Cuprins
Argument ……………………………………………………………. ………...4
Capitolul I. Judeţul Neamţ …………………………………………………...6
I.1. Istoria Judeţului Neamţ ..............................................................8
I.2. Turismul din zona Judeţului Neamţ ........................................11
Capitolul II. Pensiunea Moldova din Piatra Neamţ …………………….…14
II.1Pensiunea Moldova- aspecte generale ……………………….14
II.2. Servicii oferite la Pensiunea Moldova………………………15
Capitolul III. Servicii turistice de bază la Pensiunea Moldova .......................17
III.1. Serviciile de cazare ...................................................................17
III.2. Servicii de alimentaţie ...............................................................20
Concluzii ...............................................................................................................26
Bibliografie ...........................................................................................................27
Anexe ....................................................................................................................28
3
Argument
Serviciile turistice se prezintă ca un ansamblu de activități ce au ca obiect
satisfacerea tuturor nevoilor turistului în perioada în care se deplasează și în
legatură cu aceasta. O parte a activităților ce dau conținut prestației turistice
vizează deci acoperirea unor necesități obișnuite, cotidiene, ( odihna, hrana ), altele
prezintă caracteristici specifice turismului și respectiv formelor particulare de
manifestare a acestuia.
Prin natura lui, serviciul turistic trebuie să asigure condiții pentru refacerea
capacității de muncă, simultan cu petrecerea plăcută și instructivă a timpului liber;
de asemenea, el trebuie astfel conceput, încât, în urma efectuării consumului
turistic, individul să dobândească un plus de informații, cunoștințe, chiar deprinderi
noi. Numai astfel se poate vorbi de un conținut al prestației turistice în concordanță
cu cerințele epocii moderne, cu exigențele turismului contemporan. Iar în condițiile
actuale ale țării noastre, angajată pe coordonatele unei noi dezvoltări, o asemenea
orientare a serviciului oferit oamenilor imprimă turismului caracterul unui
important instrument în realizarea unei calități a vieții.
Serviciile de cazare ( găzduire ) se referă la crearea condiţiilor pentru odihna
turiştilor. Ele presupun existenţa unor mijloace de cazare adecvate ( hoteluri,
hanuri, vile, căsuțe ) şi dotările necesare asigurării confortului; ele privesc
deasemenea, activităţile determinate de întreţinerea şi buna funcţionare a spaţiilor
de cazare.
Serviciile de alimentaţie ( de restauraţie ) se înscriu, deasemenea, în
categoria prestaţiilor de bază şi au ca destinaţie satisfacerea trebuințelor de hrană
4
ale turiştilor, dar şi a unor nevoi de recreere şi distracţie. Ele se dezvoltă în relaţie
cu serviciile de cazare sau independent de acestea.
În realizarea efectivă a acestor servicii trebuie avută în vedere adaptarea lor
fiecărui moment al călătoriei, specificului formelor de turism şi particularităţilor
segmentelor de turişti.
5
Capitolul I. Judeţul Neamţ
Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul
României. Oraşul de 135.842 de locuitori în 1992, 115.000 în 2006, este reşedinţa
judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat
denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru
industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare
economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat şi reşedinţa Regiunii de
dezvoltare nord - est.
Aşezare geografică
Municipiul Piatra Neamţ – reşedinţa judeţului Neamţ – este aşezat pe
valea râului Bistriţa, mai exact la ieşirea acestuia dintre munţi, la confluenţa cu
pârâul Cuiejdi. Piatra Neamţ este amplasat într-un bazin intramontan, la altitudinea
de 310 m, străjuit de culmile Pietricica (590 m) la sud-est, Cozla (679 m) la nord,
Cernegura (852 m) la sud-vest, Cârloman (617 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei
(462 m) la sud-vest.
Oraşul se bucură de toate avantajele unei naturi unice, o climă temperat
continentală, cu veri scurte, răcoroase şi plăcute, toamne lungi, ierni blânde, fără
geruri mari şi zăpadă din abundenţă. Este un "mic paradis" asemeni unei staţiuni de
vacanţă. Beneficiind de un asemenea cadru natural, cu legături uşoare spre toate
punctele cardinale, teritoriul de astăzi al municipiului Piatra Neamţ a constituit o
permanentă vatră de locuire.
În Piatra Neamţ, apele curgătoare cele mai importante sunt Bistriţa şi Cuiejdi.
Printre pârâiaşele cu debite variabile mai pot fi amintite: Doamna, Sărata,
Borzoghean. Lacurile de pe raza municipiului Piatra Neamţ sunt acumularea Bâtca
6
Doamnei (255 ha şi un volum de cca. 10 mil. mc, format de barajul cu acelaşi
nume) şi lacul Reconstrucţia (10 ha şi un volum de cca. 250 mii mc, din care se
desprinde canalul hidrotehnic al Bistriţei). Ambele sunt lacuri de acumulare pe râul
Bistriţa.
Râul Bistriţa are un bazin hidrografic cu o suprafaţă de 7039 km2.
Altitudinea medie a bazinului hidrografic este de cca. 920 m, iar relieful se
caracterizează prin masivitate şi altitudini mai mari în vest şi în partea superioară a
bazinului hidrografic, apoi tot mai reduse spre est şi sud-est. După anul 1960,
cursul mijlociu şi inferior al râului Bistriţa a fost amenajat hidroenergetic prin
construirea unui număr de 9 lacuri de acumulare şi a 13 hidrocentrale. Cel mai
mare lac de acumulare este Izvorul Muntelui, cu un volum de 1,12 miliarde mc.
Până la realizarea sistemului hidroenergetic (ale cărui obiective se întind de la
lacul Izvorul Muntelui - Barajul Bicaz până la Bacău), râul Bistriţa juca rolul de
veritabilă arteră de comunicaţie de care depindea viaţa economică a oraşului. Pe
Bistriţa veneau plutele care asigurau materia primă necesară fabricilor de cherestea
şi de hârtie şi tot ea constituia o cale sigură de legătură cu Bacăul şi porturile
dunărene. În zona oraşului, râul avea o lăţime medie de 50 m şi un debit de 50mc/s,
care însă avea variaţii impresionante ce oscilau între 3 şi 1080 mc/s, astfel că
uneori marile viituri aveau caracter devastator pentru zona riverană. După
construirea lacului de acumulare de la Bicaz şi punerea în funcţiune a întregului
sistem hidroenergetic, rolul economic şi aspectul Bistriţei s-au schimbat. Plutele au
dispărut, au apărut hidrocentralele ca sursă nepoluantă de energie, debitul apei nu
mai cunoaşte variaţiile din trecut, au apărut frumoase lacuri de acumulare şi baraje
care modifică în întregime aspectul albiei Bistriţei. Astfel s-a accentuat pitorescul
regiunii şi a crescut potenţialul său turistic.
7
I.1. Istoria Judeţului Neamţ
Cele mai vechi urme de locuire umană de pe teritoriul actual al judeţului
Neamţ datează din paleoliticul superior ( cca. 100.000 ani î.e.n. ), ele fiind
evidenţiate îndeosebi pe Valea Bistriţei, unde s-au descoperit numeroase situri
arheologice.
Evoluţia comunităţilor umane, concentrarea lor în adevărate sate,
introducerea uneltelor din piatră şlefuită, corn, os, lut ars, pe lângă cele din silex,
diversificarea tehnicilor de modelare şi de decorare a ceramicii, dezvoltarea vieţii
spirituale, toate acestea au condus treptat la formarea celei mai strălucite civilizaţii
preistorice a Europei: Complexul Precucuteni-Cucuteni-Tripolie ( aprox. 4.200 -
2.600 î.e.n.). Cercetările efectuate de către specialiştii Muzeului de Istorie Piatra
Neamţ în staţiunile arheologice de la Izvoare-Piatra Neamţ, Traian-Dealul Viei,
Târpeşti, Frumuşica, Calu, Văleni, Ghelaieşti, dar şi în alte locuri, au evidenţiat în
special valoarea plasticii antropomorfe şi zoomorfe, a ceramicii pictate, aducând o
contribuţie de excepţie la o mai bună cunoaştere a acestei civilizaţii. De altfel,
sălile acestui muzeu adăpostesc cea mai impresionantă colecţie de obiecte
aparţinând acestei culturi.
Epoca bronzului şi apoi epoca fierului, caracterizate prin apariţia şi
dezvoltarea metalurgiei, sunt evidenţiate prin aşezările de pe cuprinsul bazinelor
Bistriţei şi Moldovei. Treptat, ele au lăsat locul societăţii tracice şi apoi civilizaţiei
dacice. Acesteia din urmă îi aparţin aşezările descoperite în zona oraşului Piatra
Neamţ, la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu, care au oferit importante informaţii
referitoare la nivelul înalt de dezvoltare economico-socială, militară şi spirituală
atins de civilizaţia dacică din această parte a ţării. Chiar şi după constituirea
8
provinciei Dacia, mărturiile arheologice de la Poiana-Dulceşti atestau gradul înalt
de civilizaţie atins de dacii liberi în sec. II-III e.n.
Apariţia popoarelor migratoare a modificat puternic evoluţia populaţiei daco-
carpice existente în sec. IV e.n. pe teritoriul actual al judeţului. Influenţa acestora,
dar şi cea a civilizaţiei romane sau romano-bizantine, a dus la apariţia, între
secolele V-VII e.n., a culturii Costişa-Botoşana, care a coincis, pentru această parte
a ţării, cu perioada formării poporului român. Dintre aşezările ce datează din
această perioadă, merită amintită pe cea de la Davideni, unde a existat între sec. V-
VIII o comunitate romanică, aflată într-un proces de creştinizare.
Semnificative pentru perioada secolelor VIII-IX sunt aşezările de la Borniş-
Dragomireşti, Izvoare-Bahna, Poiana-Dulceşti şi Brăsăuţi-Dumbrava Roşie, care
aparţin culturii Dridu.
Informaţiile privitoare la primele două secole ale mileniului II sunt insuficiente
sau prea puţin analizate. În schimb se cunosc suficiente elemente legate de
populaţia autohtonă a secolului XIII, dar mai ales despre aşezările medievale de la
Piatra-Neamţ - Bâtca Doamnei şi Pietricica.
Evoluţia aşezărilor rurale a dus la formarea, începând cu a doua jumătate a
sec. XIV, a primelor centre cu nuanţă urbană: Piatra lui Crăciun, Roman şi Neamţ.
Cu timpul, târgul Piatra capătă o mai mare importanţă, aceasta şi datorită
constituirii aici a unei Curţi Domneşti, iar Roman-ul devine unul dintre cele mai
însemnate centre, făcând parte din sistemul defensiv al Moldovei, aici fiind
întemeiată în 1408 şi o episcopie. La fel de vechi ca şi Piatra sau Roman, oraşul
Neamţ va deveni mai cunoscut odată cu ridicarea, pe Culmea Pleşului, a Cetăţii
Neamţului. Tot din perioada medievală datează începuturile Mănăstirii Neamţ,
9
unul dintre cele mai vechi şi mai vestite centre religioase din ţară, alături de
Mănăstirile Bistriţa, Secu, Sihăstria, Agapia sau Văratec.
Continua creştere a producţiei de mărfuri şi a celei agricole, dar şi
intensificarea schimburilor comerciale, face ca dezvoltarea economică a ţinutului
să fie din ce în ce mai vizibilă. Astfel, spre sfârşitul sec. XVIII sunt atestate o serie
de centre de schimburi, iar odată cu începutul sec. XIX încep să apară şi primele
fabrici. Revoluţia tehnică, reformele de după 1859, cucerirea independenţei de stat
în 1877 şi măsurile legislative ce au urmat au dus la dezvoltarea capitalismului
industrial şi în această parte a ţării.
Participarea României, începând cu 1916, la primul război mondial a făcut
însă ca situaţia generală a judeţului să aibă mult de suferit. În anii de după război s-
a reuşit refacerea vieţii economice, perioada interbelică fiind o perioadă relativ
prosperă. Intrarea României în cel de-al doilea război mondial, moment ce l-a găsit
pe mareşalul Ion Antonescu la Piatra Neamţ, a determinat trimiterea pe front a
unităţilor militare din zona Neamţului, alături de alte unităţi din ţară, şi participarea
la lupta pentru reîntregirea Patriei. Evoluţia ulterioară a evenimentelor, mai ales
după străpungerea de către armata sovietică a fortificaţiei Tg. Neamţ-Paşcani, a
făcut ca multe dintre localităţile din estul judeţului să sufere mari distrugeri.
Anii de după război şi schimbarea regimului politic în 1947, au determinat o
nouă etapă în evoluţia istorică a judeţului Neamţ, în care se pot distinge, totuşi, şi
transformări pozitive, care şi-au pus amprenta asupra zonei şi locuitorilor săi.
10
I.2. Turismul din zona Judeţului Neamţ
Ştrandul cu patinoar, terase, loc de joacă, piscine, terase şi restaurante, bază
hipică
Pârtia de schi
Telegondola
Parcul Cozla şi grădina zoologică
Muzeul de arta neolitica Cucuteni ( unic în Europa )
Curtea şi Biserica Domnească
Ruinele cetăţii geto-dacice
Mănăstirile nemţene: Agapia, Secu, Văratec, Sihăstrie, Neamţ,
Bistriţa, Pângărăti, Buhalniţa, Horaiţa, Petru Vodă
Cetatea Neamţului - Cetatea Neamț ( cunoscută impropriu sub titulatura
Cetatea Neamțului ) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de
nord-vest a orașului Târgu Neamț ( în nord-estul României ). Ea se află localizată
pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului ( numită și Dealul Cetății ), la o altitudine
de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia
valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.
Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la
sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul
de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu
ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite
cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci. Cetatea a fost
construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I, a fost fortificată în secolul al
XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul
domnitorului Mihai Racoviță.
Cheile Bicazului, Lacul Rosu, Lacul de acumulare Izvoru Muntelui
11
Rezervaţia naturală "Codrii de aramă" - rezervaţie forestieră alcătuită din
goruni seculari şi "Pădurea de Argint" (mesteceni seculari) din apropiere (zona
Agapia- Văratec), care au fost izvor de inspiraţie pentru marele poet Mihai
Eminescu
Piatra Teiului - rezervaţie geologică, (lângă Poiana Teiului, la 65 km de
Piatra Neamţ), uriaş bloc de calcar format prin eroziune
Pădurea Vânătorii Neamţului - rezervaţie forestieră, (la 3 km de comuna
Vânători), codru secular de stejar, cu mare valoare peisagistică
Pădurea Gosmanu - rezervaţie forestieră din Munţii Tarcău, include molizi,
brazi şi fagi seculari, de dimensiuni impresionante
Parcul Naţional Cheile Bicazului - Hăşmaş - prezintă un deosebit interes
ştiinţific din punct de vedere geologic, geomorfologic, paleontologic, dar si din
punctul de vedere al diversitatii biologice generate de marea diversitate a
condiţiilor geoclimatice. Situate la 3 km de Lacul Rosu şi la 20 km de Bicaz şi
modelate de râul Bicaz în calcarele Masivului Hăşmaş, pe o lungime de 8 km,
Cheile Bicazului oferă o privelişte de o rară frumuseţe. Aici apar din loc în loc
pereţi abrupţi numiţi "pietre ": "Piatra Altarului " (1121 m altitudine), "Piatra
Arsiţei", "Piatra Singuratică " şi porţiunea centrală denumită sugestiv "Gâtul
Iadului" cu aspect de canion. Declarate monument al naturii, Cheile Bicazului
formează o rezervaţie complexă, geologică şi floristică.
Rezervaţia naturală Cheile Sugăului-Munticelu este singura carstică din
judeţul Neamt, una dintre puţinele din Moldova şi una dintre cele mai valoroase
din Romania.
12
Rezervaţia aflată în Munţii Hăşmaş, comuna Bicaz-Chei, judeţul Neamt,
urmează să fie inclusă în reţeaua internaţională de arii protejate NATURA 2000,
datorită unicităţii peisagistice şi a patrimoniului natural - Peştera Munticelu -
remarcabilă prin stalagmitele luminare, şi Peştera Tosorog - habitat natural al unei
specii de lilieci pe cale de dispariţie.
Rezervaţia floristică 'Dealul Vulpii' şi rezervorul fosilifer Cernegura
Rezervaţii geologice - Cernegură, Pietricica, Cozla
Masivul Ceahlău este cel mai semeţ munte al Moldovei, un obiectiv turistic
important al tării, un loc despre care circulă multe legende şi povestiri. Punctele
cele mai înalte de pe munte sunt Vârful Toaca (1904 m) şi Ocolaşul Mare (1907
m); la altitudinea de 1021 m există o cascadă formata din pârăul Rupturi, numită
Duruitoarea, ale cărei şuvoaie cad pe un perete de stâncă de la o înălţime de 25 m.
De la această cascadă şi-a luat numele renumita staţiune Durău, aflată la
poalele masivului. Situată la o altitudine de 780-800 m, staţiunea se află într-o
regiune montană frecventată din secolul al XVIII-lea. Centrul Cultural-Pastoral
"Sf. Daniil Sihastru" este situat în incinta Mănăstirii Durau, a cărei biserică a fost
pictată de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza, într-un peisaj montan magnific,
un loc în care spiritualitatea încununeaza pitorescul, turistul fiind în acelaşi timp un
pelerin.
13
Capitolul II. Pensiunea Moldova din Piatra Neamţ
II.1. Pensiunea Moldova- aspecte generale
Pensiunea Moldova vă oferă condiţii de trei stele, atât în camere cât şi în
restaurantul propriu.
Situată la ieşirea din Piatra Neamţ către Bicaz ( la 4 km de centrul oraşului ),
într-un mediu înconjurător privilegiat, aşezată pe un deal, cu vedere spre Lacul
Batca Doamnei, Pensiunea Moldova este o locaţie de vacanţă ideală, unde vara
beneficiaţi de aerul curat şi drumeţii, iar iarna, de pârtia de ski din Piatra Neamţ.
Amplasată într-un cadru superb, într-o poziţie retrasă de traficul greu,
Pensiunea Moldova este realizată cu mult bun gust, fiind perfectă pentru petrecerea
clipelor dumneavoastră de sejur.
Pensiunea Moldova vine în întâmpinarea nevoilor dumneavoastră de cazare şi
acomodare turistică cu tot confortul de care aveţi nevoie pentru a face din sejurul
dumneavoastră un succes. Fie că vizitaţi oraşul Piatra Neamț sau sunteţi în interes
de afaceri, vă stăm la dispoziţie cu 15 spaţii de cazare.
Pensiunea Moldova reprezintă un punct de plecare spre toate mănăstirile din
zona Neamţului, dar şi spre alte obiective turistice şi zone de o frumuseţe rară.
Cazarea în cele 12 camere duble, precum şi în cele 3 apartamente vă oferă
confortul mult dorit atât pentru un concediu într-o zona turistică montană, cât şi
14
pentru simplul tranzit prin zonă. Toate camerele au baie proprie, încălzire centrală
şi televizor, iar internetul este la dispoziţia dumneavoastră, prin wirelles.
Pensiunea Moldova dispune de restaurant cu 90 locuri, terasă, grătar în curte
şi parcare proprie. Meniurile tradiţionale moldoveneşti, dar şi din celelalte zone din
România sunt toate de găsit în restaurantul pensiunii, barul fiind de asemenea
aprovizionat cu băuturi alese. Terasa, pe timpul verii, vă stă la dispoziţie pentru a
servi masa. În curtea pensiunii este amenajat un grătar pentru a deservi clienţii,
oferind libertatea de a vă simţi cu adevărat în natură.
II.2. Servicii oferite la Pensiunea Moldova
Facilităţi de cazare:
bar
fax
fermă proprie
foişor în curte
grădină/curte
grătar/barbeque
internet wireless
living
masă de ping-pong
parcare
plată cu cardul
restaurant
se accepta animale
15
terasă
tichete de vacanţă
Facilităţi în camere :
baie cu cadă
baie în cameră
cameră cu TV
camere cu balcon
încălzire centrală
internet în cameră
minibar în cameră
16
Capitolul III. Servicii turistice de bază la Pensiunea Moldova
III.1. Serviciile de cazare
Serviciul de cazare, vizează, prin conţinutul său, crearea condiţiilor şi
confortului pentru adăpostirea şi odihna călătorului. El este produsul a ceea ce se
numeşte industria hotelieră – sector care, inglobează ansamblul activităţilor
desfăşurate în spaţiile de cazare. Serviciul de cazare se prezintă ca o activitate
complexă, decurgând din exploatarea capacităţilor de cazare, fiind alcătuit dintr-un
grupaj de prestaţii oferite turistului pe timpul şi în legătura cu rămânerea lui în
unităţile hoteliere.
Dezvoltarea şi calitatea serviciului de cazare sunt dependente, în primul rând,
de existența unei baze tehnico-materiale de cazare ( hoteluri, moteluri, hanuri, case
de odihnă, cabane, popasuri turistice etc. ) adecvate, cu dotări corespunzătoare,
care să ofere turiştilor condiţii optime şi care să îndeplinească, după caz, şi alte
funcţii. În al doilea rând serviciul de cazare este influenţat de dotarea cu personal a
capacităţilor de cazare, de nivelul de calificare a lucrărilor, de organizarea muncii
în unităţile hoteliere. În acest context insuficienţa spaţiilor de cazare, echiparea lor
necorespunzătoare, neconcordanţa între nivelul confortului oferit şi exigenţele
turiştilor, ca şi numărul mic al lucrătorilor sau slaba lor pregătire, influenţează
negativ calitatea prestaţiei turistice şi prin intermediul acestora, dimensiunile
circulaţiei turistice şi posibilităţile de valorificare a patrimoniului.
Serviciul de cazare hotelieră reprezintă, alături de cele de alimentație, una
dintre prestaţiile de bază solicitate de turist pe durata călătoriei sale şi totodată un
factor important de stimulare a cererii turistice. Conţinutul acestui serviciu este
17
determinat de faptul că obiectivul de cazare îndeplineste pentru turist rolul de
domiciliu temporar, trebuind deci să aibă o funcţionalitate complexă; de asemenea
în organizarea serviciilor de cazare se va ţine seama că aproape jumătate din timpul
efectiv de vacanţă este cheltuit de turist în incinta unităţii hoteliere.
În condiţiile diversificării şi integrării obiectivelor de cazare, serviciul hotelier
nu se mai limitează la cazarea propriu-zisă; el este completat de o serie de prestaţii
suplimentare fiind, în fapt, rezultatul imbinării unei varietăţi de activităţi. Gama
acestor prestaţii este foarte largă şi greu de delimitat în raport cu funcţia de bază.
Varietatea lor este dependentă de condiţiile pe care le oferă baza tehnico-materială
sub aspectul tipului de construcţie, categoriei de confort, gradului de dotare etc.
Printre principalele activităţi ce dau conţinut serviciului hotelier, conceput în
ideea satisfacerii complexe a cererii turiştilor şi călătorilor, se numără:
- cazarea propriu-zisă şi activităţile complementare ei;
- alimentaţia şi serviciile producătoare legate de asigurarea acesteia;
- activităţile cultural-artistice şi de agrement;
- serviciile de informare şi intermediere;
- activităţile comerciale;
- activităţi cu caracter special
Între aceste servicii există relaţii de interferenţă, circuitele lor economice se
interferează. În raport cu specificul fiecărei unităţi hoteliere, unele dintre aceste
activităţi pot fi mai dezvoltate, altele mai puţin, unele pot să lipsească, după cum
18
pot apare şi altele suplimentare. În totalitatea lor însă concură la acoperirea
nevoilor consumatorilor, caracterizând activitatea desfăşurată în sectorul hotelier.
Cazarea este funcţia principală a unităţilor hoteliere indiferent de mărimea,
tipul, categoria de confort, gradul de dotare etc., al acestora. Ea presupune
existenţa unui spaţiu şi a echipamentului necesar asigurării condiţiilor de odihnă şi
de igienă ale turistului. Odihna turiştilor în spaţiile de cazare este condiţionată de
amplasarea acestora, de insonorizarea camerelor în raport cu zonele de mare
circulaţie ( scări, lifturi, culuoare de trecere, holuri de staţionare ) din interiorul
unităţii, de mişcarea personalului etc. Condiţiile de igienă sunt dependente de
calitatea echipamentului sanitar, de buna funcţionare şi întreţinere a acestora, de
existenţa obiectelor de inventar destinate igienei personale şi de frecvenţa înlocuirii
lor. Pe lângă acestea, realizarea serviciului de cazare vizează crearea condiţiilor
pentru desfăşurarea unor relaţii sociale, este astfel necesară existenţa unor spaţii
speciale amenajate pentru primirea turiştilor, desfăşurarea unor întâlniri cu
prietenii sau de afaceri, realizarea unor manifestări ştiinţifice s.a.
Din categoria serviciilor hoteliere complementare, care întregesc funcţia de
cazare, se pot menţiona: primirea şi distribuirea în hotel a corespondenţei turiştilor,
servicii de schimb valutar, păstrarea obiectelor de valoare, spălatul şi călcatul
lenjeriei, curăţirea hainelor şi a încălţămintei, repararea unor obiecte din dotarea
turistului, manipularea bagajelor, asigurarea parcării autoturismelor etc. Tot în
această grupă se cuprinde dotarea camerelor, la cererea clienţilor, cu inventar
suplimentar ( perne, pături, paturi, televizoare, frigider, aparatură de gimnastică
s.a)
Activităţile de informare facilitează turistului cunoaşterea varietăţii ofertei
turistice, a posibilităţilor de petrecere cât mai agreabilă a vacanţei.
19
Aceste servicii sunt asigurate de compartimentele de recepţie ale unităţilor
hoteliere şi sunt oferite verbal la cererea turiştilor sau sub forma unor anunţuri,
pliante, afişe etc., aflate la îndemâna turiştilor sau amplasate în locurile de trecere.
Cu caracter de exemplu, orice unitate hotelieră trebuie să informeze clientela
în legatură cu: programul acţiunilor de agrement organizate în unitate sau localitate
de către unităţile specializate ( momentul, durata, preţul ), programul manifestărilor
cultural-artistice şi sportive, orarul de funcţionare a diverselor unităţi prestatoare de
servicii, orarele curselor mijloacelor de transport, formalităţile vamale sau de
prelungire a vizei etc. Serviciul de informare realizat de unităţile hoteliere, este, de
fapt, o componenta a activităţii de publicitate turistică şi foloseşte, de regulă,
materialele documentare şi informaţiile vehiculate cu prilejul campaniilor
promoţionale.
III.2. Servicii de alimentaţie
Alimentaţia publică reprezintă una din laturile importante ale servirii turistice,
încadrându-se în categoria serviciilor de bază. Deşi ca activitate economică
alimentaţia publică nu este destinată să satisfacă în exclusivitate nevoia
consumatorului turist, ea se asociază tot mai frecvent activităţilor de turism, iar
dinamica ei este din ce în ce mai influenţată de evoluţia circulaţiei turistice.
Dependenţa strânsă dintre alimentaţia publică şi activitatea turistică este
evidenţiată, printre altele, de asocierea lor într-un sector de sine stătător în ţările
consacrate pe plan turistic. O astfel de tendinţă este prezentă şi în ţara noastră în
contextul reaşezării şi modernizării structurilor organizatorice din turism. De
asemenea, raporturile de intercondiţionare sunt evidenţiate şi de efortul permanent
20
al alimentaţiei publice de a se alinia mutaţiilor intervenite în volumul, structură şi
exigenţele cererii, rezultat al dezvoltării turismului intern şi internaţional, al
diversificării şi multiplicarii formelor de turism.
Alimentaţia publică – componentă de bază a prestaţiei turistice
Privită prin prisma calităţii sale de component al produsului turistic, respectiv
a serviciilor de bază, alimentaţia publică determină calitatea prestaţiei turistice în
ansamblul ei, influenţează conţinutul şi atractivitatea ofertei turistice cu multiple
implicaţii asupra dimensiunilor şi orientării fluxurilor turistice.
Totodată ea trebuie să întrunescă şi câteva trăsături specifice. În primul rând,
este necesar să fie prezentă în toate momentele –cheie ale consumului turistic:
puncte de îmbarcare, mijloace de transport, locuri de distracţie şi sejur, de
agrement. Numai astfel, serviciul de alimentaţie publică va răspunde sarcinii de a
asigura ansamblul condiţiilor pentru ca turistul, aflat temporar în afara reşedinţei
permanente, să-şi poata procura hrana necesară. Aceasta cu atât mai mult cu cât el
reprezintă principala cale de satisfacere a nevoii cotidiene de hrană pentru toate
categoriile de turişti, indiferent de modul în care au angajat prestaţia turistică şi de
particularităţile acesteia.
O altă trăsătură ( şi cerinţă în acelaşi timp ) este dată de necesitatea prezenţei
unei tipologii largi de unităţi de alimentaţie publică, capabile să satisfacă o
paletă diversificată de trebuinţe. În afara unei adaptări a reţelei de unităţi la
momentul şi locul desfăşurării programului turistic, structura tipologică a acesteia
trebuie să răspundă deopotrivă nevoilor de hrană şi divertisment, să-l poată servi pe
turist în orice imprejurare ( se au în vedere, în mod deosebit, acţiunile cu caracter
special).
21
O altă caracteristică a serviciului de alimentaţie publică decurge din
necesitatea de a răspunde în egală măsură, cerinţelor turiştilor autohtoni şi
străini. Astfel, în structura produselor comercializate trebuie să fie prezente
preparate din bucătăria natională şi internaţională, din cea specifică anumitor ţări şi
zone. Proporţia elementelor specifice, promovarea anumitor produse etc., se
definesc în raport cu formele de turism, cu locul şi momentul de desfăşurare a
activităţii.
Legatura dintre serviciile de alimentaţie publică şi oferta turistică este
profundă, de intercondiţionare reciprocă, de dezvoltarea sincronă. Ea dovedeşte noi
valenţe în condiţiile în care gastronomia devine element de selecţie a destinaţiilor
turistice, când celelalte componente ale ofertei turistice sunt sensibil apropiate şi
comparabile. De altfel, produsul turistic având drept principală motivaţie
gastronomia este o realitate din ce în ce mai prezentă şi a generat o formă nouă de
vacanţă, cunoscută sub denumirea de „vacanţă gastronomică” (pescărească,
vânătorească etc.), cu atractivitate unanim recunoscută.
Diversitatea şi originalitatea gastronomică se constituie, prin urmare, ca
element de atracţie principală sau complementară, fapt ce se explică şi justifică
atenţia, acordată acestui domeniu de servire turistică.
Componentă de prim ordin în structura unei oferte turistice elevate,
alimentaţia publică se recomandă, pe zi ce trece, ca un sector cu multiple şi noi
posibilităţi în ce priveşte ridicarea calităţii servirii turistice în condiţii de înaltă
eficienţă. Se tinde din ce în ce mai mult, ca alimentaţia publică, pe lângă funcţia
fiziologică propriu-zisă, să îndeplinească şi unele funcţii de agrement, odihnă,
recreare – în general, de petrecere a timpului liber. Ținând seama de faptul că
turistul cheltuieşte o parte însemnată din buget sau din timp ( după unele calcule,
22
20-25% ) în unităţile de alimentaţie publică, o atenţie sporită se acordă atracţiei pe
care acestea o exercită, contactelor sociale ce se pot realiza în cadrul lor.
Cunoaşterea tuturor aspectelor ce evidenţiază relaţia alimentaţie publică-
turism reprezintă o cerinţă importantă pentru orientarea eforturilor de perspectivă
menite să direcţioneze dezvoltarea sectorului respectiv, cu atât mai mult cu cât este
ştiut faptul că nivelul dezvoltării alimentaţiei publice se numără printre indicatorii
de apreciere a măsurii în care pot fi satisfăcute cerinţele turiştilor.
Dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor de alimentaţie publică
Analizat în globalitatea lui, respectiv având ca obiectiv satisfacerea
deopotrivă a nevoilor populaţiei rezidente şi ale turiştilor, sectorul alimentaţie
publică a inregistrat un curs ascendent. Această evoluţie, rezultat al acţiunii unui
complex de factori, atestă rolul tot mai important pe care alimentaţia publică îl
îndeplineşte în viaţa economică şi socială, multiplicarea funcţiilor sale.
În acest context, dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii de alimentaţie publică
reprezintă una din coordonatele definitorii ale prezentului şi viitorului,
constituindu-se într-o preocupare permanentă a agenţilor economici în sfera
comertului şi turismului, a organelor ce gestionează acest sector de activitate.
Integrata organic procesului transformarilor înnoitoare din economia noastră,
alimentaţia publică va cunoaşte importante mutaţii calitative şi cantitative.
În privința evoluţiei cantitative se poate vorbi de o creştere semnificativă a
volumului activităţii, pe seama sporirii cererii rezidenţilor- în acest sens se
anticipează o apropiere faţă de nivelul solicitărilor din alte ţări – şi a intensificării
circulaţiei turistice, dublată de repoziţionarea diferitelor grupe de mărfuri. Pe plan
calitativ, modificările, vizând adaptarea la exigenţele şi tendinţele cererii, se
23
desfăşoară în direcţia modernizării şi perfecţionării producţiei, a îmbunătăţirii şi
diversificării formelor de comercializare şi servire.
În domeniul producţiei se manifestă o accentuată preocupare pentru
concentrarea şi industrializarea procesului de pregătire a preparatelor culinare.
Satisfacerea cererii în continuă creştere, folosirea raţională a resurselor materiale şi
umane, sporirea activităţii sunt, fără indoială, condiţionate de modul de organizare
a producţiei culinare, de nivelul industrializării acesteia. Preluarea de către unităţi
specializate a producţiei de preparate culinare, tendinţa regăsită în aproape toate
ţările dezvoltate, prezintă numeroase avantaje dar presupune şi rezolvarea unor
probleme de natură tehnică şi organizatorică.
Una din formele moderne de industrializare a producţiei culinare o reprezintă
„sistemul catering”, extins pentru o gamă largă de sortimente şi în ţara noastră.
Acest sistem propune separarea funcţiilor de aprovizionare şi prelucrare de cele
legate de comercializarea şi servirea preparatelor. Se asigură astfel mecanizarea
sau chiar automatizarea procesului de fabricaţie,utilizarea unor tehnologii elaborate
pe baze ştiinţifice, controlul permanent al producţiei cu efecte benefice asupra
proprietăţilor nutritive ale alimentelor.
Dintre avantajele cateringului pot fi menţionate: lărgirea sortimentului şi
relativa independenţă faţă de sezonalitatea materiilor prime; calitatea constantă şi
superioară a preparatelor sub aspect nutriţional, igienico-sanitar, organoleptic,
folosirea raţională şi permanentă a forţei de muncă; reducerea pierderilor generate
de fluctuaţia cererii; economisirea de spaţii de producţie la unităţile comerciale şi
satisfacerea în condiţii mai bune a cererii în perioada de vârf.
24
Perfecţionarea activităţii de alimentaţie publică vizează, de asemenea,
componenta sa comercială. În această direcţie se înregistrează modernizarea reţelei
comerciale din punct de vedere structural şi al distribuirii în teritoriu, precum şi
diversificarea formelor de servire. Astfel, în ce priveşte structura reţelei, se
remarcă tendinţa de realizare a unor unităţi cu funcţii complexe care să răspundă
unor cerinţe variate ( de exemplu, în staţiunile turistice să satisfacă nevoia de hrană
şi agrement ).
25
Concluzii
În această lucrare am realizat o descriere a serviciilor de bază dintr-o unitate
de primire ( cazare ) şi anume Pensiunea Moldova, pensiune de 3 margarete.
Lucrarea are ca punct de pornire argumentul care defineşte termenul de
serviciu de bază într-o unitate de primire.
Capitolul I vorbeşte despre Judeţul Neamţ cu istoria şi turismul din zona unde
işi desfăşoară activitatea această pensiune.
Capitolul II vorbeşte despre amplasarea Pensiunii Moldova în judeţul Neamţ,
precum şi despre serviciile oferite la pensiune turiştilor, privind atât facilităţile de
cazare cât şi facilităţile existente în spaţiile de cazare.
Capitolul III prezintă servciile de bază dintr-o unitate de primire şi anume:
serviciul de cazare (se prezintă ca o activitate complexă, decurgând din exploatarea
capacităţilor de cazare, fiind alcătuit dintr-un grupaj de prestaţii oferite turistului pe
timpul şi în legătura cu rămânerea lui în unităţile hoteliere ) şi serviciul de
alimentaţie ( alimentaţia publică reprezintă una din laturile importante ale servirii
turistice, încadrându-se în categoria serviciilor de bază ) .
26
Bibliografie
1. Ene, Cornelia – Cartea ospitalităţii, Bucureşti, Editura THR-CG, 2004
2. Glavan, Vasile – Turismul în România, Bucureşti. Editura Economică, 2000
3. Mihai, Ştefania– Tehnologia hotelieră, Bucureşti, Editura Niculescu, 2000
4. Minciu, Rodica – Economia turismului, Bucureşti, Editura Uranus, 2000
5. Nistorescu, Puiu – Management în turism, Bucureşti, Editura ASE, 2002
6. Stavrositu, Stere– Arta serviciilor în restaurante, baruri, gastronomie, hoteluri, pensiuni turistice, Bucureşti: Fundaţia Arta serviciilor în turism, 2006
7. Ştefania Mihai– Tehnologie hotelieră, editura Niculescu, 2003 8. Andrei Cristea, Gestiunea activităţii de turism, editura Univ. Creştină D.
Cantemir, Bucureşti, 2003 9. *** – Hotârârea Guvernului Nr. 1328 / 2001 republicată, privind clasificarea
structurilor de primire turistice10. *** – www.hoteluriromanesti.ro
11. *** – www.pensiuniromanesti.ro
27
Anexe
28
Anexa 1. Restaurant Pensiunea Moldova
Anexa 2.Restaurant Pensiunea Moldova
29
Anexa 3. Spaţiu de cazare Pensiunea Moldova
Anexa 4. Spaţiu de cazare Pensiunea Moldova
30
Anexa 5. Spaţiu de cazare Pensiunea Moldova
Anexa 6. Foişor Pensiunea Moldova
31
Anexa 7. Terasă Pensiunea Moldova
Anexa 8. Pişcină Pensiunea Moldova
32
