Diagnosticarea sistemului de franare la standul curulouriFundamentare teoretica Importanta pe care sistemele de franare o au in realizarea nivelului corespunzatorde securitate active a automobilelor a condus la conceperea mai multor modalitatide verifcare a lor. Unele dintre ele se efectueaza pe drum in conditii reale de rularesiau in vedere fe determinarea deceleratieimaxime, fe masurarea spatiuluidefranareminimsi calculareadeceleratiei medii pedurataprobei. Acesteincercaridesi ofera avantajul solicitarii sistemului de franare in conditii reale de functionareprezinta o serie de inconveniente: necesita deplasarea de la atelierul de intretinerepana la portiunea de drum adecvata incercarilor, portiune ce se afa, de regula, inafaralocalitatilor; rezultatelemasuratorilor sunt infuentatedestareadrumului,declivitatea acestuia, viteza si directia vantului in anumite perioade. Incercarile nupot fefectuatedincauzeatmosferice: ploaie, ninsoare, vant, polei, probeleimplicandfranari brusteinconditiiletrafcului depedrumul respectivmarescpericolul producerii de accidente. in aceste motive, incercarile pe drum sunt in prezent efectuate in special pentruomologari de noi automobile sau pentru verifcarea mentinerii performantelorte!nicede"alungul unei perioadeindelungatedefabricareaunui anumittipdeautomobile. #entru activitatea de diagnosticare curenta,in prezent,se utilizeaza cuprecadere standurile specializate. in punct de vedere functional,acestea pot f deforma sau inertionale. In primul caz,solicitarea franelor se realizeaza prinantrenarea rotilor automobilului pe perioada franarii de catre rulouri puse inmiscare de motoare electrice.In functie de viteza de rulare simulate,standurile potf:de viteza mica $%"&' (m)j*,de viteza medie$&'"+' (m)!* side viteza ridicata$lacaresepot simulavitezedepanala&+'(m)!*.,astandurileinertionale,rotileautomobilului sunt antrenate de mase inertionale$volanti* aduse initial la o anumitavitezaderotatiedelacareseincepeprocesul franarii.atoritadimensiunilordegabarit reduse,pericolului de accidentare mai scazut si pretul mai accesibil,instatiile de intretinere se utilizeaza practice doar primul tip de standuri.Inplu,acestea ofera posibilitati de diagnosticare pe elemente a sistemului de franare.Unastfel destandesteformatdindouamoduleidentice,plasatesimetricinraport cuaxalongitudinalaaautomobilului afat inpozitiadelucrupestand.-c!ema constructiva a unui modul este prezentat in .igura &. /lectromotorulasincron&antreneaza,prinintermediul cuplajului +,reductorul 0acarui carcasaeste montata pe lagarele 1.2omentul amplifcat de reductor este transmis printr"unalt cuplaj unuia din rulourile 3.Acesta din urma este cuplat cu celalalt printransmisia cu lant && pentru a se asigura o aderenta maxima intre roataautomobilului &+ si rulourile 3.4onfectionate din otel,acestea sunt fe acoperite cuun strat de bazalt,beton sau material sintetice,fe respectivii cilindrii sunt prevazuticu proeminente axiale..orta de apasare a rotii se transmite celor doua rulouri prin rezultatele radiale 56si 566. ,a actionarea mecanismului de franare al rotii, intre roata automobilului sirulouri sedezvolta fortetangentialeF fr, respectiveF fr, care, insumate,reprezinta forta de franare pentru roata respectiva: Ffr=F fr+F fr F frsi F fr actionand la o distanta egala cu raza ruloului fata de axa de rotatie aacestuia, iarrulourilefindcuplateprintransmisiaculant, fortelerespectivevorgenera un moment de franare resultant:Mfr=(F fr+F fr)Rrulou=FfrRrulouAcesta este aplicat la iesirea din reductor. atorita raportului de transmisie i sirandamentului ale reductorului, intre momentul Mm produs de electromotorsi Mfr exista relatia : Mm=Mfri+. iferenta dintre MfrsiMm ar trebui sa fe preluata de suporturile carcaseireductorului. Acesta insa, find montata pe lagare, tinde sa se roteasca necontrolat.#entru a impiedica acest lucru, pe carcasa este fxata parg!ia % a carei extremitateliberasesprijinapereazemul 7, detipcutitdebalanta. 5eactiunea.dinacestpunct de sprijin solicita parg!ia %de incovoiere si poate fdeterminata printensometrie rezistiva cu ajutorul marcilor tensometrice, aplicate pe parg!ie, la bazaei. /c!ilibrul momentelor ce actioneaza asupra reductotului este descris de ecuatia:Mfr=Mm+Fl ,In care l este bratul fortei . in raport cu axa de rotatie a carcasei reductorului.Inlocuind in aceasta relatie pe Mm cu expresia determinata anterior, se obtine: .8Mfrl$&" 1i*.Inlocuind si pe Mmin functie de Rrulou se obtine:.8FfrRruloul$&" 1i*.AvandinvederecaRrulou, l siireprezintaconstanteconstructivealestandului, iarpoate f considerat si el o marime cvasiconstanta pentrureductorul respectiv, rezulta ca forta masurata . este practic direct proportionala cuforta de franare .s. 9locarea rotilor in timpul incercarii este un fenomen nedorit din doua motive: pede o parte, ea conduce la reducerea coefcientului de aderenta al rotii la rulouri si,implicit, afortei defranare, pedealtaparte, inmomentul blocarii rotii aparetendinta de expulzare a rotii de automobil de pe rulouri. Acest din urma efect devine evident in special la incercarea franei de stationarecare actioneaza, de regula, asupra rotilor unei singure punti aautomobilului;celelalte rotiafate pe podeaua atelieruluinefind franate, se poateproduce evacuarea automobilului de pe stand. #entru a preveni acest fenomen, standul este prevazut cu rola &' mentinuta incontact permanentcu roataautomobiluluidatoritaarcului&1 siprevazutacuuntraductor de miscare de rotatie, care identifca cu promptitudine tendinta deblocare a rotii. In acest moment se va emite o comanda care va reduce curentul deexcitatieal electromotorului, micsorandastfel momentul saumotorsi prevenindexpulzarea rotilor pe stand. -imultan se va semnaliza la panoul standului ca testuls"a inc!eiat./c!iparea standului este completata, de regula, cu un traductor pentrumasurarea fortei de apasare pe pedala de frana, numit pedometru. 5aportul dintresumafortelor defranaredelatoaterotileautombilului si fortadeapasarepepedala de frana constituie un indicator util pentru evaluarea corectei functionari asistemului de franare.4unoscand fortele de franare la fecare dintre rotile automobilului, se pot calculao serie de parametri cu ajutorul carora se evalueaza starea te!nica a sistemului defranare. ezec!ilibrul relativ intre fortele de franare ale rotilor unei punti:8fr drFfr stg,FMax Ffr stgFfr dr : &'' ;