitolul III,
„Simboluri specifice forţelor terestre”, iar coordonarea şi planificarea pentru spaţiul aerian sunt
părţi din capitolul VII, „Simboluri pentru măsuri de control”.
2. Caracteristicile semnelor convenţionale specifice operaţiilor aeriene
0202. - Mijloacele aeriene sunt simbolizate tridimensional pentru a crea efecte care să
contribuie la atingerea obiectivelor comandantului forţei întrunite. Raza lungă de acţiune, viteza şi
manevrabilitatea sunt capabilităţi intrinseci ale mijloacelor aeriene.
0203. - Din acest motiv, pentru a descrie, în timp aproape real, arii largi pe care se deplasează
utilizatorii care manevrează cu viteze mari în spaţiul tridimensional, trebuie respectate anumite
cerinţe pentru producerea imaginii:
a) imaginea trebuie să fie actualizată aproape în timp real;
b) vectorii trebuie utilizaţi pentru a anticipa deplasarea obiectelor proprii, neutre şi ostile;
c) atunci când sunt date cunoscute, precum ar fi: tipul aeronavei, indicativul, misiunea,
originea, destinaţia, acestea trebuie afiliate obiectelor, fără a strica acurateţea ecranului;
d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să poată fi recunoscute de controlori;
e) ecranul conţine o multitudine de obiecte non-militare în mişcare (aeronave civile), mijloace
de deconflictare şi control ale spaţiului aerian, mijloace de coordonare pentru sprijinul de foc şi
instalaţii (aerodromuri).
SECŢIUNEA 1
Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului aerian
1. Generalităţi
0204. - Această secţiune stabileşte un singur standard pentru realizarea semnelor
convenţionale. Include o varietate de pictograme, modificatori şi amplificatori relaţionate cu
domeniul aerian, destinate construirii simbolurilor. Cu toate acestea, nu s-a făcut nicio încercare
pentru a descrie toate simbolurile aeriene posibile. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard
pentru construirea acestora. Odată ce utilizatorul este familiar cu sistemul prescris (prestabilit),
orice produs dorit poate fi descris utilizând secvenţa logică prezentată în acest capitol. Semnele
convenţionale arătate în această secţiune corespund descrierii tuturor identităţilor aeriene standard
NECLASIFICAT22 din 392
NECLASIFICAT
aşa cum sunt definite în STANAG 1241. Când se reprezintă unităţi care nu au fost încă definite, se
selectează cea mai potrivită combinaţie de semne convenţionale cuprinse în acest capitol. A se evita
utilizarea unor semne convenţionale sau combinaţii de semne convenţionale care nu sunt prezentate
în această publicaţie. Dacă este necesar să fie creat un nou semn convenţional care nu se găseşte în
aceast manual, atunci trebuie explicat semnul printr-o legendă.
2. Compunerea semnelor convenţionale aeriene
0205. - Un semn convenţional aerian (figura nr. 2.1.1.) este compus din: chenar, fond,
pictogramă, modificatori şi amplificatori (nu sunt arătaţi în figura nr. 2.1.1.). În tabelul 2.1.1. sunt
prezentaţi paşii ce trebuie făcuţi pentru construirea unui semn convenţional aerian.
Modificator
Pictogramă
Indicator de viteză
Modificator
Cadru
Fond
Figura nr. 2.1.1. Compunerea unui semnelor convenţionale aerian
Tabelul nr. 2.1.1. Procesul de construire a semnelor convenţionale din domeniul aerianNr. pas Acţiune Exemple
Pasul 1 Alege chenarul corespunzător identităţii standard
Identităţile standard specifice domeniului aerian şi formele chenarelor pentru acesteaÎn curs de determinare a identităţii
Necunoscut Presupus amic
Amic Neutru Suspect Ostil
Pasul 2
Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul principal
Pasul 3
Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau 2, dacă se consideră necesar pentru vizualizare
Pasul 4
Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se consideră necesar pentru vizualizare NOTĂ: Este permis un singur modificator pe poziţia repartizată
NECLASIFICAT23 din 392
NECLASIFICAT
3. Câmpurile amplificatorului
0206. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin
forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Informaţii suplimentare pot fi
transmise şi în sistem alfanumeric.
0207. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara
ecranului tactic, metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea, şi de aceea
nu va fi luată în considerare în acest text sau prin folosirea câmpurilor amplificatoare.
0208. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza
afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, de exemplu, după identitate, locaţie şi deplasare,
capabilităţi. Figura nr. 2.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar de
simbol aerian. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau afiliere.
0209. - În comparaţie cu câmpurile amplificatoare specifice forţelor terestre (FT), cele pentru
forţele aeriene (FA) au o cantitate de informaţii mai redusă.
0210. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
cere calculatorului de a afişa informaţiile. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să elimine
eticheta completată/filled şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să acceseze din nou
informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 2.1.2. furnizează o listă cu conţinutul unui câmp cu
amplificatori pentru simboluri specifice domeniului aerian iar tabelul nr. 2.1.3. furnizează o listă
pentru arme (rachete) pentru simbolurile pe timpul zborului.
PRINCIPAL
Indicator de viteză
Figura nr. 2.1.2. Câmpurile cu amplificator ale semnelor convenţionale aeriene
Tabelul nr. 2.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnelor convenţionale specifice domeniului aerian (Exemplu)Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) Prefix (când
este posibil)1 Număr traiect Număr traiect generat de sistem TN
2 Indicativ a) numărul aeronaveib) indicativul misiunii -
3Poziţia şi deplasarea, informaţii despre verticală
Cursul (grade)/Viteză (noduri) sauAzimut (grade)/Distanţă (mile marine)Înălţime/Nivel de zbor (picioare)
C/SB/D
4 Naţiune Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică -
NECLASIFICAT24 din 392
NECLASIFICAT
obiectul ţării de origine (STANAG 1059)
5
Informaţii suplimentare
Pentru unităţi amice- Senzor sau încărcarea armei,
rezistenţă, etc.Pentru alte unităţi - Credibilitatea informaţiei
-
Tabelul nr. 2.1.3. Conţinutul etichetelor pentru arme pe timpul zborului (Exemplu)
Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) Prefix (când este posibil)
1 Număr traiect Număr traiect generat de sistem TN2 Indicativ Tipul armei/Denumire
3Poziţia şi deplasarea, informaţii privind a treia dimensiune
Cursul (grade)/Viteză (noduri) sauAzimut (grade)/Distanţă (mile marine)Înălţime/Nivel de zbor (picioare)
C/SB/D
4 Naţiune Numele ţării: Un cod de 3 litere care indică obiectul ţării de origine (STANAG 1059)
5 Informaţii suplimentare Nivelul ameninţării
SECŢIUNEA a 2-a
Pictograme
0211. - Pictogramele din sectorul principal (figura nr. 2.2.1.), reflectă, în mod normal, funcţia
principală a simbolului, dar în câteva cazuri, poate, de asemenea, să reflecte, modificarea
informaţiei. Tabelul nr. 2.2.1. arată pictogramele specifice domeniului aerian în sectorul principal al
simbolului.
PRINCIPAL
Fig.2.2.1. Pictograme din sectorul principal
Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerianFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
Militară MIL
Civilă CIV
NECLASIFICAT25 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerianFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
Aripă fixă-domeniul militarAvioane
Aripă fixă-domeniul civilavioane
Elicoptere militare
Elicoptere civile
Balon militar
Balon civil
Aeronavă militară
Aeronavă civilă
Aeronavă fără pilot
Ţintă aeriană falsă
NECLASIFICAT26 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerianFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
Evacuare medicală
Avion de atac (atac la sol)
Avion debombardament
Avion detransport
Avion de vânătoare
Avion de război electronic
Avion pentru alimentare
Avion de patrulare
Avion de recunoaştere
Avion de antrenament
NECLASIFICAT27 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerianFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
Avion utilitar
Avion cu decolare/ aterizare verticală VSTOL
Punct de comandă aeropurtat
Avion pentru avertizare timpurie
Luptă împotriva navelor de la suprafaţă
Luptă împotriva submarinelor
Comunicaţii
Căutare şi salvare prin luptă
Măsuri de sprijin electronic
Guvernamental
NECLASIFICAT28 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.2.1. Pictograme din sectorul principal specifice domeniului aerianFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
Măsuri de contracarare a minelor
Recuperarea personalului
Pasageri
Căutare salvare
Neutralizare apărării aeriene a inamicului
Forţe pentru operaţii speciale
Ultrauşor
Recunoaştere
Demnitar, persoană oficială, persoană cu necesar de protecţie sporit
NECLASIFICAT29 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Modificatori
0212. - Modificatorii afişează informaţii suplimentare referitoare la pictograme. Modificatorii
din sectorul I sunt plasaţi deasupra pictogramei (figura nr. 2.3.1.) şi reprezintă tipul aeronavei sau
tipul misiunii (vezi tabelul nr. 2.3.1.). Tabelul nr. 2.3.2. arată modificatorii din sectorul 1 specifici
domeniului aerian.
Figura nr. 2.3.1. Plasarea modificatorilor din sectorul 1
Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1Modificator Denumire Descriere
A De atac Tipul aeronaveiB De bombardament Tipul aeronaveiC Transport Tipul aeronaveiF De vânătoare Tipul aeronaveiI Interceptor Zona misiuniiK De alimentare Tipul aeronaveiU Utilitar Tipul aeronaveiV Decolare şi aterizare scurtă sau pe verticală Tipul aeronavei
PX De pasageri Tipul aeronaveiUL Ultra-uşor Tipul aeronavei
ACP Punct de comandă aeropurtat Tipul aeronaveiASUW Luptă împotriva ţintelor de la suprafaţă Tip misiuneAEW Avertizare timpurie de către mijloacele aeropurtate Tipul aeronaveiGOV Aeronavă guvernamentală Tipul aeronavei
+ Evacuare medicală Tip misiuneE Escortă Tip misiuneIC Terapie intensivă Zona misiuniiJ Bruiaj electronic/Contramăsuri electronice Zona misiuniiP Patrulare Zona misiuniiR Recunoaştere Zona misiuniiT Antrenare Zona misiunii
PH Fotografiere (Recunoaştere) Zona misiuniiPR Ins personal Zona misiunii
ASW Luptă antisubmarin Zona misiuniiCOM Comunicaţii Zona misiuniiESM Măsuri de supraveghere electronică Zona misiuniiMCM Contracarare mine Zona misiuniiSAR Căutare şi salvare Zona misiuniiSOF Forţe pentru operaţii speciale Zona misiuniiSUW Luptă la suprafaţă Zona misiunii
NECLASIFICAT30 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 2.3.1. Descrierea modificatorilor din sectorul 1Modificator Denumire Descriere
VIP Transport VIP Zona misiuniiCSAR Căutare şi salvare prin luptă Zona misiuniiSEAD Neutralizarea apărării aeriene a inamicului Zona misiunii
Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Evacuare medicală -
Cargo
CNumai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian
Măsuri de contracarare electronică / Bruiaj J
-
De alimentare
KNumai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian
De patrulare
PNumai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian
De recunoaştere
RNumai în combinaţie cu simbolurile specifice domeniului aerian
De antrenament
T-
Utilitar
U-
Punct de comandă aeropurtat
ACP-
NECLASIFICAT31 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Avertizare timpurie de către mijloacele aeropurtate AEW
-
Război împotriva ţintelor de la suprafaţă ASUW
Război antisubmarin
ASW
Comunicaţii
COM
Căutare şi salvare prin luptă
CSAR
Măsuri de sprijin electronic
ESM
Zbor guvernamental
GOV
Contracarare mine
MCM
Recuperare personal
PR
Avion de pasageri
PX
NECLASIFICAT32 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.2. Modificatori specifici domeniului aerian din sectorul 1Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Căutare şi salvare
SAR
Neutralizarea apărării aeriene a inamicului SEAD
Forţe pentru operaţii speciale
SOF
Ultra-uşor
UL
Fotografiere
PH
VIP
VIP
Escortă
E
Terapie intensivă
IC
0213. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi sub pictogramă (figura nr. 2.3.2.) şi reprezintă
cargo, transport sau capacităţi de realimentare (vezi tabelul nr. 2.3.4.). Tabelul nr. 2.3.5. arată
modificatorii din sectorul 2 specifici domeniului aerian.
Figura nr. 2.3.2. Plasarea modificatorilor din sectorul 2.NECLASIFICAT
33 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.4. Descrierea modificatorului din sectorul 2.Modificator Denumire Descriere
H Greu Cargo/Capacităţi de transportM Mediu Cargo/Capacităţi de transportL Uşor Cargo/Capacităţi de transportB Boom-only Capabilitate de realimentare D Drogue-only Capabilitate de realimentare
B/D Boom and drogue Capabilitate de realimentareCR Distanţă apropiată Capabilitate de distanţăSR Distanţă scurtă Capabilitate de distanţăMR Distanţă medie Capabilitate de distanţăLR Distanţă mare Capabilitate de distanţă
Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Uşor
L-
Mediu
M-
Greu
H-
Boom-only
BFolosit doar cu pictograma avion cisternă
Drogue-only
DFolosit doar cu pictograma avion cisternă
Boom and drogue
B/DFolosit doar cu pictograma avion cisternă
Distanţă apropiată
CR-
Distanţă scurtă
SR-
NECLASIFICAT34 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 2.3.5. Modificatori din sectorul 2Descriere Pictogramă Locaţie Observaţii
Distanţă medie
MR-
Distanţă mare
LR-
SECŢIUNEA a 4-a
Rachete
0214. - Octogonul care înconjoară racheta urmează un format similar celui standard;
câmpurile modificatorilor sunt aşezate diferit, astfel încât racheta este în plan vertical iar
modificatorii sunt plasaţi la stânga (sector 1) şi la dreapta (sector 2). Există doar o pictogramă
pentru rachete şi este arătată în figura nr. 2.4.1.
Figura nr. 2.4.1. Pictograma principală pentru rachetă şi locul modificatorului.
1. Modificatori specifici rachetelor sector 1 şi 2
0215. - Modificatorii corespunzători sectorului 1 sunt utilizaţi pentru reprezentarea originii
lansării, sau a tipului de rachetă (vezi tabelul nr. 2.4.1.- Lista cu modificatorii din sectorul 1).
Tabelul nr. 2.4.1. Modificatorii din sectorul 1 pentru racheteModificator Denumire Descriere
A Aer Originea lansăriiS Suprafaţă Originea lansării
SU Subterane Originea lansăriiSP Din spaţiu Originea lansăriiAB Anti-balistică Tipul racheteiB Balistică Tipul racheteiC De croazieră Tipul rachetei
0216. - Modificatorii din sectorul 2 sunt plasaţi în partea dreaptă a pictogramei rachetă şi
reprezintă destinaţia proiectată a rachetei sau tipul rachetei. Tabelul nr. 2.4.2. prezintă modificatorii
din sectorul 2.
NECLASIFICAT35 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 2.4.2. Modificatorii din sectorul 2 pentru racheteModificator Denumire Descriere
A Aer Destinaţia racheteiS Suprafaţă Destinaţia rachetei
SU Subterane Destinaţia racheteiSP Din spaţiu Destinaţia racheteiL Balistică Tipul racheteiM De croazieră Tipul rachetei
CAPITOLUL III
Semne convenţionale pentru Forţele Terestre
SECŢIUNEA 1Introducere
1. Scop
0301. - (1) Prezentul capitol cuprinde semnele convenţionale militare din domeniul
terestru, prin care sunt reprezentate unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri, echipament şi elemente
de infrastructură, aşa cum reiese şi din figura nr. 3.1.1.
(2) Tabelele din prezentul capitol cuprind pictograme, modificatori şi amplificatori din
domeniul terestru.
Figura nr. 3.1.1. Ierarhia semnelor convenţionale din domeniul terestru
2. Aplicabilitate
0302. - (1) În secţiunea 1 sunt prezentate aspecte generale, în secţiunea a 2-a se prezintă
regulile de reprezentare grafică a semnelor convenţionale din domeniul terestru pentru indivizi,
unităţi şi structuri, în secţiunea a 3-a cele pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente, iar în
secţiunea a 4-a cele pentru elementele de infrastructură.
NECLASIFICAT36 din 392
NECLASIFICAT
(2) Aşa cum s-a prezentat în capitolul I, există elemente de bază care sunt comune pentru
toate mediile de ducere a operaţiilor militare. Semnele convenţionale militare din domeniul terestru
se realizează pe baza acelor elemente.
(3) Semnele convenţionale prezentate, specifice domeniului terestru, se bazează pe un
sistem de semne convenţionale reprezentate manual, sistem care a fost folosit şi dezvoltat pentru o
perioadă relativ lungă de timp.
(4) Odată cu dezvoltarea acestui sistem pentru reprezentarea semnelor convenţionale în
format electronic, a devenit evident faptul că există o serie de abateri de la regulile standard de
reprezentare grafică a acestor semne. De aceea, utilizatorii sistemelor electronice trebuie să ţină
cont de acest fapt.
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru unităţi, indivizi şi organizaţii/structuri din domeniul terestru
1. Generalităţi
0303. - (1) Prezenta secţiune stabileşte un standard unic de reprezentare a semnelor
convenţionale, pentru o unitate din domeniul terestru, individ sau organizaţie.
(2) O unitate este o organizaţie militară a cărei structură este stabilită de către o autoritate
competentă. În ceea ce priveste termenii de indivizi şi organizaţii, aceştia vizează elemente/structuri
civile. Această secţiune prezintă o metodă standard pentru reprezentarea semnelor convenţionale,
folosind o gamă variată de pictograme, modificatori şi amplificatori de semn, fără a se încerca
prezentarea tuturor combinaţiilor posibile. Odată ce utilizatorul s-a familiarizat cu sistemul descris,
poate fi dezvoltat orice semn convenţional se doreşte folosind regulile din prezentul capitol.
(3) Semnele convenţionale din acest capitol sunt adecvate pentru a elabora toate identităţile
standard pentru unităţi, indivizi şi organizaţii. Pentru reprezentarea unor unităţi, indivizi sau
organizaţii atipice se selectează cel mai potrivit semn convenţional din acest capitol. Se va evita
utilizarea oricărui semn convenţional, combinaţie sau modificator de semn care diferă de semnele
din prezentul manual.
(4) Dacă este necesară crearea unui nou semn, altul decât cel din prezentul manual, acesta va
fi explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că sistemele electronice ar putea întâlni
dificultăţi în recunoaşterea acestuia.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură
0304. - Semnul convenţional pentru o unitate, individ şi organizaţie/structură este compus din
chenar, fond (culoare), pictogramă, modificator şi amplificator (figura nr. 3.2.1.) (A se consulta
Tabelul nr. 3.2.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semn pentru unitate).
NECLASIFICAT37 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.2.1. Compunerea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/structură
Tabelul nr. 3.2.1. Crearea semnelor convenţionale pentru unitate, individ şi organizaţie/ structură
Pasul nr. Pasul Exemplu
Pasul 1. Alege chenarul în funcţie de identitatea standard
Formele chenarului şi identitatea standard pentru unitatea terestră
Pasul 2. Alege şi adaugă principala pictogramă pentru sector
Pasul 3. Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul sau pare a fi necesar pentru vizualizare
Pasul 4.
Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1, fie în sectorul 2, dacă este cazul sau pare a fi necesar pentru vizualizare.NOTĂ: în poziţia rezervată modificatorului este permis un singur modificator
3. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru o unitate din domeniul terestru
0305. - Câmpurile pictogramei, modificatorului şi amplificatorului standardizează plasarea
informaţiei ce descrie grafic o unitate, un individ sau o organizaţie/structură şi oferă informaţii
suplimentare cu privire la capabilităţi, statut, poziţie etc. În figura nr. 3.2.2. este prezentată poziţia
câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator în jurul chenarului semnului
convenţional pentru desemnarea unei unităţi proprii/aliate din domeniul terestru. Poziţia câmpurilor
sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru desemnarea unei unităţi terestre este
aceeaşi indiferent de forma chenarului sau de afiliere.
NECLASIFICAT38 din 392
TRUPE PROPRII/ALIATE
/
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.2.2. Câmpul pictogramei, modificator şi amplificator pentru reprezentarea unei unităţi, individ şi
a unei structuri din domeniul terestru
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon în cazul semnelor
convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi, unui individ şi a unei organizaţii / structuri
din domeniul terestru
0306. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea unităţii din domeniul
terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru poziţionarea
pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, care specifică poziţia şi
dimensiunea pictogramelor şi modificatorilor. În figura nr. 3.2.3. sunt oferite exemple care prezintă
sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Dimensiunea literelor pentru pictogramele text şi
modificatori va varia în funcţie de numărul de litere folosite.
Figura nr. 3.2.3. Amplasarea pictogramelor şi modificatorilor
NECLASIFICAT39 din 392
NECLASIFICAT
(2) De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească dimensiunea sectorului principal al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această
regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea
sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform Figurii nr.
3.2.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme cu chenarul completat/încărcat.
Figura nr. 3.2.4. Poziţionarea pictogramei pentru pictogramele cu chenarul încărcat.
5. Câmpuri sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator
0307. - Paragraful 0112 din capitolul I conţine descrierea şi informaţiile suplimentare cu
privire la amplificatori. Tabelul nr. 3.2.2. oferă o descriere a fiecărui semn convenţional pentru
unitate, amplificând câmpurile de informaţii, aşa cum se arată în figura nr. 3.2.4.
Tabelul nr. 3.2.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei, modificatorului şi amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru unitate
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/Grafică
A Pictogramă (e)Gen de armă de bază sau semn convenţional funcţional care poate include modificatorii pentru capabilităţi
Ambele
B Unitate/eşalon superior
Un modificator al semnului convenţional care indică dimensiunea unei unităţi Ambele
D Grupări de forţe operaţionale
Un semn convenţional poziţionat deasupra indicatorului eşalonului pentru a indica unitatea constituită pentru executarea unei misiuni de luptă
Grafică
F Întărit sau redus Arată că o unitate este fie întărită (+), redusă (-), ori întărită şi redusă (+) Text
G Comentarii de stat-major
Text liber. Poate fi folosit de către statul-major pentru informaţiile solicitate de către comandant Text
H Informaţii suplimentare Text liber Text
J Evaluare Gradul de încredere care poate fi amplasat deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din credibilitatea sursei şi credibilitatea informaţiei (STANAG 2511)Credibilitatea sursei: A. foarte sigură
Text
NECLASIFICAT40 din 392
NECLASIFICAT
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/Grafică
B. considerată, de regulă, sigurăC. destul de sigurăD. considerată, de regulă, nesigurăE. nesigură F. gradul de încredere nu poate fi evaluat. Credibilitatea informaţiei: 1. confirmată şi de alte surse2. probabil adevărată3. posibil adevărată4. îndoielnică5.improbabilă/neverosimilă6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu
K Capacitate de luptă
Eficienţa unităţii sau a armamentului, tehnicii de luptă şi echipamentelor descrise: 1. complet operaţional 2. substanţial operaţional 3. puţin operaţional 4. neoperaţional
Text
M Eşalon superior Numărul sau denumirea comandamentului eşalonului superior unei unităţi reprezentate Text
P
Identificare amic-inamic (IFF)/ Caracteristică de identificare selectivă (SIF)
Modalităţi şi coduri de identificare Text
Q
Săgeată pentru direcţia de deplasare/ Indicator de locaţie
Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis sau care va fi ocupat, exceptând comandamentele
Grafică
S
Indicator pentru stat-major de comandament/ Indicator de locaţie
Evidenţiază comandamentul de care aparţine unitatea şi locul acestuia.Evidenţiază poziţia obiectului operaţional
Grafică
T Denumire unică Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică obiectul operaţional reprezentat Text
V Tip de tehnică Stabileşte denumirea unică (cum ar fi M-2 pentru vehicul de luptă pentru infanterie) Text
W Grup dată/oră
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată / oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată / oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două cifre ale numărului care exprimă anul).În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute.Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii.
Text
NECLASIFICAT41 din 392
NECLASIFICAT
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/Grafică
X Altitudine/ Adâncime
Altitudinea aşa cum este indicată pe sistemul de poziţionare/localizare globală (GPS) Text
Y Locaţia Latitudine şi longitudine; coordonate rectangulare TextZ Viteza Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
AADenumirea comandamentelor C2
Acest câmp se aplică doar comandamentelor precum: SHAPE, SACLANT (Supreme Allied Commander Atlantic), ARRC, ISAF sau comandamentelor de nivel întrunit, multinaţionale sau ale coaliţiei cum ar fi: CJTF, JTF, MJTF
Text
AB Indicator pentru inducere în eroare
Semnul plasat deasupra simbolului de unitate, acţiune, lucrare etc., care arată că acestea sunt false, cu scopul de a induce în eroare
Grafică
AC Indicator de ţarăCod din trei litere care indică ţara de origine a unităţii (STANAG 1059). Pe timpul operaţiilor de stabilitate, acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau grupări
Text
AF Identificator comunExemplu: Paladin pentru obuzierul M109A6 sau Leopard pentru tancul KPz-70. (Se va utiliza numele de cod NATO pentru identificatorii comuni ostili.)
Text
AH Element de comandament
Indică ce tip de element al uni comandament este reprezentat, precum TOC, MAIN Text
6. Pictogramele din sectorul principal
0308. - De regulă, pictogramele din sectorul principal (figura nr. 3.2.5.) reprezintă funcţia
principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot avea rol de modificatori. (ex: vehicule
blindate pentru geniu). Tabelul nr. 3.2.3. cuprinde pictogramele care pot fi folosite pentru semnele
convenţionale pentru a reprezenta unităţile terestre, pictograme ce vor fi amplasate în sectorul
principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi
dimensionată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult spaţiu disponibil din sectorul principal. Totuşi,
în unele cazuri, pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorii să aibă mai mult spaţiu pentru o
mai bună recunoaştere sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă (ex:
artileria blindată/autopropulsată).
Figura nr. 3.2.5. Pictogramele din sectorul principal
NECLASIFICAT42 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Administrativ ADM Nu sunt
Servicii trafic aerian/operaţii pe aerodrom Nu sunt
Aeroport debarcare (APOD)/ Aeroport îmbarcare (APOE)
Pictogramele pentru transport şi pista de decolare sunt repre-zentate de pictograma APOD/ APOEAceasta este o unitate de transport.
Muniţie
A se consulta şi tabelul 3-4. Pictograme care umplu chenarul sub clasa de provizii – clasa V
Blindate/mecanizate/autopropulsate/pe şenile
Nu sunt
Aviaţie Elicoptere/aviaţia forţelor terestre Nu sunt
Aviaţie Avioane Nu sunt
Aviaţie cu avioane şi elicoptere Nu sunt
Bandă BAND Nu sunt
Apărare CBRN (Chimic, Biologic, Radiologic, Nuclear) Nu sunt
Afaceri civile CA Nu sunt
Cooperare civili-militari Nu sunt
NECLASIFICAT43 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Luptă CBT Nu sunt
Sprijin logistic de luptăSprijin asigurat forţelor luptătoare, în principal în domeniile administrativ şi logistic
CSS Nu sunt
Sprijin de luptă Integrează capabilităţile complemen-tare şi de sprijin asigurate prin protecţia forţei, manevra şi sprijinul prin foc, sustenabilitatea şi alte tipuri de sisteme în scopul asigurării libertăţii de acţiune al unei unităţi
Nu sunt
Interarme O unitate în care subunităţi de infanterie şi blindate acţionează împreună pentru a se crea un anumit efect, rezultat prin combinarea efectelor realizate de cele două genuri de armă
Nu sunt
Contrainformaţii CI Nu sunt
Divizia de investigaţii penale CID Nu sunt
Scufundări Nu sunt
Câine DOG Nu sunt
Foraj Nu sunt
Telemetrie Nu sunt
NECLASIFICAT44 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Război electronicAcţiunea militară desfăşurată în scopul cunoaşterii situaţiei şi obţinerii de efecte ofensive şi defensive pe baza exploatării energiei electromagnetice.
EW
Distanţa mărită între dimensiunea redusă a literelor modificato-rului pentru determi-narea direcţiei, inter-ceptare şi bruiere
Geniu
Dimensiunile vor fi reduse când este folosită împreună cu pictograma pentru modificatorul de blindate
Neutralizarea/distrugerea muniţiilor/dispozitivelor explozive (EOD) Detectarea, identificarea, evaluarea în teren, neutralizarea, recuperarea şi distrugerea muniţiilor neexplodate. Se pot include de asemenea, muniţii care au devenit periculoase prin avariere sau deteriorare
EOD Nu sunt
Artilerie terestră
Dimensiune redusă atunci când este utilizată ca o pictogramă cu modificator pentru autopropulsat
Artilerie terestră autopropulsată
Observator de artilerie terestră
Pictogramele pentru artileria terestră redusă, cercetare şi postul de observare sunt reprezentate împreună prin pictograma pentru observatorul artileriei terestre
Bază terestră în construcţie
Pictograma pentru geniu şi bază reprezintă împreună pictograma pentru o bază terestră în construcţie
NECLASIFICAT45 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Financiar Nu sunt
Protecţie împotriva incendiilor/ pompieri Nu sunt
Sprijin geospaţial/sprijin informativ cu privire la geospaţiu GEO Nu sunt
Operaţii informaţionale IO Nu sunt
Interogaţii IPW Nu sunt
Sprijin prin foc la nivel întrunit JFS Nu sunt
Şeful serviciului juridic militar JAG Nu sunt
Forţă de muncă/angajări
Nu sunt
NECLASIFICAT46 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Spălătorie/baie Nu sunt
LegăturăContactul sau intercomunicareamenţinute între elementele forţelormilitare pentru asigurareaînţelegerii mutuale şi unităţiiscopului şi acţiunii
LO Nu sunt
MentenanţăToate acţiunile întreprinse pentru a menţine în funcţiune sau repara un echipament în condiţii specificate, incluzând inspecţii, teste, întreţineri, punerea în stare bună de funcţionare, reparaţia, renovarea şi recuperarea
Nu sunt
Materiale/echipamente MAT
Se va folosi împreună cu pictograma pentru provizii
Meteo MET Nu sunt
Informaţii militare MI Nu sunt
Poliţia militară MP Nu sunt
Mine Mina este un dispozitiv exploziv destinat a fi plasat sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi care, poate fi iniţiat de prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană, vehicul terestru, avion sau navă, inclusiv navă de desant
Nu sunt
Deminare Sectorul principal şi sectorul 1
NECLASIFICAT47 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Lansator de mine Sectorul principal şi sectorul 2
Puitor de mine Sectorul principal şi sectorul1
Rachete Nu sunt
Moral, condiţii de trai, activităţi recreative MWR Nu sunt
Aruncător
Redusă când este utilizată împreună cu pictograma modificatorului pentru tractare
Morgă/registrul mortuar Nu sunt
Naval Nu sunt
Observator/post de observare Nu sunt
Muniţie (explozivă) Nu sunt
Servicii de personal PS Nu sunt
Carburanţi şi lubrifianţiUn termen general care include toate produsele petroliere şi derivatele acestora folosite de forţele armate
Se va consulta şi tabelul 3-4. Pictograme care umplu chenarul sub clasa de provizii – clasa III
Conductă de aprovizionare Nu sunt
NECLASIFICAT48 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Poştă Nu sunt
Relaţii publice (informaţii publice) PA Nu sunt
Operaţii psihologiceActivităţi psihologice planificatedestinate să influenţeze atitudini şi comportament ce afecteazărealizarea obiectivelor politice sau militare
Nu sunt
Administrator/şeful intendenţei Nu sunt
Radar Nu sunt
RadioUtilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni
Relee radio Utilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni
Centru de teleimprimare radioUtilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii
Echipament de multiplexare sau submultiplexare Nu sunt
Echipament de criptare Nu sunt
Terminal telefonic analogic Nu sunt
Terminal telefonic digital Nu sunt
Terminal de tip facsimil Nu sunt
NECLASIFICAT49 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Terminal de date Nu sunt
Terminale dispuse în acelaşi loc conectate la aceeaşi linie Nu sunt
Calculator Nu sunt
Server Nu sunt
Switch Nu sunt
Hub Nu sunt
Router Nu sunt
Cutie de joncţiune Nu sunt
Tiny bridge Nu sunt
Echipament de comutaţie Nu sunt
Echipament de comutaţie ATM (ex. MPS 145)
Imprimantă PRN Nu sunt
Echipament VTC Nu sunt
Reţea locală de calculatoare Nu sunt
Staţie radio de putere mică în banda HF Nu sunt
NECLASIFICAT50 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Staţie radio de putere mică în banda VHF Nu sunt
Staţie radio de putere mică în banda UHF Nu sunt
Staţie radio de putere mică multibandă Nu sunt
Staţie radio de putere medie în banda HF Nu sunt
Staţie radio de putere medie în banda VHF Nu sunt
Staţie radio de putere medie în banda UHF Nu sunt
Staţie radio de putere medie multibandă Nu sunt
Echipament radioreleu în banda SHF Nu sunt
Echipament radioreleu în banda UHF Nu sunt
Echipament monocanal de comunicaţii prin satelit Nu sunt
Echipament multicanal de comunicaţii prin satelit Nu sunt
Staţie radio de abonat utilizat în reţeaua de acces radio (SCRA)Radiotelefon
Nu sunt
Acces point Nu sunt
Grup de 3 staţii radio de putere mică în banda HF Nu sunt
Grup de 3 staţii radio în banda VHF Nu sunt
NECLASIFICAT51 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Centrul de comunicaţii al punctului de comandă Nu sunt
Centru de comunicaţii de sprijin Nu sunt
Container radioreleu debarcat Nu sunt
Container radioreleu cu acces radio debarcat Nu sunt
Container CCMSS1 debarcat 1 1 Nu sunt
Container CCMSS2 debarcat 2 2 Nu sunt
MCID Nu sunt
Grup electrogen debarcat Nu sunt
Container radioreleu îmbarcat pe platformă de transport Nu sunt
Container radioreleu cu acces radio îmbarcat pe platformă de transport Nu sunt
Container CCMSS1 îmbarcat pe platformă de transport
1 1 Nu sunt
Container CCMSS2 îmbarcat pe platformă de transport
2 2 Nu sunt
Autostaţie radio Nu sunt
Autostaţie VTC Nu sunt
Grup electrogen îmbarcat pe platformă de transport Nu sunt
NECLASIFICAT52 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Staţie radio montată pe vehicul de luptă blindat Nu sunt
Punct de acces radio Nu sunt
Centru de comunicaţii din RTP nedeservit Nu sunt
Centru de comunicaţii din RTP deservit Nu sunt
Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management local Nu sunt
Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management general Nu sunt
Centru de comunicaţii din RMNC cu terminal de management zonal Nu sunt
Circuit de fibră optică Nu sunt
Circuit de cablu coaxial Nu sunt
Linie radio Nu sunt
Linie troposferică sau cu distribuţie Nu sunt
Linie de comunicaţii prin satelit Nu sunt
Linie radioreleu în banda SHF Nu sunt
Linie radioreleu în banda UHF Nu sunt
Linie radioreleu în banda EHF Nu sunt
Circuit telefonic pe 2 fire Nu sunt
Circuit telefonic pe 4 fire 4’ Nu sunt
NECLASIFICAT53 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Circuite telefonice individuale grupate pe un singur cablu cu patru perechi
4Pr Nu sunt
Terminal feroviarUn punct pe o cale ferată undeîncărcăturile sunt transferate întretrenuri şi alte mijloace detransport
Pictogramele pentru transport şi drum feroviar reprezintă împreună pictograma pentru terminalul feroviar. Aceasta este o unitate de transport
Sprijin religios REL Nu sunt
Unitate de completare RHU Nu sunt
Naval-aerian-terestru SEAL Nu sunt
Port maritim pentru debarcare (SPOD) / port maritim pentru îmbarcare (SPOE)
Pictogramele pentru transport şi forţe navale reprezintă împreună pictogra-mele pt. SPOD/SPOE. Aceasta este o unitate de transport
Siguranţă SEC Nu sunt
Poliţia aeriană (aerian)
Pictogramele SP şi pentru aviaţia cu avioane reprezintă împreună pictograma pentru poliţia de securitate (aeriană)
Senzor Nu sunt
Patrulă de coastă SP Nu sunt
Lunetist Nu sunt
Forţe speciale Forţe special destinate, organizate,antrenate şi echipate special, folosind tehnici operaţionale şi moduri de acţiune non standard în comparaţie cu forţele convenţionale
SF Nu sunt
NECLASIFICAT54 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.3. Pictogramele din sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Notă: referire la unităţile terestre
Forţe pentru operaţii speciale SOFScafandri Forţe pentru
Operaţii SpecialeSupraveghere Observarea sistematică a spaţiului aerian, a zonelor terestre sau subterane, a persoanelor sau lucrurilor, prin mijloace vizuale, auditive, electronice, fotografice sau prin alte procedee
Nu sunt
Asigurare topograficăPoate fi folosit ca modificator al sectorului 1
SprijinFurnizarea de resurse umane, logistice şi altfel de resurse necesare pentru a menţine şi prelungi operaţiile până când misiunea este îndeplinită cu succes (AJP-3)
SUST Nu sunt
Satelit tactic
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru transmisiuni
Satelit tactic transmisiuni
Topografie Nu sunt
Transport Nu sunt
Sisteme fără pilot / radiocomandate Nu sunt
Imagini video (cameră video) Nu sunt
Apă Nu sunt
Purificarea apei Nu sunt
NOTĂ: definiţiile din AAP-6 sunt incluse pentru clarificări, acolo unde acestea există
NECLASIFICAT55 din 392
NECLASIFICAT
7. Pictograme care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului
0309. - (1) Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului
(figura nr. 3-6) stabilesc de obicei funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri
pot fi avea şi rol de modificatori (ex. Element de legătură pentru sprijinul prin foc aerian şi naval).
În tabelul nr. 3-5 de mai jos sunt prezentate pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga
suprafaţa din interiorul chenarului utilizate pentru semnele convenţionale ale unităţilor terestre.
(2) Diagonalele folosite pentru pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din
interiorul chenarului pentru reprezentarea, de exemplu, a infanteriei, subunităţilor de cercetare,
comunicaţii şi informatică etc. vor forma acel unghi care să le permită reprezentarea în interiorul
chenarului.
Figura nr. 3.2.6. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Desant aerian cu mijloace de transport aerian organice Nu sunt
Apărare antiaeriană Nu sunt
Element de legătură în sprijin prin foc aerian şi naval (ANGLICO)
Pictogramele pentru unitatea de recunoaştere, artilerie terestră, aviaţia cu elicoptere şi navală
NECLASIFICAT56 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
reprezintă pictograma pentru ANGLICO
Amfibiu Nu sunt
Analiză
Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE. Cu spaţiu mărit între litere
Antitanc/Antiblindate Nu sunt
Antenă de transmisie radio-tv
Poate fi folosită împreună cu pictograma pentru PSYOPS
Transmisie operaţii psihologice
Sprijin la nivel corp de armată Nu sunt
NECLASIFICAT57 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Goniometrie
Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE
Goniometrie RE
Comandament sau element al comandamentului Nu sunt
Infanterie Nu sunt
Interceptare (găsire şi înregistrare)
Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE
Interceptare RE
Bruiaj
Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE
Bruiaj RE
NECLASIFICAT58 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Sistem principal de armament Nu sunt
Servicii medicale Nu sunt
Clădire tratament medical Nu sunt
Unitate motorizatăO unitate echipată cu mijloace de transport complet motori-zate, cu ajutorul căreia tot efectivul, armamentul sau echipamentul pot fi deplasate în acelaşi timp fără asistenţă din partea altor surse
Nu sunt
NECLASIFICAT59 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
RecunoaştereO misiune întreprinsă pentru a obţine prin observare vizuală sau alte metode de detectare, informaţii despre activităţile şi resursele inamicului sau potenţialului inamic, sau pentru a securiza date ce privesc caracteristicile meteo, hidrografice sau geografice ale unei zone anume. Notă: este cunoscută şi sub denumirea de „cercetare”
Nu sunt
Cercetare (Recunoaştere)
Folosită de obicei împreună cu pictograma pentru RE
Cercetare RE
Transmisiuni/Comunicaţii Nu sunt
Aprovizionare
Când este folosit împreună cu pictograma pentru comandament, atunci pt Servicii se va folosi termenul Comandament şi Servicii Nu sunt
NECLASIFICAT60 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Clase NATO de provizii
Notă: Prezentele pictograme sunt de asemenea folosite pentru a crea punctele de aprovizionare. A se consulta capitolul V, Semne convenţionale pentru măsurile de control
Notă: Se va utiliza aceeaşi poziţionare pentru pictograma pentru aprovizionare, ca în exemplele pentru aprovizionare
Clasele de provizii necesită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictogramele pentru fiecare tip de clasă sau subclasă
Clasa IAcei itemi care sunt consumaţi de personal sau animale într-o cantitate aproximativ uniformă, indiferent de schimbările locale ale condiţiilor luptei sau ale terenului
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa I se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma numărului roman I pentru a reprezenta întreaga clasă I
Clasa IIProvizii pentru care alocarea este stabilită pe tabele de organizare şi echipament
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa II se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma numărului roman I pentru a reprezenta întreaga clasă II
Clasa IIICarburanţi şi lubrifianţi (POL)Carburanţi şi lubrifianţi folosiţi în toate scopurile, exceptând operarea unei aeronave pentru armament, cum ar fi la aruncătorul de flăcări
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa I se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma POL
Clasa IVProvizii pentru care nu sunt alocate fonduri pe baza unor tabele aprobate pentru livrare. De obicei, aceste provizii includ materiale pentru fortificare şi construcţii, precum şi cantităţi suplimentare de itemi identici celor autorizaţi de livrarea iniţială (Clasa II), cum ar fi
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa IV se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma numărului roman I pentru a reprezenta întreaga clasă IV
NECLASIFICAT61 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
vehicule suplimentare
Clasa V - MuniţieMuniţie, explozivi şi agenţi chimici de toate tipurile
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasa I se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma muniţiei
Clase multiple de aprovizionare
Pentru reprezentarea pictogramei pentru Clasele multiple de aprovizionare se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma numărului roman al claselor de aprovizionare
Toate clasele de aprovizionare
Pentru reprezentarea pictogramei Toate clasele de aprovizionare se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma ALL
Clasele US de aprovizionareNotă: A se consulta STANAG 2961, Clasele de aprovizionare din Forţele Terestre ale NATO. Include şi alte sisteme de desemnare a claselor de aprovizionare pentru a face o comparaţie cu cele americane (ca mai jos)
Clasa I (Clasa NATO I) alimente
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – alimente se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru alimente
Clasa II (Clasa NATO II) îmbrăcăminte şi echipament
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – îmbrăcăminte şi echipament se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru şeful intendenţei
Clasa III (Clasa NATO III) carburanţi şi lubrifianţi (POL)
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa III se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma POL
NECLASIFICAT62 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
Clasa IV (Clasa NATO IV) materiale de construcţie
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa IV - construcţii se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma de geniu
Clasa V (Clasa NATO V) muniţie
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa V se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru muniţie
Clasa VI (Clasa NATO I) nevoi personale
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa I – cereri personale se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru cereri personale
Clasa VII (Clasa NATO II) tehnică de luptă şi echipamente
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II – tehnică de luptă şi echipamente se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru tehnica de luptă şi echipamente
Clasa VIII (Clasa NATO II) materiale medicale
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru materiale medicale
Clasa IX (Clasa NATO II) piese de schimb
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa II – piese de schimb se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu pictograma pentru piese de schimb
Clasa X (Clasa NATO IV) itemi non-standard
Pentru reprezentarea pictogramei Clasa IV – itemi non-standard se solicită utilizarea pictogramei pentru aprovizionare împreună cu
NECLASIFICAT63 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.4. Pictogramele care sunt reprezentate pe întreaga suprafaţa din interiorul chenarului.
Funcţie Pictogramă Poziţie ObservaţiiTrupe proprii/aliate Ostil/Inamic Neutru Necunoscut
pictograma pentru relaţii civile
Sprijin la nivel teatru de operaţii / eşaloane peste corpul de armată
Nu sunt
8. Modificatorii din sectorul 1
0310. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 3.2.7.) ilustrează informaţiile suplimentare
adecvate pictogramei. Tabelul nr. 3.2.5. cuprinde modificatorii utilizaţi în reprezentarea semnelor
convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, modificatori înscrişi în sectorul 1 al câmpului
A al semnului convenţional.
Figura nr. 3.2.7. Poziţia modificatorilor din sectorul 1
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Aeromobil/desant aerian (doar SUA) Nu sunt
Zonă AREA Nu sunt
Atac A
De obicei utilizată cu pictograma aviaţiei
Aviaţie de atac
NECLASIFICAT64 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Biologic B
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN
Apărare CBRN biologică
Graniţă BOR Nu sunt
Poduri mobile
De obicei utilizată cu pictograma pentru geniu
Poduri mobile de geniu
Chimic C
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN
Apărare CBRN chimicăSiguranţă nemijlocită şi apărare apropiată O unitate care asigură protecţie suplimentară persoanelor importante
CLP Nu sunt
Luptă CBT Nu sunt
Comandă şi control C2 Nu sunt
Pachet de comunicaţii în caz de situaţii neprevăzute CCP
Trebuie utilizată împreună cu pictograma pentru comunicaţii
Pachet de comunicaţii în caz de situaţii neprevăzute
Construcţii CONST Nu sunt
NECLASIFICAT65 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Comunicaţii transculturale CCCDe regulă, utilizată împreună cu pictograma PSYOPS
Control mulţime şi revolte CRC
Utilizată întotdeauna împreună cu pictograma Poliţie militară
Poliţia militară - control mulţime şi revolte
DecontaminareProcesul de realizare a siguranţei unei persoane, obiect sau suprafeţe, prin absorbţie, distrugere, neutralizare, făcând inofensivi sau înlăturând agenţii chimici sau biologici, sau prin înlăturarea materialului radioactiv, aderent (la) sau în jurul obiectivului protejat
DNu sunt
Arest DET Nu sunt
Comunicaţii directe
De obicei utilizată împreună cu pictograma PSYOPS
Operaţii psihologice – Comunicaţii directe
Scufundări
Scafandri EOD
CâineDOG
Câine de Poliţia militară
Foraj Nu sunt
NECLASIFICAT66 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Electro-optic EO Nu sunt
Întărit ENH Nu sunt
Neutralizarea/distrugerea muniţiei/dispozitivelor explozive
EOD Nu sunt
Centru de conducere a foculuiComponentă a unui punct de comandă constituită din personal şi armament pentru executarea focului şi realizarea comunicaţiilor, cu ajutorul căruia comandantul exercită dirijarea şi/sau conducerea focului.
FDC Nu sunt
Forţă F Nu sunt
Înaintat FWD Nu sunt
Modul staţie terestră GSM Nu sunt
Sprijin la aterizare/debarcare LS
Trebuie utilizată împreună cu pictograma amfibiu
Sprijin la debarcareNod de reţea LEN Trebuie utilizată împreună
cu pictograma pentru comunicaţii
NECLASIFICAT67 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Mentenanţă
Mentenanţă Aviaţie
Meteo METArtilerie terestră - meteo
Contramăsuri mine MCM Nu sunt
Rachete
Mentenanţă rachete
Consiliere şi sprijin (mobil) Nu sunt
Abonat echipament mobil MSE
Trebuie utilizată împreună cu pictograma pentru comunicaţii
Sprijin mobilitate MS Nu sunt
Centru de control al deplasăriiO organizaţie responsabilăpentru planificarea, direcţionarea, programarea şi controlul transportului personalului şi materialelor pe liniile de comunicare
MCC Nu sunt
Multinaţional MN Nu sunt
NECLASIFICAT68 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Unitate multinaţională specializată MSU Nu sunt
Aruncător de proiectile reactive/lansator multiplu de rachete
Trebuie utilizată împreună cu pictograma Artilerie Terestră
Artilerie terestră - Aruncător multiplu de rachete
Tipuri/structuri medicale NATO
1 2
Întotdeauna utilizat împreună cu semnul convenţional pt structurile de tratament medical
Structură medicală NATO de tratament de tip 1
3 4
NavalStructuri de geniu ale forţelor navale
Centru noduri de reţea NC
Trebuie utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/transmisiuni
Centru nodal comunicaţii
Nuclear N
Utilizată de obicei împreună cu pictograma Apărare CBRN
Apărare CBRN nucleară
Operaţii OPS Nu sunt
NECLASIFICAT69 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Radar
Radar Artilerie terestră
Radiologic RAD
Utilizată de obicei împreună cu pictograma Apărare CBRN
Apărarea CBRN radiologicăCăutare şi salvareFolosirea de avioane, ambarcaţiuni de suprafaţă, submarine, echipe şi echipament de salvarespecializate pentru a căuta şi salva personal în zone terestre calamitate sau pe mare
SAR Nu sunt
Securitate SEC Nu sunt
SenzorSenzor colectare informaţii militare
Modul de control al senzorului SCM
Trebuie utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/ transmisiuni
Modul de control al senzorului colectare informaţii militare
Supraveghereasemnalelor electromagneticeTermen generic pentru a descrie informaţiile rezultate din ascultarea comunicaţiilor sau a mesajelor electronice; termenul este utilizat când nu este necesară diferenţierea acestor tipuri de informaţii sau când se descrie fuziunea celor două tipuri
De obicei utilizată împreună cu pictograma colectare informaţii militare
Cercetareasemnalelor electromagnetice – colectarea informaţiilor militare
NECLASIFICAT70 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Modul de comunicaţii şi informatică SSS
De obicei utilizată împreună cu pictograma Comunicaţii/ transmisiuni
Modul de comunicaţii şi informatică
Lansator singular de rachete
Trebuie utilizată împreună cu pictograma Artilerie Terestră
Artilerie terestră – Lansator singular rachete
Fum S Nu sunt
Lunetist
Lunetist Infanterie
Cercetare prin sunet / senzor acustic SDR
De obicei utilizată împreună cu pictograma senzor
Senzor acustic
Structuri dotate cu armament şi care întrebuinţează tactici speciale
SWAT
De obicei se utilizează împreună cu pictograma Poliţia Militară
Poliţia militară – structuri dotate cu armament şi care întrebuinţează tactici speciale
Asigurare topograficăArtilerie terestră – asigurare topografică
Exploatare tactică TE Nu sunt
NECLASIFICAT71 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.5. Modificatorii din sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Descoperirea, identificarea şi localizarea ţintelor TA Nu sunt
Topografie Nu sunt
Utilităţi U Nu sunt
Imagini video(cameră video)
Cameră pentru luptă
9. Modificatorii din sectorul 2
0311. - Modificatorii din sectorul 2 (figura nr. 3.2.8.) ilustrează informaţiile modificatoare
de semn. Tabelul nr. 3.2.6. cuprinde pictogramele utilizate în reprezentarea semnelor convenţionale
pentru unităţile din domeniul terestru, pictograme înscrise în sectorul 2 al câmpului A al semnului
convenţional.
Figura nr. 3.2.8. Poziţia pictogramelor în sectorul 2
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Aeropurtat/aeromobil Adjectiv folosit pentru a defini trupe special antrenate pentru a executa operaţii fie prin paraşutare, fie prin debarcare după aterizare, în urma unei deplasări pe calea aerului
Nu sunt
NECLASIFICAT72 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Arctic Nu sunt
Reparaţia tehnicii de luptă pe timpul ducerii acţiunilor Reparaţie esenţială, care poate fi improvizată, efectuată rapid în condiţiile luptei, pentru ca tehnica avariată sau scoasă dinfuncţiune să se poată înapoia temporar în serviciu
BDR
Trebuie folosită împreună cu pictograma pentru mentenanţă
Reparaţia tehnicii de luptă pe timpul ducerii acţiunilor
Echipat cu bicicletă Nu sunt
Staţionare răniţi CS
Întotdeauna folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Unitate medicală staţionare răniţi
Deminare CLR
De obicei utilizată împreună cu pictograma pentru mine
Deminare
Rază apropiată CR
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru UAV
Vehicul teleghidat cu razăscurtă
Control
De obicei folosită împre-ună cu pictograma pentru sistemele teleghidate
Control UAV
NECLASIFICAT73 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Decontaminare D
Utilizat ca modificator sectorul 2 când literele C.B.R.N. sunt folosite ca modificatori pentru sectorul 1
Decontaminare chimică
Demolare DEM
De obicei folosită cu pictograma pentru geniu
Demolare geniu
Stomatologie D
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Stomatologie
Digital DIG
Utilizat în mod normal cu pictograma pt comunicaţii
Comunicaţii digitale
Sistem întărit de detectare şi localizare (EPLRS)
Trebuie utilizat împreună cu pictograma pentru comunicaţii
Sistem întărit de detectare şi localizare
EchipamentToate articolele neconsumabilenecesare pentru a înzestra/echipa o persoană sau o structură
E
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru CBRN şi modificatorul pentru decontaminare
Echipament
NECLASIFICAT74 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Greu HScafandri grei (de mare adâncime)
Altitudine mare HAA se consulta altitudini multiple
Intermodal
Utilizat în mod normal cu pictograma pt transport
Transport intermodal
Terapie intensivă IC
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Terapie intensivă
Uşor L Nu sunt
Laborator LAB Nu sunt
Lansator
De obicei folosită împreună cu pictograma pt sistemele teleghidate
Lansator UAV
Rază mare de acţiune (Bătaie mare) LR Nu sunt
NECLASIFICAT75 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Altitudine mică LA A se consulta altitudini multiple
Mediu M Nu sunt
Altitudine medie MA A se consulta altitudini multiple
Rază medie de acţiune (Bătaie medie) MR Nu sunt
Montan
Baza pictogramei trebuie să atingă sau să fie aproape de linia de jos a chenarului (vezi mai jos)
Altitudini multiple H/MA
Pictograma pentru altitudini multiple utilizează o combinaţie dintre pictogramele pentru altitudini. Notă: exemplul dat reprezintă altitudine mare către medie
Canale multiple MC
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii
Canale multiple comunicaţii
Optic OPT
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru artilerie şi modificatorul pentru achiziţionarea unei ţinte
NECLASIFICAT76 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Animale de povară Nu sunt
Coordonarea evacuării pacienţilor PEC
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale.
Întreţinere preventivă PMUtilizat în mod obligatoriu cu pictograma pentru mentenanţă
Psihologic PDe obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Rază directă de acţiune pentru radio releu
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii
Vizibilitate directă pentru radio releu
Cale ferată Nu sunt
Revenire/întoarcere (pt UAV)În operaţiuni aeriene, acea fază a misiunii ce implică întoarcerea unui avion la bază
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru sistemele teleghidate
Revenire UAVRecuperare (mentenanţă)În operaţii de mentenanţă pe câmpul de luptă, extragerea vehiculelor abandonate, care nu mai funcţionează sau sunt imobilizate şi, dacă este cazul, depozitarea lor într-un punct de mentenanţă
Nu sunt
NECLASIFICAT77 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Centru de coordonare a acţiunilor de salvare RCC
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Riveran Nu sunt
Canal unic SC
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru comunicaţii
Canal singular
Rază scurtă de acţiune(Bătaie mică) SR Nu sunt
Pe schi Nu sunt
Strategic STR Nu sunt
Sprijin SPT Nu sunt
Tactic TAC Nu sunt
Tractat Nu sunt
Trupe T Utilizat în mod normal cu pictograma pentru CBRN şi modificatorul pentru decontaminare
NECLASIFICAT78 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.6. Modificatorii din sectorul 2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Trupe decontaminare CBRN
Decolare sau aterizare pe verticală sau pe distanţe scurte (VSTOL)
VSTOL
Utilizat în mod normal cu pictograma pentru aviaţia cu avioane sau pentru aviaţia cu elicoptere
Decolare sau aterizare pe verticală sau pe distanţe scurte
Veterinar V
De obicei folosită împreună cu pictograma pentru servicii medicale şi este aliniată în partea dreaptă a liniei centrale
Medic veterinar
Pe roţi Nu sunt
10. Amplificatori eşalon (Câmp B)
0312. - Eşaloanele reprezintă nivele separate de comandă. Comparativ cu un regiment, o
divizie reprezintă un eşalon superior iar un batalion este un eşalon inferior. În tabelul nr. 3.2.7. sunt
prezentaţi amplificatorii pentru eşaloane. În anexa nr. 1 sunt prezentaţi prin comparaţie, indicatorii
pentru unitate/formaţiune, utilizaţi în forţele terestre ale statelor membre NATO.
Tabelul nr. 3.2.7. Câmp B: EşalonEşalon Semn convenţional
Echipă 1/Echipaj Ø Grupă 2 ● Secţie 3 ●● Pluton 4/Detaşament ●●● Companie 5 | Batalion 6 | | Regiment 7/Grup 8 | | | Brigadă 9 x Divizie 10 xx Corp de armată 11 xxx Armată 12 xxxx Grup de armate 13 xxxxx
NECLASIFICAT79 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.7. Câmp B: EşalonEşalon Semn convenţional
Teatru 14 xxxxxx Note: Echipă1: Cea mai mică formaţiune militarăGrupă2: O formaţiune mai mare decât o echipă, dar mai mică decât o secţieSecţie3: O formaţiune mai mare decât o grupă, dar mai mică decât un plutonPluton4: O formaţiune mai mare decât o secţie, dar mai mică decât o companieCompanie5: O formaţiune mai mare decât un pluton, dar mai mică decât un batalion. O unitate formată din două sau mai multe plutoane, de obicei de acelaşi tip, cu un mic element de comandă şi o capacitate limitată pentru sprijin propriu.Batalion6: O formaţiune mai mare decât o companie, dar mai mică decât un regiment. O unitate formată din două sau mai multe companii, baterii sau alte subunităţi de mărime corespunzătoare şi un comandament Regiment7: O formaţiune mai mare decât un batalion, dar mai mică decât o brigadăGrup8: O unitate flexibilă administrativă şi tactică compusă fie din două sau mai multe batalioane, fie din două sau mai multe escadrile. Termenul se aplică şi unităţilor de sprijin luptă sau de sprijin logisticBrigadă9: O formaţiune mai mare decât un regiment, dar mai mică decât o divizieDivizie10: O unitate / formaţiune administrativă şi tactică care are în componenţa proprie genurile de armă şi serviciile necesare pentru ducerea luptei, mai mare decât un regiment / brigadă şi mai mică decât un corp de armatăCorp de armată11: O formaţiune mai mare decât o divizie, dar mai mică decât o armată sau un grup de armate. De obicei, constă în două sau mai multe divizii împreună cu genurile de armă şi serviciile de sprijinArmată12: O formaţiune mai mare decât un corp de armată, dar mai mică decât un grup de armate. De obicei, constă în două sau mai multe corpuri de armateGrup de armate13: Cea mai mare formaţiune a forţelor terestre, cuprinzând de obicei două sau mai multe armate sau corpuri de armată având o comandă unicăTeatru14: Un teatru este o zonă geografică extinsă definită de Comandantul Suprem Aliat pentru Operaţii (SACEUR), care include şi delimitează zona de operaţii întrunite (JOA), zonă în care se desfăşoară acţiuni de nivel strategic şi operativ cu scopul de a sprijini misiunea Comandantului Forţei Întrunite (JFC) (AJP-3)
11. Gruparea de forţe (Câmp B)
0313. - (1) O grupare de forţe poate fi formată dintr-o unitate sau mai multe unităţi, o structură
sau o anumită zonă aflată sub comanda unei singure persoane.
(2) Întrucât această structură nu are corespondent cu alte eşaloane existente este reprezentată
prin ++, ca semn convenţional pentru eşalon (a se consulta tabelul nr. 3.28.).
Tabelul nr. 3.2.8. Comandament ca eşalonFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
GRUPARE + + Nu sunt
NECLASIFICAT80 din 392
NECLASIFICAT
12. Amplificator grupare operaţională de forţe (câmp D)
0314. - O grupare operaţională de forţe este o grupare temporară de unităţi, sub comandă
unică, constituită în vederea executării unei operaţiuni sau misiuni specifice sau o structură
nepermanentă de unităţi, sub comandă unică, constituită în vederea îndeplinirii unei anumite sarcini
specifice permanente (a se consulta tabelul nr. 3.2.9.).
Tabelul nr. 3.2.9. Unitate operativăFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Grupare operaţională de forţe
Nu sunt
13. Amplificatori „întărit”, „redus” sau „întărit şi redus” (Câmp F)
0315. - Aceste pictograme sunt utilizate la nivel de divizie sau mai jos. Pictograma întărită +
indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost întărită de către capabilitatea unei alte unităţi.
Pictograma redusă – indică faptul că o capabilitate a unei unităţi a fost redusă prin
detaşarea/desprinderea uneia sau a mai multor unităţi. Dacă o unitate a fost şi întărită şi redusă,
atunci este folosită pictograma ± (conform tabelului nr. 3.2.10.).
Tabelul nr. 3.2.10. Amplificatori întăriţi, reduşi sau întăriţi şi reduşiFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Întărit + Nu sunt
Redus - Nu sunt
Întărit şi redus ± Nu sunt
14. Denumirea comandamentelor C2 (Câmpul AA)
0316. - Aceste comandamente sunt indicate prin denumire, cum ar fi Comandamentul Aliat
pentru Operaţii, Comandamentul Aliat pentru Transformare etc. (conform tabelului nr. 3.2.11.)
Tabelul nr. 3.2.11. Denumirea comandamentelor C2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Comandamentul corpului de reacţie rapidă aliat din Europa ARRC Nu sunt
NECLASIFICAT81 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.11. Denumirea comandamentelor C2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Forţa internaţională de asistenţă pentru securitate ISAF Nu sunt
Multinaţional MN Nu sunt
15. Elemente de comandament (Câmpul AH)/indicator pentru puncte de comandă
0317. - Acestea sunt exemple de denumiri pentru elementele de comandament (conform
tabelului nr. 3.2.12.).
Tabelul nr. 3.2.12. Denumirea comandamentelor C2Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Punct de comandă pentru atac/asalt ASLT
Nu sunt
Grup de comandă CMD
Nu sunt
Punct de comandă înaintat FWD
Nu sunt
Punct de comandă principal MAIN
Nu sunt
Punct de comandă în spate REAR
Nu sunt
Punct de comandă tactic TAC
Nu sunt
Centrul de operaţii tactice TOC
Nu sunt
16. Semne convenţionale pentru poziţionarea unităţii
0318. - (1) Semnul convenţional pentru unitate, reprezentat în interiorul chenarului, indică
domeniul general de care aparţine unitatea. Pentru a indica poziţia precisă sau pentru a reduce
ambiguitatea privind poziţionarea într-o zonă cu mai multe unităţi, o linie (fără săgeată) pleacă din
centru liniei de jos a chenarului către poziţia unităţii reprezentate - câmp Q. Linia poate fi
prelungită, în funcţie de cerinţe pentru a indica direcţia de deplasare. Dacă o grupare de unităţi (sau
elemente de infrastructură), altele decât un comandament se află într-o anumită poziţie, gruparea de
NECLASIFICAT82 din 392
NECLASIFICAT
semne convenţionale poate fi cuprinsă într-o acoladă, iar poziţia exactă indicată printr-o linie care
pleacă din centrul acoladei (figura nr. 3.2.9.).
Figura nr. 3.2.9. Reprezentarea mai multor unităţi printr-un singur semn convenţional
(2) Semnele convenţionale pentru comandamente conţin o linie verticală (hampa steagului)
reprezentată din colţul stânga-jos, câmpul „S”. Această linie poate fi prelungită şi orientată, în
funcţie de cerinţe, pentru a indica poziţia sau direcţia de deplasare a unităţii. Dacă într-o singură
poziţie se află mai multe comandamente, acestea pot fi pe aceeaşi linie (hampa). Comandamentele
eşaloanelor sunt reprezentate într-o ordine ierarhică, începând cu eşalonul cel mai înalt, urmat în
ordine descrescătoare de eşaloanele aflate pe nivele următoare. (conform Figurii nr. 3.2.10.).
Figura nr. 3.2.10. Poziţionarea comandamentelor multiple
17. Pictograme în sectorul principal pentru un individ sau o organizaţie
0319. - Aceste pictograme reprezintă persoane şi organizaţii civile. Pictogramele în sectorul
principal de obicei reflectă funcţia principală a semnului convenţional, dar în unele cazuri pot să
avea şi rol de modificatori. În tabelul nr. 3.2.13. de mai jos sunt cuprinse pictogramele de utilizat în
cazul semnelor convenţionale pentru organizaţiile şi persoanele din domeniul terestru, amplasate în
sectorul principal al câmpului A al semnului convenţional. În majoritatea cazurilor, pictograma va fi
reprezentată în aşa fel încât să ocupe cât mai mult din zona destinată sectorului principal. Totuşi, în
unele cazuri pictograma poate fi redusă pentru ca modificatorul să aibă loc suficient pentru a fi
recunoscuţi mai uşor sau pentru a permite unei pictograme să modifice o altă pictogramă.
NECLASIFICAT83 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.13. Pictograme în sectorul principalFuncţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Poliţia civilă Nu sunt
Protecţia mediului Nu sunt
Organizaţie guvernamentală GO Nu sunt
Forţă de securitate internă ISF Nu sunt
Individ Nu sunt
Organizaţie sau grup Nu sunt
Uciderea victimei Nu sunt
Uciderea victimelor Nu sunt
Victimă a unei tentative de ucidere Nu sunt
Spion SPY Nu sunt
18. Modificatori din Sectorul 1
0320. - Modificatorii din sectorul 1 oferă informaţii suplimentare pictogramei. În tabelul
nr. 3.2.14. sunt cuprinşi modificatorii de utilizat în cazul semnelor convenţionale pentru
organizaţiile şi persoanele din mediul terestru, în sectorul principal al câmpului A al semnului
convenţional.
NECLASIFICAT84 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Tipuri de victime ucise – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru victimă ucisă sau victime ucise
Asasinare ASVictimă a unei asasinări
Execuţie (ucidere) EXVictimă a execuţiei (ucidere din culpă)
Victime ale unei crime MUVictime ale unei crime
Victime ale unor activităţi criminale – Utilizate întotdeauna cu pictograma pentru individ sau
Deturnare HVictimă a unei deturnări
Răpire KVictimă a unei răpiri
Piraterie PIVictime ale piraţilor
Viol RAVictimă a violului
Următorii modificatori sunt de obicei utilizaţi împreună cu o altă pictogramă pentru individ sau organizaţie
Persoană/e Dislocată/e, Refugiată/ţi şi Evacuată/ţi
DPRE Persoană (e) Dislocată(e)Refugiată(ţi) şi Evacuată(ţi)
Luptător/i străin/i FFLuptător străin
Membru al bandei GANG
BandăNECLASIFICAT
85 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.2.14. Modificatori din Sectorul 1Funcţie Pictogramă Poziţie Observaţii
Organizaţie guvernamentală GO
Nu sunt
Conducător sau conducere LDR
Poate fi utilizată ca modificator sectorul 2, cât este utilizată cu un modificator sectorul 1
Conducător terorişti
Membru al unei organizaţii nonguvernamentale sau organizaţie nonguvernamentală
NGO Organizaţie non-guvernamentală
Recrut recrutat obligatoriu CRecrutat obligatoriu pentru o organizaţie
Recrut voluntar W Recrut voluntar
Persoană religioasă sau organizaţie religioasă REL
Organizaţie religioasă
Individ sau organizaţie ţintit/ă TGTIndivid luat în vizor
Terorist sau organizaţie teroristă TER
Organizaţie teroristă
19. Modificatori sectorul 2
0321. - Modificatorii din sectorul 2 reprezintă, de asemenea, informaţii privind pictograma
semnului convenţional. În prezentul manual nu sunt prezentaţi astfel de modificatori.
NECLASIFICAT86 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Semne convenţionale pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din domeniul terestru
1. Generalităţi
0322. - (1) Prezenta secţiune cuprinde un standard unic de elaborare a semnelor convenţionale
pentru reprezentarea armamentului şi a tehnicii de luptă din domeniul terestru.
(2) Armamentul şi tehnica de luptă sunt itemi indispensabili, necesari pentru a înzestra sau
echipa un individ sau o structură. În această secţiune, este oferită o gamă variată de pictograme
pentru armamentul şi tehnica de luptă din domeniul terestru şi o metodă standard pentru a construi
semnele convenţionale. Odată ce utilizatorul se familiarizează cu regulile de bază, acesta poate
elabora orice semn convenţional pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii de luptă, ţinând cont
de regulile respective. Semnele convenţionale din prezenta secţiune sunt adecvate reprezentării, în
special, a inamicului. Se va evita, pe cât posibil, utilizarea altor semne convenţionale, care diferă de
cele din prezenta publicaţie. Dacă este necesară utilizarea unui nou semn convenţional, acesta va fi
explicat într-o legendă, avându-se în vedere şi faptul că în cazul utilizării sistemelor electronice, ar
putea exista dificultăţi în recunoaşterea acestuia.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente
0323. - Semnul convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele din
domeniul terestru este compus din chenar, fond (culoare), pictogramă şi text sau amplificator grafic
(figura nr. 3.3.1.). (A se consulta tabelul nr. 3.3.1. pentru paşii de urmat pentru a crea un semne
pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente). Pictogramele şi modificatorii pentru sunt
reprezentate diferit pentru sistemele de armament şi vehicule. Majoritatea pictogramelor
completează în întregime chenarul, iar modificatorul pentru mărime face parte din pictogramă,
localizat de regulă în sectorul principal. Mobilitatea este reprezentată în afara chenarului ca un
amplificator grafic. Există şi pictograme care respectă şablonul stabilit în capitolul I.
Figura nr. 3.3.1. Compunerea semnului convenţional pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente
NECLASIFICAT87 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.3.1. Crearea semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente în chenar
Pasul nr. Pasul Exemplu
Pasul 1. Alege chenarul în funcţie de identitatea standard
Formele chenarului şi identitatea standard pentru armament, tehnică de luptă şi echipamentedin domeniul terestru
Pasul 2.Alege şi adaugă
pictograma pentru sectorul principal
Pasul 3. Alege şi adaugă un modificator
Pasul 4.Alege şi adaugă un
amplificator grafic de mobilitate
3. Pictogramă, modificator şi amplificator pentru reprezentarea armamentului, tehnicii
de luptă şi echipamentelor
0324. - (1) În figura nr. 3.3.2. este reprezentată poziţia câmpurilor de informaţii în jurul
chenarului semnului convenţional pentru armamentul, tehnica de luptă şi echipamentele forţelor
proprii din domeniul terestru. Locul modificatorului este acelaşi indiferent de forma chenarului sau a identităţii standard.
Figura nr. 3.3.2. Pictogramă, modificator şi amplificator, câmpuri pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente
NECLASIFICAT88 din 392
TRUPE PROPRII/ALIATE
/
NECLASIFICAT
0325. - Tabelul nr. 3.3.2. oferă o descriere a câmpurilor fiecărui semn convenţional pentru
armament, tehnică de luptă şi echipamente, aşa cum se arată în figura nr. 3.3.2.
Tabelul nr. 3.3.2. Descrierea câmpurilor pentru reprezentarea pictogramei, modificatorului şi amplificatorului pentru semnele convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamenteCâmp Titlul câmpului Descriere Text/
Grafică
A PictogramăSemnul convenţional de bază pentru echipament care poate include modificatorii pentru capabilităţi sau mărime
Ambele
C Cantitate Stabileşte numărul de itemi prezenţi Text
G Comentariile de stat major
Text liber. Poate fi folosit de către statul major pentru informaţiile solicitate de către comandant Text
H Informaţii suplimentare Text liber. Orice informaţie suplimentară care nu este cuprinsă în alte câmpuri Text
J Evaluarea
Gradul de încredere care poate fi amplasat deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din “încrederea în sursă” şi „credibilitatea informaţiei”Încrederea în sursă:A. foarte sigurăB. considerată, de regulă, sigurăC. destul de sigurăD. considerată, de regulă, nesigurăE. nesigurăF. gradul de siguranţă nu poate fi evaluat.Credibilitatea informaţiei:1. confirmată de alte surse2. probabil adevărată3. posibil adevărată4. îndoielnică5.improbabilă/neverosimilă6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu
Text
K Capacitatea de luptă
Eficienţa unităţii sau a echipamentului descris1. complet operaţional2. substanţial operaţional3. puţin operaţional4. neoperaţional
Text
L Semnătură echipament Identifică o semnătură electronică detectabilă „!” pentru echipamentele ostile Text
M Unitate superioară Numărul sau titlul comandamentului eşalonului superior al echipamentului reprezentat Text
PIdentificare amic-inamic (IFF)/ Caracteristică de identificare selectivă (SIF)
Modalităţi şi coduri de identificare IFF/SIF. Text
QSăgeată pentru direcţia de deplasare/Indicator loc neafişat
Săgeata arată direcţia de deplasare curentă sau planificată. Fără săgeată, este indicat locul precis sau care va fi construit, exceptând comandamentele
Grafică
R Indicator mobilitate Reprezentare grafică a mobilităţii semnului convenţional Grafică
NECLASIFICAT89 din 392
NECLASIFICAT
Câmp Titlul câmpului Descriere Text/Grafică
T Denumire unică Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică un anumit model de echipament (număr) Text
V Tip de tehnică Identifică denumirea unică (ex: AH-64 pentru elicopter de atac) Text
W Câmp dată/oră
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul/câmpul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două cifre ale numărului care exprimă anul).În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute.Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii.
Text
X Altitudine/Adâncime Înălţimea/adâncimea la care se află echipamentul sau tehnica faţă de sol, exprimată în metri.
În sistemul NATO se utilizează picioare (feet)
Y Localizare Latitudine şi longitudine; coordonate rectangulare Text
Z Viteză Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
AB Indicator pentru atac fals/lucrare falsă Indică faptul că echipamentul este unul fals Grafică
AC Indicator Ţară
Cod din trei litere care indică ţara de origine a unităţii. În timpul operaţiilor de răspuns la criză, acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau grupări. (Numele facţiunilor, grupărilor trebuie scris în clar conform STANAG 1059).
Text
AD Tip platformă ELNOT sau CENOT
AE Timp demontare echipament Timp demontare echipament în minute Text
AF Identificator comun Exemplu: Patriot pentru lansatorul de rachete de antiaeriană Text
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) în cazul
semnelor convenţionale pentru reprezentarea unei unităţi din domeniul terestru
0326. - (1) Majoritatea semnelor convenţionale pentru reprezentarea armamentului şi tehnicii
de luptă din domeniul terestru sunt pictograme care ocupă întreaga suprafaţă a chenarului, conform
Figurii nr. 3.3.3.
NECLASIFICAT90 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.3.3. Poziţionarea pictogramei în cazul pictogramelor care ocupă toată suprafaţa chenarului
(2) Totuşi, se intenţionează ca pe viitor, pentru semnele convenţionale pentru reprezentarea
echipamentului din domeniul terestru să se utilizeze octogonul conform descrierii din capitolul I,
paragraful 0120, ca bază pentru poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor. Vezi figura nr. 3.3.4.
Figura nr. 3.3.4. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor în cazul semnelor convenţionale pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente din domeniul terestru
5. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipament
0327. - (1) În tabelul nr. 3.3.3. sunt prezentate tipurile de echipament şi tehnică de luptă de
folosit în câmpul A al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă. Majoritatea
pictogramelor pentru echipament încarcă tot chenarul. Totuşi, există şi excepţii şi în aceste cazuri,
pictogramele vor fi amplasate în sectorul principal (figura nr. 3.3.5.). Chenarele pentru forţele
proprii/aliate (cercuri) sunt utilizate în tabelul nr. 3.3.3. doar pentru a ilustra poziţia din chenar a
pictogramelor pentru echipament şi tehnică de luptă. Forma adecvată a chenarului pentru
echipamentul de reprezentat va fi stabilită în practică.
NECLASIFICAT91 din 392
TRUPE PROPRII/ALIATE
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.3.5. Pictograme care ating marginile chenarului şi pictogramele din sectorul principal
Tabelul nr. 3.3.3. Tipuri de armament, tehnică de luptă şi echipamente
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Sisteme de armamentSisteme de armamentNotă: Utilizarea segmentului indică un sistem de armament
Puşcă
Puşcă
Nu sunt
Puşcă care execută foc cu foc Nu sunt
Puşcă semiautomată Nu sunt
Puşcă automată Nu sunt
Mitraliere
Mitralieră
Nu sunt
Mitralieră de calibru mic Nu sunt
Mitralieră de calibru mediu Nu sunt
Mitralieră de calibru mare Nu sunt
Aruncător de grenadeAruncător de grenadeNotă: Utilizarea unui cerc în mijlocul axului arată un aruncător de grenade
Nu sunt
Lansator de grenade - uşorIndicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului
Lansator de grenade - mediu
Indicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului
Lansator de grenade - greuIndicatorul mărimii este poziţionat pe jumătatea inferioară a axului
Aruncător de flăcăriAruncător de flăcări Foloseşte sistemul
modificatorilor de
NECLASIFICAT92 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
mărime/rază şi regulile de poziţionare standard
TunuriTun antiaerianNotă: Domul închis de la baza axului pentru radar indică faptul că sistemul de armament este utilizat în special în apărarea antiaeriană
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Tun antitancNotă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în special în apărarea antitanc
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Sistem de armament cu tragere prin ochire directă
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Tun fără reculFoloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
ObuzierObuzierNotă: Cercul de la baza segmentului indică un sistem de armament care execută trageri prin ochire indirectă cu traiectorie curbă. Pe lângă aceasta, prezenţa celor două linii paralele, indică un obuzier
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Lansator de racheteLansator de racheteNotă: Utilizarea semnului care acoperă tot axul indică un lansator de rachete
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Lansator de racheteantiaeriene sol-aer (SAM)Notă: Semnul pentru radar închis de la baza axului indică faptul că sistemul de armament este utilizat în special în apărarea antiaeriană
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
Lansator de rachete antitancNotă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în special în lupta antitanc
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie şi regulile de poziţionare standard
NECLASIFICAT93 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Lansator de rachete aer-aerNotă: Utilizarea unei linii la baza axului indică faptul că sistemul de armament este folosit în principal în lupta aer-aer
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/bătaie (bătaie scurtă, medie şi lungă) şi regulile de poziţionare standard
AruncătorAruncătorNotă: Cercul de la baza segmentului indică un sistem de armament care execută trageri prin ochire indirectă cu traiectorie verticală sau un aruncător
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard
Lansator de proiectile reactive
Lansator singular de proiectile reactive
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard
Lansator multiplu de proiectile reactive
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard
Instalaţie lansare rachete antitanc Notă: Utilizarea literei V cu vârful în sus la baza segmentului indică faptul că sistemul de armament respectiv este folosit, în special, în lupta antiblindate
Foloseşte sistemul modificatorilor de mărime/rază şi regulile de poziţionare standard
Armament neletal
Armă neletalăAruncător neletal de grenade
Dispozitiv de autoapărare cu şocuri electrice Nu sunt
Tun cu apă Nu sunt
VehiculUn mijloc de transport (vehicul) autopropulsat, cu motor cu reacţie sau remorcat pentru a transporta o încărcătură pe pământ, pe mare, prin aer sau în spaţiu
Vehicule blindateMaşină de luptă blindată (AFV)
Maşină de luptă a infanteriei (MLI)
Maşină de luptă blindată (AFV) cu echipamente C2 MLI cu echipamente C2
Transportor blindat (APC) Nu sunt Transportor amfibiu blindat (APC) Nu sunt
NECLASIFICAT94 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Transportor blindat medical Nu sunt
Vehicul blindat Notă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul blindatelor
Nu sunt
Vehicul blindat cu mobilitate limitată în teren variat
Nu sunt
Vehicul blindat pentru recuperare/ evacuare
Nu sunt
Vehicul blindat pentru evacuare medicală Nu sunt
TancIndicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal
Tanc uşorIndicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal
Tanc mediuIndicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal
Tanc greuIndicatorul mărime este dispus vertical pe pictogramă, şi nu orizontal
Tanc pentru recuperare
Vehicule şi echipament de geniuPodNotă: se utilizează aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru măsuri de control
Nu sunt
Pod pe un vehicul utilitar
Nu sunt
Pod fix Nu sunt
Pod plutitor Nu sunt
Pod cu grinzi batante Nu sunt
Pod cu punte concavă Nu sunt Echipament de forajNotă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru unitatea de foraj
Nu sunt
NECLASIFICAT95 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Echipament de foraj pe vehicul Nu sunt
Maşină de săpat şi împins pământ Nu sunt
Maşină multifuncţională de săpat şi împins pământ Nu sunt
Echipament de deminare Nu sunt
Vehicul de deminare Nu sunt
Echipament de plantare a minelor Nu sunt
Vehicul de plantare a minelor Nu sunt
Vehicule utilitareVehicul cu destinaţie multiplă capabil să transporte trupe, dar care poate fi folosit în operaţii de comandă şi control, logistică, evacuări de răniţi, în accidente sau are alte întrebuinţări
Vehicul utilitar Nu sunt
Vehicul medical Nu sunt
Evacuare răniţi Nu sunt
Medic mobil pentru urgenţe Nu sunt
Autobuz Nu sunt
Vehicul cu capacitate de trecere limitată Nu sunt
Vehicul cu capacitate de trecere mare în teren variat Nu sunt
Vehicul semiremorcă Nu sunt
Vehicul cu produse petroliere şi carburanţi Nu sunt
Vehicul transport apă Nu sunt
Trenuri
Locomotivă tren Nu sunt
Vagon
Nu sunt
AlteleEchipament CBRNNotă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnelor convenţionale pentru unitate CBRN
Nu sunt
NECLASIFICAT96 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Sistem computerizat
Nu sunt
Laser
Nu sunt
Mine terestreMina terestră reprezintă un dispozitiv exploziv destinat a fi plasat sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi activată în prezenţa, apropierea sau contactul cu un vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desantMină terestră (nespecificat) Notă: aceeaşi pictogramă ca şi în cazul semnului convenţional pentru măsuri de control
Nu sunt
Mină antipersonalReprezintă o mină destinată să explodeze în prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană şi care va incapacita, mări sau ucide una sau mai multe persoane (AAP-19)
Notă: aceeaşi pictogramă ca şi în cazul semnului convenţional pentru măsuri de control.Notă: aceeaşi pictogramă ca şi în cazul semnului convenţional pentru măsuri de control
Mină terestră antitancMină destinată să imobilizeze sau să distrugă un tanc (AAP-19)
Notă: aceeaşi pictogramă ca şi în cazul semnului convenţional pentru măsuri de control
Dispozitiv exploziv improvizat (DEI)Un dispozitiv plasat sau fabricat într-o manieră improvizată încorporând substanţe chimice distructive, letale, toxice, pirotehnice sau incendiare şi destinat distrugerii, scoaterii temporare din luptă, hărţuirii sau inducerii în eroare. Poate încorpora materiale militare.
IED Nu sunt
SenzorUn echipament care detectează, şi poate indica, şi/sau înregistra obiecte şi activităţi datorită energiei sau particulelor emise, reflectate sau modificate de obiecte
Senzor Nu sunt
Senzor în poziţie Nu sunt
Radar Nu sunt
Altele
Antene Nu sunt
Set generator G Nu sunt
NECLASIFICAT97 din 392
NECLASIFICAT
Tip de echipamentPictogramă/
Pictogramă cu modificator
Poziţie Observaţii
Sistem operaţii psihologice Nu sunt
Bombă BOMB
Nu sunt
Mină (dispozitiv) cursă Un dispozitiv proiectat construit sau adaptat pentru a ucide sau a răni, care funcţionează când o persoană îl mişcă, apropie un obiect aparent inofensiv sau execută o acţiune aparent neprimejdioasă
Nu sunt
6. Modificatori Sector 1 şi 2
0328. - Modificatorii din sectorul 1 şi 2 sunt destinaţi furnizării unor informaţii suplimentare
cu privire la pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de
modificatori pentru reprezentarea sistemelor de armament, tehnică de luptă şi echipamente.
7. Amplificatori indicatori de mobilitate
0329. - În tabelul nr. 3.3.4. se regăsesc amplificatorii indicatorilor de mobilitate pentru tipurile
de echipament în câmpul R al semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă.
Tabel nr. 3.3.4. Indicator mobilitate (Câmp R).
Tip mobilitate Pictogramă Poziţie (fără chenar)
Poziţie (în chenar)
Amfibiu
Barjă Pe zăpadă(maşină de forţă)
animal de povară
Cale ferată
Sanie
Tractat
Şenile
Pe roţi (teren variat)
Pe roţi (cu mobilitate limitată)
Pe roţi şi şenile
NECLASIFICAT98 din 392
NECLASIFICAT
8. Indicatori de calibru şi bătaie pentru armament şi tehnică de luptă
0330. - (1) În reprezentarea semnelor convenţionale pentru armament şi tehnică de luptă sunt
adăugate linii verticale sau orizontale pentru indicatorii de calibru sau bătaie. Dacă un semn
convenţional nu conţine astfel de linii, înseamnă că este reprezentat doar echipamentul şi tehnica de
luptă de bază. Liniile suplimentare au următoarele semnificaţii:
a) o linie - armament uşor sau cu bătaie mică;
b) două linii - armament mediu sau cu bătaie medie;
c) trei linii - armament greu sau cu bătaie mare.
(2) Pentru sistemele care depăşesc nivelul de „armament greu sau cu bătaie MARE”, se
utilizează indicatorii pentru armament greu sau cu bătaie lungă. (conform tabelului nr. 3.3.5.)
Tabelul nr. 3.3.5. Exemple de indicatori de calibru sau bătaie pentru armament, tehnică de luptă şi echipamente
SistemGreutate/
Bătaie/calibru standard
Armament uşor/ bătaie mică
Armament mediu/ Bătaie medie (intermediar)
Armament greu/Bătaie
mare
Artilerie ghintuită
Calibru şi bătaie maximă1
120 mm sau mai mic
Mai mult de 120 mm dar nu mai mult de 160 mm
Mai mult de 160 mm dar nu mai mult de 210 mm
Aruncător Calibru 60 mm sau mai mic
Mai mult de 60 mm dar mai mică de 107 mm
107 mm sau mai mare
Semi trailer Capacitatea încărcăturii
Mai puţin de 12 tone
Între 12 tone şi 40 tone
Mai mult de 40 tone
Elicopter utilitar Greutate Mai puţin de 2
tone (4,000 lbs)
Între 2 tone (4,000 lbs) şi 5 tone (10,000 lbs)
Mai mult de 5 tone (10,000 lbs)
Distanţă Mai puţin de 240 mile marine
Între 240 şi 320 mile marine
Mai mult de 320 mile marine
Vehicul utilitar amfibiu (forţe terestre)
Capacitate Mai puţin de 300 tone
Între 300 tone şi 1.700 tone
Mai mult de 1.700 tone
1. În cadrul armei artilerie este şi categoria „armament foarte greu”, calibru mai mare de 210 mm, în acest caz semnul convenţional nefiind însoţit de modificator de semn
SECŢIUNEA a 4-a
Semne convenţionale pentru elementele de infrastructură din domeniul terestru
1. Generalităţi
0331. - Elementele de infrastructură sunt amplasamente care încorporează structuri
permanente, semi-permanente şi temporare. Prezenta secţiune cuprinde un sistem standard de
elaborare a semnelor convenţionale pentru acestea. Se vor evita utilizarea semnelor convenţionale,
sau a combinaţiilor şi modificărilor aduse semnelor convenţionale, care diferă de cele cuprinse în
NECLASIFICAT99 din 392
NECLASIFICAT
prezentul manual. Dacă, după o căutare printre pictogramele stabilite, este necesară crearea unui
nou semn convenţional, atunci semnificaţia noului semn va fi explicată în legendă.
2. Compunerea semnelor convenţionale pentru elemente de infrastructură
0332. - Semnul convenţional pentru elemente de infrastructură este compus din chenar, fond
(culoare), pictogramă pentru elementul de infrastructură, modificator text sau grafic (figura nr. 3.4.1.)
şi amplificator grafic sau text. Pentru a crea un semn convenţional pentru elemente de infrastructură
se urmează paşii din tabelul nr. 3.4.1.
Figura nr. 3.4.1. Compunerea semnului convenţional pentru elemente de infrastructură
Tabelul nr. 3.4.1. Crearea semnelor convenţionale pentru echipament şi tehnică de luptă în chenar
Pasul nr. Pasul Exemplu
Pasul 1. Alege chenarul în funcţie de identitatea standard
Formele chenarului şi identitatea standard pentru elemente de infrastructură din domeniul terestru
Pasul 2. Alege şi adaugă pictograma pentru sectorul principal
Pasul 3. Alege şi adaugă un modificator fie în sectorul 1sau sectorul 2, dacă este posibil, sau dacă acest lucru este solicitat
Pasul 4.
Alege şi adaugă un modificator secundar, fie în sectorul 1 sau sectorul 2, dacă este posibil, sau este necesar pentru vizualizare. Notă: Un singur modificator este permis pe poziţia repartizată
Nu sunt specificaţi modificatori sectorul 2 în prezent
NECLASIFICAT100 din 392
NECLASIFICAT
3. Câmpurile semnelor convenţionale pentru infrastructura din domeniul terestru
0333. - În figura nr. 3.4.2. este reprezentată poziţia pictogramelor, modificatorii şi
amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură, în jurul chenarului semnului
convenţional pentru forţele proprii din domeniul terestru. Pictogramele, modificatorii şi
amplificatorii semnelor convenţionale pentru infrastructură îşi păstrează locul, indiferent de forma
chenarului sau a afilierii.
Figura nr. 3.4.2. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator pentru elementele de infrastructură
4. Poziţia pictogramelor şi modificatorilor în interiorul unui octogon (Câmp A) al
semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură
0334. - (1) În cazul semnelor convenţionale pentru reprezentarea elementelor de infrastructură
din domeniul terestru, octogonul (descris în capitolul I, paragraful 0116) serveşte ca bază pentru
amplasarea pictogramelor şi modificatorilor. Octogonul este împărţit în 3 sectoare, specificându-se
locul pictogramelor şi modificatorilor, precum şi mărimea acestora. În figura nr. 3.4.3. sunt exemple
care prezintă sectoarele pentru fiecare formă a chenarului. Mărimea literelor în cazul pictogramelor
text şi a modificatorilor va varia în funcţie de numărul de litere folosite.
NECLASIFICAT101 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 3.4.3. Poziţionarea pictogramelor şi modificatorilor
(2) De regulă, pictogramele nu trebuie depăşească suprafaţa sectorului principal al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Totuşi, există excepţii de la această
regulă, cazuri în care pictogramele vor ocupa întregul chenar, depăşind astfel dimensiunea
sectorului principal al octogonului şi atingând marginea interioară a chenarului (conform figurii
nr. 3.4.4.). Acestea poartă denumirea de pictograme.
Figura nr. 3.4.4. Poziţia pictogramei în cazul pictogramelor pe toată suprafaţa chenarului
5. Câmpuri pictogramă, modificator şi amplificator
0335. - Se va consulta paragraful 0114 al capitolului I pentru o descriere a amplificatorilor şi
pentru mai multe informaţii. Tabelul nr. 3.4.2. oferă o descriere a câmpurilor pictogramă,
modificator şi amplificator al fiecărui semn convenţional pentru elemente de infrastructură, aşa cum
se arată şi în figura nr. 3.4.3.
Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructurăCâmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică
A Semn convenţional
Semnul convenţional de bază pentru elemente de infrastructură care include o pictogramă şi poate include modificatorii pentru capabilităţi
Ambele
G Comentariile de stat major
Text liber. Poate fi folosit de către statul major pentru informaţiile solicitate de către comandant
Text
H Informaţii suplimentare
Text liber. În cazul elementelor de infrastructură, acest câmp este utilizat pentru a descrie natura specifică a elementelor de infrastructură, cum ar fi de producţie, procesare sau depozit
Text
J Evaluare Grad de încredere care poate fi amplasat deasupra informaţiei reprezentată printr-un semn convenţional. Poate fi sub forma unei litere sau a unui număr format din “încrederea în sursă” şi „credibilitatea informaţiei”Încrederea în sursă: A. foarte sigură B. considerată, de regulă, sigurăC. destul de sigurăD. considerată, de regulă, nesigurăE. nesigură F. gradul de încredere nu poate fi evaluat. Credibilitatea informaţiei: 1. confirmată de alte surse
Text
NECLASIFICAT102 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.2. Descrierea câmpurilor sub formă de pictogramă, modificator şi amplificator pentru semnele convenţionale pentru elemente de infrastructurăCâmp Titlul câmpului Descriere Text/grafică
2. probabil adevărată3. posibil adevărată4. îndoielnică5. improbabilă/neverosimilă6. nu poate fi evaluată pe baza acestui criteriu
K Capacitate Capacitatea elementului de infrastructură reprezentat Text
M Eşalon superior Numărul sau denumirea structurii de care aparţine Text
QIndicator pentru direcţia de deplasare
Utilizat pentru a indica poziţia exactă a elementului de infrastructură sau pentru a grupa elementele de infrastructură multiple
Grafică
S Indicator pentru comandament
Utilizat pentru a indica poziţia/poziţiile comandamentului. În aceeaşi poziţie pot fi mai multe comandamente
Grafică
T Denumire unică Un titlu alfanumeric unic prin care se identifică un anumit model de echipament (număr) Text
W Câmp dată/timp
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două cifre ale numărului care exprimă anul).În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute.Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii.
Text
X Altitudine/ Adâncime
Înălţimea/adâncimea echipamentului sau a tehnicii faţă de sol, exprimată în „picioare” Text
Y Localizare Latitudine şi longitudine; coordonate rectangulare Text
Z Viteză Indică viteza în mile maritime per oră sau km/h Text
ABIndicator pentru atac fals/lucrare falsă
Indică faptul că este o lucrare falsă pentru a induce în eroare Grafică
AC Indicator Ţară Cod din trei litere care indică ţara sau proprietarul instalaţiei. Acest câmp poate fi folosit pentru facţiuni sau grupări în activităţile de stabilitate
Text
AICompunerea elementelor de infrastructură
Indică tipul compunerii instalaţiei:- dezvoltare- cercetare- producţie- servicii- depozit- utilităţi
Text
NECLASIFICAT103 din 392
NECLASIFICAT
6. Pictograme elemente de infrastructură
0336. - În tabelul nr. 3.4.3. se regăsesc pictogramele elementelor de infrastructură utilizate
pentru reprezentarea semnelor convenţionale pentru unităţile din domeniul terestru, în zona A a
semnului convenţional. Acele pictograme care apar în secţiunea destinată reprezentării unităţilor şi
echipamentului a prezentei secţiuni, pot fi utilizate pentru a crea semne convenţionale pentru elementele de infrastructură.
Figura nr. 3.4.5. Pictograme sectorul principal
Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură
Funcţie Pictogramă/ modificator Poziţie Observaţii
Aeroport/Bază aeriană Notă: Se va utiliza aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru unităţi APOD/APOE
Pictogramele pentru transport şi pistă reprezintă împreună pictograma pentru aeroport/bază aeriană. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Depozit ilegal de armament şi muniţie
Linia orizontală trebuie să atingă marginea chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Locaţii de pe lista neagră BLK Nu sunt
Antenă de transmitere a posturilor radio-tv Nu sunt
CBRNNotă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnele convenţionale pentru unităţile CBRN
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărare CBRN
Electricitate Nu sunt
Distribuţie alimente
Linia orizontală trebuie să atingă marginea chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
NECLASIFICAT104 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură
Funcţie Pictogramă/ modificator Poziţie Observaţii
Locaţii de pe lista gri GRAY Nu sunt
Gropi comune Nu sunt
Servicii medicaleNotă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru unitatea de servicii medicale
Pictograma pentru servicii medicale este o pictogramă care atinge marginile interioare ale chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Clădire pentru tratament medical (Spital) Notă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru clădire pentru tratament medical
Pictograma pentru spital este o pictogramă care atinge marginile interioare ale chenarului. Trebuie să atingă şi limitele chenarului. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Mină Nu sunt
Nuclear (Non-CBRN). Clădire comercială care procesează materiale nucleare
Poate fi redusă şi utilizată ca modificator
Electricitate nucleară
Presa tipărită Nu sunt
Staţie cale feratăNotă: Se va folosi aceeaşi pictogramă ca pentru semnul convenţional pentru unitatea de CF
Pictogramele de transport şi naval formează împreună pictograma pentru portul la mare/baza navală. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Casă sigură SAFE Nu sunt
Port maritim/Bază navalăNotă: se va folosi aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului convenţional pentru SPOD/SPOE
Pictogramele de transport şi naval formează împreună pictograma pentru portul la mare/baza navală. Aceasta este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Şantier navalClădiri pentru construcţii şi reparaţii
YRD Principal şi sectorul 1
Pictogramele naval şi şantier formează împreună pictograma pentru şantier naval. Aceasta
NECLASIFICAT105 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.3. Pictograme pentru elementele de infrastructură
Funcţie Pictogramă/ modificator Poziţie Observaţii
este o excepţie de la regulile de bază de construire a semnelor
Telecomunicaţii civile Nu sunt
ApăNotă: Aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului conven-ţional pentru unitatea de apă
Nu sunt
Tratare apăNotă: Aceeaşi pictogramă ca în cazul semnului conven-ţional pentru unitatea de purificare a apei
Nu sunt
Locaţie de pe lista albă WHT Nu sunt
7. Sector 1 Modificatori
0337. - Modificatorii sectorului 1 (figura nr. 3.4.6.) oferă informaţii suplimentare privind
pictograma semnului convenţional. Tabelul nr. 3.4.4. cuprinde modificatorii de utilizat în cazul
semnelor convenţionale pentru infrastructură, în sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.
Figura nr. 3.4.6. Pictograme sectorul 1
Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură
Funcţie Pictogramă/ modificator Poziţie Observaţii
Chimic, biologic, radiologic, nuclear (CBRN)
Biologic B
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN
CBRN Biologic
Chimic C
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN
CBRN Chimic
NECLASIFICAT106 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 3.4.4. Modificatori elemente de infrastructură
Funcţie Pictogramă/ modificator Poziţie Observaţii
Nuclear N
De obicei utilizată cu pictograma pentru apărarea CBRN
CBRN NuclearEnergie electrică
Energie electrică - cărbune CO
Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică
Energie electrică produsă din cărbune
Energie electrică – ape geotermale GT
Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică
Energie electrică obţinută din ape geotermale
Energie electrică - hidroelectric HY
Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică
Energie electrică - Hidroelectric
Energie electrică – gaze naturale NG
Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică
Energie electrică din gaze naturale
Energie electrică - păcură
Poate fi utilizată cu pictograma pentru energie electrică
Energie electrică obţinută din păcurăTelecomunicaţii
Radiotelecomunicaţii civile R Nu sunt
Telecomunicaţii civile - telefon T Nu sunt
Telecomunicaţii civile - televiziune TV Nu sunt
8. Modificatori sectorul 2
0338. - Modificatorii pentru Sectorul 2 prezintă, de asemenea, informaţii suplimentare privind
pictograma semnului convenţional. În prezentul manual, nu sunt prezentaţi astfel de modificatori.
NECLASIFICAT107 din 392
NECLASIFICAT
CAPITOLUL IV
Semne convenţionale maritime
1. Scop
0401. - Acest capitol cuprinde simbolurile pentru operaţii specifice domeniului maritim.
2. Caracteristicile semnelor convenţionale în domeniul maritim
0402. - Domeniul maritim este compus din lupta la suprafaţă şi lupta sub apă.
0403. - În domeniul maritim, o navă este în acelaşi timp o unitate şi un echipament şi este
reprezentată în mod normal de un simbol de suprafaţă sau sub apă cu conturul specific
echipamentului. Echipamentele fără personal pot fi reprezentate în dimensiunea la suprafaţă sau sub
apă, ca purtător de senzori (vehicul sub apă telecomandat/AUV) sau armament (mine sau torpile), în
staţionare sau în mişcare.
0404. - Dimensiunea la suprafaţă conţine o multitudine de nave/ambarcaţiuni non-militare şi
obiecte staţionare (ex. platforme de foraj), care fac obiectul principalelor operaţii militare (protecţia,
controlul, interzicerea, obţinerea accesului, distrugerea).
3. Conţinut şi structură
0405. - Acest capitol oferă bazele construcţiei simbolurilor maritime. Capitolul este structurat
pe două secţiuni. Secţiunea 1 pentru semnele convenţionale la suprafaţă şi Secţiunea a 2-a pentru
simboluri sub apă. Fiecare secţiune conţine semne convenţionale militare, non-militare şi civile.
0406. - Semnele convenţionale menţionate mai sus sunt, în consecinţă, împărţite în:
a) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta la suprafaţă,
b) unităţi, echipamente şi obiecte în lupta sub apă.
0407. - Semnele convenţionale de măsură a controlului asupra domeniului maritim (puncte,
linii, suprafeţe, raioane, puncte de comandă, poziţii standard, urgenţe, pericole şi geamanduri) sunt
prezentate în capitolul VII.
4. Dezvoltări ulterioare
0408. - Acest capitol stabileşte un standard unic pentru domeniul semnelor convenţionale
maritime. Acesta include o varietate de semne convenţionale şi modificatori. Pentru a ne asigura că
toate semnele convenţionale şi modificatorii prezentaţi aici, pot fi ilustrate în toate situaţiile, ele
trebuie să poată fi încadrate în conturul de octogon prezentat în figura nr. 4.1.1. şi să respecte
regulile prevăzute în capitolul I.
NECLASIFICAT108 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA 1
Semne convenţionale la suprafaţa apei
Structura împărţirii semnelor convenţionale
0409. - Unităţile, echipamentele şi obiectele operaţiilor maritime la suprafaţă, descrise în
paragraful 0403 şi 0404, sunt sub divizate în:
a) obiecte (unităţi) militare de suprafaţă, constând în:
- unităţi (nave) de luptă de suprafaţă;
- unităţi pentru acţiuni amfibii;
- unităţi de luptă de minare/contra minelor;
- unităţi cu misiuni specifice;
- tehnică militară auxiliară/necombatantă;
b) obiecte non-militare (nave, ambarcaţiuni şi instalaţii).
Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei
0410. - Un semn convenţional la suprafaţa apei este compus din: chenar, culoare (de umplere),
semne funcţionale (pictograme şi/sau litere), modificatori şi amplificatori (ex. etichete) (figura
nr. 4.1.1.). Tabelul nr. 4.1.1. ilustrează procesul de realizare a semnelor convenţionale la suprafaţa apei.
Figura nr. 4.1.1. Compunerea semnelor convenţionale la suprafaţa apei
Tabelul nr. 4.1.1. Procesul de compunere a semnelor convenţionale folosite pentru mediul lupta la suprafaţăEtapa
nr. Conţinutul etapei Exemplu
Etap
a 1
Se alege chenarul exterior, ţinând cont de identitatea standard
Identităţi maritime standard şi chenare exterioareÎn
aşteptare Necunoscut Presupus amic Amic Neutru Suspect Ostil
Supr
afaţ
a ap
ei
NECLASIFICAT109 din 392
Sector 1 de modificări/completări Formă
Sector 2 de modificări/completări
Pictogramă
Culoare
NECLASIFICAT
Etap
a
a 2-
a Se alege şi se introduce pictograma din sectorul principal.Et
apa
a 3-
a
Se alege şi se adaugă modificatorul, în unul din cele două câmpuri dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea semnelor convenţionale modificatoare.
Etap
a a
4-a
Se alege şi se adaugă al doilea modificator, în unul din cele două câmpuri dedicate, dacă este necesar şi este permisă folosirea simbolurilor modificatoare. NOTĂ: este permisă folosirea unui singur simbol modificator în fiecare câmp dedicat.
Pictograme şi modificatori
0412. - Toate pictogramele vor fi dispuse în sectorul „PRINCIPAL” al octogonului separator.
pictogramele pot fi redimensionate, ţinându-se cont de prezenţa sau absenţa modificatorilor, astfel
încât să se asigure lizibilitatea. Semnele convenţionale pot fi simple sau compuse.
0413. – (1) Modificatorii pot fi poziţionaţi deasupra, în sectorul 1 al octogonului separator, şi
dedesubt, în sectorul 2 al octogonului separator (vezi figura nr. 4.1.2.). Câte un sigur separator poate
fi plasat într-unul din câmpurile 1 sau 2 la un moment dat, pentru a păstra lizibilitatea.
Figura nr. 4.1.2. Sectoarele pentru pictograme şi modificatori, în cazul semnelor convenţionale pentru lupta la suprafaţă
(2) În cazul semnelor convenţionale pentru lupta la suprafaţă modificatorii folosiţi în câmpul
1 sunt folosiţi pentru a sublinia 1) zona/raionul misiunii/acţiunii, 2) dotarea cu un anumit sistem de
armament, 3) cantitatea de tehnică, valabile pentru un anumit simbol. Simbolurile respective sunt
prezentate în tabelul nr. 4.1.2.
Tabelul nr. 4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţăModificator Nume Tipul
AAW Lupta antiaeriană Zona/raionul de acţiuneASW Lupta antisubmarin Zona/raionul de acţiune
E Escortă Zona/raionul de acţiuneEW Război electronic Zona/raionul de acţiuneISR Informaţii, supraveghere, recunoaştere Zona/raionul de acţiune
NECLASIFICAT110 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.2. Modificatorii folosiţi în câmpul 1, pentru lupta la suprafaţăModificator Nume Tipul
MCM Lupta contra minei Zona/raionul de acţiuneMD Apărarea contra rachetelor Zona/raionul de acţiuneME Medical (Facilităţi Role 2+) Zona/raionul de acţiuneMW Folosirea în luptă a minelor Zona/raionul de acţiuneRMV Vehicul multirol telecomandat Zona/raionul de acţiuneSOF Forţe pentru operaţii speciale Zona/raionul de acţiuneSUW Lupta la suprafaţă Zona/raionul de acţiune
B Rachetă balistică Capabilităţile armamentuluiG Rachetă teleghidată Capabilităţile armamentuluiM Alte rachete teleghidate Capabilităţile armamentuluiT Torpilă Capabilităţile armamentului
Dronă echipată Capabilităţi active
H Elicopter echipat pentru decolare şi aterizare verticală pe navă
Capabilităţi active
(3) Modificatorii (factorii care influenţează) din sectorul 2 sunt folosiţi pentru a indica:
propulsia navei, capacitatea de manevra (manevrabilitatea) navei, tonajul navei, capacitatea de
încărcare, sau controlul USV al unei anumite pictograme. În tabelul nr. 4.1.3. sunt enumeraţi
modificatorii din sectorul 2 pentru suprafaţa apei. Modificatorii aceştia sunt prezentaţi în tabelul
nr. 4.1.9.
Tabelul nr. 4.1.3. Modificatori pentru Sectorul 2 la suprafaţa apeiModificato
r Nume Tipul
N Putere Nucleară Propulsia naveiH Greu Capacitatea navei (tonajul)L Uşor Capacitatea navei (tonajul)M Mediu Capacitatea navei (tonajul)D Platformă de Încărcare Capacitate de Încărcare
LOG Logistică Capacitate de ÎncărcareT Rezervor (Tanc) Capacitate de ÎncărcareV Vehicul Capacitate de ÎncărcareF Rapid Capacitatea de manevra sau
manevrabilitateaJ Pernă Pneumatică (Aer) Capacitatea de manevra sau
manevrabilitateaAC Pernă Pneumatică (Aer) -(USA
only) Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
K Ambarcaţie cu Aripi Portante/Imerse
Capacitatea de manevra sau manevrabilitatea
AUT Control Autonom Controlul unui USVRP Pilot Automat Controlul unui USV
EXP Nerecuperabil/consumabil Controlul unui USV
Amplificatori
NECLASIFICAT111 din 392
NECLASIFICAT
0414. - (1) Pe display-ul tactic, informaţia despre un obiect afişat este dată de simbol prin
forma chenarului, pictograma/literă şi codul de culoare. Totuşi, mai există informaţii adiţionale sau
altele care nu pot fi reprezentate prin mijloace grafic ci doar în scris (alfanumeric).
(2) Aceste informaţii pot fi reprezentate în câmpuri secundare în afara display-ului tactic, o
metodă care ar suprasolicita operatorul şi de aceea nu va fi luată în considerare, sau prin folosirea
unor amplificatori sub forma unor etichete stilizate.
(3) Scopul marcatorilor descrişi în această secţiune este de a standardiza informaţiile
alfanumerice adiţionale despre identitate, mişcare şi locaţie, capabilităţi, etc. În figura nr. 4.1.3. este
prezentat locul de dispunere a marcatorilor în cadrul simbolului. Locul de dispunere al marcatorului
este acelaşi indiferent de forma chenarului sau de apartenenţă.
(4) Marcatorii folosiţi pentru simbolurile din domeniul „maritim” necesită un volum mai redus
de informaţie de afişat pe display-ul tactic în comparaţie cu simbolurile din domeniul „terestru”.
Marcatorii din domeniul maritim vor fi amplasaţi imediat în partea dreaptă a simbolului, fiind în
măsură să separe poziţiile care-l înconjoară.
(5) Un set de marcatori pentru simbolurile referitoare la „suprafaţa apei”, incluzând numele
obiectului, viteza şi timpul, (capitolul I, figura nr. 1.2.3.) vor fi reprezentaţi în cinci câmpuri
standard în dreapta simbolului ca în figura nr. 4.1.3. Poziţia câmpurilor standard diferă de cele
folosite pentru simbolurile din domeniul terestru.
(6) Pe display-ul tactic, în modul de afişaj standard, marcatorii nu sunt afişaţi. Este sarcina
operatorului să definească şi să afişeze informaţia considerată a fi necesară. În plus, utilizatorul
trebuie să fie în măsură să poată micşora numărul amplificatorilor afişaţi pentru a reduce încărcarea
ecranului dar şi să îi afişeze din nou, la nevoie, în conformitate cu situaţia tactică.
(7) Indicatorul pentru viteză este un amplificator dinamic care descrie viteza şi direcţia
mişcării (cursului) şi îşi are originea în centrul obiectului. Lungimea acestuia corespunde vitezei
obiectului.
Figura nr. 4.1.3. Câmpurile amplificatorilor pentru simboluri la suprafaţa apei
NECLASIFICAT112 din 392
Direcţia de deplasare
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.4 cuprinde posibilităţile de afişare a informaţiei pentru obiecte militare şi non-militare prin amplificatori.Câm
p Titlul câmpului Descriere (alternative) Prefix (când este aplicabil)
1 Număr ţintă Sistemul de număr ţintă TN
2 NumeNumele navei, număr de bordaj ori număr atribuit, call sign internaţional sau pe misiune (mission/international call sign)
-
3
PoziţieMişcare
DTG
Drum [grade]/viteză [noduri] şi/ori relevment [grade]/distanţă [mile marine]
Dată-timp
B/D
4 Identificare
Statul de care aparţine/naţionalitate (STANAG 1059 – grup de 3 litere) sau organizaţia (ONU, NATO, UE)Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS)
-
5 Informaţii suplimentare
Pentru navele amice: - starea senzorilor şi armamentului, autonomie, etc.Pentru alte nave: credibilitatea informaţiei
-
Pictograme pentru suprafaţa apei
0415. - (1) Tabelul nr. 4.1.5. (nave militare), tabelul nr. 4.1.6. (nave civile) şi tabelul nr. 4.1.7.
(navă proprie) conţin subsetul de pictograme pentru marină la suprafaţă.
(2) Codurile de 2 şi de 3 litere folosite în pictogramele de marină la suprafaţa apei (tabelul
nr. 4.1.5.) sunt în conformitate cu STANAG 1166 (Ediţia 7).
(3) Pictogramele de marină la suprafaţa apei non-militare, civile (tabelul nr. 4.1.6.) sunt afişate
cu un chenar de identificare de culoare standard, dar cu o pictogramă simbol albă pentru a o
diferenţia de navele militare. Codurile cu o singură literă folosite în pictogramele navelor
comerciale sunt derivate din STANAG 1166 ca a treia literă, specificând tipul navei comerciale.
Pentru alte tipuri de nave de suprafaţă non-militare, pictogramele/codurile de litere ale simbolului
au fost alese fără referinţe STANAG. Pentru folosirea optimă a simbolurilor, simbolurile civile pot
fi afişate în mărime redusă fără chenar dar cu culoarea de identitate standard.
(4) Simbolurile din Tabelele nr. 4.1.5. la 4.1.7. sunt afişate într-un octogon.
(5) Simbolul singular al navei proprii (tabelul nr. 4.1.7.) este necesar pentru a afişa poziţia
proprie într-un mod de afişare cu centrul deplasat (descentrat).
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţi
iLimba română Limba engleză
DOMENIUL LA SUPRAFAŢA APEI
SEA SURFACE TRACK NU
Nu
NECLASIFICAT113 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
MILITAR MILITARY Nu
DE LUPTĂ COMBATANT Nu
NAVĂ DE LUPTĂ DE SUPRAFAŢĂ SURFACE
COMBATANT, LINE Nu
PORTAVION CARRIER Nu
NAVĂ DE LUPTĂ BATTLESHIP Nu
CRUCIŞĂTOR PURTĂTOR DE RACHETE GHIDATE
CRUISER, GUIDED MISSILE Nu
DISTRUGĂTOR DESTROYER Nu
FREGATĂ FRIGATE Nu
CORVETĂ CORVETTE Nu
NAVĂ DE LUPTĂ DE LITORAL
LITTORAL COMBATANT SHIP Nu
NAVĂ DE LUPTĂ AMFIBIE
AMPHIBIOUS WARFARE SHIP Nu
NAVĂ COMANDANT AMFIBIE
AMPHIBIOUS FORCE
FLAGSHIP /AMPHIBIOUS
COMMAND SHIP
Nu
NECLASIFICAT114 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, NESPECIFICAT
AMPHIBIOUS ASSAULT,
NON-SPECIFIED Nu
NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, ÎN GENERAL
AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP,
GENERAL Nu
NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, MULTI-ROL
AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP,
MULTI-PURPOSE
Nu
NAVĂ AMFIBIE DE TRANSPORT, DOC
AMPHIBIOUS TRANSPORT, DOCK Nu
NAVĂ AMFIBIE DE ASALT, PORT-ELICOPTER
AMPHIBIOUS ASSAULT SHIP,
HELICOPTER Nu
NAVĂ DE DESANT LANDING SHIP Nu
NAVĂ DE DEBARCARE LANDING CRAFT
NAVĂ DE LUPTĂ MINARE - DEMINARE
MINE WARFARE VESSEL
PUITOR DE MINE MINELAYER
DRAGOR DE MINE MINESWEEPER
DRAGOR DE MINE, DRONĂ
MINESWEEPER, DRONE
NECLASIFICAT115 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
VĂNĂTOR DE MINE
MINEHUNTER
NAVĂ SUPORT MCM
MINE COUNTER MEASURE
SUPPORT SHIP
MĂSURI DE CONTRACARARE A MINELOR
MINE COUNTERMEASURE
S
ŢINTĂ FALSĂ LA SUPRAFAŢĂ
SEA SURFACEDECOY
PATRULARE PATROL
NAVĂ DE PATRULARE, VÂNĂTOR DE SUBMARIN/ ESCORTOR
PATROL CRAFTSUBMARINE
CHASER / ESCORT, GENERAL
NAVĂ DE PATRULARE GENERALĂ
PATROL SHIP, GENERAL
AMBARCAŢIUNE MILITARĂ RAPIDĂ/ VEDETĂ
MILITARYSPEEDBOAT
AMBARCAŢIUNE MILITARĂ RAPIDĂ PNEUMATICĂ CU CHILĂ RIGIDĂ
MILITARYSPEEDBOATRIGID-HULL
INFLATABLE BOAT
SKI-JET MILITAR MILITARY JETSKI
VEHICUL DE SUPRAFAŢĂ - FĂRĂ ECHIPAJ
UNMANNED SURFACE WATER
VEHICLE
NECLASIFICAT116 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
ORGANIZARE NAVALĂ - NESPECIFICAT
NAVY TASK ORGANIZATION
UNIT, UNSPECIFIED
FORŢĂ NAVALA NAVY TASK FORCE
GRUP NAVAL NAVY TASK GROUP
UNITATE NAVALĂ NAVY TASK UNIT
ELEMENT NAVAL
NAVY TASK ELEMENT
CONVOI CONVOY
NECOMBATANT NONCOMBATANT
NAVĂ AUXILIARĂ, GENERALĂ
AUXILIARY SHIP, GENERAL
NAVĂ APROVIZIONARE CU MUNIŢII
AMMUNITION SHIP (UNDERWAY
REPLENISHMENT CAPABLE)
NAVĂ APROVIZIONARE (MĂRFURI USCATE)
STORES SHIP, NAVAL
(DRY GOODS)
NAVĂ AMIRAL SAU NAVĂ COMANDANT
AUXILIARY FLAG OR
COMMAND SHIP
NECLASIFICAT117 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
NAVĂ DE CULEGERE INFORMAŢII
INTELLIGENCE COLLECTOR
NAVĂ DE CERCETARE OCEANOGRAFICĂ
OCEAN RESEARCH SHIP
NAVĂ DE SUPRAVEGHERE SURVEY SHIP
NAVĂ SPITAL HOSPITAL SHIP
NAVĂ CARGO, MARITIMĂ
CARGO SHIP, NAVAL
NAVĂ DE SUPORT LOGISTIC, RAPIDĂ
COMBAT SUPPORTSHIP, FAST
NAVĂ DE REALIMENTARE PE MARE
OILER REPLENISHMENT
NAVĂ DE REPARAŢII REPAIR SHIP
NAVĂ SALVARE SUBMARIN
SUBMARINE TENDER
REMORCHER OCEANIC
TUG, OCEAN GOING
NAVĂ DE REPARAŢII
SERVICE CRAFT,YARD, GENERAL
BARJĂ NEPROPULSATĂ
BARGE, NOT SELF-PROPELLED
NECLASIFICAT118 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
BARJĂ AUTOPROPULSATĂ
BARGE, SELF-PROPELLED
REMORCHER DE PORT/SRS - ŞALUPĂ DE REMORCAJ SALVARE
TUG, HARBOUR
BARCĂ LAUNCH
NAVĂ DE COMANDAMENT - NC
ŞALUPĂ BOAT
BAC FLUVIAL FERRY BF
CEAM BARGE BR
DOC DOCK D
DETAŞAMENT DE SALVARE - AVARII
DAMAGE SALVAGE DETACHMENT DSD
PUNCT DE COMANDĂ AMBARCAT
EMBARKED COMMAND LINE ECL
PERICOL DE NAVIGAŢIE
NAVIGATION DANGER AREA NGA
NECLASIFICAT119 din 392
NC
SS
BF
BR
D
DSD
ECL
NGA
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.5. Pictograme pentru marină la suprafaţa apei - militare Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenar
ObservaţiiLimba română Limba engleză
PUNCT DE REFACERE A CAPACITĂŢII DE LUPTĂ
COMBAT RECOVERY POINT CRP
Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile)Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
CIVIL CIVILIAN Nu
NAVĂ COMERCIALĂ, GENERAL
MERCHANT SHIP, GENERAL Nu
CARGO,SEMN GENERAL
CARGO, GENERAL Nu
NAVĂ TIP CONTAINER CONTAINER SHIP Nu
DRAGĂ DREDGE Nu
NAVĂ RO-ROROLL ON – ROLL OFF Nu
BAC FERRY Nu
CONTAINER DE TONAJ FOARTE MARE
HEAVY LIFT Nu
VEHICUL PE PERNĂ DE AER, AEROGLISOR
HOVERCRAFT Nu
NECLASIFICAT120 din 392
CRP
NECLASIFICAT
Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile)Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
NAVĂ COMERCIALĂ, ÎMPINGĂTOR CU BARJE
MERCHANT SHIP, LASH CARRIER (WITH BARGES)
Nu
TANC PETROLIER OILER / TANKER Nu
NAVĂ DEPASAGERI
PASSENGERSHIP Nu
REMORCHER OCEANIC
TUG, OCEAN GOING Nu
NAVĂ DE ASISTENŢĂ TEHNICĂ
TOW Nu
NAVĂ TRANSPORT, MATERIALE PERICULOASE
TRANSPORT SHIP,
HAZARDOUSMATERIAL
Nu
VELIER JUNK/DHOW Nu
BARJĂ FĂRĂ PROPULSIE PROPRIE
BARGE, NOTSELF-
PROPELLEDNu
NAVĂ DE PESCUIT, PESCADOR FISHING VESSEL Nu
DRIFTER DRIFTER
Nava maritimă de pescuit cu setci (plase), în derivă.
TRAULER TRAWLER
Nava maritimă de pescuit prin traulare.
NECLASIFICAT121 din 392
NECLASIFICAT
Tabel 4.1.6. Pictograme pentru nave de suprafaţă non-militare (civile)Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
NAVĂ DE ORDINE PUBLICĂ (GARDA DE COASTĂ/ POLIŢIE/ VAMA).
LAW ENFORCEMENT VESSEL WPD (COAST GUARD)VPD (POLICE)YPD (CUSTOMS)
AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU VELE
LEISURE CRAFT SAILING BOAT
AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU MOTOR
LEISURE CRAFT MOTORIZED
AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT GONFLABILĂ CU CHILĂ RIGIDĂ CU MOTOR
LEISURE CRAFT MOTORIZED RIGID-HULL INFLATABLE BOAT
AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT CU MOTOR DE MARE VITEZĂ
LEISURE CRAFT,MOTORIZED,SPEEDBOAT
AMBARCAŢIUNE DE AGREMENT TIP SKI-JET
LEISURE CRAFT, JETSKI
AMBARCAŢIUNE DE SUPRAFAŢĂ FĂRĂ ECHIPAJ (TELECOMANDATĂ)
UNMANNED SURFACEWATERVEHICLE (USV)
Tabelul nr. 4.1.7. Navă proprieDescriere Semn
convenţionalLimba română Limba engleză
NAVĂ PROPRIE OWN SHIP
NECLASIFICAT122 din 392
NECLASIFICAT
Modificatorii semnelor convenţionale specifice domeniul maritim - la suprafaţa apei
0416. - Tabelul nr. 4.1.8. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional
maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului.
Tabelul nr. 4.1.8. Modificatorii din sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţăDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
LUPTA ANTIAERIANĂ ANTIAIR WARFARE AAW
LUPTA ANTISUBMARIN
ANTISUBMARINE WARFARE ASW
ESCORTĂ ESCORT E
RĂZBOI ELECTRONIC
ELECTRONIC WARFARE EW
INFORMAŢII, SUPRAVEGHERE, RECUNOAŞTERE
INTELLIGENCE, SURVEILLANCE,RECONNAISSANCE
ISR
MĂSURI DE CONTRACARARE A MINELOR
MINE COUNTER MEASURES MCM
APĂRARE ANTIRACHETĂ MISSILE DEFENCE MD
FACILITĂŢI MEDICALE ROLE 2
MEDICAL(FACILITIES
ROLE 2)ME
ACŢIUNI DE MINARE MINE WARFARE MW
VEHICUL MULTIROL TELECOMANDAT
REMOTE MULTIMISSION VEHICLE
RMV
NECLASIFICAT123 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.8. Modificatorii din sectorul 1 al semnului convenţional maritim de suprafaţăDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
FORŢE PENTRU OPERAŢII SPECIALE
SPECIAL OPERATIONS FORCE
SOFRHIB FULGERUL
LUPTA LA SUPRAFAŢĂ
SURFACE WARFARE SUW
RACHETE BALISTICE BALLISTIC MISSILE B
RACHETĂ DIRIJATĂ GUIDED MISSILE G
ALTE TIPURI DE RACHETE DIRIJATE (PENTRU APĂRARE)
OTHER GUIDED MISSILE (POINT DEFENCE)
M
TORPILĂ TORPEDO T
DRONĂ (TELEGHIDAT) DRONE-EQUIPPED
DOTAT CU ELICOPTER/ DECOLARE ŞI ATERIZARE PE VERTICALĂ
HELICOPTER - EQUIPPED -VERTICAL SHORT TAKE-OFF AND LANDING (VSTOL)
H
0417. - Tabelul nr. 4.1.9. prezintă modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional
maritim de suprafaţă şi indică poziţionarea lor în limitele octogonului.
Tabelul nr. 4.1.9. Modificatorii din sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţăDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
PROPULSIE NUCLEARĂ
NUCLEAR POWERED N
TIP GREU HEAVY H
NECLASIFICAT124 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.9. Modificatorii din sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţăDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
TIP UŞOR LIGHT L
TIP MEDIU MEDIUM M
DOC DOCK D
LOGISTIC LOGISTICS LOGNavă Logistică
pentru Scafandri de Luptă NLSL -283
TANC (NAVĂ) TANK TFolosit numai cu semnul pentru lupta amfibie sau nave de debarcare
VEHICUL/ MIJLOC DE TRANSPORT/ TRANSPORTOR
VEHICLE VFolosit numai cu semnul pentru lupta amfibie sau nave de debarcare
RAPID FAST F
PERNĂ DE AER AIR-CUSHIONED J
PERNĂ DE AER (DOAR PENTRU SUA)
AIR-CUSHIONED(USA ONLY) AC
CU ARIPI PORTANTE HIDROFOIL K
CONTROL AUTONOM
AUTONOMOUS CONTROL AUT
PILOTAT DE LA DISTANŢĂ
REMOTLY PILOTED RP
NECLASIFICAT125 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.1.9. Modificatorii din sectorul 2 al semnului convenţional maritim de suprafaţăDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
CONSUMABIL/ NERECUPERABIL EXPENDABLE EXP
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă
1. Structura semnului convenţional
0418. - Unităţile, echipamentul şi tehnica (obiectele) maritime de suprafaţă, aşa cum au fost
menţionate în paragraful 0403 sunt adiţional clasificate, astfel:
a) unităţi (obiecte) maritime militare sub-apă:
- submarine;
- senzori mobili (AUV);
- armament (torpile) şi ţinte false mobile;
- armament fix (mine) cu metode de afişare suplimentare (ca semn/simbol);
- altele (ex: scafandrii);
b) obiecte maritime non-militare sub-apă.
2. Compunerea generică a semnului convenţional maritim pentru lupta sub-apă:
0419. - (1) Simbolul pentru o unitate (tehnică, echipament) este compus din chenar (în
exemplu – chenar pentru sub-apă), culoare (de umplere), pictogramă (literă) şi amplificatori. În
figura nr. 4.2.1. este prezentat un exemplu de semn convenţional fără amplificatori. Cu toate acestea
există cazuri particulare ca lupta cu mina în care, de exemplu pentru reprezentarea informaţiei
“operaţional/neutralizat” este folosită o a doua pictogramă în cadrul aceluiaşi simbol, conform
Tabelului nr. 4.2.8.
NECLASIFICAT126 din 392
Modificator sectorul 1
Direcţia de deplasare
Modificator sectorul 2
Chenar
Pictogramă
Culoare
NECLASIFICAT
Figura nr. 4.2.1. Semne convenţionale specifice domeniului maritim, sub-apă
(2) Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului maritim, sub-apă
este prezentat în tabelul nr. 4.2.1.
Tabelul nr. 4.2.1. Procesul de materializare a semnului convenţional specific domeniului maritim, sub-apăPasul nr. Pasul Exemplul
Pasul 1 Alegerea chenarului în funcţie de identitatea standard.
Identităţi standard şi forme de chenar asociate pentru domeniul maritimMaritim sub-apă Neconfirmat Necunoscut Presupus
amic Amic Neutru Suspect Ostil
Pasul 2 Alegerea şi adăugarea pictogramei corespunzătoare
Pasul 3
Alegerea şi adăugarea unui modificator în sectoarele 1 sau 2, dacă se aplică, sau în funcţie de necesitatea utilizării acestuia sau pentru completarea informaţiei.
Pasul 4
Alegerea şi adăugarea unui al doilea modificator, dacă se aplică, sau în funcţie de necesitatea utilizării acestuia pentru completarea informaţiei.Notă: în sectoarele alocate modificatorilor este permisă reprezentarea unui singur modificator.
3. Modificatorii
0420. - (1) Modificatorii pot fi plasaţi deasupra (sector 1) sau dedesubtul (sector 2)
pictogramei (vezi fig. nr. 4.2.2.). Numai un singur modificator este permis a fi reprezentat în
sectoarele 1 şi 2 din cadrul simbolului.
NECLASIFICAT127 din 392
PICTOGRAMA PRINCIPALĂ
1
2
NECLASIFICAT
Figura nr. 4.2.2. Pictograma şi sectoarele modificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă.(2) Modificatorii maritimi sub-apă ce pot fi reprezentaţi în sectorul 1 indică:
a) zona de operaţii;
b) capabilităţile armamentului;
c) capabilităţile forţelor;
d) clasificarea submarinelor (pentru simboluri specifice).
(3) În tabelul nr. 4.2.2. sunt prezentaţi modificatorii maritimi sub-apă pentru sectorul 1 al
semnului convenţional.
Tabelul nr. 4.2.2. Modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional maritim sub-apă
Modificator Nume DescriereLimba engleză Limba românăASW Anti-Submarine Warfare Luptă anti-submarin Misiuni, destinaţie
AUX Auxiliary Auxiliar Misiuni, destinaţie
C2 Command and Control Comanda şi controlul Misiuni, destinaţie
ISR Intelligence, Surveillance, Reconnaissance
Informaţii, Supraveghere, Recunoaştere Misiuni, destinaţie
MCM Mine Countermeasures Măsuri de contracarare a minelor Misiuni, destinaţie
MW Mine Warfare Acţiuni de minare Misiuni, destinaţie
SUW Surface Warfare Lupta la suprafaţă Misiuni, destinaţie
A Attack Atac Capabilităţile armamentului
B Ballistic Missile Racheta balistică Capabilităţile armamentului
G Guided Missile Rachetă ghidată Capabilităţile armamentului
M Other Guided Missile (Point Defence)
Alte tipuri de rachete teleghidate (pentru apărare)
Capabilităţile armamentului
SOF Special Operations Force Forţe de operaţii speciale
P1 Possible Submarine – Low 1 Posibil submarin – nivel de certitudine scăzut 1
Clasificarea submarinului
P2 Possible Submarine – Low 2 Posibil submarin – nivel de certitudine scăzut 2
Clasificarea submarinului
P3 Possible Submarine – High 3 Posibil submarin – nivel de certitudine ridicat 3
Clasificarea submarinului
P4 Possible Submarine – High 3 Posibil submarin – nivel de certitudine ridicat 4
Clasificarea submarinului
PB Probable Submarine Probabil submarin Clasificarea NECLASIFICAT
128 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.2. Modificatorii utilizaţi în sectorul 1 al semnului convenţional maritim sub-apă
Modificator Nume DescriereLimba engleză Limba românăsubmarinului
CT Certain Submarine Sigur submarin Clasificarea submarinului
(4) Modificatorii maritimi pentru sub-apă alocaţi sectorului 2 indică:
a) propulsia navei;
b) tipul de căutare pentru vehicule subacvatice fără pilot.
(5) Modificatorii sunt prezentaţi în tabelul nr. 4.2.3. iar pictogramele în tabelul nr. 4.2.11.
Tabelul nr. 4.2.3. Modificatorii utilizaţi în sectorul 2 al semnului convenţional maritim sub-apă
Modificator Nume DescriereLimba engleză Limba română
AI Air Independent Propulsion Propulsie independentă cu aer Propulsia naveiD Diesel Propulsion Propulsie Diesel Propulsia naveiD1 Diesel - Type 1 Diesel – Tip 1 Propulsia naveiD2 Diesel - Type 2 Diesel – Tip 2 Propulsia naveiD3 Diesel - Type 3 Diesel – Tip 3 Propulsia naveiN Nuclear Powered Propulsie nucleară Propulsia naveiN1 Nuclear - Type 1 Nuclear – Tip 1 Propulsia naveiN2 Nuclear - Type 2 Nuclear – Tip 2 Propulsia naveiN3 Nuclear - Type 3 Nuclear – Tip 3 Propulsia naveiN4 Nuclear - Type 4 Nuclear – Tip 4 Propulsia naveiN5 Nuclear - Type 5 Nuclear – Tip 5 Propulsia naveiN6 Nuclear - Type 6 Nuclear – Tip 6 Propulsia naveiN7 Nuclear - Type 7 Nuclear – Tip 7 Propulsia navei
AUT Autonomous Control Control autonom Controlul UUVRP Remotely Piloted Pilotat de la distanţă Controlul UUV
EXP Expendable Consumabil/nerecuperabil Controlul UUV
4. Amplificatori
0421. - (1) Pe imaginea tactică informaţiile legate de obiectele afişate sunt transmise prin
forma chenarului, icoană/pictogramă/literă şi codul culorii simbolului. Există unele informaţii care
nu pot fi exprimate prin mijloace grafice, ci prin informaţii scrise alfanumerice. Acestea pot fi
afişate (pe imaginea tactică) în cadrul unor câmpuri secundare, în afara imaginii tactice principale,
metodă care impune operatorului o permanentă modificare a stării de concentrare sau folosirea
amplificatorilor ca etichete ale simbolurilor.
(2) Scopul amplificatorilor de simbol descris în acest paragraf este de a standardiza modul
de afişare al diferitelor informaţii alfanumerice suplimentare pentru simboluri consacrate ca
identităţi, poziţie şi mişcare, capabilităţi, etc.
NECLASIFICAT129 din 392
NECLASIFICAT
(3) În fig. nr. 4.2.3. este prezentat modul de plasare a amplificatorilor în cadrul simbolului.
Poziţionarea amplificatorilor în cadrul simbolului este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau
identitatea standard.
(4) Amplificatorii simbolurilor pentru domeniul maritim necesită reducerea volumului de
informaţii care urmează a fi afişat într-o singură poziţie relaţionată cu simbolul, spre deosebire de
simbolurile pentru uscat (vezi cap. III). Amplificatorii maritimi vor fi poziţionaţi în partea dreaptă a
simbolului spre deosebire de poziţiile destinate din jurul acestuia.
(5) Un set de amplificatori pentru simboluri maritime sub-apă care includ nume de obiecte,
poziţii, viteză, timp vor fi afişate în cadrul unei scheme standard pentru amplificatorii cu 5 câmpuri
(vezi cap. I, fig. nr. 1.2.2.) în dreapta simbolului care este prezentat în fig. nr. 4.2.3. Poziţia standard
a câmpurilor de informaţii diferă pentru simbolurile din domeniile aerian şi uscat.
(6) În mod implicit, amplificatorii nu se reprezintă. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
apela la informaţiile necesar a fi afişate. În plus, utilizatorul trebuie să fie în măsură să suprime
amplificatorii pentru a reduce aglomerarea informaţiilor pe ecran şi folosirea lor numai atunci când
informaţia este necesară - în funcţie de situaţia tactică dată.
(7) Tabelul nr. 4.2.4. furnizează posibilităţile de afişare a amplificatorilor pentru simbolurile
Tabelul nr. 4.2.4. Conţinutul amplificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă, militare şi civile
Câmpul Nume Descriere (alternativ) PrefixLimba română Limba engleză1 Numărul
contactului Track Number Numărul de ordine al contactului TN
2 Nume Name Numele contactului
3
PoziţiaMişcarea (dacă indicatorul de viteză lipseşte)AdâncimeaDTG
PositionMovement (if speed leader is suppressed)DEPTHDTG
PunctulDrumul şi viteza
AdâncimeaData şi Ora Grupării
B/D
4 Identificarea IdentificationŢara de origine (STANAG 1059 –cod format din 3 litere) sau Organizaţia (ex. UN, NATO, EU)Orice alte informaţii (ex. IFF/AIS)
NECLASIFICAT130 din 392
Figura 4.2.3. Câmpurile amplificatoare pentru semnul convenţional maritim sub-apă
Direcţia şi viteza
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.4. Conţinutul amplificatorilor pentru semnele convenţionale maritime sub-apă, militare şi civile
Câmpul Nume Descriere (alternativ) PrefixLimba română Limba engleză
5 Informaţii suplimentare
Additional information
Pentru unităţi amice: starea armame-ntului şi a senzorilor, autonomie,etc.Pentru alte unităţi: credibilitatea informaţiilorPentru contacte submarine:- Clasificarea
- NONSUB- POSSUB LOW 1 sau 2- POSSUB HIGH 3 sau 4- PROBSUB- CERTSUB
0422. - Tabelul nr. 4.2.5. (Militar), tabelul nr. 4.2.6 (Civil), tabelul nr. 4.2.7 (Armament),
tabelul nr. 4.2.8. (Mine), tabelul nr. 4.2.9. (Instalaţii subacvatice pe fundul mării) furnizează
informaţii pentru semnele convenţionale din domeniul sub-apă.
Tabelul nr. 4.2.5. Semne convenţionale nave militare, domeniul sub-apă.Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
MILITAR MILITARY
SUBMARIN SUBMARINE
SUBMARIN, LA SUPRAFAŢĂ
SUBMARINE,SURFACED
SUBMARIN, PE FUND
SUBMARINE,BOTTOMED
SUBMARIN,LA COTĂ PERISCOPICĂ
SUBMARINE,SNORKELING
ALT TIP DE SUBMERSIBIL
OTHER SUBMERSIBLE
VEHICUL SUBACAVATIC AUTONOM/VEHICUL SUBACAVATIC FĂRĂ PILOT (AUV/UUV)
AUTONOMOUS UNDERWATER VEHICLE/ UNMANNED UNDERWATER VEHICLE (AUV/UUV)
NECLASIFICAT131 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.5. Semne convenţionale nave militare, domeniul sub-apă.Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
NONSUBMARIN NON-SUBMARINE
SCAFANDRU MILITAR DIVER, MILITARY
Tabelul nr. 4.2.6. Semne convenţionale specifice marinei civile submersibileDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
CIVIL CIVILIAN CIV
SUBMERSIBILE CIVILE
SUBMERSIBLE, CIVILIAN
VEHICULE SUBACVATICE AUTONOME CIVILE
AUTONOMUS UNDERWATER VEHICLE/UNMANNED UNDERWATER VEHICLE (AUV/UUV)CIVILIAN
SCAFANDRU CIVIL DIVER, CIVILIAN
Tabelul nr. 4.27. Semne convenţionale specifice armelor marine submersibileDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
ARMA SUBMERSIBILA
UNDERWATER WEAPON WPN
TORPILA TORPEDO
DISPOZITIV EXPLOZIV IMPROVIZAT
IMPROVISED EXPLOSIVE DEVICE
(IED)IED
MACHETA SUBMERSIBILA
UNDERWATER DECOY
MINA MARINA MACHETA SEA MINE DECOY
NECLASIFICAT132 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.27. Semne convenţionale specifice armelor marine submersibileMINA MARINA MACHETA PE FUNDUL APEI
SEA MINE DECOY, BOTTOM/GROUND
MINA MARINA MACHETA, ANCORATA
SEEA MINE DECOY, MOORED
Tabelul nr. 4.2.8. Semne convenţionale specifice minelor marine Descriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
MINA MARINA SEA MINECU SAU FARA RAMA
MINA MARINA PE FUNDUL APEI
SEA MINE ( BOTTOM/GROUND)
CU SAU FARA RAMA
MINA MARINA ANCORATA
SEA MINE (MOORED)
CU SAU FARA RAMA
MINA MARINA (LA SUPRAFATA APEI)
SEA MINE( FLOATING)
CU SAU FARA RAMA
MINĂ MARINĂSEA MINE(IN OTHER POSITION)
Privire de deasupra
MINĂ MARINĂ(ÎN DERIVĂ) SEA MINE
(ÎN URCARE)Privire de deasupra
DISPOZITIV EXPLOZIV NEEXPLODAT
UNEXPLODED EXPLOSIVE
ORDONANCE- Cu ramă
Tabelul nr. 4.2.9. Instalaţii sub apa măriiDescriere Semn
convenţionalÎncadrarea semnului în
chenarObservaţiiLimba română Limba engleză
NECLASIFICAT133 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.9. Instalaţii sub apa mării
INSTALAŢIE MILITARĂ AFLATĂ PE FUNDUL MĂRII
SEABED INSTALATION MAN – MADE, MILITARY
INSTALAŢIE NON-MILITARĂ AFLATĂ PE FUNDUL MĂRII
SEABED INSTALATION MAN
– MADE, NON-MILITARY
5. Abrevieri pentru domeniul sub-apă
0423. - În tabelul nr. 4.2.10. este prezentată lista abrevierilor pentru domeniul sub-apă din
sectorul 1 şi locaţiile abrevierilor în cadrul limitei octogonului.
Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1 Descriere Abreviere Poziţie ObservatiiLimba română Limba engleză
LUPTA ÎMPOTRIVA MINELOR
ANTISUBMARINE WARFARE ASW
AUXILIAR AUXILIARY AUX
COMANDĂ ŞI CONTROL COMMAND AND
CONTROL C2
INFORMAŢIISUPRAVEGHERERECUNOAŞTERE
INTELIGENCE SURVEILLANCE
RECONNAISSANCEISR
MĂSURI CONTRA MINELOR
MINE COUNTERMEASURE
SMCM
LUPTA ÎMPOTRIVA MINELOR
MINE WARFARE MW
LUPTA LA SUPRAFAŢĂ SURFACE WARFARE SUW
NECLASIFICAT134 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.10. Abrevieri sub apa mării sector 1 Descriere Abreviere Poziţie ObservatiiLimba română Limba engleză
ATAC ATTACK A
RACHETĂ BALISTICĂ BALLISTIC MISSILE B
RACHETĂ DIRIJATĂ GUIDED MISSILE G
ALTE RACHETE DIRIJATE(PUNCT DE APĂRARE)
OTHER GUIDED MISSILES
(POINT DEFENCE)M
FORŢĂ DE OPERAŢII SPECIALE
SPECIAL OPERATION FORCE SOF
POSIBIL SUBMARINNIVEL SCĂZUT 1
POSSIBLE SUBMARINE – LOW
1P1
POSIBIL SUBMARINNIVEL SCĂZUT 2
POSSIBLE SUBMARINE – LOW
2 P2
POSIBIL SUBMARINNIVEL RIDICAT 3
POSSIBLE SUBMARINE – HIGH
3 P3
POSIBIL SUBMARINNIVEL RIDICAT 4
POSSIBLE SUBMARINE – HIGH
4 P4
PROBABIL SUBMARIN PROBABLE
SUBMARINE PB
SIGUR SUBMARIN
CERTAIN SUBMARINE CT
0424. - În tabelul nr. 4.2.11. este prezentată lista abrevierilor din sectorul 2 pentru domeniul
sub-apă şi identificările locaţiei abrevierilor în cadrul limitei octogonului.NECLASIFICAT
135 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2 Descriere Abreviere Poziţie ObservatiiLb. Romana Lb. Engleza
PROPULSIE INDEPENDENTĂ CU AER
AIR INDEPENDENT PROPULSION
AI
PROPULSIE DIESEL
DIESEL PROPULSION D
DIESEL TIP 1 DIESEL - TYPE 1 D1
DIESEL TIP 2 DIESEL – TYPE 2 D2
DIESEL TIP 3 DIESEL – TYPE 3 D3
PROPULSAT NUCLEAR
NUCLEAR POWERED N
NUCLEAR TIP 1
NUCLEAR – Type 1 N1
NUCLEAR TIP 2
NUCLEAR – Type 2 N2
NUCLEAR TIP 3
NUCLEAR - Type 3 N3
NUCLEAR - TIP 4
NUCLEAR - Type 4 N4
NUCLEAR - TIP 5
NUCLEAR - Type 5 N5
NUCLEAR - TIP 6
NUCLEAR - Type 6 N6
NECLASIFICAT136 din 392
N4
N5
N6
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 4.2.11. Abrevieri pentru domeniul sub apa mării sectorul 2 Descriere Abreviere Poziţie ObservatiiLb. Romana Lb. Engleza
NUCLEAR - TIP 7
NUCLEAR - Type 7 N7
CONTROL AUTONOM
AUTONOMUS CONTROL AUT
Tabelul nr. 4.2.12. Abrevieri (opţionali) pentru domeniul sub-apă sectorul 2Descriere Abreviere Poziţie ObservatiiLb. Romana Lb. Engleza
PILOTAT DE LA DISTANŢĂ
REMOTELY PILOTED RP
NERECUPERABIL/ DISPENSABIL EXPENDABLE EXP
CAPITOLUL V
Simboluri specifice domeniului spaţial
1. Scop
0501. - Acest capitol include simbolurile pentru mijloacele spaţiale, activităţi conexe acestora
şi alte obiecte relevante (resturi-debris) din interiorul orbitei terestre. Instalaţiile terestre asociate
domeniului spaţial sunt prezentate în cap. III.
2. Caracteristicile simbolurilor specifice operaţiilor spaţiale (din spaţiu)
0502. – (1) Operaţiile militare şi cele din domeniul securităţii depind de capabilităţile spaţiale
pentru comandă şi control (C2), comunicaţii, pentru cunoaşterea şi înţelegerea situaţiei şi informaţii,
supraveghere şi recunoaştere (ISR). Forţele pot cunoaşte dinainte impactul vremii asupra operaţiilor
viitoare datorită sateliţilor meteo. Sistemul global de poziţionare (GPS) asigură poziţia precisă,
navigaţia şi informaţii oportune pentru forţele expediţionare şi mobile. În plus, sateliţii furnizează
informaţii de avertizare despre lansarea rachetelor şi despre traiectoria acestora.
(2) Sistemele spaţiale permit urmărirea forţelor amice, angajarea precisă a ţintelor care apar
prin surprindere şi micşorarea ciclului întrunit pentru ordinul de misiune (air tasking cycle).
Persistenţa (mereu pe orbită), perspectiva (altitudine mare), penetrarea (fără restricţii de zbor) şi NECLASIFICAT
137 din 392
RP
EXP
N7
AUT
NECLASIFICAT
prezenţa (capacitatea de a asigura sprijin în luptă fără a fi localizat din punct de vedere fizic cu forţe
înaintate) sistemelor spaţiale asigură forţelor dincolo de orizont linii de comunicaţii sigure. În
scopul de a descrie în timp aproape real zone extinse cu utilizatorii rapizi ai spaţiului de manevră, în
cele trei dimensiuni, cerinţele specifice pentru imaginea spaţială furnizată trebuie să întrunească
următoarele:
a) imaginea trebuie actualizată în timp aproape real;
b) trebuie utilizaţi vectorii pentru a ajuta la anticiparea deplasării obiectelor proprii, neutre şi ostile;
c) indiferent de poziţia obiectului, trebuie să i se afilieze date relevante , cum ar fi: „tip”,
„misiune”, „operator”, „capabilităţi”, etc., fără a afecta acurateţea ecranului;
d) obiectele se pot suprapune pe ecran, dar trebuie să fie uşor de recunoscut de către controlori;
e) depinzând de scenariu, ecranul poate conţine o multitudine de obiecte mişcătoare (resturi).
SECTIUNEA I
Construirea semnelorlor convenţionale specifice domeniului spaţial
1. Generalităţi
0503. - (1) Această secţiune stabileşte un singur standard pentru construirea semnelor
convenţionale spaţiale. Include o varietate de pictograme asociate domeniului spaţial, modificatori
şi amplificatori pentru realizarea simbolurilor. Cu toate acestea, nu sunt descrise toate semnele
convenţionale spaţiale. Mai degrabă, este prezentată o metodă standard pentru alcătuirea acestora.
Odată ce utilizatorul este familiarizat cu sistemul prestabilit, poate crea orice semn convenţional
pentru obiectul imaginat, folosind secvenţa logică furnizată de acest capitol. Semnele convenţionale
prezentate în acest capitol sunt adecvate pentru descrierea oricăror identităţi standard.
(2) Când se reprezintă obiecte care nu au fost încă definite, se selectează cea mai potrivită
combinaţie de semne cuprinse în acest capitol. A se evita utilizarea unor simboluri sau combinaţii
de semne convenţionale care nu sunt prezentate în acest manual. Dacă este necesar să fie creat un
nou semn convenţional care nu se găseşte în acest manual, atunci se explică semnul convenţional
printr-o legendă. Sistemele automate pot întâmpina dificultăţi în utilizarea simbolurilor non-
standard.
2. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial
0504. - (1) Un simbol specific domeniului spaţial este compus din chenar, culoare, pictograme
funcţionale (pictograma principală) şi modificatori (pictograme secundare) (figura nr. 5.1.1.).
NECLASIFICAT138 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 5.1.1. Compunerea simbolurilor specifice domeniului spaţial
(2) În tabelul nr. 5.1.1. sunt descrişi paşii necesari pentru construcţia semnelor convenţionale
spaţiale
Tabelul nr. 5.1.1. Construirea semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial Nr. pas Pas ExempluPas 1. Alege chenarul funcţie de identitatea
standard
Afilierea şi Formele Chenarului
AfiliereÎn curs de
determinare a identităţii
Necunoscut Presupus amic Amic Neutru Suspect Ostil
Chenar
Pas 2. Alege şi adaugă pictograma în sectorul principal
Pas 3. Alege şi adaugă un modificator, fie în sectorul 1 sau 2, dacă se consideră necesar pentru vizualizare
Pas 4. Alege şi adaugă un al doilea modificator dacă se consideră necesar pentru vizualizare NOTĂ: Este permis un singur modificator pe poziţia modificatorului
3. Câmpurile amplificatorului
0505. - Pe ecranul tactic, informaţia despre un obiect afişat este transmisă de către simbol prin
forma chenarului, pictogramă/literă şi prin codificarea culorilor. Totuşi, pot fi informaţii adiţionale
care nu se pot transmite prin mijloace grafice ci, doar cu ajutorul informaţiilor alfanumerice.
NECLASIFICAT139 din 392
Modificator sectorul 1
Pictogramă
Modificator sectorul 2
Chenar
Culoare
NECLASIFICAT
0506. - Această informaţie poate fi afişată, fie în câmpurile secundare de informaţii, în afara
ecranului tactic (o metodă care forţează operatorul să-şi schimbe permanent concentrarea şi, de
aceea, nu va fi luată în considerare) sau prin folosirea câmpurilor amplificator.
0507. - Scopul câmpurilor amplificatorului descrise în această secţiune este de a standardiza
afişarea informaţiilor alfanumerice adiţionale, adică, după identitate, locaţie şi deplasare,
capabilităţi. Figura nr. 5.1.2. arată plasarea câmpurilor amplificatorului în jurul unui chenar al
semnului convenţional spaţial. Plasarea etichetei este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau
afiliere.
0508. - Câmpurile cu amplificatori specifici domeniului spaţial vor fi afişate într-o poziţie
definită în partea dreaptă a simbolului. Numărul traiectului, numele, poziţia şi naţiunea
(apartenenţa) sunt considerate informaţii esenţiale şi vor fi afişate în câmpurile de la 1 la 5, la
dreapta simbolului.
0509. - În modul implicit, eticheta nu este arătată. Este sarcina utilizatorului de a defini şi a
cere calculatorului de a afişa informaţia considerată a fi utilă. În plus, utilizatorul trebuie să fie în
măsură să elimine eticheta completată (filled) şi afişată pentru a curăţa ecranul şi să fie în măsură să
acceseze din nou informaţia atunci când este necesar. Tabelul nr. 5.1.2. furnizează o listă cu
conţinutul unui câmp cu amplificatori pentru simboluri specifice domeniului spaţial.
Figura nr. 5.1.2. Câmpurile cu amplificator ale simbolului
Tabelul nr. 5.1.2. Conţinutul etichetelor pentru semnele convenţionale specifice domeniului spaţial (Exemplu)Câmp Titlul câmpului Descriere (alternative) Prefix (când
este posibil)1 SSTNUM Nr.traiect generat de sistem SSTN2 SSNAME a) Numele spaţiului din sistem
b) Indicativul misiunii -
3Poziţia şi orbita, informaţii despre verticală
Poziţia [grade / înclinare] sau Traiectorie Înălţime [picioare/orbită]
C/SB/D
4 Naţiune Numele naţiunii: Un cod de 3 litere care indică ţara de origine -
5 Informaţii suplimentare
Pentru unităţile proprii/aliate: senzor sau încărca-rea cu arme, orbita specifică, amprenta, etc.Pentru alte unităţi: credibilitatea informaţiei
-
NECLASIFICAT140 din 392
PICTOGRAMA PRINCIPALĂ
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Pictograme
0510. - Pictogramele din sectorul principal reflectă funcţia sau capabilitatea de bază care
trebuie descrisă de către semnul convenţional. Tabelul nr. 5.2.1., de mai jos, prezintă pictogramele
utilizate în cadrul semnelor convenţionale specifice domeniului spaţial, în sectorul principal al
sectorului.
Figura nr. 5.2.1. Plasarea pictogramelor în sectorul principal.
Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principalFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
VEHICUL SPAŢIAL SV-
VEHICUL DE REINTRARE RV
-
MODUL DE ATERIZARE PL
-
NAVETĂ MILITARĂ PE ORBITĂ
-
NAVETĂ CIVILĂ PE ORBITĂ
-
CAPSULĂ MILITARĂ
-
CAPSULĂ CIVILĂ-
SATELIT, ÎN GENERAL SAT
NECLASIFICAT141 din 392
PICTOGRAMA PRINCIPALĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principalFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
SATELIT MILITAR-
SATELIT CIVIL
-
ARMĂ ANTISATELIT
-
SATELIT MILITAR ASTRONOMIC
-
SATELIT CIVIL ASTRONOMIC
-
BIOSATELIT MILITAR-
BIOSATELIT CIVIL
-
SATELIT MILITAR DE COMUNICAŢII
-
SATELIT CIVIL DE COMUNICAŢII
-
SATELIT DE OBSERVARE A PĂMÂNTULUI
-
SATELIT DE OBSERVARE A PĂMÂNTULUI
-
SATELIT MILITAR MINIATURIZAT
-
SATELIT CIVIL MINIATURIZAT
-
NECLASIFICAT142 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 5.2.1. Pictogramele din sectorul principalFuncţia Pictograma Locaţia Observaţii
SATELIT MILITAR DE NAVIGAŢIE
-
SATELIT CIVIL DE NAVIGAŢIE
-
SATELIT DE RECUNOAŞTERE
-
STAŢIE SPAŢIALĂ MILITARĂ
-
STAŢIE SPAŢIALĂ CIVILĂ
-
SATELIT MILITAR TETHER
-
SATELIT CIVIL TETHER
-
SATELIT MILITAR PENTRU VREME
-
SATELIT CIVIL PENTRU VREME
-
SECŢIUNEA a 3-a
Modificatorii din cadrul sectoarelor
0511. - Modificatorii din sectorul 1 (figura nr. 5.3.1.) şi din sectorul 2 (figura nr. 5.3.2.) arată
modificarea informaţiei. În mod specific, modificatorii spaţiali din sectorul 1 reprezintă orbita, în
timp ce modificatorii spaţiali din sectorul 2, reprezintă senzori. Tabele nr. 5.3.1. şi 5.3.2. arată
pictogramele pentru uzul în cadrul semnelor convenţionale spaţiale, în sectoarele 1 şi 2.
NECLASIFICAT143 din 392
NECLASIFICAT
Figura nr. 5.3.1. Plasarea modificatorului în sectorul 1.
Tabelul nr. 5.3.1. Modificator Sector 1 (Tipul Orbitei)Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii
ORBITA JOASĂ LEO-
ORBITA MEDIE MEO-
ORBITA MARE HEO-
ORBITA GEOSINCRONĂ GSO
-
ORBITA GEOSTAŢIONARĂ GO
-
ORBITA MOLNIYA MO-
Figura nr. 5.3.2. Plasarea modificatorului în sectorul 1.
Tabel 5.3.2. Modificator Sector 2 (Tipul Senzorului)Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii
OPTIC OSe utilizează numai
cu satelitul.
NECLASIFICAT144 din 392
NECLASIFICAT
INFRAROŞU IR
Se utilizează numai cu satelitul.
RADAR RSe utilizează numai
cu satelitul.
SIGINT SISe utilizează numai
cu satelitul.
Tabel 5.3.3. Pericole (Resturi spaţiale)Funcţia Pictograma Locaţia Observaţii
RESTURI PRODUSE DE OM-MICI
RESTURI PRODUSE DE OM-MEDII
RESTURI PRODUSE DE OM-MARI
RESTURI NATURALE MICI
RESTURI NATURALE MEDII
RESTURI NATURALE MARI
CAPITOLUL VI
Semne convenţionale pentru operaţiile de stabilitate şi de sprijin acordat populaţiei civile
1. Generalităţi
0601. - Interesele Alianţei în zona securităţii pot fi afectate de o mare varietate de riscuri, cum
sunt terorismul, sabotajul şi crima organizată, precum şi de întreruperea fluxului resurselor vitale. În
plus, deplasările necontrolate ale unui număr mare de persoane, datorate în mod special de
conflictele armate, pot constitui de asemenea, probleme pentru securitate şi stabilitate, afectând
astfel acţiunile Alianţei. De aceea, pe parcursul întregii operaţii, comandantul forţei întrunite trebuie
să beneficieze de un set de simboluri pentru activităţile care vizează stabilitatea şi sprijinul acordat
populaţiei civile. Întocmai ca şi celelalte seturi de semne convenţionale prezentate în acest manual,
şi acest set se construieşte în conformitate cu cele stipulate în cap. I.
2. Alcătuirea simbolului pentru o activitate
NECLASIFICAT145 din 392
NECLASIFICAT
0602. - Simbolul pentru o activitate este compus dintr-un chenar, un fond colorat, o
pictogramă care reprezintă activitatea, modificatori (pictograme secundare) şi amplificatori sub
formă de text sau grafici (figura nr. 6.1.).
Chenar
CuloarePictogramă
Modificator
Amplificator de text
Figura nr. 6.1. Alcătuirea simbolului pentru o activitate.
3. Realizarea simbolului pentru o activitate
0603. - În tabelul nr. 6.1. sunt ilustraţi paşii necesari realizării simbolului pentru o activitate.
Dacă utilizatorul este familiarizat cu sistemul ilustrat în tabelul nr. 6.1., el poate elabora orice
NECLASIFICAT146 din 392
Tabelul 6.1.
NECLASIFICAT
simbol, folosind secvenţialitatea logică.
Tabelul 6-1. Elaborarea unui simbol care reprezintă o activitate, locaţie, sau organizaţie non-militară.
În cazul de faţă nu există nici un modificator specific în sectorul 2.
Alege şi adaugă un modificator în sectorul 1sau în sectorul 2 dacă este aplicabil sau dacă este considerat necesar pentru vizualizare.Obs: Este permis doar un singur modificator pentru fiecare poziţie
Pasul 4.
Alege şi adaugă un modificator în sectorul 1 sau în sectorul 2, dacă este aplicabil sau dacă este considerat necesar pentru vizualizare
Pasul 3.
Alege şi adaugă pictograma din sectorul central/principal
Pasul 2.
Forma chenarului şi afilierea pentru un simbol care reprezintă o activitate
Alege chenarul în funcţie de identitatea standard
Pasul 1.
ExempluPasulPasul nr.
4. Câmpurile pictogramelor, modificatorilor şi amplificatorilor pentru reprezentarea
unei activităţi
0604. - Scopul câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi al amplificatorilor pentru
reprezentarea unei activităţi este de a standardiza locaţia/amplasarea unei informaţii care descrie
grafic o activitate desfăşurată pentru asigurarea stabilităţii sau pentru sprijinirea populaţiei civile; de
asemenea, acestea furnizează informaţii suplimentare despre capabilităţi, statut, locaţie etc. În figura
nr. 6.2. este ilustrată amplasarea unor astfel de câmpuri în jurul unui chenar al simbolului pentru o
activitate a forţelor amice. Amplasarea câmpurilor pictogramelor, modificatorilor şi a
amplificatorilor este aceeaşi, indiferent de forma chenarului sau de afiliere.
NECLASIFICAT147 din 392
NECLASIFICAT
* Acele câmpuri marcate cu un asterix sunt esenţiale pentru a simboliza componenţa şi trebuie afişate ca parte a pictogrameicând este cunoscută
Figura nr. 6.2. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori pentru reprezentarea unei activităţi.
5. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor în interiorul octogonului pentru
simbolurile care reprezintă o activitate
0605. - (1) Octogonul prezentat în cap. I, paragraful 0120 a se poate folosi şi pentru
simbolurile care reprezintă activităţi. În interiorul acestuia se amplasează pictogramele şi
modificatorii. Octogonul este împărţit în sectoare. Cele trei sectoare indică locul în care sunt
amplasaţi pictogramele şi modificatorii şi spaţiul disponibil pentru dimensionarea acestora. În
tabelul nr. 6.2. sunt prezentate exemple de sectoare pentru fiecare dintre tipurile formelor de
chenar. Dimensiunea pictogramelor text şi a modificatorilor acestora se stabileşte în funcţie de
numărul de litere folosite.
PRINCIPAL
NEUTRU NECUNOSCUT
OSTILAMIC
PRINCIPAL
PRINCIPALPRINCIPAL
Figura nr. 6.3. Amplasarea pictogramelor şi a modificatorilor
NECLASIFICAT148 din 392
NECLASIFICAT
(2) În general, pictogramele nu trebuie să depăşească dimensiunile sectorului central al
octogonului sau să atingă marginea interioară a chenarului. Cu toate acestea, există excepţii de la
regulă, în cazul în care pictograma ocupă întregul chenar, depăşeşte dimensiunile sectorului
central al octogonului şi atinge marginea interioară a chenarului (vezi cap. III). Acestea sunt
denumite pictograme cu chenar închis.
6. Câmpuri de pictograme, modificatori şi amplificatori
0606. - Pentru descrierea mai detaliată a amplificatorilor, a se vedea paragraful 0114 din cap. 1.
Tabelul nr. 6.2. Descrierea câmpurilor semnului convenţional, modificatorului şi amplificato-rului care reprezintă o activitate.
Câmpul Numele câmpului Descriere Text/Semn
grafic
A SimbolSemnul convenţional conţine o pictogramă în sectorul „Principal”al octogonului şi poate conţine un modificator în sectorul 1, în sectorul 2, sau în ambele.
Oricare
G Comentariilepersonalului
Text liber. Poate fi folosit pentru a furniza informaţiile cerute de comandant. Text
H Informaţiisuplimentare Text liber. Text
J Evaluare
Gradul de încredere în informaţiile prezentate de simbol. Apare sub forma unei litere şi a unui număr care indică “fiabilitatea sursei” şi „credibilitatea informaţiilor”. (STANAG 2511)Fiabilitatea sursei:
A. complet fiabilăB. de obicei fiabilăC. destul de fiabilăD. de obicei nu este fiabilăE. nu prezintă încredereF. fiabilitatea nu poate fi estimată
Credibilitatea informaţiilor:1. confirmate de alte surse2. probabil adevărate3. posibil adevărate4. nesigure5. improbabile6. credibilitatea nu poate fi estimată
Text
Q Indicator allocaţiei Se foloseşte pentru a indica locaţia exactă. Desen/Grafică
W Grup dată-oră
Un titlu alfanumeric prin care se identifică grupul dată/oră (ZZOOMMSSTLUNAA) sau “O/O” pentru „la ordin”. Câmpul dată/oră este compus dintr-un grup de şase cifre, unde ZZ = ziua, OO = ora, MM = minutul, T = sufixul pentru timpul local şi LUN = abrevierea din primele trei litere pentru reprezentarea lunii, urmată de alte 2 cifre AA = anul (ultimele două cifre ale numărului exprimă anul).În cazul sistemelor automate, pot fi adăugate 2 cifre SS = secunda, înainte de sufixul pentru timpul local şi după minute.Notă: sintagma „la ordin” se foloseşte pentru o misiune care va fi executată cu siguranţă, fără precizarea momentului iniţierii acţiunii.
Text
AC Indicatorul de ţară
Pentru ţara de origine a organizaţiei (STANAG 1059) se foloseşte un cod alcătuit din trei litere. În cazul activităţilor desfăşurate pentru asigurarea stabilităţii, acest câmp poate fi folosit pentru a desemna facţiuni sau grupări.
Text
NECLASIFICAT149 din 392
NECLASIFICAT
7. Pictogramele din sectorul central
0607. - În mod normal, pictogramele din sectorul principal (Fig. nr. 6.4.) reflectă funcţiunea
principală a simbolului. Totuşi, sunt cazuri în care acestea pot reflecta şi informaţii modificatoare.
În tabelul nr. 6.3. sunt prezentate pictogramele folosite în cazul simbolurilor pentru activităţi, din
sectorul central al câmpului A al simbolului. Este permisă utilizarea pictogramelor prezentate în
capitolele II, III şi IV pentru realizarea simbolurilor care prezintă activităţi.
PRINCIPAL
Figura nr. 6.4. Pictograme din sectorul central.
Tab. 6-3. Pictograme din sectorul central.
Arestare
Incendiere/Foc
Activitate Infracţională Eşuată
Demonstraţie
Executarea focului din autovehicul în deplasare
FUNCŢIA PICTOGRAMA LOCAŢIA: OBSERVAŢII
NECLASIFICAT150 din 392
Tabelul 6.3.
NECLASIFICAT
Tab. 6-3. Pictograme din sectorul central.
Explozie
Patrulare
Grafiti
Extorcare
Otrăvire
FUNCŢIA PICTOGRAMA LOCAŢIA: OBSERVAŢII
Ucidere
Activităţi legate de traficul de droguri
Redusă atunci când este utilizat ca un modificator pentru o pictograma
Modificatorii sunt plasaţi în interiorul pictogramei în sectorul principal.
Tab. 6-3. Pictograme din sectorul central.
FUNCŢIA PICTOGRAMA LOCAŢIA: OBSERVAŢIIOperaţii psihologice prin radio şi televiziune
Revoltă
Căutare
NECLASIFICAT151 din 392
Tabelul nr. 6.3.
NECLASIFICAT
8. Modificatorii din sectorul 1
0608. - Modificatorii din sectorul 1 (vezi figura nr. 6.5.) conferă informaţii suplimentare
referitor la pictograma din semnul convenţional. În tabelul nr. 6.4. sunt prezentaţi modificatorii
folosiţi în cazul simbolurilor pentru prezentarea activităţilor, locaţiilor sau a organizaţiilor non-
guvernamentale din sectorul 1 al câmpului A al semnului convenţional.
PINCIPAL
Figura nr. 6.5. Amplasarea modificatorilor din sectorul 1.
NECLASIFICAT152 din 392
NECLASIFICAT
Tab. 6-4. Pictograme din sectorul modificatori.
Asasinare
Rapire
Deturnare/Deturnat
Crimă
FUNCŢIA PICTOGRAMA LOCAŢIA: OBSERVAŢIIInfracţiuni şi activităţi conexe
Execuţie
De regulă se utilizează combinaţii de simboluri individuale cu cele pentru activităţi infracţionale
De regulă se utilizează combinaţii de simboluri individuale cu cele pentru activităţi infracţionale
De regulă se utilizează combinaţii cu sisteme de echipamente civile
De regulă se utilizează combinaţii de simboluri individuale cu cele pentru activităţi infracţionale
De regulă se utilizează combinaţii de simboluri individuale cu cele pentru activităţi infracţionale
Automobil deturnat
Din casa în casă
NECLASIFICAT153 din 392
Tabelul nr. 6.4.
NECLASIFICAT
Tab. 6-4. Pictograme din sectorul modificatori.
FUNCŢIA PICTOGRAMA LOCAŢIA: OBSERVAŢIIPiraterie
Viol De regulă se utilizează combinaţii de simboluri individuale cu cele pentru activităţi infracţionale
Operaţii psihologice scrise
De regulă se utilizează combinaţie de simboluri pentru echipamente
9. Pictogramele din sectorul 2
0609. - Modificatorii din sectorul 2 pot furniza de asemenea informaţii suplimentare despre
pictogramă. În prezent, în sectorul 2 nu există nici un modificator specific.
CAPITOLUL VII
Semne convenţionale specifice măsurilor de control
1. Generalităţi
0701. - (1) În final, comandantul forţelor întrunite şi forţele acestuia trebuie să fie capabile
să-şi îndeplinească misiunea, atât în mod direct cât şi indirect, prin întrebuinţarea capabilităţilor sale
pentru a crea efecte fizice şi psihologice şi a fi în măsură să susţină astfel de operaţii, atâta timp cât
este necesar, pentru atingerea obiectivelor operaţionale. Metoda principală prin care această
capacitate este aplicată este prin intermediul combinaţiei capabilităţilor operaţionale întrunite şi
sfera mecanismului şi măsurilor de control.
(2) Acest capitol stabileşte un sistem standard pentru prezentarea şi utilizarea semnelor
convenţionale specifice măsurilor de control. În cadrul acestui sistem standard există o serie de
semne convenţionale specifice măsurilor de control care respectă formatul standard şi semne
convenţionale care au un format de sine stătătoare. Acest capitol furnizează reguli pentru semnele
convenţionale generate automat şi pentru cele desenate manual, precum şi exemple pentru toate
semnele convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste semne convenţionale reprezintă un
standard pentru toate sistemele de comandă-control, simulatoare, inclusiv cele utilizate real, virtual
şi în medii create. În acest capitol, sunt precizate definiţii corespunzătoare pentru multe semne
NECLASIFICAT154 din 392
Tabelul 6.4.
NECLASIFICAT
convenţionale specifice măsurilor de control. Aceste definiţii au rolul de a ajuta şi a clarifica
utilizarea acestor semne convenţionale. Pentru o înţelegere şi utilizare uşoară, semnele
convenţionale specifice măsurilor de control sunt împărţite în grupuri care corespund funcţiilor
comune ale comenzii şi controlului pentru a include managementul întrunit al ţintelor, manevra şi
executarea focului, informaţii, protecţia forţei, sprijin logistic şi inducerea în eroare în cadrul
operaţiilor informaţionale.
2. Colorit
0702. - Graficul măsurilor de control al forţelor proprii trebuie realizat în negru sau albastru,
când este desenat manual, sau în culoarea generată de computer. Graficul măsurilor de control al
forţelor inamicului se realizează în roşu. În imposibilitatea utilizării culorii roşii acesta se va realiza
în culoarea neagră, însoţită de abreviaţia “ENY” plasată pe grafic în cel puţin două locuri. Toate
obstacolele aşa cum sunt arătate în acest capitol, proprii, inamice, neutre, necunoscute sau
neînsemnate vor fi desenate utilizând culoarea verde. În imposibilitatea utilizării culorii verzi,
obstacolele trebuie desenate folosind culoarea neagră. Culoarea galbenă va fi folosită pentru
realizarea haşurilor zonelor contaminate CBRN.
NOTĂ: Utilizarea culorilor verde şi galbenă pentru obstacole şi elemente CBRN este în
contradicţie cu identităţile standard.
3. Etichetare
0703. - Toate etichetările cu text se vor face cu litere majuscule. Cititorul trebuie să fie în
măsură să citească eticheta, întregul text din câmpurile modificatorilor sau amplificatorilor pentru
semnele convenţionale specifice măsurilor de control când baza planşei este interzisă cititorului.
Etichetarea scrisă sub un anumit unghi trebuie să poată fi citită de privitor, fără ca acesta să fie
nevoit să îşi întoarcă capul.
SECŢIUNEA 1
Semne convenţionale pentru măsuri de comandă şi control
1. Linii de despărţire
0704. - În războiul terestru, o linie de despărţire este o linie prin care sunt definite zonele de
responsabilitate între unităţile/formaţiunile adiacente. Pentru liniile de despărţire toate etichetele de
câmp sunt afişate perpendicular pe linie. Figura nr. 7.1.1. exemplifică orientarea etichetelor de câmp
pentru liniile de despărţire orizontale (est/vest) şi verticale (nord/sud). În cazul liniilor de despărţire
laterale se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al eşalonului cel mai mare. Pentru
liniile de despărţire înaintate şi din spate, se foloseşte indicatorul grafic de unitate (câmpul B) al
NECLASIFICAT155 din 392
NECLASIFICAT
eşalonului cel mai mic (vezi tabelul nr. 7.1.1.). Când unităţi de eşalon egal sunt adiacente,
abrevierea pentru eşalon (câmpul T) poate fi omisă de lângă indicatorul alfanumeric. Tabelele
nr. 7.1.1. şi nr. 7.1.2., din finalul capitolului, furnizează o listă cu abrevieri şi acronime care se
utilizează în Câmpul T. Pentru toate liniile de despărţire, se folosesc numere arabe pentru a se arăta
numărul de unitate, excepţie făcând liniile de despărţire pentru corpuri de armată, unde se vor folosi
numere romane. Când linia de despărţire este între unităţi ale diferitelor state, codul de ţară format
din trei litere (câmpul AH) se foloseşte între paranteze, în spatele sau sub indicativul unităţii.
Figura nr. 7.1.1. Orientarea liniilor de despărţire.
NECLASIFICAT156 din 392
Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Friendly Present BoundaryLinie de despărţire existentă – forţe proprii
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Fiecare segment dintre perechile de puncte de referinţă vor repeta informaţiile asociate segmentului dintre punctele 1 şi 2.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Friendly planned or On Order BoundaryLinie de despărţire planificată sau la ordin – forţe proprii
Enemy Known BoundaryLinie de despărţire cunoscută - inamic
Monocrom
Colorat
NECLASIFICAT 157 din 388
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.1. Linii de despărţire
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Enemy Suspected or Templated BoundaryLinie de despărţire - presupusă sau interpretată - inamic
Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate
Tipul liniei de despărţireExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Lateral BoundaryLinie de despărţire lateralăMăsură de control care defineşte limitele stânga şi dreapta a unei zone/sector de acţiune a unei unităţi. Împreună cu limita din faţă, limita din spate şi altitudinea, liniile de despărţire laterale definesc zona de operaţii a unui comandant.
NECLASIFICAT158 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.2. Linii de despărţire laterale, înaintate şi din spate
Tipul liniei de despărţireExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Forward BoundaryLinie de despărţire înaintatăLimita cea mai îndepărtată în funcţie de direcţia inamicului şi a responsabilităţii unei entităţi militare.
Rear BoundaryLinie de despărţire din spateDefineşte partea din spate a unei zone/sector desemnate pentru o unitate. Zona care este înapoia limitei dinapoi aparţine eşalonului imediat superior, iar poziţionarea elementelor în această zonă trebuie coordonată cu comandantul eşalonului superior.
NECLASIFICAT159 din 392
2. Puncte
0705. - Într-o serie de tabele (sprjin logistic, decontaminare CBRN şi C2) care urmează, sunt prezentate
semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte, care respectă un format specific aşa cum este
arătat în fig. 7.1.2. Punctele de aprovizionare respectă acelaşi format, dar prin modificarea semnului
convenţional. Punctele de aprovizionare utilizează aceleaşi pictograme ca şi unităţile de aprovizionare.
Pictograma este plasata spre partea de jos a casetei aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.2. Acest format se
utilizează numai pentru acest tip de puncte, în cazul altor puncte (contact, coordonare, decizie, etc.) care sunt
descrise în această secţiune, la semne convenţionale terestre pentru măsurile de control, formatul este diferit. La
punctele de construcţie, tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul semnului convenţional în partea
de sus a acestuia, în câmpul A. Pentru semne convenţionale de aprovizionare se poate utiliza o reprezentare
grafică. În completare, sub abrevierea numelui punctului, denumirea unităţii care deserveşte acel punct poate fi
inclusă în câmpul T. Pentru diferenţierea punctelor aceste a se numerotează, se exprimă prin litere sau o
combinaţie de numere şi litere. Numărul, litera sau combinaţia de numere şi litere se poziţionează în afara
semnului convenţional în partea dreaptă sus, în câmpul T. Grupul dată-oră se trece în afara semnului
convenţional în partea stângă sus şi la mijloc, putând fi asociat cu punctul. În afara semnului convenţional în
partea de sus, se pot furniza informaţii suplimentare, în câmpul H. Semnele convenţionale pentru puncte nu pot
fi rotite, prin urmare textul nu va fi scris sub anumite unghiuri.
Figura nr. 7.1.2. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru puncte şi puncte de aprovizionare.
3. Aliniamente
0706. - În tabele care urmează sunt prezentate semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru
aliniamente, care respectă un format specific aşa cum este arătat în fig. nr. 7.1.3. Un aliniament este marcat cu
PL urmat de nume în câmpul T. La alte aliniamente, care au scopuri specifice, acesta trebuie menţionat în
câmpul T1 (exemplu „RFL”- aliniament de limitare a executării focului).
NECLASIFICAT 160 din 388
NECLASIFICAT
Figura nr. 7.1.3. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru aliniamente.
4. Zone
0707. - În tabelele care urmează se găsesc semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone,
acestea urmând un format specific aşa cum este arătat în figura nr. 7.1.4. Zonele vor fi marcate în mod normal,
cu abrevierea pentru tipul zonei în câmpul A, urmat de nume în câmpul T. Această etichetare trebuie să se
găsească în centrul zonei, mai puţin în situaţia când zona este prea mică sau când înscrisurile se interferează cu
locaţia unităţilor. Nu toate câmpurile sunt necesare pentru fiecare zonă, unele dintre acestea putând utiliza
numai un câmp, în timp ce la altele se vor folosi mai multe câmpuri.
Figura nr. 7.1.4. Şablon pentru semnele convenţionale ale măsurilor de control pentru zone
5. Zone de operaţii
0708. - O zonă de operaţii este definită ca o zonă în care activităţile militare ale forţelor întrunite terestre
sau maritime sunt conduse de un comandant. În mod normal, o zonă de operaţii nu cuprinde întreaga zonă de
operaţii întrunite a comandamentului întrunit, dar are o mărime suficientă pentru a asigura comandantului
componentelor de forţe întrunite posibilitatea să-şi îndeplinească misiunea şi să-şi protejeze forţele. Zona
operaţională este un termen amplu care cuprinde mai mulţi termeni descriptivi pentru zone geografice în care de
desfăşoară operaţii militare. Zona operaţională include, dar nu este limitată la descriptori precum zona de
responsabilitate, teatru de război, teatru de operaţii, zonă de operaţii întrunite, zonă de operaţii speciale întrunite
şi zonă de operaţii.
NECLASIFICAT161 din 392
Tabelul nr. 7.1.3. Zone de operaţii
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Area of operationsZonă de operaţii
Puncte de referinţa: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinţa pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinţa pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinţa. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Named Area of Interest (NAI)Zonă de interes desemnată O zonă geografică unde informaţiile sunt colectate pentru a satisface solicitările specifice de informaţii. (AAP-6)
Target Area of Interest (TAI)Zonă ţintă de interes O zonă geografică unde ţintele de importanţă mare vizate pot fi concentrate şi angajate de către forţele proprii.
NECLASIFICAT 162 din 388
NECLASIFICAT
6. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
0709. - Aceste semne convenţionale, prezentate în tabelul nr. 7.1.4., sunt folosite pentru a reprezenta în mod corespunzător exercitarea autorităţii şi
a direcţiilor de acţiune ale comandantului desemnat al forţelor repartizate şi ataşate pentru îndeplinirea misiunii.
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Puncte
Unspecified Control PointPunct de control - nespecificat
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta.
Exemplele urmează.
Amnesty PointPunct de amnistie
ARMAMENT
NECLASIFICAT163 din 392
PUNCT DE ANCORARE
PUNCT DE ANCORARE
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Checkpoint (CKP)Punct de controlUn punct prestabilit pe suprafaţa pământului folosit pentru a controla deplasările, ajustarea focului artileriei, sau ca reper pentru localizare. (AAP-6)
Centre of Main EffortCentrul efortului principal
PUNCTUL CENTRAL
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite. Notă: pentru Centrul efortului principal, semnul convenţional poate fi rotit astfel încât liniile din partea superioară a semnului să fie orientate în direcţia punctului de efort principal.
Contact PointPunct de contact 1. În operaţiile terestre, un punct din teren, uşor de identificat, unde două sau mai multe unităţi sunt obligate să intre în contact. 2. În operaţiile aeriene, poziţia în care comandantul misiunii ia legătura cu autoritatea de control aerian.
NECLASIFICAT164 din 392
PUNCT DE ANCORARE
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Coordinating PointPunct de coordonarePunct desemnat la care, în toate formele de luptă, unităţile/formaţiunile învecinate trebuie să realizeze contactul pentru a permite controlul şi coordonarea acţiunilor lor.Decision PointPunct de luare a decizieiPunct determinat în spaţiu şi timp, identificat în timpul procesului de planificare, când se anticipează momentul în care comandantul trebuie să ia o decizie cu privire la cursul de acţiune.Linkup Point (LU)Punct de întâlnire / joncţiuneUn punct în care două elemente infiltrate, prin aceiaşi sau prin culoare de infiltrare diferite, sunt programate să se întâlnească pentru a se întări, înainte de a începe executarea misiunilor.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta.
NECLASIFICAT165 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCT DE ANCORAREPUNCT DE REFERINTA
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Passage Point (PP)Punct de trecere prin dispozitivLoc desemnat prin care unităţile execută trecerea prin dispozitivul altei unităţi aflate în staţionare
Point of InterestPunct de interes
Rally Point (RLY)Punct de adunareLoc uşor de identificat în teren în care unităţile se adună/reorganizează dacă au fost dispersate.
Release Point (RP)
NECLASIFICAT166 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Punct de desprindereUn punct bine definit pe un itinerar, la care elementele ce compun o coloană revin sub autoritatea comandan-ţilor respectivi, fiecare dintre aceste elemente continuându-şi deplasarea către destinaţia proprie.
Start Point (SP)Punct de plecarePunct determinat pe o rută de la care o deplasare a vehiculelor începe să fie sub controlul comandan-tului acestei deplasări. La acest punct coloana este formată prin trecerea succesivă, la un moment determinat, a fiecărui element constituent al coloanei. Pe lângă punctul iniţial principal al unei coloane pot să existe puncte iniţiale secundare pentru diferite elemente ale acesteia.
NECLASIFICAT167 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Special PointPunct special
WaypointPunct pe traseul de deplasarePunct sau o serie de puncte determinate, încărcate sau stocate în sisteme de navigaţie (GPS) pentru facilitarea deplasării.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
NECLASIFICAT168 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.1.4. Semne convenţionale pentru măsurile de comandă şi control
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Linii
Light Line (LL)Aliniament - mascare luminiLinie stabilită de la care vehicolele sunt obligate să folosească dispozitivele de mascare a farurilor pe durata nopţii.
Zone
Airfield ZoneZonă aerodrom
Notă: Câmpul H al acestui simbol include tipul de aerodrom, lungimea pistei şi alte informaţii importante
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
NECLASIFICAT169 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
0710. - Manevra reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă prin deplasare în combinaţie cu executarea focului sau cu posibilitatea de a executa
focul, pentru atingerea unei poziţii avantajoase în raport cu inamicul, având scopul de a-şi îndeplini misiunea, aşa cum este prezentată în tabelul nr. 7.2.1.
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Limita înaintată a trupelorEste o linie care indică cea mai înaintată poziţie a unei forţe în orice tip de operaţii la un moment dat
Friendly PresentActuală - forţe proprii
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc aliniamentul. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia.Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. . La capătul aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.
Friendly Planned or On OrderPlanificată sau la ordin - forţe proprii
NECLASIFICAT170 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Enemy KnownCunoscută sau confirmată - inamic
NECLASIFICAT171 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Enemy Suspected or TemplatedPresupusă sau interpretată - inamic
NECLASIFICAT172 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Line of ContactLinie de contactLinie care delimitează locul în care sunt angajate două forţe
Semnul convenţional al Liniei de contact este realizat atunci când Limita înaintată a forţelor proprii şi a inamicului sunt redate.
Phase Line (PL)Linie de coordonareLinie folosită pentru controlul şi coordonarea unei operaţii militare, de regulă o formă de relief care se întinde de-a lungul zonei de acţiune.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
NECLASIFICAT173 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Zone
Friendly AreaZonă - forţe proprii
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Friendly Planned or On Order AreaZonă planificată sau la ordin pentru forţe proprii
Enemy Known or Confirmed AreaZonă Cunoscută sau confirmată a inamicui
Enemy Suspected AreaZonă presupusă sau interpretată, a inamicului
NECLASIFICAT174 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Assembly Area (AA)Zonă de dispunereO zonă în care o unitate este dispusă în vederea desfăşurării unor acţiuni ulterioare.
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Occupied Assembly Area (AA)Zonă de dispunere ocupată
Occupied Assembly Area with offset Unit (AA)Zonă de dispunere ocupată
Occupied Assembly Area with offset Units (AA)Zonă de dispunere ocupată
NECLASIFICAT175 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Proposed or On Order Assembly AreaZonă de dispunere – planificată sau la ordin
Drop Zone (DZ)Zonă de paraşutare Zonă stabilită în care sunt paraşutate trupe, echipament sau provizii.
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Extraction Zone (EZ)Zonă de extracţie O zonă specificată folosită pentru distribuirea echipamentelor şi/sau proviziilor prin folosirea tehnicii de extragere dintr-o aeronavă care zboară la joasă înălţime. Landing Zone (LZ)Zonă de aterizare O zonă specificată folosită pentru aterizarea aeronavelor.
NECLASIFICAT176 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Pickup Zone (PZ)Zonă de îmbarcare Zonă pentru îmbarcarea personalului şi/sau echipa-mentului cu elicopterul.
Fortified AreaZonă fortificată
Limited Access AreaZonă cu acces limitat
Puncte de referinta: la acest grafic sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile. Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei. Semnul necesită un punct de referinţă conectat de zonă cu o linie dreaptă.Mărimea/Forma: Este dată de punctele de referinţă. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
NECLASIFICAT177 din 392
NECLASIFICAT
2. Manevra în apărare
0711. - Operaţiile de apărare, prezentate în tabelul nr. 7.2.2., opresc atacul inamic, câstigă timp, economisesc forţe sau dezvoltă condiţii favorabile
pentru operaţiile proprii ofensive.
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Zone
Battle PositionPoziţie de luptă
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea: partea opusă
Battle Position PlannedPoziţie de luptă planificată
NECLASIFICAT178 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
câmpului B (eşalon) este îndreptată către forţele inamicului.
Battle Position Prepared (P) but not OccupiedPoziţie de luptă pregătită dar neocupată
Strong pointPunct tareUn punct cheie într-o poziţie defensivă, de obicei puternic fortificat şi extrem de înarmat, în jurul căruia sunt grupate alte poziţii pentru protecţia sa.
Engagement Area (EA)Zonă de angajare (desfăşurare a acţiunilor)Zonă în care comandantul intenţionează să oprească şi să distrugă inamicul prin utilizarea focului tuturor mijloacelor la dispoziţie.
Puncte de referinta: la acest grafic sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu acurateţe mărită dimensiunea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este dată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în
NECLASIFICAT179 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Post de observare/Observation post/OutpostPost deobservare/ avanpost – nespecificat
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
Observation post/OutpostPost de observare/ avanpost - specificat
Reconnaissance OutpostPost de observare/ avanpost de cercetare
Forward Observer OutpostPost de observare/ avanpost înaintat
NECLASIFICAT180 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
CBRN Observation OutpostPost de observare/ avanpost CBRN
Sensor Outpost/ Listening PostPost de ascultare/senzor înaintat
Combat OutpostPost de observare/ avanpost de luptă
Target Reference PointPunctul de referinţă al ţinteiPunct din teren uşor de recunoscut (natural sau artificial), folosit pentru iniţierea, executarea şi conducerea focului.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este
NECLASIFICAT181 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Punctele de referinţă ale ţintelor (TRP) pot desemna, de asemenea, centrul unei zone în care comandantul intenţionează să execute sau să concentreze rapid focul armamentului de care dispune. Acestea se utilizează la grupări de forţe şi la eşaloanele mai mici şi pot delimita sectoare viitoare de foc dintr-o zonă de angajare a inamicului. TRP-urile sunt indicate folosind semnul convenţional standard al ţintei şi numerele emise de către ofiţerul cu sprijinul de foc. Odată indicat, TRP constituie, de asemenea, o ţintă pentru focul indirect.
centrat deasupra locaţiei dorite.
Forward Edge of the Battle Area (FEBA)Limita dinaintea apărării Limitele cele mai îndepărtate ale zonelor în care sunt dispuse unităţile luptătoare, excluzând zonele în care sunt poziţionate forţele de protecţie (detaşamentele înaintate). Este destinată ca referinţă pentru
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea
NECLASIFICAT182 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.2. Simboluri pentru măsuri de control ale apărării
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
coordonarea focului, dispunerea forţelor şi executatea manevrei.
aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.
Proposed or On OrderLimita dinaintea apărării – planificată sau ordonată
Principal Direction of FireDirecţia principală pentru executatrea focului
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului.Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice şi limitele sarcinii. Semnul convenţional al indicatorului tactic este cetrat deasupra punctului 1.
NECLASIFICAT183 din 392
NECLASIFICAT
3. Manevra în ofensivă
0712. - Operaţiile ofensive, prezentate în tabelul nr. 7.2.3., vizează distrugerea sau înfrângerea unui inamic.
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Axă de înaintareO axă de înaintare este atribuită în scop de control; adesea o comunicaţie rutieră sau un grup de drumuri, precum şi o serie de locaţii indicate, extinse în direcţia inamicului.
Friendly Airborne Desant/trupe aeropurtate – forţe proprii
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Punctul de intersecţie al graficului trebuie să fie între punctele 1 şi 2.
Friendly AviationAviaţie – forţe prporii
NECLASIFICAT184 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
Attack HelicopterAtac cu elicoptere – forţe proprii
Main AttackAtac principal Atacul sau efortul principal în care comandantul foloseşte toată greutatea puterii ofensive de care dispune
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare.
NECLASIFICAT185 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
Supporting AttackAtac de sprijinOperaţie ofensivă execu-tată în comun cu atacul principal, destinată să atingă unul sau mai multe din obiectivele de mai jos:-inducerea în eroare a inamicului;-distrugerea, imobilizarea forţelor inamice care pot influenţa atacul principal;-controlarea terenului a cărui ocupare de către inamic ar îngreuna atacul principal;-forţarea inamicului să angajeze rezerve în mod prematur sau într-o zonă nedecisivă. (AAP-6)
Supporting Attack Planned or On OrderAtac de sprijin – planificat sau la ordin
NECLASIFICAT186 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Axis of Advance for a Feint Axă de înaintare falsă
Enemy ConfirmedAxă de înaintare inamică confirmată
Enemy Templated or SuspectedAxă de înaintare inamică interpretată sau presupusă
NECLASIFICAT187 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Direcţii de atacDirecţii sau rute determinate pe care se va desfăşura atacul principal
Friendly AviationAviaţie – forţe proprii
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea şi forma liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.
Friendly Direction of Main AttackDirecţie de atac principală – forţe proprii
Friendly Direction of Supporting AttackDirecţie de atac secundară – forţe proprii
Friendly Ground Axis Planned or On Order with Effective Date and Time (if known)Axă de atac terestru, la ordin, cu specificarea datei şi orei la care se execută (dacă se cunosc)
NECLASIFICAT188 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Direction of Attack for a FeintDirecţie de atac falsă
Enemy ConfirmedDirecţie de atac inamică confirmată
Enemy Templated or SuspectedDirecţie de atac inamică interpretată sau presupusă
Linii
Final Coordination LineAliniament final de coordonareAliniament stabilit aproape de poziţiile inamicului folosit pentru coordonarea focului (încetarea sau mutarea) cu manevra forţelor.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele
NECLASIFICAT189 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
acestuia se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.
Infiltration LaneCuloar de infiltrareO măsură de control care coordonează deplasarea înainte şi laterală a unităţilor care se infiltrează şi precizează responsabilităţile privind planificarea focului.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele culoarului de infiltrare, iar punctul 3 defineşte o laterală. Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa centrală a culoarului, iar punctul 3 determină lăţimea acestuia. Celelalte părţi ale graficului rămân proporţionale cu lungimea axei centrale. Orientare: este determinată de punctele 1şi 2.
Limit of AdvanceLimita de înaintareUn aliniament uşor de recunoscut în teren la care se va opri acţiunea ofensivă a forţelor de atac.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi
NECLASIFICAT190 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: este determinată de ordinea crescătoare a punctelor de referinţă.
Line of Departure (LD)Aliniament de plecare-în operaţiile terestre, o linie desemnată pentru a coordona plecarea unităţilor la atac;-în operaţiile de desant maritim, o linie de coordonare la o anumită distanţă de ţărm marcată în mod corespunzător pentru a asista ambarcaţiunile de asalt în vederea debarcării în zonele şi la momentele planificate.
Line of Departure/Line of Contact (LD/LC)Aliniament de plecare/Aliniament de contactStabilirea poziţiilor forţelor proprii ca aliniament de plecare în situaţia în care acestea sunt în contact cu inamicul.
NECLASIFICAT191 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Probable Line of Deployment (PLD)Aliniament probabil de desfăşurareO linie stabilită pe teren, de regulă ultima poziţie acopertită sau mascată înainte de obiectiv şi linia de plecare, unde se dispun forţele de atac înaintea începerii acţiunilor; este folosită în general în condiţii de vizibilitate redusă.
Zone
Assault Position Poziţie de asaltPoziţia dispusă între linia de plecare şi obiectiv din care forţele încep acţiunea ofensivă. În mod ideal este ultima poziţie acoperită sau mascată înainte de atingerea obiectivului.
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Attack PositionPoziţie de atacUltima poziţie ocupată deeşalonul de asalt înaintea trecerii liniei de atac/liniei de plecare.
NECLASIFICAT192 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Friendly OccupiedPoziţie de atac ocupată de forţele propriiSe foloseşte numai în situaţia în care o unitate trebuie să oprească în poziţie de atac.
Attack by Fire PositionPoziţie de atac cu foc/ Poziţie de tragere
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei drepte din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al liniei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere cu vărful săgeţii îndreptat către ţintă.
Support by Fire PositionPoziţie de sprijin cu foc
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului.
NECLASIFICAT193 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Punctele 3 şi 4 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei drepte din spate. Cozile săgeţilor sunt conectate cu punctele 1, 2. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere, iar vărfurile săgeţilor indică sectorul de tragere care trebuie acoperit cu foc.
ObjectivObiectivZonă geografică definită, în interiorul căreia este poziţionat un obiectiv ce trebuie cucerit sau atins de către forţele militare.Această zonă este definită de către autoritatea competentă pentru scopurile comenzii şi controlului. (AAP-6)
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
NECLASIFICAT194 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Puncte
Point of departure (PD)Punct de plecareLoc specificat unde o unitate va întâlni aliniamentul de plecare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta.
AmbushAmbuscadăUn atac surpriză cu foc, din poziţii acoperite, asupra unui inamic aflat în staţionare sau deplasare.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei curbe din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei curbe din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al curbei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia ambuscadei cu vărful săgeţii pe centrul de greutate, în acelaşi timp indicând şi direcţia focului.
NECLASIFICAT195 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
4. Manevra
0713. – Manevra, prezentată în tabelul nr. 7.2.4., reprezintă desfăşurarea forţelor pe câmpul de luptă, prin deplasare în combinaţie cu executarea
focului sau cu posibilitatea de executare a focului, pentru a obţine poziţii avantajoase în raport cu inamicul cu scopul de a-şi îndeplini misiunea.
Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ZoneÎncercuirea
Pierderea libertăţii de manevră a unei forţe ca rezultat a controlului inamicului a tuturor căilor de evacuare sau de primire a întăririlor
FriendlyForţe proprii
Puncte de referinta: Pentru acest grafic sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Orientarea: Nu se aplică
EnemyInamic
Lini/AliniamenteAirhead LineAliniament al capului de pod pentru desantareLine care indică limita obiectivelor ocupateprintr-o acţiune de desant.AirheadCap de pod pentrudesantareZonă desemnată în teritoriul ostil, ameninţător care, o
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.
NECLASIFICAT196 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
dată stabilită şi menţinută, permite desantarea continuă a trupelor şi materialelor şi asigură spaţiul de manevră necesar pentru operaţiile proiectate. Este în mod normal o zonă cucerită pentru debarcarea desantului în cadrul operaţiei aeropurtate.
ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN
Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Orientarea: Nu se aplică
ALINIAMENT PT CAP DE POD AERIAN
Bridgehead Line (BL)Aliniamentul capului de pod Limita zonei obiectivului în dezvoltarea unui cap de pod (AAP-6).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat
NECLASIFICAT197 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.2.4. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale manevrei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
în exemplu.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Holding Line (HL)Aliniament de menţinereÎn operaţii de trecere a cursurilor de apă (dinspre inamic spre interiorul dispozitivului propriu), este limita exterioară a zonei dintre inamic şi cursul de apă de la care se previne executarea focului indirect asupra zonei de trecere a cursului de apă.
Release Line (RL)Aliniament de forţare/ trecereLinie care reprezintă o fază în operaţiile de forţare/trecere a cursurilor de apă, respectiv schimbarea locaţiei comandamentului care coordonează trecerea.
NECLASIFICAT198 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 3-a
Semne convenţionale pentru măsuri (mijloace) de control al spaţiului aerian
0714. - Măsurile (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian sunt măsuri de control utilizate de NATO pentru separarea, controlul şi/sau
rezervarea spaţiului aerian pentru operaţiile aliate. Mijloacele pentru controlul spaţiului aerian sunt utilizate pentru sporirea eficaci tăţii îndeplinirii
obiectivelor comandantului forţei întrunite, pentru împiedicarea interferenţei reciproce, pentru a facilita identificarea apărării aeriene, pentru a împiedica
fratricidul, şi pentru a ajuta desfăşurarea în siguranţă a fluxului traficului aerian în zona de operaţii.
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Puncte
Air Control Point (ACP)Punct de Control Aerian
Puncte de referinta: grafica solicită un punct de referinta. Punctul din centru defineşte centrul graficului.Mărimea/Forma. Static.Orientarea. Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
Communications Check Point (CCP)Punct de verificare a comunicaţiilor
NECLASIFICAT199 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Downed Aircrew Pick-Up PointPunct de adunare al echipajului doborât
Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de un singur punct de referinta.Punctul defineşte partea de jos a conului inversat.Mărimea/Forma. Static.Orientarea. Graficul va fi orientat în poziţie verticală, aşa cum este arătat în exemplul din dreapta.
Pop-up Point (PUP)Punct identificare ţintăLocaţia unde aeronava ia rapid altitudine pentru descoperirea, identificarea şi angajarea ţintei.
Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de un singur punct de referinta. Punctul din centru defineşte centrul graficului.Mărimea/Forma. Static.Orientarea. Graficul este, în mod normal, centrat deasupra locaţiei dorite.
Linii
Identification, Friend-or-Foe(IFF) Off LineLinie de identificare Amic-Inamic Linia de demarcare unde aeronava amică în drum spre ţinte încetează să emită un semnal IFF.
Puncte de referinta. Pentru acest grafic este nevoie de cel puţin două puncte, punctele 1 şi 2, pentru a defini linia. Pot fi definite puncte suplimentare pentru a extinde linia.Mărimea/Forma. Primul şi ultimul
NECLASIFICAT200 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
punct de referinta determină lungimea liniei. Orientarea. Este determinată de către punctele de referinta.
Identification, Friend-or-Foe(IFF) On LineIdentificare Amic-Inamic (IFF) On LineLinia de demarcare unde aeronava amică care se află pe rută spre teritoriul amic începe să emită un semnal IFF
Coridoare (Zone)
Air Corridor (AC)Coridor Aerian O rută aeriană restricţionată specificată pentru utilizare de către o aeronavă amică şi stabilită pentru împiedicarea deschiderii focului de către forţele amice.
Puncte de referinta. Acest grafic poate conţine segmente multiple. Pentru fiecare segment este nevoie de două puncte de referinta. Numerele punctelor care definesc desenul segmentului sunt secvenţiale, începând cu punctul 1, crescând cu valoarea 1, până la maximum de 99 de puncte. Fiecare punct de referinta defineşte punctul final al liniei centrale a segmentului. Punctele de referinta sunt Puncte de Control Aerian (ACP), Puncte de Verificare a Comunicaţiilor sau amândouă.Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2 determină lungimea unui segment. Câmpul de informaţie din interiorul fiecărui segment ar trebui să poată fi schimbat (movaable) şi măsurat în interiorul fiecărui segment.
NECLASIFICAT201 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Căsuţa cu informaţii din exteriorul graficului ar trebui plasată între punctele 1 şi 2, în aşa fel încât graficul să nu fie dificil de înţeles. Orientarea. Punctele de referinta determină orientarea.
Air Corridor with Multiple SegmentsCoridor Aerian cu Segmente Multiple
Low-Level Tranzit Route (LLTR)Rută de tranzit de nivel scăzut Un coridor temporar de dimensiuni definite stabilit în zona înaintată pentru a minimiza riscul aeronavelor proprii (amice) de a fi angajate de către forţele de apărare aeriană sau terestre proprii (amice).
NECLASIFICAT202 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Minimum-Risk Route (MRR)Ruta de risc minimO rută temporară de dimensiuni definite recomandată pentru utilizare de către platformele cu aripă fixă pentru deplasarea acestora între rutele de tranzit şi partea din spatele zonei înaintate şi zona lor de operaţii.
Safe Lane (SL)Bandă de siguranţăO bandă bidirecţională care leagă o bază aeriană, o zonă de aterizare şi/sau o zonă de apărare a bazei de coridoare/rute adiacente.Poate fi folosită pentru pentru a lega rute/coridoare adiacente activate.
NECLASIFICAT203 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Standard Use Army Aircraft Flight Route (SAAFR)Rută de zbor standard pentru utilizare de către aviaţia forţelor terestreO rută stabilită sub nivelul de coordonare pentru a facilita deplasarea Av. FT în zona înaintată în sprijinul direct al operaţiilor terestre.
Puncte de referinta. Acest grafic poate conţine segmente multiple. Pentru fiecare segment este nevoie de două puncte de referinta. Fiecare punct de referinta defineşte punctul final al liniei centrale a segmentului. Punctele de referinta sunt Puncte de Control Aerian (ACP), Puncte de Verificare a Comunicaţiilor sau o combinare ale celor două.Mărimea/Forma. Punctele 1 şi 2 determină lungimea şi lăţimea graficului. Câmpurile de informaţie din interiorul fiecărui segment ar trebui să poată fi schimbate (moveable) şi măsurate în interiorul fiecărui segment.Orientarea. Punctele de referinta determină orientarea.
Tranzit Corridors (TC)Coridoare de tranzitCoridoare de tranzit Coridoare bidirecţionale, stabilite, pentru deplasarea aeronavelor prin zona apărării aeriene (zone de nimicire), cu risc minim.
NECLASIFICAT204 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Unmanned Aerial Vehicle Route (UAV)Rută pentru avioane fără pilotRută în spaţiul aerian creată special operaţiile avioanelor fără pilot.
Arii (Zone)
Base Defence Zone (BDZ)Zona pentru apărarea aeriană a bazei aerieneO zonă stabilită în jurul bazei aeriene pentru a spori eficacitate sistemelor GBAD
Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma. Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea. N/A
NECLASIFICAT205 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
High-Density Airspace Control Zone (HIDACZ)Zona de mare densitate pentru controlul spaţiului aerian Spaţiul aerian cu dimensiuni definite, aleasă de autoritatea de control a spaţiului aerian, în care există o întrebuinţare concentrată de arme numeroase şi variate sau de utilizatori ai spaţiului aerian.
Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma. Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea. N/A
Restricted Operating Zone (ROZ)Zonă de operare restricţionată Spaţiul aerian cu dimensiuni definite, destinat de autoritatea de control a spaţiului aerian, ca răspuns la situaţii/cerinţe operaţionale specifice, în cadrul căruia activitatea unuia sau mai multor utilizatori ai spaţiului aerian este restricţionată (AAP-6).Notă:Aceasta este definiţia pentru arie de operaţii restricţionată.
NECLASIFICAT206 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Air-to-Air Restricted Operations Zone (AARROZ)Zonă de operaţii Aer-Aer restricţionată
Unmanned Aerial Vehicle Restricted Operations Zone (UAVROZ) Zonă de operaţii restricţionată pentru UAV
Zone de angajare a armelor (cu arme)
Weapon Engagement Zone (WEZ)Zonă de angajare a armeiÎn apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite, în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine unui sistem particular de armă. Include: FEZ, JEZ, MEZ (LOMEZ şi HIMEZ), SHORADEZ.
Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma. Este determinată de
NECLASIFICAT207 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea. N/A
Fighter Engagement Zone (FEZ) Zonă de angajare de către aviaţia de vânătoare În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite ,în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine aviaţiei de vânătoare (unui sistem particular de armă).
Joint Engagement Zone (JEZ)Zonă de angajare întrunită
Missile Engagement Zone (MEZ)Zonă de angajare cu rachete În apărarea aeriană, spaţiul aerian cu dimensiuni definite ,în cadrul căruia responsabilitatea pentru angajare revine Rachetelor Sol-Aer (unui sistem particular de armă).
Low (Altitude) Missile Engagement Zone (LOMEZ)Zonă de angajare cu rachete la altitudine mică
NECLASIFICAT208 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.3.1. Semne convenţionale pentru măsurlei (mijloacele) pentru controlul spaţiului aerian
Măsura de control Semn convenţional Reguli de desenare
ExempluNotă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
High (Altitude) Missile Engagement Zone (LOMEZ)Zonă de angajare cu rachete la altitudine mare
Short Range Air Defence Engagement Zone (SHORADEZ) Zonă de angajare a rachetelor cu rază scurtă de acţiune
Weapons Free Zone (WFZ)Zonă liberă de armeO zonă de apărare aeriană stabilită în jurul mijloacelor şi facilităţilor cheie altele decât bazele aeriene cărora trebuie să li se acorde protecţie specială de către mijloacele GBAD, unde armele pot lansa împotriva oricăror ţinte care nu a fost identificată în mod pozitiv ca şi amică.
Puncte de referinta. Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma.Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile şi măsurabile, ca un bloc în interiorul ariei.Orientarea. N/ANotă: Diagonalele completează interiorul graficului.
NECLASIFICAT209 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 4-a
Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
0715. - Măsurile maritime de control sunt folosite de NATO să ajute componenta comandantului de marină şi pe comandanţii săi subordonaţi să
direcţioneze acţiunea prin stabilirea responsabilităţilor şi pentru a preveni navele, unităţile, sau aeronavele de a se împiedica reciproc cât şi pentru a
impune coordonarea necesară. Ele ajută cooperarea dintre forţe fără a impune restricţii inutile în libertatea lor de mişcare. În termeni generali, măsurile
marine de control pot fi despărţite în următoarele grupuri: puncte, linii şi domenii.
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Aim PointVârful ţintei
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărimea/Forma: Pe loc. Orientare: Graficul este tipic centrat deasupra locaţiei dorite
Drop PointPunct de debarcare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul defineşte partea centrală de jos a liniei verticale unde liniile curbate şi cele verticale se întâlnesc. Mărimea/Forma: Pe loc. Orientare: Graficul va fi tipic orientat drept (aşa cum este arătat şi în exemplul din dreapta).
NECLASIFICAT210 din 392
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Entry PointPunct de intrare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul defineşte locul unde toate liniile se întâlnesc. Mărimea/Forma. Static.Orientare: Graficul va fi tipic orientat drept (aşa cum este arătat şi în exemplul din dreapta).
Ground Zero Epicentru exploziei nucleare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in mijlocul bazei acestuia. Mărime/Formă: Static. Orientare: De regulă, semnul convenţional va fi orientat vertical, în sus (ca în exemplul din dreapta).
Impact Point Punct de impact
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in centrul acestuia. Mărime/Formă: Static. Orientare: De regulă, semnul convenţional va avea centrul deasupra punctului dorit.
NECLASIFICAT211 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Predicted Impact Point Punct de impact estimat
Missile Detection PointPunct de detectare a rachetelor
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă, situat in mijlocul bazei acestuia. Mărime/Formă: Static.Orientare: De regulă, semnul convenţional va fi orientat vertical, în sus (cum se arată în exemplul din dreapta).
Lupta sub apă
Brief ContactContact scurt
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii.Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)
NECLASIFICAT212 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
DatumPunct de referinţă
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă: Static. Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată aşa cum arată imaginea din dreapta, şi va fi centrat pe punctul de referinţă.
Lost ContactContact pierdut
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii.Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)
SinkerAncoră
NECLASIFICAT213 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Determinarea locului
Acoustic Fix Determinare cu mijloace acustice
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul desenului. Mărime/formă: Static.Orientarea: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită
Electromagnetic FixDeterminare cu mijloace electromagnetice
NECLASIFICAT214 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Optical FixDeterminare cu mijloace optice
FormationDispozitiv
Puncte de referinţă : Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice, unde se intersectează cele două linii. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.Port
HarbourPort
Notă: În mod normal, zona H are 4 intrări posibile, aşa cum este reprezentat în punctul de
Puncte de referinţă. Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă : Static. Colţurile reprezentării grafice formează un unghi de 70 grade. Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită. Un utilizator poate folosi reprezentarea grafică pentru a defini un nou tip de
NECLASIFICAT215 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
intrare în port de mai jos. punct în cazul în care selecţia care urmează nu este suficientă.Harbour Entrance Point
Punct de intrare in port A Q
Trebuie să fie utilizat în împreună cu simbolul de măsurare a controlului portului.
X Z
Căutare
Dip Position Pozitie de inclinare
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării graficeMărime/ formă : Static. Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.
SearchCautare
NECLASIFICAT216 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Search Area Zonă de căutare
Search CentreCentru de cautare
Navigational Reference Point Punct de referinta de navigatie
Sonare
NECLASIFICAT217 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
SonobouySonar
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă. Punctul de referinţă defineşte centrul cercului.Mărime/formă: Static. Diametrul cercului ar trebui să aibă ½ din înălţimea reprezentării grafice.Orientare: Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită. Reprezentarea grafică va fi orientată vertical, aşa cum este ilustrat în exemplu.
Ambient Noise Sonobouy Zgomotul de fond al sonarului
Air Transportable Communication (ATAC) Echipament de comunicaţii transportabil aerian
NECLASIFICAT218 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Bathlythermo- Graph Transmitting Sonobouy Geamandură acustică batigraf
Command Active Sonobouy Directional Command Active Sonobouri SystemGeamandură acustică activă comandată Sistem de geamanduri acustice active direcţionale comandate
Digital Frequency Analysing And Recording (DIRAR)Analiză şi înregistrare de frecvenţă digitală
NECLASIFICAT219 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Expired SonobouyBaliză/geamandură acustică ieşită din uz
Kingpin SonobouyBaliză/geamandură acustică tip kingpin (pivotantă)
Low Frequency Analysing And Recording Sonobouy Baliză/geamandură acustică pentru analiză şi înregistrare de joasă frecvenţă
NECLASIFICAT220 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Pattern SonobouyBaliză/geamandură acustică de referinţă
Range Only Sonobouy Baliză acustică de măsurare a distanţei
Vertical line array directional frequency analysis and recording (DIFAR)Baliză acustică de analiză şi înregistrare în bandă de frecvenţă direcţională a unui vector liniar vertical
Puncte de referinta
NECLASIFICAT221 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Punct de referintaReference Point
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte centrul reprezentării grafice. Mărime/formă. Static. Orientare. Reprezentarea grafică este de obicei centrată pe locaţia dorită.
Special PointPunct cu destinaţie specială
Navigational Reference PointPunct de referinta de navigatie
NECLASIFICAT222 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Data Link Reference PointPunct de referinţă pentru sistemul link
Corridor Tab Point Punct de aliniere a coridorului (culoarului)
Marshall pointPunct obligatoriu de trecere/de adunare/formare/plecare
NECLASIFICAT223 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Position and Intended Movement (PIM)Poziţia şi deplasarea ulterioară
Waypoint Punct de schimbare a direcţiei de deplasare.Punct intermediar pentru o rută maritimă.
Poziţie/punct sub-apă
General Subsurface Station Simbol general pentru poziţie/punct subacvatic.
Puncte de referinţă: Această pictogramă foloseşte un punct de referinţă, reprezentat de centrul desenului.Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite
NECLASIFICAT224 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Submarine Subsurface Station Poziţia/punct pentru submarin în imersiune
Submarine Antisubmarine Warfare Subsurface Station Poziţia/punct pentru submarin antisubmarin
Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţia/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot
NECLASIFICAT225 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Antisubmarine Warfare (ASW) Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţia/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta antisubmarin
Mine Warfare Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţie/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta contraminelor
Surface Warfare Unmanned Underwater Vehicle Subsurface Station Poziţie/punct pentru vehicule subacvatice fără pilot, pentru lupta la suprafaţă
Poziţie/punct la suprafaţa apei
NECLASIFICAT226 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
General Surface Station Poziţie/punct general la suprafaţă.
Puncte de referinţă: Acest desen foloseşte un punct de referinţă reprezentat de centrul desenului.Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite
Antisubmarine Warfare (ASW) Surface Station Poziţie/punct pentru acţiuni la suprafaţă de luptă antisubmarin.
Mine Warfare Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru acţiuni de minare
Non-Combatant Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă forţe necombatante
NECLASIFICAT227 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Picket Surface Station Poziţia unui post de observare la suprafaţă
Rendezvous Surface Station Poziţie/punct de întâlnire la suprafaţă
Replenishment at Sea Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru reaprovizionare pe mare.
Rescue Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru salvare pe mare.
NECLASIFICAT228 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Surface Warfare Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru lupta la suprafaţă.
Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul de subacvatic, fără pilot.
Antisubmarine Warfare (ASW) Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru lupta antisubmarin.
Mine Warfare Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru acţiuni de minaret.
NECLASIFICAT229 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Remote Multi-Mission Vehicle Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, multi-rol, fără pilot, telecomandat.
Surface Warfare Unmanned Underwater Vehicle Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru vehicul subacvatic, fără pilot, destinat pentru lupta la suprafaţă.
Rute
General Route Drum general
Puncte de referinţă: Pentru acest desen este nevoie de un punct de referinţă care reprezintă centrul liniei drepte din desen.Mărime/Formă: Constant.Orientare: Desenul este centrat în genere pe locaţia dorită.
NECLASIFICAT230 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
DiversionDiversiune
Position and Intended Movement (PIM) Poziţia şi mişcare estimată
Punct central
Picket Pichet, Staţie, Punct
Punct central
Point R Punctul R
Punct central
NECLASIFICAT231 din 392
DD
Centrul simbolului
P P
PKPK
RR
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Rendezvous Punct de întâlnire
Punct central
Waypoint Punct intermendiar pe o rută
Punct central
Urgenţă
Distressed VesselNavă în pericol
Punct de referinţă. Acest grafic necesită un Punct de referinţă. Punctul de referinta defineşte punctul de mijloc din baza graficuluiMarime/Forma. Static.Orientare: Graficul va fi de obicei orientat pe verticală după cum se vede în exemplul din dreapta.
NECLASIFICAT232 din 392
RZRZ
WW
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Ditched Aircraft/Downed AircraftAvion prăbuşit
Person In Water/Bailout Naufragiat/în curs de salvare
Surse de pericol
Iceberg Aisberg
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului.Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul este centrat în locaţia dorită.
NECLASIFICAT233 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Navigational Navigaţie
Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de două puncte de referinţă care definesc colţurile graficului.Mărime/Formă: Graficul variaza doar în lungime.Orientare: Orientarea este determinată de punctele de referinta.
Oil Rig Instalaţie petrolieră
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului.Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul este de obicei, centrat pe locaţia dorită.
Sea Mine-Like Mină navală
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care este centrul octogonului.Mărime/Formă: Static.Orientare: Centrul punctului grafic este de obicei centrat în locaţia dorită. Graficul va fi de obicei centrat pe poziţie verticală, cum este prezentat şi în exemplul din dreapta, dar poate fi rotit la 90 de grade.
Obiecte navale întoarse
NECLASIFICAT234 din 392
Centrul simbolului
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.4.1. Semne convenţionale pentru măsuri de control maritim
Masura de control Semnconvenţional Reguli de redactare
ExempluNotă: Simbolurile colorate în gri sunt utilizate pentru exemplificarea utilizării măsurii de control, dar ele nu fac parte din simbolul acţiunii.
Bottom Return/Non-Mine, Mine-Like Bottom Object (NOMBO)Obiecte având baza întoarsă/ obiecte altele decât minele navale, mine asemănătoare cu fundul unui obiect
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte punctul de mijloc din graficul de bază. Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul va fi de obicei orientat în poziţie verticală după cum se vede în exemplul din dreapta, dar poate fi rotit la 90 de grade.
Bottom Return/Non-Mine, Mine-Like Bottom Object (NOMBO)/ Installation Manmade Obiecte având baza întoarsă/ obiecte altele decât minele navale, mine asemănătoare cu fundul unui obiect/obiecte produse de activitatea umană
Centrul simbolului
SECŢIUNEA a 5-a
Acţiuni de inducere în eroare
1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare
0716. - Acţiunile de inducere în eroare, prezentate în tabelul nr. 7.5.1., sunt destinate pentru dezinformarea inamicului prin manipulare, distorsionare
sau falsificarea realităţii si să-l determine să acţioneze într-o manieră care să-i prejudicieze interesele.
NECLASIFICAT235 din 392
Centrul simbolului
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Decoy/DummyÎnşelare/Machetă O imitaţie a unei persoane, obiect sau fenomen care este destinată să inducă în eroare sistemele de cercetare/supraveghere saudescoperire ostile. (AAP-6)
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele.Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Decoy/Dummy and FeintÎnşelare/Machetă şi ţintă falsăÎn operaţia de inducere în eroare, o acţiune ofensivă care presupune contactul cu adversarul efectuat în scopul inducerii în eroare a acestuia cu privire la locul şi/sau momentul acţiunii ofesivei principale actuale.
Axis of Advance for a FeintAxă de înaintare falsă
Vezi Axă de înaintare în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
Direction of Attack for a FeintDirecţie de atac falsă
Vezi Direcţie de atac în tabelul 7.2.3. Semne convenţionale pentru măsuri de control ale ofensivei
NECLASIFICAT236 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.5.1. Semne convenţionale pentru măsurile de control ale acţiunilor de inducere în eroare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Decoy Mined AreaZonă minată falsă
Vezi Zonă minată falsă în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Dummy MinefieldCâmp de mine fals
Vezi Câmp de mine fals în Câmpuri de mine din tabelul 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
SECŢIUNEA a 6-a
Sprijin cu foc
1. Măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
0717. - Măsurile de coordonare ale sprijinului cu foc sunt măsuri angajate de către comandanţii forţelor terestre sau amfibii pentru a facilita angajarea
rapidă a ţintelor, simultan cu asigurarea măsurilor de protecţie pentru forţele proprii. Măsurile de coordonare a sprijinului cu foc trebuie etichetate cu
abrevierea măsurii de control, comandamentul care controlează (câmpul T) şi timpul în care se aplică (câmpul W/W1). Pentru aliniamente etichetarea
trebuie făcută la ambele capete ale aliniamentului şi să fie repetată de atâtea ori de câte este necesar pentru clarificare, de-a lungul fiecărui aliniament care
intersectează mai multe linii de despărţire.
Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Aliniamente
NECLASIFICAT237 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Fire Suport Coordination Line (FSCL)Aliniament de coordonare a sprijinului cu foc
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. La capătele aliniamentului se vor înscrie informaţiile asociate aşa cum este arătat în exemplu.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Fire Support Safety Line (FSSL)Un aliniament de dimensiuni mici unde sisteme de foc nu execută trageri indirecte cu excepţia solicitării sau aprobării comandantului care a stabilit aliniamentul, dar dincolo de care se poate executa tragerea în orice moment, fără a periclita forţele proprii.
No Fire Line (NFL)Aliniament de interzicere a focului
NECLASIFICAT238 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Restrictive Fire Line-RFLAliniament de încetare a foculuiUn aliniament stabilit între două elemente convergente ale forţelor proprii (una sau ambele în miscare) de-a lungul căreia este interzisă executarea focului sau a oricărui efect al acestuia, fără a fi coordonată de forţa care poate fi afectată(AartyP-5).
Zone
Airspace Coordination Area (ACA)Zonă de coordonare aerianăO zonă sau un traiect specificate, interzise pentru zborul aeronavelor proprii şi stabilite cu scopul de a preveni executarea focului asupra acestora (AartyP-5).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
NECLASIFICAT239 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului cu foc
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Free Fire Area (FFA)Zonă de executare nerestricţionată a foculuiZonă stabilită în care se poate executa focul de către toate categoriile de arma-ment fără o coordonare anterioară cu eşalonul superior. De regulă este stabilită de la comandame-ntele de nivel divizie în sus.No Fire Area (NFA)Zonă în care nu se execută focZonă în care nu este permisă executarea focului
Restricted Fire Area-RFAZonă de încetare a foculuiO zonă în care sunt impuse anumite restricţii în executarea focului fără coordonarea în prealabil cu eşalonul superior.
NECLASIFICAT240 din 392
NECLASIFICAT
2. Ţinte
0718. - O ţintă, aşa cum este prezentat în tabelul nr. 7.6.2. reprezintă un obiect din cadrul unei acţiuni particulare, de exemplu o zonă geografică, un
complex, o instalaţie, o forţă, echipament, o persoană, un grup sau un sistem, planificate să fie capturate, neutralizate sau distruse de către forţele militare.
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Ţinte punctuale
Point or Single TargetŢintă punctualăO ţintă care necesită plasarea cu acurateţe a bombelor sau a tirului (AAP-6).Notă: specificaţii asupra modului de denumire a ţintelor se găsesc în AartyP-1.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul graficului.Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.
Nuclear TargetŢintă nuclearăNotă: punctul din centrul ţintei reprezintă epicentru exploziei nucleare dorit.
Ţinte liniareNECLASIFICAT
241 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI
DESCRIEREA ŢINTEI LANSATOR DE RACHETE
NUMĂRUL ŢINTEI
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Linear TargetŢintă liniară
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Fiecare segment dintre perechile de puncte de referinţă vor repeta informaţiile asociate segmentului dintre punctele 1 şi 2.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Linear Smoke TargetŢintă liniară - fum
Final Protective Fire-FPFFoc continuu de baraj Barieră de foc anterior pregătită, imediat disponibilă, destinată să împiedice deplasarea inamicului dincolo de aliniamentele sau zonele de apărare.
Ţinte de suprafaţă
NECLASIFICAT242 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
ARUNCATOR
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Circular TargetŢintă circulară
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul ţintei.Mărime: raza, exprimată îm metri, determină mărimea ţintei. Formă: circularăOrientare: nu se aplică
Rectangular TargetŢintă dreptunghiulară
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul ţintei.Mărime: este determinată de punctul de referinţă, lungimea şi lăţimea ţintei (exprimată în metri). Ţinta are lungimea şi lăţimea mai mare de 200 metri. Formă: dreptunghiularăOrientare: nu se aplică
NECLASIFICAT243 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI
LUNGIME
LĂŢIM
E
POZIŢIANUMĂRUL ŢINTEI
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Irregular TargetŢintă asimetrică
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Series of TargetsSerii de ţinteÎn asigurarea cu foc de artilerie terestră şi navală, un număr de ţinte şi/sau grup de ţinte propuse pentru a sprijini o fază a manevrei. O serie de ţinte poate fi indicată printr-un nume convenţional(AAP-6).
Ţinte punctuale Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Ţinte şi grupuri de ţinte
NECLASIFICAT244 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Group of TargetsGrup de ţinteDouă sau mai multe ţinte pe care se doreşte a se executa foc simultan. Un grup de ţinte este indicat printr-o combinaţie de litere/numere sau printr-un nume convenţional.
Ţinte punctuale
NECLASIFICAT245 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Ţinte liniare
Ţinte de suprafaţă
SmokeFum
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai precisă a
NECLASIFICAT246 din 392
NUMĂRUL ŢINTEI NUMĂRUL
ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NUMĂRUL ŢINTEI
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Smoke Planned or On OrderFum - planificat sau la ordin
Bomb AreaZonă bombardată
Trageri navale
Fire Support Station (FSS)Poziţie de sprijin cu focO locaţie exactă la suprafaţa apei din cadrul Zonei de sprijin cu foc, de unde execută trageri navele de sprijin cu foc.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte centrul poziţiei.Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.
NECLASIFICAT247 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Fire Support Area (FSA)Zonă de sprijin cu focZonă de manevră adecvată, destinată navelor de sprijin cu foc de pe care se lansează sprijinul cu foc de artilerie pentru o operaţiune amfibie.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea mai precisă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este dată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Firing PointPunct de tragere
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii.Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)Hide Point
Punct ascuns
NECLASIFICAT248 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Launch PointPunct de lansare
Reload PointPunct de reîncărcare
Survey Control PointPunct de control al cercetării instrumentale
Position Area for Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de
NECLASIFICAT249 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a ţintelor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ArtilleryPoziţie de tragere pentru artilerieO zonă destinată unei unităţi de artilerie unde sistemele individuale/ piesele de artilerie pot fi deplasate pentru a-şi îmbunătăţii capacitatea de supravieţuire.
referinţă. Punctul 1 şi 2 definesc colţurile opuse ale pătratului. Mărime/Formă: este dată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
3. Identificare/selectare ţinte
0719. - Identificarea/selectarea ţintei, prezentată în tabelul nr. 7.6.3. reprezintă detectarea, identificarea şi localizarea ţintei suficient de detaliat pentru
a permite folosirea eficientă a armelor.
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Artillery Target Intelligence ZoneZonă de culegere a infor-maţiilor despre artilerie.O zonă în teritoriul inamicului, pe care comandantul o solicită să fie monitorizată atent.
NECLASIFICAT250 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Call For Fire ZoneZonă de executare a focului „la chemare”O zonă de căutare în care comandantul intenţionează să atace sistemele de foc ale inamicului.Censor ZoneZonă de cenzurăO zonă din care este interzisă raportarea informaţiilor furnizate de instalaţiile radar. (De regulă este dispusă în jurul sistemelor proprii de armament, dar cel mai des se utilizează în cazul unei limite înaintate a trupelor proprii neliniare sau în situaţia depăşirii acesteia.)Critical Friendly ZoneZonă critică a forţelor propriiO zonă, de regulă o unitate proprie sau o locaţie, desemnată de către comandant ca critică pentru protecţia unei capabilităţi a cărei pierdere ar periclita serios îndeplinirea misiunii.
NECLASIFICAT251 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Dead Space AreaZonă nevăzutăO zonă în care armamentul ostil nu poate fi detectat.
Sensor ZoneZona senzorului
Target Build-up AreaZonă construită din raionul ţintei
Target Value AreaZonă ţintei importante
NECLASIFICAT252 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Zone of ResponsibilityZonă de responsabilitate
Distanţele de descoperire ale radarului/de nimicire ale armamentului
CircularCircular
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte un obiect aflat într-o locaţie care se va modifica ulterior. Coordonatele locaţiei curente la care se găseste unitatea specifică, armamentul sau sistemul de identificare/selectare ţinte, se poate modifica odată cu deplasarea acesteia. Semnul convenţional al obiectului este poziţionat în punctul de referinţă.Mărime/Formă: este formată din cercuri concentrice. Mărimea este definită de distanţa minimă şi maximă (atât de multe câte sunt necesare) măsurată din punctul de referinţă. Unitatea de măsură este metrul.Orientare: punctul central este de regulă centrat pe locaţia cunoscută a armamentului sau a sistemului de identificare/ selectare ţinte. Orientarea
NECLASIFICAT253 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.6.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a identificării/selectării ţintei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
zonelor de descoperire/nimicire este pe direcţia de angajare. Orientarea se poate schimba în funcţie de deplasarea obiectului.
SectorSector
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte un obiect aflat într-o locaţie care se va modifica ulterior. Coordonatele locaţiei curente la care se găseste unitatea specifică, armamentul sau sistemul de identificare/ selectare ţinte, se poate modifica odată cu deplasarea acesteia. Semnul convenţional al obiectului este poziţionat în punctul de referinţă.Mărime/Formă: este determinată de punctul de referinţă cu un singur azimut care reprezintă centrul de sector. Limitele maxime din stânga şi dreapta sunt masurate de la centrul de sector. Unitatea de măsură este metrul.Orientare: punctul central este de regulă centrat pe locaţia cunoscută a armamentului sau a sistemului de identificare/ selectare ţinte. Orientarea se modifică odată cu deplasarea sau modificarea obiectului
NECLASIFICAT254 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 7-a
Protecţia forţei
1. Obstacole
0720. - Un obstacol, prezentat în tabelul nr. 7.7.1., este un element natural sau artificial de restricţionare a miscării, care va impune întârzierea şi va
solicita echipament sau muniţie specifică pentru a-l putea depăşi.
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
AbatisAbatizăUn obstacol construit din copaci taiaţi, intercalaţi de-a curmezişul drumului.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Mărimea dintelui nu se modifică.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Obstacle LineLinie de obstacoleO măsură de control conceptuală, folosită la nivel batalion sau brigadă
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini
NECLASIFICAT255 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
pentru a arăta intenţia de plasare a obstacolelor liniare, dar fără a preciza tipul acestora.
extinderea liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
Obstacle BeltCentura de obstacoleO zonă desemnată la nivel brigadă în care sunt concentrate operaţii de blocare. (AAP-19)
Puncte de referinta: Pentru acest grafic (desen) sunt necesare cel puţin 3 puncte de referinta pentru a defini contururile Adăugaţi oricât de multe puncte de referinta pentru a reflecta cu mai multă acurateţe mărimea şi forma ariei.Mărimea/Forma: Este determinată de punctele de referinta. Câmpurile de informaţii trebuie să fie mobile în interiorul ariei.Orientarea: Nu se aplică
Obstacle ZoneZonă cu obstacoleO zonă desemnată la nivel corp de armată sau divizie în care sunt concentrate operaţii de blocare. Poate fi divizată la eşaloane inferioare diviziei, într-un număr de centuri de obstacole (AAP-19)
NECLASIFICAT256 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Obstacle Free ZoneZonă fără obstacole
Obstacle Restricted ZoneZonă cu restricţii în obstacole
NECLASIFICAT257 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Obstacole antitancŞanţuri antitanc
Un şanţ care este de netrecut pentru vehicule, fără ajutor. Pot fi pregătite folosind utilaje sau explozivi.
Antitank Ditch - Under ConstructionŞanţ antitanc - în construcţie
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc lungimea liniei. Punctele adiţionale pot defini extinderea liniei.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă. Dinţii sunt orientaţi spre forţele inamicului.
Antitank Ditch - CompletedŞanţ antitanc - terminat
NECLASIFICAT258 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
BlockBlocareUn efect de obstacol care integrează planificarea focului cu obstacolele fizice în scopul opririi atacatorului pe o anumită direcţie de deplasare, sau pentru a preveni inamicul să părăsească o zonă de angajare.
Linia orizontală reprezintă limita de înaintare a inamicului.Linia verticală indică locul unde obstacolele se fixează în teren făcândul nepracticabil.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Acestea definesc capetele graficului.Mărime/Formă: punctele de referinţă determină lungimea liniei verticale şi liniei orizontale. Orientare: orientarea liniei orizontale trebuie aleasă. Linia verticală se opune inamicului, la distanţă, iar linia orizontală se proiectează spre acesta.
DisruptRupereUn efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a cauza ruperea dispozitivului de luptă şi a tempoului inamicului, întreruperea acţiunilor planificate de inamic care să cauzeze angajarea prematură şi/sau fragmentarea atacului forţelor.
Săgeata scurtă indică unde ruperea inamicul este produsă de obstacole. Săgeata lungă indică unde deplasarea inamicul este posibilă şi acesta este atacat prin foc.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte vârful celei mai lungi săgeţi.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Spaţiile dintre săgeţi vor rămâne proporţionale cu linia verticală a graficului. Lungimea săgeţii scurte va rămâne în proporţie cu
NECLASIFICAT259 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
lungimea celei mai mari. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice.
FixFixare Un efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a încetinii atacatorul într-o zonă, de regulă zona de angajare.
De la vârful săgeţii până la partea din spate a porţiunii neregulate este indicată suprafaţa în care înaintarea inamicul este încetinită de obstacole.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, care poate varia doar în lungime.Orientare: săgeata este îndreptată către inamic, indicând locaţia acţiunii.
TurnÎntoarcereUn efect de obstacol la nivel tactic care integrează planificarea focului şi a obstacolelor în efortul de a forţa inamicului dintr-o direcţie de înaintare către altă direcţie sau într-o zonă de angajare.
Direcţia săgeaţii inică direcţia dorită de întoarcere a inamicului.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte partea de spate a graficului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat
NECLASIFICAT260 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
arcul de cerc.Orientare: partea din spate a graficului indică locaţia curentă a inamicului şi săgeata este îndreptată în direcţia în care obstacolul trebuie să determine întoarcerea inamicului.
Obstacole de sârmă
UnspecifiedNespecificat
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia.Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Single fenceGard simplu
Double FenceGard dublu
NECLASIFICAT261 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Double Apron FenceGard dublu ancorat
Low Wire FenceGard jos de sârmă (Obstacol puţin vizibil)
High Wire FenceGard înalt de sârmă
Single ConcertinaSpirală simplă
NECLASIFICAT262 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Double Strand ConcertinaSpirală dublă
Triple Strand ConcertinaSpirală triplă
Ocolire obstacole
Obstacle Bypass EasyOcolire uşoară
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1
NECLASIFICAT263 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
şi 2 determină înălţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea este orientată împotriva forţelor inamice.
Obstacle Bypass DifficultOcolire dificilă
Obstacle Bypass ImpossibleOcolire imposibilă
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea, iar culoarul este la jumătatea liniei verticaleOrientare: deschiderea defineşte mărimea varientării şi este orientată împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT264 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
MineÎn războiul terestru, mina este o muniţie explozivă destinată a fi plasată sub, pe, sau în vecinătatea suprafeţei terestre sau a altei suprafeţe şi pentru a fi pusă în funcţiune de prezenţa, apropierea sau contactul cu o persoană, vehicul terestru, avion sau barcă, inclusiv navă de desant.
Antipersonnel MineMină antipersonalEste o mină destinată să explodeze la prezenţa, în proximitatea sau la contactul unei persoane, cu scopul de al incapacita, răni sau ucide una sau mai multe persoane. (AAP-19)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care reprezintă centrul cercului.Mărime/Formă: StaticOrientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.
Antipersonnel Mine with Directional EffectsMină antipersonal cu efect direcţionat
Antitank MineMină antitancO mină destinată să imobilizeze sau să distrugă un tanc (AAP-19).
NECLASIFICAT265 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Antitank Mine with Antihandling DeviceMină antitank cu asigurare la deplantareUn dispozitiv care are scopul de a proteja mina, este parte a acesteia, conectat/ataşat/plasat sub mină şi care se activează atunci când se face o încercare de manipulare sau altă acţiune de perturbare intenţionată a minei. (AAP-19)Wide Area Antitank MineZonă minată antitanc întinsăO mină antitanc care detectează şi selectează ţinte după care lansează submuniţie care acţionează asupra părţii superioare a ţintei
Unspecified MineMină necunoscută
NECLASIFICAT266 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Mine ClusterCasetă de mine
Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de două puncte de referinţă care definesc colţurile graficului.Mărime/Formă: Graficul variaza doar în lungime.Orientare: Nu se aplică
Trip WireDispozitive acţionate la tracţiune
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc porţiunea dreaptă a liniei verticale. Punctul 3 defineşte un capăt al liniei orizontale.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii dreapte a liniei verticale, iar punctul 3 determină lăţimea. Distanţa dintre linia care conectează punctele 1, 2 şi punctul 3 este raza arcului de cerc de 90˚ din partea de jos a graficului. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Booby TrapMină (dispozitiv) cursăUn dispozitiv proiectat,
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă care reprezintă
NECLASIFICAT267 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
construit sau adaptat pentru a ucide sau a răni, care funcţionează când o persoană îl mişcă, apropie un obiect aparent inofensiv sau execută o acţiune aparent neprimejdioasă.
centrul cercului.Mărime/Formă: StaticOrientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.
Câmpuri de mineÎn războiul terestru de mine, o zonă determinată în care au fost plantate minele. (AAP-6)
Completed MinefieldCâmp de mine executat
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului.Mărime/Formă: Static. Câmpul A (grafic) se completează cu tipul minelor care compun câmpul de mine. În cazul în care câmpul este realizat numai cu plantatorul de mine dispersabile, câmpul H se completează cu S sau +S, dacă se folosesc mine dispersabile şi alte tipuri, după caz, iar în câmpul W
Planned MinefieldCâmp de mine planificat
NECLASIFICAT268 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
se completează timpul la care se autodistrug minele dispersabile. Orientare: punctul central al graficului este centrat pe locaţia dorită. Dacă este utilizat un indicator complementar acesta va indica corpul principal al câmpului de mine.
Known Enemy MinefieldCâmp de mine inamic cunoscut
Suspected or Templated Enemy MinefieldCâmp de mine inamic presupus sau interpretat
Dummy MinefieldCâmp de mine fals
NECLASIFICAT269 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Mined AreaZonă minatăZonă periculoasă datorită prezenţei sau prezenţei suspectate a minelor.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă. Graficul se completează cu tipul minelor care compun câmpul de mine. În cazul în care câmpul este realizat numai cu plantatorul de mine dispersabile, câmpul H se completează cu S sau +S, dacă se folosesc mine dispersabile şi alte tipuri, după caz, iar în câmpul W se completează timpul la care se autodistrug minele dispersabile. Orientare: nu se aplică.
Decoy Mined AreaZonă minată falsă
Unexploded Explosive Ordnance (UXO) AreaZonă cu muniţii neexplodate
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este
NECLASIFICAT270 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
LaneCuloarUn traseu prin obstacolele inamicului sau a forţelor proprii care asigură traversarea în siguranţă.
Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de 2 puncte de referinţă Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, doar acesta putând varia. Liniile capetelor de săgeată formează un unghi ascuţit. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.
GapTrecere sau culoarO zonă din câmpul de mine sau centura de obstacole (baraje) în care nu sunt plantate mine sau nu sunt dispuse obstacole, a cărei orientare şi dimensiune va permite trecerea forţelor proprii.
Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc o parte a culoarului iar punctele 3 şi 4 cealaltă parte.Mărime/Form ă : determinate de punctele de referinţă.Orientare: Nu se aplică
Drumuri blocate, Cratere, Poduri distruse
NECLASIFICAT271 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Obstacol crater – un obstacol care constă în unul sau mai multe cratere, realizate de regulă pe drumuri, folosind distrugerile.
PlannedDistrugere planificată
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele graficului, iar punctul 3 poziţia unei părţi a acestuia Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa graficului, iar Punctul 3 determină lăţimea. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.
Explosives, State of Readiness 1 (Safe)Drum pregătit pentru distrugere, gradul 1 de pregătire (dispozitiv nearmat).
Explosives, State of Readiness 2 (armed but passable)Drum pregătit pentru distrugere, gradul 2 de pregătire (dispozitiv armat, se poate trece în siguranţă)
NECLASIFICAT272 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Roadblock Complete (Executed)Distrugere executată
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele graficului, iar punctul 3 poziţia unei părţi a acestuia Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină axa unei figuri a graficului, iar Punctul 3 determină lăţimea. A doua figură a graficului este proporţională cu prima şi se intersectează cu acesta în centrul întregului graficOrientare: este determinată de punctele de refrinţă.
Sector de trecere peste cursurile de apă
Assault Crossing Sector de forţare
Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc o parte a sectorului iar punctele 3 şi 4 cealaltă parte.Mărime/Form ă : determinate de punctele de referinţă.Orientare: Nu se aplică.
NECLASIFICAT273 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
BridgePod
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele primei linii. Punctul 3 defineşte locaţia liniei paralele.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului. Punctul 3 determină lăţimea acestuia.
FerryBac
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, a cărui dimensiune poate varia numai în lungime. Capetele săgeţilor sunt pline.Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Ford EasyVad uşor
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele primei linii. Punctul 3 defineşte locaţia liniei paralele.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea
NECLASIFICAT274 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
graficului. Punctul 3 determină lăţimea acestuia. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.
Ford DifficultVad dificil
Raft SitePunct de trecere pe portiţe
Puncte de referinţă : Acest grafic are nevoie de 2 puncte de referinţă Punctele 1 şi 2 definesc vârfurile săgeţilor. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, doar acesta putând varia. Liniile capetelor de săgeată formează un unghi ascuţit. Orientare: este determinată de punctele de refrinţă.
NECLASIFICAT275 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a protecţiei forţei
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Engineer Regulating PointPunct de control de geniuPunct de control în care se verifică vehiculele care execută trecerea peste un obstacol, astfel încât acestea să nu depăşescă capacitatea mijloacelor cu ajutorul cărora se execută trecerea. Este locul unde se specifică şoferilor instrucţiunile şi procedeele de trecere cum ar fi viteza de deplasare şi distanţa între autovehicule.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii.Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)
2. Măsuri de coordonare a fortificaţiilor
0721. - Fortificaţia, prezentată în tabelul nr. 7.7.2., este un amplasament sau adăpost de natură temporară, care poate fi construită cu facilităţi
rezonabile de către unităţi şi care necesită supraveghere şi echipament minim de geniu. (AAP-6)
Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Puncte
NECLASIFICAT276 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ShelterAdăpost
Puncte de referinţă: acest grafic necesită un punc de referinţă care reprezintă centrul semnului.Mărime/Formă: StaticOrientare: Graficul este centrat pe locaţia dorită.Above Ground Shelter
Adăpost la suprafaţă
Below Ground ShelterAdăpost îngropat
FortFort
NECLASIFICAT277 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a fortificaţiilor
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Fortified LineAliniament fortificat
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc aliniamentul. Punctele adiţionale pot defini extinderea aliniamentului.Mărime/Formă: Primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. De regulă cu faţa către inamic.
Fortified PositionPoziţie fortificată
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită cel puţin două puncte de referinţă, 1 şi 2, care definesc colţurile din faţă ale poziţiei.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea.Orientare: orientarea este determinată de punctele de referinţă.
3. Atacuri şi evenimente chimice, biologice, radiologice şi nucleare
0722. - Aceste semne convenţionale prezentate în tabelul nr. 7.7.3., descriu condiţiile care se găsesc zonă, rezultate din efectele imediate sau
persistente ale atacurilor sau evenimentelor (emisii altele decât atacul) chimice, biologice, radiologice sau nucleare.
NECLASIFICAT278 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ChemicalChimic
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită un punct de referinţă care defineşte punctul de mijloc din graficul de bază. Mărime/Formă: Static.Orientare: Graficul va fi de obicei orientat în poziţie verticală după cum se vede în exemplul din dreapta, dar poate fi rotit la 90 de grade.
BiologicalBiologic
NECLASIFICAT279 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
NuclearNuclear
Nuclear Fallout ProducingCădere radioactivă
Puncte/Raioane de decontaminare
NECLASIFICAT280 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
General Decontamination Point/SitePunct/raion de decontaminare - general
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)
Alternate Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare de rezervă
NECLASIFICAT281 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Equipment Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare tehnică/echipamente
Troop Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare personal
NECLASIFICAT282 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Equipment/Troop Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare tehnică/echipamente şi personal
Operational Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare iniţială
NECLASIFICAT283 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Thorough Decontamination Point/SitePunct/Raion de decontaminare totală
Maine Equipment Decontamination Point/Site Punct/Raion de decontaminare principal pentru tehnică /echipamente
NECLASIFICAT284 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Forward Troop Decontamination Point/Site Punct/Raion înaintat de decontaminare ersonal
Wounded Personnel Decontamination SiteRaion de decontaminare personal rănit
Zone contaminate
NECLASIFICAT285 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Biologically Contamined AreaZonă contaminată biologic
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Chemical Contamined AreaZonă contaminată chimic
Radioactive Contamined AreaZonă contaminată radioactiv
Minimum Safe Distance ZoneZone minime de siguranţă
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul central defineşte centrul semnului. Punctele 1, 2 şi 3 definesc razele cercurilor 1, 2 şi 3. Mărime/Formă: este
NECLASIFICAT286 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.7.3. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a apărării CBRN
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
definită de operator.Orientare: punctul central este amplasta pe sursa de radiaţii cunoscute nsau presupuse.
Radiation Dose Rate Contour LineLinia de contur a dozelor de radiaţieO linie trasată pe hartă, diagramă sau planşă care uneşte toate punctele în care doza de radiaţie este aceiaşi la un anumit moment.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonelor. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
SECŢIUNEA a 8-a
Sprijin logistic
1. Măsuri de coordonare a sprijinului logistic
NECLASIFICAT287 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
0723. - Sprijinul logistic, prezentat în tabelul nr. 7.8.1., reprezintă furnizarea serviciilor logistice şi de personal necesare pentru menţinerea şi
prelungirea operaţiilor până la îndeplinirea cu succes a misiunilor.
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
PuncteAmbulance Exchange Point (AXP)Punct de transfer ambulanţăUn loc stabilit pentru transferul unui pacient dintr-o ambulanţă în alta pe traseul către facilităţile medicale. Acest punct poate fi planificat ca fiind parte a unui sistem de transfer stabilit sau poate fi unul independent stabilit în funcţie de situaţie.
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful săgeţii. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)
Ammunition Supply Point (ASP)Punct de aprovizionare cu muniţiiO zonă destinată pentru a primi, depozita, reconfigura şi distribui materiale Clasa a V-a.
NECLASIFICAT288 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Ammunition Transfer Point (ATP)Punct de transfer muniţiiUn teren destinat temporar pentru transferul materialelor din Clasa V, unităţilor de transport auto.
NECLASIFICAT289 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Canibalization Point (CAN)Punct de dezasamblare/dezmembrare
Casualty Collection Point (CCP)Punct de adunare al răniţilorO locaţie specifică unde răniţii sunt adunaţi pentru a fi transportaţi la o facilitate de tratament.
NECLASIFICAT290 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Civilian Collection Point (CIV)Punct de adunare pentru civiliO locaţie specifică unde civili sunt adunaţi pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie.
Detaine Collection Point (DET)Punct de adunare pentru persoanele reţinuteO locaţie specifică unde persoanele rănite sunt adunate pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie.
NECLASIFICAT291 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Enemy Prisoner of War (EPW) Collection PointPunct de adunare pentru prizonierii de războiO locaţie specifică unde prizonierii de război sunt adunaţi pentru a fi transportaţi într-o altă locaţie.
Logistic Release Point (LRP)Punct de aprovizionare logistică
Maintenance Collection Point (MCP)Punct de adunare a tehnicii deteriorate
NECLASIFICAT292 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Un punct stabilit în vederea colectării echipamentelor pentu nevoi de reparaţii, dezmembrare sau evacuare. Poate fi operat de către deţinătorul echipamentelor sau direct de către unităţi de mentenanţă.
Rearm, Refuel and Resuplly Point (R3P)Punct de reaprovizionare muniţii, combostibil, proviziiUn punct stabilit în care o unitate se va aproviziona cu muniţie, combustibil precum şi cu alte provizii necesare continuării acţiunilor de luptă.
NECLASIFICAT293 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Refuel On the Move Point (ROM)Punct de realimentare pe durata deplasării O zonă stabilită pentru a se asigura că rezervoarele de combustibil pentru luptă şi autovehiculele de aprovizionare cu combustibil sunt pline, înainte de a ajunge în raioanele tactice de dispunere ale unităţilor
Traffic Control Post (TCP)Punct control traficPost cu echipaj utilizat pentru a exclude întreruperea fluxului de trafic sau de mişcare de-a lungul rutelor desemnate.
NECLASIFICAT294 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a sprijinului logistic
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Trailer Transfer Point (TTP)Punct de transfer al remorcilor/trailerelorUn loc unde se transferă remorcile de la un tractor la altul.
Unit Maintenance Collection Point (UMCP)Punct de adunare a tehnicii cu nevoi de reparaţiiO locaţie sau o serie de locaţii, deservite de un pluton din cadrul batalionului de mentenanţă, care este cel mai apropiat punct faţă de unitatea de luptă al cărei echipament trebuie recuperat şi unde sunt disponibile un număr limitat de piese şi pot fi efectuate anumite reparaţii.
NECLASIFICAT295 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
2. Puncte de aprovizionare
0724. - Un punct de aprovizionare este orice punct în care proviziile sunt furnizate în detaliu. Punctele de aprovizionare, prezentate în tabelul
nr. 7.8.2., urmează formatul arătat mai jos cu modificarea semnului convenţional. La semnele convenţionale pentru unităţile de aprovizionare există o
linie suplimentară plasată spre partea de jos a casetei. La punctele de construcţie, numele/tipul punctului este abreviat şi poziţionat în interiorul părţii de
sus a semnului convenţional al punctului, în câmpul “A”. Pentru unele semne convenţionale, aceasta poate fi o pictogramă. STANAG 2961 furnizează
grafice comparative cu clasele de provizii ale naţiunilor NATO.
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
General Supply PointPunct de aprovizionare – semn general
Puncte de referinţă: Această reprezentare grafică necesită un punct de referinţă care defineşte vârful conului invers. Mărime/formă: Static.Orientare: Reprezentarea grafică va fi orientată pe verticală (aşa cum este ilustrat în exemplul din dreapta)Class I
Clasa IAcele produse care sunt consumate de către personal sau animale, în raţii aproximativ uniforme, indiferent de modificările condiţiilor locale de luptă sau de teren. (STANAG 2961)
NECLASIFICAT296 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Class IIClasa a II-aProviziile pentru care alocarea este stabilită prin statele de organizare şi echipare. (STANAG 2961)
Class IIIClasa a III-aCarburanţi şi lubrifianţi pentru toate scopurile, exceptând funcţionarea aeronavelor sau pentru utilizarea în arme, cum ar fi aruncătoarele de flăcări. (STANAG 2961)
NECLASIFICAT297 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Class IVClasa a IV-aProviziile pentru care iniţial nu se emit alocări şi nu sunt stabilite prin statele de organizare aprobate. (STANAG 2961)
Class VClasa a V-aMuniţie, explozivi sau agenţi chimici de orice tip (STANAG 2961).
NECLASIFICAT298 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Multiple Supply Class PointPunct de aprovizionare cu diferite clase de materialeNotă: în câmpul A se utilizează numere pentru clasa de materiale (I, II, III, IV şi V) sau ALL pentru toate clasele de materiale
Medical Supply PointPunct de aprovizionare medical
ConvoiUn grup de vehicule organizate în scopul deplasării sub control şi în ordine cu sau fără escortă de protecţie. (AAP-6)Moving În mişcare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului.
NECLASIFICAT299 din 392
PUNCT DE REFERINŢĂ
PUNCT DE REFERINŢĂ
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, care poate varia doar în lungime.Orientare: Săgeata arată direcţia de deplasare a convoiului.
Halted În staţionare
Rute de aprovizionare
Main Supply Route (MSR)Rută principală de aprovizionareRuta sau rutele principale, dintr-o zonă de operaţiuni, pe care se desfăşoară majoritatea traficului, în sprijinul operaţiilor militare.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii acesteia.Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei. Segmentul de linie dintre fiecare pereche de puncte de referinţă va repeta informaţia asociată segmentului dintre punctele 1 şi 2.Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Alternate Supply Route (ASR)Rută de aprovizionare de rezervăRuta sau rutele dintr-o zonă de operaţiuni, desemnate desfăşurării traficului când rutele principale devin impracticabile sau aglomerate.
NECLASIFICAT300 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
One Way TrafficCirculaţie pe un singur sens
Two Way TrafficCirculaţie pe două sensuri
Alternating TrafficCirculaţie alternativă
Zone
Detainee holding areaZonă de adunare a reţinuţilor
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor
NECLASIFICAT301 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
puncte este necesară pentru aprecierea cât mai exactă a mărimii şi formei zonei. Mărime/Formă: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.Orientare: nu se aplică.
Enemy prisoner of war holding areaZonă adunare a prizonierilor de război
Forward arming and refuelling point (FARP)Punct înaintat de reali-mentare şi aprovizionare cu muniţie O facilitate temporară - organizată, echipată şi dislocată de către un comandament de aviaţie, de regulă localizat în zona principală a acţiunilor de luptă, aproape de zona unde operaţiile sunt executate de către unităţile de aviaţie de luptă – pentru de aprovizionare cu combustibilul şi muniţia necesară desfăşurării manevrei unităţilor luptătoare. Acest punct permite aeronavelor de luptă să alimenteze rapid şi să fie reînarmate simultan.
Refugee Holding AreaZonă de adunare a refugiaţilor
NECLASIFICAT302 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.8.2. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a punctelor de aprovizionare
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Zone de sprijin
Regimental Support Area (RSA)Zona de sprijin a regimentului
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 3 puncte de referinţă care definesc limitele zonei. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru redarea cu acurateţe a mărimii şi formei. Mărime/Formă: este determinată de punctele de referinţă. Orientare: nu se aplică.
Brigade Support Area (BSA)Zona de sprijin a brigăzii (BSA)O zonă stabilită în care elementele de sprijin logistic de la nivel divizie şi corp asigură sprijinul logistic unei brigăzi.
Division (DSA)Zona de sprijin a divizieiO zonă dispusă de regulă în adâncimea dispozitivului diviziei în apropierea unui aerodrom şi traversată de un drum de aprovizionare principal.
NECLASIFICAT303 din 392
NECLASIFICAT
SECŢIUNEA a 9-a
Informaţii
1. Semnul convenţional pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii
0724. - Semnul convenţional, prezentat în tabelul nr. 7.9.1., pentru măsurile de coordonare a acestor acţiuni ajută la planificarea, executarea şi
susţinerea achiziţionării în timp util, a informaţiilor adaptate şi precise, în funcţie de misiunea comandantului.
Tabelul nr. 7.9.1. Semne convenţionale pentru măsuri de coordonare a acţiunilor de informaţii
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Intelligence Coordination Line (ICL)Aliniament de coordonare a acţiunilor de informaţii
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă care definesc aliniamentul. Adăugarea mai multor puncte este necesară pentru extinderea aliniamentului. Mărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea aliniamentului. Orientare: este determinată de poziţia punctelor de referinţă.
SECŢIUNEA a 10-a NECLASIFICAT
304 din 392
NECLASIFICAT
Abrevieri şi acronime
1. Abrevieri şi acronime utilizate cu semnele convenţionale pentru măsuri de coordonare
0725. - Tabelul nr. 7.10.1 furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru eşaloane şi structuri funcţionale care se utilizeaza la liniile de despărţire.
Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire
EŞALON ABREVIERE/ACRONIM
ExempluNotă: fiecare indicativ de identificare a unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând codul ţării de apartenenţă
Army Group - Grup de armate AG (AAP-15) 1 AGArmy - Armată A (AAP-15) 3ACorps - Corp Nu este necesară abrevierea.
Este singurul eşalon pentru care se utilizează cifre romane.
II
Marine Expeditionary ForceForţă expediţionară a infanteriei marine
MEF (AAP-15) III MEF (se utilizează cifre romane)
Marine Air-Ground Task ForceForţă operaţională aer-sol a infanteriei marine
MAGTF (AAP-15) 4MAGTF
Division - Divizie DIV (AAP-15) 1 DIVAir Assault Division - Divizie de desant aerian AAD 101AADAirborne Division - Divizie aeropurtată ABD (AAP-15) 6ABDArmoured Division - Divizie blindată AD (AAP-15) 2ADCavalry Division - Divizie blindată CD 1CDInfantry Division - Divizie de infanterie ID (AAP-15) 52IDMarine Division - Divizie de infanterie marină MARD 1MARDMechanized Division - Divizie mecanizată MD (AAP-15) 4MDMountain Division - Divizie de vânători de munte
MTND 10MTND
Multinational Division - Divizie multinaţională MND (AAP-15) 1 MND sau MND(S) Notă: diviziile multinaţionale pot utiliza referinţe geografice între paranteze.
Brigade - Brigadă BDE (AAP-15) 2BDEAir Assault Brigade - Brigadă de desant aerian AAB (AAP-15) 8AAB
NECLASIFICAT305 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.10. 1. Abrevieri şi acronime utilizate pentru liniile de despărţire
EŞALON ABREVIERE/ACRONIM
ExempluNotă: fiecare indicativ de identificare a unităţiipoate fi urmat de 3 litere reprezentând codul ţării de apartenenţă
Airborne Brigade - Brigadă aeropurtată ABB (AAP-15) 3ABBMarine Expeditionary Brigade - Brigadă
expediţionară a infanteriei marineMEB (AAP-15) 6MEB
Multinational Brigade - Brigadă multinaţională MNB (AAP-15) 2MNBNaval Infantry Brigade - Brigadă de infanterie
marinăNIB (AAP-15) 4NIB
Regiment - Regiment REGT (AAP-15) 21 REGTAirborne Regiment - Regiment aeropurtat ABR (AAP-15) 901ABR
Marine Expeditionary UnitUnitate expediţionară a infanteriei marine
MEU (AAP-15) 3MEU
Group - Grupare GP 41GPBattle group - Grupare întrunită de arme BG (AAP-15) 5BG
Battalion - Batalion BN (AAP-15) 7BNCompany - Companie COY (AAP-15) ACOY sau 2 COYPlatoon - Pluton PLT 2PLTTeam - Echipă TM BTM
0726. - Tabelul nr. 7.10.2. furnizează lista abrevierilor şi acronimelor pentru tipul structurilor care se utilizeaza pentru măsurile de coordonare.
Asterixul care urmează abrevierii arată că aceasta este precizată în AAP-15.
Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor
TIPUL ABREVIEREAir Defence - Apărare antiaeriană ADA*Antitank/Anti armour - Antitanc/Antiblindate AT*Armour - Blindate AR*Aviation - Aviaţie AVN*Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear (CBRN)Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear
CB
NECLASIFICAT306 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.10.2. Abrevieri şi acronime utilizate pentru semnele convenţionale ale măsurilor de coordonare ale tipurilor de structurilor
TIPUL ABREVIERECivil Affairs - Afaceri civile CA*Combined Arms - Arme întrunite CARCounter Intelligence - Contrainformaţii CI*Electronic Warfare - Război electronic EW*Engineer - Geniu ENExplosive Ordonance Disposal - Neutralizarea şi distrugerea muniţiilor şi/sau dispozitivelor explozive
EOD*
Field Artillery - Artilerie terestră FA*Infantry - Infanterie INLogistics - Logistică LOG*Maintenance - Mentenanţă MNTMedical - Medical MED*Military Intelligence - Informaţii militare MI*Military Police - Poliţie militară MP*Naval - Navală NAVOrdnance - Muniţie/elemente de muniţie ORDQuartermaster - Administrator QMReconnaissance - Cercetare RECSignals - Comunicaţii SIGSpecial Forces - Forţe speciale SFSpecial Operations Force - Forţe pentru operaţii speciale SOFSurveillance - Supraveghere SURSustainment - Susţinere SUSTTransportation - Transport TPT
SECŢIUNEA a 11-a
NECLASIFICAT307 din 392
NECLASIFICAT
Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
0727. - Semnele convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini, prezentate în tabelul nr. 7.11.1. sunt
reprezentări grafice ale mai multor misiuni/sarcini. Nu toate misiunile/sarcinile au asociate semne convenţionale. Acestea se utilizează în schemele
cursurilor de acţiune, matricile de sincronizare şi schemele de manevră. Acestea nu vor înlocui nicio parte din cadrul ordinului de operaţii. Semnele
convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbele pentru misiuni/sarcini trebuie sa fie dimensionate pentru a se potrivi la scara hărţii,
amploarea şi mărimea unităţii pentru care se utilizează. Exemplele arătate în această secţiune sunt numai pentru ilustrarea scopurilor semnelor
convenţionale.
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Advance To Contact (MTV)Înaintare către linia de contactO operaţie ofensivă destinată pentru obţinerea sau restabilirea contactului cu inamicul. (AAP-6)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
NECLASIFICAT308 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Ambush (MTV)AmbuscadăUn atac surpriză cu foc, din poziţii acoperite, asupra unui inamic aflat în staţionare sau deplasare.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei curbe din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei curbe din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al curbei dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia ambuscadei cu vărful săgeţii pe centrul de greutate, în acelaşi timp indicând şi direcţia focului.
Arrest (MTV)ArestareA reţine o persoană sub autoritatea legii (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centul semnului convenţional. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
NECLASIFICAT309 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Attack (MTV)AtacDesfăşurarea unei acţiuni ofensive împotriva unui obiectiv specificat(STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
Attack By Fire (MTV)Atac prin focAngajarea inamicului de la distanţă prin executarea focului direct, sprijinită cu foc indirect, fară a se apropia de acesta(STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 este vârful săgeţii. Punctele 2 şi 3 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului. Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei drepte din spate. Coada săgeţii trebuie să fie conectată cu punctul de mijloc al liniei dintre punctele 2 şi 3.
NECLASIFICAT310 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere cu vărful săgeţii îndreptat către ţintă.
Block (MT/MTV)Blocare Interzicerea accesului inamicului într-o anumită zonă sau prevenirea deplasării acestuia într-o anumită direcţie sau pe un anumit traseu.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte capătul liniei orizontale ale graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei verticale. Punctele 2 şi 3 determină lungimea liniei orizontale care este proiectată perpendicular din punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: capul “T”-ului este orientat împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT311 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Breach (MT/MTV)BreşăPătrunderea, sau a securizarea unei trecere prin apărarea inamicului, obstacole, câmpuri de mine sau fortificaţii (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea breşei şi este orientată împotriva forţelor inamice.
Bypass (MT/MTV)Ocolire/VarientareExecutarea manevrei pentru a ocoli un obstacol, o poziţie, sau forţe ale inamicului în scopul menţinerii ritmului de deplasare. (STANAG 2287)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea varientării
NECLASIFICAT312 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
şi este orientată împotriva forţelor inamice.
Canalize (MT/MTV)CanalizareRestricţionarea manevra inamicului într-o zonă restrânsă. (STANAG 2287)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele de deschidere ale graficului şi punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină înălţimea graficului. Linia verticală din spate va avea aceiaşi înălţime ca şi deschiderea. Orientare: deschiderea defineşte mărimea canalizării şi este orientată împotriva forţelor inamice.
Capture (MTV)CapturăA intra în posesia unui anumit personal, material sau informaţie a inamicului. (STANAG 2287)
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional
NECLASIFICAT313 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc.Orientare: săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie capturată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune.
Clear (MT/MTV)Curăţare/ÎnlăturareEliminarea tuturor forţelor inamice şi a rezistenţei organizate dintr-o zonă desemnată.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Spaţiile dintre săgeţi va rămâne proporţional cu lăţimea graficului. Vârful săgeţii din mijloc se găseşte în punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT314 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Contain (MT/MTV)Oprire/Menţine Restrângerea libertăţii de manevră a inamicului într-o zonă specificată (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza semicercului.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa în care este reţinut inamicul.Orientare: deschiderea este orientată împotriva forţelor inamice.
Control (MTV)Control Menţinerea influenţei fizice asupra unei zone specificate pentru a preveni utilizarea acesteia de către inamic (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este controlată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
NECLASIFICAT315 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Counterattack (MT/MTV)Contraatac Atacul îndreptat către forţele inamice aflate în ofensivă (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
Counterattack By Fire (MT/MTV)Contraatac prin focAtacul îndreptat către forţele inamice aflate în ofensivă, utilizând focul.NOTĂ: aceasta este o metodă a contraatacului.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită N puncte de referinţă, unde N este între 3 şi 50. Punctul 1 defineste vârful săgeţii al părţi care simbolizează executarea focului. Punctul N+1 defineste coada semnului convenţional. Punctul N defineste partea din spate a săgeţii. Punctele se numeroteză secvenţial începând cu numărul 1, în
NECLASIFICAT316 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
ordine crescătoare. Mărime/Formă: punctele 1 la N+1 prin punctul 2 determină axa graficului, iar Punctul N determină lăţimea. Orientare: vârful săgeţii este orientat spre forţele inamicului.
Cover (MT/MTV)AcoperireAsigurarea securităţii forţelor principale prin interceptarea, angajarea, întârzierea, dezorganizarea, inducerea în eroare a inamicului, în acelaşi timp cu observarea şi raportarea informaţiilor, înainte ca acesta să aibă posibilităţi de atac, observare sau apărare. Acţionează independent faţă de forţele principale(STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1.
NECLASIFICAT317 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Conduct Deception (MTV) Ducerea acţiunilor de ÎnşelareAcele măsuri care au scopul de deruta inamicul prin manipulare, distorsionare sau falsificarea a realităţii si de a-l determina să reacţioneze într-o manieră care să-i prejudicieze intenţiile. (AAP-6)
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele.Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3. Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Delay (MT/MTV)ÎntârzierePrevenirea ca o forţă a inamicului să ajungă într-o locaţie specificată atât pentru o durată specificată de timp cât şi pentru un moment anume sau un eveniment. Măsură: încetinirea inamicului in conformitate cu criteriul timp/spaţiu.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.
NECLASIFICAT318 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
Demonstrate (MTV)DemonstraţieInducerea în eroare a inamicului printr-o demonstraţie de forţă evitând contactul cu acesta (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei
NECLASIFICAT319 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
reprezentată de baza semnului convenţional. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
Deny (MTV)InterzicerePrevenirea ca inamicului să întrebuinţeze un anumit obiect (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este izolată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
Destroy (MT/MTV)DistrugereAvarierea unui obiect sau a unei forţe a inamicului care să-l faca inutilizabil de către acesta până la reconstrucţie (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
NECLASIFICAT320 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Disengage (MTV)Dezangajare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
NECLASIFICAT321 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Disrupt (MT/MTV)Dezorganizare/RupereRuperea dispozitivului de luptă şi a tempoului inamicului, întreruperea acţiunilor planificate de inamic care să cauzeze angajarea prematură şi/sau fragmentarea atacului forţelor.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte vârful celei mai lungi săgeţi.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea, iar punctul 3 determină lungimea graficului. Spaţiile dintre săgeţi vor rămâne proporţionale cu linia verticală a graficului. Lungimea săgeţii scurte va rămâne în proporţie cu lungimea celei mai mari. Săgeţile sunt perpendiculare pe linia verticală şi paralele între ele. Orientare: săgeţile sunt orientate împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT322 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Envelop (MTV)Învăluire Depăşirea pe lângă sau pe deasupra poziţiilor de apărare ale inamicului pentru a securiza obiective din spatele inamicului.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte începutul liniei drepte. Punctul 2 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul. Punctul 4 defineşte orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul arcului de cerc. Punctul 4 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc. Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este reprezentată de începutul liniei drepte. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna paralelă cu linia.
NECLASIFICAT323 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Escort (MTV)EscortareÎnsoţirea şi asigurarea protecţiei (STANAG 2287).Notă: semnul convenţional este utilizat, de regulă, combinat cu semnul convenţional pentru convoi.
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste centrul graficului. Punctele 2 şi 3 definesc lungimea escortei.Mărime/Formă: punctele 2 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Semnul convenţional al escortei este aplicat deasupra convoiului sau semnul convenţional al unităţii.
Exfiltrate (MTV)ExfiltrareRetragerea prin sau pe lângă poziţiile inamicului, fară a fi detectat (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 2 defineşte centrul a două arce de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte vârful săgeţii.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Săgeata arată direcţia forţelor proprii. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea.
NECLASIFICAT324 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Conduct Exploitation (MTV) ExploatareOperaţia ofensivă care de obicei urmează unui atac cu succes şi este destinată să dezorganize inamicul în adâncime (AAP-6).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte sfârşitul semnului convenţional. Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea semnului convenţional. Punctul 2 determină lăţimea liniilor de 30˚ şi de 150˚ care formează baza.Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este la baza semnului convenţional.
Feint (MTV) FalsDerutarea inamicului prin realizarea contactului, dar evitând o angajare decisivă (AAP-6).
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc capetele.Mărime/Formă: punctele 1, 2 şi 3 determină lungimea liniilor care le conectează. Lungimea liniei dintre punctele 1 şi 2 este aceiaşi cu distanţa dintre punctele 2 şi 3.
NECLASIFICAT325 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Fix (MT/MTV)FixareInterzicerea deplasării inamicului sau a unei părţi a forţelor sale dintr-o locaţie specifică pentru o perioadă specifică de timp.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii şi punctul 2 defineşte partea din spate a graficului.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea graficului, care poate varia doar în lungime.Orientare: săgeata este îndreptată către inamic.
Follow and Assume(MT/MTV)Însoţire şi angajare ulterioarăÎnsoţirea forţei principale care desfăşoară operaţia ofensivă şi a fi în măsură să continue misiunea ofensivă a forţei principale în situaţia în care aceasta este fixată sau din alte cauze se află în imposibilitatea de a continua ofensiva.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită cel puţin 2 puncte de referinţă, punctele 1 şi 2 definesc linia dreaptă. Puncte adiţionale pot definii marirea lungimii şi schimbarea formei acesteiaMărime/Formă: primul şi ultimul punct de referinţă determină lungimea liniei drepte. Graficul va conţine la sfârşitul liniei drepte semnul convenţional al unităţii care execută însoţirea pentru
NECLASIFICAT326 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
angajare ulterioară sau pentru sprijin.Orientare: este determinată de punctele de referinţă.
Follow and Support(MT/MTV)Însoţire şi sprijinÎnsoţirea şi sprijinul forţei principale care desfăşoară operaţia ofensivă.
Guard (MT/MTV)PazăAsigurarea protecţiei forţelor principale prin luptă pentru a câstiga timp, de asemenea simultan cu observarea şi raportarea informaţiilor. Acţionează la limita de bătaie a armamentului sprijinului de foc al forţelor principale (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1.
NECLASIFICAT327 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Infiltrate (MTV)Infiltrare
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 2 defineşte centrul a două arce de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte vârful săgeţii.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 3 determină lungimea semnului convenţional. Orientare: Săgeata arată direcţia forţelor inamicului. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea.
Interdict (MT/MTV)InterzicereMenţinerea unei forţe a inamicului în afara distanţei la care să poată fi folosit efectiv împotriva forţelor proprii.
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
Isolate (MT/MTV)Izolareizolarea forţelor inamicului de sursele de sprijin, interzicerea libertăţii de mişcare a acestuia şi
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi
NECLASIFICAT328 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
împiedicarea inamicului de a avea contact cu alte forţe ale acestuia.
suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este izolată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
Locate (MT/MTV)LocalizareDeterminarea poziţiei unui anumit obiect (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este cercetată. Deschiderea este un arcul de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
Neutralize (MT/MTV)NeutralizareA produce unui element al inamicului incapacitatea temporară de a interfera cu operaţia (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
NECLASIFICAT329 din 392
PUNCTUL CENTRAL
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Occupy (MT/MTV) OcupareO misiune tactică care presupune deplasarea unei forţe către un zonă anume fără a întâmpina o opoziţie a inamicului (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este ocupată. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
Penetrate (MT/MTV)PătrundereÎn operaţii terestre, pătrunderea prin apărarea inamicului şi dezorganizarea dispozitivului defensiv al acestuia. (STANAG 2287)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei verticale a graficului. Punctul 3 defineşte partea de spate a graficului.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lăţimea graficului, iar punctul 3 determină lungimea. Săgeata este proiectată perpendicular pe punctul de mijloc al liniei verticale. Orientare: Săgeata este orientată împotriva forţelor inamice.
NECLASIFICAT330 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Pursue (MTV) Urmărire Capturarea sau blocarea unei forţe ostile care încearcă să se retragă, cu scopul de a o nimici (STANAG 2287).Notă: Urmărire - o peraţie ofensivă destinată pentru capturarea sau blocarea unei forţe ostile care încearcă să se retragă, cu scopul de a o nimici. (AAP-6)
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte începutul liniei drepte. Punctul 2 defineşte sfârşitul porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚ şi vârful săgeţii.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a graficului. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Locaţia curentă a unităţii este reprezentată de baza liniei. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
NECLASIFICAT331 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Recover (MTV) Recuperare Extragerea unui element al forţelor proprii sau a tehnicii dintr-o zonă care nu este sub controlul forţelor proprii, prin sau fără forţă (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc.Orientare: săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie ocupată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune.
NECLASIFICAT332 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Relief In Place (MT/ MTV) Înlocuire în poziţie O operaţie care presupune înlocuirea unei unităţi de către altă unitate în zona de desfăşurare a acţiunilor. Responsabilităţile unităţii care este înlocuită precum şi zona de operaţii sunt transferate unităţii care a executat înlocuirea. Unitatea care a executat înlocuirea continuă operaţiile aşa cum a fost ordonat de către eşalonul superior.
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful primei săgeţi. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a primei săgeţi. Punctul 3 defineşte vârful celei de a doua săgeţi. Punctul 4 defineşte capătul porţiunii drepte a celei de a doua săgeţi.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 şi 3 şi 4 determină lungimea fiecărei săgeţi. Punctele 2 şi 3 trebuie conectate printr-o linie curbă regulată.Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Locaţia unităţii care va fi înlocuită este la bază liniei curbe, iar a unităţii care execută înlocuirea este la sfârşitul semnului convenţional. Săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie ocupată de unitatea înlocuită.
NECLASIFICAT333 din 392
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
RetainMenţinereMenţinerea controlului asupra unui element de teren, pentru a nu folosit sau ocupat de către inamic. (STANAG 2287)
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este menţinută. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
Retire (MTV)Retrage/RepliaDeplasarea unei forţe care este în afara contactului pentru îndepărtarea din calea inamicului (STANAG 2287).Retirement (MT)Retragere/RepliereEste o operaţie în care o forţă care este în afara contactului se îndepărtează din calea inamicului (AAP-6).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei semnului convenţional. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.Orientare: Săgeata arată
NECLASIFICAT334 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baza arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
Screen (MT/MTV)Protecţie Observarea, identificarea şi raportarea informaţiilor despre ameninţările asupra forţei principale. Lupta este admisă numai pentru protecţie proprie (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest semn convenţional necesită 3 puncte de referinţă. Punctul 1 defineste culmea graficului. Punctele 2 şi 3 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 şi punctele 1 şi 3 determină lungimea săgeţilor. Lungimea şi orientarea săgeţilor pot varia independent. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Vărfurile săgeţilor pot atinge alte grafice care definesc limita în spaţiu al sarcinii. Semnul convenţional al unităţii este centrat deasupra punctului 1.
NECLASIFICAT335 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Secure (MTV)SecurizareCâştigarea prin forţă sau fără aplicarea acesteia, a unei poziţii sau a unui obiectiv din teren şi păstrarea acestei poziţii împotriva acţiunilor distructive ale inamicului (STANAG 2287).Secure (MT)SecurizareÎn context operaţional, reprezintă acţiunea de câştigare prin forţă sau fără aplicarea acesteia, a unei poziţii sau a unui obiectiv din teren şi păstrarea pe cât este posibil a acestei poziţii împotriva acţiunilor distructive ale inamicului (AAP-6).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte punctul central al graficului, iar punctul 2 defineşte punctul de început şi raza.Mărime/Formă: raza va fi suficient de mare pentru a înconjura suprafaţa care este securizată. Deschiderea este un arc de cerc de 30˚.Orientare: deschiderea este în partea forţelor proprii.
NECLASIFICAT336 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
Seize (MT/MTV)OcupareOcuparea unei anumite zone şi deţinerea controlului acesteia (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte centrul cercului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Cercul va fi suficient de mare pentru a cuprinde semnul convenţional al unităţii. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc.Orientare: săgeata este îndreptată în locaţia care trebuie ocupată, iar cercul identifică unitatea desemnată pentru misiune.
Support By Fire (MTV)Sprijin cu focLovirea inamicul prin foc direct în sprijinul altei forţe de manevră (STANAG 2287).
Puncte de referinţă : Acest grafic necesită 4 puncte de referinţă. Punctele 1 şi 2 definesc capetele liniei drepte din partea de spate a graficului.Punctele 3 şi 4 definesc vârfurile săgeţilor.Mărime/Formă: punctele 1 şi 2 determină lungimea liniei drepte din spate. Cozile
NECLASIFICAT337 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
săgeţilor trebuie să fie conectate cu punctele 1 şi 2. Orientare: este determinată de punctele de referinţă. Partea din spate a graficului cuprinde poziţia de tragere, în timp ce vărfurile săgeţilor indică sectorul de tragere care trebuie acoperit cu foc.
Suppress (MTV)SuprimareDegradarea temporară a capabilităţilor inamicului pentru a permite acţiunile proprii (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: acest grafic necesită 1 punct de referinţă. Punctul central defineşte centrul graficului. Mărime/Formă : StaticăOrientare: Graficul este centrat deasupra locaţiei dorite.
Turn (MTV)Întoarcere Forţarea inamicului dintr-o direcţie de înaintare către altă direcţie (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită 2 puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte partea de spate a graficului. Punctul 2 defineşte vârful săgeţii. Punctul 3 defineşte arcul de cerc de 90˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 sunt conectate printr-un arc de cerc de 90˚. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este plasat arcul de cerc.Orientare: partea din spate a graficului indică locaţia
NECLASIFICAT338 din 392
PUNCTUL CENTRAL
NECLASIFICAT
Tabelul nr. 7.11.1. Semne convenţionale pentru descrierea misiunilor/sarcinilor şi verbe pentru misiuni/sarcini
Măsura de control Semnul convenţional Reguli de desenareExemplu
Notă: Simbolurile care au fost colorate în gri sunt utilizate pentru a explica cum este folosită măsura de control, dar ele nu sunt o parte a măsurii de control.
curentă a inamicului şi săgeata este îndreptată în direcţia în care obstacolul trebuie să determine întoarcerea inamicului.
Withdraw (MT/MTV)RetragereDezangajarea faţă de inamic şi deplasarea de pe direcţia de acţiune a acestuia (STANAG 2287).
Puncte de referinţă: Acest grafic necesită trei puncte de referinţă. Punctul 1 defineşte vârful săgeţii. Punctul 2 defineşte capătul porţiunii drepte a liniei graficului. Punctul 3 defineşte diametrul şi orientarea arcului de cerc de 180˚.Mărime/Formă: Punctele 1 şi 2 determină lungimea porţiunii drepte a liniei simbolului. Punctul 3 defineşte de care parte a liniei este arcul de cerc şi diametrul acestuia.Orientare: Săgeata arată direcţia de acţiune. Vârful săgeţii indică locul unde se încheie acţiunea. Locaţia curentă a unităţii este de obicei reprezentată de baya arcului de cerc. Arcul de cerc de 180˚ este întodeauna perpendicular pe linie.
Withdraw Under Pressure (MT)Retragere sub presiuneDezangajarea faţă de inamic cât timp se găseşte sub presiunea acestuia şi deplasarea de pe direcţia de acţiune a acestuia.NOTĂ: aceasta este o metodă de retragere.
NECLASIFICAT339 din 392
CAPITOLUL VIII
Semne convenţionale meteorologice
SECŢIUNEA 1
Introducere
1. Intenţia
0801. - Acest capitol cuprinde un set structurat de semne convenţionale şi semne grafice pentru
prezentarea datelor meteorologice.
2. Scopul
0802. - În cazul operaţiilor militare este important să se ţină seama de impactul de natură meteo, deoarece
acesta reprezintă un element al condiţiilor de mediu. Toţi parametrii meteo sunt în strânsă legătură atât cu
momentul cât şi cu spaţiul şi pot reprezenta observaţii sau prognoze. De aceea, se recomandă prezentarea
acestor seturi pe un layer separat.
0803. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o observaţie este întotdeauna un punct geografic
tridimensional sau este amplasat în vecinătatea acelui punct.
0804. - Semnul convenţional meteo care reprezintă o prognoză este adesea este reprezentat sub forma unei
arii mai largi, care trebuie delimitată într-o manieră bine stabilită.
3. Conţinutul
0805. - Setul de simboluri şi semne grafice meteo are la bază simbolurile şi pictogramele Organizaţiei
Mondiale de Meteorologie (WMO).
SECŢIUNEA a 2-a
Semne convenţionale pentru starea vremii
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Starea vremii
Sisteme de presiune
Depresiune/Anticiclon/Centru de presiune joasă1.O zonă cu presiune atmosferică scăzută, cu circulaţia aerului închisă, de tip ciclonic; adică, privind de sus, în emisfera nordică circulaţia aerului se face în sensul invers al mişcării acelor de ceasornic, iar la Ecuator sensul este nedefinit. Datorită faptului că această circulaţie ciclonică apare de obicei în contextual unei presiuni atmosferice relative scăzute, termenii “ciclon” şi “depresiune” sunt folosiţi în mod alternative. De asemenea, datorită faptului că ciclonul este adesea însoţit de vreme urâtă (uneori devastatoare), acesta este frecvent denumit “furtună”.2.Termen folosit, deseori, în mod eronat pentru a desemna o tornadă.3. În Oceanul Indian, desemnează un ciclon tropical, de anvergura unui uragan sau taifun.
NECLASIFICAT 340 din 388
L
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Maxim barometric/Centru de mare presiune O zonă cu presiune atmosferică mare, care are o circulaţie închisă, anticiclonică, adică, privind de sus, în emisfera nordică circulaţia se face în sensul acelor de ceas, în emisfera sudică- în sensul invers al acelor de ceas, iar la Ecuator sensul este nedefinit. H
Sisteme frontaleFront atmosferic rece
Front rece de ordinul II/Front atmosferic rece superiorApare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer rece deplasează/înlocuieşte aerul mai cald din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează la nivelul solului.Front atmosferic caldDiscontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care deplasează/înlocuieşte aerul mai rece pe care îl întâlneşte.
Front atmosferic cald superiorApare atunci când discontinuitatea de la limita din faţă a unei mase de aer cald care deplasează/înlocuieşte aerul mai rece din calea sa şi cele două mase de aer se intersectează deasupra nivelului solului
Front oclus Linia de la nivelul solului de-a lungul căreia un front atmosferic rece a depăşit un front atmosferic cald.Front cvasi- staţionarSituaţia în care poziţia de suprafaţă a unui front atmosferic nu se deplasează ; fluxul de pe ambele părţi ale unei astfel de demarcaţii este aproape paralel cu poziţia frontului atmosferic.
LiniiLinie de presiune minimăRegiunea alungită de presiune atmosferică scăzută.
Linia de convergenţăLinia de-a lungul căreia se schimbă direcţia vântului.Linia cresteiZona alungită de presiune atmosferică mare.
Linie de vijelieLinia de vânt şi furtună puternice, dintr-un front atmosferic instabil, datorat convecţiei, linia de instabilitate (de natură nonfrontală); poate fi generată de un front atmosferic rece. O astfel de linie poate avea o lungime de câteva sute de km şi uneori este numită pseudo-front. Este asociată cu linia orajelor, cu linia vântului de forfecare, care constituie împreună linia de vijelie, însoţită de rafale puternice, grindină, ploaie şi uneori de tornade, care apar cu mult înaintea frontului rece (în cazul în care acesta este prezent).TurbulenţaTurbulenţa este o condiţie atmosferică tranzitorie, cu diverse efecte asupra operaţiunilor aeriene. Pentru piloţi ea reprezintă un risc serios, care poate apărea fără nici un avertisment.Turbulentă slabăDescrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Turbulenţă moderatăDescrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
NECLASIFICAT341 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Turbulenţă puternicăDescrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Turbulenţă extremă/foarte puternicăDescrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Givraj /Formarea unei pelicule de gheaţăGivraj transparent Stratul de gheaţă lucios, transparent sau translucid format în urma îngheţării relativ uşoară a picăturilor mari de apă suprarăcite. Stropii de apă se întind pe suprafaţa aparatului de zbor, înainte de a îngheţa complet.
Givraj transparent slab Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Givraj transparent moderat Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Givraj transparent puternic Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea.
Givraj opac Pelicula de gheaţă dură, opacă, formată ca urmare a îngheţării instantanee a picăturilor mici suprarăcite, care acumulează aer între ele în timp ce îngheaţă pe avion Givraj opac slab Descrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Givraj opac moderatDescrierea acesteia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Givraj opac puternicDescrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Givraj mixt sau sub formă de chiciură Un conglomerat dur de gheaţă care poate cauza o pierdere considerabilăde înălţime
Givraj mixt slab Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea
Givraj mixt moderatPeliculă de gheaţă mixtă de grosime medie. Descrierea acestuia depinde tipul de avion care execută misiunea.
Givraj mixt puternic Descrierea acestuia depinde de tipul de avion care execută misiunea
NECLASIFICAT342 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Barbula vântuluiTermen folosit, în diferite variante, pentru a reprezenta viteza vântului. Se trasează perpendicular şi în stânga direcţiei vântului.
Curentul jet Bandă îngustă cu vânturi puternice, cu o viteză cuprinsă între 50 şi 200 noduri, în troposfera superioară. În emisfera nordică, la latitudini temperate, aceste vânturi au de obicei o componentă vestică.
Reguli pentru zborPlafon instrumentalEvaluarea altitudinii/înălţimii plafonului cu ajutorul tehnicii de măsurare a înălţimii norilor
Plafon vizibilÎnălţimea de la suprafaţa pământului a celui mai de jos(subţire sau opac) strat, raportat ca având o nebulozitatede 5-7, sau 8; vizibilitatea verticală într-un plafon nedefinit.
Simboluri pentru nebulozitateCer seninAbsenţa straturilor de nori sau a altor fenomene care induc obscuritatea
Cer cu nebulozitate puţină (SCT)Aacoperire de la 3/8 la 4/8.
Cer cu nebulozitate fragmentată (BKN)Acoperire de la 5/8 la mai puţin de 8/8.
Plafon cu nori risipiţiCerul este acoperit dar există spărturi ce au o nebulozitate care totalizează mai puţin de 1/8.
Cer acoperit (OVC)Cer acoperit în proporţie de 8/8.
Cer obscurizat (invizibil) sau parţial obscurizat 1. Cer obscurizat (invizibil). Situaţia în care fenomene ca ceaţa, ploaia ninsoarea acoperă 8 optimi din cer, sau se extind până la straturile mai înalte. Pentru acest fenomen se mai folosesc şi termeni ca obscurizat sau plafon nedefinit.2. Cer parţial obscurizat. Situaţia în care fenomenul descris mai sus ascunde cel puţin 1 optime (dar mai puţin de 8 optimi) din cer sau din straturile mai înalte. Pentru acest fenomen se mai foloseşte şi termenul parţial obscurizat.
Precipitaţii
NECLASIFICAT343 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Ploaie (RA)Precipitaţia sub formă de picături mai mari de 0,02 inch (0,5 mm), sau picături mai mici, cu spaţiu mare între ele (spre deosebire de burniţă).
Averse de ploaiePloaia îşi schimbă intensitatea sau începe/se opreşte brusc. Aceste averse provin exclusiv din norii cumuliformi (Cumulonimbus).
Ploaie care îngheaţă (FZRA) Ploaie care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele aflate în zbor, sau cu obiectele aflate la sol.Produce un strat de gheaţă transparent
Burniţă (DZ)Precipitaţie destul de uniformă, alcătuită exclusiv din picături fine, cu diametrul mai mic de 0,02 inch sau 0,5 mm, foarte apropiate una de altă. Burniţa pare că urmează curenţii, plutind prin aer,deşi, spre deosebire de stropii de ceaţă, ea cade pe pământ. De obicei cade din stratul de nori de joasă înălţime şi este însoţită de vizibilitate scăzută şi de ceaţă.Burniţă care îngheaţă (FZDZ)Burniţă care îngheaţă la impactul cu solul, cu obiectele care se află în zbor, sau cu obiectele care se află pe sol. Produce un strat de gheaţă transparent.
Ninsoare/Zăpadă (SN)Precipitaţie de cristale de zăpadă, cele mai multe grupate sub formă de stele cu şase colţuri, formând adesea fulgi de zăpadă.
Averse de ninsoareNinsoarea îşi schimbă intensitatea sau porneşte şi se opreşte brusc. Aceste averse se datorează exclusiv norilor cumuliformi.
Ninsoare grăunţoasă (SG)Precipitaţie alcătuită din particule de gheaţă foarte mici, albe, opace: este echivalentul solid al burniţei. Particulele sunt plate sau alungite, cu diametre în general mai mici de 0,4 inch (1mm). Când ating pământul nu sar şi nu se sparg. De obicei cad în cantităţi foarte mici şi sunt un produs al norilor stratus (sau , ocazional, al ceţei).
GrindinăPrecipitaţie sub formă de mici sfere de gheaţă. Cel mai des, iaceste sfere sunt alcătuite din straturi alternante, opace şi limpezi, de gheaţă. Grindina este în mod normal asociată cu orajul şi temperaturi de suprafaţă de peste zoro grade.
Granule de gheaţăPrecipitaţie formată din grăunţe de gheaţă transparente sau tranalucide, de formă rotundă sau neregulată, rar conică, cu un diametru de 0,2 in (5 mm) sau mai mic. De obicei, grăunţele ricoşează când ating solul şi produc un zgomot în momentul impactului. Există două tipuri: particule dure de gheaţă formate din picături îngheţate de ploaie sau din fulgi de zăpadă topiţi şi reîngheţaţi şi grăunţe de zăpadă ce intră în componenţa unui strat subţire de gheaţă.
NECLASIFICAT344 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
Cristale de gheaţă Căderea de cristale de gheaţă, sub formă de ace, coloane sau palete. Se numesc prisme de gheaţă în cadrul observaţiilor sinoptice. De obicei sunt atât de mici, încât par suspendate în aer. Pot cădea dintr-un nor sau pe timp cu cer senin. Cristalele sunt vizibile mai ales când sclipesc în soare sau într-o lumină puternică (de aceea această precipitaţie mai este denumită şi praf de diamante), producând o coloană luminoasă sau alte fenomene optice. Acest fenomen, care rareori este mai mult decât o precipitaţie uşoară, este frecvent în regiunile polare şi apare doar la temperaturi foarte scăzute, în masele de aer stabile.
FurtuniOraj/Vijelie Furtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de vânturi puternice, curenţi verticali la mari înălţimi şi precipitaţii abundente cu fulgere şi/sau tunete. De obicei are diametre de câteva mile pe orizontală şi pe verticală, ridicându-se de la sol pe o înălţime de 20.000, 40.000, sau chiar 60.000 ft.
Oraj/Vijelie şi ploaieFurtună locală produsă de nori cumulonimbus, însoţită de fulgere şi/sau tunete şi precipitaţii sub formă de picături mai mari de 0,02 in (0,5 mm), sau mai mici care, apre deosebire de burniţă, au spaţii mari între ele
Trombă/Tornadă/Trombă de apă1. Trombă(FC). O coloană de aer violent, care se învârteşte fără să atingă pământul, de obicei asociată cu un nor cumulonibus. Mai este cunoscut şi sub denumirea de tubă.2. Tornadă (+FC). O coloană de aer violent care se învârteşte atingând pământul; un nor în formă de pâlnie care atinge pământul. Aproape întotdeauna tornado debutează ca un nor pâlnie şi este însoţită de un zgomot puternic, ca un vuiet.3.Trombă de apă (+FC) O Coloană de aer violent care se învârteşte, formată deasupra unei ape (golf sau lac) şi atinge suprafaţa apei; tornadă sau nor pâlnie care atinge suprafaţa unei ape.FulgerManifestare luminoasă care însoţeşte descărcarea electrică ce se produce de la un nor sau în interiorul acestuia, sau, mai rar, de la structurile înalte care se află deasupra solului.
Tipuri de furtunăFurtună tropicalăCiclon tropical cu viteză a vântului de aproximativ 48 până la 121 km/h (30 până la 75 mile/h).
UraganCiclon tropical, în special în Indiile de Vest, în cazul căruia viteza vântului este de sau depăşeşte 60 noduri (73 mile/h).
Obstrucţionarea vizibilităţiiTransport de zăpadă la înălţime/Zăpadă spulberată (BLSN)Particule de zăpadă ridicate şi mişcate violent de vânt până la inălţime moderată sau mare. Vizibilitatea preponderentă este mai mică de 7 mile (9.999 m); când particulele sunt ridicate la înălţimi mai mari cerul poate deveni neclar.
Ceaţă (FG)Suspensie vizibilă alcătuită din particule mici de apă (stropi) care se formează la suprafaţa
NECLASIFICAT345 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
solului, se extinde pe verticală şi reduce vizibilitatea pe orizontală la mai puţin de 5/8 mile. (1000 m). Atunci când sunt asociaţi şi descriptorii BC, MI. sau PR, vizibilitatea predominantă poate fi de/mai mare de 5/8 mile (1.000 m) Spre deosebire de burniţă, nu cade pe pământ.
Ceaţă glacială (FZFG)Suspensia formată din nenumărate cristale mici de gheaţă, sau din picături de apă la temperaturi sub 0 grade Celsius, la suprafaţa solului, care se extinde pe verticală, la înălţimi mai mari de 6 ft. (1,8 m). Reduce vizibilitatea predominantă la mai puţin de 5/8 mile (1000 m) şi, spre deosebire de burniţă, nu cade pe pământ. Stropii de apă pot îngheţa la contactul cu obiectele expuse, formând un strat asemănător cu o glazură. Este denumită şi ceaţă de gheaţă.
Furtună de praf sau de nisip1.Furtună de praf (DS). Un aspect meteo neobişnuit, deseori de mare intensitate, caracterizat prin existenţa într-o zonă extinsă, a unor vânturi puternice şi a aerului plin de praf. Se raportează în cazul în care vizibilitatea predominantă este redusă la mai puţin de 5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16 mile (500 m). În cazul în care vizibilitateaeste redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se raportează furtună de praf puternică (+DS) 2. Furtună de nisip. Particule de nisip cu diametru cuprins între 0,008 inch şi 1 inch ridicate de un vânt puternic. De cele mai multe ori acestea se ridică deasupra solului până la cel puţin 10 ft, depâşind rar înălţimea de 15 ft. Se raportează în cazul în care vizibilitatea predominantă este redusă la mai puţin de 5/8 mile (1.000 m), dar nu la mai puţin de 5/16 mile(500 m).În cazul în care vizibilitatea este redusă la mai puţin de 5/16 mile (500 m), se raportează furtună denisip puternică (+DS) .
Vârtej de prafVârtejuri mari de praf/nisip (PO).Un ansamblu de particule de praf sau nisip, însoţit uneori de gunoaie mici, care se ridică de pe sol sub formă de spirală de diverse înălţimi, cu diametru mic, pe o axă aproximativ verticală. Este raportată indiferent de vizibilitate
FumSuspensia din aer , alcătuită din particule mici produse de combustie. În cazul în care particulele de fum s-au deplasat pe o distanţe mai mari (înte 25 şi 100mile sau între 40 şi 160 km sau mai mult) şi particulele mai mari s-au depus pe sol în timp ce particulele care au rămas s-au răspândit în atmosferă, poate avea loc o tranziţie spre ceaţă uşoară. Privit prin perdeaua de fum,la răsărit sau la apus, discul solar este roşu.Când soarele este deasupra liniei orizontului, discul are o nuanţă de portocaliu. Fumul generat de surse îndepărtate este de culoare gri sau albastru deschis.
Ceaţă uşoarăSuspensia aeriană formată din particule uscate, extreme de mici, invizibile cu ochiul liber şi sufficient de numeroase pentru a da aerului un aspect opalescent.Acest fenomen seamănă cu un voal care acoperă peisajul şi diminuează intensitatea tuturor culorilor. Văzute prin acest voal de ceaţă,obiectele închise la culoare au o tentă albăstruie, iar cele strălucitoare, cum ar fi soarele sau luminile de la distanţă, au o nuanţă de galben murdar sau roşiatică. Particulele de ceaţă pot fi formate din diverse substanţe, praf, sare, reziduri provenite din focuri sau vulcani, aflaţi la mare distanţă, polen, etc., care sunt în general bine difuzate în atmosferă.
Transport de praf sau nisipPraful sau nisipul ridicat de vânt la o înălţime de cel puţin 6 ft (1,8 m).
NECLASIFICAT346 din 392
NECLASIFICAT
Descriere Semnul grafic / Weather graphic
CAPITOLUL IX
Dispoziţii finale
0901. - (1) Prezentul manual implementează prevederile STANAG 2019, Ed. 6, NATO Joint Military
Symbology - APP 6(C) şi se aplică începând cu 01.02.2014.
(2) La aceiaşi dată îşi încetează aplicarea „Manualul de semne convenţionale din Armata României”,
ediţia 2011.
0902. - Anexele nr. 1, 2 fac parte integrantă din prezentul manual.
ŞEFUL DIRECŢIEI OPERAŢII
General maior Alexandru RUS
NECLASIFICAT347 din 392
NECLASIFICAT
Anexa nr. 1(par. 0312)
DESTINAŢIA COMPARATIVĂ A FORMAŢIUNILOR/UNITĂŢILOR
1. Generalităţi
A001. - Informaţiile din această anexă au fost furnizate de fiecare naţiune. Destinaţia atribuită de către
diferite naţiuni formaţiunilor/unităţilor sale sunt prezentate contrar acordului privind valoarea simbolurilor
cuprinse în tabelul nr. 3.2.7. din capitolul III al acestui manual. Dacă o naţiune nu are formaţiuni unităţi de
valoarea indicată de simbol, nu va fi trecută nicio destinaţie. Naţiunile încă neintroduse în această Anexă sunt
solicitate să furnizeze destinaţiile atribuite unităţilor sale. Pentru ca această anexă să fie mai uşor înţeleasă,
fiecare simbol militar este însoţit de un număr a cărei semnificaţie este explicată la sfârşitul anexei.
2. Note explicative
A002. Acest grup de numere nu trebuie utilizat în alt context decât cel al acestui STANAG. Acestea nu
sunt destinate ca definiţii în sine.
a) Grupul 1. Cea mai mică subunitate de bază, parte a unui grup de 2 şi/sau un grup de 3 subunităţi.
Necesită sprijin administarativ şi logistic.
b) Grupul 2. O subunitate mai mare decât subunitatea din grupul 1, dar mai mică decât un grup de 3
subunităţi. Necesită sprijin administarativ şi logistic.
c) Grupul 3. O subunitate destinată să desfăşoare misiuni tactice sau de sprijin, compusă din două sau
mai multe subunităţi din grupul 1 şi/sau grupul 2 şi de regulă face parte dintr-un grup de 4 subunităţi. Este
comandat de un OF-1/OF-2 sau OR-7/OR-8 (conf. STANAG 2116) şi poate sau nu să necesite sprijin
administarativ.
d) Grupul 4. O subunitate destinată să fie capabilă să se administreze dacă acţionează independent şi
poate avea contabilitare proprie. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 3 şi este comandat
de un OF-2 sau 3 (conf. STANAG 2116). Face parte de regulă dintr-un grup de 5 subunităţi. Poate să aibă o
componenţă mixtă de 4 subunităţi de arme.
NECLASIFICAT348 din 392
NECLASIFICAT
e) Grupul 5. O unitate destinată să fie capabilă să se administreze, să aibă contabilitate proprie şi să
acţionează independent. Este compusă din două sau mai multe subunităţi din grupul 4 şi este comandat de un
OF-3 sau 4 (conf. STANAG 2116). Poate să fie întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme
pentru a forma o unitate de tip grup 5 cu componenţă mixtă de unităţi şi subunităţi de arme.
f) Grupul 6. O unitate compusă din două sau mai multe unităţi din grupul 5 sau subunităţi din grupul 4,
de regulă de aceiaşi arma subordonată unui comandant desemnat. Este comandat de regulă de un OF-4, 5 sau 6
(conf. STANAG 2116).
g) Grupul 7. O formaţiune (mare unitate) de două sau mai multe unităţi de luptă de arme din grupul 5
sau din grupul 6 întărită cu subunităţi din grupul 1, 2, 3 sau 4 de diferite arme de sprijin sau servicii, de regulă
comandată de un OF-4, 5 sau 6 (conf. STANAG 2116). Este mai mică decât o unitate din grupul 8.
h) Grupul 8. O formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă majoră care întruneşte în structura sa
unităţile necesare de arme şi servicii pentru ducerea luptei de durată, mai mare decât o mare unitate din grupul 7
şi mai mică decât o mare unitate din grupul 9. Este de regulă comandată de un OF-7 (conf. STANAG 2116).
i) Grupul 9. O formaţiune (mare unitate) mai mare decât o mare unitate din grupul 8 şi mai mică decât o
mare unitate din grupul 10 care de regulă este compusă din două sau mai multe mari unităţi din grupul 8
inclusiv cu formaţiunile de arme de sprijin şi de servicii. Este de regulă comandată de un OF-8 (conf. STANAG
2116).
j) Grupul 10. Cea mai mare formaţiune (mare unitate) tactică şi administrativă a forţelor armate formată
dintr-un număr de mari unităţi din grupul 9 sau 8.
k) Grupul 11. Mai multe mari unităţi din grupul 10 sau 9 subordonate unui comandant desemnat al
forţelor întrunite.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 ALB2
3
4
5
6
7
8
NECLASIFICAT349 din 392
NECLASIFICAT
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 FRANCEZĂEquipe
NEERLANDEZĂPloeg
(1) BEL2 Section Sectie (1)
3 Peloton Peloton (1)
4 CompagnieEscadronBatterie
CompagnieEskadronBatterij
(1)tancuriartilerie
5 BataillonEscadrille
Bataljion Escadrille
(1)aviaţia forţelor terestre
6 Groupement Regiment
Groepering Regiment
Aplicabile numai forţelor nedislocabile
7 Brigade Brigade (1)
8 Division Divisie (1)
9 Corps d’ Armee Legerkorps (1)
10 Armee Leger (2)
11 Groupe d’ Armee Legergroep (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Belgiei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 (1)artilerie, comunicaţii, apărare aeriană, infanterietancuri, cercetare, geniu
BLG2 (1) Infanterie, cercetare, NBC, logistică,
comunicaţii, geniu
3 (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC, logistică
4 (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC, logistică
5 (1) infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, apărare aeriană, geniu, comunicaţii, NBC, logistică
6 (1)infanterie, tancuri, cercetare, artilerie, geniu, comunicaţii, NBC, logistică
NECLASIFICAT350 din 392
NECLASIFICAT
7 (1)infanterie, tancuri, artilerie, geniu, logistică
8 Nu are echivalent (2)
9 (1), (3)
10 (1)
11 Nu are echivalent (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Bulgariei(3) existent în armata Bulgariei începând cu finele anului 2006Notă: Cuvintele cu caractere latine reprezintă pronunţia la nivel naţional.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Element smaller than a Section CAN
2 Section (1)
3 Platoon TroopSection
(1)infanterietancuri, artilerie, geniu, com., av.
4CompanySquadronBatteryFlight
(1)infanterietancuri, geniuartilerieaviaţie
5 BattalionRegimentSquadron
(1)Infanterie, tancuri, artilerie, geniu, com.Aviaţie
6 RegimentWing Group
(2)aviaţieconstituit la solicitare, de regulă în sprijinul operaţiilor întrunite
7 Brigade Brigade groupAviatiopn group
(1)
8 Division (2)
9 Corps (2)
10 Army (2)
11 Army group (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Canadei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Osadka, obsluha, sekce CZE2 Druzstvo (1)
3 Ceta (1)
4 RotaBaterieRoj
(1)artilerie, apărare aerianăaviaţie
5 Prapor OddilLetka
(1)artilerie, apărare aerianăaviaţie
NECLASIFICAT351 din 392
NECLASIFICAT
6 PlukLetecka skupina
(1)aviaţie
7 BrigadaZakladna
(1)aviaţie
8 Divize (1)
9 Armadni sbar (1)
10 (2)
11 (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Cehiei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Trupp (1) DEU2 Gruppe
Rotte (1)aviaţia Forţelor Terestre
3 ZugSchwarm
Staffel
(1)aviaţia Forţelor Terestre
eşalon de comandă/control sau element de sprijin
4 KompanieBatterieStaffelBootInspektion
(1)artilerie, apărare aerianăaviaţia FT, Forţele Aeriene, medical şi marinămarinăşcoala militară
5 BataillonAbteilungBootsgeschwader, SchiffLehrgruppe
(1)Forţele Aerienemarinăşcoala militară
6 Regiment
Geschwader, BereichSchiffsgeschwader
(1)artilerie, comunicaţii, aviaţia FT, geniu, apărare aeriană, infanterie aeromobilă, medical, apărare NBC, logisticăForţele AerieneMarină
7 Brigade
EinsatzflottilleSanitatskommando Einsatz
(1)logistică, tancuri, infanterie mecanizată, forţe speciale, sprijin luptămarinăComandamentul Serviciului Medical Întrunit al Bundeswehr
8 Division
Wehrbereichskommando Sanitatskommando Einsatz
(1)tancuri, infanterie mecanizată, forţe speciale
Comandamentul Serviciului Medical Întrunit al Bundeswehr
9 KorpsKommando OperarativeFuhrung EingreifkrafteKommando OperarativeFuhrung LuftstreitkrafteFlottenkommando
(1)Comandamentul Forţelor pt Operaţii de RăspunsForţele aeriene
marină
10 ArmeeComponent Command
(2)(2)
NECLASIFICAT352 din 392
NECLASIFICAT
Einsatzfuhrungskommando der BundeswehrTSK FuKdo und Amter
Comandamentul pt Operaţii al Bundeswehr
11 ArmeegruppeJoint Force Command
(2)(2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Germaniei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Gruppe (1) DNK2 Sektion (1)
3 Deling (1)
4 KompagniEskadronBatteri
infanterie, geniu, comunicaţiitancuriartilerie
5 BataljonAfdelingBataljons kampgruppe
(1)artilerieunităţi mixte de arme, majoritatea de infanterie sau tancuri întărite cu alte arme
6 Regiment unităţi de instruire pe timp de pace şi unităţi administrative
7 Brigade (1)
8 Division (1)
9 Korps (1)
10 Arme (2)
11 Armegruppe (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Danemarcei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Escuadra/EquipoPatrulla
(1)Forţele Aeriene ESP
2 Peloton
3 Seccion
4 CompaniaBateriaEscuadronSubgrupo Tactico
(1)artilerietancuriunităţi mixte de arme
5 BattallonGrupoGrupo Tactico
(1)artilerie, blindate, serviciiunităţi mixte de arme
NECLASIFICAT353 din 392
NECLASIFICAT
6 RegimientoAgrupacion Tactica
(1)unităţi mixte de arme
7 Brigada (1)
8 Division (1)
9 Cuerpo de Ejercito (1)
10 Ejercito (2)
11 Grupo de Ejercito (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Spaniei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 EST2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Equipe Equipage
(1)personal responsabil cu deservirea tehnicii
FRA2 Groupe
Patrouille (1) cercetare
3 Section Peloton
(1)tancuri şi subunităţi de transport
4 Compagnie BatterieEscadronFlight
(1)artilerietancuri şi subunităţi de transportaviaţia forţelor terestre
5 Bataillon Groupement
(1)(1) unităţi temporare
NECLASIFICAT354 din 392
NECLASIFICAT
6 Regiment (1)
7 Brigade (1) unităţi logistice
8 Division (1)
9 Corps d’ Armee (1)
10 Armee (1)
11 Groupe d’ Armee (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Franţei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Section (1) GBR2 (2)
3 PlatoonTroop
Flight
(1)puşcaşi marini, tancuri, artilerie, geniu, comunicaţii, SAS, transporturiaviaţia Forţelor Terestre, regiment RAF
4 CompanySquadron
BatteryCombat group, Squadron group, Coy/Sqn group
(1)tancuri, geniu, comunicaţii, SAS, aviaţia FT, transporturi, regiment RAF
5 BattalionRegiment
Field AmbulanceArmoured or Field workshopWingBattle groupCommando
(1)tancuri, artilerie, geniu, comunicaţii, SAS, aviaţia Forţelor Terestremedicalreparaţii şi recuperare
RAF regiment unităţi mixte de armepuşcaşi marini
6 (2)
7 Field force/Brigade (1)
8 Division (1)
9 Corps (1)
10 (2)
11 Army Group (1)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Britanică.
NECLASIFICAT355 din 392
NECLASIFICAT
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Hemi-HomasStoecheon
infanterieinfanterie GRC
2 HomasStoecheon
infanterie, tancuri, geniu, comunicaţiiartilerie
3 Themoerea Ulamos
infanterie, geniu, comunicaţiiartilerie, tancuri
4 LochosPyrovorlachiaIli
infanterie, geniu, comunicaţiiartilerietancuri
5 TaghmaMoraEpilarchia
infanterie, geniu, comunicaţiiartilerietancuri
6 StntagmaTheoekissis machisMerarchiakonPyrovolikonHomas PyrovolikonMahis
infanterietancuri )) artilerie))
7 Taxiarchia tancuri
8 Merarchia (1)
9 Soma stratou (1)
10 Stratia (1)
11 (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Greciei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 HRV2
3
NECLASIFICAT356 din 392
NECLASIFICAT
4
5
6
7
8
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Resleg Repulo geppar
(1) nu există ca subunitate organică HUN
2 KezelosymelyzetRaj
(1) tancuri, infanteriecercetare
3 Szakasz (1) tancuri, infanterie, geniu, comunicaţii
4 SzazadUteg
(1) tancuri, infanterie, comunicaţii, aviaţieartilerie antiaeriană
5 Zaszloalj Osztaly
(1) tancuri, infanterie, sprijin luptăartilerie antiaeriană
6 Ezred (1) radiolocaţie, aviaţie
7 Dandar (1) logistică
8 Hadosztaly (2)
9 Hadtest (1)
10 Hadsereg (2)
11 Hadseregcsoport (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Ungariei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 ISL2
3
4
NECLASIFICAT357 din 392
NECLASIFICAT
5
6
7
8
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 SquadraSquadra pezzoEquipagio
(1) artilerie tancuri şi blindate
ITA2 Pattuglia Această subunitate nu este o structură
organică. Subunităţi comparabile sunt organizate de fiecare dată în funcţie de particularităţile misiunii. Puterea subunităţii poate fi de nivelul grupului 1 la 3.
3 PlotoneSezione
(1) artilerie şi transporturi
4 CompagniaSquadroneBatteriaAutorepartoComplesso minore
(1) blindate, aviaţia Forţelor Terestreartilerietransporturi, de nivel Cp.
5 Battaglione
GruppoGruppo squaroniAutogruppo Reparto
(1) infanterie, comunicaţii, geniu, logistică, transporturiartilerie blindate, aviaţia Forţelor Terestretransporturigrupare întrunită de arme (Battle grup de nivel batalion) unitate de comandament, medical
6 Reggimento (1) în armata Italiei regimentul este de nivel batalion.Grupare de unităţi de sprijin luptăGrupare întrunită de arme (Battle grup)
7 Brigata (1)
8 DivisioneComando OperativoIntermedioComando dei Supporti delle Forze Operative Terrestri
(1)Comandamentul de divizie este denumit “Comandament Operaţional Intermediar”Componenta de sprijin a Comandamentului Operaţional al Forţelor Terestre
9 Corpo d’ArmataComando Operativo
(1)Comandamentul Operaţional Intermediar
NECLASIFICAT358 din 392
NECLASIFICAT
IntermedioComando Forze Operative Terrestri
poate fi ridicat până la nivel corp de armatăComandamentul Operaţional al Forţelor Terestre
10 Armata Aplicabil doar pentru perioade
(1) desemnarea la nivel naţional de baza
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 GrandisGrupe
(1)artilerie LTU
2 Skyrius (1)
3 BurysEkipa, komanda, grupe
(1)Forţe Speciale
4 KuopaBaterijaGrandis
(1)artilerie, apărare aerianăForţele Aeriene
5 BatalionasEskadrile
(1)Forţele Aeriene
6 PulkasRinktine
numai unităţi de instruire ale FTnumai unităţi ale Forţelor Naţionale ale Voluntarilor
7 Brigada (1)
8 Karinis regionas structuri teritoriale (regionale)
9 Ginkluotosios pajegos Structură de comandă a tuturor categoriilor de forţe şi unităţi
10 (2)
11 (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Lituaniei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Equipe (1) LUX2 Groupe (1)
3 Section (1)
NECLASIFICAT359 din 392
NECLASIFICAT
4 Compagnie (1)
5 Bataillon (1)
6 Regiment (2)
7 Brigade (2)
8 Division (2)
9 Corps d’ Armee (2)
10 Armee (2)
11 Groupe d’ Armee (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Luxemburgului.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 LVA2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
NECLASIFICAT360 din 392
NECLASIFICAT
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 GroepPloeg
Stuk
(1)servicii, blindate(cercetare)artilerie, aruncătoare cu infanterie şi blindate
NLD
2 DetachementGroepSectie
(1)blindateartilerie,tancuri
3 PelotonGevechtsbatterijVlucht
(1)artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestre
4 CompagnieEskadronBatterijSquadron
(1)blindate, tancuri, poliţie militarăartilerie, artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestre
5 BataljonAfdelingGroepColonneCommando
(1)artilerie, artilerie antiaeriană aviaţia Forţelor Terestreapărare civilăservicii, reprezintă o structură constituită dintr-o varietate de subunităţi din grupele 3 şi 4
6 Regiment
GeniegevechtsgroepGroep (2)
Există doar ca structură neorganică tradiţională constituită prin gruparea batalioanelor de aceiaşi armă sau categorie geniu(1) artilerie)artilerie )antiaeriană )
comunicaţii )servicii )
7 BrigadeLegerkorps artillerieLegerkorps logistiek
(1)artilerieservicii
NECLASIFICAT361 din 392
reprezintă o structură constituită dintr-o varietate de subunităţidin grupele 4 şi 5
NECLASIFICAT
Commando8 Divisie (1)
9 Legerkorps (1)
10 Leger (3)
11 Legergroep (3)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) întodeauna însoţită de un prefix reprezentând arma, categoria sau serviciul, ex. “intendance groep”(2) inexistent în armata Olandei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Lag (1) NOR2 Gruppe (1)
3 Tropp (1)
4 KompaniEskadronBatteriStridsgruppe
(1)tancuri, blindateartilerieunităţi mixte de arme
5 BataljionStridsgruppe
(1)unităţi mixte de arme
6 Regiment numai unităţi administrative
7 Brigade Kombinert regiment
unităţi mixte de arme(nivel brigadă)
8 DivisionForsvarsdistrikt Landforsvar
(1)) structure teritoriale) (“Apărarea Teritoriului”)
9 Korps (2)
10 Forsvarskommando Structură întrunită a celor trei categorii de forţe
11 Arme-gruppe (2)
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Element mniejszy niy druzyna
Nu există ca subunitate organică şi este structurată de fiecare dată în funcţie de particularităţile misiunii.
POL
2 Druzyna
ZalogaDziallon
(1) infanterie, cercetare, geniu, comunicaţii, aeromobiltancuriartilerie
NECLASIFICAT362 din 392
NECLASIFICAT
3 Pluton (1)
4 KompaniaBateriaSwadron
(1)artilerie
5 BatalionDywizjon
(1)artilerie
6 Pulk (1)
7 Brygada (1)
8 Dywizja (1)
9 Korpus (1)
10 (2)
11 (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Poloniei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Esquadra (1) PRT2 Seccao (1)
3 Pelotao (1)
4 CompanhiaBateriaEsquadrao
(1)artilerietancuri
5 BatalhaoGrupo
(1)tancuri, artilerie
6 Regimento (1)
7 BrigadaAgrupamento
(1)structură de servicii speciale
8 Divisao (1)
9 Corps de exercito (1)
10 Exercito de campanha (2)
11 Grupo de exercitos (2)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Portugaliei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Secţie ROU2 Echipă
Piesă artilerie
NECLASIFICAT363 din 392
NECLASIFICAT
3 Pluton Secţie artilerie
4 CompanieBaterie artilerie
5 Batalion Divizion marină
6 Regiment
7 Brigadă
8 Divizie
9 Corp de armată (2)
10 Armată (2)
11 (2)
(2) inexistent în armata Romaniei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 SVK2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 SVN2
NECLASIFICAT364 din 392
NECLASIFICAT
3
4
5
6
7
8
9
10
11
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Manga (1) TUR2 Kisim (1)
3 Takim (1)
4 BolukBatarya
(1)artilerie
5 Tabur (1)
6 Alay (muharebe grubu) (2)
7 Tugay (1)
8 Tumen (1)
9 Kolordu (1)
10 Ordu (1)
11 Ordular grubu
(1) desemnarea la nivel naţional de baza(2) inexistent în armata Turciei.
GRUP INDICATOR GRAFIC
DESEMNAREA LA NIVEL NAŢIONAL OBSERVAŢII ŢARĂ
1 Squad (1) USA2 Section (1)
NECLASIFICAT365 din 392
NECLASIFICAT
3 Platoon Detachment
(1)Forţe Speciale, Poliţie Militară
4 CompanyBatteryTroop
(1)artilerietancuri
5 BattalionSquadron tancuri
6 Regiment Group
(1)artilerie, geniu, aviaţie, Forţe speciale, sprijin luptă
7 Brigade (1)
8 Division (1)
9 Corps (1)
10 Numbered army Poate fi constituit pentru controlul a două sau mai multe corpuri de armată
11 Army group (1)
(1) desemnarea la nivel naţional de baza Anexa nr. 2(par. 0101, aln. 5)
LEXICON
PARTEA I: ACRONIME ŞI ABREVIERI
B001. - Partea I conţine abrevierile relevante care se regăsesc în cuprinsul manualului - punctul A), precum şi
cele ce se scriu pe hărţi, scheme sau în documente naţionale - punctul B). Abrevierea unor termeni care nu se
regăsesc la punctul B) este permisă, cu respectarea regulilor stabilite în Dicţionarul ortografic, ortoepic şi
morfologic al limbii române, Ed. a II-a, Bucureşti, 2005. O listă finală şi mult mai completă a abrevierilor agreate
de NATO se regăseste în AAP-15. Prezentul manual foloseste majuscule pentru toate abrevierile de la punctul A)
reflectând modul de utilizare a acestora în acest document. Capitolul VII de asemenea cuprinde două tabele cu
acronime şi abrevieri relevante pentru acest capitol
A) Abrevieri folosite în cuprinsul manualului
Abrevierea SemnificaţiaEngleză Română
AA Assembly Area Raion de adunare
AARROZ Air-to-air restricted operations zone Zonă de operaţii Aer-Aer restricţionată
AAW Anti-air Warfare Apărare aeriană ACA Airspace Coordination Area Zona de coordonare a spaţiului aerianAEW Airborne Electronic Warfare Sistem aeropurtat de război electronic AEW Airborne Early Warning Sistem aeropurtat de avertizare timpurie
AGI Auxiliary Group Intelligence Serviciul de informaţii pe grupuri auxiliare
ALT Altitude AltitudineAPC Armoured Personnel Carrier Transportor blindat APOD Airport of Debarkation Aeroport pentru debarcare APOE Airport of Embarkation Aeroport pentru îmbarcare
NECLASIFICAT366 din 392
NECLASIFICAT
Abrevierea SemnificaţiaEngleză Română
APP Allied Procedural Publication Publicaţie a alianţei privind procedurile ASP Ammunition Supply Point Punct de aprovizionare cu muniţiiASR Alternate Supply Route Rută de aprovizionare de rezervăASUW Antisurface /Warfare Operaţii împotriva navelor de suprafaţă ASW Antisubmarine Warfare Operaţii anti-submarin
AUV Autonomous underwater vehicle Vehicul subacavatic autonom
BDZ Base defense zone Zona pentru apărarea aerianăBL Bridgehead line Aliniamentul capului de podBSA Brigade Support Area Zona de sprijin a brigăzii C2 Command and Control Comandă şi controlCBT Combat/Combatant Luptă/Luptător (combatant)
CIE Commission Internationale de l’Eclairage Comisia Internaţională de Iluminat
CBRN Chemical, Biological, Radiological, and Nuclear Chimic, Biologic, Radiologic şi Nuclear
CSAR Combat Search and Rescue Căutare-salvare în luptă
DET Detainee(s) Punct de adunare pentru persoanele reţinute
DIFAR Directional Frequency Analysis and Recording
Analiză şi înregistrare de frecvenţă direcţională
DSA Division Support Area Zonă de sprijin a divizieiDTG Date-Time Group Grup dată-oră DZ Drop Zone Zonă de lansare/paraşutare ENY Inamic InamicEO Electro-optical Optoelectronic
EPLRS Enhanced position location reporting system Sistem întărit de detectare şi localizare
EPW Enemy Prisoner of War Prizonier de război inamic ERP Engineer Regulating Point Punct de control de geniuEW Electronic Warfare Război electronicEZ Extraction Zone Zonă (raion) de extracţie
FAADEZ Forward Area Air Defence Zone Zonă înaintată de apărare antieriană
FARP Forward Arming and Refuelling Point
Punct înaintat de reaprovizionare cu muniţie şi carburant
FC Fire Control Controlul focului FCL Final coordination line Linie de coordonare finală
FEBA Forward Edge of the Battle Area
Limita dinainte a zonei de angajare în luptă
FEZ Fighter engagement zone Zonă de angajare de către aviaţia de vânătoare
FFA Free Fire Area Raion de tragere fără restricţiiFSA Fire Support Area Raion de sprijin de foc
FSCL Fire Support Coordination Line Aliniament de coordonare a sprijinului de foc
FSS Fire Support Station Post de sprijin cu foc/poziţie de tragere FSSL Fire Support Safety Line Aliniament de siguranţă a sprijinului cu
NECLASIFICAT367 din 392
NECLASIFICAT
Abrevierea SemnificaţiaEngleză Română
focGOV Government Guvern GPS Global Positioning System Sistemul de poziţionare globală
HIDACZ High-Density Airspace Control Zone
Zonă de control al spaţiului aerian cu densitate mare
HIMEZ High Altitude Missile Engagement Zone
Zonă de angajare a rachetelor de mare altitudine
HL Holding Line Aliniament de menţinut/menţinut IFF Identification, Friend or Foe Identificare amic sau inamic
ISR Intellicence, surveillance and reconnaissance Informaţii, supraveghere, recunoaştere
JEZ Joint engagement zone Zonă de angajare întrunităLAB Logistics Assault Base Bază/Punct de aprovizionare de luptă LC Landing Craft Ambarcaţiune de desantLD Line of Departure Aliniament de plecare
LLTR Low-Level Transit Route Rută aeriană de tranzit de joasă altitudine
LOA Limit of Advance Limită de avansare
LOMEZ Low Altitude Missile Engagement Zone
Zonă de angajare/combatere a rachetelor de joasă altitudine
LP Launch point Punct de lansareLRP Logistics Release Point Punct de transfer logisticLZ Landing Zone Zonă de aterizare
MAGTF Marine Air-Ground Task Force Forţă operaţională aer-sol a infanteriei marine
MCM Mine Countermeasures Măsuri contra minelorMCP Maintenance Collection Point Punct de colectare şi întreţinere MEDEVAC Medical Evacuation Evacuare medicalăMEZ Missile Engagement Zone Zonă de angajare a rachetelorMP Military Police Poliţie militară MRR Minimum-Risk Route Rută de deplasare cu risc minim MSD Minesweeper, Drone Dronă pentru deminareMSR Main Supply Route Rută principală de aprovizionareNAI Named Area of Interest Zonă de interes desemnată
NATO North Atlantic Treaty Organization Tratatul Organizaţiei Nord Atlantice
NFA No-Fire Area Zonă de interdicţie a tragerii NFL No-Fire Line Aliniament de interdicţie a tragerii OBJ Objectiv Obiectiv PAA Position Area for Artillery Raion de dispunere a artileriei PD Point of departure Punct de plecare
PIM Position and Intended Movement Poziţie şi mişcare estimată
PK Picket PichetPLD Probable Line of Deployment Aliniament probabil de desfăşurarePR Personnel Recovery Recuperarea personaluluiPS Personnel Services Servicii de personal PUP Pop-up Point Punct în care aeronava îşi schimbă plafonul
NECLASIFICAT368 din 392
NECLASIFICAT
Abrevierea SemnificaţiaEngleză Română
de zbor/ se ridică pentru angajarea unei ţintePX Passenger Pasager PZ Pickup Zone Punct de îmbarcare
R3P Rearm, Refuel, and Re-supply Point Punct de aprovizionare de luptă
RFA Restricted Fire Area Raion de limitare a executării focului
RFL Restrictive Fire Line Aliniament de limitare a executării focului
RGB Red, Green, Blue Roşu, verde, albastru RL Release Line Aliniament de resubordonare RLY Rally (Point) (Punct) de regrupare ROM Refuel on the Move Realimentare din mişcare ROZ Restricted Operations Zone Zonă de operaţii restricţionată
RS Rescue Surface Station Poziţie/punct la suprafaţă pentru salvare pe mare
RSA Regimental Support Area Zonă de sprijin a regimentului RS Rescue Station Staţie de salvareRV Re-entry Vehicle Vehicul de reintrare
SAAFR Standard use Army Aircraft Flight Route
Rută de zbor standard pentru avioane militare din compunerea Forţelor Terestre
SAM Surface-to-Air Missile Rachetă sol-aer SAR Search and Rescue Căutare şi salvare
SEAD Suppression of enemy air defences
Neutralizarea apărării aeriene a inamicului
SHORADEZ Short range air defence engagement zone
Zonă de angajare a rachetelor cu rază scurtă de acţiune
SIF Selective Identification Feature Caracteristică de identificare selectivă
SIGINT Signals IntelligenceInformaţii obţinute din surse de comunicaţii şi surse radioelectronice de non-comunicaţii
SOF Special Operations Forces Forţe pentru operaţii specialeSPOD Seaport of Debarkation Port maritim de debarcareSPOE Seaport of Embarkation Port maritim de îmbarcare
STANAG NATO Standardization Agreement Acord de standardizare NATO
SUB Submarine Submarin TAI Target Area of Interest Zonă ţintă de interes TCP Traffic Control Post Post de control al traficului TF Task Force Grupare de forţe TGT Target Ţintă (obiectiv)TRP Target Reference Point Reper ţintă de referinţăTS Thunderstorm Furtună cu trăsneteTTP Trailer Transfer Point Punct de transfer pentru remorcă TV Television Televiziune UAV Unmanned Aerial Vehicle Vehicul aerian fără pilot UL Ultra light Ultrausor UMCP Unit Maintenance Collection
PointPunct de colectare a tehnicii cu nevoi de reparaţie sau întreţinere.
NECLASIFICAT369 din 392
NECLASIFICAT
Abrevierea SemnificaţiaEngleză Română
UUV Unmanned underwater vehicle Vehicul submarin fără pilotUXO Unexploded Ordnance Muniţie neexplodată
VSTOL Vertical or Short Take Off and Landing
Avion cu aterizare şi decolare verticală sau scurtă
WEZ Weapon engagement zone Zonă de angajare a armeiWFZ Weapons Free Zone Zonă în care este permisă executarea
focului fără o coordonare suplimentarăWMO World Meteorological
Organization Organizaţia Meteorologică Mondială
B) Acronime şi abrevieri ce se scriu pe hărţi, scheme şi documente naţionale1. Instituţii, organe de conducere şi structuri militare
Denumirea Abrevierea Obs.A
Academie Acad.Academia Forţelor Terestre AFTAcademia Forţelor Aeriene AFAAcademia Navală ANvl.Agenţie Ag.Agenţia pentru sisteme şi servicii informatice militare ASSIM
Agenţia militară pentru managementul frecvenţelor radio AMMFR
Armată AArmata României AR
BBatalion B.Baterie Bt.Bază Bz.Birou Bir.Biroul Naţional de Codificare BNCBrigadă Bg.
CCelulă Cel.Centru CCentru de coordonare a mişcării CCMCentru de instruire prin simulare CISMCentru militar judeţean CMJCentru militar de sector CMSCentru militar zonal CMZCentrul de instruire al Forţelor Navale C.Instr.F.N.Centrul de conducere operaţională CCOCentrul de conducere strategică CCSCentrul de operaţii psihologice C.Op.Psi.Centrul pentru resurse şi pregătirea teritoriului CRPTCentrul de medicină navală C.Md.Nvl.Centrul naţional militar de comandă CNMCCentru de sănătate C.Săn.
NECLASIFICAT370 din 392
NECLASIFICAT
Denumirea Abrevierea Obs.Cercul militar naţional CMNColegiul naţional de apărare CNApColegiu militar liceal CMLComandament Cdm.Comandamentul forţelor întrunite CFÎComandamentul pentru instruire, educaţie, doctrine şi mobilizare CIEDM
Comandamentul logistic întrunit CLIComandamentul comunicaţiilor şi informaticii CCIComandamentul garnizoanei Cdm.Grz.Comenduire Cmd.Companie Cp.Compartiment Cmp.Componenta operaţională aeriană COAComponenta operaţională navală CONComponenta operaţională terestră COTComponenta de conducere operaţii curente CCOCComponenta de operaţii speciale COSComponenta pentru situaţii COSITConsiliul Suprem de Apărare a Ţării CSAŢCorpul de control şi inspecţie C.Ctrl.Insp.
DDepartament Dpt.Departamentul pentru politica de apărare şi planificare DPAP
Departamentul pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică DRPIP
Departamentul pentru armamente Dpt.Arm.Direcţia prevenire şi investigare a corupţiei şi fraudelor DPICF
Direcţia domenii şi infrastructuri DDIDirecţia generală de informaţii a apărării DGIADirecţia management resurse umane DMRUDirecţia financiar-contabilă DFCDirecţia audit intern DAIDirecţia medicală DMedDirecţia personal şi mobilizare DPMDirecţia informaţii militare DIMDirecţia operaţii DOpDirecţia logistică DLogDirecţia planificare strategică DPSDirecţia comunicaţii şi informatică DCIDirecţia instrucţie şi doctrină DIDDirecţia structuri şi planificarea înzestrării DSPIDirecţia topografică militară DTMDirecţia hidrografică maritimă DHMDirecţia instanţelor militare D.Inst.Mil.Divizie D
NECLASIFICAT371 din 392
NECLASIFICAT
Denumirea Abrevierea Obs.Divizion Dn.
EEchipă Ech.Echipaj Ecj.Element Naţional de Sprijin ENSEscadrilă EEscadron Esd.Editura militară Edit.Mil.Educaţie militară Ed.Mil.
FFlotă Ft.Flotă maritimă Ft.M.Flotilă Fl.Flotilă aeriană Fl.Aer.Formaţiune Form.Fregată Frg.
GGarnizoană Grz.Grup Gp.Grupă Gr.Grupare GGrupare de forţe întrunită GFÎGuvern Guv.
IInspectorat Insp.Institut Ins.Instanţă Inst.
LLaborator Lab.
MMare unitate MUMinisterul Apărării Naţionale M.Ap.N.Ministerul Administraţiei şi Internelor MAI
OOficiul Naţional pentru Cultul Eroilor ONCE
PParlament Parlm.Patrulă Pt.Pichet Pct.Piesă Ps.Pluton Pl.Post (punct) control P.Ctrl.Poligon Polig.Poligon tragere Polig.Trg.Port Prt.Port maritim Prt.Ma.Port fluvial Prt.Flv.Punct comandă PC
NECLASIFICAT372 din 392
NECLASIFICAT
Denumirea Abrevierea Obs.R
Regiment RRegimentul de Gardă R.Gd.
SSector Sct.Secţie SSecţia asistenţă religioasă SARSecţia informare şi relaţii publice SIRPSecţia juridică şi drept internaţional umanitar SJDIUSecţia parchetelor militare S.Parc.MilSecţia de securitate S.Sec.Serviciu Sv.Serviciul istoric al armatei Sv.Ist.A.Serviciul financiar contabil Sv.F.C.Serviciul secretariat Sv.Scrt.Serviciul de Protecţie şi Pază SPPServiciul Român de Informaţii SRISistemul de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională SAOSN
Statul Major al Forţelor Aeriene SMFAStatul Major al Forţelor Navale SMFNStatul Major al Forţelor Terestre SMFTStatul Major General SMGSubunitate Sub.
ŞŞcoală de aplicaţie pentru unităţi de luptă Şc.Aplic.U.Lp.Şcoală de aplicaţie pentru unităţi sprijin de luptă
Şc.Aplic.Spr.U.Lp.
Şcoală de aplicaţie a Forţelor Navale Şc.Aplic.F.N.Şcoală militară de maiştri militari şi subofiţeri Şc.Mil.Mm.Sof.
UUnitate UUnitate militară UMUniversitatea Naţională de Apărare U.N.Ap.
2. Grade, funcţii, arme, specialităţi militare şi categorii de personal2.1.Grade militare
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Soldat Sold.Fruntaş Frt.Caporal clasa a III-a, a II-a, I Cap.III,II,ISergent Sg.Sergent major Sg.maj.Plutonier Plt.Plutonier major Plt.maj.Plutonier adjutant Plt.adj.Plutonier adjutant principal Plt. adj. pr.Maistru militar clasa a V-a (a IV-a, a III-a, a II- M.m.V (IV,III,II,I)
NECLASIFICAT373 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.a, I).Maistru militar principal M.m.p.Sublocotenent Slt.Aspirant Asp.Locotenent Lt.Căpitan Cpt.Maior Mr.Locotenent-comandor Lt.cdorLocotenent-colonel Lt.col.Căpitan-comandor Cpt.cdorColonel Col.Comandor CdorGeneral de brigadă Gl.bg.General de flotilă aeriană Gl.fl.aer.Contraamiral de flotilă Cam.fl.General-maior Gl.mr.Contraamiral Cam.General-locotenent Gl.lt.Viceamiral Vam.General Gl.Amiral Am.
2.2.Funcţii DENUMIREA ABREVIEREA OBS.
Comandant Cdt.Locţiitor Locţ.Director Dir.Director adjunct Dir.adj.Şef de stat major Ş.st.maj.
2.3.Arme şi specialităţi militareDENUMIREA ABREVIEREA OBS.
Acţiuni antiteroriste A.Atero.Artilerie antiaeriană AAApărare antiaeriană Ap.AAApărare CBRN Ap.CBRNAdministraţie Adm.Artilerie şi rachete Art.Ra.Aviaţie Av.Auto Au.Căi ferate CFCercetare Cc.Construcţii CţiiComunicaţii Com.Comunicaţii şi informatică Com.Infm.Geniu Ge.EOD EODEducaţie militară Ed.Mil.
NECLASIFICAT374 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Infanterie IInfanterie marină I.M.Informatică Infm.Informaţii Info.Intendenţă Intd.Financiar Fin.Forţe pentru operaţii speciale FOSVânători de munte VMParaşutişti Pşt.Psihologie, Sociologie şi Istorie Psi.Soc.Ist.Rachete Ra.Rachete şi artilerie antiaerienă Ra.Art.AARadiolocaţie Rdlc.Radiotelegrafist Rtlg.Radiotelefonist Rtlf.Război electronic RELogistică Log.Marină Ma.Medical Med.Mentenanţă Mtn.Meteorolog Meteo.Mecanic conductor M.c.Poliţie Militară PMSanitar San.Sanitar veterinar San.Vt.Scafandru Scf.Tancuri şi auto Tc.Au.Topogeodezie Topogeo.Transmisiuni Trs.Transporturi militare Tp.M.
2.4 Categorii de personalDENUMIREA ABREVIEREA OBS.
Elev Elv.Funcţionar public F.p.Maistru militar M.m.Militar Mil.Ofiţer Of.Personal civil contractual PccSoldat gradat voluntar SGVStudent Sd.Subofiţer Sof.
3. Expresii şi termeni utilizaţi în domeniul militarDENUMIREA ABREVIEREA OBS.
AAbatiză Ab.Acid cianhidric AC
NECLASIFICAT375 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Acoperire Acp.Acostare Acst.Acţiune Acţ.Acţiuni umanitare externe AUEAcustic Acs.Adăpost Adp.Adâncime Ad.Administraţie Adm.Adunare Adn.Adversar Adv.Aerian Aer.Aerodrom Aerd.Aeromobil Aermb.Aeroport Aerp.Aeropurtat Aerpt.Aerostat Aerost.Afluire Afl.Agent economic Ag.Ec.Agent neuroparalitic (Vx) VXAgresor, agresiune Agr.Ajutător Aj.Alertă Alrt.Aliat Ali.Aliment, alimentare Alim.Aliniament Aln.Alpin Alp.Altitudine Alt.Ambarcare Ambr.Ambarcaţiune Ambrc.Ambuscadă Amb.Amfibiu Amf.Amenajare Amnj.Amonte Amt.Amplasament Ampl.Amplificare Amp.Analogic Anl.Analiză Anz.Angajare Ang.Ansamblu Ans.Antiaerian A.A.Antiatomic A.Atm.Antibiologic A.Bio.Antiblindate A.Bl.Antichimic A.Ch.Antidesant A.Ds.Antiepidemic A.Epd.Antiepizootic A.Epz.Antiinfanterie A.Inf.
NECLASIFICAT376 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Antinuclear A.N.Antipersonal A.Pers.Antirachetă A.Ra.Antiradiolocaţie A.Rdlc.Antitanc A.T.Antisubmarin A.Sm.Antiterorist A.Tero.Apărare Ap.Aprovizionare Apr.Aproximativ Apx.Ariergardă Arg.Armament Arm.Arme întrunite A.Î.Artilerie Art.Aruncător Ar.Arme de distrugere în masă chimice, biologice, radiologice şi nucleare ADMCBRN
Aruncător de proiectile reactive APRAsalt As.Ascultare Asc.Asfalt Asf.Asigurare Asg.Asistenţă Asis.Aşteptare Aşt.Aterizare At.Atelier Atl.Auto Au.Autoatelier Autl.Autobază Aubz.Autocamion Auc.Autodirijare Audj.Autogreder Augr.Automacara AumacAutomobil Aumb.Autopropulsat Aupr.Autosanitară Ausan.Autospecială Ausp.Autostaţie Aust.Autotractor Autr.Autotun Atu.Autoturism Auts.Auxiliar Aux.Avalanşă Avlş.Avangardă Avg.Avariat Avr.Avertizare, avertizor Avrt.Aviaţie, avion Av.Aviaţie de vânătoare Av.V.
NECLASIFICAT377 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Aviaţie de vânătoare-bombardament Av.V.B.Azimut Azm.Azotiperită HN
BBaliză Blz.Baraj Bj.Baraj general BGBaricadă Brcd.Bătălie Btl.Bază Bz.Beton Btn.Benzină Bzn.Biologic Bio.Blindat Bl.Blocare, blocadă Blc.Bombă Bm.Bombardament Bmb.Bretelă Bret.Bruiaj Br.Brutărie Brt.Bucătărie Bct.Buldozer Bdz.
CCalcul Clc.Calculator Calc.Calibru Cal.Campanie Cmp.Camuflaj Cmfl.Canal Cnl.Canonieră Cn.Capacitate Cpc.Capcană Cpn.Capsă Cps.Captură Capt.Carabină Crb.Carburanţi-lubrifianţi CLCargou Crg.Cartiruire Cart.Cartografie Carto.Cartuş Ctş.Categorie Ctg.Cazare Cz.Cazemată Czm.Călăuză Clz.Căutare radio Ct.Rd.Căutare-salvare C-SCentrală telefonică C.Tf.Centru de transmisiuni CT
NECLASIFICAT378 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Centură Cnt.Cercetare Cc.Chimic CHEMCifru Cf.Ciocan de foc C.FocCirculaţie Circ.Civil Civ.Coastă Cst.Codificare Codf.Coeficient Coef.Colaborare Colb.Coloană Cln.Comandă CdăComandament Cdm.Combustibil Comb.Comenduire Cmd.Comenduire şi îndrumare a circulaţiei CICComplet Cpl.Completare Cplt.Complex Cpx.Comunicaţie Com.Concentrare Conc.Concentrare succesivă a focului C.S.F.Concentrate alimentare C.Alim.Conducere Cond.Conectare Con.Consolidare Cons.Construcţii CţiiConstrucţii linii cablu CLCContaminare Cont.Contingent Contg.Contraatac C.Atc.Contracarare C.Car.Contrainformaţii C.Inf.Contralovitură C.Lv.Contraofensivă C.Ofs.Contrapregătire C.Pg.Contraspionaj C.Sp.Control Ctr.Convoi Con.Cooperare Coop.Coordonare Crd.Corvetă Cvt.Criptare Cript.Crucişător Cr.Cumulativ Cum.Culoar Cu.Cultural Cult.
NECLASIFICAT379 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.D
Debarcader Dbc.Debarcare Deb.Decolare Dcl.Deconspirare Desp.Decontaminare Dc.Decriptare Dcript.Defensivă Dfs.Deficit Def.Defluire Dfl.Delegat Dlg.Deminare Dmn.Demonstrativ Dem.Densitate Dens.Departament Dpt.Depărtare Dep.Deplasare Dpl.Derivă, derivare Der.Desant, desantare Ds.Desfăşurare Dsf.Deservire Dsv.Depozit Dp.Detaşament Dt.Detector Det.Determinare Detm.Dezarmare Dzm.Dezertor Dzt.Dezinformare Dez.Dezvoltare Dezv.Difuzare Dfz.Digital Dig.Direcţie Dir.Dirijare Drj.Dispărut Disp.Dislocare Dsl.Dispozitiv Dpz.Dispozitiv exploziv improvizat radiocomandat DEIR (RCIED)Dispunere Disp.Distribuitor Dsb.Distrugător Dsg.Diversiune Div.Document Doc.Dozimetric Dz.Dragor Dg.Dreapta Drp.Drum Dr.
EEchipament Echp.
NECLASIFICAT380 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Echivalent Ecv.Electromagnetic Elmag.Electromecanic Elmec.Electronic Elc.Element Elm.Elicopter El.Elidrom Eld.Emisie Em.Emisii altele decât atacul ROTAEmiţător Emţ.Epavă Epv.Epicentru Epc.Epidemie Epd.Epizootic Epz.Escadră Esd.Escortor Esc.Eşalon Eş.Etapă Et.Evacuare Ev.Excedent Exd.Exclusiv Excl.Exerciţii Ex.Expediţie, expediţionar Expd.Exploatare Expl.Explozie Exp.Explozie nucleară EN
FFarmaceutic Farm.Fâşie Fş.Fâşie de responsabilitate F.Resp.Feribot Frb.Final Fn.Financiar Fi.Fix Fx.Flăcări Flc.Flanc Fc.Flancgardă Flg.Flotor Flt.Fluvial Flv.Flux Flx.Focos Fo. Formaţiune Frm.Fortificaţii Fort.Forţare Fţ.Forţe de angajare imediată FAIForţe de angajare ulterioară FAUForţe de reacţie (intervenţie) rapidă FR (I)RForţe de menţinere a păcii FMP
NECLASIFICAT381 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Forţe de sprijin FSForţe principale FPFotografie, fotogramă, fotogrammetrie Foto.Fosgen CGFrecvenţă Fcv.Fugasă Fgs.Fumizare Fum.
GGardă Gd.Gaze Gz.Gata de luptă GLGeamandură Gmd.Generator Gnr.Geniu Ge.Geodezie Geo.Goniometrare Go.Grenadă Gren.Grup Gp.Grup de asalt Gp.As.Grup de luptă Gp.L.Grup de sprijin luptă Gp.Spr.L.Grupare G.Grupare de angajare G.Agj.Grupare de artilerie GAGrupare de forţe GFGrupare operativă G.Op.Grupare strategică GSGrupare tactică G.Ta.
HHaltă Ht.Hidroacustic Hacs.Hidroavion Hav.Hidroelicopter Hel.Hidroglisor Hgl.Hidrolocator Hlc.Hidrologie Hlg.Hidrometeorologie H.meteo.Hidroscală H.Sl.Hipo Hp.Hrană (caldă, proaspătă, rece, rezervă) Hr. (C., P., R., Rz.)
IIdentificare Id.Iluminare Il.Imediat Im.Imersiune Imr.Inamic In.Incendiu, incendiar Inc.Inclusiv Incl.
NECLASIFICAT382 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Incursiune Incs.Independent Ind.Infanterie mecanizată I.Mc.Infanterie moto I.Mo.Infectat If.Infiltrare Infl.Infirmerie Ifm.Informatică Infm.Informaţie Inf.Infraroşu Ifr.Iniţial Iţ.Intangibil Itg.Instalaţie Is.Instrucţie Inst.Instruire Instr.Intendenţă Intd.Interceptare Intc.Interdicţie Idt.Intermediar Intm.Intervenţie Intv.Interzis Intz.Introducere Intrd.Inundat Inn.Iperită HDIredentism Ired.Itinerar Itn.Izolat Iz.
ÎÎmbarcare Îmb.Înaintat În.Încărcătură Îcc.Încercuire Îc.Încetare Îct.Încolonare Îcln.Îndrumare Îndr.Înlocuire Înlc.Însoţire Îns.Înştiinţare Îşt.Întărire Într.Întâlnire Îtl.Întoarcere Înt.Întreţinere Îtr.Învăluire Îvl.Învăţământ Înv.Înzestrare Înz.
JJandarm Jdm.Joncţiune Jcţ.
NECLASIFICAT383 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Judeţ Jud.
KKilometru Km.Kilogram Kg.
LLansare, lansator Lns.Laser Ls.Latitudine Lat.Legătură Leg.Limită Lim.Limita dinainte a apărării LDALinie Ln.Linie de despărţire LDLitoral Lit.Localitate Loc.Logistică Log.Longitudine Long.Lovitură Lov.Lovitură principală LPLucrare, lucru Lcr.Luptă L
MManevră Mv.Marină, marinar Ma.Marş Mş.Mascare Msc.Maşina de luptă a infanteriei (vânătorilor de munte)
MLI (VM)
Materiale Mat.Materiale toxice industriale TIMMaxim Max.Mecanizat Mc.Medical Med.Mediu Mdu.Mentenanţă Mtn.Meteorologie Meteo.Mijloc, mijlociu Mj.Militar Mil.Milă marină MmMină Mn.Minim Mnm.Misiune Mis.Mitralieră Mtr.Mixt Mx.Mobil Mb.Mobilizare Mob.Monitor Mon.Monitorizare radio Monit.Rd.
NECLASIFICAT384 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Moto, motorizat Mo.Muniţie Mţ.
NNapalm Nap.Naţional Naţ.Navă Nv.Naval Nvl.Navigaţie Nvg.Nedirijat Ndj.Nesecret N.S.Neutralizare Nz.Neutru Ntr.Nimicire Nm.Nivel Niv.Normă Nrm.Normă de consum (aprovizionare) N.C.(Apr.)Nuclear NUC
OObiectiv Obv.Observare, observator Obs.Obstacol Obt.Obuzier Ob.Odihnă de zi (noapte) Odh.Z. (N.)Ofensivă Ofs.Ofiţer de serviciu operativ O.S.Op.Operativ Opr.Operaţie Op.Ora atacului OAOrdin Ord.Orizontală Ozt.Organizare Org.Optoelectronic Optoelc.
PParametru Prm.Paramilitar Pmil.Paraşutist Pşt.Pază Pz.Permanenţă Per.Personal Pers.Pichet Pct.Pichet mobil de cap (spate, flanc) Pct.Mb.C. (Sp., Fc.)Pistă de decolare şi aterizare PDAPistol P.Pistol mitralieră P.m.Planor Pln.Platformă Ptf.Plecare Plc.Poliedric Pold.
NECLASIFICAT385 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Poliţie Pol.Poliţie militară P.M.Poliţie vamală P.Vm.Ponton Po.Populaţie Pop.Portavion PAv.Portelicopter Pel.Portiţă Por.Post de observare POPoziţie Poz.Poziţie de tragere PTPrecursor Prc.Pregătire de foc PFPremergător Pmg.Prizonier Pzn.Probabil Prb.Proiectil Prc.Protecţie Pr.Protecţia informaţiilor clasificate PICPsihologic Psi.Puitor de mine P.Mn.Pulverizare Pulv.Punct de adunare documente PADPunct de adunare a materialelor contaminate PAMCPunct de adunare răniţi PARPunct de adunare a tehnicii deteriorate PATDPunct de aprovizionare de luptă PALPunct de comandă PCPunct de comandă-observare PCOPunct de contact POCPunct de coordonare P.Crd.Punct de goniometrare radio P.Go.Rd.Punct de interceptare radio P.Intc.Rd.Punct de primire şi repartiţie auto (cai, căruţe) PPRAu (C, Crţ)Punct iniţial PIPunct final PFPunct medical P.med.Punct de primire echipare rezervişti PPERPunte Pnt.Puşcă Ps.Puşcă automată P.A.Puşcă cu lunetă P.Lun.Puşcă mitralieră P.Mtr.
RRachetă Ra.Rachetă antiaeriană RAARachetă antitanc dirijată (nedirijată) RAD (Ndj.)Radar Rdr.
NECLASIFICAT386 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Radiaţie Rad.Radio Rd.Radioactiv Rdact.Radioactiv, biologic şi chimic RBCRadioemiţător Rdem.Radiofar Rdf.Radionavigaţie Rdnvg.Radioreleu Rdrl.Radiotelefon Rdtf.Raion Rn.Rampă Rmp.Raport Rap.Rănit Rnt.Reactiv Re.Receptor Rc.Rechiziţie Rcz.Recunoaştere Rec.Recuperare Recup.Redislocare Rdsl.Refacere Ref.Regrupare Rgr.Releu Rl.Remorcher Rm.Reparaţie Rp.Reprezentant Repr.Resursă Rs.Resursă umană Rs.Um.Retragere Rtr.Retranslaţie Rtrl.Reţea Rţ.Rezervă Rz.Rezistenţă Rzt.Ripostă Rip.Ritm de luptă R.L.Rocadă Roc.Rutier Rut.
SSabotaj Sbj.Salvare Slv.Samar Sam.Sarin GBSatelit Sat.Scotocire Scot.Secret S.Secret de serviciu S.Sv.Secret de stat S.St.Secretizare Scz.Sector Sect.
NECLASIFICAT387 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Semicomplet Scpl.Semnal Sem.Semnalizare Smnl.Senzor Senz.Serviciu de informaţii S.I.Serviciul de luptă S.L.Serviciu de permanenţă S.P.Siguranţă Sig.Sistem automatizat pentru conducerea trupelor SACTSistem de cercetare lovire S.Cc.Lov.Sistem de conducere S.Cond.Sistem de foc concentrat SFCSituaţie Sit.Soman GDSondă Sd.Specialitate Spc.Spionaj Spj.Sprijin Spr.Staţie Sţ.Stat major St.maj.Staţionare Stţ.Stânga Stg.Strategic Strg.Strict secret S.S.Strict secret de importanţă deosebită SSIDSubcalibru Scal.Submarin Sm.Subsonic Sbs.Substanţă Subs.Substanţă toxică de luptă STLSubstanţe biologice toxice industriale TIBSubstanţe chimice toxice industriale TICSubstanţe radioactive toxice industriale TIRSunet Sun.Supersonic Sps.Suprafaţă Sprf.Supraveghere Spv.Supraveghere electronică SESurprindere Srp.
ŞŞalupă Şlp.Şantier Şnt.Şanţ adăpost Ş.Adp.Şanţ de comunicaţie Ş.Com.Şlep Şl.
TTabun GATactică Ta.
NECLASIFICAT388 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Tanc Tc.Teatru de operaţii T.Op.Tehnică Th.Telecomunicaţii Telecom.Telefax Tfx.Telefon Tf.Telegraf Tg.Teleimprimator Tim.Televiziune Tv.Terestru Ter.Teritorial Trt.Terminal Trm.Termolocaţie Tml.Termoviziune Tmv.Terorist Tero.Timp operativ TOTipografie Tip.Topogeodezie Topog.Topografie Topo.Torpilă Tor.Toxic Tx.Trafic Trf.Tractat Trct.Tragere, trăgător Trg.Tragere prin ochire directă TODTragere din poziţie acoperită TPATraiect de zbor T.Zb.Transbordare Tsb.Tranşee Tş.Transfug Tsfg.Transport Tp.Transportor Trp.Transportor amfibiu blindat TABTransvazare Tsv.Trecere Trc.Tren Tn.Troposferic Trosf.Trupe Tr.Tun T.
ŢŢintă Ţt.
UUlterior Ult.Unde scurte USUnde ultrascurte UUSUnitate de foc UFUrmărire Urm.Următor Ur.
NECLASIFICAT389 din 392
NECLASIFICAT
DENUMIREA ABREVIEREA OBS.Uşor Uş.Utilaj Ut.
VVad Vd.Vamă Vm.Vânător de munte VMVânător de submarine V.Sm.Vânător de mine V.Mn.Varientare Var.Vedetă V.Vedetă blindată V.Bl.Vedetă purtătoare de rachete VPRVedetă torpiloare VTVerificare Ver.Veterinar Vet.Vizibilitate Viz.
ZZbor Zb.Zi luptă ZLZi hrană ZHZonă/Zonal Zn.Zonă de serviciu în aer ZSAZonă de influenţă Z.Infl.Zonă de interes Z.Int.Zonă de operaţii ZO
PARTEA A II-A: TERMENI ŞI DEFINIŢII
Assumed friend/Presupus amic – O ţintă sau un contact care sunt considerate a fi amice datorită
caracteristicilor, comportamentului sau originii (STANAG 1241).
Attribute/Atribut – O trăsătură sau caracteristică distinctivă cum ar fi: linia, forma, culoarea, textura
(structura), conturul, greutatea şi valoarea.
Commission Internationale de l’Eclairage (CIE)/Comisia Internaţională de Iluminat – O diagramă a
culorilor, utilizată pe scară largă pentru a descrie gama de culori văzute de ochiul uman.
Contact/Contact – Orice obiectiv aeropurtat, la sol sau adăpostit, detectat cu senzori electronici, acustici
şi/sau vizuali (AAP-6).
Faker/Avion ţintă – Avion propriu care simulează un element ostil în cadrul unui exerciţiu de apărare
antiaeriană.
Fields/Câmpuri (raioane) – O combinaţie de caractere alfanumerice, aşezate întro ordine bine stabilită şi
care ocupă o poziţie distinctă în jurul unui semn convenţional, în scopul asigurării unei informaţii suplimentare,
referitoare la obiectul operaţional şi/sau acţiunile acestuia.
NECLASIFICAT390 din 392
NECLASIFICAT
Frame/Chenar – Conturul geometric al unui simbol care indică afilierea, dimensiunea de luptă şi statutul
unui obiectiv operaţional.
Friend/Amic – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi care
aparţin unei naţiuni, facţiuni sau grupări declarate, presupuse sau recunoscute ca amic (AAP-6).
Graphic/Grafică – Toate produsele tehnicii cartografice şi fotogrametrice. Grafica poate fi reprezentată
printr-o hartă, diagramă, mozaic sau chiar un film, bandă, care a fost produs folosind tehnici cartografice.
Hostile/Ostil – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi, al căror
comportament sau origine indică faptul că acestea pot fi o ameninţare la adresa forţelor proprii. Atributul de
inamic nu implică în mod obligatoriu permisiunea de angajare (AAP-6).
Icon/Pictogramă – este o reprezentare grafică a obiectului operaţional sub forma unui desen sau a unei
combinaţii de litere şi/sau cifre.
Indicator/Indicator – Unul din multele suplimente grafice ale unui simbol, folosit pentru a furniza
informaţie grafică suplimentară.
Interoperability/Interoperabilitate – Abilitatea forţelor Aliate şi, când este oportun, a forţelor naţiunilor
Partenere şi a altor naţiuni, de a forma, instrui şi acţiona în mod efectiv împreună în executarea misiunilor şi
sarcinilor atribuite.
Joker/Joker – O ţintă sau contact propriu care acţionează ca ţintă “suspectă”, numai în scop de exerciţiu
(STANAG 1241).
Meteorogical symbology/Semne convenţionale meteorologice – Un set structurat de simboluri şi grafice
pentru afişarea de informaţii meteorologice
Modifier/Modificator/amplificator – Text sau grafică opţionale care are rolul de modificare sau oferă
informaţii suplimentare referitore la un simbol sau grafică tactică.
Neutral/Neutru – Destinaţia atribuită în procesul de identificare a unei ţinte, obiectiv sau entităţi ale căror
caracteristici, comportament, origine sau naţionalitate indică faptul că acestea nici nu sprijină şi nici nu se opun
forţelor proprii (AAP-6).
Operational environment/Mediul operaţional – Factori şi condiţii care trebuie înţeleşi pentru aplicarea
cu succes a puterii de luptă, pentru protecţia forţelor şi îndeplinirea misiunii.
Operational symbology/Simbolistică operaţională – semnele convenţionale utilizate pentru a planifica şi
executa operaţiile militare pentru sprijinul funcţiei de comandă, control, computere şi informaţii.
Pending/În curs de determinare a identităţii/afilierii – O ţintă sau contact care urmează a fi identificate.
(STANAG 1241).
Piracy/Piraterie – Pirateria este o infracţiune internaţională constând în acte ilegale de violenţă, reţinere
sau jaf comis în scopuri private de către echipajul sau pasagerii unei nave sau aeronave, în sau deasupra apelor
NECLASIFICAT391 din 392
NECLASIFICAT
internaţionale, împotriva unei alte nave, aeronave, persoane sau bunuri aflate la bord. Jaful este actul de a lua cu
forţa, tâlhărie sau prădare.
Present/Prezent – Existent acum sau în curs de desfăşurare.
Signals Intelligence/SIGINT – Informaţii obţinute din surse de comunicaţii (COMINT) şi surse
radioelectronice de non-comunicaţii (ELINT). Termenul este utilizat când nu este necesară diferenţierea acestor
tipuri de informaţii sau când se descrie fuziunea celor două tipuri.
Status/Statut – O determinare sau o declarare a existenţei/prezenţei locului de dispunere (sau locaţiei) a
traiectoriei/obiectivului, respectiv a mediului specific câmpului de luptă sau planificarea/prevederea acestora în
momentul generării simbolurilor sau în momentul asociat/reprezentat împreună cu simbolurile.
Suspect/Suspect – O ţintă sau contact care sunt potenţiale elemente ostile datorită caracteristicilor lor,
comportamentului sau naţionalităţii (STANAG 1241).
Symbol/Simbol – Un obiect care transmite informaţie.
Symbol identification code/Codul de identificare – este un şir de caractere alfanumerice ce se utilizează
pentru a genera, a transmite şi a afişa semnele convenţionale în sisteme şi reţele informatice.
Text/Text – Cuvinte, informaţie alfanumerică şi alte caractere ASCII folosite pentru a defini sau desemna
în continuare semnificaţia unui simbol.
Track/Traiectorie – O serie de puncte de contact legate între ele, dispuse pe planşeta de cartografie.
Traiectoria reală a unui avion sau a unei nave.
Unknown/Necunoscut
1. Un cod care are semnificaţia de informaţie inaccesibilă.
2. O ţintă neidentificată. O aeronava sau navă care nu a fost determinata ca ostilă, amică sau neutră
folosind sistemul de identificare amic-inamic sau alte tehnici, dar care trebuie să fie urmărită de apărarea
aeriană sau sistemele de angajare navală. O identitate aplicată unui traiect evaluat sau un contact care nu a fost
identificat (STANAG 1241). În identificare, destinaţia desemnată unui traiect evaluat, obiect sau entitate care
nu a fost identificată (AAP-6).
NECLASIFICAT392 din 392