ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTI
C.S.U.D.
Şcoala Doctorală - Management
ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI OPERAȚIONALE
A INSTITUȚIILOR PUBLICE PRIN UTILIZAREA
SISTEMELOR INFORMAȚIONALE. CAZUL
MUNICIPALITĂȚILOR DIN LIBAN
Rezumat
TEZĂ DE DOCTORAT
Coordonator ştiinţific:
Prof. univ. dr. LEFTER Viorel
Doctorand:
JIBAI BILAL
Bucureşti
2018
CUPRINS
LISTA FIGURILOR ................................................................................................................ 11
LISTA TABELELOR .............................................................................................................. 13
LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................................ 14
CAPITOLUL I
INTRODUCERE.................................................................................................................... 16
1.1 Introducere ................................................................................................................... 16
1.2 Contextul studiului ....................................................................................................... 17
1.3 Performanța operațională în sectorul public ................................................................ 23
1.4 Stabilirea problemei de cercetare ................................................................................. 25
1.5 Întrebări de cercetare .................................................................................................... 26
1.6 Obiectivul cercetării ..................................................................................................... 27
1.7 Domeniul de aplicare al cercetării ............................................................................... 27
1.8 Organizarea tezei de doctorat ....................................................................................... 29
PARTEA I - STAREA ACTUALĂ A CERCETĂRII TEORETICE CU PRIVIRE LA
MANAGEMENTUL INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR
INFORMATICE
CAPITOLUL II
REVIZUIREA LITERATURII PRIVIND MANAGEMENTUL INSTITUȚIILOR
PUBLICE CU PRIVIRE LA UTILIZAREA SISTEMELOR INFORMAȚIONALE .... 32
2.1 Introducere ......................................................................................................................... 32
2.2 Conceptul de performanță operațională ............................................................................. 33
2.2.1 Definirea performanței operaționale ........................................................................... 34
2.2.2 Importanța performanței operaționale......................................................................... 35
2.3 Conceptul de pregătire în domeniul IT .............................................................................. 37
2.3.1 Pregătirea IT în sectorul public ................................................................................... 38
2.3.2 Utilizarea IT-ului pentru administrarea sectorului public ........................................... 40
2.3.3 Abilitatea IT și performanțele organizațiilor .............................................................. 44
2.3.4 Importanța pregătirii IT............................................................................................... 45
2.3.5 Dimensiunile pregătirii IT........................................................................................... 46
2.3.5.1 Transparența ......................................................................................................... 48
2.3.5.2 Eficacitatea ........................................................................................................... 49
2.3.5.3 Eficiența ............................................................................................................... 50
2.3.5.4 Conștientizarea ..................................................................................................... 52
2.4 Conceptul de participare a cetățenilor ............................................................................ 54
2.4.1 Importanța participării cetățenilor ............................................................................... 54
2.4.2 Factori și provocări legate de participarea cetățenilor ................................................ 55
2.4.3 Dimensiunile participării cetățenești........................................................................... 58
2.4.3.1 Percepția cetățenilor ............................................................................................. 59
2.4.3.2 Participarea electronică a cetățenilor ................................................................... 61
2.5. Relația dintre variabilele studiului .................................................................................... 62
2.5.1 Efectul participării cetățenilor și disponibilitatea IT asupra performanței
operaționale .......................................................................................................................... 62
2.5.2. Relația dintre participarea cetățenilor și disponibilitatea IT ...................................... 69
2.5.3. Relația dintre participarea cetățenilor și performanța operațională ........................... 70
2.5.4. Relația dintre pregătirea IT și performanța operațională ........................................... 73
2.5.5. Efectul de mediere al pregătirii IT ............................................................................. 75
2.6 Competențele și educația în domeniul TIC ........................................................................ 77
2.7. E-Services pentru afaceri și în cadrul municipalităților .................................................... 79
2.8. Lacune în literatura de specialitate ................................................................................... 85
2.9. Importanța studiului ......................................................................................................... 87
2.10. Concluzii ......................................................................................................................... 90
PARTEA II - STUDII ȘI CERCETĂRI PRACTICE CU PRIVIRE LA
MANAGEMENTUL INSTITUȚIILOR PUBLICE ȘI UTILIZAREA SISTEMELOR
INFORMAȚIONALE ÎN MUNICIPALITATEA BEIRUT DIN LIBAN
CAPITOLUL III
CADRUL DE CERCETARE ................................................................................................ 93
3.1 Introducere ......................................................................................................................... 93
3.2 Cadrul teoretic al cercetării ................................................................................................ 94
3.3 Ipotezele cercetării ............................................................................................................. 95
3.3.1 Participarea cetățenilor și performanța operațională ................................................... 95
3.3.2 Participarea cetățenilor și pregătirea IT ...................................................................... 97
3.3.3 Participarea cetățenilor, pregătirea IT și performanța operațională a municipalității . 99
3.3 Teoria fundamentală a cercetării ...................................................................................... 101
3.4 Concluzii .......................................................................................................................... 104
CAPITOLUL IV
METODOLOGIA CERCETĂRII ..................................................................................... 105
4.1 Introducere ....................................................................................................................... 105
4.2 Proiectarea cercetării ......................................................................................................... 105
4.3 Proiectarea eșantionării .................................................................................................... 106
4.3.1 Unitatea de analiză .................................................................................................... 107
4.3.2 Dimensiunea eșantionului ......................................................................................... 107
4.3.3 Tehnica de eșantionare .............................................................................................. 108
4.4 Colectarea datelor ............................................................................................................ 109
4.5 Măsurarea variabilelor ..................................................................................................... 109
4.5.1 Selectarea elementelor .............................................................................................. 110
4.5.2 Pretestarea ................................................................................................................. 114
4.6 Metoda de analiză ............................................................................................................ 115
4.6.1 Analiza datelor ............................................................................................................ 115
4.6.2 Analiza preliminară ..................................................................................................... 116
4.6.3 Analiza avansată: Modelarea ecuațiilor structurale ......................................................... 118
4.6.4 Testul Sobel .............................................................................................................. 121
4.7 Concluzii .................................................................................................................... 122
CAPITOLUL V
REZULTATELE CERCETĂRII ȘI DISCUȚII ............................................................... 123
5.1 Introducere ................................................................................................................. 123
5.2 Analiza răspunsurilor la sondaj .................................................................................. 123
5.2.1 Rata de răspuns ...................................................................................................... 124
5.3 Verificarea diagnosticului .......................................................................................... 124
5.3.1 Date lipsă ............................................................................................................... 124
5.3.2 Verificarea existenței unor valori exagerate .......................................................... 124
5.3.3 Rezultatele testelor de normalitate ......................................................................... 125
5.3.4 Testul de liniaritate ................................................................................................. 127
5.4 Corelația între variabile.............................................................................................. 130
5.5 Analiza descriptivă..................................................................................................... 131
5.5.1 Distribuțiile demografice ale respondenților ......................................................... 131
5.5.2 Statistici descriptive ale tuturor variabilelor .......................................................... 133
5.6 Testarea măsurii ......................................................................................................... 134
5.7 Testarea modelului de măsurare elaborat ................................................................... 134
5.7.1 Analiza factorului de confirmare ........................................................................... 134
5.7.2 Modelul structural .................................................................................................. 138
5.7.3 Valabilitatea discriminantă .................................................................................... 140
5.7.4 Fiabilitate compusă ................................................................................................ 142
5.8 Rezultatele ipotezelor directe/modelul structural ............................................................ 143
5.8.1 Efectul de mediere/efectul indirect al variabilelor în modelul structural .............. 145
5.8.2 Testul Sobel ............................................................................................................. 146
5.8.3 Efectul de mediere / Efectul indirect al construirii unei pregătiri IT ..................... 149
5.8.3 Alte rezultate interesante din modelul structural de ordinul întâi .......................... 155
5.8.4 Alte rezultate interesante din modelul structural de ordinul doi ............................ 156
5.9 Concluzii .................................................................................................................... 157
CAPITOLUL VI
CONCLUSION .................................................................................................................... 158
6.1 Introducere ................................................................................................................. 158
6.2 Prezentarea generală a cercetării ................................................................................ 158
6.3 Rezumatul constatărilor ............................................................................................. 162
6.4 Semnificația studiului ................................................................................................ 162
6.5 Efectul politicii de cercetare ...................................................................................... 165
6.6 Limitări ale studiului .................................................................................................. 167
6.7 Cercetări viitoare ........................................................................................................ 168
6. 8. Sugestii de cercetare .................................................................................................. 169
6.10 Concluzii .................................................................................................................... 171
REFERINȚE BIBLIOGRAFICE........................................................................................... 173
ANEXE .................................................................................................................................. 191
CUVINTE CHEIE
Performanța operațională, Instituții publice, Sistemele informaționale, e-learning, Pregătire
IT, Transparență, Eficacitate, Conștientizare, Tehnologia informației și comunicării (TIC),
Modelul de acceptare a tehnologiei (TAM) , Municipalitățile din Liban.
REZUMATUL TEZEI
De-a lungul anilor, schimbarea economică a fost principala preocupare a numeroșilor
oficiali guvernamentali contemporani și a specialiștilor financiari din întreaga lume. În mod
evident, toate națiunile, inclusiv cele dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate, încearcă să
realizeze un obiectiv demn de remarcat, care sporește și sprijină dezvoltarea financiară. În orice
caz, se dezvoltă întârzierea care se datorează organizării deficitare a fondurilor, absenței e-
participării a cetățenilor, lipsei de inovație, asocierilor și progreselor greșite. În consecință,
această examinare se axează pe utilizarea tehnologiilor informatice și de comunicații (TIC) în
practicile municipalităților, în principal în domeniul serviciilor electronice care sunt
considerate ca fiind una dintre cele mai importante componente ale schimbării monetare.
Sistemele de informare au progresat spre a deveni foarte importante în sectorul privat
sau în cel public. Introducerea sistemelor informatice a schimbat modul în care managementul
este structurat și funcționează. Diferitele stiluri de planificare și implementare a afacerilor nu
sunt doar instrumente pentru înregistrarea și procesarea datelor, ci au devenit o parte esențială
în procesul de sprijin decizional care îmbunătățește performanța.
Unele țări au reușit să încorporeze TIC rapid și cu succes în operațiunile administrative
guvernamentale, însă numeroase țări în curs de dezvoltare încă încearcă să schimbe această
necesitate în siguranță. Una dintre provocările reale privind implementarea și utilizarea serviciilor
electronice se caracterizează prin comportamentul cetățeanului față de serviciile de e-participare a
cetățenilor. Succesul comerțului electronic a dus la apariția guvernării electronice. Computerele
sau tehnologiile informației și comunicațiilor, în general, au fost văzute ca o metodă de eficientizare
și eficiență a asociațiilor.
Guvernele și-au dat seama de necesitatea de a merge mult mai departe decât de
îmbunătățirea tehnologică pentru a realiza ceea ce caută de la implementarea e-guvernării.
Unele țări au reușit să încorporeze TIC rapid și cu succes în operațiunile administrative
guvernamentale, însă numeroase țări în curs de dezvoltare s-au luptat de foarte mult timp pentru a
schimba această necesitate în realitate. Aplicarea eficienței managementului în instituțiile
publice, cum ar fi municipalitățile, necesită o reconsiderare a structurii sistemului administrativ
și a instrumentelor sale de management asociate, ținând cont de istoria economică, socială și
culturală specifică a fiecărui stat. Pe lângă redesenarea soluției, managementul trebuie să
pornească de la aceste caracteristici și este necesară conformitatea cu valorile, normele, procedurile
și principiile standardizate stabilite la nivel de stat, dintre care cele mai importante sunt cele ale
transparenței, responsabilității și eficacității.
În cazul Libanului, se poate observa că reformele din sectorul public ar trebui
implementate pentru a facilita participarea deplină a cetățenilor la problemele de guvernare care
le afectează bunăstarea. Pentru ca participarea cetățenilor să fie eficientă, ar trebui să existe politici
clare care să promoveze implicarea cetățenilor în chestiuni care le afectează bunăstarea. Din acest
motiv, este absolut necesar ca municipalitățile din Liban să adopte sisteme informatice care să fie
ușor de utilizat, astfel încât acestea să poată fi utilizate cu ușurință de către cetățeni diferiți,
indiferent de nivelul lor de educație sau statut în societate. Unii oameni încă mai cred că utilizarea
IT-ului în conducerea afacerii este realizată doar de membrii de elită din societate din cauza lipsei
de cunoștințe despre importanța lor. Este important ca municipalitățile din Liban să-i informeze pe
oameni cu privire la importanța IT-ului în desfășurarea afacerilor.
Aceste percepții individuale față de sistemele informatice sunt importante pentru
municipalități, deoarece acestea îi ajută să determine disponibilitatea cetățenilor de a utiliza în
operațiunile lor programe IT alimentate. Este responsabilitatea municipalităților din Liban să
facă lobby pentru folosirea tehnologiei informației în rândul cetățenilor, unde explică în mod
clar beneficiile percepute ale utilizării acestei tehnologii în conducerea afacerilor, cum ar fi
plata facturilor, precum și alte întrebări generale despre conturile lor.
În Liban, multe municipalități încă utilizează "registre" în loc să fie computerizate
și automatizate. Cetățenii încă primesc facturi manual. În plus, majoritatea tranzacțiilor
înregistrate de aceste municipalități sunt completate manual și, eventual, susținute de sisteme
computerizate primitive. Se constată, așadar, necesitatea inevitabilă de intervenție adecvată,
includerea gestionării fezabile a operațiunilor și aplicarea adecvată a tehnologiei
informației.
Această teză se concentrează asupra modului în care e-participarea cetățenilor este
un instrument de reformă economică care poate ghida municipalitățile pentru a spori
eficiența și eficiența pregătirii IT și pentru a îmbunătăți performanța operațională. Studiul
contribuie la evidențierea impactului și impactului sistemelor informatice din interiorul
municipalităților pentru a evidenția importanța utilizării și evidențiază punctele forte și
punctele slabe care rezultă. De asemenea, această problemă nu a fost adresată cercetării în nici
o municipalitate.
Problema abordată în acest studiu este reprezentată de calitatea serviciilor furnizate
de municipalitățile din Liban care nu satisfac așteptările și nevoile cetățenilor. Astfel,
implementarea unui sistem eficient de tehnologii informaționale în cadrul factorilor interni și
externi de conducere poate îmbunătăți performanța operațională în municipalitățile libaneze
prin efectul pregătirii IT ca factor de mediere. Aceste servicii se referă, de asemenea, la
serviciile de utilitate zilnică și la alte servicii publice, care sunt necesare fiecărei municipalități.
Scopul acestei cercetări este acela de a răspunde la efectul de mediere al pregătirii
IT asupra relației dintre participarea cetățenilor și performanța operațională în cadrul
municipalităților libaneze.
Au fost stabilite următoarele obiective specifice:
1. Examinarea naturii actualelor practici în domeniul tehnologiei informației în
sectorul public din Liban, în special la nivelul municipalităților;
2. Evaluarea existenței unei relații semnificative între participarea electronică a
cetățenilor și performanța operațională a municipalităților libaneze;
3. Evaluarea existenței unei relații semnificative între percepția cetățenilor și
performanța operațională a municipalităților libaneze;
4. Evaluarea existenței unei relații semnificative între participarea cetățenilor și
performanța operațională a municipalităților libaneze;
5. Determinarea influenței pregătirii IT asupra performanței operaționale a
municipalităților libaneze.
Acest studiu extinde aplicabilitatea modelului de acceptare tehnologică (TAM) la
e-participarea cetățenilor. În același context, viziunea bazată pe resurse RBV Daft a ilustrat
resursele firmei, deoarece toate activele, capacitățile, procesele, atributele, informațiile și
cunoștințele firmei sunt controlate de firmă pentru a putea vizualiza și implementa strategiile
care îi îmbunătățesc eficiența . De asemenea, a fost utilizată o a treia teorie: Difuzarea Teoriei
Inovării (DoI). DoI se bazează în primul rând pe caracteristicile tehnologice și pe
conștiința utilizatorilor asupra sistemului.
Pentru a măsura nivelul de corelație între variabilele de cercetare, a fost aplicat un studiu
cantitativ în cadrul unui eșantion de cetățeni libanezi din diferite provincii din Liban.
Municipalitățile Beirut și Muntele Liban au fost selectate pentru că includ toate categoriile
poporului libanez și sunt considerate parte esențială a economiei din țară, jucând un rol central în
sporirea dinamismului economic. De asemenea, cetățenii din Beirut și Muntele Liban au fost
selectați deoarece reprezintă un eșantion reprezentativ de cetățeni educați care se ocupă în mod
regulat cu servicii electronice. Astfel, a fost proiectat un chestionar pentru colectarea datelor
primare pe un eșantion de 564 de cetățeni. Datele colectate au fost analizate și apoi au fost
prezentate discuții și câteva recomandări pentru studiile viitoare.
Teza de doctorat este structurată în șase capitole:
Capitolul I, Introducere, examinează importanța studiului, inclusiv partea teoretică,
precum și contextul țării de studiu: Liban. În plus, sunt prezentate obiectivele cercetării,
semnificația și domeniul de aplicare al studiului, iar în final este inclusă o prezentare generală
a organizării tezei.
Capitolul II, Revizuirea literaturii privind managementul instituțiilor publice care
utilizează sistemele informatice, discută conceptul de performanță operațională și importanța
acesteia în operațiunile organizațiilor, în special ale municipalităților din Liban. Această
secțiune abordează, de asemenea, conceptul de pregătire în domeniul IT și legătura acesteia
cu funcțiile municipalităților. Importanța pregătirii IT pentru sectorul public și a
dimensiunilor sale sunt discutate în mod critic, iar secțiunea privind participarea cetățenilor și
dimensiunile sale includ percepția cetățenilor, precum și e-participarea cetățenilor.
Provocările legate de participarea cetățenilor vor fi, de asemenea, subliniate în acest capitol.
Se poate observa că există diferiți factori de participare a cetățenilor care afectează
performanța operațională prin pregătirea IT în municipalitățile libaneze. Literatura analizată s-
a axat în principal pe conceptele privind participarea cetățenilor, performanța operațională și
pregătirea IT. O analiză aprofundată a literaturii revizuite arată că aceste concepte sunt
interdependente și au un impact asupra performanței municipalităților. Mai mult, s-a observat
că participarea cetățenilor este foarte importantă în funcționarea municipalităților, deoarece
contribuie la îmbunătățirea eficienței acestora. Prin urmare, factorii precum participarea
cetățenilor și pregătirea IT trebuie să fie adoptați de municipalități pentru a-și îmbunătăți
performanțele operaționale pentru a îmbunătăți bunăstarea și calitatea vieții cetățenilor.
Capitolul trei, Cadrul de cercetare, ilustrează ipotezele tezei. Cercetarea urmărește să
determine relațiile dintre participarea cetățenilor, pregătirea IT și performanța operațională a
municipalităților în Liban. Acest capitol a propus teoriile privind modelul de acceptare
tehnologică (TAM), DOI și viziunea bazată pe resurse (RBV), pe lângă ipotezele de cercetare
care sunt dezvoltate în mod consecvent cu întrebările și obiectivele cercetării. Pe baza revizuirii
literaturii și a obiectivelor studiului, sunt prezentate următoarele ipoteze:
Ipoteza 1: Există o relație semnificativă și pozitivă între participarea cetățenilor și
performanța operațională a municipalităților.
Ipoteza 2: Percepția cetățenilor are o influență semnificativă și pozitivă asupra
performanței operaționale a municipalităților.
Ipoteza 3: Participarea electronică a cetățenilor are o influență semnificativă și
pozitivă asupra performanței operaționale a municipalităților.
Ipoteza 4: Percepția cetățenilor are o influență semnificativă și pozitivă asupra
pregătirii IT.
Ipoteza 5: Participarea electronică a cetățenilor are o influență semnificativă și
pozitivă asupra pregătirii IT.
Ipoteza 6: Eficiența IT este un mediator între participarea cetățenilor și
performanța operațională a municipalităților în Liban.
Ipoteza 7: Pregătirea IT are o influență mediatoră semnificativă și pozitivă între
percepția cetățenilor și performanța operațională a municipalităților.
Ipoteza 8: Pregătirea IT are o influență semnificativă și pozitivă de mediere între
participarea electronică a cetățenilor și performanța operațională a
municipalităților.
Capitolul IV, Metodologia cercetării, prezintă metodologia utilizată pentru a analiza
impactul participării cetățenilor moderat de pregătirea IT la performanțele operaționale ale
municipalităților. De asemenea, se evidențiază măsurarea variabilelor, a instrumentelor
utilizate pentru procedura de sondaj și de colectare a datelor, inclusiv a populației și a metodelor
de eșantionare legate de sectorul public din Liban. Datele primare pentru această cercetare au
fost colectate prin intermediul unui chestionar. Acest studiu este clasificat ca o cercetare
corelațională, deoarece studiază corelația dintre variabile diferite, în principal participarea
cetățenilor, pregătirea IT și performanța operațională a municipiului. Metodologia cercetării a
fost selectată ca fiind cantitativă pentru a ajunge la un eșantion mai mare de respondenți. De
asemenea, în acest mod se asigură informații mai obiective și mai exacte pentru generalizarea
rezultatelor.
Populația țintă selectată a acestei cercetări este reprezentată de cetățenii majorității
provinciilor din Liban, dar concentrarea a fost în principal în Beirut și Muntele Liban,
deoarece reprezintă un mediu activ în care majoritatea sunt cetățeni educați, precum studenți,
angajați și manageri. Acești oameni sunt familiarizați și foarte interactivi cu serviciile
electronice mai mult decât oricare alți cetățeni tipici care locuiesc în zonele rurale. Unitatea de
analiză utilizată în cadrul acestei cercetări este reprezentată de cetățenii libanezi cu vârsta
între 22 de ani (absolvenți de facultate) și de 64 de ani (exceptând pensionarii) care au acces
la Internet și sunt familiarizați cu utilizarea e-serviciilor pe site-uri de afaceri, în timp ce
dimensiunea eșantionului este de 560.
Datele colectate din chestionare au fost analizate și ipotezele au fost testate prin SPSS
și AMOS. Analiza datelor acestei cercetări implică două etape: analiza preliminară a fost
utilizată pentru a măsura valabilitatea și fiabilitatea datelor și a fost efectuată analiza descriptivă
pentru determinarea caracteristicilor demografice ale eșantionului studiului; în al doilea rând,
variabilele au fost măsurate și ipotezele de cercetare propuse au fost testate utilizând analiza
factorilor și SEM.
Capitolul V, Rezultatele cercetării și discuții, se concentrează pe analizarea datelor
colectate din sondaj. Pe baza rezultatelor SPSS, acest capitol prezintă rata de răspuns,
statisticile descriptive și profilul respondenților. De asemenea, se discută măsurile de fiabilitate
și analiză a factorilor care au fost efectuate pentru a confirma validitatea datelor utilizate în
această cercetare. Ulterior, acest capitol raportează rezultatele AMOS, incluzând analiza
factorului de confirmare pentru variabilele exogene și endogene și modul în care a fost aprobat
modelul structural. Mai mult, rezultatele testării ipotezelor sunt sintetizate pe baza efectelor
directe și indirecte ale construcțiilor de cercetare. În cele din urmă, se discută rezultatele
cercetărilor.
Analiza empirică a fost efectuată în două faze. Faza inițială a fost pregătită utilizând
SPSS, unde a fost efectuată verificarea diagnosticului și apoi testată pentru valori extreme și
valori lipsă înainte de efectuarea analizei SEM. Mai mult, a fost foarte important să se evalueze
fiecare scară pentru fiabilitatea inter-consecventă, utilizând alfa Cronbach, profilul demografic
al respondenților și rezumatul descriptiv al datelor. În ceea ce privește a doua fază, care este
mai mult legată de testarea ipotezelor, SEM a fost utilizată prin AMOS. Valabilitatea fiecărui
construct a fost măsurată prin CFA și apoi măsurătorile și modelele structurale au fost
dezvoltate pe baza bunătății indicilor de potrivire. Analiza folosind tehnica SEM a stabilit
rezultate semnificative.
Cele opt ipoteze propuse ale acestei cercetări au fost testate utilizând software-ul
AMOS, unde s-au studiat efectele directe și indirecte ale participării cetățenilor, în principal
percepția cetățenilor și participarea electronică a cetățenilor și efectul de mediere al pregătirii
IT asupra performanței operaționale a municipalităților. Acest lucru a dus la confirmarea a
patru ipoteze în timp ce patru ipoteze au fost respinse. În general, atât participarea cetățenilor
la e-participare, cât și percepția cetățenilor au un efect semnificativ și pozitiv asupra pregătirii
IT în Liban. Cu toate acestea, participarea electronică a cetățenilor are un efect semnificativ
dar negativ asupra performanței operaționale, în timp ce percepția cetățenilor are o influență
nesemnificativă, dar pozitivă asupra performanței operaționale. În ceea ce privește pregătirea
IT, aceasta are un efect pozitiv semnificativ asupra performanței operaționale a
municipalităților și are un bun efect de mediere asupra relației dintre participarea cetățenilor,
inclusiv participarea electronică a cetățenilor, percepția cetățenilor și performanța operațională.
Capitolul VI, Concluzii, oferă un rezumat al cercetării și sunt prezentate concluziile
analizei datelor. În plus, importanța studiului este ilustrată în termeni de abordări educaționale
și empirice. Apoi, sugestiile pentru factorii de decizie politică și practicienii sunt stabilite prin
implicarea politică. Restricțiile acestei cercetări sunt evidențiate, iar recomandările pentru
studiile viitoare sunt enunțate.
Importanța studiului
Această cercetare are o valoare importantă pentru organizațiile publice. În primul
rând, acest studiu se concentrează asupra caracteristicilor TIC pe care organizațiile ar trebui să
le respecte pentru a implementa și menține în mod corespunzător progresul serviciilor
electronice. În al doilea rând, prezintă noi concepte referitoare la serviciile de guvernare
electronică și tinde să încurajeze organizațiile să adopte instrumentele TIC în strategiile lor,
astfel încât să elimine corupția, să încurajeze încrederea și apoi să împuternicească performanța
economiei.
Din perspectiva teoretică, acest studiu a demonstrat importanța percepției participării
cetățenilor și a participării electronice a cetățenilor la nivel macro. Mai mult, a contribuit la
dezvoltarea literaturii de specialitate, evidențiind și discutând lacunele privind relația dintre
participarea cetățenilor și performanța operațională în municipalitățile din Liban. În plus,
această cercetare a demonstrat impactul indicatorilor de participare a cetățenilor și a pregătirii
IT, precum eficiența, transparența și conștientizarea performanței operaționale a
municipalităților, care au potențialul de a fi incluse în viitoarele studii la nivel macro.
Rezultatele acestui studiu au clarificat impactul pozitiv și negativ al participării cetățenilor
asupra performanței operaționale.
Mai mult, această cercetare a contribuit printr-un cadru complex, complet diferit de
cercetările anterioare care au utilizat lucrări mai puțin complicate în cadrul tehnicii SEM.
Aplicarea SEM va fi considerată o contribuție metodologică, ca rezultat al promovării unei
calități îmbunătățite a cercetării, în special în testarea efectului de mediere al pregătirii IT
asupra relației dintre participarea cetățenilor și performanța operațională a municipalităților.
De asemenea, instrumentul de cercetare a fost măsurat prin coeficientul Cronbach alfa, analiză
corelativă confirmatoare pentru a determina validitatea constructivă și fiabilitatea care oferă
succesiv rezultate robuste pentru concluzii și generalizabilitate.
Această cercetare oferă perspective avantajoase că practicile de e-guvernare și
aplicațiile de bună guvernare vor spori încrederea publicului în Liban. În primul rând,
rezultatele acestui studiu vor atrage atenția factorilor de decizie guvernamentali asupra
importanței dezvoltării sectorului TIC în departamentele acestora. Astfel, aceasta permite
publicului larg să adopte decizii de investiții înțelepte.
Rezultatele cercetării arată că eficiența și conștientizarea sunt mediate în mod
semnificativ de disponibilitatea IT de a îmbunătăți performanțele operaționale ale
municipalităților. Acest lucru indică faptul că guvernul libanez trebuie să perceapă participarea
cetățenilor ca fiind una din principalele caracteristici ale oricărei țări care dorește să se dezvolte
și trebuie să adopte o strategie bine integrată pentru dezvoltarea practicilor de e-servicii ale
acestor municipalități pentru a maximiza încrederea cetățenilor libanezi în municipalitățile lor.
Cu toate acestea, transparența a arătat o relație nesemnificativă pentru a media relația dintre
participarea cetățenilor și performanța operațională a municipalităților. Acest lucru arată că
guvernul libanez are discrepanțe în acest sector și are nevoie de restructurare. Contribuția este
de a evidenția aceste probleme și de a investi în studii viitoare pentru a căuta mai mult și a
descoperi soluții pentru astfel de lacune în performanța municipalității.
Limitările studiului
Deși această cercetare a fost efectuată pentru a se completa literatura de specialitate și
studiile empirice anterioare, au existat unele limitări la nivelurile metodologice și deci
geografice. De asemenea, accentul acestui studiu a fost limitat din punct de vedere geografic
la cetățenii provinciilor din Beirut și Muntele Lebanon. O limitare suplimentară este lipsa unor
studii empirice anterioare, în special în Liban. Acest lucru implică faptul că ar trebui să se
depună eforturi pentru a susține această cercetare, astfel încât aceasta să fie utilizată ca bază
pentru studii viitoare în domeniul participării cetățenilor, pregătirii IT și performanței
operaționale a municipalităților din Liban.
Cercetări viitoare
Studii suplimentare ar trebui să fie efectuate cu privire la participarea cetățenilor și
adoptarea pregătirii în materie de IT, care pot conduce la descoperiri alternative importante.
De asemenea, cercetările viitoare ar putea utiliza eșantionări variate suplimentare pentru a
verifica construcțiile dezvoltate în cadrul acestui studiu. Cercetări viitoare pot analiza diferite
aspecte ale impactului la nivel macro al participării cetățenilor din Liban în domenii precum e-
finance, e-water, e-sănătate și comerțul electronic.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
1- André, P. (2018). “Citizen Participation”.Encyclopedic Dictionary of Public
Administration. ArabiaGIS (2018). Municipality Solutions.” Retrieved from:
http://www.arabiagis.com/Products/E-Municipality.aspx
2- Andersen, B. and M. Blegvad (2006), “Does Ownership Matter for the Delivery of
Professionalized Public Services? Cost Efficiency and Effectiveness in Private and Public
Dental Care for Children in Denmark”, Public Administration, 84(1), pp. 147-164.
3- Berthon, P., et al. (2008). E-readiness and trust: macro and micro dualities for e-commerce
in a global environment. International Marketing Review, 25(6), 700-714.
4- Bertot, C., et al. (2010). Using ICTs to create a culture of transparency: E-government
and social media as openness and anti-corruption tools for societies. Government
Information Quarterly, 27, 264–271.
5- Bang, H. and Esmark, A. (2010) Governmentality and the Political (System).
Administrative Theory & Praxis 32 (2), 262-268.
6- Battistoni et al. (2013) “An Analysis of the Effect of Operations Management Practices
on Performance” International Journal of Engineering Business Management, Vol 5, No
44.
7- Byrne, B. M. (2010). Structural equation modeling with AMOS: Basic concepts,
applications, and programming. New Jersey: Lawrence Erlbaum Associated.
8- Carreira, V., Machado, J.R. and Vasconcelos, L. (2016). “Engaging Citizen
Participation—A Result of Trusting Governmental Institutions and Politicians in the
Portuguese Democracy.” Soc. Sci. 5, 40.
9- Chi, J. and Sun, L., (2015). IT and competitive advantage: A study from micro
perspective. Modern Economy, 6(03), p.404.
10- Das, J., et al. (2009). Global e-government and the role of trust: A cross country analysis.
International Journal of Electronic Government Research, 5(1), 1-18.
11- Dogan, O.I. (2013). “The Impact on the Operational Performance of World Class
Manufacturing Strategies: A Company Application.” International Journal of Business,
Humanities and Technology Vol. 3 No. 8.
12- Estevez, E., & Janowski, T. (2013). Electronic governance for sustainable development -
conceptual framework and state of research. Government Information Quarterly, 30, S94–
S109. http://dx.doi.org/10.1016/j.giq.2012.11.001
13- Feizollahi, S. et al (2014). “Investigation the effect of Internet Technology on
Performance of services organizations with e-commerce orientations”Behavioral
Sciences 109, Pp 605 – 609.
14- Homaid, A.A., Minai, M.S. and Rahman, H.A., (2015). TQM and performance linkage in
the microfinance institutions: The mediating role of IT capability. Asian Social
Science, 11(21), p.213.
15- Hwang, G., Han, S., Jun, S and Park, J. (2014). “Operational Performance Metrics in
Manufacturing Process: Based on SCOR Model and RFID Technology.” International
Journal of Innovation, Management and Technology, Vol.5.No.1.
16- Jalali, F., & Khorasani, F. (2012). The relationship between e-government and the public
trust among the citizens in district 5, Tehran. Research Journal of Applied Sciences,
Engineering and Technology, 4(23), 5261-5267.
17- Kim, Y., & Lui, S. (2015).The impacts of external network and business group on
innovation: Do the types of innovation matter? Journal of Business Research, 68(9),
1964-1973
18- Li, B. (2015). “The Effects of New Technology Flexibility on Innovation Performance in
the Post Implementation Age” International Journal of Business and Social Science Vol.
6, No. 5.
19- Liu, H., Ke, W., Wei, K.K. and Hua, Z., (2013). The impact of IT capabilities on firm
performance: The mediating roles of absorptive capacity and supply chain
agility. Decision Support Systems, 54(3), pp.1452-1462.
20- Mazidi, A.R.K., Amini, A. and Latifi, M., (2014). The impact of information technology
capability on firm performance; a focus on employee-customer profit chain. Iranian
Journal of Management Studies, 7(1), p.95.
21- Oh, Y & Park (2013). “The Effect of Political Institutions on the Use of Citizen
Participation Programs.”The Korean Journal of Policy Studies, Vol. 28, No. 2, pp. 25-48
22- Pérez-López, S. and Alegre, J., (2012). Information technology competency, knowledge
processes and firm performance. Industrial Management & Data Systems, 112(4),
pp.644-662.
23- Rowley, J., Baregheh, A., & Sambrook, S. (2011). Towards an innovation-type
mapping tool. Management Decision, 49(1), 73–86.
24- Soto-Acosta, P., Popa, S. and Palacios-Marqués, D., (2016). E-business, organizational
innovation and firm performance in manufacturing SMEs: an empirical study in
Spain. Technological and Economic Development of Economy, 22(6), pp.885-904.
25- Thouin, M.F., Hoffman, J.J. and Ford, E.W., (2008). The effect of information technology
investment on firm-level performance in the health care industry. Health Care
Management Review, 33(1), pp.60-68.
26- Verhoest, Koen (2005), “Effects of Autonomy, Performance Contracting and
Competition on the Performance of a Public Agency”, Policy Studies Journal, 33(2).
27- Vize, R., Coughlan, J., Kennedy, A. and Ellis-Chadwick, F., (2013). Technology
readiness in a B2B online retail context: An examination of antecedents and
outcomes. Industrial Marketing Management, 42(6), pp.909-918.
28- Zeinali, Z. (2010). Developing a relationship matrix for organizational learning and
innovativeness : with a case study in a manufacturing company. International Journal
of Business and Management, 5(7), 187–203.
