Download - Sc Lingv An1

Transcript
  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    1/57

    UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

    FACULTATEA DE LITERE

    SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN

    INVATAMANT LA DISTANTA

    PROGRAMA ANALITICA

    Disciplina: Lingvistic g!n!"#

    Specializarea: R$%&n'/Li%(' st"'in'

    Anul ISemestrul I

    Titularul disciplinei: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'#n

    I. OBIECTIVELE DISCIPLINEI:

    - prezentarea unui scurt istric al lin!"isticii pentru a #eri ima!ine de ansam$lu a

    principalelr terii si curente de-a lun!ul timpului%

    - intrducerea unr ntiuni de lin!"istica utile in pre!atirea studentilr pentru studiul

    lim$ilr de pr#il%

    - #amiliarizarea studentilr cu nua perspecti"a in ceea ce pri"este structura si

    e"lutia lim$ilr%

    - inte!rarea lim$ilr studiate de studenti in cnte&tul mai lar! al unei clasi#icari

    !eneal!ice si tipl!ice%

    - #amiliarizarea cu ntiuni de terie a cmunicarii cu scpul crearii unr a$ilitati de

    analiza a discursului nn-literar%

    II. TE'ATICA C()S()ILO):

    *. O(i!ct+# #ingvisticii. Lin!"istica sincrnica si lin!"istica diacrnica. Le!atura

    dintre lin!"istica si alte discipline: literatura+ #ils#ie+ psi,l!ie+ scil!ie%

    psi,l!ia lin!"istica+ scilin!"istica+ #ils#ia lim$aului ni dmenii ale

    lin!"isticii !enerale.

    /. Sc+"t ist$"ic # c$nc!,tii#$" #ingvistic! ,&n in s!c$#+# # -I-.#! . Antic,itatea

    !reaca: precupari pri"ind ri!inea lim$ii+ di"ersitatea lim$ilr% predminareapunctului de "edere #ils#ic in cercetarile lin!"istice% antic,itatea rmana:

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    2/57

    in#luenta culturii !recesti% precupari de !ramatica% crearea !ramaticilr

    descripti"e. Orient: interes pentru !ramatica prpriu-zisa descrierea lim$ii

    sanscrite. E"ul 'ediu: interesul pentru #ils#ia lim$aului% curente: realismul si

    nminalismul% !ramaticile speculati"e. )enasterea. Seclele *0 si *1: #ils#ia

    lim$aului este determinata de ratinalism si empirism% Descartes si !ramaticile

    ratinale% se cntinua descrierea lim$ilr% dictinare pli!lte.

    2. M!t$)$#$gi. 'etde cnmune cu alte stiinte. 'etde prprii lin!"isticii:

    #undamentarea lin!"isticii stiinti#ice. 'etda cmparati"-istrica% !e!ra#ia

    lin!"istica% metde mderne.

    3. O"igin! #i%(+#+i. Terii pri"itare la ri!inea lim$aului: teria ri!inii

    di"ine% teria e"lutinista. Terii pri"itare la ri!inea primelr cu"inte: teria

    interectiilr si nmatpeelr. Terii pri"itare la mdul in care s-au #i&at

    sensurile cu"intelr: teria naturala si teria cntractuala.

    4. S!%n+# #ingvistic. Teria lui 5erdinand de Saussure. Acceptiile semnului

    lin!"istic. Trasaturile semnului lin!"istic. 5unctiile semnului lin!"istic. Ar$itrar si

    mti"at: mti"area a$sluta si mti"area relati"a.

    6. F+nctii#! #i%(+#+i. 5unctia de cmunicare. 5unctia denminati"a. 5unctia

    emti"a. 5unctia petica. Lim$aul ca act de "r$ire. 5unctiile lim$aului dupa

    )man 7a8$sn. 5unctia metalin!uala. 5unctia #atica.

    0. P"$c!s+# )! c$%+nic"!. O perspecti"a neur#izil!ica. Emiterea mesaului.

    Transmiterea mesaului. )eceptarea meraului. Limitele cmunica$ilitatii prin

    lim$a.

    1. R%i0ictii#! sti#istic! #! #i%(ii. Stilurile #unctinale. Criteriul sci-

    pr#esinal. Lim$a literara.

    9. R%i0ictii#! nt"$,$#$gic! #! #i%(ii. Lim$aul cpiilr. Lim$aul #emeilr.

    *. M!t$) c$%,"tiv.ist$"ic'. Istric. Scpul metdei. Principiile metdei.)ecnstructia. E&emplu de recnstructie in indeurpean;. Psi$ilitati de

    recnstructie in cmpartimentele lim$ii. Ntiuni !enerale: lim$a-$az;+ etimn+

    lim$i neatestea

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    3/57

    */. C#si0ic"! #i%(i#$". Clasi#icarea !eneal!ica: istric% #amilii de lim$i% #amilia

    lim$ilr indeurpene. Clasi#icarea tipl!ica% istric% clasi#icarea tipl!ica

    traditinala.

    *2. C$ntct+# )int"! #i%(i. Bilin!"ismul.

    *3. P"$g"!s+# in #i%(. Di"ersi#icarea #unctiilr lim$ii. 5netica: cresterea

    in"entarului de unitati r!anizate intr-un sistem. 'r#l!ie: reducerea

    cate!riilr nminale si "er$ale% sincretismul cazurilr% cresterea numarului de

    parti de "r$ire si ad=ncirea specializarii lr #unctinale. Sinta&a: sprirea

    cmple&itatii unitatilr. Le&ic: cresterea in"entarului de cu"inte.

    III. EVAL(A)EA ST(DENTILO): e&amen scris.

    IV. BIBLIO>)A5IE >ENE)ALA

    GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Editura Academiei+ Bucuresti.

    GRAUR1 A#!2n)"+ *900+ Scurt istoric al lingvisticii+ Editura Didactica si Peda!!ica+

    Bucuresti.

    L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti.

    MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la

    lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Editura Stiinti#ica+ Bucuresti.

    SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Scrisul )m=nesc+

    Crai"a.

    VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Editura Didactica si

    Peda!!ica+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Editura stiinti#ica+

    Bucuresti.

    ? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA *960+ Editura Stiinti#ica+

    Bucuresti.

    ? ? LIMBILE LUMII@'ica enciclpedie @LL *91*+ Editura Academiei+ Bucuresti.

    ? ? ENICLOPEDIA LIMBILOR ROMANICE @ELI) *919+ Editura Academiei+

    Bucuresti.

    ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Editura Academiei+ Bucuresti.

    ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA *90*+ Editura Academiei + Bucuresti.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    4/57

    UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

    FACULTATEA DE LITERE

    SPECIALIZAREA: ROMN / LIMB STRIN

    INVATAMANT LA DISTANTA

    SUPORT DE CURS

    DISCIPLINA: Lingvistic' g!n!"#'

    Anul I Semestrul I

    TIT(LA)(L DISCIPLINEI: #!ct$" )"* Nin A+"$" B'#n

    I. P)EENTA)EA C()S(L(I

    Cursul cuprinde *3 teme si reprezinta intrducere in lin!"istica !enerala prin

    prezentarea c=tr"a dintre temele #undamentale a$rdate de aceasta disciplina

    @$"igin! #i%(+#+i1 ,"$c!s+# )! c$%+nic"!1 s!%n+# #ingvistic1 0+nctii#! #i%(ii1

    %!t$)$#$gi!1 c#si0ic"! #i%(i#$"1 ,"$g"!s+# in #i%(. Din necesitatea restr=n!erii

    impuse de durata cursului @dar un semestru+ selectarea tematicii a tinut cnt de

    criteriul utilitatii imediate pentru studentii din anul I+ ne#amiliarizati cu ntiuni de

    lin!"istica.

    II C()S(L

    9* ORIGINEA LIMBA4ULUI

    Prin "r$ire se intele!e prcesul prin care mul a inceput sa !andeasca si sa-si

    e&prime !andurile prin lim$a articulat.

    Desi cnsiderata de unii pr$lema mai curand a #ilz#iei @Scietatea de lin!"istica

    de la Paris+ in#iintata in *166+ a inscris in statutele ei interdictia de a discuta ri!inea "r$irii+

    ttusi lin!"istii au incercat sa suplineasca di#icultatile si lipsa de material in ceea ce pri"este

    lim$a primilr ameni prin cercetarea lim$ilr unr tri$uri sal$atice actuale. Aceasta cale nu

    pate #i #lsita decat in mica masura+ dearece tate lim$ile care e&ista astazi au istrie

    indelun!ata si sunt #arte departe de starea initiala.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    5/57

    Nu se pate prni nici de la cu"intele ind-eurpene recnstituite cu autrul metdei

    cmparati"-istrice+ pentru ca intre epca aparitiei lim$aului articulat si ind-eurpeana este

    periada de sute de mii de ani pe care nu cunastem.

    Alti cercetatri au luat ca $aza de studiu lim$aul cpiilr+ cnsiderand ca e"lutia

    #elului de a "r$i al cpiilr reprduce in rezumat etapele prin care a trecut+ de la aparitia lui+

    lim$aul menesc% aceasta este a#irmatie intr- arecare masura ade"arata+ cu cate"a

    amendamente: lim$aul cpiilr se dez"lta in cnditii speciale: cpiii in"ata de la cei din ur

    lim$a !ata #rmata+ pe cand primii ameni creau sin!uri lim$aul+ ei nu $ene#iciau de

    e&perienta indelun!ata% api+ cpiii au de la nastere un aparat "cal capa$il de a emite sunete

    articulate si un creier dez"ltat+ pe cand aparatul "cal al primilr ameni de-a$ia atunci se

    deprindea treptat sa articuleze un sunet dupa altul+ iar creierul lr nu era atat de dez"ltat.

    T!$"ii s+," $"iginii v$"(i"ii

    Pparele au creat di#erite mituri despre lim$a primilr ameni.Lim$a era cnsiderata

    un dar al lui Dumnezeu sau in"entie a celui mai intelept m.

    O"igin! )ivin #i%(+#+i. Dumnezeu a creat in tacere+ iar mul a numit api

    tate lucrurile create de acesta datrita inzestrarii di"ine cu psi$ilitatea de a "r$i

    @c$%,!t!nt #ingvistic1am zice astazi.

    T!$"i !v$#+ti$nist+ sustinuta de adeptii teriei lui Darin+ cnsidera ca mul si-a

    dez"ltat lim$aul in prcesul desprinderii din maimuta datrita necesitatilr create de munca

    in !rup.

    >anditrii antici s-au interesat atat de natura lim$ii @este un dar divin sau o creatie

    omeneasca%limba este un fenomen individual sau social+ cat si de ri!inea numelr

    $iectelr+ de caracterul le!aturii dintre nume si $iectul denumit.

    )aspunsurile date la aceste intre$ari au re#lectat cele dua cnceptii #ilz#ice

    #undamentale: cea %t!"i#ist@sticii+ de e&emplu cnsiderau ca amenii au creat "r$ireasi cea i)!#ist@lim$aul are un caracter di"in.

    In pri"inta caracterului primelr cu"inte s-au re#lectat de asemenea dua cnceptii:

    Adeptii t!$"i!i nt+"#!sustineau ca numele $iectelr decur! din natuira lr+ ca

    #iecare cu"ant este !lindire+ ima!ine a lucrului pe care il denumeste @printre ei se numara

    !"c#it pentru care cu"intele sunt um$re ale lucrurilr+ ima!ini ale lr+ asemanatare cu

    ima!inile ar$rilr si muntilr re#lectate intr-un rau.

    T!$"i c$nt"ct+#@sau a cn"entiei sustinea+ dimptri"a+ ca numele $iectelr au#st sta$ilite de ameni printr- cn"entie. D!%$c"it @sec. V i.Fr. a adus imptri"a ideii ca

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    6/57

    numele ar #i date de la natura urmatarele ar!umente: unele lucruri dease$ite intre ele sunt

    numite cu acelasi cu"ant @mnime+ iar acelasi $iect pate #i denumit prin cu"inte di#erite

    @sinnime% numele unui $iect pate #i inlcuit dupa un timp cu altul+ r acest lucru nu ar #i

    psi$il daca numele ar #i determinat de caracteristicile $iectului.

    Pentru Aristtel cu"intele sunt sim$luri+ semne ale lucrurilr. Datrita cn"entiei

    dintre ameni+ cu"intele sunt+ dupa parerea sa+ ec,i"alentele lucrurilr+ ima!inile lr

    e"catare.

    Cele dua terii asupra ri!inii "r$irii au #st cntinuate+ cu unele "ariante+ pana in

    zilele nastre.

    In incercarea de a raspunde la intre$area "care au fost primele cuvinte cu care

    oamenii au inceput sa vorbeasca"+ adeptii teriei naturale au auns la dua cncluzii:

    - primele cu"inte au #st imitatii ale sunetelr emise de #iinte si $iecte+ iar aceste

    cu"inte imitati"e au ramas ca denumiri pentru #iintele si lucrurile respecti"e @t!$"i

    $n$%t$,!!#$"%

    - primele cu"inte au aparut pe $aza unr sunete emise in"luntar+ care e&primau

    di#erite stari su#letesti si impresii ale mului% ulterir aceste stri!ate in"luntare au de"enit

    denumiri ale realitatilr care au pr"cat starile su#letesti+ impresiile etc. @t!$"i

    int!"!ctii#$".

    5ilz#ii au ridicat si pr$lema naturii sciale a lim$aului. Ast#el+ Di$)$" )in Sici#i

    @seclul I i.Fr. a inteles ri!ina sciala a lim$ii+ a !asit e&plicatia aparitiei "r$irii in

    necesitatea amenilr de a cmunica intre ei @s-au strans in !rupuri de #rica #iarelr si au

    in"atat sa se aute unii pe altii.

    Pentru L+c"!ti+ @Despre natura lucrurilor; lim$a a aparut in scietate% capacitatea

    naturala a amenilr de a emite sunete articulate a #st #lsita pentru satis#acerea ne"ilr de

    cmunicare.

    Periada medie"ala reia teria ri!inii di"ine a lim$aului+ #ara a aduce ce"a nu.

    In seclul al GVII-lea se rea#irma cele dua teze #undamentale asupra ri!inii

    "r$irii: cea sciala si cea indi"iduala. De asemenea se "r$este din nu despre caracterul

    imitati" sau interectinal al primelr cu"inte.

    5ilz#ii materialisti en!lezi @T*$((!s si 4*L$c

    primiti" pseda un stri!at natural+ prdus al instinctului+ de care se ser"ea in caz deprimedie% trecerea la lim$aul articulat s-ar #i #acut pe $aza cntractului scial.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    7/57

    O alta terie aparuta in seclul al GIG-lea sustine teria lim$ii manuale sau a

    !esturilr si numai dupa ce ideile s-au inmultit s-a simtit ne"ia sa se in"enteze alte semne.

    Lin!"istul danez 4s,!"s!n credea ca mul mai intai a cantat si a$ia api a inceput sa

    "r$easca.

    In ciuda di#icultatii de a sta$ili ri!inea "r$irii si a primelr cu"inte rstite de

    ameni+ putem a#irma ca lim$a este prdusul dez"ltarii istrice a scietatii% ea a aparut+

    impreuna cu !esturile+ in clecti"itatea amenilr primiti"i data cu !andirea+ din necesitatea

    cmunicarii reciprce.

    BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

    ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti+ p./9-26.

    BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:

    GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti.

    L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti.

    MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la

    lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.

    SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.

    VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti.

    Intrebari de verificare.

    - Care sunt principalele terii prin care se incearca sa e&plice aparitia lim$aului

    - In ce cnsta di#icultatea de a sta$ili ri!inea "r$irii si a primelr cu"inte

    =* FUNCTIUNILE LIMBA4ULUI

    *. Esentiala este 0+ncti+n! )! %i#$c )! c$%+nic"!intre mem$rii unei scietati. Aceasta

    #unctiune este strans le!ata de natura sciala a lim$ii. Ne"ia de cmunicare !u"erneaza

    aparitia+ dez"ltarea si per#ectinarea lim$aului.

    /. F+ncti+n! )!n$%intiv. Pentru e&ercitarea ei "r$itrii au la dispzitie un in"entar de

    semne. Aceste semne denumesc perceptiile !andirii nastre+ perceptii care data ce

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    8/57

    capata nume de"in mai sta$ile+ !andirea putand sa le mane"reze cu mai multa usurinta.

    Lim$a #unctineaza asadar ca inst"+%!nt # gn)i"ii. Prin lim$a realitatea isi pate

    prelun!i e&istenta in !andirea+ in cnstiinta nastra. Prin cu"ant+ realitatea e la

    indemana meditatiei+ re#lectiei nastre. Lim$aul permite !andirii sa #i&eze datele

    capatate prin senzatii si perceptii. De aceea #unctiunea denminati"a mai este numita si

    c$nstit+tivsau %!nt#.

    2. O alta #unctiune a lim$aului este cea !2,"!siv. Printr-un mesa arecare "r$itrul

    cmunica nu numai idee+ un !and+ ci si anume in#rmatii cu pri"ire la prpria persana:

    se&ul+ "arsta+ starea su#leteasca sau c,iar atitudinea #ata de mesaul transmis. 'ilacele

    e&presi"itatii lin!"istice sunt #elurite. Cel mai intre$uintat milc este intnatia. Ale!erea

    unui anumit cu"ant din mai multe sinnime este le!ata de asemenea de persana

    "r$itrului. Si prcedee mr#sintactice stau la dispzitia e&presi"itatii lin!"istice @de

    e&. timpurile "er$ale. Dintre prcedeele sintactice rdinea cu"intelr este cea mai le!ata

    de e&presi"itate.

    3. F+ncti+n! ,$!ticnu tre$uie cn#undata cu #unctiunea e&presi"a. Datrita #unctiunii

    petice mesaele lin!"istice pt pr"ca emtii artistice+ lim$aul de"enind #rma de

    e&presie a artei literare.

    Acestr #unctiuni #ingvist+# R$%n 4

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    9/57

    - de +n c$) intru ttul sau cel putin partial cmun atat transmitatrului cat si

    destinatarului%

    - de +n c$ntctcu destinatarul+ cnducta materiala sau le!atura psi,l!ica dintre cei di

    care le da psi$ilitatea sa sta$ileasca si sa mentina cmunicarea.

    Iata reprezentarea unui prces de cmunicare @act "er$al si a #unctiunilr

    crespunzatare elementelr lui cnstituti"e in cnceptia lui )man 7a8$sn:

    Cnte&t @#. re#erentiala

    'esa @#.petica

    Transmitatr Destinatar @#. cnati"a

    @#. emti"a

    Cntact @#. #atica

    Cd @#.metalin!uala

    BIBLIO>)A5IE OBLI>ATO)IE:

    ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*4-*9.

    BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:

    GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti.

    L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti.

    MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare lalim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.

    SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.

    VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci8 SLAVE1 E#!n *961+ Ce limbi se vorbesc pe glob+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti.

    Intrebari de verificare:

    - E&plicati #unctia denminati"a a lim$aului.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    10/57

    - E&plicati #unctia petrica a lim$aului.

    - Care sunt #unctiile lim$aului in acceptia lin!"istului )man 7a8$sn

    >* PROCESUL DE COMUNICARE

    )ealizarea #unctiunii de cmunicare a lim$ii a aparut in #ata !anditrilr ca un

    #enmen dese$it de interesant.

    Inca din antic,itatea !reaca #ilz#ii incadrati in di"erse curente au "azut destul de

    $ine nu numai imprtanta cmunicarii ci c,iar si mecanismul acesteia.

    Ast#el+ st$iciiau inteles rlul creierului ca r!an de cmanda si al ner"ilr care

    cnduc cu"antul pana la r!anul "r$irii.

    E,ic+"!iia#irma psi$ilitatea cmunicarii $azata pe cunasterea lim$ii de intrea!a

    scietate @e recunscuta deci e&istenta unui unic milc de intele!ere+ lim$a cmuna sau un

    dialect pentru tti mem$rii unei clecti"itati% de asemenea+ in #ilz#ia epicureica se discuta

    cnditiile pe care tre$uie sa le indeplineasca cmunicare pentru ca intele!erea sa se pata

    realiza: sunetele+ cu"intele se prpa!a in spatiu% daca distanta de la "r$itr la adscultatr e

    mica+ "cea @mesaul isi pastreaza #rma initiala si sensul cu"antului e lesne de inteles% dca

    insa distanta este mai mare+ sunetul se tul$ura @z!mt de #nd am zice azi+ "r$ele se

    amesteca in drum+ iar sensul de"ine cn#uz @Lucretiu+De rerum natura.

    Datele stiinti#ice s-au acumulat insa lent. Cunstintele in dmeniul neur#izil!iei se

    #undamenteaza a$ia in seclul al GIG-lea.

    Prin ,"$c!"s+# )! c$%+nic"! int!#!g!% !%it!"! si ,"i%i"! )! %!s! int"!

    %!%("ii +n!i c$#!ctivitti c"! 0$#$s!sc c!#si %i#$c )! in!t!#!g!"! ?"!s,!ctiv c!!si

    #i%(;*Aspectele prcesului de cmunicare pt #i $"#!sau sc"is!. Acti"itatea de cmunicare

    cupa un lc #arte mare in "iata #iecarui indi"id+ ttdata mem$ru al scietatii% 0H din

    timp @in starea de "e!,e este atri$uit cmunicarii lin!"istice+ repartizat in:

    - 34H audiere

    - 2H "r$ire

    - *6H citire

    - 9H scriere

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    11/57

    (n rl urias in e&plicarea prcesului de cmunicare l-a ucat ela$rarea teriei re#le&ului

    cnditinat. In cadrul acestei terii a aparut de#inirea cu"antului c s!%n# # s!%n#!#$"si

    ca element al celui de-al dilea sist!% )! s!%n#i@"!@lim$a si !andirea - caracteristic dar

    mului% primul sistem de semnalizare+ cmun mului si animalelr+ se realizeaza prin

    perceptii+ senzatii si reprezentari.

    Ideile de $aza ale neur#izil!iei si neurci$erneticei sunt: neurnul cu di#eritele lui

    prelun!iri este capa$il sa primeasca in#rmatia+ sa stc,eze+ sa prelucreze si sa

    transmita. Pana la 0 de ani un m nrmal inre!istreaza in memrie *4 miliarde de miliarde

    de in#rmatii. Neurnul este tt atat de cmple& ca un calculatr @crte&ul are *6 miliarde de

    neurni.

    Prcesul de cmunicare presupune #unctinarea nrmala atat a scartei cere$rale cat si a

    aparatului "r$irii+ a aparatului auditi"+ a aparatului "izual. Numai cnlucrarea tuturr acestr

    elemente asi!ura atat emiterea cat si receptarea mesaelr.

    9* E%it!"! %!s+#+i

    Pentru a emite+ v$"(it$"+# )is,+n! )! +n n+%" 0init )! "!g+#i c+ c"! ,$t! ,"$)+c!

    si int!#!g! +n n+%" in0init )! !n+nt+"i% este ceea ce se c,eama c$%,!t!nt#ingvistic+

    data in linii mari prin ereditate si dez"ltata+ ra#inata+ prin educatie.

    C,citt! v$"(it$"i#$" )! ,"$)+c! !0!ctiv +n n+%" )t )! !n+nt+"i se numeste

    ,!"0$"%nt #ingvistic.

    Din punct de "edere lin!"istic peratia de emitere a mesaului inseamna cdi#icare a

    elementelr sale care sunt su$multime din multimea alcatuita de cdul lin!"istic. Acesta se

    prezinta ca un in"entar de elemente @#$n!%!+ %$"0!%! im$inate cn#rm anumitr re!uli.

    In urma unui stimul+ "r$itrul selectineaza din in"entar elementele crespunzatare

    mesaului pe care "rea sa-l transmita. Pe acestea le r!anizeaza intr-un enunt care "a #i

    articulat in semnale succesi"e.

    De pilda+ pentru a articula enuntul St+)!nt+# vin! # 0c+#tt! "r$itrul selecteaza:

    - st+)!nt+#+ care este luat din campul cu"intelr desemnand pe cei ce in"ata intr-

    institutie pu$lica @student+ ele" etc.%

    - vin!+ selectat din campul "er$elr care arata actiune de deplasare%

    - #+ ales din !rupul prepzitiilr care arata directia%

    - 0c+#tt!+ selectat din campul su$stanti"elr care indica lcalurile de in"atamant

    pu$lic.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    12/57

    Paralel cu selectiile de mai sus+ adica ale!erea elementelr cerute+ se aplica re!ulile de

    determinare si de im$inare a acestra:

    - st+)!nt+#este articulat in nminati"

    - vin! capata marca de persana a III-a sin!ular si are prepzitia #care+ impreuna cu

    0c+#tt!+ alcatuiesc cmplementul circumstantial de lc.

    Enuntul cuprinde trei parti mari+ crespunzatare celr trei unitati din mesa:

    St+)!nt+# / vin! / # 0c+#tt!.

    5iecare parte cmpnenta a enuntului este alcatuita din semne elementare:

    - st+)!nt.+#

    - vin.!

    - # 0c+#tt.!

    Tate aceste semne sunt inzestrate cu semni#icatii @ele sunt numite mr#eme.

    =* T"ns%it!"! %!s+#+i

    In#rmatia cu autrul lim$aului se pate+ deci+ transmite ral @direct+ prin tele#n+ radi

    etc. sau in scris @psta+ tipar+ tele!ra#+ e-mail.

    Orice transmitere de in#rmatii se realizeaza cu autrul semnalelr snre sau !ra#ice.

    Aceste semnale sunt purtatarele materiale ale in#rmatiei.

    Stra$atand cn#+# )! t"ns%isi!@spatiul cupriuns intre emitatr si receptr+ #ie acesta

    aerul sau #irul de tele#n+ semnalul pate #i alterat+ denaturat. In md $isnuit mesaele scrise

    sunt mai rezistente la pertur$ari. 'esaul snr este cel mai suspus actiunii mai mult sau mai

    putin nci"e pentru in#rmatii a z!mtelr @rice #el de alterari ale mesaului aparute pe

    canalul de transmisie+ #ie ca distanta de la emitatr la receptr e prea mare+ #ie ca emiterea s-

    a #acut prea sla$+ #ie ca semnalul este $ruiat pe parcurs de alte surse snre.

    Denaturari @mai mari sau mai mici ale mesaului apar ricum. Dar lim$a isi aca si in

    acest caz rlul de milc de cmunicare si mesaul aun!e la destinatie @alterarea sau

    distru!erea "calelr nu #ace impsi$ila cmunicarea. O"ic! ,"t! s!%n#+#+i c"! ,$t!

    0i g5icit1 "!c$nstit+it +s$" !st! "!)+n)nt*

    R!)+n)nt reprezinta+ asadar+ capacitatea de recnstituire a unei parti alterate din

    mesa si #unctineaza in tate lim$ile dar mani#estarea di#era de la lim$a la alta.

    )edundanta nu #unctineaza decat daca milcul de cmunicare este $ine cunscut.

    In a#ara elementelr #nematice+ in prcesul de cmunicare inter"in asa-zisii institri

    permanenti ai "r$irii% unii lin!"istici @intnatia+ accentul+ altii e&tralin!"istici @!esturile+mimica.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    13/57

    >* R!c!,ti$n"! %!s+#+i

    'esaul a auns la destinatar. Pe calea senzatiilr auditi"e sau "izuale ner"ii transprta

    in#lu&ul pana la crte& unde analizatrii crticali intra in actiune. Acum are lc

    descmpunerea mesaului primit+ respecti" )!c$)i0ic"!: in urma analizei la care e supus

    mesaul+ se retine in#rmatia purtata de semnal+ cntinutul acestuia. A$ia acum+ pe $za

    memriei+ a stcului de cunstinte "ec,i+ in#rmatia nua e ,"!cit1 sist!%ti@t1

    i!""5i@t1 intr-un cu"ant ,"!#+c"t. In urma acestui prces se pate spune ca mesaul

    receptinat a #st inteles.

    BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

    ? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti.

    ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*60-*12.

    BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:

    GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti.

    L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti.

    MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la

    lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.

    SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.

    VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

    7ALD1 L+ci *969+Progresul in limba. Scurta istorie a limbajului+ Bucuresti.

    Intrebari de verificare:

    - Care sunt principalele curente #ils#ice pri"itare la des#asurarea prcesului de

    cmunicare

    - Care sunt principalele acti"itati de cmunicare

    - Ce este c$)+# #ingvisticsi in ce cnsta emiterea mesaului

    - E&plicati termenii de c$%,!t!nt #ingvisticsi ,!"0$"%nt #ingvistic*

    * SEMNUL LINGVISTIC

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    14/57

    Inca din antic,itate cu"intele au #st percepute ca s!%n!+ dar cel caruia lin!"istica ii

    datreaza nua a$rdare a lim$aului este lin!"istul el"etian F!")inn) )! S+ss+"!. In

    cele$rul sau C+"s )! #ingvistic g!n!"#acesta dez"lta teria semnului lin!"istic.

    *. Acc!,tii#! s!%n+#+i #ingvistic

    a Semnul este numai cmple&ul snr al cu"intelr @similar semnelr de circulatie.

    Cu"intele su$ #rma lr snra sau !ra#ica sunt semne pentru intelesurile pe care le

    "ec,iculeaza. In acest caz semnul este+ni#t!"#.

    Aceasta acceptie este sustinuta in primul rand de acei specialisti care "ad in lim$a un

    prces de semnalizare de !radul II @primul sistem de semnalizare este cmun mului si

    animalelr si este alcatuit din senzatii+ perceptii si reprezentari - c#. dctrinei lui I.P.Pa"l"

    pri"itare la cele dua sisteme de semnalizare.

    $ In ansam$lul lr cu"intele sunt semne. Cu"antul ca semn are dua laturi denumite cu

    termeni speciali+ sta$iliti de 5erdinand de Saussure si de"eniti api cele$ri. Latura acustica

    este numita signifiant s!%ni0icnt+ iar latura de inteles+ cnceptul e numit signifi

    s!%ni0ict.

    De #apt+ la Saussure semnul este reprezentat de reunirea acestr dua laturi ale

    cu"antului @unitatile lim$ii inzestrate cu inteles sunt semne din dua laturi% sunetele luate

    izlat nu sunt semne.

    Semnul prpriu structurii lim$ii este deci alcatuit din dua laturi. Se spune ca el este

    (i#t!"#*

    Caracterul $ilateral al semnului este luat in cnsiderare si cercetat mai ales de

    lin!"istii structuralisti eurpeni+ care sunt ne"iti sa ia in cnsiderare+ din insesi necesitatile

    metdei+ am$ele laturi ale semnului*

    c La un ni"el a$stract de cercetare+ semnul pate #i cnceput ca simpla relatie

    sta$ilita intre semni#icant si semni#icat. 5rmula prin care este redata aceasta acceptie este

    urmatarea: 2R @2este in relatie cu - unde &semni#icantul+ Jsemni#icatul+ )relatia

    dintre cele dua laturi. Aici nu intereseaza ce e&prima 2sau + tre$uie sta$ilit dar ca raprtul

    dintre cele dua elemente este relatie s!%i$tic.

    Aceasta acceptie+ numita "!#ti$n#+ este prprie disciplinelr #rmale ca

    matematica si l!ica sim$lica si este prm"ata de cei care isi cnsacra e#rturile prcesului

    de #rmalizare a lim$ii+ #lsind in acest scp prcedeele l!ice sau matematice.

    Cele trei acceptii ale semnului lin!"istic nu se e&clud. Ele sunt arecumcmplementare.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    15/57

    C$nc#+@ii: Semnele lin!"istice sunt +nitti s!%ni0ictiv! @inzestrate cu inteles

    dese$ite de #neme care sunt +nitti )istinctiv!.

    Ca unitati de $aza ale lim$ii+ semnele se mani#esta in cadrul ,"i%!i "tic+#"i+ aceea

    cn#rm careia rice #apt de e&perienta+ rice ne"i pe care drim sa le #acem cunscute

    altuia sunt analizate intr-un sir de unitati inzestrate #iecare cu $ 0$"% v$c#si +n int!#!s-

    cn#rm lin!"istului An)"6 M"tin!t. (nitatile minimale sunt numite %$"0!%! @%$n!%!la

    A.'artinet. Ast#el+ in enuntul:

    N+/ % /si%t/ (in!/

    numarul mr#emelr este e!al cu cel al cu"intelr. Dar e&ista si semne cmple&e in care

    numarul cu"intelr este di#erit de cel al mr#emelr:

    E#!v/+# cit!/st! /"$%n/+#*

    La randul ei+ #rma "cala este analizata intr-un sir de unitati - 0$n!%! - #iecare

    cntri$uind la realizarea distinctiilr: ("se dese$este de ,"+ c"+ 0"+ )"prin #unctia de

    di#erentiere realizata de #nemele (+ ,+ c+ 0+ respecti" )* In aceasta cnsta cea de-a dua

    articulare a lim$aului.

    /. T"st+"i#! 0+n)%!nt#! #! s!%n+#+i #ingvistic

    a Semnul lin!"istic este #in!". Semnele lim$ii se des#asara s+cc!siv in "r$ire+

    unitatile din cadrul ceieli de-a dua articulari nu se mani#esta decat succesi".

    Daca semni#icantul cunaste mani#estare strict lineara+ nu acelasi lucru se pate

    spune despre semni#icat% acesta este nelinear. E&ista deci asimetrie care caracterizeaza in

    !enere raprtul dintre cele dua laturi ale lim$aului: !2,"!sisi c$ntin+t+#@crespunzatare

    celr dua laturi ale semnului+ s!%ni0icnt si s!%ni0ict.

    $ T"st+" in0$"%ti$n#. Lim$aul este alcatuit din dua laturi: !2,"!si! si

    c$ntin+t+ din care prima se"este la e&primarea celei de-a dua. Cu"intele sunt semne+ deci au

    latura de s!%ni0icnt si latura de s!%ni0ict numai pentru ca ele au ca scp transmitereaunui mesa. Aceasta cmunicare se #ace prin mani#estarea semnelr su$ #rma de semnale

    lineare+ acustice sau !ra#ice.

    c Le!atura dintre cele dua laturi ale lim$aului+ e&presia si cntinutul+ pate #i pusa

    in lumina si de alta trasatura semitica+ de asa numitul "(it"" # s!%n+#+i #ingvistic*

    5rma "cala a cu"intelr este intamplatare in raprt cu intelesul acestra. Dar le!atura

    dintre cele dua laturi ale lim$aului are un caracter n!c!s"si $(i!ctiv. Aceasta necesitate

    insa se mani#easta #ie prin s!%n! "(it""! ?n!%$tivt!;- maritare in rice lim$a - #ieprin s!%n!c$%,#!2!1 %$tivt!.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    16/57

    * M$tiv"! s!%n+#+i #ingvistic

    Intre semnul lin!"istic si cntinutul denumit de el e&ista le!atura necesara+ unul nu

    pate e&ista #ara altul.

    a M$tiv"! (s$#+t cuprinde acea cate!rie de cu"inte a carr #rma snra

    reprduce unele trasaturi ale cntinutului denumit. Aici intra:

    - int!"!ctii#!: A5 O5 Visunt le!ate in md spntan de anumite stari a#ecti"e%

    - $n$%t$,!!#! reprduc sunete si z!mte din mediul incnuratr: c+c+"ig+1 c+c+1

    t"$sc1 @)"$nc% ele au insusirea de a trezi ima!inea cncreta a unui lucru sau #enmen%

    - c+vint!#! c+ si%($#is% 0$n!tic cntin numai unele sunete care amintesc de

    caracteristicile $iectului: ing5iti1 s+g5it1 %i$"#i e"ca partial #enmenele

    denumite% ele sunt mai #rec"ente decat interectiile si nmatpeele si cuprind si cu"inte

    ce au primit+ din cauza unr im$inari de sunete - ?;"#+ ?;"t- cnsiderate inestetice

    pentru "r$itrii de lim$a rmana+ sensuri peirati"e: sc0"#i!1 t$,"#n1 %"t$getc.

    $ M$tiv"! "!#tivnu cuprinde semne care sa e"ce prin structura lr #netica

    anumite $iecte sau #enmene. Este "r$a de cu"inte a carr #rma pate #i e&plicata prin alte

    semne. Despre ast#el de cu"inte care amintesc prin structura lr de alte cu"inte @ca aspect

    snr sau inteles se spune ca au #rma interna. In aceasta cate!rie intra:

    - c+vint! )!"ivt!de la alte cu"inte cu autrul pre#i&elr sau su#i&elr: g5i$c!# g5i$c

    @"ezi si #r. ,!"c!.n!ig!strapun!e zapada+ en!l. sn$)"$,picatura de zapada%

    - c+vint! c$%,+s! ce se $azeaza+ de $icei+ pe cmparatie sau meta#ra: ci+($tic.

    c+c+#+i1 %i!"!.+"s+#+i1 en!l.)$.n$t5ing1 rm.,i!")!.v" etc.% aceste cu"inte sunt

    e&trem de numerase in lim$i care #lsesc curent cmpunerea+ ca !ermana+ ma!,iara

    sau rusa.

    BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:? ? ? INTRODUCERE IN LINGVISTICA *90/+ Bucuresti+ p.32-4*.

    ? ? ? TRATAT DE LINGVISTICA GENERALA- *90*+ Bucuresti+ p.*12-/**.

    BIBLIOGRAFIE FACULTATIVA:

    GRAUR1 A#!2n)"+ *90*+ Scrieri de ieri si de azi+ Bucuresti.

    L3ONS1 4$5n *994+Introducere in lingvistica teoretica+ Bucuresti.

    MARTINET1 An)"6 *90+ Elemente de lingvistica generala+ traducere si adaptare la

    lim$a rm=na de Paul 'iclau+ Bucuresti.SAUSSURE1 F!")inn) )! /+ Curs de lingvistica generala+ Crai"a.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    17/57

    VRACIU1 A"it$n *91+Lingvistica generala si comparata+ Bucuresti.

    ? ? ELEMENTE DE LINGVISTICA STRUCTURALA *960+ Bucuresti.

    Intrebari de verificare:

    - Care sunt acceptiile semnului lin!"istic- E&plicati acceptia $ilaterala a semnului lin!"istic.

    - In ce cnsta a dua articulare a lim$aului

    - Care sunt trasaturile #undamentale ale semnului lin!"istic E&plicati ar$itrariul semnului

    lin!"istic.

    - Dati e&emple de cu"inte mti"ate a$slut si de cu"inte mti"ate relati".

    - Care sunt cauzele pierderii mti"arii

    * METODA COMPARATIVA.ISTORICA

    *. Ist$"ic. Lin!"istica stiinti#ica prpriu-zisa a #st creata la inceputul seclului al

    GIG-lea. Calea spre crearea lin!i"sticii a #st desc,isa prin descperirea de catre #ill!ii

    eurpeni a lim$ii sanscrite @lim$a literara a "ec,ilr indieni cu te&te scrise in primul mileniu

    i.Fr.+ dar care circulau ral% aceste te&te sunt anteriare te&telr !recesti din a dua umatate a

    aceluias imileniu.

    Ast#el+ in *006 7i##i% 4$n!s sustine+ intr- cmuncare tinuta la Calcutta+ ca

    sanscrita prezinta asemanare atat de mare cu latina si !reaca incat tre$uie sa credem ca ele

    pr"in dintr-un iz"r cmun+ care pr$a$il nu mai e&ista.

    In *1*6 !ermanul F"n@ B$,,a pu$licat prima lucrare de !ramatica cmparati"a a

    mai multr lim$i inrudite @sanscrita+ !reaca+ latina+ lim$ile !ermanice.

    Danezul Rs%+s Rs

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    18/57

    Cu autrul acestei metde se pate recnstitui #i%(.(@ ?lim$a care sta la $aza

    unui !rup de lim$i inrudite+ in cazul in care ea nu a #st atestata @de e&emplu !ermana

    cmuna+ sla"a cmuna sau ind-eurpeana sau se pt recnstitui unele unitati ale ei care nu

    s-au pastrat in te&te.

    'etda cmparati"-istrica #era datele necesare realizarii unei clasi#icari

    !eneal!ice.

    >* P"inci,ii#! %!t$)!i

    'etda cmparati"-istrica are drept material lim$ile inrudite+ pentru ca numai in

    cazul lim$ilr pr"enind din acelasi iz"r #rmele sunt cmpara$ile in detaliile lr+ iar

    asemanarile au "alare istrica.

    F$"% %t!"i# )! %ni0!st"! in"+)i"ii !st! s!%n"!+ cu atat mai mare cu

    cat lim$ile s-au desprins de mai putina "reme din lim$a-$aza. Nu este "r$a de asemanare

    !enerala+ ci de asemanari de detaliu+ in #rma snra si in sensul radacinilr si al a#i&elr.

    Asemanarea cu"intelr si a #rmelr !ramaticale este un indiciu al ri!inii cmune a

    mai multr lim$i datrita unei trasaturi speci#ice a lim$ii+ si anume c"ct!"+# "(it"" #

    0$"%!i s$n$"! in ",$"t c+ s!ns+# !2,"i%t. Este "r$a de #aptul ca in lim$i di#erite+ si

    c,iar in aceeasi lim$a+ acelasi cncept pate a"ea denumiri di#erite. Daca in lim$a nu ar

    dmina acest principiu+ tate lim$ile s-ar asemana intre ele. In cnditiile ar$itrarului semnului

    lin!"istic+ cand teretic e psi$il ca lim$ile sa di#ere una de alta+ cincidentele de #rma si

    sens se e&plica prin ri!inea cmuna a lim$ilr.

    De e&emplu: asemanarea cu"antului rmanesc 0$ccu it. 0+$c$+ sp.0+!g$+ #r. 0!+ se

    e&plica prin inrudirea acestr lim$i.

    De la prcedeul cmparararii #rmelr asemanatare se e&cud int!"!ctii#!1

    $n$%t$,!!#!1 c+vint!#! in0nti#!@acestea sunt cu"inte mti"ate si i%,"+%+t+"i#!.

    Imprtante sunt asemanarile din nucleul #ndului principal le&ical si la #rmele

    !ramaticale. Cel mai imprtant ar!ument il reprezinta asemanarea #rmelr nere!ulate @#arte

    "ec,i prin insasi nere!ularitatea lr la cu"inte dintre cele mai uzuale. Ast#el+ nici ,azardul+

    nici imprumutul ci numai ri!inea cmuna pate e&plica prezenta in lim$ile ind-eurpene

    "ec,i a unr #rme ca:

    s8r. @sanscrita sti+ lat. !st+ !t. @!tica ist+ ".sl. @"ec,ea sla"a i!sti este

    s8r. snti+ lat. s+nt+ !t. sin)+ ".sl. snt sunt

    Pe $aza asemanarilr la cu"inte din #ndul principal si la a#i&e !ramaticale se ptsta$ili !rupele de lim$i inrudite. Aceasta este #aza care preceda aplicarea metdei

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    19/57

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    20/57

    peste tt !@iin !tica se citea !+ iar in sanscrita pr"enea tt din !% urmatrul sunet este recia antica @este ade"arat insa ca !recii s-

    au limitat la "arietatea dialectelr elenice.

    Dealt#el+ in antic,itate #iecare ppr credea in superiritatea prpriului idim. Nu

    intamplatr !recii+ de e&emplu+ ii numeau pe amenii de alta lim$a ("("$s+ indi"izi care

    $l$rsesc.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    22/57

    'ulta "reme @si situatia aceasta nu a disparut ttal nici astazi mem$rii unei

    clecti"itati umane au trait cu impresia ca numai lim$a lr materna e nrmala+ celelalte

    #iind #rme a$erante.

    )ecunasterea e!alitatii in drepturi a tuturr lim$ilr+ indi#erent de tipul lr structural

    si de ni"elul dez"ltarii lr+ a indreptat atentia lin!"istilr in directia cercetarii #rmelr su$

    care se mani#esta di"ersitatea lim$ilr si a cauzelr care i-au dat nastere.

    Lim$ile se dese$esc intre ele prin tate laturilr lr: #netica+ le&ic+ !ramatica+ ca si

    prin le!ile interne de e"lutie. Se stie ca+ in a#ara unr le!i cu ttul !enerale decur!and din

    trasaturile lim$aului+ le!ile lin!"istice di#era de la #amilie la alta+ de la lim$a la lim$a si

    c,iar in cursul istriei aceleiasi lim$i. 5iecare lim$a trans#rma intr-un md prpriu

    materialul transmis din lim$a-$aza.

    *. Varietatea actuala a lim$ilr de pe !l$ se e&plica prin mai multi #actri:

    descendenta din lim$i-$aza di#erite+ speci#icul dez"ltarii istrice a clecti"elr de "r$itri

    etc. S-a #rmulat ipteza ca lim$aul a aparut pe !l$ intr-un sin!ur punct% #aptul ca

    antrpl!ii au !asit urmele mului primiti"+ in di#erite etape ale e&istentei lui+ in mai multe

    re!iuni arata ca prcesul #rmarii lim$aului a durat "reme #arte indelun!ata.

    Si in tt acest timp !rupurile s-au scindat mereu. A#late la mari distente intre ele+

    clecti"ele umane si-au #aurit milace de cmunicare snre speci#ice.

    In lun!a periada a cmunei primiti"e prcesele de di"ersi#icare au a"ut dese$ita

    intensitate. In aceasta epca au luat nastere marile #amilii de lim$i de pe !l$.

    Odata cu #rmarea statelr+ di#erentierea lin!"istica scade in intensitate+ #ara a inceta

    insa. (nele #amilii de lim$i - ca cea rmanica - iau nastere in epca istrica+ la s#arsitul

    antic,itatii. In scietatile tri$ale separarea lim$ilr in dialecte si trans#rmarea acestra in

    idimuri de sine statatare se prduc pana in ultimele secle+ dupa cum se cnstata din

    studiul lim$ilr amerindiene.

    /. Lim$ile care pr"in din acelasi iz"r au trasaturi cmune+ dar e"lueaza in directie

    centri#u!a datrita cnditiilr speci#ice ale istriei lr: sunt di#ertite+ de la caz la caz+

    su$stratul+ superstratul+ cupatiile "r$itrilr etc.

    In e&plicarea speci#icului lin!"istic s-a #acut adesea apel la cnditiile naturale si

    spirituale de "iata ale clecti"itatilr umane. Pr$lema a #st pusa in discutie inca din seclul

    al GVII-lea+ cand se intrduce cnceptul de g!ni+ # #i%(ii+ intele!andu-se prin aceasta

    #rmula partea din !ramatica unei lim$i care nu se incadra in sistemul l!ic uni"ersal. In

    seclul urmatr aceasta pr$lema a #st analizata de Cndillac+ pentru care #! g6ni! )! ##ng+! inseamna+ intr- interpretare mai lin!"istica+ un sistem particular de reprezentare

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    23/57

    semantica a raprturilr l!ice si !nsel!ice dintre idei. >eniul lim$ii este pentru el un

    prdus al !eniului pprului si se mani#esta mai ales in r!anizarea semnatica: tute

    cn#irme dnc ue c,aue lan!ue e&prime le caractMre du peuple ui la parle @apud TL+ nta

    4+ p. 330.

    In >ermania+ Ferder cauta se e&plice di"ersitatea #netica a lim$ilr prin cnditiile

    naturale de "iata ale pprului+ mentinand in#luenta climei+ ,ranei+ $auturii asupra r!anelr

    articulatrii.

    5rmula t,e !enius # lan!ua!e e intalnita si in lucrarile iluministilr en!lezi: !eniul

    sau spiriul lim$ii crespunde spiritului natinal. Acest paralelism dus pana la identi#icare a

    #st preluat de intrea!a directie idealist-rmantica in lin!"istica+ dez"ltata in special in

    >ermania. El cupa un lc central in lucrarile lui il,elm "n Fum$ldt+ care a rele"at

    raprtul dintre lim$a - ca #rma !enerala de acti"itate umana - si "arietatea lim$ilr

    cncrete+ dintre unitatea laturii de cntinut a tuturr lim$ilr @mani#estarea unei #rte unice

    indreptata spre acelasi scp si speci#icul laturii snre si a sensului @prdus al spiritului

    #iecarei natiuni.

    Ca #rme de mani#estare a lim$aului+ lim$ile au #unctiuni si scpuri cmune+ pe care

    insa le realizeaza in #rme di#erite. 'ultitudinea lim$ilr arata mdul "ariat in care #iecare

    clecti"itate percepe aceleasi $iecte ale realitatii.

    Speci#icul natinal se mani#esta+ dupa Fum$ldt+ in #rma interna a lim$ii+ care e

    alcatuita din ansam$lul sensurilr le&icale si !ramaticale. Di#erentele in #rma interna se

    e&plica+ pe de parte+ prin #aptul ca #rta creatare a lim$aului se mani#esta in !rade di#erite+

    pe de alta parte+ prin inter"entia sentimentelr si a #anteziei. Cu"intele nu reprezinta ima!ini

    ale $iectelr+ ci impresiile prduse de $iecte asupra spiritului #iecarei clecti"itati. Dar+ mai

    mult decat prin latura interna lim$ile se dese$esc intre ele prin latura lr #netica+ iar aici

    im$inarile snre pt "aria la in#init.

    Cncluzia lin!"istului !erman era aceea ca+ intrucat di#erentele in #rma interna nu

    sunt destul de mari+ iar cele din latura snra sunt prea mari+ sin!urul criteriu ptri"it pentru

    clasi#icarea lim$ilr ramane cel prpus de 5r. Sc,le!el - 0#!2i+n!.

    2. Di#erentele dintre lim$i se mani#esta+ dupa cum am aratat+ din epcile cele mai

    "ec,i. Ele s-au accentuat in anumite periade si s-au atenuat in altele. Epca mderna se

    caracterizeaza prin tendinta spre uni#icare lin!"istica nu numai pe plan natinal+ dar si

    internatinal. Este "izi$il prcesul de #rmare a unui "ca$ular internatinal datrita relatiilr

    tt mai stranse intre ppare si raspandirii rapide - prin milacele de in#rmare mderne -a unr ntiuni si a termenilr crespunzatri. Pastrand in scris @aprape aceeasi #rma+

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    24/57

    asemenea cu"inte se identi#ica usr si in "r$ire+ c,iar daca se prnunta di#erit de la

    clecti"itate la alta.

    In ceea ce pri"este mr#l!ia+ s-a semnalat tendinta cmuna spre analitism a lim$ilr

    ind-eurpene+ raspandite astazi pe tate cntinentele.

    3. 'area "arietate a lim$ilr de pe !l$ ascunde insa in sine du$la unitate - de

    st"+ct+" si de $"igin!.

    - (nitate de structura pentru ca+ indi#erent de !radul lr de dez"ltare+ lim$ile tre$uie

    sa indeplineasca aceleasi #unctiuni+ sa e&prime aceleasi prcese l!ice ale !andirii. Tinand

    seama de #unctiunile lim$ii in scietate+ E. Sapir su$linia ca+ din punctul de "edere al

    structurii+ nu e&ista di#erente transante intre lim$a de ci"ilizatie si lim$a primiti"a+

    intrucat si una si cealalta pseda insusirile esentiale ale lim$aului: sistem #netic+ ascierea

    elementelr snre cu un cncept+ capacitatea de a e&prima #rmal raprturi.

    Intr-ade"ar+ se $ser"a ca "arietatea lin!"istica cmprta !rade di#erite+ in #unctie de

    ni"elul de a$stractizare. Ea se mani#esta cel mai mult la ni"elul "r$irilr indi"iduale sau al

    uzului si mult mai putin la ni"elul a$stract al sistemului.

    - (nitate de ri!ine pentru ca e neindielnic ca lim$ile actuale deri"a dintr-un numar

    redus de lim$i primare+ apartinand primelr cmunitati umane.

    O$ser"area asemanarilr @mai ales din seclele GVII-GVIII a dus la primele !rupari

    ale lim$ilr+ care s-au trans#rmat ulterir in principalele clasi#icari lin!"istice - cea

    ti,$#$gic@mr#l!ica si cea g!n!#$gic.

    H* CLASIFICAREA LIMBILOR

    Varietatea lim$ilr a #st un #apt cnstatat din cele mai "ec,i timpuri+ de la primele

    cntacte intre clecti"itatile umane. Ast#el+ amenii s-au l"it de cnsecintele practice ale

    di"ersitatii lin!"istice - impsi$ilitatea intele!erii prin lim$a snr.

    Dar+ dupa ce au $ser"at ca dua idimuri sunt di#erite+ amenii au #st tentati -

    aprape instincti" - sa descpere anal!iile dintre acestea. Taranii isi cmpara !raiul cu cel

    din satul "ecin% persanele care "r$esc mai multe lim$i remarca trasaturile cmune acestra.

    Lucru curis+ insa+ stiinta a lasat sa treaca un timp destul de indelun!at pana la utilizarea

    acestr cnstatari. >recii+ de e&emplu+ desi $ser"asera asemanarile intre "ca$ularul latin si

    "ca$ularul lim$ii lr materne+ nu au tras din acestea nici cncluzie lin!"istica.

    Cmpararea lim$ilr si clasi#icarea lr au precupat pe in"atati la inceput in mdspradic si intamplatr. Aceasta se e&plica prin aceea ca numarul lim$ilr studiate era+ c,iar

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    25/57

    cu numai cu cate"a secle in urma+ restrans+ iar cazurile in care una si aceeasi persana se

    indeletnicea cu cercetarea mai multr lim$i erau e&trem de rare.

    Cmpararea lim$ilr presupune sta$ilirea atat a elementelr identice+ cat si a celr

    di#erite - su$ anumite raprturi - din dua sau mai multe lim$i+ pentru a se putea tra!e

    cncluzii cu pri"ire la !radul de a#initate a lr. Studiul cmparati" a lim$ilr - apare ca

    cntinuare #ireasca si necesara a cercetarii mn!ra#ice a #iecarei lim$i in parte.

    E&ista dua criterii principale care pt #i puse la $aza cmpararii lim$ilr: 0initt!

    g!n!tic ?%t!"i#;si 0initt! st"+ct+"# ?0$"%#;. Intrucat dintre acestea primul era

    mai usr de sesizat+ incercarile de clai#icare a lim$ilr #acute inainte de seclul trecut se

    $azeaza in !eneral pe inrudirea material-!enetica a lim$ilr+ iar autrii acestra pt #i

    cnsiderati precursri ai lin!"isticii cmparati"e-istrice.

    A. CLASIFICAREA GENEALOGICA

    Prima incercare mai ri!urasa de sta$ilire a unui !rup de lim$i inrudite a aparut in

    seclul al GVI-lea% aceasta a apartinea lui I. Scali!er care+ in lucrarea Dit"i( )!

    E+"$,!$"+% #ing+is+ arata ca e&ista ** lim$i de $aza @apud TL>+ p. 31.

    Tt in seclul al GVIII-lea @in a dua umatate+ pr$lema inrudirii lim$ilr ind-

    eurpene se aprpie in cea mai mare masura de ade"arul stiinti#ic+ cand . 7nes+ studiind

    manuscrisele sanscrite ai cmparandu-le cu lim$ile indiene cntemprane+ a aratat aprpierea

    dintre snsc"it1 g"!c1 #tin1 #i%(i#! g!"%nic!1 c!#tic!1 i"ni!n!.

    Dar numai in seclul al GIG-lea+ prin ela$rarea metdei cmparati"e-istrice+ s-au

    sta$ilit relatiile de inrudire intre lim$ile eurpene. Prima lucrare de !ramatica cmparata

    apartine !ermanului 5r. Bpp. Api+ independent unii de altii+ !ermanul 7. >rimm+ danezul ).

    )as8 si rusul A. F. Vst8" au pu$licat si ei lucrari imprtante de !ramatica cmparata.

    O $una clasi#icare !eneal!ica nu este psi$ila #ara ca in preala$il sa a"em descriere

    stiinti#ica a lim$ilr luate in cnsiderare. Lim$ile inrudite pr"in dintr-un iz"r cmun+ din

    care au mstenit serie de trasaturi in structura lr !ramaticala si in le&icul #undamental+

    #lsit la e&primarea ntiunilr elementare. In ansam$lul lr aceste lim$i alcatuiesc 0%i#i!.

    Ele au aparut in urma di#erentierii dialectelr teritriale ale uneia si aceleiasi lim$i+ numite

    #i%( c$%+n1 ,"$t$#i%(1 #i%( )! $"igin!1 #i%( ,"i%" @ ,"i%itiv sau #i%(.(@.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    26/57

    Di#erentierea lim$ii depinde in intre!ime de cnditiile sciale+ ecnmice% ea este

    rezultatul e&pansiunii si izlarii unr parti cmpnente ale cmunitatii care "r$este

    anumita lim$a. Dialectele+ pirzand le!atura dintre ele si parcur!and cnditii sciale di#erite+

    in urma unui prces de e"lutie indelun!ata si treptata+ sunt supuse trans#rmarilr+ de"enind

    cu "remea lim$i de sine statatare+ dar inrudite intre ele.

    5iecare #amilie de lim$i se su$imparte in unitati mai mici numite g"+,+"i sau

    "%+"i+ termeni imprumutati din stiintele naturii. Iata principalele 0%i#ii )! #i%(i si

    "%+"i#! acestra.

    I. Familia limbilor indo-europene

    Aceasta este #amilia cu numarul cel mai mare de "r$itri din lume: apr&imati"

    umatate din ppulatia !l$ului. Ea cuprinde maritatea lim$ilr "r$ite in Eurpa+ multe

    lim$i din Asia% s-a e&tins in America si Australia.

    Lim$a cmuna este neatestata si a #st numita cn"entinal in)$.!+"$,!n. Nu se

    cunaste nici patria ppulatiilr ind-eurpene si nici periada in care din ind-eurpeana s-

    au #rmat lim$ile e&istente in epca istrica. Tinand seama ca+ la data celr mai "ec,i

    atestari+ lim$ile ind-eurpene sunt mult dese$ite una de alta si stiind ca mdi#icarile

    lin!"istice se prduc #arte lent+ se pate deduce ca periada cmunitatii ind-eurpene se

    plaseaza in urma cu multe mii de ani+ in cmuna primiti"a.

    Dialectele lim$ii ind-eurpene s-au raspandit pe un teritriu #arte "ast si ulterir s-

    au trans#rmat in lim$i inrudite. Printre acestea unele prezinta asemanari mai mari si de aceea

    sunt !rupate in ramuri. Dimptri"a+ alte lim$i cupa pzitie izlata.

    1. Ramura limbilor indo-iraniene

    9*9 G"+,+# #i%(i#$" in)i!n!

    Lim$ile indiene sunt atestate in trei #aze ale e"lutiei lr: indiana "ec,e+ indiana

    medie si lim$ile indiene mderne.

    In)in v!c5! este cunscuta su$ dua #rme di#erite ca timp si $aza dialectala:v!)ic si snsc"it*

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    27/57

    V!)ic este lim$a celr mai cunscute te&te indiene+ a imnurilr reli!iase V!)!#!

    @v!) stiinta.

    Snsc"it1 lim$a literara a perelr cu caracter laic @s%s

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    28/57

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    29/57

    In cadrul #amiliei ind-eurpene+ lim$ile rmanice au+ datrita e&tinderii lr in

    re!iunile din a#ara cntinentului eurpean+ cel mai mare numar de "r$itri - cca 1

    miliane+ ca lim$a materna si secunda.

    Clasi#icarea lim$ilr rmanice a cnstituit si cnstituie una dintre precuparile

    centrale ale rmanistilr. Nu e&ista nici pana astazi clasi#icare unanim acceptata. Astazi

    sunt !eneral recunscute ca lim$i rmanice "$%n1 )#%t @!rupul riental+ it#in1

    s")1 $ccitn1 0"nc!@1 ct#n1 s,ni$#1 ,$"t+g5!@!1 "!t$."$%n @!rupul

    ccidental.

    Li%( "$%n+ lim$a rmanica rientala @!rupul $alcanrmanic - dupa unii

    cercetatri !r. Apenin-$alcanic+ ital-$alcanic+ trac-ilirrmanic.

    Este "r$ita de peste /4 miliane de "r$itri @ca lim$a materna in )mania+

    'ld"a+ (craina+ Bul!aria+ Iu!sla"ia+ (n!aria+ Al$ania+ >recia si+ de catre emi!ranti+ in

    Canada+ S(A+ America Latina+ Australia+ Israel+ Turcia etc. Este lim$a #iciala in )mania si

    )epu$lica 'ld"a.

    Prima atestare dcumentara dateaza din *4/*. Are patru dialecte: unul nrd-dunarean

    @dac-rman cu care se cn#unda lim$a rmana in sens restrans si trei sud-dunarene

    @me!lenrman+ istrrman+ arrman. rmanizarea a #st rapida si intensa+ in ciuda duratei

    mai mici a stapanirii rmane si a pzitiei peri#erice in )mania. Epca de #rmare sau de

    cnstituire a identitatii rmanice este cntr"ersata: seclele 4-0

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    30/57

    S")+ lim$a rmanica din !rupul italrmanic% apr&imati" un milin de "r$itri+

    in cea mai mare parte $ilin!"i @italiana. Este "r$ita in Italia+ in insula Sardinia.

    Ocupa pzitie aparte intre )mania rientala si )mania ccidentala. Se prezinta

    astazi su$ #rma unui cn!lmerat de !raiuri. Nu a atins stadiul de lim$a standard+ este

    lim$a ppulara nescrisa% unii cnsidera dialect italian.

    Occitn @#ng+! )K$c1 ,"$v!ns#+ lim$a rmanica ccidentala+ !rupul

    !alrmanic% apr&imati" 1 miliane "r$itri @dintre care e"entual *-/ miliane acti"i insa

    "arstnici in zne rurale - nici un mnlin!" @maritatea #ranceza. Este "r$ita in sudul

    5rantei @ 'idi+ zne din 'nac+ N-E Spaniei. Are+ dupa unii cercetatri pzitie

    intermediara intre !rupul !alrmanic si i$errmanic.

    F"nc!@+ lim$a rmanica ccidentala% !rupul !alrmanic% **4 miliane de

    "r$itri. Lim$a #iciala in 5ranta+ Andrra @alaturi de s,ni$# sict#n+ Bel!ia @alaturi

    de #lamanda+ El"etia @alaturi de !ermana+ it#in1 "!t$."$%n+ Italia @pr"incia Valle

    dAsta - alaturi de it#in+ Lu&em$ur! @alaturi de lu&em$ur!,eza+ 'area Britanie @in

    Insulele Nrmande - in insula 7erseJ alaturi de en!leza+ uzuala in celelalte+ 'nac.

    In America: lim$a #iciala in Canada @alaturi de en!leza si Faiti% lim$a uzuala in

    Bar$ads si S(A. In A#rica: lim$a #iciala in Benin+ Bur8ina - 5ass+ Bermude+ Camerun+

    Cn!+ >a$n+ 'ada!ascar+ Ni!er+ Sene!al+ Ta!+ air etc% lim$a uzuala in Al!eria+ 'arc+

    Tunisia.

    In Asia: lim$a uzuala in Las+ Li$an. Este lim$a #iciala la ON(.

    Cel mai "ec,i te&t de lim$a #ranceaza dateaza din 13/. Dialecte: nrmand+ picard+

    "aln+ c,ampenis+ lren+ pte"in+ !all+ an!e"in.

    In istria lim$ii #ranceze se distin! mai multe etape: #ranceza "ec,e @13/ - sec. *3%

    #ranceza medie @sec. *3 - sec. *6% #ranceza mderna @#ranceza clasica - din sec. *0 -

    periada de #i&are a structurilr lin!"istice.

    Lim$a #ranceza literara s-a #rmat pe $aza dialectului "r$it in re!iunea Qlle de 5rance

    @capitala Paris.

    Ct#n1 lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic% apr&. 1 miliane

    "r$itri din estul Spaniei @in Catalnia - capitala la Barcelna+ in insulele Baleare+ in sudul

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    31/57

    5rantei. In Italia este lim$a #iciala in Andrra @alaturi de 0"nc!@si s,ni$#. Vr$ita de

    apr&. /6H din ppulatia Spaniei.

    Primele te&te dateaza din seclul */. Este cnsiderata lim$a punte intre !rupul

    i$errmanic si !alrmanic.

    S,ni$#1 lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic+ apr&. 2 milianede

    "r$itri. Este lim$a rmanica cea mai $ine reprezentata din punctul de "edere al numarului

    de "r$itri si al e&pansiunii teritriale @cupa lcul 3 in lume dupa c5in!@1 !ng#!@1 5in)i.

    Lim$a spanila este lim$a #iciala in Spania+ Andrra+ Ar!entina+ Bli"ia+ C,ile+

    Clum$ia+ Csta )ica+ Cu$a+ Ecuadr+ >uatemala+ >uineea ecuatriala+ Fnduras+ 'e&ic+

    Nicara!ua+ Panama+ Para!uaJ+ Peru+ )epu$lica Dminicana+ Sal"adr+ S(A @statele Ne

    'e&ic si Puert )ic - alaturi de en!leza+ (ru!uaJ+ Venezuela. Este lim$a #iciala la

    ON(.

    Are trei dialecte primare actuale @ara!nez+ asturlenez+ castilian si unul disparut

    @mzara$. Cele mai "ec,i dcumente de lim$a spanila @printre care pemul epic Ci)+#

    dateaza de pe la umatatea seclului */. lim$a spanila literara s-a #rmat pe $aza dialectului

    castilian.

    P$"t+g5!@1lim$a rmanica ccidentala+ !rupul i$errmanic% peste *16 miliane

    "r$itri. Este lim$a #iciala in prtu!alia si in di#erite state care au #acut parte din #stul

    imperiu clnial prtu!,ez: Brazilia+ An!la+ 'zam$ic+ >uineea-Bissau+ Capul Verde etc.

    se mai "r$este in Spania si+ de catre emi!ranti+ in S(A+ Canada+ in #ste clnii prtu!,eze

    din Asia.

    Are dua dialecte initiale+ dintre care unul a disparut. Primul dcument de lim$a

    prtu!,eza dateaza de la s#arsitul seclului */. cel mai "estit mnument literar de lim$a

    prtu!,eza - L+si)!#!de Camens.

    R!t$."$%n - nume dat unr !rupuri de dialecte rmanice+ a carr unitate a #st

    sustinuta prima data de >. I. Ascli+ dar care a #st si este adesea cntestata de multi lin!"isti.

    este "r$ita in El"etia+ Italia @in nrd de cca 12 de "r$itri.

    Alte !rupuri de dialecte: ccidental @"$%ns+ central @retic central si riental

    @#riulan. Din *921 "$%ns este recunscuta ca lim$a natinala in El"etia @cantnul

    >rau$Rnden.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    32/57

    4. Ramura limbilor celtice

    Lim$ile celtice sunt "r$ite in insulele din "estul Eurpei de descendentii "ec,ilr

    celti. In mileniul I i.e.n. acestia cupau tt centrul Eurpei. Impinsi in partea de "est a

    cntinentului+ api in insulele $rutanice+ in cele din urma celtii au #st a$sr$iti de rmani.

    Sin!ura lim$a celtica de pe cntinent in "remea cuceririi rmane @seclul I i.e.n. era g#ic+

    cu te&te datand din primele secle i.e.n. G#ic a #st parasita treptat data cu cucerirea

    >aliei de catre rmani+ lasand urme in le&icul lim$ii #ranceze+ mai ales in tpnimie.

    In prezent e&ista urmatarele lim$i celtice:

    I"#n)!@+ "r$ita de cca * milin de ameni% primele te&te sunt niste inscriptii din

    seclele 4 si 6. cuparea insulei de catre en!lezi timp de 1 secle @sec. */-/ a dus la

    inlcuirea traptata a irlandezei cu en!leza. Astazi in )epu$lica Irlanda in"atarea irlandezei

    este $li!atrie.

    Sc$tineste "r$ita de apr&. *2 de ameni+ maritatea $ilin!"i. Ea este

    lim$a unei ppulatii irlandeze care a "enit in Sctia in seclul 4 e.n. E"luand independent de

    irlandeza timp de cate"a secle+ lim$a a capatat #izinmie aparte% nu e atestata insa inainte

    de seclul *6.

    Li%( %n2+ pe cale de disparitie+ e "r$ita de cate"a sute de lcuitri ai insulei

    'an. Ea pare mai di#erita de irlandeza decat sctiana.

    G#!@a "r$ita in Tara >alilr de circa 0 de ameni. Este idimul celtic cel

    mai $!at si mai e"luat. Primele mnumente literare dateaza din seclul */+ dar cmpunerea

    lr a #st anteriara.

    B"!t$n e "r$ita de urmasii celtilr care+ su$ presiunea an!l-sa&nilr+ s-au instalat

    in seclele 4-0 in re!iunea #ranceza Breta!ne. Din cei apr&imati" * 4 de "r$itri+

    marea maritate este $ilin!"a+ cunscand si #ranceza.

    5. Ramura limbilor ermanice

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    33/57

    Lim$ile !ermanice sunt raspandite in partea de apus si de nrd a cntinentului

    eurpean. Lim$a !ermanica cmuna nu este atestata in scris. Din cea mai "ec,e #aza

    cunscuta @seclele 2-3 e.n. lim$ile !ermanice #rmeaza tei !rupuri distincte:

    !.". #rupul de rasarit este reprezentat de g$tic+ lim$a unr ppulatii "enite din

    partile Vistulei.

    G$ticeste cunscuta prin cate"a #ra!mente din Bi$lia tradusa de misinarul crestin

    ul#ila in seclul 3. Acesta a creat al#a$etul !tic alcatuit din /0 de litere+ $azat pe cel !rec si

    cmpletat cu semne imprumutate din al#a$etul latin si cel runic. Din lim$a !tica s-au pastrat

    "re 1 de cu"inte.

    !.$. #rupul de nord sau scandinav

    Pana in seclul 1+ cand in istria pparelr nrdice incepe periada cnscuta su$

    numele de epca "i8in!ilr @sec. 9-**+ in tata Scandina"ia se "r$ea lim$a unica.

    Primele te&te in aceasta lim$a+ numita v!c5! n$")ic - cea mai "ec,e lim$a !ermanica

    atestata - dateaza din seclul 2 e.n. si ele sunt reprezentate de inscriptii in caractere runice.

    (nitatea lim$ii "ec,i nrdice tine pana in seclul 9+ cand di#erentierile dialectale se

    accentueaza+ #apt care a dus treptat la #rmarea celr patru lim$i: la "est - is#n)!@ si

    n$"v!ginsi la est - )n!@ si s+!)!@.

    Is#n)!@ are apr&imati" *4 de "r$itri. Este cea mai ar,aica dintre lim$ile

    scandina"e. 5iind izlata in insula @Islanda a #st ppulata la s#arsitul seclului 9 cu clnisti

    adusi din "estul Nr"e!iei+ ea s-a mentinut #ara sc,im$ari esentiale pana astazi. In e"ul

    mediu islandeza s-a $ucurat de cel mai mare presti!iu intre lim$ile literare. Literatura

    islandeza+ incepand cu seclul *+ a #st reprezentata de pere artistice "alrase+ cum este

    clectia de le!ende E)).

    N$"v!gin este "r$ita de apr&imati" 3 4 de ameni. Stapanirea Nr"e!ieide catre Danemarca timp de trei secle a impus daneza ca lim$a #iciala% nr"e!iana n-a mai

    e&istat ca lim$a literara ci dar ca un !rup de dialecte lcale pana in seclul *1. Daneza

    literara din Nr"e!ia+ in#luentata de dialectele nr"e!iene+ a de"enit cu "remea lim$a nua+

    dese$ita de cea daneza. Aceasta a #st numita )n$.n$"v!gin sau+ pur si simplu+

    n$"v!ginsi e #lsita pana azi ca lim$a #iciala.

    Dn!@are 4 miliane de "r$itri.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    34/57

    Cele mai "ec,i dcumente in daneza sunt inscriptii cu caractere runice+ datand din

    seclul al GI-lea. Primele te&te literare au caracter dialectal. In seclul al GVI-lea+

    raspandirea cartilr tiparite si )e#rma au cntri$uit in mare masura la sta$ilirea nrmelr

    lim$ii literare. Astazi+ daneza este #lsita+ in a#ara Danemarcei+ in relatiile #iciale in

    Islanda+ in insulele 5aererne+ in >renlanda @alaturi de esc,imsa.

    S+!)!@ este cea mai raspandita lim$a scandina"a. Ea este "r$ita de circa 9 miliane

    de ameni. Primele dcumente in lim$a suedeza+ in al#a$et latin+ sunt reprezentate de te&te de

    le!i din seclul al GIV-lea.

    !.% #rupul de vest

    Este cel mai numers si+ spre dese$ire de cel $rdic+ si-a pierdut unitatea initiala+ asa

    incat astazi di#erentele intre lim$ile care apartin acestui !rup sunt mult mai mari decat intre

    lim$ile nrdice.

    Din acest !rup #ac parte:

    G!"%n )! s+s sau g!"%n ,"$,"i+.@is+ cu apr&. * miliane "r$itri @ca

    lim$a materna. Este lim$a #iciala in >ermania+ Austria+ El"etia+ Liec,tenstein. Se mai

    "r$este in 5ranta @Alsacia si Lrena+ Italia Alt Adi!e+ Danemarca+ Lu&em$ur!+ )usia+ e&-

    Iu!sla"ia+ Ce,ia+ )mania.

    (nul dintre cele mai "ec,i dcumente este pemul eric Cnt!c+# #+i i#)!("n)

    din seclul IG. Cel mai imprtant mnument de lim$a de la inceputul periadei !ermane

    mderne este traducerea Bi$liei de catre Lut,er. Cunaste mari di#erentieri dialectale de

    aceea "r$itrii de dialecte di#erite nu se pt intele!e decat cu autrul lim$ii literare.

    Tt de !ermana de sus tine lim$a i)is+ pr"enita dintr-un dialect al !ermanei medii

    "r$it de pupulatie e"reiasca ne"ita sa emi!reze din >ermania in seclul GIV. Numarul

    "r$itrilr de idis este nesi!ur si di#era de la susra la alta. Astazi+ ci#ra se estimeaza de la *

    milin @ca lim$a materna la 4 miliane.

    Din !ermana de s s-au #rmat $#n)!@ si 0#%n) si #i%( 0"i

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    35/57

    F#%n) este "r$ita de apr&. 3 miliane de ameni in Bel!ia si / in 5ranta.

    Este aprpiata de landeza si este lim$a #iciala in Bel!ia.

    A0"iermaniei @an!l-sa&nii. Inaintea "enirii lr+ pe teritriul An!liei se "r$eau lim$i

    celtice. Cele mai "ec,i te&te dateaza din seclul VII @B!$+#0. Lim$a literara se $azeaza pe

    dialectul lndnez.

    Este lim$a #iciala sau principala in: 'area Britanie+ Irlanda+ S(A+ Canada+

    Australia+ Nua eelanda+ India+ 5ilipine+ 7amaica+ alte zne din Asia si A#rica+ este lim$a

    #iciala la ON( si cupa lcul di in lume ca numar de "r$itri.

    !.Ramura limbilor slave

    In cmparatie cu lim$ile !ermanice cele rmanice+ lim$ile sla"e au un caracter mai

    ar,aic+ mai cnser"atr. Lim$ile sla"e au la $aza lim$a cmuna+ numita cn"entinal s#v

    c$%+n+ neatestata. Cea mai "ec,e #rma atestata este s#v v!c5!@sau sla"a $isericeasca+lim$a "ec,e literara a sla"ilr+ in care calu!arii C,iril si 'etdiu au tradus @in sec. IG te&te

    reli!iase din !receste+ intr-un al#a$et creat de ei pe $aza celui !recesc. Lim$ile sla"e se

    impart in trei !rupuri:

    &.". #rupul de est cuprinde "+s1 +c"in!n1 (i!#$"+s*

    Cel mai imprtant mnument al lim$ii sla"e de rasarit este Cnt!c+# )!s,"! $st!

    #+i Ig$" @sec. GII. Cele trei rami#icatii s-au cnstituit ca lim$i independente a$ia in seclul al

    GIV-lea sau al GV-lea.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    36/57

    R+s este cea mai raspandita lim$a sla"a @si din mti"e plitice. ea este "r$ita de

    */ miliane de ameni @ca lim$a materna+ dar este cunscuta de peste /64 miliane. Este

    lim$a #iciala la ON(.

    Uc"in!n ?"+t!n;are 24-20 miliane de "r$itri @surse di#erite. Lim$a literara

    s-a #rmat in seclul al GVIII-lea.

    Bi!#$"+s este "r$ita de 1-* miliane de ameni @surse di#erite in Belarus si

    Plnia. S-a cnstituit ca lim$a literara in seclul al GIG-lea.

    &.$. #rupul de vest cuprinde ,$#$n1 c!51 s#$vc+ ,$#( ?disparuta+ s$"(1

    cs+(.

    Lim$ile sla"e de "est sunt mai putin unitare decat cele de sud si est. Sunt atestate din

    seclul al GII-lea - ce,a+ seclul al GIII-lea - plna.

    &.%. #rupul de sud: (+#g"1 %c!)$n!n1 s"(1 c"$t1 s#$v!n.

    Are cele mai "ec,i te&te sla"e @seclul IG.

    . Din limbile baltice @care sunt #arte aprpiate de cele sla"e la #netica+ !ramatica+

    deri"are si "ca$ular #ac parte: #it+nin si #!t$n+ cu mnumente literare din sec. al GVI-

    lea. Ni s-au mai pastrat te&te din seclul al GV-lea - al GVII-lea in lim$a ,"+sin v!c5!+

    asimilata cmplet+ spre s#arsitul sec. GVII+ de neamurile !ermanice. Dese$it de imprtanta

    pentru !ramatica cmparata a lim$ilr ind-eurpene este lituaniana @prin caracterul ar,aic al

    structurii mr#l!ice si al #neticii.

    Intre lim$ile sla"e+ $altice si !ermanice e&ista un numar destul de mare de a#initati

    lin!"istice @in primul rand+ mr#l!ice si le&icale. Aceste relatii le intrec+ su$ raprt

    cantitati" si calitati"+ pe cele prprii lim$ilr $alt-sla"e si ind-iraniene. De asemenea+ in

    sla"a+ $altica si ,itita e&ista un numar de elemente cmune @in sistemul #netic+ in tipul de

    #rmare a cu"intelr si in le&ic+ care cnstituie+ adeseri+ is!lse speci#ice.

    ?

    Pana acum am "r$it despre ramurile #amiliei ind-eurpene reprezentate prin mai

    mult de lim$a. E&ista insa si alte !rupuri ind-eurpene+ cnstituite+ #iecare+ din cate

    sin!ura lim$a. Acesta este cazul lim$ilr g"!c1 "%!n1 #(n!@1 5itit si t$5"ic.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    37/57

    #. $imba reaca

    Lim$a !reaca "ec,e @sec. al G-lea - al V-lea i.e.n. era scindata intr- multime de

    dialecte+ le!ate+ ttusi+ intre ele+ #iecare a"and anumita #rma literara. @Pana in sec. al IV-

    lea i.e.n. in >recia nu a e&istat lim$a unica. Dintre dialectele literare+ cele mai imprtante

    au #st dialectul i$nic+ dialectul tic+ dialectul )$"icsi dialectul !$#ic.

    Dialectul i$nicse "r$ea in clniile !recesti din nrd-"estul Asiei 'ici @*/ rase. In

    acest dialect au #st alcatuite eppeile lui Fmer @I#i) si O)is!!+ pemele lui ,esid si

    pera istricului Ferdt.

    Dialectul tic@dialectul Atenei era indeaprape inrudit cu cel inic. In !eneral+ lim$a

    tra!ediei este dialectul atic @Esc,il+ S#cle si Euripide+ lim$a cmediilr lui Arist#an+ a

    istricilr Tucidide si Gen#n+ a #ilz#ului platn si a renumitului ratr Demstene.

    Din !rupul !$#ic#ac parte dialectele: t!s#ic1 (!$tic si #!s(ic@pe insula Les$s. In

    seclul al VII-lea - al VI-lea+ in dialectul les$ic se creeaza $!ata literatura. In acest

    dialect scriu petii Alceu si Sapp,. In dele lr se resimte insa si in#luenta lim$ii pemelr

    ,merice.

    Dialectele din !rupul )$"ic erau raspandite la Epir% Lcrida+ Lacnia+ Crint+ pe

    insula Creta+ in Sicilia si Italia. In acest dialect au scris Bacc,ilide+ Pindar si T,ecrit. Si

    prza Lui Ar,imede este redactata tt in dric.

    G"!c %$)!"n ?n!$g"!c; cntinua g"!c v!c5! ?!#in;. Dese$irile dintre ele

    sunt insa #arte mari.

    Istria lim$ii !recesti cunaste trei periade. Prima+ la care ne-am re#erit si mai sus+

    #rmeaza g"!c v!c5! . Ptri"it descperirilr recente+ ea dateaza din a dua umatate a

    celui de-al II-lea mileniu i.e.n. Este lim$a culturii c"!t$.%ic!ni!n!@sau %in$ic!+ cunscutadin inscriptii in liniar A si B. Dupa distru!erea acestei culturi @sec. al GII-lea i.e.n. urmeaza

    periada $scura @ea tine pana in sec. al VIII-lea i.e.n.. In sec. al VIII-lea incepe marea

    clnizare a !recilr+ care a"ea sa creeze cnditiile ce au dat nastere >reciei clasice. In cate"a

    secle+ lim$a !reaca se e&tinde in intre!ul $azin mediteranean pana in >i$raltar+ iar in nrd

    pana la tarmurile 'arii Ne!re.

    Datrita presti!iului plitic si cultural al Atenei+ in sec. al V-lea i.e.n. acest dialect

    incepe sa se impuna si in alte zne. Su#erind insa puternica in#luenta inica in le&ic.Aceasta #rma nua a dialectului atic parta numele de

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    38/57

    dus la ni"elarea particularitatilr dialectale. Lim$a !reaca cmuna incepe sa casti!e teren in

    epca elenistica. Ea a"ea sa e&iste pana in sec. al VI-lea i.e.n.+ cand incepe periada

    $izantina+ caracterizata pe plan lin!"istic prin dua tendinte cntrare: una cnser"atui"a+ care

    incearca sa mentina traditiile lim$ii cmune si ale dialectului atic% aceasta tendinta de"ine

    predminanta in literatura% alta+ ppulara+ care a dus la scindarea lim$ii cmune @

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    39/57

    1&. $imba albaneza

    Cele mai "ec,i te&te dateaza din sec. al GV-lea. Al$aneza este impartita in dua

    dialecte: de nrd @g5!g si de sud ?el$asan+ care+ insa+ prin particularitatile sale se dese$este

    prea putin de !,e!. 7udecand dupa teritriul pe care-l cupa+ s-ar putea a#irma ca al$aneza

    cntinua ilira+ ipteza sustinuta de >. 'eJer+ P. retsc,mer+ 5. Smmer+ A. T,um$+ O.

    F##mann+ O. Densusianu+ I. Valari+ Al. P,ilippide+ E. a$e+ A. V. Desic8aa s.a.+ dar

    anumite particularitati #netice "r$esc in #a"area ri!inii ei trace @C. Pauli+ F. Firt+ >.

    ei!and+ F. Pedersen sau dac-mesiene @VI. >er!eie". Iptezele acetea sunt impartasite

    de lin!"isti si astazi. in anul *94/+ D. Dece" a cautat sa demnstreze ca al$aneza ar cntinua

    traca+ nu ilira. Autrul aun!e la aceasta cncluzie in urma analizei mdi#icarilr pe care le-au

    si#erit cu"intele latine in al$aneza. Sc,im$arile sunt asemanatare cu cele din lim$a rmana+

    care s-a #rmat+ ca lim$a rmanica+ pe su$strat trac-daca-!et.

    In e"ul mediu+ ca lim$i literare s-au #lsit+ in Al$ania+ latina si !reaca.

    Datrita numeraselr trans#rmari+ sistemul #netic si structura !ramaticala a lim$ii

    al$aneze au de"iat mult @in raprt cu alte idimuri ind-eurpene. Le&icul a$unda in

    elemente rmantice+ !recesti si sla"e. Din mmentul cuceririi Iliriei de catre rmani @sec. al

    II-lea i.e.n. dateaza primele elemente latinesti+ urmate api de in#luenta italiana @indese$i

    "enetiana si armana.

    11. $imba to'arica

    Acest termen ar$itrar si ine&act este #lsit pentru denumirea a dua lim$i inrudite

    intre ele. Te&tele t,arice+ scrise cu caractere indiene si datand din sec. al VI-lea - al VII-lea

    e.n.+ au #st descperite la inceputul sec. al GG-lea+ in Tur8estanul c,inez. Dupa lcul unde

    au #st !asite te&tele+ lim$ile se impart in t+"0n@sau t,arica A si

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    40/57

    alta. A"and in "edere ca in t,arica e&ista elemente de su$strat #in-u!rian+ se pate adimite

    ca patria primiti"a a "r$itrilr ei s-a a#lat intre Nipru si (ral. Nu este e&clus ca+ intr-

    epca #arte indepartata+ stramsii pparelr !ermanice+ ai $alt-sla"ilr si t,arienilr sa #i

    alcatuit !rupul ind-eurpean de nrd+ separat destul de timpuriu de ind-eurpeana. 'ai

    tarziu @pr$a$il in mileniile al IV-lea - al III-lea i.e.n.+ !rupul acesta s-a scindat in

    !ermanica+ $altsla"a si t,arica.

    12. $imba 'itita (sau nesita)

    itita #st raspandita in Asia 'ica si ne-a par"enit in te&te cunei#rme incepand cu

    mileniul al II-lea i.e.n. @peste *4 de ta$lite de ar!ila. 'numentele ,ititei cunei#rme

    sunt #arte numerase si "ariate in ceea ce pri"este cntinutul. Aceasta lim$a a #st desci#rata

    de asiril!ul ce, B. FrznJ in anul *9*4. Desci#rarea si interpretarea te&telr ,itite au

    cntri$uit intr- lar!a masura la re"izuirea unr pr$leme de !ramatica cmparata a lim$ilr

    ind-eurpene.

    Tre$uie spus ca te&tele ,itite nu re#lecta inte!ral sistemul acestei lim$i+ caci adeseri

    cu"intele prprii sunt inlcuite prin crespndente accadiene sau redate prin ide!rame+ a

    carr prnuntare nu se cunaste.

    Imprtanta lim$ii ,itite pentru !ramatica cmparata se e&plica nu numai prin

    caracterul ar,aic al te&telr+ ci si prin prezenta in sistemul #nl!ic si !ramatical al ,ititei a

    unr dese$iri #ata de restul lim$ilr ind-eurpene @de e&emplu+ e&istenta larin!alelr+ a

    dua !enuri+ in lc de trei+ a$senta dualului+ desinenta cmuna pentru !enit. si dat. lc. pl. si

    !enit. s!. etc.. In unele mnumente ,itite s-au !asit interplari in lu"iana si palaita+ lim$i

    indeaprape inrudite cu ,itita. In Siria de Nrd si in estul Asiei 'ici+ au #st descperite si

    inscriptii ,ier!li#ice. Ele nteaza lim$a aprpiata de ,itita cunei#rma. Lim$a lr este

    ,itita ,ier!li#ica. Impreuna cu #cin+ #)insi c"in+ lim$ile acestea cnstituie !rupul

    nt$#in ?5itit$.#+vin;.In a#ara de aceste ramuri ind-eurpene+ $ine cunscute prin dcumente+ s-au pastrat

    date #ra!mentare cu pri"ire la serie intrea!a de lim$i ale unr tri$uri si ppulatii care au

    lcuit in "ec,ime in re!iunile din Eurpa de sud-est si mediteraneana. Analiza acestr lim$i

    ne permite sa a#irmam cu certitudine ca apartin #amiliei lin!"istice ind-eurpene. Este "r$a

    despre: t"c$.)c1 i#i"1 0"iginetc.

    II. Familia limbilor fino-uriene

    (sau uro-finice)

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    41/57

    5amilia lim$ilr u!r-#inice se imparte in dua ramuri: ramura +g"ic si ramura

    0inic. Din ramura +g"ic#ac parte lim$ile %g5i"1 %nsi ?"!g+#; si 5nti.

    Din ramura #inica mentinam lim$ile: 0in#n)!@ ?s+$%i;1 !st$n1 s% ?#,$n;1

    v!,s si is+"i1 v$) si #!v$n+ lim$ile

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    42/57

    $ !rupa v!in5 ?(t(i

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    43/57

    inlesnita si a dus la rezultate pziti"e numai !ratie aprpierii lim$ilr semite intre ele+ lim$i

    care mentin pana azi numerase trasaturi cmune.

    V*=* R%+" #i%(i#$" 5%it!

    Din aceasta ramura #ac parte: v!c5! !gi,t!n1 c$,t1 lim$ile (!"(!"!ale tuare!ilr

    si 8a$ililr din A#rica de nrd+ lim$ile

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    44/57

    Aceasta #amilie cuprinde lim$ile: %$ng$#1 (+"it.%$ng$#1 5#5s1 ci"t si

    lea+ si

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    45/57

    Lim$ile dra"idiene se impart in dua !rupe: n)5"si )"vi). Din prima !rupa #ace

    parte lim$a t!#+g++ iar din a dua: t%i#1

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    46/57

    si prin unele particularitati mr#sintactice. Cu tate acestea+ cine cunaste lim$a indneziana

    pate lesne citi pere literare in malaeza clasica.

    Nu putem sa nu amintim si de lim$a

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    47/57

    - Ce criterii stau la $aza clasi#icarii !eneal!ice

    - Care sunt principalele #amilii de lim$i

    - Care sunt principalele ramuri ale #amiliei indeurpene

    - Enumerati lim$ile rmanice.

    B. CLASIFICAREA TIPOLOGICA

    Ist$"ic+# ,"$(#!%!i

    Spre dese$ire de clasi#icarea !eneal!ica+ clasi#icarea tipl!ica a lim$ilr+ aparuta cam

    in acelasi timp @adica la s#arsitul sec. al GVII-lea si inceputul celui de-al GIG-lea+ se

    intemeiaza pe alte principii. Intr-ade"ar+ aici nu ne mai intereseaza inrudirea mr#emelr si

    nici+ implicit+ #iliatia lin!"istica+ ci tipul lim$ii+ cu alte cu"inte+ asemanarile si dese$irile ce

    se mani#esta in structura !ramaticala a lim$ilr+ indi#erent de ri!inea lr.

    Ideea de a se studia tipul lim$ii intalnim+ pentru prima ara+ la rmantici+ dupa care+

    su#letul #iecarui ppr se mani#esta in #lclr+ in arta+ literatura si lim$a. De aici cncluzia+

    naturala+ ca prin lim$a putem cunaste spiritul etnic. Cnceptia aceasta !asim #rmulata in

    cele$ra lucrarea a lui 5riederic, "n Sc,le!el+ se#ul rmanticilr !ermani+ (!" )i! s,"c5!

    +n) 7!is5!it )!" In)i!"+ mentinata mai sus. Pe $aza cmpararii lim$ilr+ intreprinsa inca

    de en!lezul . 7nes+ 5r. Sc,le!el cn#runta sanscrita cu !reaca+ latina+ lim$ile turcice si

    cnc,ide ca:

    * lim$ile pt #i impartite in dua tipuri+ si anume in #i%(i 0#!2i$n"! @cu #le&iune

    interna si #i%(i c+ 0i2!@care dispun de pre#i&e si su#i&e%/ #iecare lim$a se naste si ramane in acelasi tip lin!"istic%

    2 lim$ile #le&inare sunt mai $!ate+ mai sta$ile si mai dura$ile decat acela a#i&ale+

    care+ dimptri"a+ ar #i sarace+ arti#iciale si nu s-ar dez"lta r!anic. In alti termeni+ 5r.

    Sc,le!el cnsidera ca lim$ile #le&inare ar #i sin!urele ideale si le pune tuturr celrlalte.

    Dupa parerea lui+ reprezentanta clasica a lim$ilr #le&inare cnstituie sanscrita.

    ece ani mai tarziu+ #ratele lui 5riederic, Sc,le!el+ Au!ust il,elm "n Sc,le!el

    @*060-*134+ in lucrarea O(s!"vti$ns s+" # #ng+! !t # #itt6"t+"! )!s t"$+()$+"s@*1*1+ prpune clasi#icarea tuturr lim$ilr in trei tipuri principale:

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    48/57

    * #i%(i in c"! c+vint!#! s+nt inv"i(i#!+ iar raprturile dintre el%e pt #i e&primate

    numai prin tpica%

    / #i%(i c+ 0i2!+ in care raprturile !ramaticale sunt desemnate cu autrul

    pre#i&elr+ su#i&elr si al desinentelr%

    2 #i%(i 0#!2i$n"!+ in care+ in a#ara de a#ie+ mai e&ista si #le&iune interna. La randul

    lr+ acestea pt #i di"izate+ pe $aza criteriului sintactic+ in #i%(i sint!tic!si #i%(i n#itic!.

    O nua etapa in e"lutia cnceptiilr pri"ind clasi#icarea tipl!ica a lim$ilr este

    marcata de cercetarile lui il,elm "n Fum$ldt. Ceea ce este nu in clasi#icarea prpusa de

    Fum$ldt cnsta in #aptul ca el adau!a celei #acute de A. Sc,le!el al patrulea tip lin!"istic si

    da denumire primelr dua.

    * Primul tip lin!"istic @al lui A. Sc,le!el Fum$ldt il numeste i@$#nt.

    /Al dilea este denumit g#+tinnt% lim$ile care il cmpun se caracterizeaza prin

    a#i&e+ dar in structura lr mr#l!ica pre#i&ele+ su#i&ele si desinentele nu sunt sudate cu

    radacina cu"antului.

    2Al treilea tip il cnstituie #i%(i#! 0#!2i$n"!. Ele se caracterizeaza+ spre dese$ire

    de cele a!lutinante+ printr- ceziune per#ecta atat intre a#i&e+ cat si intre acestea si radacina.

    Speci#ica acestr lim$i este si 0#!2i+n! int!"n.

    3Spre dese$ire de in"atatii de pana la el+ Fum$ldt mai distin!e un tip lin!"istic+ si

    anume tipul #i%(i#$" inc$",$"nt!@lim$ile unr indieni din America de Nrd+ precum si

    unele din lim$ile din e&tremitatea de nrd-est a Si$eriei% ciu8ta sau lura"etlana. In

    pzitie cu idimurile in care e&ista parti secundare de prpzitie dependente de "er$ul-

    predicat+ in lim$ile incrprante sunt utilizate+ cu aceasta #unctiune+ a#i&ele+ care #ac crp

    cmun cu "er$ul-predicat. In lim$ile incrprante+ prpzitie nu este insa alcatuita numai

    din "er$e W a#i&e+ ci si din "er$e si nume reduse #netic.

    Desi cnceptia !enerala a lui . "n Fum$ldt cntine unele elemente dialectice+

    ttusi teriile lui pri"itare la e"lutia tipului lin!"istic sunt idealiste+ in#luentate mult de

    ant+ Sc,ellin! si 5ic,te. Lin!"istul !erman cnsidera ca principalele tipuri mr#l!ice ar

    reprezenta etape di#erite ale unui prces de e"lutie unic+ incepand cu lim$ile izlante. Cele

    mai desa"arsite sunt+ dupa el+ lim$ile #le&inare+ iar sanscrita cnstituie+ desi!ur+ tipul ideal.

    Au!ust Sc,leic,er re"ine la clasi#icarea tipl!ica a #ratilr Sc,le!el+ dar cu

    ar!umentare si detalii ni. Ca discipl al lui Fe!el+ Sc,leic,er era cn"ins ca tt ceea ce

    e&ista trece prin trei etape @triada: teza+ antiteza si sinteza. In cnsecinta+ "a tre$ui sa

    delimitam trei tipuri de lim$i in trei periade. Aceasta interpretare+ d!matica si #rmala+ a#ilz#iei ,e!eliene a #st cm$inata de Sc,leic,er cu ideile lui C,. Darin despre e"lutia

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    49/57

    speciilr $il!ice. In md l!ic+ Sc,leic,er a"ea sa aun!a la cncluzia ca lim$a+ ca rice

    r!anism natural+ se naste+ creste @nu se dez"lta si mare. Clasi#icarea tipl!ica a lui

    Sc,leic,er nu pre"ede lim$ile incrprante+ ci indica trei tipuri lin!"istice in dua "ariante:

    #i%(i sint!tic!si #i%(i n#itic!.

    *. primul tip il cnstituie #i%(i#! i@$#nt!:

    a ) - radacina pura @de e&emplu+ c5in!@%

    $ ) W r - radacina W cu"antul au&iliar @de e&emplu+ (i"%n%

    /. Li%(i#! g#+tinnt!:

    Ti,+# sint!tic:

    a )a-tipul su#i&al @de e&emplu+ lim$ile t+"cic! si 0inic!%

    $ a)-tipul pre#i&al @de e&emplu+ lim$ile (nt+%

    c )

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    50/57

    este cmplet amr#a: in c,ineza e&ista nu numai a#i&e le&icale+ ci si a#i&e !ramaticale%

    lim$ile cu #le&iune+ Steint,al le-a numit lim$i v"i(i#!.

    A* F" 0$"%:

    - cu autrul reduplicarii si al pre#i&elr @lim$ile ,$#in!@i!n!%

    - cu autrul su#i&elr @lim$ile t+"cic!1 %$ng$#! si 0in$.+g"i!n!%

    - prin intermediul incrprarii @lim$ile %!"in)i!n!%

    B* Li%(i v"i(i#!1 c+ 0$"% ?$"gni@t!;:

    - prin adau!area elementelr @!gi,t!n%

    - cu autrul #le&iunii interne @lim$ile s!%it!%

    - cu autrul su#i&elr "erita$ile @lim$ile in)$.!+"$,!n!.

    Aceasta clasi#icare+ ca+ dealt#el+ si cele care i-au #rmat+ cmpleteaza cu amanunte

    pe cea a lui . Vn Fum$ldt+ in cazul de #ata cu intele!ere dese$ita a ntiunii de 0$"%.

    Clasi#icarea lui F. Steint,al a #st re"izuita de 5r. 'isteli+ care are meritul de a #i

    delimitat #i%(i#! c ")cini i@$#nt! @c,ineza de cele care i@$#!@ t!%!#!@de e&emplu+

    malaeza.

    N. 5inc8 pune la $aza clasi#icarii+ pe de parte+ principiul de r!anizare a prpzitiei

    @masi"itatea+ ca in lim$ile incrprante+ sau caracterul se!mentarii sau al #ra!mentarii+ ca

    in lim$ile semite si ind-eurpene+ iar pe de alta+ caracterul relatiilr dintre partile

    prpzitiei+ in special tipul acrdului. In #elul acesta+ lim$a a!lutinanta cu acrd deplin @de

    e&emplu+ su$ia din !rupul zam$ezi al #amiliei $antu+ iar alta+ tt a!lutinanta+ dar cu acrd

    partial @turca+ cupa in clasi#icarea lui 5inc8+ lcuri di#erite. Drept urmare+ autrul distin!e 1

    tipuri mr#l!ice: * tipul c,inez% / tipul !renlandez% 2 tipul su$ia% 3 tipul turc% 4 tipul

    saman @speci#ic si altr lim$i plineziene% 6 tipul ara$ @cmun si celrlalte lim$i semite%

    0 tipul !rec @caracteristic si altr lim$i ind-eurpene si 1 tipul !ruzin.

    In clasi#icarea mr#l!ica a lui 5r. si A. Sc,le!el+ . "n Fum$ldt+ A. Sc,leic,er+

    F. Steint,al si 5r. 'isteli+ ca+ dealt#el+ in insasi cnceptia lr lin!"istica+ lim$ile

    indeurpene reprezinta tipul cel mai e"luat si se caracterizeaza printr- structura

    !ramaticala ideala+ puncte de "edere ce nu pt #i insa acceptate.

    Lin!"istul rus 5. 5. 5rtunat" @*131-*9*3 reia+ cu unele mdi#icari+ sistemul de

    clasi#icare al lui . "n Fum$ldt+ pe care-l cmpleteaza cu un tip ce cupa pzitie

    intermediara intre lim$ile a!lutinante si cele #le&inare. 5rtunat" denumeste acest tip

    0#!2i$n".g#+tinntsi include aici lim$ile semite+ pe care lin!"istii le cnsiderau #le&inare+

    desi in structura lr !ramaticala ele se dese$esc mult de lim$ile ind-eurpene. Clasi#icareatipl!ica a lui 5rtunat" este #arte l!ica+ dar insu#icienta in pri"inta numarului lim$ilr.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    51/57

    El ia ca punct de plecare structura #rmei cu"antului si crelatia dintre elementele

    mr#l!ice ale acestuia din urma. Bazandu-se pe criteriile amintite+ lin!"istul rus distin!e 3

    tipuri de lim$i:

    * g#+tinnt! @turcice+ #in-u!rice mn!le+ in care #rmele cu"intelr se

    r!anizeaza prin separarea temelr si a#i&elr%

    / 0#!2i$n".g#+tinnt!@lim$ile semite+ in care #rmele cu"intelr se r!anizeaza

    prin separarea temelr+ deci aici raprtul dintre tema si a#i& este identic cu cel din lim$ile

    a!lutinante%

    2 0#!2i$n"!@lim$ile ind-eurpene+ in care e&ista #le&iune tematica @a temelr in

    #rme r!anizate de a#i&e%

    3 ")ic#! @c,ineza+ $irmana+ in care nu e&ista #rme ale cu"intelr izlate+

    detasa$ile+ radacinile cnstituind nu parti ale cu"antului+ ci c,iar cu"inte.

    Din clasi#icarea lui 5rtunat" lipsesc lim$ile incrprante+ in ea nu pt #i incluse

    !ruzina+ !renlandeza+ lim$ile malai-plineziene+ dar #arte su$til este ilustrata di#erenta

    dintre #rmarea cu"intelr in lim$ile ind-eurpene si semite+ peratie pe care anterir

    lin!"istii de $icei nu #aceau.

    O cmpletare su$stantiala a sc,emei clasi#icarii tipl!ice traditinale ii apartine

    lin!"istului american E. Sapir. La $aza clasi#icarii+ acesta pune trei criterii: * g")+# )!

    sint!@% / t!5nic sint!@!i% 2 c"ct!"+# c$nc!,t!#$" @adica al semni#icatiilr ce pt #i

    e&primate in cadrul cu"antului. Dupa primul criteriu+ lim$ile sunt di"izate in: n#itic!

    @c,ineza+ en!leza+ #ranceza+ sint!tic! @latina+ ara$a+ #inlandeza si ,$#isint!tic!. In

    cn#rmitate cu cel de-al dilea criteriu+ lim$ile se impart in i@$#nt!1 g#+tinnt!1

    0+@i$nnt! si si%($#i@nt!. In #ine+ ptri"it celui de-al treilea criteriu+ tipurile de ntiuni

    e&primate de lim$a pt #i: A. L!2ic#! @*.c$nc!,t! #!2ic#! )! (@ si c$nc!,t!

    )!"ivtiv! si B. G"%tic#! @2.c$nc!,t! "!#ti$n#! c$nc"!t!: de pilda+ !enul si

    numarul% 3.c$nc!,t! "!#ti$n#! ,+"!: de e&.+ cate!ria !ramaticala a cazului.Cnsiderate in ansam$lu+ cercetarile cnsacrate clasi#icarii tipl!ice au scs la i"eala

    #aptul ca in #iecare lim$a predmina anumite prcedee de e&primare a cntinutului

    !ramatical+ in sc,im$+ altele lipsesc sau sunt #lsite #arte rar. In #nd+ asa a aparut

    clasi#icarea tipl!ica. Ea se spriina pe structura lim$ii si este de#inita prin milacele

    !reamaticale de e&presie+ esentiale in #iecare caz in parte. Ast#el+ la e&primarea raprturilr

    dintre cu"inte+ lim$a rmana utilizeaza milace %$"0$#$gic! @#le&iunea+ sintctic!

    @nctiunea+ u&tapunerea+ parata&a+ tpica si 0$n!tic! @intnatia+ pauza. Dimptri"a+c,ineza recur!e mai ales la tn+ tpica si cu"inte au&iliare.

  • 8/13/2019 Sc Lingv An1

    52/57

    CLASIFICAREA TIPOLOGICA TRADITIONALA

    Lin!"istica !enerala actuala accepta+ in principiu+ clasi#icarea tipl!ica a lui

    Fum$ldt si cmpletarile #acute de alti in"atati atat in sec. al GIG-lea+ cat si in epca nastra.

    Se recunaste+ de #apt+ e&istenta a patru tipuri principale de lim$i+ si anume: * tipul i@$#nt

    sau %$"0% / tipul g#+tinnt% 2 tipul 0#!2i$n"% 3 tipul ,$#isint!tic.

    1. $imbile izolante sau amorfe @li se mai spune si radicale

    Din aceasta cate!rie #ac parte: c,ineza+ "ietnameza+ ti$etana+ $irmana+ siameza+ lim$ile

    sudaneze @in parte+ si en!leza. Lim$ile pmenite se caracterizeaza prin urmatarele trasaturi

    principale:

    a in"aria$ilitatea cu"intelr. A#i&ele !ramaticale+ de $icei lipsesc+ cu"intele nu se

    declina si nu se cnu!a. E&ista numai particule+ care indeplinesc rlul cu"intelr au&iliare+ si

    a#i&e le&icale. Lim$ile se numesc i@$#nt!+ pentru ca #rmele cu"intelr nu e&prima raprturi

    sintactice in prpzitie: #rmal cu"intele sunt izlate. Ele pt cnsta in unele lim$i numai

    din radacini+ in timp ce in altele @care izleaza temele !asim a#i&e le&icale. Prpzitia

    reprezinta+ in lim$ile izlante+ un sir de radacini sau teme in"aria$ile.

    $ In lim$ile amr#e nu e&ista elemente #rmale pentru a di#erentia partile de "r$ire+

    desi sensul lr este perceput ca atare si in plan mr#l!ic. Cu"intJele ce desemneaza

    $iecte+ prprietati sau actiuni+ din punct de "edere structural nu se dese$esc prin nimic

    unele de altele. (neri+ unul si acelasi cu"ant pate indica si $iectul+ si prprietatea+ si

    actiunea @aceasta depinde+ $ineinteles+ de cnte&t. De aici plisemia radicalilr sau a

    temelr. Ace


Top Related