,,Oricat de perfecta ar fi organizarea unei institutii si oricat de complet
ar fi programul ei de activitate, totul va depinde de oamenii care au
chemarea sa le dea viata, sa le infaptuiasca.
Iata de ce se cere a fi cautati si descoperiti conducatorii destoinici,
in persoana unor oameni priceputi si capabili, care sa infaptuiasca , sa
creeze o atmosfera de entuziasm, indispensabila oricarei actiuni de
invatamant sau culturale ”
Dimitrie Gusti
1
ARGUMENT
Toate societatile , inclusiv cele mai dezvoltate, se afla astazi intr-o mare tranzitie
istorica,ce se intinde pe mai multe decenii, prin care se infaptuieste trecerea de la civilizatia de tip
industrial la societatea postindustriala, informationala, intelectuala si cultural-intensiva.
Romania trebuie sa raspunda comcomitent provocarilor reformei interne si sfidarilor pe
care le implica acomodarea cu noile tendinte ale civilizatiei pe plan mondial.
Strategia formarii si reformarii resurselor umane constituie punctul de pornire a politicilor
de modernizare economico-sociala a Romaniei.
Investitia in educatie si in formarea oamenilor este cea mai rentabila pentru dezvoltarea
unei societati pe termen lung.De aceea institutiile de invatamant si de educatie, precum si cele de
cercetare stiintifica trebuie privite ca institutii strategice pentru destinul national.
Performantele noastre vor fi determinate in primul rand de competenta si pregatirea
oamenilor, de felul lor de a munci, de capacitatea structurilor institutionale, de a valorifica eficient
acest potential.
Educaţia este factorul strategic al dezvoltării de perspectiva si ea priveşte modelarea
multidimensionala si anticipativa a factorului uman.
Schimbările din sistemul de educaţie trebuie sa aibă efecte in toate componentele societăţii,
fiind pârghia hotărâtoare pentru trecerea la un nou tip de societate. Oamenii sunt chemaţi să înveţe
permanent, sa înveţe sa îşi amelioreze prin forte proprii condiţiile de viata, sa îşi proiecteze viitorul
cu luciditate si îndrăzneala.
Pentru a se putea înscrie in noul orizont al civilizaţiei moderne trebuie sa îşi reactiveze
potenţialul creator de care dispune, forţa intelectuala si resursele morale ale societăţii,dorinţa de
afirmare si spiritul de iniţiativa al tineretului, sistemul de educaţie si celelalte calităţi ale factorului
Fiecare persoana este un agent al schimbării. Aşa cum indivizii trebuie sa fie dedicaţi
schimbarii, fiecare persoana trebuie sa urmeze o paradigma care sa ii faciliteze o mai buna
intelegere a rolului pe care il are in procesul de schimbare.Supraincarcarea si fragmentarea sunt
stari de fapt normale in majoritatea sistemelor educationale.
2
CAPITOLUL I
MANAGERUL SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL
MANAGEMENTULUI SCOLAR
Ce este managementul?
De unde ar începe rãspunsul la aceastã întrebare?
Evident, de la o ,,radiografie" a mediului care ne înconjoarã.
Managementul ca proces
Urmãreşte atingerea unor obiective (scopuri) utilizând resurse: oameni, materiale, spaţii,
timp. Resursele sunt considerate inputuri (intrãri) în proces, iar obiectivele outputuri (ieşiri),
succesul unei bune conduceri (management) fiind dat de raportul dintre ieşiri şi intrãri, care indicã
productivitatea organizaţiei.
Dacã managementul poate fi sintetizat doar în aceste câteva cuvinte, ce-ar fi de spus despre
manageri?
Managerii sunt oameni care - folosindu-se de o serie de legi, principii, metode etc., în
funcţie de abilitãţile personale - conduc procesul cãtre atingerea scopurile urmãrile.
Pe diferitele niveluri ierarhice ale unei organizaţii personalul este implicat, mai mult sau
mai puţin, în managementul procesului.
Managerul este socotit ca fiind omul noilor cerinţe de dezvoltare a societãţii, el executând o
profesiune cu un grad ridicat de cunoştinţe şi practici, a cãror însuşire cere un lung şi complex
proces de formare şi perfecţionare.
Managerul nu poate fi unilateral, sã cunoascã numai problemele tehnice sau economice, sã
se rezume numai la aspectele teoretice sau numai la latura practicã. Trãsãtura sa de bazã trebuie sã
fie capacitatea de corelare şi de integrare a tuturor acestor cunoştinţe.
,,Filozofia managerului" nu constã în cãutarea adevãrului absolut şi etern; decizia
managerului, deşi fundamentatã şi elaboratã, este aplicabilã într-un anumit loc şi la un moment dat.
Managerul este presat de timp, iar elaborarea unui model excesiv de riguros şi modelarea excesiv
3
de exactã a modelului necesitã timp. În consecinţã, managerul opereazã cu modele simplificate şi
soluţii optimale.
Managementul ca disciplinã
Este un domeniu al ştiinţei cu principii, concepte şi teorii proprii, iar scopul sãu major este
ca acestea sã fie învãţate şi înţelese pentru a fi aplicate cu succes.
Bazele teoretice ale managementului îşi propun sã dezvãluie legile, principiile, metodele, tehnicile,
procedeele şi regulile acţiunii eficiente. Arta conducãtorului înseamnã priceperea de a transpune
aceastã teorie în practicã.
Managementul ca personal
Se pune de multe ori întrebarea, de ce o firmã are un succes atât de mare, sau de ce a dat
faliment? Rãspunsul este aproape acelaşi: a avut sau nu un management bun.
Termenul face referire la oamenii care, în diferite colective, sunt responsabili de
coordonarea şi conducerea organizaţiei. Managerii sunt persoane individuale care conduc un
anumit nivel ierarhic al organizaţiei.
Managementul ca mijloc de a face carierã
Managementul, bine înţeles şi aplicat, aduce un profit substanţial organizaţiei; ca atare,
persoanele implicate în acest proces au posibilitatea sã-şi arate calitãţile şi sã urce treptele
ierarhice, chiar pânã în vârful piramidei.
Concluzionând, managementul poate fi privit ca ,,personalul" care dorind sã-şi facã
o ,,carierã" în domeniu trebuie sã studieze ,,disciplina de învãţãmânt management" pentru a o
practica în ,,procesul de management". Este procesul ce presupune ca una sau mai multe persoane
sã coordoneze activitatea altor persoane, pentru a obţine rezultate, care nu pot fi atinse de nici o
persoanã care acţioneazã singurã.
La ,,graniţa" dintre artã şi ştiinţã
4
De fapt, ce este managementul? O artã sau o ştiinţã?
Fãrã a avea neapãrat valenţe hamletiene, aceastã îndoialã stã de multã vreme la rãscrucea
importantã a definiţiilor care s-au dat şi se dau managementului.
Mulţi ani managerii au considerat cã luarea unei decizii este purã artã, un talent ce se
dezvoltã pe bazã de experienţã. Aceastã interpretare a apãrut deoarece erau utilizate diferite stiluri
în abordarea proceselor manageriale, stiluri care invitau la creativitate, dezvoltarea intuiţiei,
valorificarea judecãţii şi experienţei, toate acestea neglijând abordarea analiticã şi sistematicã.
Absolut, fãrã nici o exagerare, managementul poate fi pus lângã orice ,,artã" -, privitã într-
un sens mai larg (diagnozã medicalã, chirurgie), aflându-se într-o permanentã strãdanie de a folosi
şi aplica cunoştinţele solide ştiinţifice în contextul decodificãrii realitãţii dupã o matrice de nevoi şi
dorinţe, pe care el o modeleazã continuu dupã chipul şi asemãnarea oamenilor.
Cele douã interpretãri ale managementului se aflã într-o perfectã complementaritate,
respingând exclusivismul de orice fel. În acest caz, paradoxal, arta poate sã devinã ,,productivã"
atunci când se bazeazã pe o înţelegere corectã şi completã a ştinţelor cu care se aflã în relaţie
directã.
Arta managerialã se manifestã printr-o ,,ştiinţã" deosebitã de a utiliza şi valorifica
compromisul creator, ce produce adevãrate miracole în creşterea eficienţei şi eficacitãţii. Un
proiectant de avioane, de exemplu, trebuie sã facã întotdeauna un compromis între greutate şi
putere pe de o parte şi cost pe de altã parte. Abilitatea acceptãrii acestui compromis de cãtre
manager - ca factor de decizie - poate deveni o adevãratã ,,artã", în mãsura în care, compromisul
ales reuşeşte sã reducã la maximum eventualele consecinţe negative ce ar izvorî din activitatea de
concepţie.
Managementul este ştiinţã în mãsura acumulãrilor teoretice (legi, principii, metode etc.) şi
artã, în mãsura aplicãrii eficiente în practicã a acestor baze teoretice. Modelele aparţin teoreticului
(ştiinţei), dar formularea ipotezelor simplificatoare, adecvarea şi utilizarea modelelor, ţin de
practicã (arta managerului). Managementul este deci, în acelaşi timp, atât ştiinţã cât şi artã.
Ştiinţa se obţine din cãrţi, câteodată într-o perioadã scurtã, dar arta se îmbogãţeşte exersând
permanent, uneori în ani.
Teoria managementului are un caracter general pentru a fi aplicatã în diferite domenii, dar
practica managementului este specificã unui anumit domeniu.
5
Este de remarcat cã, deşi disciplinã distinsã, cu domeniul bine delimitat, managementul
este totuşi o disciplinã de interferenţã, integratoare, globalã, care opereazã cu noţiuni din:
- discipline generale (matematicã, teoria sistemelor, ciberneticã);
- discipline sociale (filozofie, psihologie, sociologie, drept şi legislaţie);
- discipline economice (economie, finanţe, comerţ);
- discipline tehnice şi tehnologice de specialitate descriind cât mai corect procesul de producţie.
Folosirea managementului ca ştiinţã prezintã avantajele unei activitãţi raţionale sistematice,
bazatã pe cunoaşterea legilor şi principiilor care guverneazã dinamica fenomenelor.
Managementul reprezintã ansamblul acţiunilor întreprinse cu scopul direcţionãrii
eforturilor unei colectivitãţi umane spre asigurarea progresului social şi material, pentru
satisfacerea intereselor ce decurg din obiectivele majore stabilite pentru evoluţia sistemului.
Managementul se dezvoltã în prezent prin amplificarea şi extinderea cercetãrilor în diverse
domenii. Se contureazã, pe de o parte,tendinţa de diferenţiere a ramurilor de cercetare, iar pe de
altã parte, se amplificã tendinţa de integrare în vederea cuprinderii aspectelor complexe ale
conducerii (informatica, cibernetica, teoria sistemelor etc.). Se formeazã, astfel, un sistem al
conducerii care cuprinde numeroase discipline în plinã evoluţie, cunoştiinţele acestora integrându-
se într-un sistem logic structurat sub forma unor teorii, legi, principii ale managementului.
Se afirmã cã managementul este, poate, cele mai inexactã dintre ştiinţe. În particular,
aceasta se datoreazã faptului cã se ocupã de fenomene asupra cãrora ştim încã prea puţin. Nu
trebuie uitat, însã, cã şi în ştiinţa, poate cea mai exactã - fizica - sunt zone întregi unde cunoaşterea
se dezvoltã pe bazã de speculaţie şi ipotezã.
Nevoia fausticã de a face luminã în obsedanta chestiune a managementului ca artã sau
ştiinţã este cu greu satisfãcutã de cercetarea teoreticã, în domeniu existând permanent nuanţe şi
conotaţii, care, în fond, dau savoarea şi deliciul oricãrui demers intelectual de ţinutã.
6
1.2. Managerii
1.2.1. Funcţiile managerului
Funcţiile managerilor se identificã cu acelea ale procesului managerial şi anume:
planificarea, organizarea, comanda, coordonarea şi controlul.
a) Planificarea
Este funcţia cea mai importantã a managementului, deoarece reprezintã activitatea de luare
a deciziilor. Se stabilesc obiectivele şi cele mai adecvate cãi (strategii) pentru atingerea lor.
Celelalte funcţii derivã din aceasta şi conduc la îndeplinirea obiectivelor. Rezultatele planificãrii
sunt reflectate în planurile de activitate.
Planificarea se face la orice nivel al organizaţiei, de cãtre manageri. Prin planurile lor,
aceştia schiţeazã ceea ce scoala trebuie sã întreprindã pentru a avea succes. Chiar dacã planurile au
obiective diferite, toate sunt orientate cãtre îndeplinirea obiectivului principal, pe care sã-l atingã
într-un timp mai scurt sau mai lung.
Planificarea este aceea care decide - în avans - ce se va face, cum se va face, când se va
face şi cine o va face. Ea este puternic implicatã în introducerea ,,noului" în organizaţie. Prin
planurile elaborate, managerii oferã primele ,,unelte" care ajutã scoala sã fie pregãtitã pentru orice
schimbare ce i s-ar impune de cãtre mediul în care îşi desfãşoarã activitatea.
b)Organizarea
Odatã stabilite obiectivele şi cãile prin care acestea vor fi atinse, managerii trebuie sã
proiecteze sau sã reproiecteze structura care sã fie capabilã sã le îndeplineascã.
7
Astfel, scopul organizãrii este sã creeze o structurã, care sã îndeplineascã sarcinile propuse
şi sã cuprindã relaţiile ierarhice necesare.
În cadrul organizãrii, managerii preiau sarcinile identificate în timpul planificãrii şi le
repartizeazã indivizilor, grupurilor de persoane şi sectoarelor din scoala respectivã care le pot
îndeplini. De asemenea, ei stabilesc şi regulamentul funcţionãrii organizaţiei şi asigurã aplicarea
lui.
Sintetizând, se poate spunã cã, în cadrul acestei funcţii, managerii, pe diferite niveluri
ierarhice, realizeazã:
- determinarea activitãţilor ce reclamã îndeplinirea obiectivelor;
- gruparea acestor activitãţi şi repartizarea lor pe departamente;
- delegarea de autoritate, când este cazul, pentru a le realiza;
- pregãtirea coordonãrii activitãţilor, autoritãţii şi informarea orizontalã şi verticalã în structura
organizaţionalã.
Scopul structurii organizatorice este de a permite obţinerea de cãtre personalul scolii a cât
mai multor performanţe. Structura trebuie sã defineascã şi sã acopere sarcinile pentru a fi
îndeplinite, sã proiecteze regulile relaţiilor umane. Determinarea unei structuri organizatorice este
o problemã, deloc uşoarã, pentru management, deoarece ea trebuie sã defineascã tipurile de
activitãţi ce trebuie sã se desfãşoare precum şi personalul care sã le poatã face cât mai bine.
c)Comanda
Dupã ce s-au fixat obiectivele, s-a proiectat structura organizatoricã şi s-a definitivat
personalul, organizaţia trebuie sã înceapã sã lucreze. Aceastã misiune revine funcţiei de comandã
ce presupune transmiterea sarcinilor şi convingerea membrilor organizaţiei de a fi cât mai
performanţi în strategia aleasã pentru atingerea obiectivelor.
8
Astfel, toţi managerii trebuie sã fie conştienţi cã cele mai mari probleme le ridicã
personalul; dorinţele şi atitudinile sale, comportamentul individual sau de grup, trebuie sã fie luate
în considerare pentru ca oamenii sã poatã fi îndrumaţi şi ajutaţi sã execute cât mai bine sarcinile.
Comanda managerialã implicã motivare, un anumit stil de conlucrare cu oamenii şi de
comunicare în organizaţie.
d)Coordonarea
Funcţia de coordonare permite ,,armonizarea" intereselor individuale sau de grup cu
scopurile organizaţiei. Indiferent de tipul organizaţiei (de producţie, comercialã, financiarã etc.),
fiecare individ interpreteazã în felul sãu bunul mers al companiei. Astfel, aceastã funcţie intervine
în ,,aducerea la acelaşi numitor" a interpretãrilor respective, plasându-le pe direcţia atingerii
obiectivelor de bazã ale organizaţiei.
e)Controlul
În final, managerul trebuie sã verifice dacã performanţa actualã a scolii este conformã cu
cea planificatã. Acest fapt este realizat prin funcţia de control a managementului, ce reclamã trei
elemente:
- stabilirea standardului (limitei, pragului) performanţei;
- informaţia care indicã diferenţele dintre nivelul de performanţã atins şi cel planificat;
- acţiunea pentru a corecta abaterile care apar.
Scopul controlului este sã menţinã scoala pe drumul pe care va atinge obiectivul propus.
Trebuie fãcutã precizarea cã procesul de management nu înseamnã patru-cinci funcţii separate ca
activitãţi izolate. În realitate ele nu se desfãşoarã decât cel mult la înfiinţarea unei organizaţii. De
regulã, existã o multitudine de combinaţii în desfãşurarea lor.
9
1.2.2. Abilitãţile managerului
Nu se poate vorbi despre manageri - ce sunt, cu ce se ocupã etc., - fãrã a prezenta
principalele cãlitãţi pe care trebuie sã le îndeplineascã aceştia. Calitatea reprezintã abilitatea de a
îndeplini, în mod eficient şi eficace, o anumitã activitate. Calitãţile se moştenesc, se învaţã şi se pot
dezvolta.
Managerul îşi îndeplineşte rolul definit prin funcţiile de mai sus bazat pe calitãţile sale.
Cele mai importante dintre acestea se vor prezenta în continuare.
Calitatea tehnicã reprezintã abilitatea de a folosi cunştinţele, tehnicile şi resursele
disponibile în vederea realizãrii cu succes a muncii.
Se impune în mod special primului nivel managerial care trebuie sã le aplice zilnic în
rezolvarea problemelor.
Calitatea analiticã. presupune utilizarea abordãrilor ştiinţifice şi tehnice în rezolvarea unor
probleme. Managerul trebuie sã identifice factorii-cheie şi sã înţeleagã relaţiile de interdependenţã
dintre ei, sã aibã capacitatea de a diagnostica şi evalua. Pentru aceasta trebuie înţelese problemele
şi gãsite soluţiile pentru rezolvarea lor.
Calitatea de luare a deciziei. Toţi managerii trebuie sã ia decizii, sã aleagã din mai multe
variante pe aceea care sã ducã la o eficienţã maximã. Aceastã însuşire este influenţatã direct de
calitatea de analist: dacã analiza nu este fãcutã bine, decizia luatã pe baza ei va fi ineficientã. Cel
mai des, calitatea aceasta implicã hotãrâre şi capacitate de risc.
Calitatea ,,computerialã". Managerii care dispun de aceastã calitate au înţeles şi ştiu sã
foloseascã computerul şi software-ul necesar muncii pe care o desfãşoarã.
Folosirea calculatorului conduce la creşterea productivitãţii managerului. Confruntat cu o
mare varietate de soluţii, decidentului i-ar fi necesar un timp îndelungat pentru alegerea celei mai
bune; calculatorului îi sunt necesare, însã, numai câteva minute pentru alegerea cea mai corectã,
devenind, astfel, un instrument deosebit de util în luarea deciziilor. Lucrând atât de rapid,
calculatorul poate explora multe variante, ajutând decidentul sã-şi micşoreze riscul.
Calitatea de a lucra cu oamenii. Abilitatea de a lucra cu oamenii, de a comunica cu ei, de a-
i înţelege, este deosebit de importantã pentru un manager. Aceastã calitate este necesarã la orice
10
nivel al managementului, o relaţie onestã şi bazatã pe înţelegere reciprocã fiind absolut necesarã
între salariaţi şi conducãtori.
Calitatea de comunicare.Pentru obţinerea performanţei managerul trebuie sã gãseascã cele
mai bune cãi de comunicare cu alţii, astfel încât sã fie înţeles şi ascultat.
Calitatea conceptualã. Constã în abilitatea de a vedea organizaţia în toatã complexitatea ei,
în a sesiza care pãrţi din organizaţie sunt în strânsã legãturã şi contribuie la atingerea obiectivelor
generale ale scolii.
Multe consilii de administraţie combinã calitatea analiticã cu cea conceptualã în
planificarea pe termen lung pe care o fac.
11
CAPITOLUL II
ROLUL MANAGERULUI SCOLAR IN PROCESUL DE EDUCATIE – FORMARE
1.2.2. Rolurile managerului
Se ştie cã managerii lucreazã pe diferite niveluri care reclamã diferite calitãţi, Care este
rolul managerului? Ce face el pe nivelul sãu ierarhic? Un studiu efecuat de Henry Mintzberg [5]
precizeazã 10 roluri manageriale, pe care le împarte în trei categorii aflate în strânsã legãturã unele
cu altele:
- roluri interpersonale;
- roluri informaţionale;
- roluri decizionale.
Rolurile interpersonale
Rezultã din autoritatea formalã a managerului şi vizeazã relaţiile interpersonale.
Rolul de reprezentare presupune contactul cu subordonaţii proprii , cu managerii situaţi pe acelaşi
nivel sau pe altele, în cadrul unor reuniuni oficiale, când managerul, în numele scolii, executã o
acţiune (de exemplu, înmânarea unor premii anuale, a unor distincţii etc.).
Rolul de conducãtor presupune direcţionarea şi coordonarea activitãţii subordonaţilor
(angajare, promovare, concediere).
Rolul de legãturã presupune relaţii cu alţii în interiorul şi în afara organizaţiei. De multe
ori, îndeplinirea acestui rol consumã mult din timpul unui manager.
12
Rolurile informaţionale
Plaseazã managerul în punctul central de primire şi transmitere a informaţiilor. Primele trei roluri
au permis managerului sã construiascã o reţea de relaţii interumane, care îl ajutã în culegerea şi
receptarea informaţiilor ca un monitor şi transmiterea lor atât ca un diseminator cât şi ca
un ,,purtãtor de cuvânt".
Rolul de monitor implicã examinarea mediului în organizarea culegerii informaţiilor,
schimburilor, oportunitãţilor şi problemelor care pot sã afecteze scoala. Contactele formale şi
informale dezvoltate în rolul de legãturã sunt folosite deseori aici.
Rolul de diseminator presupune furnizarea informaţiilor importante subordonaţilor.
Rolul de ,,purtãtor de cuvânt" implicã legãturile cu alte persoane din afara compartimentului sãu:
- din interiorul scolii, când reprezintã interesele unui grup în faţa nivelului ierarhic superior;
- în exterior, când prezintã punctul de vedere al organizaţiei cu privire la o anumitã preblemã.
Roluri decizionale
Rolurile privind relaţiile interpersonale şi cele de culegere şi transmitere a informaţiilor servesc ca
intrãri în procesul de luarea deciziilor.
Rolul de întreprinzãtor este acela de a cãuta noul - idei, metode, tehnici şi a-l introduce în
organizaţie cu scopul schimbãrii ei în bine, a conducerii cãtre performanţã.
Rolul de stabilizator revine managerului atunci când este obligat sã ia decizii rapide în
momentul în care, datoritã unor factori perturbatori, organizaţia pe care o conduce iese din starea
stabilã. Într-o astfel de situaţie, acest rol devine prioritar faţã de celelalte, în joc intrând ,,viteza de
reacţie" şi gãsirea optimului în influenţarea factorilor de mediu pentru obţinerea cât mai rapidã a
stabilitãţii.
13
Rolul de distribuitor de resurse îl plaseazã pe manager în poziţia de a decide cine primeşte
şi cât din aceste resurse, care pot fi: bani, forţã de muncã, timp şi echipamente. Aproape
întotdeauna nu existã suficiente resurse şi managerul trebuie sã împartã acest puţin în mai multe
direcţii.
Distribuirea resurselor reprezintã, de aceea, cel mai critic dintre rolurile decizionale ale
managerului.
14
CAPITOLUL III
ETICA MANAGERULUI SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL
MANAGEMENTULUI ACTUAL
1.3. Etica managerului astãzi
,,A fi corect", ,,a fi cinstit", ,,a fi drept" sunt termeni de eticã. Ei exprimã o judecatã pentru oamenii
care au convingerea cã au dreptate. Aceste concepte sunt de fapt standardele noastre morale. Ele
pot diferi de la un individ la altul, pentru cã valorile pe care se bazeazã sunt diferite.
Problemele de eticã constituie adevãrate dileme manageriale pentru cã ele reprezintã conflicte
declanşate între performanţele economice ale scolii (venituri-costuri-profit) şi performanţele sale
sociale (formulate în termenii obligaţiilor personale, atât în interiorul cât şi în exteriorul
organizaţiei). Natura acestor obligaţii poate fi, desigur, deschisã spre mici interpretãri, dar cei mai
mulţi dintre noi suntem de acord cã ele includ elemente de protecţie a loialitãţii angajaţilor, de
menţinere a competitivitãţii, de realizare a unor rezultate utile şi sigure.
Este de presupus cã majoritatea factorilor de conducere din diverse unitati scolare doresc sã
aibã ca angajaţi persoane care au o concepţie clarã despre ceea ce este ,,corect", ,,cinstit"
şi ,,onest". În acest fel se poate aştepta de la orice angajat ca el sã nu acţioneze în detrimentul
scolii, sã nu ofenseze pe alţii şi sã nu poatã face o reclamã proastã în mass-media.
Felul în care, etica managerialã poate influenţa bunul mers al activitatilor într-o unitate,
poate fi ilustrata in situatii de vis sau poate fi transformata într-un coşmar .
Managerii, în procesul luãrii deciziilor, trebuie sã se gândeascã la consecinţele pe care
acestea le vor avea asupra lor, a organizaţiei şi a societãţii. Ei pot lua o decizie convenabilã pentru
ei şi scoala lor, dar total nepotrivitã pentru alte institutii, pentru societate, uneori cu efecte
dezastruoase.
Comportamentul etic are baze diferite în determinarea liniilor cãlãuzitoare în luarea
deciziilor.
15
Comportamentul egoist presupune obţinerea unui maxim de beneficii personale: salariu,
putere, prestigiu etc.
Comportamentul altruist presupune adoptarea unor decizii care sã aducã beneficii altor
persoane, organizaţii.
Între ele se gãseşte comportamentul care trebuie sã se bazeze pe respectarea obligatorie a
unor principii.
Egoismul aratã cã un act este bun dacã beneficiul este al unuia singur, cel ce acţioneazã.
Altruismul aratã cã un act este bun dacã beneficiul este social.
Criteriile pentru aceste linii etice erau consecinţele.
Spre diferenţã de ele, etica ce aderã la respectarea unor principii formale se bazeazã pe
ideea cã dreptatea sau nedreptatea unui act se sprijinã pe principii şi nu pe consecinţe.
Dar ideea cã acţiunile pot fi judecate numai dupã un principiu a fost de neacceptat pentru
mulţi, de aceea s-a preferat o abordare bazatã pe mai multe principii aranjate într-o ordine de
importanţã:
- interesul societãţii înaintea interesului organizaţiei;
- interesul organizaţiei înaintea intereselor salariaţilor.
De asemenea, pentru un comportament etic se impune respectarea principiului prezentãrii
adevãrului în orice implicare personalã sau a organizaţiei.
Dupã anii '80 rolul şi statutul eticii în afaceri a început sã creascã datoritã costurilor mari pe
care le provoacã acţiunile neetice.
Determinarea a ceea ce este etic este deseori dificilã, câteodatã sarcina este mai uşoarã.
Deoarece etica afacerilor este deseori complexã, managerii diferã în punctele lor de vedere
referitor la acţiuni etice sau nu.
16
CAPTOLUL IV
ROLUL MANAGERULUI IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA
CONTINUA
Formarea continua, ca proces care se desfăşoară în şcoală, implica rolul directorului ca
factor de favorizare, optimizare, dinamizare. Dezvoltarea profesionala trebuie sa se concentreze nu
pe profesor ca individ izolat, ci pe profesor in contextul scolii si sa se focalizeze pe şcoala ca
unitate de lucru.
Directorul este in măsură sa deţină o viziune integratoare asupra scolii, bazata pe o buna
cunoaştere a resurselor umane si materiale, a conexiunilor cu societatea. Aceasta ii permite sa
joace un rol important in stabilirea politicii scolii, inclusiv in privinţa formarii continue a
personalului didactic.
Directorul nu trebuie sa conducă efectiv activitatea de formare, in sensul in care un
profesor conduce activitatea de învăţare a elevilor, ci sa creeze condiţii de desfăşurare in forme
optime, sa o direcţioneze in raport cu nevoile scolii, sa o stimuleze, jucând in acest caz,mai
degrabă, un rol de catalizator.
Prin buna cunoaştere a resurselor umane pe care le are in colectivul sau poate stabili
persoanele cu cea mai înalta competenta pentru conducerea efectiva a formarii, poate contribui la
selecţia liderilor educaţionali.
Directorul trebuie sa lupte impotriva tendintelorde disociere a colectivului didactic, de
izolare a fiecarui profesor in sala de clasa, in spatele usilor inchise.Se impune marirea gradului de
coeziune al colectivului, colaborarea prin activitati desfasurate in comun de profesori de aceeasi
specialitate, cat si de specialitati diferite, prin interasistente si schimb de experienta. Este deci
necesara crearea unui climat favorabil colaborarii in scopul perfectionarii procesului instructiv-
educativ.
Perfectionarea constituie continuarea pregatirii profesionale dupa obtinerea calificarii, in
scopul ridicarii acesteia la nivelul cerintelor profesionale care sunt in permanenta crestere datorita
progreselor stiintei, tehnicii si tehnologiei.Perfectionarea este o necesitate cu caracter de
permanenta pentru toate cadrele, indiferent de domeniul profesional in care activeaza si de nivelul
pregatirii lor profesionale.
17
Se cunosc urmatoarele forme de organizare a perfectionarii personalului didactic din
invatamantul preuniversitar:
- studiul individual si documentarea stiintifica
- activitati metodicostiintifice si psihopedagogice realizate in comisii, catedre si cercuri
pedagogice;
- sesiuni metodico-stiintifice de comunicari, simpozioane si schimburi de experienta;
- stagii de informare stiintifica;
- cursuri F.F si consultatii organizate de institutii de invatamant superior;
- invatamantul la distanta;
- cursuri organizate de societati stiintifice si organizatii profesionale;
- grade didactice, doctorat, cursuri postuniversitare;
Activitatea de perfectionare in specialitate si metodica aa personalului didactic si didactic
auxiliar este coordonata de minister,care asigura functionarea si se realizeaza prin:institutii de
invatamant superior, CCD-uri, Palatul National al Copiilor (pentru personalul din cluburi si
tabere);
Conform legii, “personalului didactic de predare, de conducere, de indrumare si control este
obligat sa participe o data la 5 ani la un program de perfectionare”7
Perioada aceasta poate fi redusa daca:
- se produc schimbari la nivelul programelor scolare;
- se preia o functie de conducere, indrumare si control;Consiliul de administratie al scolii
sau Inspectoratului Scolar Judetean solicita inscrierea pe baza constatarii unor lacune in
pregatirea stiintifica, metodica si psihopedagogica, sau inscrierea se poate face la
propria solicitare pe baza recomandarii Consiliului profesoral.
Obtinerea definitivarii si a gradelor didactice II si I se considera perfectionare;
Pentru personalul didactic auxiliar se organizeaza actiuni de perfectionare prin C.C.D.
Personalul didactic cu functii de conducere, de in drumare si control efectueaza stagii de
Perfectionarea in scoala se face in scopul instructiv-educativ prin actiuni organizate si desfasurate
in :
- CONSILIUL PROFESORAL care are ca atributii:
- analiza si definitivarea programelor manageriale;
- dezbaterea principalelor probleme ale activitatii instructiv educative;
18
- stabilirea masurilor de perfectionare;
- generalizarea experientei pozitive;
- sprijinirea realizarii studiului individual si a pregatirii pentru obtinerea gradelor didactice;
- analiza periodica a indeplinirii obiectivelor si sarcinilor inscrise in programe etc.
- CONSILIUL DE ADMINISTRATIE – prin sedintele tematice in care comisiile metodice ale
educatoarelor, invatatorilor, dirigintilor, cadrele de specialitate prezinta informari cu privire la
actiunile, proiectele, modul in care au fost organizate si s-au desfasurat rezultatele obtinute si
masurile ce urmeaza a fi adoptate, in continuare pentru optimizare.
- CONSFATUiRILE ANUALE ale cadrelor didactice pentru care directorii asigura participarea;
- CERCURILE PEDAGOGICE;
- COMISII METODICE pe specialitati (catedre);
- COMISIA DIRIGINTILOR.
Forme si mijloace de realizare a perfectionarii :
1.INFORMAREA – prezinta noutatile aparute in domeniul specializarii si metodicii;
2.RECENZIA – prezinta principalele probleme, idei, comentarii si aprecieri critice;
3.REFERATUL – prezinta o tema precis delimitata, cu o serie de aspecte concrete ale
activitatii desfasurate evidentiind ceea ce este valoros si merita a fi retinut si generalizat;
4.COMUNICAREA – prezinta rezultatele muncii de cercetare pedagogica scolara ;
5.INTERASISTENTELE – si respectiv participarea la lectii deschise demonstrative;
6.DEZBATERI – in legatura cu unele probleme de invatamant nerezolvate corespunzator.
19
CAPITOLUL V
EFICIENTIZAREA ACTIVITATII MANAGERULUI DIN INVATAMANTUL
PREUNIVERSITAR
V. 1. UTILIZAREA TIMPULUI DE CATRE MANAGER
In fata complexitatii activitatii, a diversitatii obiectivelor, “timpul managerului este o cheie
de bolta pentru aprecierea rezultatelor obtinute, a eficacitatii ” 10
In modul li de organizare se reflecta mai ales competentele, atitudinea fata de schibare, de
perfectionare a deprinderilor anterioare, capacitatea de a stabili prioritati, receptivitate la criterii de
optimizare, spirit de observatie, efort, echilibru, cat si interesul pentru o abordare stiintifica,
rationala a activitatii, cu eliminarea stilului bazat pe “incercare si eroare” in organizare, pe
empirism.
Primul pas il va constitui orientarea clara spre scopuri, obiective, ca semn al constientizarii
responsabilitatii, deoarece concentrarea asupra contributiei ce poate fi adusa fata de unitate este
motorul eficientei in management.
Daca preocuparile managerului sunt prioritar orientate, nu fata de eforturi, ci fata de
rezultate (eficacitate, calitate) nu fata de autoritatea formala asupra personalului ci fata de
contributie ce o poate aduce la obtinerea de rezultate optime atunci si dimensiunea temporala este
astfel orientata.
Dupa atentia cuvenita acordata precizarii si operationalizarii obiectivelor conducerii, timpul
poate fi rationalizat prin adevarata grupare a lor pe categorii, pe durate diferite, pe atributii, pe
prioritati.Deci chiar din modul de planificare, programare, organizarea activitatii unitatii, se creaza
premisele rationalizarii timpului sau.
Organizarea, programarea, daca nu sunt optimizate, timpul devine “resursa cea mai
precara” 11
Pentru a evita acest lucru sunt necesare urmatoarele:
- identificarea, eliminarea lucrurilor care nu trebuie facute, neavand rezultate
importante;
- selectarea acelor activitati care pot fi delegate;
20
- analiza timpului celorlalti din organizatie si utilizarea lui intensiva de catre fiecare
membru al personalului;
- identificarea cauzelor curente, repetabile care risipesc timpul managerului si al
personalului ;
- eliminarea excesului de sedinte , ca si proasta lor organizare ;
- corectarea slabei functionari a sistemului informational in unitate;
- imitarea resurselor activitaii secretariatului;
Un “calendar ” al activitatii managerului pe o unitate de timp, desi inregistreaza pe verticala
obiectivele, totusi nu este o simpla insiruire sistematica a lor, ci un instrument de munca dupa
planul unitatii, programele specifice, programul de control unitar;
V . 2 UTILIZAREA MAXIMALA SI ADECVATA A COMPETENTELOR,
CAPACITATILOR PERSONALULUI UNITATII
Aceasta ar trebui sa porneasca de la rezolvarea unei incadrari corespunzatoare, dupa
cerintele scolii, postului. Se impune ca noii angajati sa cunoasca specificul unitatii si apoi sa
primeasca sarcini specifice, progresiv, pentru acomodare, verificare si afirmare.
Enumeram si alte cai utile in acest scop:
- accentul sa cada pe elemntele pozitive ale fiecaruia si pe autiperfectionare;
- pentru promovarea diversitatii, accentul sa cada pe sarcini, nu pe insusirile personale;
- realizarile sa fie masurate prin criterii obiective de contributie, performanta obtinuta;
- eliminarea relatiilor subiective in aprecierea personalului pentru a evita favoritismul,
conformismul;
- stimularea mai ales a contributiei creative decat indeplinirea comuna a sarcinilor;
- crearea de sanse pentru fiecare pentru a se afirma si a-si autocunoaste competentele in
raport cu fisa postului;
- evaluarile partiale si finale sa devina cat mai obiectiva, stimulative, cu accent pe
performantele obtinute;
- reactia sa fie si inversa:personalul unitatii sa isi cunoasca directorul, sa il sprijine in
realizarea competentelor si obiectivelor propuse;
21
V . 3 PERFECTIONAREA RELATIILOR CU PERSONALUL UNITATII
Se bazeaza pe luarea in considerare a organizarii formale si cele informale, pe obligatia de
a dirija personalul conform fisleor de post, pe faptul ca fiecare salariat raspunde de munca depusa,
iar deciziile adoptate se executa cu responsabilitate obligatoriu.
Pentru armonizarea personalului, cu personalitati diferita, pentru atingerea obiectivelor,
directorul :
- va respecta personalitatea fiecarui membru al unitatii;
- va oferi exemplu perdonl in realizarea atributiilor;
- va informa continuu asupra mersului activitatii;
- va atrage personalul la inovare, schimbare;
- va asigura climatul de incredere, respct;
- va dovedi principialitate in recompensare, sanctionare
- va stimula motivatia performantei la intregul personal ;
- va realiza un control exigent, permanent pe obiective;
V . 4 UTILIZAREA SPECIALISTILOR DIN UNITATE
Acest lucru se impune in elaborarea unor probleme, actiuni, interpretari de date, pregatirea
unor documentatii pentru decizie, introducerea si experimantarea unor elemente de noutate,
precizarea unor obiective noi, realizarea impreuna a unei analize pe o tema, organizarea unor
actiuni deosebite.
Toate acestea si multe altele, in acord cu specificul unitatii, cu creativitatea directorului si
personalului pot deveni proiecte rezolvabile prin contributia echipelor tematice.
22
V . 5 FUNCTIONAREA PERFECTIONATA A SECRETARIATULUI SCOLII
Este importanta in scopul descongestionarii activitatii directorului cu lucrari, situatii,
stabilirea si transmiterea de informatii in retea, lucrari de registratura si de secretariat propriu-zis,
intermedierea solicitantilor la director, prezentarea de informatii curente sosite pentru director,
protejarea timpului de lucru al directorului, evidenta programului zilnic si semnalarea unor
termene limita.
Pentru formarea si mai ales, perfectionarea secretarelor de scoli, stagiile organizate prin
inspectoratele scolare si C.C.D s-au dovedit deosebit de eficient.Dar totusi, rezultatele efective
depind de personalitatea, de stilul imprimat de manager in problema.
V .6 PROMOVAREA CERCETARII MANAGERIALE IN UNITATE
Aceasta rezulta din necesitatea perfectionarii managementului, a gasirii solutiei optime, in
definirea stilului de lucru adecvat, in prevenirea contradictiilor, in conturarea strategiilor.
Prin aceasta, se poate generaliza experienta pozitiva a unitatii , se analizeaza si se
proiecteaza verificarea unor ipoteze pentru o mai buna cunoastere a realitatii.
Orice problema a unitatii poate deveni punct de plecare pentru cercetare manageriala,
pentru optimizare, incat important este, pentru director, sa invete sa isi puna intrebari, sa formuleze
ipoteze, sa faca proiecte de cercetare.
Managerul poate recurge la o cercetare constatativa fie ameliorativa sau fie combinata.
Pentru a fi o cercetare reala, adica ameliorativa trebuie respectat si procesul specific:definirea
problemei, documentarea , formularea ipotezei si a obiectivelor cercetarii, precizarea metodologiei
de cercetare, experimantarea , veificarea, interpretarea si comunicarea rezultatelor cat si
generalizarea in practica.
23
V . 7 AUTOPERFECTIONAREA SI PERFECTIONAREA CONTINUA A
MANAGERILOR
Acestea fac acum mai mult obiectul preocuparilor forurilor de decizie, de control si
indrumare, pentru ca devine tot mai evident ca, nu se pot introduce schmbari in invatamant, daca
managerii nu le inteleg, nu le promoveaza.
Pe acest fond, problemele puse in lucrare constituie continutul, programul concret
experimentat in perfectionarea seriilor de directori de scoli.Dar, pentru perfectionarea continua,
pentru schimbul de experienta, activitatile metodice curente trebuie revazute.Dar si autoevaluarea
raportata la un ghid dat este utila.
V . 8 PERFECTIONAREA EVALUARII EFICIENTEI, EFICACITATII
MANAGEMENTULUI
Aceasta trebuie sa constituie o problema pentru directori, pentru ca si aici evaluarea are
aceeasi valoare corectiva, stimulativa ca si evaluarea activitatii in unitate.
Desigur, ca evaluarea poate fi cuantificabila, prin interpretarea statistica a informatiilor
centralizate, dar nu este suficient.Mai aleas evaluarea cuantificabila este evaluatoare avand in
vedere trasaturile managementului scolar.
Din obiectivele si trasaturile conducerii scolare (utilizarea resurselor umane) deriva
urmatoarele criterii:
- ordinea, disciplina in realizarea sarcinilor (incadrarea in timpul de activitate,
aplicarea metodelor stiintifice, reducerea efortului, libertatea de actiune
constatata ) , responsabilitatea manifesta;
- abordarea previzionala , pentru deducerea programelor concrete;
- dinamismul conceperii si realizarii actiunilor;
- creativitatea individuala si de grup;
- flexibilitatea manageriala (conducerea isi manifesta operativ caracteristicile ,
stilul );
- atasamentul, motivatia personalului fata de institutie;
24
V.9.CARACTERISTICILE DE EFICIENTA SI INEFICIENTA ALE UNUI MANAGER
EFICIENT INEFICIENT
Organizatorul - se înţelege şi ştie să
lucreze cu colaboratorii
săi;
- preferă o autoritate
relativ depersonalizată
(acte, norme,
reglementări);
pune accent pe
organizare;
- acordă o oarecare
iniţiativă subalternilor.
Birocratul - dă instrucţiuni extrem
de detaliate
personalului din
subordine şi scrise;
- controlul se exercită
la toate nivelele
ierarhice şi se caută
abaterea de la actele
normative.
Participativul - procesul de conducere
este o muncă de echipă;
- deţine arta de a se
adapta la oameni şi la
situaţii;
- este conştient că poate
fi influenţat şi că poate
influenţa la rândul lui;
- asigură o colaborare
eficientă.
Paternistul şi
demagogul
- manifestările
impulsive,
necontrolate, îl
deprimă.
Întreprinzătorul - dirijează colaboratorii
săi, pentru ca acestia sa
obţină rezultatele cele
mai bune;
- relaţiile ierarhice sunt
Tehnocratul şi
autocratul
- ambiţiile personale
generează, uneori, stări
conflictuale şi
rivalităţi;
- consideră că, pentru a
25
clare şi fundamentate pe
competenţă;
- urmăreşte să-şi
promoveze ideile şi
concepţiile;
- îi place competiţia şi
confruntările deschise.
ramâne în funcţie,
trebuie să facă parte
din anumite grupuri;
comportarea sa este, în
general, autoritară;
- doreşte să exercite
puternice influenţe
asupra unor oameni sau
evenimente;
- este foarte activ până
la agresiv;
Îi indepărtează pe cei
care nu sunt de acord
cu ei;
- manifestă agresivitate
în muncă;
- apreciază, ca o
calitate esenţială pentru
decizie, fundamentarea
tehnică a acesteia.
Realistul - stabileşte relaţii
ierarhice pe bază de
încredere şi respect
reciproc;
- nu adoptă decizii foarte
importante, fără a-şi
consulta subalternii;
- pentru rezolvarea unei
probleme discută “de la
om la om”;
- în general obţine
Oportunistul - sesizează întotdeauna
ocazia şi momentul
potrivit, organizează
sau desface alianţe;
- îşi fundamentează
exercitatea autorităţii
pe compromisuri;
- este neliniştit, agitat,
uşor influenţabil în
situaţii de criză.
26
rezultate bune şi se
fereşte să nu obţină
rezultate slabe.
Maximalistul - trasează dispoziţii
judicioase (utile şi
necesare), adaptate
individului şi condiţiilor
existente;
- îngăduie exercitarea
unor influenţe în afara
ierarhiei.
Utopistul
modern
- stabileşte relaţii
ierarhice prea
ambiţioase.
CONCLUZII Managerul prezentat este un neo – manager uman de tip promotor
tinzând spre realizator.
Se consideră sponsor, lider de echipă şi consilier.
Abordează orice stil este util.
Activează în cadrul unei structuri organizaţionale stabilite.
Difuzează preferenţial informaţiile.
Urmăreşte să se specializeze într-un anumit domeniu.
“A pretinde oamenilor mereu eforturi sporite,fără însă a te ghida după o serie de principii ale
conducerii,aceasta este o cale care nu duce la nimic bun”
W. E. Deming
CAPITOLUL VI
27
STUDIU DE CAZ – EFECTELE POZITIVE ALE PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE
SCOLARA IN IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR MANAGERIALE LA
COLEGIUL NATIONAL “AL.D.GHICA” ALEXANDRIA
Programul de granturi pentru dezvoltare şcolară vizează creşterea calităţii, eficienţei şi
echităţii în educaţie prin întărirea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare şi gestionare a
proiectelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar. Programul de granturi pentru
dezvoltare şcolară acţionează asupra problemelor majore existente în sistemul de învăţământ din
România, direcţiile sale de acţiune fiind direct reflectate în cele patru categorii de proiecte ce vor fi
finanţate şi anume:
Categoria A: Proiecte care sprijină îmbunătăţirea calităţii educaţiei prin formarea
profesională şi oferirea de oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice. Proiectele din
această categorie au drept scop creşterea calităţii în educaţie prin formarea continuă a cadrelor
didactice şi a directorilor de şcoli. Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi,
comunităţile locale în general.
Categoria B: Proiecte care sprijină reducerea decalajului existent la nivelul accesului la
informaţie şi a metodelor şi mijloacelor moderne de predare - învăţare. Proiectele din această
categorie au drept scop stimularea motivaţiei pentru învăţare şi creşterea calităţii educaţiei prin
dotarea cu materiale didactice, mijloace TIC, carte şcolară, echipamente pentru ateliere şcolare etc.
Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi, părinţi şi comunităţile locale în general.
Categoria C: Proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare prin
activităţi extracurriculare. Proiectele din această categorie au drept scop dobândirea de către elevi
de competenţe şi abilităţi necesare inserţiei sociale a viitorilor absolvenţi, prin activităţi
extracurriculare Beneficiari: elevi, cadre didactice, manageri şcolari, părinţi, şi comunităţile locale
în general.
Categoria D: Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu
cerinţe educaţionale speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială. Proiectele din această
categorie au drept scop dezvoltarea de servicii educaţionale (consiliere şcolară, consiliere pentru
orientare profesională, consiliere pentru părinţi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice,
centre de documentare - informare etc) şi crearea de ateliere protejate pentru tineri cu deficienţe
sau tineri care părăsesc sistemul de protecţie socială. Beneficiari: cadre didactice, elevi/tineri cu
28
cerinţe educaţionale speciale cuprinşi în sistemul de învăţământ preuniversitar special şi în
sistemul de protecţie socială, părinţi, reprezentanţi ai comunităţii etc.
SCOP:PGDS vizează creşterea calităţii, eficienţei şi echităţii sistemului public de educaţie prin
creşterea gradului de autonomie şi a capacităţii de elaborare şi gestionare a proiectelor la nivelul
unităţilor de învăţământ preuniversitar.
DURATĂ:2006-2007
GRUPUL ŢINTĂ:
Toate unităţile şcolare cu personalitate juridică sunt eligibile să participe la competiţia de granturi.
29
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
FORMULAR DE APLICAŢIE
PROGRAMUL DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTAREA ŞCOLARĂ
30
A. INFORMAŢII DESPRE APLICANT
Numele unităţii de
învăţământ care
aplică
COLEGIUL NATIONAL ,,AL.D. GHICA”
Adresa completă Strada Viitorului nr. 78, Alexandria jud. Teleorman
Nr. de telefon/fax 0247/312925 fax: 0247/317571
Adresă poştă
electronică/Pagină de
Internet
http://adghica.8k.ro
PERSOANĂ DE CONTACT
Nume, PrenumeDl/
Dna
Mitran Daniela
Adresa completă Str. Dunarii,nr. 222, bl. 808, sc. D, et. 2, ap 68
Nr. de telefon/fax 0723/ 562803
Adresă poştă
electronică
B. INFORMAŢII DESPRE PROIECT
B.1. Titlul proiectului TRECUTUL SI PREZENTUL LICEULUI MEU
31
B.2. Categoria în care
se încadrează
proiectul:
(bifaţi categoria în
care se încadrează
proiectul
dumneavoastră)
A. Proiecte care sprijină îmbunătăţirea calităţii educaţiei
prin formarea profesională şi oferirea de oportunităţi de
dezvoltare în carieră a cadrelor didactice
B. Proiecte care sprijină ameliorarea decalajului existent
la nivelul accesului informaţiei şi la metodele moderne
de predare-învaţare
C. Proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de
predare - învăţare prin activităţi extracurriculare
D. Proiecte care sprijină integrarea şcolară şi
profesională a copiilor/tinerilor cu cerinţe educaţionale
speciale şi a celor din sistemul de protecţie socială
B.3. Durata
proiectului: (durata se
va exprima în număr
de luni)
Nr luni 6
C. REZUMATUL PROIECTULUI
32
Obiectivul general al proiectului
Dezvoltarea sentimentului identităţii şi al apartenenţei locale a elevilor
liceului nostru.
Activităţile propuse
1 Înfiinţarea Cercului de etnografie al liceului. (primele două săptămâni din
prima lună);
2.Asigurarea spaţiului şi mijloacelor necesare desfăşurării activităţii cercului.
( prima lună);
3.Culegerea informaţiilor prin utilizarea resurselor din şcoală şi din localitatea
Alexandria (biblioteca şcolară, judeţeană, arhivele judeţene, internet). (primele
două săptămâni din luna a doua);
4.Culegerea informaţiilor prin întâlniri cu membrii reprezentativi ai
comunităţii, cu personalităţi locale, cu absolvenţi ai liceului deveniţi oameni de
marcă ai comunităţii şi cu oameni obişnuiţi. (ultimele două săptămâni din luna a
doua);
5. Moment artistic: ,,Izvoraşul”. (primele două săptămâni din luna a treia);
6. Vizită la Muzeul Judeţean Teleorman (săptămâna a treia, luna a treia);
7. Vizită la Arhivele Naţionale, Biblioteca Centrală din Bucureşti (ultima
săptămână, luna a treia);
8. Excursie la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna” din Braşov (luna a patra);
33
9. Redactarea planului monografiei şi întocmirea publicaţiei –(luna a patra)
10. Lansarea Monografiei „Colegiul Naţional GHICA- trecut şi prezent “, în
prezenţa reprezentanţilor ISJ, CCD, autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul
Judeţean, Biblioteca Judeţeană, mass-media locală – (luna a cincea);
11. Organizarea unei expoziţii care să cuprindă imagini ale liceului nostru din
trecut şi prezent, din unităţile şcolare vizitate, dar şi alte produse ale proiectului
(luna a sasea);
12. Organizarea unui simpozion la care să participe cei care au depus proiecte în
cadrul Programului de Granturi pentru dezvoltare Şcolară (luna a sasea);
13. Actualizarea site-ului liceului cu informaţii despre activităţile proiectului;
(permanent)
Rezultate aşteptate
-crearea Cercului de etnografie al liceului;
-realizarea unei colecţii etnografice care va fi valorificată într-o expoziţie permanentă;
-realizarea unei expoziţii care să conţină diverse materiale realizate în perioada
implementării proiectului (reviste, casete video, casete audio, CD-uri, fotografii,
broşuri de promovare a proiectului, articole din ziar, pliante etc.)
-realizarea a 300 de monografii printr-un parteneriat real între şcoală şi comunitate;
-întocmirea unor materiale informative despre proiect şi activităţile sale(100 pliante,
50 broşuri, 100 semne de carte, ecusoane, fluturaşi, 50 CD-uri);
-realizarea planurilor pentru fiecare activitate desfăşurată în vederea redactării
monografiei;
-amenajarea spaţiului destinat realizării monografiei, prin dotarea cu echipamentul
necesar;
34
- Modalităţi de monitorizare şi evaluare ale rezultatelor proiectului
-realizarea unor planuri concrete cu responsabilităţi şi termene de realizare precise;
-realizarea unei agende a acţiunilor şi discutarea periodică cu cei implicaţi pentru
analizarea stadiului proiectului (mese rotunde, dezbateri);
-realizarea chestionarelor pentru diferitele etape ale proiectului pentru a măsura
progresul;
Monitorizarea se va realiza prin :
-utilizarea unor instrumente speciale de monitorizare,
-asigurarea feedback-ului celor care au participat la activităţi,
-redactarea unor rapoarte de monitorizare,
-folosirea unei grile de monitorizare, care va include indicatorii
legaţi de:
-desfăşurarea activităţilor prevăzute în proiect;
-modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile;
-modul în care acţionează participanţii la activităţi;
-comunicarea între participanţii la proiect;
-modul în care sunt prevăzute resursele în proiect;
-consecinţele acivităţilor prevăzute în proiect;
-probleme care apar în implementarea proiectului;
-soluţii care se aplică pentru rezolvarea
problemelor apărute;
Evaluarea internă a proiectului fie că este:
-curentă (pentru fiecare activitate),
-intermediară (după fiecare etapă a proiectului),
sau
35
-finală (la sfârşitul proiectului)
se va materializa în:
- întâlniri de lucru, în care se discută rezultatele obţinute până la
data întâlnirii şi sunt trecute în revistă punctele cheie (planul, programul) pentru
perioada imediat următoare, se încheie procese-verbale;
-chestionare de evaluare;
-rapoarte de etapă, în care se vor folosi toate materialele de
evaluare, redactate în timpul implementării proiectului.
D. PREZENTAREA PROIECTULUI
D.1. Scrieţi obiectivul general ale proiectului. Precizaţi ţinta strategică a
Planului de Dezvoltare a Şcolii din care derivă obiectivul general al proiectului
OBIECTIV GENERAL
Dezvoltarea sentimentului identităţii şi al apartenenţei locale a elevilor
liceului nostru.
D.2. Scrieţi obiectivele specifice ale proiectului
36
1.Îmbunătăţirea colaborării Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, cu
reprezentanţi ai comunităţii locale;
2.Dezvoltarea spiritului creativ, a potenţialului intelectual a capacităţii de selecţie
şi prelucrare a datelor;
3.Întărirea relaţiilor dintre cadrele didactice şi comunitate;
D.3. Descrieţi grupul ţintă căruia i se adresează proiectul
-50 de elevi ai Colegiului Naţional „Al.D.Ghica”, care nu deţin prea multe informaţii
despre istoricul liceului şi care sunt dispuşi să lucreze ca voluntari în această
activitate de cercetare. Ei vor avea şansa să cunoască lucruri noi, dar în acelaşi timp
să-şi dezvolte abilităţile de comunicare şi de documentare prin participarea efectivă la
editarea monografiei liceului;
-20 cadre didactice care s-au oferit să coordoneze activităţile proiectului şi care vor
avea ocazia adoptării unor noi metode de cooptare a copiilor în activităţi extraşcolare;
-20 elevi, care fac parte din ansamblul de dansuri populare ,,Brâuleţul”
- membrii comunitatii locale(reprezentanţi ai partenerilor: primăria, biblioteca
judeţeană, muzeul judeţean, (circa 20);
- reprezentanţi ai liceelor partenere din Bucureşti şi Braşov (circa 40).
D.4. Descrieţi activităţile utilizând pentru fiecare activitate fişa de mai jos
37
Activitatea nr.1
Titlul activităţii:
Înfiinţarea Cercului de etnografie al liceului
Tipul activităţii:
Întâlnire pregătitoare
Data/perioada de desfăşurare:
(primele două săptămâni din prima lună)
Locul desfăşurării:
Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria
Număr de participanţi:
50 elevi ai Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria , membri ai Cercului de
etnografie care fac parte din grupul ţintă al proiectului 3 cadre didactice
Responsabil:
prof. Mitran Daniela
Beneficiari:
- 982 elevi ai liceului, 75 cadre didactice ale Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria,
( grupul ţintă, elevii şi profesorii şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului);
Mijloace:
Materiale informative despre obiectivele proiectului, hârtie, pixuri
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta.
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate, în care se discută
rezultatele obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după
întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.
Se folosesc chestionare prin care selectam membrii grupului tinta.
38
Se incheie proces-verbal.
Descrierea activităţii:
Ideea realizarii monografiei Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, a pornit de la
faptul că pînă în prezent nu a fost redactat un astfel de volum. Pornind de la istoria şi tradiţiile
comunităţii şi considerând că şcoala este componenta de bază a acesteia, ne propunem ca prin
realizarea acestei monografii atât elevii, cadrele didactice, cât şi membrii comunităţii să-şi
îmbogăţească viaţa sufletească cunoscând performanţele, tradiţiile şi împlinirile liceului. În
această activitate care este una organizatorică vom crea Cercul de etnografie, ai cărui membri
vor lucra la redactarea monografiei şi vor fi îndrumaţi de următoarele cadre didactice: Mitran
Daniela, Tătaru Daniela, Mircea Mirela.
Activitatea nr.2
Titlul activităţii:
Asigurarea spaţiului şi a mijloacelor necesare desfăşurării activităţii cercului.
Tipul activităţii
-organizatorică
Data/perioada de desfăşurare:
( prima lună)
Locul desfăşurării:
Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria
Număr de participanţi:
6 persoane care se ocupă de achiziţionarea echipamentului ( 3 reprezentanţi ai
Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica” Alexandria, 2 reprezentanţi ai părinţilor,
membrii ai Consiliului Reprezentativ, directorul şcolii).
Responsabil:
prof. Mitran Daniela
Beneficiari:
39
- 982 elevi ai liceului, 75 cadre didactice ale Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria,
( grupul ţintă, elevii şi profesorii şcolii ce vor beneficia de rezultatele proiectului);
Mijloace:
Echipament ( 1 laptop, 1 multifuncţional, 1aparat foto, 1copiator color, 1 aparat spiralat, 1
aparat plastifiat), bunuri (rafturi, 5 scaune, 2 birouri, geam termopan, usa, parchet),
materiale necesare înfiinţării spaţiului de etnografie.
Modalităţi de evaluare
Evaluare curenta
Participanţii la această activitate, efectueaza o intalnire de lucru în care discută rezultatele
obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după întâlnire; în
urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.
Se incheie proces-verbal.
Descrierea activităţii:
Prin această activitate urmărim, amenajarea unui cabinet care va fi spaţiul destinat editării
monografiei, spaţiu ce va adăposti şi colecţiile etnografice, care vor fi prezentate tuturor celor
interesaţi. În acest spaţiu vor fi depozitate materialele culese în vederea realizării monografiei,
fotografiile, interviurile efectuate, etape în urma cărora elevii sub îndrumarea profesorilor
coordonatori vor lucra efectiv la culegerea datelor şi la elaborarea lucrării. Profesorii implicaţi
în achiziţionarea materialului sunt: Luca Fănica, Tătaru Daniela, Mircea Mirela, doi
reprezentanti ai parintilor care sunt cadre didactice ale acestui liceu şi directorul Neagu
Manole.
Activitatea nr. 3
Titlul activităţii:
Culegerea informaţiilor prin utilizarea resurselor din şcoală şi localitatea Alexandria
(biblioteca şcolară, judeţeană, arhivele judeţene, internet).
40
Tipul activităţii:
Informare
Data/perioada de desfăşurare:
(primele două săptămâni din luna a doua)
Locul desfăşurării:
Colegiul Naţional ,,Al. D. Ghica”, Alexandria
Număr de participanţi:
50 elevi şi 10 cadre didactice, un reprezentant al primariei si 3 parinti.
Responsabil:
Prof. Luca Fanica
Beneficiari:
Grupul ţintă (50 elevi), profesorii care vor participa la proiect (circa 20)
Mijloace:
Materiale informative din dotarea bibliotecii judeţene şi a bibliotecii liceului, arhivele judeţene,
internet, pixuri, hârtie, aparat de fotografiat, album foto, reportofon etc.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate(cei 50 elevi, cele 5 cadre
didactice, părintii şi reprezentantul primăriei), în care se discută rezultatele obţinute şi se
planifică următoarea activitate; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare. Se
incheie proces-verbal.
Descrierea activităţii:
În această activitate se va reuni grupul ţintă pentru a stabili planul activităţii, elevii vor
fi instruiţi în legătură cu modul de a culege informaţiile.
Această activitate este una de documentare, de culegere a informaţiilor despre liceu,
activitate care va servi drept suport informaţional pentru redactarea monografiei. Vor fi
utilizate în acest scop atât sursele din şcoală (bibliotecă, internet), cât şi cele din oraşul
Alexandria (Biblioteca Judeţeană, Arhivele Judeţene, Biblioteca CCD, Centrul de Statistică).
41
Activitatea nr. 4
Titlul activităţii:
Culegerea informaţiilor prin întâlniri cu membrii reprezentativi ai comunităţii, cu
personalităţi locale, cu absolvenţi ai liceului deveniţi oameni de marcă ai comunităţii şi
cu oameni obişnuiţi.
Tipul activităţii:
Informare
Data/perioada de desfăşurare:
(ultimele două săptămâni din luna a doua)
Locul desfăşurării:
şcoală, comunitate
Număr de participanţi:
20 de elevi din cercul Micul etnograf şi 6 cadre didactice (prof.Milea Nicoleta, Manta
Anca, Tăujan Ion, Andreica Mihaela, Dobre Ana, Luca Fănica) un părinte.
Responsabil:
Prof. Dobre Ana
Beneficiari:
Grupul ţintă (50 elevi), profesorii care vor participa la proiect (circa 20)
Mijloace:
aparat foto, album foto, reportofon, coli de scris, pixuri
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor.
Completarea fiselor de feedback, realizarea raportului de evaluare.
42
Descrierea activităţii:
Colegiul Naţional „Al.D.Ghica” a intrat în viaţa cotidiană a oraşului nostru şi şi-a câştigat
renumele prin oamenii care muncesc aici - profesori de excepţie - sau prin cei care s-au pregătit
pentru viaţă, pentru adaptarea la noile cerinţe ale societăţii în care trăim şi au devenit
personalităţi ale culturii, ştiinţei sau politicii. Se va continua activitatea de documentare, de
culegere a informaţiilor despre liceu şi despre cei care îi dau viaţă, de la membrii reprezentativi
ai comunităţii, de la personalităţi locale, de la foştii profesori, de la absolvenţi ai şcolii deveniţi
oameni de marcă ai comunităţii, de la părinţi.
Activitatea nr. 5
Titlul activităţii:
Moment artistic: ,,Izvoraşul”
Tipul activităţii: Acţiune extracurriculară
Data/perioada de desfăşurare
(primele două săptămâni din luna a treia)
Locul desfăşurării: Sala de sport a liceului.
Număr de participanţi: 100 elevi ai liceului şi 20 cadre didactice, părinţii elevilor, 5
reprezentanţi ai autorităţilor locale
Responsabil:
Prof. Enache Traian
Beneficiari:
- grupul ţintă
-982 elevi ai Colegiului Naţional „Al. D. Ghica”, Alexandria
-75 de profesori ai şcolii
Mijloace:
costume naţionale specifice zonei, aparat foto, album foto, reportofon, aparat de filmat.
Modalităţi de evaluare:
43
Evaluare curenta
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor.
Ralizarea unui reportaj, a raportului de evaluare.
Descrierea activităţii:
Se va organiza un moment cultural - artistic prin care vor fi prezentate dansuri, jocuri,
obiceiuri tradiţionale, pe care formaţia de dans a şcolii Brâuleţul le-a valorificat de-a lungul
timpului, realizându-se reportaje, interviuri, chestionare înregistrate pe reportofon, material
care va fi utilizat în realizarea monografiei.
Activitatea nr. 6
Titlul activităţii:
Vizită la Muzeul Judeţean Teleorman
Tipul activităţii:
acţiune extracurriculară de documentare
Data/perioada de desfăşurare:
(săptămâna a treia, luna a treia)
Locul desfăşurării:
Alexandria, Muzeul Judetean
Număr de participanţi:
50 elevi reprezentanţi ai cercului de etnografie, 3 cadre didactice şi 3 părinţi
Responsabil:
Prof. Tăujan Ion
Beneficiari:
grupul ţintă, profesorii liceului
Mijloace:
Materialele informative puse la dispoziţie de reprezentanţii muzeului,
Modalităţi de evaluare:
44
Evaluare curenta
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate, în care se discută
rezultatele obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după
întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.
Incheierea procesului-verbal.
Descrierea activităţii:
Prima etapă a acestei activităţi este aceea de solicitare a pregătirii informaţiilor de care
avem nevoie de la muzeu legate de obiectivele vizitei, printr-o adresă scrisă trimisă de echipa
de proiect prin care se pretinde, în acelaşi timp, şi programarea vizitei. Înainte de a avea loc
deplasarea la Muzeul Judetean Teleorman , membrii echipei de proiect se vor întâlni cu elevii
pentru a-i informa în legătură cu obiectivele propuse.
Activitatea nr. 7
Titlul activităţii:
Vizită la Arhivele Naţionale, Biblioteca Centrală din Bucureşti
Tipul activităţii:
acţiune extracurriculară de documentare
Data/perioada de desfăşurare:
(ultima săptămână, luna a treia)
Locul desfăşurării:
Bucureşti
Număr de participanţi:
50 elevi (grupul ţintă), 10 cadre didactice
2 părinţi.
Responsabil
Prof. Neagu Manole
45
Beneficiari:
- 50 elevi (grupul ţintă)
- 982 de elevi şi 75 de profesori ai şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului
- 2 părinţi care însoţesc elevii în excursie
Mijloace:
Materialele informative puse la dispoziţie de reprezentanţii Bibliotecii Centrale Bucureşti ,
mijloace de transport.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate, în care se discută
rezultatele obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după
întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare.
La finalul excursiei se incheie proces- verbal.
Descrierea activităţii:
Prima etapă a acestei activităţi este aceea de solicitare a pregătirii informaţiilor de care
avem nevoie pentru atingerea obiectivelor vizitei care va dura o zi, printr-o adresă scrisă
trimisă de echipa de proiect prin care se pretinde, în acelaşi timp, şi programarea vizitei. Înainte
de a avea loc deplasarea la Bucureşti, elevii vor fi informaţi în legătură cu obiectivele propuse.
Elevii isi vor completa informatiile referitoare la C.N. ,,Ghica” Alexandria prin documentarea
si cercetarea realizata la Arhivele Nationale Bucuresti. Prin vizita la Biblioteca Centrală din
Bucureşti elevii vor conştientiza care este importanţa cărţii şi, bineînţeles, a monografiei
redactate de ei, monografie ce va fi donată Bibliotecii Judeţene Teleorman, Bibliotecii C. C. D.
, Muzeului judeţean Teleorman şi Bibliotecii Naţionale a României. Profesorii care insotesc si
coordoneaza elevii in aceasta actiune sunt: prof. Neagu Manole, Luca Fănica, Tătaru Daniela,
Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Tăujan Ion, Manta Anca, bibl. Gheorghe Adriana, Alexandru
Marcela, Patrascu Floricica.
Activitatea nr. 8
Titlul activităţii:
46
Excursie la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”
Tipul activităţii:
-documentare
Data/perioada de desfăşurare:
luna a patra
Locul desfăşurării:
Braşov
Număr de participanţi:
50 elevi (grupul ţintă), 20 elevi din ansamblul Brâuleţul, 10 cadre didactice (prof. Neagu
Manole, Luca Fănica, Tătaru Daniela, Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Tăujan Ion, Dobre
Ana, Scoicaru Cristina, Enache Traian, bibl. Gheorghe Adriana ), 5 părinţi.
Responsabil:
prof. Mitran Daniela
Beneficiari:
-grupul ţintă(50 elevi);
-elevii (982) şi profesorii şcolii(75) care vor beneficia de rezultatele proiectului;
-5 părinţi care însoţesc elevii în excursie.
Mijloace:
Materialele informative şi mijloace de transport.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor.
Realizarea raportului de evaluare a activitatii.
Descrierea activităţii:
Echipa de proiect va solicita o programare a vizitei la obiectivul propus, va stabili şi locul de
cazare, excursia fiind planificată pentru două zile şi îi va informa pe elevi despre scopul vizitei.
47
Am ales ca obiectiv vizitarea C. N. „A. Şaguna”, deoarece va fi un prilej pentru elevii noştri de
a cunoaşte tradiţia, performanţele şi activităţile cultural-artistice ale celui mai vechi liceu cu
predare în limba română din Ardeal. Scopul vizitei noastre la C. N. „A. Şaguna” este de a le
oferi elevilor noştri posibilitatea de a se întâlni cu alte persoane care deja au lucrat la realizarea
unui astfel de document, de a realiza un schimb de experienţă, cu privire la modul de elaborare
a monografiei, la dificultăţile întâmpinate, la rezultatele obţinute, întrucât acest liceu are deja
elaborate două astfel de lucrari. Dincolo de această latură a cãrei importanţã nu poate fi
neglijatã, elementul esenţial al vizitei la acest liceu, este cel al dezvoltării relaţiilor inter-
umane. Din necunoscuti vom deveni parteneri, iar partenerii se vor transforma treptat în
prieteni , cãci experienţele acumulate în comun, nu pot sã conducã decât la legãturi care dacã
nu vor dura o viatã, vor fi cel putin o viatã în memoria noastrã
Activitatea nr. 9
Titlul activităţii:
Redactarea planului monografiei şi întocmirea publicaţiei
Tipul activităţii:
Întâlnire de lucru, elaborare, editare de materiale.
Data/perioada de desfăşurare:
luna a patra
Locul desfăşurării:
Colegiul Naţional ,,AL. D. GHICA” Alexandria
Număr de participanţi:
25 elevi şi 9 cadre didactice
5 părinţi.
Responsabil:
Prof. Mitran Daniela
48
Beneficiari:
982 de elevi şi75 de profesori ai şcolii care vor beneficia de rezultatele proiectului.
Mijloace:
hârtie, multifuncţional, pixuri, fotografii, materialele informative acumulate din activităţile
anterioare.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare intermediara deoarece s-a incheiat o etapa a proiectului, aceea de documentare.
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate, în care se discută
rezultatele obţinute şi sunt trecute în revistã punctele cheie pentru perioada ce urmează după
întâlnire; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare intermediară.
Li se distribuie elevilor chestionare, prin care se vor afla intentiile lor referitor la planul
monografiei.
Descrierea activităţii:
Ne propunem ca prin această activitate, având ca suport informaţional datele culese, să
redactăm planul publicaţiei care va sta la baza întocmirii acesteia şi anume, realizarea
monografiei liceului nostru, pe care, astfel, dorim să o facem cunoscută. Redactarea
monografiei se va desfăşura în spaţiul amenajat în prima activitate, iar tipărirea urmează să se
facă la o tipografie din Alexandria. Tinerii elevi, pornind de la acestă experientă ca amatori,
au şansa de a continua pe acelaşi drum şi pe viitor, studiând la facultăţi de profil din ţară
devenind apoi profesionişti. Insă, indiferent de profesia pe care o vor alege, acestă experienţă
este folositoare în primul rând pentru ei, ca indivizi, pentru viaţa ce-şi deschide porţile în faţa
lor şi pentru provocările ei. Elevii vor fi îndrumaţi de următoarele cadre didactice: Luca Fănica,
Tătaru Daniela, Mircea Mirela, Milea Nicoleta, Dobre Ana, Andreica Mihaela, Panait
Andreea, Paun Silvia, Gheorghe Adriana .
Activitatea nr. 10
Titlul activităţii:
49
Lansarea Monografiei „Colegiul Naţional GHICA- trecut şi prezent“ în prezenţa
reprezentanţilor ISJ, CCD, autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca
Municipală, mass-media locală.
Tipul activităţii:
Lansare de carte
Data/perioada de desfăşurare:
- luna a cincea
Locul desfăşurării:
Biblioteca Judeţeana ,,Marin Preda” Alexandria
Număr de participanţi:
-50 elevi (grupul ţintă), echipa de proiect (5 membri), 35 cadre didactice, diriginţi de la
fiecare clasă, 2 reprezentanţi ai primăriei, 20 invitaţi (reprezentanţi ai: ISJ, CCD,
autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca Municipală, părinţi, mass-
media).
Responsabil:
Prof. Mitran Daniela, prof. Mircea Mirela
Beneficiari:
982 elevi(toţi elevii şcolii), 60 cadre didactice din şcoală, comunitatea, cititorii, mass-
media.
Mijloace: videoproiector, cartea prezentată, aparat foto, album foto, reportofon etc.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta.
Întâlnire de lucru efectuată de către participanţii la această activitate în care se discută
rezultatele obţinute; în urma acestei întâlniri se elaborează raport de evaluare. Utilizarea de
chestionare, fise de feedback.
Descrierea activităţii:
Tehnoredactarea monografiei va fi urmată de tipărirea acesteia într-un număr suficient de
exemplare care să acopere necesităţile (pentru cei 50 de elevi din grupul ţintă, pentru
reprezentanţii comunităţii locale, pentru toţi partenerii implicaţi).
50
Se va realiza o întâlnire într-un cadru festiv la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai ISJ, CCD,
autorităţilor locale, Prefectură, Muzeul Judeţean, Biblioteca Municipală, mass-media. Această
întâlnire va avea ca scop lansarea monografiei, produsul finit al proiectului, carte ce va face
cunoscute tuturor cititorilor date importante legate de acest liceu, din punct de vedere istoric,
social, cultural, economic şi tradiţii ce se speră a fi preluate şi continuate de tânăra generaţie.
Activitatea nr. 11
Titlul activităţii:
Organizarea unei expoziţii care să cuprindă imagini ale liceului nostru din trecut şi
prezent, din unităţile şcolare vizitate, dar şi alte produse ale proiectului
Tipul activităţii:
diseminare
Data/perioada de desfăşurare:
(luna a cincea
Locul desfăşurării:
C.N. ,,Al. D. Ghica” Alexandria
Număr de participanţi:
- 50 elevi (grupul ţintă), 6 cadre didactice
Responsabil:
Prof. Mircea Mirela
Beneficiari:
Toţi elevii Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”(982), cadrele didactice ale liceului(75) şi ale
altor şcoli participante la expoziţie, elevii altor şcoli care au obţinut granturi, participanţi la
expoziţie, mass-media, părinţii elevilor, reprezentanţi ai comunităţii locale(primăria
oraşului Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului judeţean)
Mijloace:
Hârtie de scris, pixuri, reportofon, aparat foto, album foto, monografia, broşuri, pliante.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta.
51
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor.
Realizarea raportului final de evaluare al acestei activitati
Descrierea activităţii:
Prin organizarea expoziţiei, care să cuprindă materiale folclorice, etnografice şi istorice
necesare întocmirii monografiei, imagini din incinta liceului nostru, urmărim familiarizarea
întregului colectiv de cadre didactice şi elevi al liceului cu aspecte din activităţile cultural -
artistice desfăşurate, imagini dintre care o parte se vor regăsi şi în monografia realizată. Cei
prezenţi vor discuta despre ceea ce au văzut în unitatea de învăţământ vizitată, despre ce ar mai
trebui făcut pentru a îmbunătăţi procesul instructiv - educativ din şcoală, despre impactul pe
care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă, comunităţii şcolare şi locale, partenerilor implicaţi.
Activitatea va fi coordonată de membrii echipei de proiect: Neagu Manole, Luca Fănica,
Mircea Mirela, Tătaru Daniela, Stefan Valeria, Raboj Florenta.
.
Activitatea nr.12
Titlul activităţii:
Organizarea unui simpozion la care să participe reprezentanţi ai şcolilor care au
participat cu proiecte în cadrul Programului de Granturi pentru dezvoltare Şcolară.
Tipul activităţii:
diseminare
Data/perioada de desfăşurare:
luna a sasea
Locul desfăşurării:
Biblioteca Judeţeană „Marin Preda”, Alexandria
Număr de participanţi:
52
- 50 elevi (grupul ţintă), 20 cadre didactice care s-au implicat in implementarea proiectului ,
5 membri ai Comitetului reprezentativ al părinţilor, 2 reprezentanţi ai primăriei,
reprezentanţi ai elevilor altor şcoli din localitate care au participat cu granturi şi ai
echipelor manageriale (circa 25), reprezentanţi ai ISJ, CCD, mass-media (minim5
persoane).
Responsabil:
Luca Fănica
Beneficiari:
Toţi elevii Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”(982), cadrele didactice ale liceului(75) şi ale
altor şcoli participante la expoziţie, elevii altor şcoli care au participat cu proiecte pentru
obţinerea de granturi, mass-media, părinţii elevilor, comunitatea locală ( primăria oraşului
Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului judeţean).
Mijloace:
Hârtie de scris, pixuri, reportofon, aparat foto, album foto, monografia.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare finala
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor
realizarea raportului final de evaluare al acestei activitati precum si a celorlalte
activitati.
Descrierea activităţii:
Prin organizarea seminarului , atât elevii cât şi cadrele didactice vor realiza un schimb
de impresii, care vor fi desprinse din eforturile depuse de fiecare elev în realizarea acestui
proiect, din modul cum a fost redactată monografia, dificultăţile întâmpinate pe parcursul
derulării activităţilor şi, de asemenea, impactul pe care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă,
comunităţii şcolare şi locale, partenerilor
53
Activitatea nr.13
Titlul activităţii:
Actualizarea site-ului liceului cu informaţii despre activităţile proiectului.
Tipul activităţii:
diseminare
Data/perioada de desfăşurare:
(permanent)
Locul desfăşurării:
Spaţiul destinat cercului de etnografie
Număr de participanţi:
-15 elevi ai grupului ţintă, 7 cadre didactice
Responsabil:
Tătaru Daniela
Beneficiari:
-982 elevi ai Colegiului Naţional ,,Al. D. Ghica”, cadrele didactice ale liceului(75), ale
liceelor vizitate (circa1500 de elevi şi profesori), mass-media, părinţii elevilor(minim 500),
comunitatea locală( primăria oraşului Alexandria, I.S.J., C.C.D, reprezentanţi ai Muzeului
judeţean, min.50), utilizatorii internetului (minim 5000).
Mijloace:
laptop, aparat foto, album foto, monografia, internetul.
Modalităţi de evaluare:
Evaluare curenta
Discutii în urma intâlnirii de lucru între participanţii la proiect şi echipa de proiect, pentru
analizarea modului în care s-a desfăşurat activitatea, felului în care au fost folosite
resursele, schimbarea de impresii despre impactul acestei acţiuni asupra beneficiarilor
completarea chestionarelor, fiselor de feedback, realizarea raportului de activitate
Descrierea activităţii:
Prin realizarea site-ului, atât elevii cât şi cadrele didactice vor putea împărtăşi din
54
experienţa şi eforturile lor tuturor celor interesaţi de realizarea acestui proiect, de modul în care
a fost redactată monografia, de dificultăţile întâmpinate pe parcursul derulării activităţilor şi, de
asemenea, de impactul pe care proiectul l-a avut asupra grupului ţintă, comunităţii şcolare şi
locale, partenerilor. Prin realizarea monografiei a crescut interesul pentru studiu, dorinţa de a
realiza ceva NOU şi de autodepăşire. Experienţa dobândită în aceste activităţi va fi valorificată
în acţiunile următoare cu prilejul realizării celui de al doilea volum al monografiei.
D.10. Arătaţi cum veţi asigura continuitatea după încheierea proiectului
După încheierea implementării proiectului continuitatea se va realiza prin editarea
celui de-al doilea volum al monografiei liceului . Astfel, vom fi preocupaţi de:
-identificarea de noi proiecte de finanţare ce vor fi elaborate după finalizarea
proiectului;
- Menţinerea şi dezvoltarea parteneriatelor încheiate în cadrul proiectului, cu
Biblioteca Judeţeană, Muzeul Judeţean, Primăria oraşului Alexandria, Colegiul
Naţional din Braşov;
- Includerea bunelor practici identificate în proiect în strategiile şcolii.
- prin autofinanţarea posibilă prin acest proiect în urma valorificării produsului finit,
prin identificarea altor surse de finanţare;
- încurajarea elevilor şi profesorilor care au participat la proiect să proiecteze şi să
implementeze noi activităţi în domeniu;
55
D.11. Menţionaţi activităţile de promovare/mediatizare şi de diseminare pe care
intenţionaţi să le realizaţi în timpul implementării proiectului şi după încheierea
acestuia
-prin organizarea simpozionului la care participă şcolile care au obţinut granturi din
cadrul Programului de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară, prin întâlniri cu membrii
comunităţii locale, presa judeţeană, prin televiziunea locală, radio, pliante, prin
oferirea produsului unor reprezentanţi ai instituţiilor şcolare la nivel judeţean şi
naţional, prin articole realizate despre proiect în revista şcolii.
-
D.12. Specificaţi care sunt partenerii implicaţi în proiect şi arătaţi în ce constă
parteneriatul cu comunitatea locală, cu altă şcoală şi/sau cu o firmă/companie
locală sau organizaţie, dacă este cazul (cel mult o pagină)
Partenerii participă la toate etapele unui proiect: identificare, pregătire,
implementare, autoevaluare.
Monografia necesită un material informaţional vast şi, de aceea, echipele de
lucru vor intra în contact cu un număr mare de colaboratori, pornind de la nivelul
şcolii şi ajungându-se la instituţii de notorietate în ceea ce priveşte cultura, în general.
Partenerii implicaţi în proiect sunt Primăria, Muzeul judeţean, Biblioteca
judeţeană ,,Marin Preda” Alexandria, Comitetul reprezentativ al părinţilor. Toţi aceşti
factori din comunitatea locală vor contribui la derularea proiectului nostru prin
sursele financiare sau de altă natură, astfel:
Toţi partenerii vor contribui la monitorizarea şi evaluarea proiectului.
Participarea la monitorizare se face prin asigurarea feedback-ului celor care au
participat la activităţi.
Vor fi invitaţi reprezentanţi ai partenerilor la evaluarea internă finală a
proiectului, care se va materializa în:
-întâlnire de lucru, în care se discută rezultatele obţinute;
-chestionare de evaluare;
56
DEVIZ ESTIMAT DE CHELTUIELI
nr crt cheltuieli
eligibile
Fonduri
proprii(contributi
a comunitatii 10%
din suma solicitata
in numerar)
Finanţare
solicitată
Descrierea
cheltuielilor
Total sumă
RON RON
1 1.bunuri 18573 18573
1.1.echipamente
603 1aparat spiralat 13103
400 1 aparat laminat
3000 1 laptop
2000 1 camera foto
1000 1
multifunctional
3000 1 copiator color
300 3 memory stick
2500 1 videoproiector
300 1 flip chart
TOTAL
ECHIPAMENTE
13103
1.2 alte bunuri 250 4 topuri coperti
imitatie piele
5470
57
150 4 cutii inele albe
290 4 topuri folie
laminat
60 5 bucati
clipboard
360 20 cutii marker
150 1 capsator
reglabil
60 10 cutii capse
pt. reglabil
200 2 cartusuri
negru pentru
multifunc
300 2 cartusuri
color multifunc
120 1 toner negru
pt. copiator
150 1 toner color pt.
copiator
30 50 dosare plastic
A4
150 15 topuri hartie
50 5 buc album
foto
900 5 scaune
1000 2 birouri
calculator
1000 2 panouri pentru
expozitie
250 20 metri
58
autocolant
TOTAL ALTE
BUNURI
5470
2 2. LUCRARI
MICI
3500 2000 5500
1000 1usa termopan
2500 1geam termopan
2000 parchet 30 mp
3 3. servicii 11500 11500
4500 servicii pentru
editarea si
multiplicarea
monografiei
1000 plata excursie
Bucuresti
6000 plata excursie
Brasov
TOTAL
SERVICII
11500
4. cheltuieli
manageriale
250 250
250 servicii postale,
plicuri,timbre
59
etc.
TOTAL RON 3500 30073 33573
E.1. Descrieţi, dacă este cazul, pe cel mult o pagină sursa/sursele contribuţiei
comunităţii locale (10% din suma solicitată, în numerar sau în natură)
În urma adresei nr. 695/07.03.2007 primarul localitatii Alexandria, Slabescu
Constantin şi-a luat angajamentul că va contribui cu 10%, în numerar, din
grantul acordat pentru realizarea proiectului.
F. INFORMAŢII DESPRE UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
F.1. Descrierea unităţii de învăţământ
Tipul unităţii de învăţământ
Colegiul National ,,AL. D. GHICA” Alexandria
Invatamant liceal
Numărul cadrelor didactice Total : 75 Femei: 45 Bărbaţi:30
Numărul elevilor înmatriculaţi Total : 982 Fete: 514 Băieţi:468
F.2. Cadre didactice şi elevi care participă la proiect
60
Numărul cadrelor didactice
participante la proiect
Total : 20 Femei: 16 Bărbaţi: 4
Numărul elevilor participanţi la
proiect
Total : 70 Fete: 58 Băieţi: 12
Numărul claselor participante la
proiect şi tipul acestora
8 clase (7 clase cu profil matematica-informatica
si o clasa matematica informatica intensiv
engleza)
F.3. Participări anterioare la alte programe/proiecte
DA ( în acest caz, completaţi tabelul de mai jos)
NU
An Finanţat de către Titlul proiectului
2003-
2006,
Agentia Nationala
Socrates cu
Pproiectul de dezvoltare scolarã titlul
" Pregãtirea tinerilor pentru viitorul lor profesional si
legãtura între scoalã si piata muncii", care a reunit
parteneri din 5 tãri : Spania, Portugalia, Germania,
Franta si România.
61
G. INFORMAŢII DESPRE POTENŢIALI PARTENERI
G.1. Instituţia
parteneră, dacă o altă
unitate de învăţământ
este implicată în
proiect
Adresa completă
Nr. de telefon/fax
Adresă poştă
electronică /Pagină
Internet
Numele şi funcţia
persoanei de contact:
Adresa completă
Nr. de telefon/fax
Adresă poştă
electronică
G.2. Numele
firmei/companiei,
organizaţiei sau
instituţie (se
completează numai
dacă o firmă/companie
locală, organizaţie sau
instituţie este parteneră
în proiect)
Muzeul Judetean Teleorman
Domeniul de activitate Activitati culturale
62
Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman,
Nr. de telefon/fax Tel/fax0247314761
Adresă poştă
electronică/Pagină de
Internet
e-mail: [email protected]
Numele şi funcţia
persoanei de contact
Director, TINTAREANU ECATERINA
Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str. Libertatii, bl. A5, c. A, et.
II, ap. 3
Nr. de telefon/fax 0726035027
Adresă poştă
electronică
--
G.2. Numele
firmei/companiei,
organizaţiei sau
instituţie (se
completează numai
dacă o firmă/companie
locală, organizaţie sau
instituţie este parteneră
în proiect)
Bibliotca judeteana ,,Marin Preda” Alexandria, jud.
Teleorman
Domeniul de activitate Activitati culturale
Adresa completă Alexandria,jud. Teleorman, str. Bucuresti
Nr. de telefon/fax 0721252297
Adresă poştă
electronică/Pagină de
Internet
--
63
Numele şi funcţia
persoanei de contact
Director NEDELEA MARIA
Adresa completă Str Carpati, bl. 409, ap. 30,et. 2, sc.B, Alexandria, jud.
Teleorman
Nr. de telefon/fax 0721252297
Adresă poştă
electronică
--
G.2. Numele
firmei/companiei,
organizaţiei sau
instituţie (se
completează numai
dacă o firmă/companie
locală, organizaţie sau
instituţie este parteneră
în proiect)
Primăria Municipiului Alexandria, jud. Teleorman
Domeniul de activitate Autoritatea administratiei publice
Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str. Dunarii nr. 139
Nr. de telefon/fax 040/0247/317730, 317733;/ 040/0247/317728
Adresă poştă
electronică/Pagină de
Internet
Numele şi funcţia
persoanei de contact
Primar CONSTANTIN SLABESCU
Adresa completă Alexandria, jud. Teleorman, str Carpati nr. 1
Nr. de telefon/fax 0247/3111220
Adresă poştă
electronică
--
64
ATENŢIE!
Dacă aveţi o unitate de învăţământ parteneră (aceasta va completa şi secţiunea F-„Informaţii
despre unitatea de învăţământ”) în întregime, pe pagină separată.
Anexaţi Planul de Dezvoltare a Şcolii la Formularul de Aplicaţie
Anexaţi Chestionarul de Mediu
Anexaţi Declaraţia/Declaraţiile de Parteneriat (dacă este cazul)
DECLARAŢIE
Subsemnatul, declar pe propria răspundere că toate informaţiile din acest formular
sunt corecte.
Loc: Data :
Director
Nume, prenume:
NEAGU MANOLE
Semnătura: Ştampila instituţiei:
65
Aviz primar Data :
Nume, prenume: Ştampila instituţiei:
SLABESCU CONSTANTIN
DOVADĂ DE PRIMIRE
Se depun trei exemplare originale ale Formularului de Aplicatie la ISJ.
După înregistrarea formularului de aplicaţie la ISJ, această pagină va fi returnată aplicantului ca
dovadă a depunerii proiectului. Vă rugăm să completaţi informaţiile de mai jos cu atenţie.
Titlul proiectului:
TRECUTUL SI PREZENTUL LICEULUI MEU
Numele şi adresa completă a unităţii de învăţământ:
COLEGIUL NATIONAL ,,AL.D. GHICA”
Strada Viitorului nr. 78, Alexandria, jud. Teleorman
Numele persoanei de contact:
Prof. MITRAN DANIELA
Data înaintării Formularului de Aplicaţie pentru proiect:
REZERVAT PENTRU INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN (ISJ)
Vă confirmăm primirea formularului de aplicaţie pentru proiect
66
Nr. de înregistrare şi data:
Locul:
Numele:
Semnătură:
Anexa 1: Chestionar de mediu
Acest chestionar face parte din Formularul de Aplicaţie din cadrul Programului de Granturi pentru
Dezvoltare Şcolară.
Fiecare propunere de proiect trebuie depusă la ISJ împreună cu un set de documente anexe, Planul
de Dezvoltare Şcolară şi Chestionarul de Mediu. ISJ verifică Formularele de Aplicaţie depuse şi,
dacă Chestionarul de Mediu nu este completat în totalitate, va cere informaţii suplimentare de la
instituţia aplicantă. Dacă Chestionarul nu este completat şi trimis în termen de zece zile de la data
notificării din partea ISJ, formularul de aplicaţie este respins.
Vă rugăm să răspundeţi la următorul chestionar. Marcaţi căsuţa corespunzătoare răspunsului (“A”
sau “B”).
1. Proiectul intenţionează să folosească materiale periculoase care vor fi utilizate ca materie
primă, în schema operaţională, sau vor fi prelucrate ca produse? (Dacă DA, descrieţi modul
în care vor fi depozitate, împachetate şi/sau transportate).
A DA B NU
67
2. Descrieţi tipul deşeurilor rezultate în urma derulării activităţilor proiectului, dacă este
cazul.
3. Proiectul cuprinde acţiuni întreprinse împreună de şcoală şi comunitate pentru a reabilita
mediul local.
4. Instituţia aplicantă este situată în zone sau locuri cu o valoare ecologică unică (parcuri
naţionale, rezervaţii naturale protejate, mlaştini, plante sau animale rare sau pe cale de
dispariţie) sau protejate în mod oficial prin lege? (dacă da, descrieţi).
5. Sunt implicate anumite riscuri sau condiţii periculoase pentru comunitatea locală, măsuri
luate pentru a proteja sănătatea şi siguranţa în cadrul proiectului şcolar? Dacă da, descrieţi
măsurile luate în vederea protejării sănătăţii şi siguranţei.
CONCLUZII:
A DA B NU
A DA B NU
A DA B NU
A DA B NU
68
Politica manageriala a unei unitati scolare din invatamantul preuniversitar
trebuie sa vizeze transformarea institutiei scolare dintr-o organizatie de tip
macanicist si birocratic intr-una de tip postmodern (organica, flexibila,
debirocratizata), in care poate inflori inovatia, tranzitia de la o organizatie inerta si
capabila sa-si gestioneze propria dezvoltare, spre una inovatoare, capabila sa
absoarba si genereze noul.Doar o organizatie scolara definita prin prevalenta unor
structuri administrative sau curriculare extrem de flexibile, adaptabile si dinamice
si, un planul mentalitatilor, prin cultura schimbarii, va putea face fata pe termen
lung acestei provocari.
Directorul este in masura sa detina o viziune integratoare asupra scolii, bazata pe o
buna cunoastere a resurselor umane si materiale, a conexiunilor cu
societatea.Acesta ii permite sa joace un rol important in stabilirea politicii scolii.
Primul pas il va constitui orientarea clara spre scopuri, obiective, ca semn al
constientizarii, responsabilitatii, deoarece concentrarea asupra contributiei ce poate
fi adusa fata de unitate este motorul eficientei in management.
Daca preocuparile managerului sunt prioritar orientate, nu fata de eforturi, ci fata de
rezultate (eficacitate, calitate), nu fata de autoritatea formala asupra personalului, ci
fata de contributia ce o poate duce la obtinerea de rezultate optime, atunci si
dimensiunea temporala este orientata optim.
Managerul scolii trebuia sa sprijine eforturile de schimbare, sa puna accentul pe
formarea echipei manageriale si pe dezvoltarea unei viziuni comune asupra unor
probleme cu care se confrunta scoala.
Succesul unei unitati de invatamant depinde de calitatea resurselor umane, de
modul in care managerul scolar sprijina eforturile de schimbare.Daca unitatea de
invatamant vrea sa se dezvolte (sa devina mai eficace) oamenii ei trebuie sa fie
cultivati pentru a putea crea (invata).Astfel, instruirea personalului didactic trebuie
organizat continuu. – nu in mod special si separat, ci in mod constant, in corelarea
cu toate activitatile profesionale.
69
Managerul scolar trebuie sa puna permanent accentul pe motivatia interioara, pe
programele foarte puternice de formare continua a personalului, pe dorinta de
autodezvoltare a persoanei umane si pe standardizarea riguroasa a performantelor
asteptate si stabilirea coerentei bazate pe constiinta scopurilor comune ale diferitilor
parteneri, in locul celei bazate pe comanda si control.
70
CUPRINS:
ARGUMENT
CAP . I - MANAGERUL SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL
MANAGEMENTULUI SCOLAR 3-11
CAP . II - ROLUL MANAGERULUI SCOLAR IN PROCESUL DE EDUCATIE – FORMARE
12-14
CAP . III - ETICA MANAGERULUI SCOLAR – FACTOR DINAMIZATOR IN SISTEMUL
MANAGEMENTULUI ACTUAL 15-16
CAP . IV - ROLUL MANAGERULUI IN FORMAREA SI DEZVOLTAREA PROFESIONALA
CONTINUA 17-19
CAP . V - EFICIENTIZAREA ACTIVITATII MANAGERULUI DIN INVATAMANTUL
PREUNIVERSITAR
V.1. UTILIZAREA TIMPULUI DE CATRE MANAGER 20-21
V.2.UTILIZAREA MAXIMALA SI ADECVATA A COMPETENTELOR,CAPACITATILOR
PERSONALULUI UNITATII 21
V.3. PERFECTIONAREA RELATIILOR CU PERSONALUL UNITATII 22
V.4. UTILIZAREA SPECIALISTILOR DIN UNITATE 22
V.5. FUNCTIONAREA PERFECTIONATA A SECRETARIATULUI SCOLII 23
V.6. PROMOVAREA CERCETARII MANAGERIALE IN UNITATE 23
V.7. AUTOPERFECTIONAREA SI PERFECTIONAREA CONTINUA A MANAGERULUI 24
V.8. PERFECTIONAREA VALORII EFICIENTEI EFICACITATII MANAGEMENTULUI 24
V.9. CARACTERISTICILE DE EFICIENTA SI INEFICIENTA ALE UNUI MANAGER 25-27
CAP . VI - STUDIU DE CAZ –EFECTELE POZITIVE ALE PROGRAMELOR DE
DEZVOLTARE SCOLARA IN IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR MANAGERIALE
LA COLEGIUL NATIONAL “AL.D.GHICA” ALEXANDRIA 28-70
71
BIBLIOGRAFIE:
Adrian, Miroiu;Vladimir, Pasti (1998),Invatamantul Romanesc Azi (Studiu De Diagnoza)
Editura “Polirom” Iasi,
Anexa nr. 2 la OMEdC 4889/09.08.2006 privind Manualul, Cadrul de autoevaluare pentru
furnizorii de educatie si formare profesionala
Anexa HG nr. 21/10.01.2007 privind Standardele de autorizare de functionare provizorie a
unitatii de invatamant preuniversitar
Dumitru, Valeriu(2007), Managementul clasei de elevi-suport de curs, Universitatea din
Pitesti (p.10)
Dumitru, Valeriu(2007), New Responsibilities –Educational Objectives and
QualityAssurance, The 31 th Annual Congress of the American Romanian Academy of
Arts and Sciences-Brasov
Dumitru, Valeriu (2005), Evaluarea in procesul instructiv-educativ, Bucuresti
Ghidul CEAC in unitatile de invatamant preuniversitar-partea I si partea II
Elena, Joita – Management Scolar – Elemente De Tehnologie Manageriala,Editura
“Gheorghe Cartu Alexandru” Craiova , 1995
I.S.E. (2001), Management Educational Pentru Institutiile De Invatamant,Editura
“Tipogrup Press” Bucuresti,
LEGEA NR.128/1997 PRIVIND STATUTUL PERSONALULUI DIDACTIC
Legea 87/2006 privind evaluarea si asigurarea educatiei
Legea învăţământului (Legea 84/1995, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare1)
Statutul personalului didactic (Legea 128/1997, modificată şi completată ulterior)
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar,
aprobat prin Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4925/08.09.20053
72