Download - Sisteme de Lansare Ale Navelor
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
1/64
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
2/64
CALA DE LANSARE A NAVELOR
POTR CONTAINER CU LUNGIMEA
DE 110M
- 2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
3/64
CAPITOLUL 1
Intr!"#$r$
Nava este o constructie tehnica complexa, care necesita o multitudine de
cunostinte teoretice si practice in scopul proectarii, executarii si exploatarii ei.
Problemele multiple privind elementele de constructie si rezistenta a corpului
navei,statica navei [conditii de echilibru,flotabilitate,forme geomertice ale
corpului,stabilitate si nescufundalbilitate] si dinamica navei [rezistenta la
inaintare,propulsie si guvernare],sunt studiate in clasa a ! a,iar problemele dotarii
navei cu instalatii de forta,mecanisme de punte,instalatii de bord, instalatii electrice
etc. ,precum si problemele tehnologiei de fabricatie a navelor, vor fi studiate in clasa a
!! a .
!nsusirea acestei discipline este necesara atat celor ce se pregatesc pentru
construirea navelor,cit si celor care vor participa la exploatarea lor,toti avand aceiasi
raspundere,de a asigura navei calitati de rezistenta, etanseitate,economicitate,navigatie
si exploatare superioare,pentru a preveni eventuale esecuri in constructie sau avarii in
exploatare.
!nca din cele mai indepartate timpuri,oamenii au fost atrasi de regiunile
scaldate de apele riurilor, fluviilor si marilor, unde se indeletniceau la inceput cu
pescuitul, iar mai tirziu cu negotul.
!nceputurle navigatieiau fost timide,iar evolutia ei lenta a fost determinata de
dezvoltarea fortelor de productie,acumularea de cunostinte si experienta."in
totdeauna insa,constructia de navesi arta navigatiei au fost si ramanmeserii
pasionante.
- # -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
4/64
$stazi nu se poate imagina evolutia civilizatiei fara existenta unei legaturi
intre continentele si insulele incon%urate de intinderi ne marginite de apa.
!storia dezvoltarii mi%loacelor de navigatie, intelegand prin mi%loace de
navigatie tote navele si corabiile, precum si formele stravechi, primitive, care s-au
dezvoltat si perfectionat de-a lungul mileniilor,incepe probabil,cu triunghiul unui
copac,smuls de furtuna si purtat pe langa mal de curentul apei, copac pe care omul
primitiv a avut cura%ul sa sara, dupa exemplul unor pasari si animale care obi%nueau sa
calatoreasca astfel.
Primele mi%loace de navigatie, construite in mod constient, au fost plutele, careau aparut acolo unde se gaseau din belsiug copaci analti, trestie, papirus, bambus sau
stuf obisnuit. Plutele erau construite din astfel de materiale legate.
&ai trziu, apare luntrea, mai mica si mai usoara, confectionata la inceput dintr-
un trunchi de copac scobit, purtand numele de piroga. 'n mi%loc de navigatie foarte
vechi a fost lunirea din coa%a de copac si,nu mult mai tarziu, luntrea cu osaturadin
lemn, dar cu borda%ul din piele de animale.
(reptat, oamenii au invatat sa construiasca nave si sa navigheze [fenicioni,
egipteni etc..Navele lor purtau numele de galeri si erau propulsate de un nr. &are de
rame actionate de sclavi. )alere au construit apoi grecii si romanii
Printre cei mai priceputi si andrazneti navigatori au fost si vi*ingii care, cu
navele lor usoare dar foarte solide,au pornit din fiordurile peninsulei +candinave si au
cutreerat toate tarmurile europene ale $tlanticului si ale &editeranei [in sec.al !-lea]
'n avant deosebit au cunoscut constructiile navale si navigatia in epoca
calatoriilor geografice care au durat de la sfrsitul sec.al -lea pana la mi%locul sec al
!!!-lea.
- -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
5/64
Portughezi si spaniolii sunt crearorii tipurilor de nave cu vela, numite caravele,
cu care intreprind cele mai indraznete actiuni,ce au condus in final la o serie de
descoperiri geografice.
!nventarea masinii cu abur, in primele decenii ale secolului trecut, si apoi
prelucrarea pe scara industriala a otelului, au produs o mare revolutie in domeniul cost
actiuniilor navale. Primul care a gasit solutia satisfacatoare a folosirii fortei aburului
ca mi%loc de propulsie a navei a fost robert fultur, care in 1/0 realizeaza vaporul cu
aburi ,,)lermont.
!ntre anii 1/ si 10/ zbaturile sunt inlocuite complet de catre elice la toate
navele maritime. +e inregistreaza apoi progrese continue atat in constructia corpului
cat si in canstructia masinii de propulsie3 corpul navei este construit complet din otel,masinile cu abur cu piston sunt inlocuite prin turbine iar mai apoi prin motoare cu
combustie interna.
&otorul diesel introdus initial ca masina de propulsie la navele mici, prin
perfectionare a devenit principalul aparat motor pentru propulsie navelor cu puteri
pana la //// )P si chiar mai mult. $cesta face posibil ca navele se realizeze viteze
mari, fiind dotate cu motoare puternice cu un consum specific redus de combustibil.
4olosirea otelului de calitate si introducerea sudurii electrice, ca si folosirea
alia%elr usoare si a materialelor plastice au determinat un pas inainte in construirea
navelor cu pret de cost mai redus si mai usoare. !n viitor se prevede folosirea fibrelor
de sticla, ieftine, usoare, rezistente la solicitarile si cu o tehnologie relativ simpla.
Perfectionarea aparatelor de navigatie a facut posibila constructia unor nave din ce in
ce mai simple si sigure.perspectivele de viitor pe plan mondial in constructia navelor
sunt legate de posibilitatea inlocuirii motoarelor diesel prin turbine cu gaze si de
utilizarea reactoarelor nucleare pentru propulsie navei.
+ecolul nostru se caracterizeaza in domeniul constructiilor navale printr-o
tendinta catre gigantism, statele cu vachi traditii intrecandu-se in a construi vase cat
mai mari.
"aca performantele navelor gigant sunt spectaculoase tot atat de importante
chir daca au dimensiuni mai mici sunt navele comerciale avand diferite destinatii3
cargouri de diferite tipuri, traulere, nave frigorifice, mineraliere etc., care deservesc
schimbul de marfuri intre state aflate la distante mari. Navele comerciale de transport
raman elementul de baza al comertului mondial
- 5 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
6/64
EVOLUTIA CONSTRUCTIILOR NAVALE
IN TARA NOASTRA
$sezareea tarii noastre pe malul "unarii si iesirea la mare au facut ca inca din
vechime, sa existe o activitate destul de intensa in domeniul naavigatiei si al
constructiilor navale la gurile "unarii si pe tarmul dobrogean al &arii Negre. $ceasta
activitate era desfasurata in coloniile intemeiate de greci. !n timpul ocupatiei romane
activitatea a continuat fiind intrerupta pe la %umatatea secolului al !!!-lea e.n. de
popoarele migratoare.
&ai tarziu, tarile romane avand relatii comerciale cu republicile italiene
6enova si enetia, s-au amena%at la gurile "unarii si pe tarmurile invecinate ale &arii
Negre porturi pentru navele acestora si pentru cele romanesti.
!n a doua %umatate a secolului al !-lea a avut loc dezvoltarea industriei in tarile
romanesti, inclusiv industria constructiilor navale. $stfel au luat nastere santierele
navale de la (urnu +everin7 cel mai vechi santier naval8, 6alati, braila, giurgiu, (ulcea
, )onstanta si mai tarziu 9ltenita. "enumirea de santier data acestor intreprinderii este
improprie, deoarece ele se compuneau din ateliere slab utilate, in care se executa
reparatii de nave, si foarte rar constructii de nave fluviale sau ambarcatiuni de mica
importanta erau cumparate din strainatate."espre o industrie a constructiilor navale in tara noastra nu se poate vorbi
decat dupa 2# august 1:. ca si celelalte ramuri ale economieie nationale industria
constructiilor navale a capatat o mare dezvoltare atat in ceea ce priveste numarul cat si
in ceea ce priveste marimea si gradul de complexitate ale navelor cese construiesc in
santierele noastre navale.
- -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
7/64
;ocul atelierelor cu utila% invechit in care sistemul de lucru era mestesugaresc
l-au luat mari santiere navale dotate cu utila% modern in care se construiesc nave
maritime si fluviale. $cestea sunt cunduse de o )entrala industriala
7 ) pentru tranportul containerelor si
navelor fluviale pentru pasageri, de 2// locuri.
!n orientarile generale cu privire la planul cincinal de dezvoltare economico-
sociala a =omaniei in perioada 1:1 @ 1:5 se arata3 A 9 atentie deosebita se va
acorda utilizarii capacitatiilor de productie din santiere navale pentru construirea de
nave petroliere si mineraliere de mare tona%, nave specializate nave tehnice si fluviale
asigurandu-se cerinte interne de dotare cat si disponibilitati pentru export. !n lumina
acestor documente de partid printre navele care vor fi construite in santierele navale si
in intreprinderile )entralei !ndustriale N avale se amintesc3
- la +. N. 6alati, pe langa cargouri pentru marfuri generale si vrachiere de
15///- 1/// td> se construiesc mineraliere de 5/// td>, in docul uscat destinat
navelor de tona% sporit nave colectoare frigorifice pentru pescuit, bar%e de #/// t,
dragi absorbante- refulare de #// m#Bh, precum si platforme de fora% marin pentru
prospectare si exploatare3
- la +. N. 9 ;( motonave fluviale de
5/// td> motonave pentru fluvii si lacuri de 215/ td>, remorchere de 2 12// )P,
dragi maritme de //m# si de 0/m# , dragi absorbante- refulare de 1//m# pasagere
de 2// de locuri cu grad de confort sporit, gabare basculante de 5//m#
- 0 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
8/64
- la santierul de la "robeta (urnu +everin - cargouri pentru marfuri generale
de 2///- 25// td>, tancuri petroliere de 5/// td>, salande maritime autopropulsante
de 5// si :/m#, gabare fixe de 5// si de 1///t , salande CDdro- E;$PP de :/m# si
tancuri fluviale de 15//tF
- la + .N. Graila @ cargouri de 05// td>, de 5// td> si de 15/// @ 1/// td>,
traulere de 5/// t , nave de aprovizionare pentru platforma de fora%, remorchere
impingatoare de 1/ )P
- ;$ s.n 6iurgiu pasagere de 15/ locuri, remorchere de 2 // )P, de 2#//
)P, +;
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
9/64
CAPITOLUL II
LANSAREA LONGITUDINALA
$ceasta poate fi facuta cu pupa sau cu prova inainte. $cest lucru nu are
importanta din punct de vedere al calculelor.
"in coniderente practice navele se lanseaza mai intotdeauna cu pupa inainte deoarece
constructia navei incepe cu pupa, iar pesca%ul pupa fiind mai mare lansarea se termina
mai repede, de asemenea, prin lansare cu pupa inainte se evita avarierea carmei si a
elicei in timpul rotirii pe reazem.
)aile pentru lansare longitudinala se pot construi numai in santierele navale
maritime sau in cele fluviale prevazute cu bazine speciale de lansare lipsite de
curentul apei.
'nghiul de inclinare a cailor de lansare fata de orizontala apei este H 2,5 ... 5 /.
unghiul de inclinare poate fi constant sau variabil. !n cazul al doilea cala de lansare
are forma unui arc de cerc cu raza mare de curbura.
- : -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
10/64
4ig 1.1 4ortele care actioneaza asupra navei la lansare
Frt$%$ #&r$ t'n$&(& 'n t')*"% %&n+&r''. $supra ansamblului mobil nava-
sanii actioneaza in timpul lansariiF greutatea de lansare P1, in t3
P1HP I p,
in care3
P este greutatea navei in faza de lansareF
p- greutatea saniilor si a echipamentului de lansare.
"aca se descompune forta P1 in doua componente ca in figura 1.1 atunci se
obtine 3
J H P1 cos K @ forta normala preluata de saniiF
(HP1 sin K @ forta care actioneaza nava in timpul lansarii.
4orta J da nastere unei forte de frecare 434HLJ sau 4HLP1 cos. K
- 1/ -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
11/64
F&($%$ %&n+&r'' %ng't"!'n&%$.;a lansarea longitudinala in functie de caracteru
miscarii navei lansate si de variatia fortelor ce actioneaza se disting in patru f
Prima faza a lansarii longitudinale se socoteste de la inceputul miscarii dupa
indepartarea opritorilor si pana in momentul intrarii in apa a corpului navei sau a
instalatiei de lansare.
4ortele care actioneaza in prima faza suntF - greutatea navei Psi reactiaunea calei N .
)omponentele normale ale acestor douo forte se echilibreaza reciproc, iar
inaintarea navei se face sub actiunea fortei (, asa cum reiese din figura 2.19 reteta fregventa de unsoare prevede pentru stratul de presiune parafina si
vaselina, pentru stratul intermediar @ ulei de masina si parafina si pentru stratul de
lansare vaselina si ulaiul de masina.
=eteta unsorii trebuie aleasa cu mult discernamant de calitatea ei depinzand in
mare masura succesul lansarii.
;ansarea transversala se poate face si prin cadere sau prin rasturnare.
;a lansarea unghiul de inclinare a calei pentru nave medii are valoarea3
tg M H 1B511B1:.
;ansarea se executa pe 2. cai de lansare viteza navei in timpul lansarii
atingand valorii intre 5,5 mBs.
4ata de lansarea transversala lansarea longitudinala are o seriede avanta%e
printre care3
- instalatia de lansare este mai scumpaF
- pregatirea instalatiei de lansare si asezare navei pe saniii necesita un volum
de lucrari foarte ridicat si de mare complexitateF
- la apa curgatoare sau cu corpul navei este foarte citat din momentul cand
pupa intra in apa putandu-se provoca deformatii generale ale corpului si mai al es
deformatii in regiunea provaF
- inertia fiind mare in cazul bazinelor cu dimensiunireduse trebuie sa se
prevadasuficiente mi%loace de franare care sa previna lovirea navei de malul opus.
- 11 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
12/64
;ansarea longitudinala se foloseste numai in santierele navale maritime
"e regula aceasta lansare se face cu docuri uscate. "ocurile plutitoare se
folosesc mai mult in cazul lansariilor navelor dupa reparatii.
!n docul uscat care este un bazin sub nivelul apei cu trei pereti betonati si unul
in comunicarea cu apa nava se construieste ca si pe cala de constructie.
"upa aducerea navei in situatia de lansare prin tevi ce strabat poarta care inchide
latura docului in contact cu apa se introduce apa in doc in mod treptat.
;a un anumit nivel se deschuide poarta si se scoate nava.
$cest sistem de lansare este foarte sigur si fara riscuri, docul uscat insa are o
constructie si o intretinere costisitoare.
4ig 2.1 "oc uscat
- 12 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
13/64
"ocul este prevazut cu o puternica statie de pompare care la nevoie si refulare
apa din el.
"ocul plutitor este o constructie capabila sa se afunde si apoi sa iasa la
suprafata preluand pe puntea sa special amena%ata o alta nava.
ariatia de pesca% a docului se realizeaza prin umplerea si golirea tancurilor de apa cu
care este prevazuta. !nundarea se face prin valvule cu actionarea de la distanta iar
refularea prin statia de pompare.
"upa cum s-a mai spus, docurile plutitoare se folposesc mai ales la ridicarea
navelor pentru reparatii la partea imersa. (ara noastra dispune de docuri plutitoare cu
capacitatea de ridicare de /// si 15/// t si doc uscat capabil sa monteze corpuri de
nava pana la 15////td>."ocul plutitor se poate folosi si pentru lansarea navelor de pe cala.
!n acest caz, nava construita pa cale orizontale este trasa pe doc.
+e cere insa o adancime minima a apei la malul calei de lansare adancii.
;ansarea mecanizata se poate face cu macarale in cazul navelor mici si cu carucioare
autoridicatoare sau cu platforma sincrolift etc. ,in cazil navelor mai mari.
)arucioarele autoridicatoare prezinta marele avanta% al reglarii simple a
inaltimii pe verticala inlaturand operatia laborioasa de asezare a scareurilor si
suporturilor ridicarea si coborarea blocurilor de chila cu a%utorul penelor etc.
$semenea instalatii de lansare este realizata si la +antierul naval 6alati si este
in perspectiva si la alte santiere navale din tara.
Platforma sincron sunt platforme cu posibilitatea de ridicare si coborare pe verticala
actionate de vinciuri sincronizate.
. Pentru deplasarea navei este necesar ca forta conponenta ( a greutatii de
lansare sa fie mai mare decat forta de frecare 4F
( O 4
P1 sin K O L P1 cos K
(g K O L
Pentru ca nava sa se poata deplasa independent,este necesar ca panta cailor de
lansare sa fie mai mare decat coeficientul de frecare
.
- 1# -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
14/64
A doua faza incepe din momentul intrarii in apa a varfurilor saniilor.
!n aceasta faza, in afara de fortele aratate la prima mai mare o forta de flotabilitate
datorita partii imense a navei si instalatiei de lansare cat si o forta de rezistenta la
inaintare =.
'ltima nu are influenta asupra micsorarii vitezei navei si de aceea nu se ia in
considerare la calculul lansarii.
"aca se studiaza fortele ce actioneaza se observa ca in aceasta faza poate
aparea fenomenul de rastirnare din cauza rotirii navei sub actiunea unui moment in
%urul pragului de lansare.
"aca centrul de greutate al navei trece peste pragul de lansare atunci greutatea
P1 produce momentul 3
&P1 HP1 a
4orta de flFotabilitate da nastere unui cuplu de sens contrar momentului & p1 ,
si anumeF
& H QRb
'nde a si b sunt bratele de greutate si flotabilitate F
@ volumul partii imense.
"aca & p1 O &, atunci nava tinde sa se roteasca pe pragul de lansare iar
ulterior continuand miscarea de translatie creste forta de flotabilitate, momentul ei
devine preponderent si nava se roteste in sens opus.
;a redresarea navei corpul ei devine din nou in contact cu cala de lansare, dar se
produce o lovitura care poate provoca avarii instalatiei de lansare sau chiar navei.
- 1 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
15/64
=otirea navei pe pragul de lansare numita si saltul navei este foarte periculoasa,
deoarece poate duce la deteriorarea navei sau a instalatiei de lansare. Pentru a evita
aparitia fenomenului de rasturnare, practic balanseaza spre prova si deci sa se
micsoreze momentul greutatii.
A treia faza incepe odata cu plutirea navei si continua pana in momentul
desprinderii saniilor de caile de lansare.
!n aceasta faza, forta de greutate P si cea de flotabilitate trebuie sa aiba momentul
identice.
"eoarece forta de flotabilitate crest mereu se produce emersiunea unei partii
a navei din pupa iar nava se roteste pe extremitatea prova a saniilor de lansare .
Pentru deplasarea navei este necesar ca forta componenta ( a greutatii delansare sa fie mai mare decat forta de frecare 4.
"aca ( O 4
P1 +!N K O Q P1 cos K
(g K O L
4ig. #.1Prima faza a lansarii longitudinale
- 15 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
16/64
)a nava sa se poata deplasa independent este necesar ca panta cailor de lansare
sa fie mai mare decat coeficientul de frecare L.
A doua faza incepe din momentul intrarii in apa a varfurilor saniilor.
!n aceasta faza in afara de fortele aratate la prima mai apar3 o forta de
flotabilitate datorita partii imense a navei si instalatiei de lansare cat si o forta de
rezistenta la inaintarea =. 'ltima nu are influenta asupra micsorarii vitezei navei si de
aceea nu se ia in considerare la calculul lansarii.
4ig .1 $ doua faza a lansari longitudinale
"aca se studiaza fortele ce actioneaza se observa ca in aceasta faza apare
fenomenul de rasturnare din cauza rotirii navei sub actiunea unui moment in %urul
pragului de lansare.
"aca centrul de greutate al navei trece peste pragul de lansare atunci greutatea P1 @
produce momentul 3
&P; H P; a
- 1 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
17/64
4orta de flotabilitate Q da nastere unui cuplu de sens contrar momentului
& H QR b,
'nde a si b sunt bratele fortelor de greutate si flotabilitateF
@ volumul partii imense.
/"aca & pl O & - atunci nava tinde sa se roteasca pe pragul de lansare iar
ulterior continuand miscare de translatie creste forta de flotabilitate momentul ei
devine preponderent si nava se roteste in sens opus.
;a redresarea navei corpol ei revine din nou in contact cu cala de lansare, dar
se produce o lovitura care poate provoca avarii instalatiei de lansare sau chiar navei.=otirea navei pe pragul de lansare numita si @ salul navei @ este foarte periculoasa,
deoarece poate duce la deteriorarea navei sau instalatieie de lansare. Pentru a se evita
aparitia fenomenului de rasturnare practic se balFanseaza extremitatea prova si deci sa
se micsoreze momentul greutatii.
A treia faza incepe odata cu plutirea navei si continua pana in momentul
desprinderii saniilor de caile de lansare.
!n aceasta faza, forta de greutate P 1 si cea de flotabilitate trebuie sa aiba
momente identice . deoarece forta de flotabilitate creste mereu se produce emersiunea
unei partii a navei din pupa iar nava se roteste pe extremitatea prova a saniilor de
lansare.
;a rotirea navei in %urul extremitatii prova a saniilor se poate ca extrava sa
atinga cala. !n acest caz se va deteriora una din ele fie etrava fie cala.
"e aceea se recomanda a se micsora lungimea portiunii prova ramasa libera si
sa se inalte dispozitivul de lansare cat este necesar.
A patra faza incepe de la detasarea saniilor de pe cala de lansare pana la
oprirea navei. !n timpul acestei faze nava pluteste liber si poate avea oscilatii verticale
si de tanga% in functie de miscarea precedenta.
!n timpul desprinderii de pe cala apare fenomenul saririi navei cand nivelul
apei este prea mic. "rept urmare se poate avaria extremitatea prova a navei sau pragul
cailor de lansare. "e asemenea in aceasta faza este necesar a se frana miscarea navei
daca spatiul in care se deplaseaza este limitat pentru a se evita lovirea ei de malul
opus.
- 10 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
18/64
CAPITOLUL III
LANSAREA TRANSVERSALA
)aila pentru lansarea transversala au inclinare mai mare decat pentru
longitudinala K H7 5...:8.
;ansarea transversala prezinta unele avanta%e fata de lansarea longitudinala
fapt pentru care este mult mai utilizata.
!n primul rand necesita o suprafata de apa mult mai redusa prezinta ocol mai mic
pentru nava iar tensiunile care apar in timpul acestei lansari sunt mai mici. )aile
transversale pot fi folosite pentru lansarea in curgatoare si statatoare.
)alculul lansarii transversale este mult mai complicat decat cel al lansarii
longitudinale deoarece trebuie luate in consideratie si fortele de inertie.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
19/64
Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala trebuie indeplinita
conditia ca ( > 4 de unde va rezulta3
(g ß > µ
ß - este unghiul de inclinare al calei;
µ - coeficientul de frecare.
In timpul primei faze poate aparea o rasucitura a navei determinata de
inaintarea mai rapida a extremitatii asupra pupa sau prova. La lansareaversala se poate ca T componenta greutatii P sa nu fie in acelasi plan
vertical cu rezultanta fortelor de frecare ! . daca rezultanta fortelor de frecare
! se afla la o distanta "# de centrul de greutate al navei atunci apare un
moment de rotire a navei $%!&"#.
In practica se numeste ca distanta x# sa ai'a valoarea cat mai mica
pentru ca rotirea este totusi inevita'ila in cazul lansarii transversale . se fac
calcule succesive pana cand se gaseste o valoare conventiala pantru x#
repartizand greutatile navei cat mai uniform pe lungimea ei.
(eterminarea lui x# se face aplicandu-se legea momentului pentru
fortele de frecare)
!&"#% *"+ !% *!;
! este rezultanta fortelor de frecare;
" , distantele corespunzatoare ale fortelor de frecare ! la centrul de greutate
al navei.
(aca se gaseste o valoare prea mare pentru x# se schim'a repartitia
greutatilor la 'ordul navei .
- 1: -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
20/64
A doua faza incepe de la sfarsitul primei faze si tine pana la intrarea
navei in apa .
!ortele ce actioneaza in timpul acestei faze aratate sunt;
PL este greutatea navei la lansare;
!T , forta de inertie pe directia axei oz;
!lz % m az+ unde m % Pl g+ iar az , acceleratia navei pe diretuia axei;
fig. /. 0 doua faza a lansarii transversale
- 2/ -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
21/64
In faza a doua nu se iau in considerare fortele de flota'ilitate pentru ca
sunt extrem de mici. 1eea ce este caracteristic acestei faze este faptul ca
centrul de greutate al navei+ depasind pragul calei duce la rasturnare+ iar
reactia fundatiei reprezinta o forta concentrata pe prag.
$omentul fortelor aratate rotesc nava pe prag in timpul ce ea
inainteaza pe sanii.
2ste foarte important a se cunoaste in aceasta faza reactiunea maxima
calelor $ pentru a fi asigurate rezistenta saniilor si a pragului calei.
Pentru determinarea reactiunii saniilor se scriu conditiile de echili'ru alenavei)
*i%#
*3I%#
*$I%#
-m&a , 4 , ! 5 PL % #
6 m &a7 6 !3 5 43 %#
6 8"9" 6 m& az& 7 6 m& a7& z 5 PL& 7 % #
- 21 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
22/64
A treia faza incepe de la sfarsitul fazei a doua si tine pana la
desprinderea saniilor de pe cala.
!ig :. 0 treia faza a lansarii transversale
In aceasta faza+ tre'uie sa se tina cvont si de fortele de flota'ilitate a
caror valoare creste.4ava are atat o miscare de translatie laterala cat si o miscare de rotatie
laterala cat si o miscare de rotatie in urul pragului. Pro'lema cea mai
importanta este determinarea unghiulara maxim de inclinare in timpul rotirii.
- 22 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
23/64
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
24/64
"ocul plutitor . este o constructie metalica de forma paralelipipedica prevazuta
de obicei cu doua chesoane laterale. "ocurile sunt dotate cu instalatii de pompe
puternice pentru umplerea rezervoarlor de scufundare in timpul operatiei de
andocare. (ipurile moderne de docuri plutitoare sunt adevarate bazine uscate care
permit andocarea navelor de mari dimensiuni.
Pentru ridicarea navei, docul se scufunda la un pesca% corespunzator
dimensiunilor mavei de andocare. Nava este adusa in stare de plutire pe doc, dupa
care este sdusa in stare de plutire pe doc, dupa care se indeparteaza apa din chesoanele
de scufundare pentru ca nava sa se ridice corespunzator.
M$t!$ !$ %&n+&r$
;ansarea poate fi3
- gravutationala, adica sub actiunea greutatii proprii a corpului navei F
- prin flotabilitate cu a%utorul docurilor si platformelor autoridicanteF
- mecanizata pe sanii de lansare actionate cu mi%loace proprii sau cumacarale.
L&n+&r$& +", t'"n$&
gr$"t&t'' *r*r''
+ub influenta greutatii navei se excuta lansarea pe calele inclinate,
longitudinale sau transversale.
"e la inceputul lansarii pana in momentul intrarii in apa asupra navei actioneaza3
- forta ( de deplasare a navei care este determinata de forta P si de unghiul
de inclinare a calei fata de orizontala3
( H P sin=F
- forta N de presiune normala pe cala3
N H P cos =F
- 2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
25/64
- forta 4 de frecae intre caile de lansare si sanii3
4 H 4n,
4ig. 0.1 4ortele care actioneaza la lansarea navei
!n care f este coeficientul de frecare care depinde de presiunea specifica pe
sanii constructia si calitate suprafetelor cailor de lansare, temperatura si umiditatea
aerului, materialul si starea partilor de frecare.
Pentru efectuarea lansarii este necesar ca ( > 4, respectiv3
P sin = > f N
P sin = > f P cos =
- 25 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
26/64
(eci + pentru a fi posi'ila lansarea este necesar ca tangenta unghiului
calei de lansare sa fie mai mare decat coeficientul de frecare al instalatiei de
lansare.
La lansarea transversala nava este in pozitie paralela cu malul apei+
directia lansarii fiind perpendiculara pe mal. In santierele navale din tara
noasttra+ lansarea transversala cu prelugurea cailor de lansare su' apa este
cea mai frecventa .
Lansarea se executa pe :... # cai de lansare in functie de marimea
navei. ?nghiul de inclinare a calei este mai mare decat acele al calei
longitudinale dar partea imensa a cailor de lansare este mult mai redusa.
Lucrarile pregatitoare in vederea lansarii sunt cele aratate anterioracordandu-se o deose'ita atentie suprafetelor orizontale de alunecare ale
cailor de lansare.
1omponenta unsorilor cate se aplica se schim'a in functie de
temperatura la care se va executa lansarea. @e dau trei straturi de unsoare
stratul de presiune stratul intermediar si stratul de alunecare
1alculul lansarii transversale este mult mai complicat decat cel al
lansarii longitudinale deoarece tre'uie luat in considerare si fortele de inertie.
2ste necesar sa fie studiat decat atat aspectul static cat si cel dinemic al
lansarii.
1onditiile lansarii transversale difera de cele ale lansarii longitudinale.
La aceasta metoda de lansare sunt inevita'ile fenomenul de rasturnare a
navei si saritura ei.
In cazul lansarii transversale se disting de asemenea patru faze.
Prima faza tine de la inceputul miscarii pana in momentul inceperiii
rasturnarii. In timpul acestei faze asupra navei actioneaza urmatoarele forte)
P , greutatea navei de lansare;
4 , reactiunea totala a calelor de lansare;
! , rezultanta fortei de frecare;
!i , forta de inertie.
- 2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
27/64
Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala+ tre'uie
indeplinite ca T > !+ de unde va rezulta)
Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala tre'uie
indeplinita conditia ca T > ! de unde va rezulta)
Tg ß > µ
ß este unghiul de inclinare al calei;
µ - coeficientul de frecare.
In timpul primei faze poate aparea o rasucire a navei determinata de
inaintarea mai rapida a extremitatii pupa sau prova. La lansarea transversalase poate ca T componenta greutatii P+ sa nu fie in acelasi plan vertical cu
rezultanta fortelor de frecare ! se afla la o distanta x# de centrul de greutate al
navei+ atunci apare un moment de rotire a navei
In practica se numeste ca distanta x# sa ai'a valoarea cat mai mica
pentru ca rotirea este totusi inevita'ila in cazul lansarii transversale. @e fac
calcule succesive pana cand se gaseste o valoare convena'ila pantru x#+
repartizand greutatile navei cat mai uniform pe lungimea ei.
(eterminand lui x# se face aplicandu-se legea momentului pentru
fortele de frecare)
!&x# % *!x+
! % *!;
?nde)
! este rezultanta fortelor de frecare;
" , distantele corespunzatoare ale fortelor de frecare ! la centrul de
greutate al navei.
(aca se gaseste o valoare prea mare pentru x# se schim'a repartitia
greutatilor la 'ordul navei.
- 20 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
28/64
A doua faza incepe de la sfarsitul primei faze si tine pana la intrarea
navei in apa.
!ig. A. 0 doua faza a lansarii transversale
!ortele ce actioneaza in timpul acestei faze sunt aratate in figura A. in
care;
Pl este greutatea navei la lansare;
!lz - forta de inertie pe directia axei oz;
!lz % m &az;
!l7 , forta de inertie pe directia axei o7;
4- reactiunea totala a axelor ;
Iz , momentul de inertie al navei fata de axa ox;
! , forta de frecare;
Bx , acceleratia unghiulara.
- 2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
29/64
In faza a doua nu se iau in consideratie fortele de flota'ilitate pentru ca
sunt extrem de mici. 1eea ce este carcteristic acestei faze este faptul ca
centrul de greutate al navei depasind pragul calei duce la rasturnare+ iar
reactiunea fundatiei reprezinta o forta concentrata pe prag.
$omentul fortelor aratate rotesc nava pe prag im timp ce ea inainteaza
pe sanii.
2ste foarte important a se cunoaste in aceasta faza reactiunea maxima
a calelor $- pentru a fi asigurata rezistenta saniilor si a pragului calei.
Pentru determinara ractiunii saniilor se scriu conditiile de echili'ru ale
navei)
* I % #* 3 % #
* $I % #
6 m &az 6 4 6 ! 5 Pl % #
6 m &a7 6 !3 5 43 %#
6 Ix9x 6 m &az &7 6 m &a7 &z 5 PL& 7 % #
A treia faza incepe de la sfarsitul fazei a doua si tine pana la
desprinderea saniilor de pe cala.
In aceasta faza tre'uie sa se tina cont si de fortele de flota'ilitate a
caror valoare creste.
4ava are atat o miscare de translatie laterala cat si o miscare de
roatatie in urul pragului. Pro'lema cea mai importanta este determinarea
unghiului maxim de inclinare in timpul rotirii.
- 2: -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
30/64
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
31/64
A patra faza tine de la sfarsitul fazei a treia si pana la oprirea navei.
Nava desprinzandu-se de pragul calei are oscilatie verticala si transversala
precum si o miscare de translatie in sens lateral. "atorita acestei miscari apare
pericolul de avarie din cauza unghiului de inclinare in directia opusa pragului.
aloarea de avarie din cauza unghiului de inclinare in directie opusa pragului.
aloarea acestui unghi poate fi amplificata de actiunea valului creat de nava in timpul
sariturii.
!n aceasta faza este necesar ca din conditiile de echilibru sa se determiineunghiul maxim de inclinare, pentru a se lua masuri ca nava sa nu se loveasca cu
bordul de pragul calei de lansare.
;a lansarea transversala in functie de nivelul apei fata de pragul calei este
posibil ca in unele situatii fazele a treia si a patra sa nu aiba loc forta de flotabilitate
ridicand nava in pozitia de plutire inainte de trecerea pragului.
Problema lansarii transversale fiind foarte dificila in afara rezultatelor care se
obtin prin calcule se mai iau in consideratie rezultatele experientelor practice din
lansarile facute cat si cele din experientele pe modele.
- #1 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
32/64
CAPITOLUL IV
A. T$n%g'& %&n+&r'' *$ *%&n 'n#%'n&t
&etoda de lansare cea mai folosita in prezent este lansarea sub influenta fortei
de greutate a navei.
A. Pr$g&t'r$& 'n $!$r$& %&n+&r'' n&$'. Pregatirea navei pentru lansarea
incepe dupa ce o serie de lucrari de corp si de monta% au fost terminate si anume3
- lucrarile de corp necesare pentru asigurarea rezistentei longitudinale si
transversaleF
- verificarea etanseitatii si nescufundabilitatii naveiF
- vopsirea partii imerse a naveiF
- trasarea liniei de apa si a scarilor de pesca%F
- lucrarile pentru instalarea si probarea tuturor armaturilor de fund si de
bord care face legatura cu apa impreuna cu tubulatura lor.
(erminarea tuturor lucrarilor de corp si de monta% prevazute in vederea lansarii
si predarea lor tehnica si etans vor fi consemnate in acte semnate de toti factorii
raspunzatori3 ).(.)., registrul si comisia de lansare.
Pentru asigurarea nescundabilitatii navei, toate usile din peretii etansi
amplasate sub linia de plutire se inchid si se sigileaza. 9rificiile si capetele libere de
tevi care trec prin pereti se inchid cu flanse oarbe sau cu dopuri de lemn.
!naintea de lansarea este necesar verificareaa instalatiei de manevra si lagare,
instalarea provizorie a unei ancore si fixarea elicei. "e asemenea, pentru a se evita
rotire carmei, aceasta se fixeaza in pozitie transversala sau longitudinala dupa tipul
lansarii.
- #2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
33/64
;ucrarile de lansare incep cu tragerea navei la pozitia si introducerea si
centrarea cailor de lansare sub nava. ;a introducerea acestora trebuie avute in vedere
urmatoarele3 caile de lansare sa fie perfect paralele pe toate lungimea lor, iar suprafata
lor superioara sa fie cuprinsa intr-un plan.
+e aplica unsoare pe caile de lansare si dupa aceasta se introduc saniile de
lansare. 'ngerea cailor de lansare nu trebuie /facuta cu mult timp inaintea lansarii,
deoarece stratul de vopsea poate fi deteiorat de oameni sau materialul, iar pe vreme
calduroasa unsoarea isi pierde calitatile sale.
Pentru a se evita accesul corpurilor straine pe suprafete unse a cailor de lansare
toate portiunile expuse vor fi acoperite cu scanduri ce se scot cu putin timp inainte de
lansarea navei.Pentru portiunea libera a cailor de lansare unsoarea se va da cu putin timp
inaintea de lansare navei.
Pentru portiunea libera a cailor de lansare unsoarea se va da cu putin timp
inainte de lansare, cel mult cu doua zile pe timp friguros si o zi la temperaturi ridicate.
;a lansarea transversala portiunea de apa sub caile de lansare obisnuite nu este
unsa datorita atat distantei scurte ce o mai parcurg saniile de lansare in apa pana cand
nava pluteste liber, precum si faptului ca nava intrand in apa descreste presiunea pe
caile de lansare. ;a lansarea longitudinala datorita distantei lungi parcurse de sanii
caile trebuie unse. 'ngerea se face in acest caz diferit, fiind functie de tiul de
constructie a calei.
+aniile se fixeaza cu a%utorul dispozitivelor de retinere si in aceasta situatia se
inroduc si se fixeaza intre nava si cala.
+e scot apoi carucioarele de tragere sau blocurile de chila si scareurile lasand
nava sa se spri%ine numai pe sanii.
"upa terminarea acestor lucrarii se face o revizie generala a instalatiei de
lansare, precum si a lucrarilor efectuate la corpul navei sau linia de plutire.
- ## -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
34/64
B. Un+r' /%+'t$ %& %&n+&r$. ;a lansarea navelor unsoarea are rolul de a
micsora frecarea dintre sanii si cala de aceea unsorile folosite trebuie sa aiba o serie
de proprietati3
- sa-si mentina calitatile la variatiile de temperaturaF
- sa reziste la presiunea care apare intre saniile si cale fara a fi refulataF
- sa adere bine pe suprafata care se aplica si sa nu prezinte discontinuitati
prin neaderare.
)ompozitia unsorilor este foarte variata neexistand o reteta standard.
$deseori, compozitia depinde de practica fiecarui santier in raport cu
experienta capatata si cu retetele ce s-au dovedit a da cele mai bune rezultate.
+unt folosite unsori cu proportie mare de grasimi minerale, utilizabile la navede orice dimensiuni. 9 larga raspandire a capatat unsoarea pe baza de parafina,
vaselina si ulei mineral care se aplica in trei straturi 3
Stratul inferior de rezistenta care nu este refulat la presiuni mari si a caror
grosime este minimum 5 mmF
Stratul intermediar a carui grosime este de 2- # mm. Prezinta o rezistenta mai
scazuta, deformandu-se sub actiunea presiunilor care iau nastere.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
35/64
Pentru a mari aderenta unsorii, pe caile de lansare se adauga rezinat de calciu
iar inaintea de lansare unsoarea se stropeste cu apa.
Pentru a usura pornirea navei, suprafata unsa a cailor se acopera cu un strat de
#- 5mm grosime facut din partii egale de sapoun vegetal si ulei de in. +tratul acesta se
va aplica peste unsoare cand aceasta din urma este complet racita.
'nsoarea pe baza de sapun a fost utilizata cu succes in conditiile de vara si
iarna la presiuni specifice de 1/// @ #/ *NBm2 , dovedindu-se suficient de rezistenta.
"esi este mai scumpa decat unsoarea pe baza de vaselina- parafina, datorita
faptului ca se da intr-un singur strat, o buna parte din ea se poate recupera dupa
lansare.
$cest lucru a determinat aplicarea unsorii pe baza de sapun pe scara din ce ince mai larga.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
36/64
!n ultimul timp se utilizeaza pe marile santiere lansarea longitudinala pe role
sau pe bile din otel. !n aceste cazuri caile de lansare sunt din beton armat, iar suprafata
de alunecare este realizata din profile sau placi de otel, capabile de a prelua presiuni
specifice mari.
Saniile de lansare. )ele mai simple sanii de lansare construite din grinzi de
brad 1, fixate intre ele cu a%utorul suruburilor 2, iar la partea inferioara au captuseala
din lemn de ste%ar #.
4ig. 1/.1 )aile de lansare pentru carucioare
- # -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
37/64
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
38/64
+i la lansarea longitudinala se utilizeaza sanii metalice flotabile.
$ceste sanii sunt compuse dintr-un cheson etans 1 intarit in interiori
transversale 2 si longitudinale #.
Pe suprafata inferioara a saniei sunt montate nervuri pentru ghidarea bilelor
, identice cu cele montate pe placa caii de lansare. 4iecare bila este montata intr-un
colier 5, care ii asigura deplina mobilitate. )olierele sunt legate intre ele cu eclise
formand un lant fara sfarsit.
4ig. 12.1 +anii metalice flotabile
- # -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
39/64
$ceste sanii pot prelua greutati foarte mari fara a se deteriora.
)ostul lor este suficient de ridicat datorita otelurilor inoxidabile utilizate.
$mortizarea unei asemenea instalatii de lansare se face dupa circa 25 de
lansari, avandu-se in vedere economiile care se realizeaza prin eliminarea cantitatilor
imense de lubrifianti folositi la lansarea care au rolul de a sustine nava oe sanii.
!n zona cilindrica a navei suporturilor sunt construite din lemn. !n zonele de
curbura pronuntata a corpului se utilizeaza suporturi metalice ce urmeaza forma
corpului.Sona de contact a suportrului cu corpul navei se captuseste cu lemn 1, prins de
suporturi prin intermediul prezoanelor sudate2.
!nstalatia de retinere sunt destinate pentru mentinerea navei pe cala, din
momentul asezarii pe dispozitivul de lansare si pana la lansare.
!nstalatiile de retinere trebuie sa fie sigure in functionare.
!n momentul de fata se pot imparti aceste sisteme de retinere din punct de
vedere functional in dispozitive mecanice, hidraulice si legaturi care se taie in
momentul lansarii.
- #: -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
40/64
C.TIPURI DE IOLATI
I(%&r$& t$r)'#& #" *"t& )'n&t&. Pentru izolatia suprafetelor cu forme
complicate sau in cazul cand lipirea placilor prezinta dificultati, se utilizeaza izolatrea
cu pluta macinata, stratul avand o grosime de 5 @ 1/ mm.
Pluta macinata, cu granule de #- 5 mm se lipeste cu un mastic format din lac
#5?, praf de creta 5? si miniu 0?.
&asticul se aplica pe suprafata de izolat intr-un strat de 2 @ # mm, peste care
se presara pluta macinata. $cest strat se aplica straturile urmatoare, dupa acelasi
procedeu. Pentru ultimul strat se foloseste pluta mai marunta.
I(%&r$& t$r)'#& & )&g&(''%r +' & #&)$r$%r /r'gr/'#$. !zolatia termica a
magaziilor frigorifice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii3
- in magaziile, toate partile metalice ale invelisului, peretilor, osaturii sau
tubulaturii care trec prin incapere, trebuie sa fie acoperite cu o izolatrie
corespunzatoare lipsita de mirosF
- izolatia magaziilor frigorifice trebuie sa fie bine fixate, aparatea impotriva
rozatoarelor si etansa de aer si vapori. "esenele izolatiei, calculele si
tehnologia de montare trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile
registrului de clasificareF
- toate suprafetele verticale trebuie sa fie prote%ate impotriva deteriorarilor
intamplatoare in corespondenta bateriilor de racire. Prote%area se face cu
sipci cu cu sectiunea mai mare 5// 5/ mmF
- locurile unde izolatia poate fi determinata la incarcarea si descarcarea
marfurilor trebuie sa fie prote%ate cu tabla de otel galvanizatF
- izolatia puntilor in magazii trebuie sa fie acoperite cu un paiol etansF
- / -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
41/64
- pentru examinarea santinelor tuburilor de aspiratie valvulelor in incaperile
frigorifice trebuie prevazute panouridemontabile izolate, cu suprafa
vopsita cu vopsea de uleiF
- pentru drenarea incaperilor frigorifice trebuie montate dispozitive pentru
scurgerea apei in santina sau inchizatoare hidraulice umplute cu saramuraF
- pentru evacuarea apei din santina trebuie asigurata patrunderea aerului
inacesteaF
- lemnul folosit la izolatii si captuselii nu trebuie sa aiba umiditatea mai
mare de 1 @ 2/? si trebuie sa fie vopsit cu doua straturi de minu de fier.
I(%&r$& )&g&(''%r +' & #&)$r$%r /r'gr'/'#$. Pentru izolatia incaperilor
frigirifice por fi folosite placi de expanziu, pluta, vinidur, pasla, vata de sticla, vataminerala, foite de aluminiu, etc. ;a alegerea materialulor izolante si pentru constructia
scheletului trebuie luate in considerare conditiile de xeploatare ale incaperii
respective. "e asemanea alegerea materialului pentru captuseli se face tinand cont de
conditiile de exploatare. "aca umiditatea in incaperi este mare peste captuseala din
lemn se aplica tabla de otel galvanizata sau de aluminiu.
+chema izolatiei termioce se deseneaza la scara 1F 1// grosimea izolatiei
rezultand din calcule. +e reprezinta mai multe sectiuni3 o sectiune longitudinala prin P.
"., cateva sectiuni orizontale facute intre puntile si cateva sectiuni transversale
caracteristice.
+chema trebuie sa fie elaborata astfel incat dupa ea sa se poata intocmi
desenele de xecutie. Pe schema trebuie indicate grosimile izolatieie si captuselii, cum
este aratat si anume cifra de la izolatia bordului magaziei 72/ I 15 I / I 5 8 H #/
reprezinta 3
- - 2/ @ inaltimea profiluluiF
- - 15 @ grosimea platbandeiF
- - / @ grosimea izolatiei peste profilF
- - 5 @ grosimea captuseliiF
- - #/ @ grosimea totala a izolatiei.
- 1 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
42/64
4ig. 1#.1 +chema izolatiei termice si a captuseli magaziilor frigorifice
I(%&r$& t$r)'#& & !",%"%"' /"n!. !zolatia dublului fund trebuie sa fie
capabila sa reziste la solicitarile provocate de incarcatura din magazie si in acelasi
timp sa corespunda prescriptiilor sanitare, impuse invelisurilor puntilor.
!n general izolatia se acopera cu doua traturi de pergamina lipite de izolatia si
cu o placa metalica impotriva patrunderii rozatoarelor. )aptuseala lemnoasa se
calafatuieste iar suprafata se unge de doua ori cu ulei de in fierbinte. "aca paiolul este
acoperit cu beton sau asfalt, nu mai este necesar o asemenea etansare. 6rosimea
stratului de beton sau mai asfalt este de 5/ @ / mm iar in corespondenta gurilor de
magazie aproape dubla. $rmatura este confectionata din fier- beton cu diametru de 5
mm cu ochiuri de 1// 1// mm. $rmatura se solidarizeaza de paiol cu a%utorul
cuiellor de lemn .
- 2 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
43/64
&aterialul izolant se poate aplica direct pe puntea dublului fund @ izolatia
obisnuita- sau intre izolatia si puntea se lasa un strat de aer termoizolant de 5/ @ /
mm grosime. Prescriptiile impuse materialelor amintite anterior la izolarea incaperilor
de locuit raman valabile si in acest caz.
6rinzile de sustinere a paiolului se fixeaza cu a%utorul prezoanelor sudate de
dublul fund. Prezoanele au diametru de 1 -2/mm si o lungime de aproximativ
%umatate din inaltimea grinzii. 4ixarea grinzilor se face prin piulite hexagonale si
saibe pentru lemn, montate la capatul prezoanelor. 6aura prezonului din grinda se
acopera cu un dop de lemn, pe margini turnandu-se smoala fierbinte. $sezarea
placilor se face pe straturi de clei in asa fel incat imbinarile sa nu coincida, iar
disstanta dintre capetele placilor sa nu fie mai mare de # @ 5 mm. Paiolul se fixeaza degrinzi cu a%utorul cuielor lungi de otel zincat. Pentru evitarea deteriorarilor in timpul
incarcarii, paiolul de sub gurile de magazie se executa cu o grosime mai mare.
!zolatia dublului fund cu strat de aer se utilizeaza atunci cand in dublul fund
este depozitat combustibil. +tratul de aer comunica cu santina, pentru a se putea
scurge combustibl care eventual a iesit din fectionat din scanduri de lemn cu grosimea
de 1 @ 2/mm imbinate cu lamba si uluc. Pe ambele parti ale izolatiei se prevad
straturi de pergamina si plasa metalica.
I(%&r$& t$r)'#& & ,r!"r'%r & *$r$t'%r +' & *%&t/r)$%r. "in punct de
vedere constructiv , izolarea acestor suprafete este asemanatoare. 4recarea placilor de
bord si osatura la izolatia termica se face prin incleiere, respectandu-se recomandarile
anterioare. 6rinzile se fixeaza prin prezoane de 12 mm diametru, cu piulite ingropate
si acoperite cu dopuri etanse. Pasul dintre grinzile orizontale este de // @ 0// mm.
!n cazul cand izolatia este formata din pasla de vata minerala bituminizata se
utilizeaza constructia celulara a scheletului de sustinere. )elulele sunt formate de
osatura si rafturi din scandura 5. vata minerala se aseaza in straturi orizontale, croite
dupa un sablon.
9 atentie deosebita trebuie acordata imbinarilor izolatiei dintre bord si dublul
fund bord si plafon, bord si perete, perete si dublu fund pentru obtinerea unei
constructii etanse.
- # -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
44/64
U+#&r$& '(%&t'$' t$r)'#$. Prin umezirea izolatiei termice a magaziilor
frigorifice, datorita condensarii vaporilor de apa din aer, se mareste coeficientul de
conductabilitate termica a materioalului si in acelasi timp se produce degradarea lui si
a elementelor care vin in contact cu izolatia umeda. Pentru prevenirea acestor defecte
nedorite izolatia trebuie sa fie uscata.
&entinerea izolatiei in stare uscata se poate asigura prin realizarea unei
constructii etanse a stratului de izolatie in asa fel incat aceasta sa nu vina in contact cu
aerul din magazie.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
45/64
;a colturi se monteaza rame sau lancheti.
)aptuseala peretilor in interiorul cabinelor este mai economic sa se realizeze
din panouri, care pot fi confectionate in atelier.
Pe puntea metalica se sudeaza platbanda , care formeaza rama interioara de
care se fixeaza grinda5 prin intermediul prezoanelor sudate 2. panourile se fixeaza de
distantierele din lemn # cu a%utorul suruburilor. "istantierele se fixeaza de osatura cu
prizoane sudate.
+ipca intermediara 2 nu mai este necesara daca latime panoului este mai mica
de 5// mm.
;a montarea rosturilor dintre panouri se lipesc cu panza de izolatie si se pot
prezede lancheti.D. A#*$r'r$& *"nt'%r. )aptusirea puntilor metalice cu lemn se xecuta
inaintea lucrarilor de izolatie din compartimentle situate sub puntea respectiva. Pentru
captuseala se utilizeaza scanduri de pin, frasin sau brad. ;emnul trebuie sa fie uscat
ignifugat, sa nu prezinte ciofuri si crapaturi, sa aiba fibre drepte si densitate mica.
4ixarea scandurilor de punte metalica se face prin prezoane sudate. ;ocurile pentru
sudarea prezoanelor se insemneaza in functie de lungimea si latimea scandurilor
utilizate. "upa sudarea tuturor prezoanelor se verifica etanseitatea puntii prin
stropirea cu apa dupa care puntea uscata se acopera cu unstrat de vopsea.
!nsemnarea scandurilor pentru gaurirea se face la fata locului. +candurile se
fixeaza cu piulite ingripate, prevazute cu saibe. Peste piulita se acopera cu un dop de
lemn introdus fortat.s
!n rosturile dintre scanduri se intraduc fortat suvite de canepa rasucita cu
a%utorul daltii de calafatuit. !n aceste canale se toarna smoala fierbinte sau o solutie
compusa din colofoniu, seu si sulf, care dupa racire capata culoarea lemnului de pin.
)aptuseala puntii se face pe timp uscat. "upa raschetarea scandurilor si curatirea
rosturilor captuseala puntii se unge cu ulei de in fiert in doua straturi.
)aptuseala cu lemn a puntilor prezinta o serie de dezavanta%e si din aceasta
cauza se tinde a se inlocui, folsind pentru aceasta produse sintetice. $ceste materiale
trebuie sa adere bine la puntea metalica, sa nu fie alunecoase sa aiba un coeficient de
conductibilitate termica scazut si densitate meca sa nu fie inflamabile sa nu se
inmoaie la temperaturi de / @1/// ) si sa nu crape la temperaturi scazute.
- 5 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
46/64
!n compozitia unui astfel de mastic pentru acoperirea puntilor intra ciment
emulsie de cauciuc sintetic in apa in prezenta unui stabilizator fibre de azbest, nisip si
colorant.
6rosimea captuselii sintetice este de 1/ -12 mm obtinuta din doua straturi
intinse succesiv.
E. V*+'r$& n&$' 'n *$r'&!& !$ #n+tr"#t'$ +&" !$ r$*&r&t'$ se face in
scopul prote%erii constructiilor metalice impotriva coroziunii, a contructiilor de lemn
impotriva putrezirii, a umflarii si atacului insectelor a carenei impotriva vegetatiei
marine, intretinerii usoare si igienice a compartimentelor cat si din considerente
estetice.
Pe langa pierderile provocate de coroziunea metalului ce duc la micsorareaduratei de exploatare a navelor vopsite incorect a carenei contribuie la acoperirea ei
cu vegetatie si deci la marirea rezistentei la inaintarea cu consecintele respective.
V*+'r$& #&r$n$' n&$'. !nainte de a incepe operatiile de vopsire este necesar
curatirea suprafetelor de oxizi, scorii, stropi de sudura, pete de ulei, noroi sau alte
impuritatii.
&etodele folosite pentru curatire se bazeaza pe mai multe procedee, dar care
toate au acelasi efect. Printre aceste metode se enumera 3 decaparea, sablarea cu nisip
umed sau cu %et de elice, raschetarea, curatira manuala cu ciocane si perii de sarma,
curatirea mecanica cu a%utorul frezelor, periilor de sarma, curatirea electrochimica, cu
flacara.
!nainte de aplicarea grundului suprafata curatita se receptioneaza. 6rundul este
constituit dintr-un strat de miniu de plumb acesta este stratul cel mai important de
vopsea, deoarece el face legatura dintre metal si celelalte straturi de vopsea.
$plicarea urmatorului strat se efectueaza dupa uscarea completa a primului
strat. +tratul de pitura anticorosiva se intinde pana la linia de apa ce depaseste cu /,5m
linia de plina incarcatura de calcul . dupa uscarea acestui strat se aplica doua straturi
de vopsea antivegetativa pana la linia de apa corespunzatoare navei goale. 'ltimul
strat trebuie aplicat cu cel mult # ore inaintea lansarii navei la apa.
- -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
47/64
9 uscare mai indelungata a acestui strat contribuie la reducerea toxicitatii
vopselei si la acoperirea suprafetei cu crapaturi, scazand astfel foarte mult calitatea
vopselei antivegetative.
9 picatura speciala cu efect puternic anticorosiv necesita o fasie lata de 1 m in
%urul ;P), deoarece acesta zona denumita portiunea dintre apa si vant iesind si intrand
mereu in apa este supusa unei puternice actiuni corosive.
opsirea se poate face cu pensula cu ruloul sau prin pulverizarea. !n orice caz
stratu* de vopsea trebuie sa fie aplicat uniform pe toata suprafata, fara a exista
scurgeri sau portiuni vopsite insuficient. "aca stratul de vopsea este prea gros, pe
langa faptDul ca se consuma prea mult material, suprafata vopsita prezinta incretituri,
vopseaua se desprinde usor in locurile cu grosimea mai mare si deci nu prezintacalitatea corespunzatoare.
&ecanizarea lucrarilor de vopsire se realizeaza prin folosirea pulverizatoarelor
pentru vopsea. Pulverizatoarele nu numai ca usureaza munca si maresc
productibilitatea, dar asigura si obtinerea unui strat subtire si uniform de vopsea. 'nul
din dezavanta%ele pulverizatoare il constituie un consum mai ridicat de vopsea.
9 larga raspandire o au aparatele cu pulverizarea vopselei alimentate cu aer
comprimat. ;a pulverizatoarele de acest tip, aerul comprimat este diri%at catre un
a%uta%, antrenand si pulverizand vopseaua la iesire. opseaua uneori curge
gravitational dintr-un pahar, distrus direct pe pulverizator.
$erul folosit pentru pulverizare nu trebuie sa contina particule de apa si ulei.
Pentru curatire, aerul, inaintea intrarii in pulverizator, este trecut prin separatorul de
picaturi, prezazut si cu filtrele necesare.
)el mai mult se folosesc aparatele de pulverizat in care vopseau este trimisa
sub presiunea dintr-un recipient in care se trimite aer comprimat.
Pulverizarea vopselei se realizeaza in a%uta% numai datorita presiunii,
obtinandu-se straturii de vopsea de calitate mai buna decat in caul pulverizarii directe
cu aer comprimat.
!n timpul vopsirii, pulverizatorul trebuie tinut la o distanta de 25/ @ #5/ mm
de suprafata, iar deplasarea lui se face numai de sus in %os sau de %os in sus.
- 0 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
48/64
4iecare dunga noua de vopsea trebuie sa o acopere pe precedenta cu 1/ -15
mm. "orectia curebtului de vopsire trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata de
vopsit.
V*+'r$& "nr *&rt' &%$ n&$'. Partile navei care nu mai necesita prelucrari
mecanice sau termice se vopsesc cu miniu de plumb sau fier, pentru a se preintampina
coroziunea suprafetelor respective. opsirea la culoarea finala se face in 2 @ # straturi,
primul strat aplicandu-se in timpul probelor la cheu. 'ltimul strat se aplica dupa
venirea navei din probele de mars, cand se fac ultimele lucrari de remedieri si predare
ale navei.
Numarul de straturi, culoarea, precum si tipul vopselei se aleg in functie de
destinatia incaperii, instalatiei etc., de conditiile de exploatare, de indicatiilaregistrului sau preferintelor clientului.
Br!"% %',$r se grunduieste cu miniu de plumb sau fier. opsirea la culoarea
finala se face cu alb de zinc, preparate cu ulei de in fiert sau cu vopsele gliftalece,
vinilice s.a.
C+"r'%$ !$ /") +' *'$+$%$ +"*"+$ 'n#&%('r'' se vopsesc cu diferite tipuri de
vopsela in functie de temperatura la care sunt supuse. !n general se folosesc vopsele
termoizolante speciale de culore gri sau argintie precum si lacuri pe baza de ulei si
bitum.
In#&*$r'%$ *$ntr" ")"%&t&r$ se vopsesc in #- straturi de lacuri
rezistente la acizi sau cu email antiacid de culoare gri.
Cn!"#t$%$ !$ $nt'%&t'$ +$ *+$+# la exterior cu vopsea la culoarea
incaperii prin care trec. )onductele confectionate din tabla neagra se vopsescinitial la
interior si exterior cu un grund de miniu de fier iar cele confectionate din tabla
galvanizata sau aluminiu se vopsesc initial cu un grund special.
Cn!"#t$%$ 'n+t&%&t''%r se vopsesc cu aceeasi culoare ca si compartimentele
in care se afla, prevazandu-se din loc in loc semne distinctive. )uloarea semnelor se
stabileste in functie de natura fluidului din conducta. +emnele distinctive se aplica sub
forma de inele langa flanse la o distanta de cel mult m intre ele.
'neori conductele se vopsesc la culoare distincta pe toata lungimea lor.
!n ambele cazuri pe conducte se aplica initial un strat de grund.
- -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
49/64
!n timpul operatiilor de piturare mai ales in copmpartimentele inchise, trebuie
respectate regulile de protectie a muncii corespunzatoare acestor lucrari.
Pentru iluminatul compartimentelor inchise ca si pe intreaga nava, se vor
folosi lampi portative alimentate la tensiunea de 12 . !n timpul piturarii navelor, in
special in interiorul se interzice sa se efectueze, concomitent lucrari cu flacara
deschisa.
!n interiorul navei este interzis a se face curatirea vopselei vechi prin ardere
prealabila cu lampi de benzina sau cu flacara oxiacetilanica.
!n timpul piturarii compartimentelor inchise si dublului fund se va folosi o
ventilatie corespunzatoare locului de munca respectiv pentru eliminarea gazelor si a
vaporilor dega%ati din vopsea sau se vor folosi masti izolante cu aductie de aer curat.)and se pitureaza cu materiale toxice inflamabile sau explozive se vor utiliza
masti izolante cu aductie de aer curat si lampi potabile de 12 in constructie
antiexploziva pentru iluminat local. ;egaturile pentru lampile portabile de pe nava vor
fi amplasate in cofrete inchise ermetic, pentru a nu se produce aprinderea
piturilorexplozive.
"e asemenea pe nava se vor pune tablite indicatoare de securitate a muncii cu
inscriptiile3
PERICOL DE INCENDIU SI E3PLOIE
ACCESUL CU FOC INTERIS
FUMATUL INTERIS
;ocurile greu accesibile care nu se pot prote%a prin vopsire si care nu permit o
verificare periodoca usoare se prote%eaza impotriva coroziunii printr-un strat de
ciment.
(ancurile de balast de apa portabila sanitara alimentare ca si rezervoarele de
apa se acopera cu un strat subtire de lapte de ciment este format dintr-o parte de
ciment si doua parti de nisip fin, iar pentru stratul al doilea si al treilea solutia se face
cu mai putin nisip.
- : -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
50/64
4undul tancurilor de balast al tancurilor cu apa de alimentatie al caror
compartimente din dublul fund locurile de sub caldari partea inferioara a picurilor
prova si pupa a puturilor colectoare de apa canalele lacrimare si de santina se acopera
cu un strat gros de ciment.
!naintea de a se efectua operatia de cimentare toate partile metalice trebuie
bine curatate de scorii, oxizi, ulai, pitura veche etc.
+tratul de ciment trebuie sa fie aplicat uniform si sa aiba grosimea
corespunzatoare sa nu acopere orificiile pentru scurgerea apei iar in picuri trebuie
creata o panta lina de scurgere a apei de la etrava si etambou spre sorburi.
)isternele de apa potabila se receptioneaza prin examinarea exterioara a
stratului de ciment inintea si dupa umplere cu apa. $pa turnata in cisterne se mentinedoua zile dupa care i se face analiza de catre organele sanitare.
- 5/ -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
51/64
C&*'t%"% V
T$n%g'& %&n+&r'' 'n !# "+#&t
A. L&n+&r$& !'n !#"% "+#&t +&" !'n !#"% #&)$r&. ;ansarea navelor poate
fi realizata prin construirea lor intr-un doc uscat sau prin construirea pe cala orizontala
- 51 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
52/64
si folosira unui doc camera.
4ig. 1.1 &anevrarea navei in docul cu camera
- 52 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
53/64
$ceasta metoda asigura lansarea navelor in deplina siguranta si totodata
elimina o serie de operatii premergatoare cat si executarea unor dispozitive speciale
pentri lansare. Pentru a fi posibila lansarea navei, nivelul apei in docul de constructie
sau in docul.
!n acest caz si cheul va trebui prevazut cu creneuri asemanatoare astfel incat
la apropierea docului crenelurile sa intre unele in altele.
Nava se construieste pe mal in pozitia ! si cand este gata de lansare se asaza pe
carucioare. "ocul este tras la locul sau si i se umplu cisternele, pentru a se afunda. !n
locul unde urmeaza a se aseza nava, se monteaza blocurile de chila.+e trage nava pe sinele existente pe sol pana pe sinele existente pe sol pana
a%unge deasupra docului pozitia !! dupa care prin golire cisternelor acestea se ridica
ridicand totodata si nava de pe carucioare. !ntreg ansamblul nava- doc sunt remorcate
intr-un loc cu apa adanca, unde, efectuand operatia de coborare a docului, nava
B. L&n+&r$& #" &"tr"% !#"r'%r *%"t't&r$. 'neori lansarea navelor
construite pe terenuri orizontale situate in apropierea bazinelor cu apa adanca se
realizeaza cu a%utorul docurilor plutitoare obisnuite.
- 5# -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
54/64
4ig.15.1 ;ansarea pe doc plutitor
)and nava este gata de lansare docul se trage in apropierea cheului, umplandu-
se tancuri pentru afundare. Pe fumdul apei sunt construite mai multe diguri din beton
armat, pe care se asaza docul ca pe niste reazeme.
"upa acestea pe puntea docului se monteaza cai de alunecare de aceeasi
dimensiuni ca si cele de pe cala de lansare si pe care urmeaza sa alunece saniile
montate sub nava. )u a%utorul troliilor cablurilor si palanelor nava este trasa pe doc.
6olirea cisternelor docului acestea capata flotabilitate, ridicandu-se in acelasi timp si
nava.
- 5 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
55/64
CAPITOLUL VII
A. In+t&%&t'' !$ %&n+&r$.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
56/64
- saniile de lansare impreuna cu suporturile prin intermediul carora nava se
aseaza pe saniiF
- dispozitive de retinere a navei pe calaF
- pene pentru fixarea navei intinzatoare, dispozitive pentru protectia carmei si
a elicei grinzi de distantare si altele.
)onstructia acestor elemente deepinde de forma si dimensiunile navei de
particularitatile caii de lansare.
"upa cum s-a aratat lansarea transversala se executa pe mai multe cai de
lansare in functie de lungimea navei de greutate a sa la lansare si de conditiile lansarii.
!n cazul unei lansari laterale normale lungimea cailor de lansare de sub apa
asigura o plutire linistita a navei. Nivelul necesar C al cailor de sub apa se determinaastfel
C H ( I hI /,# [ m ]
'nde ( este pesca%ul navei in timpul lansarii, in mF
C @ inaltimea dispozitivului de lansare in plan diametral in m F
/,# @ inaltimea blocului de chila in m.
Navele care se construiesc pe o platforma orizontala daca sunt asezate paralel
cu linia malului pe masura ce sunt gata, trebuie deplasate pana la platforma inclinata
de lansare. $ceasta instalatie permite sa se foloseasca aceleasi cai de lansare pentru
toate navele insa lansarile lor devin dependente unele de altele.
!n cazul cand se lanseaza transversal nave metalice fluviale se utilizeaza sanii
de lansare in forma de pana. !n cazul lansarii navelor maritime saniile de lansare se
asambleaza din cateva grinzi de lemn cu sectiunea de 2// 2// sau 25/ 25/ mm.
;atimea saniilor de lansare este de /,5 ...1 m in functie de presiunea specifica
admisa.
;a margimea fiecarei cai de lansare sunt fixate lon%eroane de diri%at executare
din dulapi cu grosimea de 1// .. 125mm. Peste sania de lansare se asaza un scareu din
grinzi de 2// 2// mm. ;ungimea saniei de lansare l este de obicei cu /,..1,/ m
mai mare decat latimea corpului G.
!n planul diametral sub chila navei, se asaza blocurile de chila 5, iar lateral
proptele care se spri%ina cu varful lor superior pe grinzile longitudinale .
- 5 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
57/64
6rinzile care compun proptelelel sania si scareurile se fixeaza intre ele cu
scoabe. Proptele se leaga intre ele cu a%utorul unor legaturi oblice din grinzi de lemn
bare metalice sau corniere.
!ntre scareuri si blocurile din chila se introduc penele.
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
58/64
colier care ii asigura deplina mobilitate. )olierele sunt legate intre ele cu eclise,
formand un lant fara sfarsit.
$ceste sanii pot prelua greutatii foarte mari fara a se deteriora.
)ostul lor este suficient de ridicat datorita otelurilor inoxidabile utilizate.
$mortizarea unei asemenea instalatii de lansare se face dupa circa 25 de lansarii,
avandu-se in vedere economiile care se realFizeaza prin eliminarea cantitatiilor imense
de lubrifianti folositi la lansarea clasica.
+uporturile sunt elemente din instalatii de lansare care au rolul de a sustine
nava pe sanii.
!n zona cilindrica a navei suporturile sunt construite din lemn. !n zonele de
curbura pronuntate a corpului se utilizeaza suporturi metalice ce urmaresc formacorpului.
Sona de contact a suportului cu corpul navei se captiseste cu lemn prins de
suporturi prin intermediul prezoanelor sudate.
!nstalFatia de retinere sunt destinate pentru mentinerea navei pe cala, din
momentul asezarii pe dispozitivul de lansare si pana la lansare.
!nstalatiile de retinere trebuie sa fie simple si sigure in functionare.in
momentul de fata se pot imparti aceste sisteme de retinere din punct de vedere
functional in dispozitive mecanice hidraulice si legaturi care se taie in momentul
lansarii.
)and se da semnalul de lansare cama se roteste cu :/ grade iar piesa coboara
sub actiunea saniei.
"ispozitivul hidraulic reprezentat in figura asigura saniile metalice pana in
momentul lansarii.dispozitivul este amplasat in ansamblul de talice pana in momentul
lansarii. "ispozitivul este amplasat in ansamblul de legaturi al saniei metalice. )ele
doua role strang piesa de prindere a saniei datorita actiunii pistoanelor hidraulice prin
intermediul cadrului articulat. Pistonul hidraulic este actionat de o pompa printr-o
tubulatura flexibila. $ctiunea de desfacere a rolelor se face simultan pentru toate
saniile.
- 5 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
59/64
+istemul de blocare a saniilor prin legaturi ce urmeaza a fi taiate este un sistem
invechit el constand dintr-un fascicol de legaturi textile care la semnalul de lansare
sunt taiate.
B. M&+"r&r$& !$/r)&t''%r #r*"%"' n&$' 'n&'nt$& +' ,"*& %&n+&r$.
!n perioada de stationare pe cala nava se spri%ina pe o serie de suporturi si
blocuri de chila.
6reutatea sa este echilibrata deci de reactiunile acestor sisteme.
L&n+&r$& #&r"#'&r$. &ecanizarea lansarii prezinta unele avanta%e fata de
lansarea sub influenta greutatii printre care3
- viteza navei poate fi controlata pe toate perioada lansariiF
- lansarea poate fi oprita fara nici o dificultateF- operatia de lansare este mai simpla.
)aile de lansare reprezinta o instalatie cu a%utorul careia nava ce se afla pe
locul de constructie poate fi lansata la apa cu carucioare ce se deplaseaza pe sinele
cailor de lansare.
Numarul sinelor si al carucioarelor se calculeaza in functie de dimensiunile
navei si a sinelor cailor de lansare.
Numarul sinelor si al carucioarelor se calcul*eaza in functie de dimensiunile
navei si a greutatilor de lansare.
!n functie de pozitia navei la lansare se deosebesc cai longitudinale si cai
transversale. )aile transversale au avanta%ul fata de cele longitudinale ca cer o latime
mica de apa.
Nava instalata pe carucioare cu a%utorul vinciurilor electrice sau hidraulice este
trasa in dreptul cailor de lansare. "upa ce nava este asigurata prin legarea la instalatia
de vinciuri, carucioarele se muta pe sinele de montate pe caile inclinate.
)arucioarele de lansare sunt astfl construite incat se pot deplasa in directii
perpendiculare, fara a-si modifica pozitia relativa fata de nava. +chimbarea directiei
de deplasare se realizeaza prin rotirea rotilor cu :/o.
'rmeaza apoi lansarea propriu-zisa care se realizeaza cu vinciuri prin cabluri.
- 5: -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
60/64
Parteaa din cabluri servesc pentru punerea in miscare a nacei iar partea la
franarea ei. "upa cum se vede in apa.
)aile prevazute cu sine si carucioare sunt folsite si la ridicarea pe cala a
navelor in vederea repararii acestora sunt folosite si la ridicara pe cala a navelor in
vederea repararii acestora. !n acest caz operatiile se efectueaza in sens invers.
4ig. 1.1 ;ansarea pe carucioare
- / -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
61/64
Cn#%"(''
!naintea lansarii este necesar sa se execute o serie de lucrarii pregatitoare,
lucrarii care incep in momentul cand nava a atins stadiul minim de terminare, inclusiv
probele de etanseitate.
!n primul rand se introduc sub nava saniile de lansare, asigurandu-se centrarea
acestora. Prin centrarea saniilor de lansare se intelege asigurarea distantei prescrise
intre acestea, asigurandu-se paralelismul si orizontalitatea suprafetelor lor superioare.
+e aplica apoi un strat de unsoare special destinata eliminari coroziuni.
Pe suprafata libera a cailor de lansare unsoarea se aplica cu maximul doua zile
inintea lansarii, luindu-se masuri de prote%are a acestora impotriva actiunii razelor
solare si a depunerilor de corpuri straine prin acoperirea cu scanduri.
+aniile se fixeaza cu a%utorul dispozitivelor de retinere.
)orppul navei se spri%ina pe sanii cu suporturi speciale, rigidizand asigurandu-
se prin impanare. Pe masura ce se realizeaza impanarea se scot blocurile de chila si
scareurile.
- 1 -
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
62/64
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
63/64
C"*r'n+
)ap !. !ntroducere
)ap !! $. ;ansarea longitudinala
G. fazele lansarii longitudinale
)ap !!! $. ; ansarea transversala
G. 4azele lansarii transversale
)ap! $. (ehnologia lansarii pe pla inclinat.
G. Pregatirea in vederea lansarii navei
). (ipuri de izolatii
". $coperirea puntilor
-
8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor
64/64