Secretul chinezului care a trit 256 de ani

Potrivit unor articole publicate n anii 1930 de Time Magazine i New York Times, chinezul Li Ching-Yun a trit 256 de ani, a ngropat 23 de neveste i a crescut 180 de descendeni.

Chiar a trit att de mult? Yuen a fost un instructor de arte mariale i cunosctor de plante medicinale.

Atunci cnd a fost ntrebat despre secretul longevitii lui, Li a rspuns: Pstrai o inim linitit, stai aezai ca o broasc estoas, mergei rapid ca un porumbel i dormii ca un cine.

Li a explicat c secretele unei longevitii incredibile sunt calmul interior i pacea minii. Dieta lui s-a bazat n mare parte pe orez i vin. Conform New York Times, Li credea c orice persoan ar putea tri cel puin un secol n condiiile n care obine pacea interioar.

ntr-o zi, n timp ce i nva pe studenii si arte mariale, le-a spus acestora ca i-a ncheiat misiunea n via i este timpul s mearg acas. Li a murit la 6 mai 1933.

Cum era de ateptat, nu se cunosc prea multe despre viaa timpurie a lui Li Ching-Yun. tim c el a fost nscut n provincia Sichuan din China, unde a i murit. tim de asemenea c pn la a zecea sa aniversare, Ching-Yun era alfabetizat i a cltorit n Kansu, Shansi, Tibet, Annam, Siam i Manciuria colectnd plante. Dup aceea, lucrurile devin un pic neclare...

Se pare c, timp de peste o sut de ani, Li a continuat s-i vnd propriile ierburi i ulterior a vndut ierburi colectate de alii.

Poate v gndii c la 256 de ani corpul su se prezenta scorojit, decrepit i cu o piele zbrcit care arat nfiortor. Nimic mai fals. Muli au fost uimii de tinereea pe care o afia n ciuda vrstei.

Li susinea c s-a nscut n 1736 i a trit 197 ani. Cu toate acestea, n 1930, Wu Chungchien, decanul Universitii Minkuo, a gsit nregistrri care dovedesc c Li s-a nscut n 1677. nregistrrile artau c Guvernul imperial chinez l-a felicitat cnd a mplinit 150 i 200 de ani. S fi uitat el de propria lui zi de natere? Era vorba despre aceeai Li Ching-Yun?

Se poate remarca aspectul tineresc al lui Li dintr-un articol publicat n 1928 de New York Times, n care arta ca un brbat de circa 60 ani. Are oare corpul uman abilitea aceasta inerent?

Secretul chinezului care a trit 256 de ani. Iat ce boli pot provoca gndurile Conform nregistrrilor oficiale, Li Ching Yuen s-a nscut n China n 1677. Principala sa ndeletnicire a fost s culeag plantele din pdure i s le vnd oamenilor care sufereau de diferite boli.n 1930 , ziarul New York Times a publicat un articol despre cel mai btrn om din lume. Un jurnalist american descoperise anumite documente care atestau c Li Ching Yuen, n 1827 srbtorise venerabila vrst de 150 de ani. Conform nregistrrilor oficiale, chinezul a murit n ziua de 6 mai 1933, la venerabila vrst de 256 de ani. nainte cu o zi ca moartea s intervin, Yuen le-a spus studenilor si c i-a ndeplinit toate sarcinile pe aceast planet i acum a venit timpul s plece acas.

n nenumrate rnduri a fost ntrebat care este secretul longevitii. Yuen le rspundea curioilor c viaa trebuie tratat cu blndee pentru c altfel timpul trece mult prea repede pe lng fiecare. Un alt secret pe care l invoca brbatul se referea la tainele medicinei holistice. Chiar i n aceste zile, medicina clasic a ajuns n punctul n care confirm c majoritatea bolilor cu care se confrunt omul survin n urma gndurilor negative. Tot ceea ce este viu deine energie, iar aceast energie se mparte n negativ i pozitiv. Dac se provoac un dezechilibru emoional puternic sau gndurile negative sunt superioare celor pozitive atunci intervin i diferitele maladii.

n acest fel, gndurile noastre negative sunt cele care declaneaz bolile, iar gndurile pozitive ar putea fi tratamentul universal pentru majoritatea maladiilor. Pe acest principiu s-a bazat Yuen pentru a duce o via ct mai lung i astfel a atins vrsta de 256 de ani.

Iat cteva exemple cum gndurile negative pot provoca anumite boli:Gelozia provoac boli oncologice i slbete sistemul imunitar

Rzbunarea provoac boli de piele i dureri de gt

Lipsa principiilor morale boli cronice, infecii i boli de piele

ncpnarea diabet, migrene i inflamaii

Minciuna alcoolism, infecii fungice i slbirea sistemului imunitar

Agresivitatea cauzeaz ulcere gastrice , reflux acid, i negi

Reticena boli de rinichi i schizofrenie

Cruzimea epilepsie, astm i anemie

Apatia provoac diabet

Nestatornicia provoac probleme de fertilitate

Jignirile i nepoliteea cauzeaz diabet si boli de inima

Anxietate produce tulburri digestive, boli de inima i de piele

Lcomia provoac boli oncologice , obezitate i boli de inima

ee Ching-yuen a lasat sfaturi clare pentru cei care doresc sa-i urmeze exemplul. El a urmat trei reguli principale in regimul sau:* Niciodata sa nu va grabiti in viata. Luati totul incet. Si-a instruit studentii sa-si pastreze intotdeauna inima curata, sa ramana calmi ca broastele-testoase, sa mearga sprinten ca o pasare si sa doarma adanc ca un caine;* Evitati emotiile extreme de orice fel, in special pe masura ce imbatraniti. Nimic nu secatuieste energia din trup mai repede si nu intrerupe armonia functionala a organelor vitale atat de complet ca izbucnirile bruste de emotie;* Respectati un regim zilnic de gimnastica si respiratie. Durata si intensitatea regimului nu sunt nici pe departe atat de importante ca regularitatea lui zilnica.

In plus, a formulat trei reguli specifice privind dieta:* Nu mancati prea mult in noptile calde de vara. Aceasta duce la stagnarea sangelui si a energiei;* Mancati o cantitate mai mare de alimente hranitoare in diminetile reci de iarna. Aceasta ofera energia suplimentara de care are nevoie corpul pentru a compensa faptul ca trebuie sa se mentina cald pe vreme rece;* Adoptati o dieta in principal vegetariana suplimentata cu ierburi medicinale care prelungesc viata.Ierburile pe care Lee le-a recomandat cel mai mult sunt ginsengul si o planta putin cunoscuta, numita Hydrocotyle asiatica minor, un membru umil din familia buricului-apei, care creste in luncile tropicale ale Asiei. In acea vreme, majoritatea oamenilor de stiinta din Vest in atentia carora a intrat cazul lui Lee i-au luat in deradere pretentiile de longevitate si au dispretuit planta simpla pe care o recomanda, dar cativa oameni de stiinta luminati l-au crezut pe cuvant si au facut cercetari. Biochimistul francez Jules Lepine a gasit un alcaloid puternic in frunzele si semintele aceste plante care are efecte de intinerire asupra nervilor, a celulelor cerebrale si a sistemului endocrin. Profesorul Menier de la Academie Scientifique de langa Paris a confirmat descoperirile lui Lepine in studii separate.