Download - Relatii intergrupuri
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
1/41
Relatii intergrupuri: perspective clasice si contemporane
Introducere
in 1992, la Maastricht, Olanda, a luat nastere Comunitatea Europeana, o institutie cuprinzind
pina in prezent douasprezece state din Europa occidentala, caracterizate de o uniune
economica si monetara.
Cu toate acestea, stereotipurile existente pot constitui un ostacol in calea cooperarii lor.
!talienii, de exemplu, ii considera pe ritanici tirani, ostili si rasisti. in !talia, data pentru care
"usesera "ixate ultimele alegeri politice a provocat proteste inversunate din partea
comunitatii evreiesti si a alterat pe moment raporturile acesteia cu guvernul italian, deoarece
zilele in care urmau sa se des"asoare alegerile coincideau cu ultimele zile ale #astelui
iudaic, ceea ce ii impiedica pe evrei sa voteze. #rotestele au avut ca e"ect aminarea
termenului de votare, iar irourile de vot au "ost deschise la citeva ore dupa incheierea
saratorii evreiesti. Resentimentul legitim al evreilor a avut ratiuni oiective, dar si
psihologice. #entru evrei, "aptul ca legea lor nu era respectata semni"ica devaluarea
grupului lor si, in consecinta, a identitatii lor. $ceasta impresie de devaluare era
accentuata in !talia de popularitatea tot mai mare a unui partid de extrema dreapta, conti%
nuator al partidului "ascist si al ideologiei sale.
&%a vorit despre englezi, evrei, partide, adica grupuri. 'e"initiile grupului o"erite de
teoreticieni sint variate. (nii au de"init grupul ca pe un ansamlu de persoane care au un
destin comun, "ie de persecutie, "ie de valorizare )v. *e+in, 19-. in opinia altora )&heri" /
&heri", 1909, dimpotriva, trasatura distinctiva a grupurilor este caracterul lor structural:
grupurile sint structuri sociale, implicite sau "ormale, ceea ce inseamna ca relatiile dintre
persoanele care le compun sint organizate pe "unctii si pe ierarhii de putere si de statut.
amilia este un exemplude ast"el de grup. $lti teoreticieni, re"erindu%se la grupuri mici, le%
au de"init ca ansamlu de persoane care interactioneaza "ata in "ata )v. ales, 1934. 'intre
aceste de"initii, ultimele doua nu sint destul de cuprinzatoare "iindca nu includ
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
2/41
12
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
categoriile sociale largi, cum ar "i cele etnice sau nationale. #entru indivizi, apartenenta la aceste
categorii este importanta si in"luenteaza comportamentul lor in aceeasi masura ca si apartenenta la grupuri
mici sau aparteneta la grupuri care "ac parte dintr%o anumita structura. 'e"initia cea mai cuprinzatoare a
grupului a "ost propusa de 5a8"el )19-1 si 5urner et al. )19-. Con"orm acesteia, un grup exista numai
atunci cind exista persoane constiente de "aptul ca sint memri lui. $st"el, prezenta persoanelor constiente
de apartenenta lor la un grup este singura conditie necesara si su"icienta pentru realitatea acelui grup.
'e"initia are meritul de a "i simpla si cuprinzatoare )ro+n, 19--: ea poate "i aplicata in
cazul oricarui tip de grup examinat de catre teoriile analizate in capitolul de "ata.
&%a vorit despre stereotipul englez, despre protestele evreilor. &tereotipurile, pre8udecata, discriminarea,
ias%ul in "avoarea in%group%ului, raporturile dintre grupuri a"late in armonie sau in con"lict, contestarea,
agresiunea sint "enomene concrete pe care teoriile analizate aici vor incerca sa le explice. 'intre
ele, pre8udecata este o atitudine negativa "ata de "iecare individ memru al unui grup, motivata "iind
doar de apartenenta lui la grup )$llport, 193. &tereotipul constituie componenta cognitiva a acestuia.
'iscriminarea nu este o atitudine, ci un act, un comportament negativ, determinat doar de apartenenta
categoriala a unui caz singular. ias%ul in "avoarea in%group%ului reprezinta tendinta de a "avoriza
memrii propriului grup pe planul evaluarii sau al comportamentului )ourhis / 7agnon, 199.
!nterpretarea acestor "enomene prezente in orice societate a "ost "acuta cu a8utorul unor concepte di"erite.
$ici am distins intre teoriile azate pe o per%spectiva individuala si cele azate pe o perspectiva
intergrupuri )v. *eens, ;zert / &chadron, 199. in primul caz, sint examinate procesele
generale puse in evidenta la nivel intra% sau interindividual< in cel de%al doilea, ideea de aza este ca
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
3/41
"enomenele de grup nu pot "i reduse la "enomene individuale si ca relatiile intergrupuri au o dinamica
proprie care necesita explicatii speci"ice.
1. #erspectiva individuala
!n"luentati de ehaviorism si psihanaliza, primii cercetatori din domeniul psihologiei sociale au adoptat
punctul de vedere intraindividual pentru a analiza relatiile intre grupuri )#epitone, 19-1, 'oise, 19-2.
Con"orm ace 313890" stui punct de vedere, pentru ca raporturile intergrupuri sa poata "i explicate, ele
treuie reduse la procese psihologice individuale. $st"el, ma8oritatea analizelor teoretice si empirice au
la aza studiul uni"ormitatilor individuale care opereaza independent de context si de interactiunile
sociale si "ara de care prolema complexa a raporturilor care stailesc legatura intre individ si grupul
sau de apartenenta nu ar "i aordata adecvat. Con"orm perspectivei individuale, persoanele constituie nu
doar ultima, ci si singura unitate de analiza psihologica< prin urmare, conceptul de grup este
considerat drept astract si nu doindeste semni"icatie decit in raport cu relatiile individuale.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
4/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
1>
.?. $llport )192 a "ost primul care a orientat psihologia sociala a"lata in devenire in
acesta directie. in total dezacord cu unii precursori ai disciplinei )*e on, 1-93@190><
Mc'ougall, 1924 care sustinusera existenta unui Aspirit de grupA caracterizat de o
totalitate a trasaturilor mentale, independente si calitativ di"erite de cele ale "iecarui individ
in parte, $llport a a"irmat ca psihologia de grup poate "i redusa Ain mod esential si in
totalitateA la psihologia individuala. inopinia sa, Aindividul se comporta intr%o multime
exact asa cum ar "ace%o daca ar "i singur, doar putin mai accentuatA )$llport, 192, p. 293.
'e asemenea, comportamentul indivizilor in interiorul grupului treuie explicat in "unctie
deincidenta ma8ora in situatiile colective a "actorilor interpersonali. #erspectiva lui $llport
este, in esenta, reductionista, pentru ca neaga chiar conceptul de grup. El sustine ca
"enomenele sociale pot "i intotdeauna reduse la trasaturi individuale, iar actiunile colective
la actiunile unor indivizi determinati. 'esi, in timp, nuantata di"erit )$llport, 1902, aceasta
teza a stat la aza multor studii.
Abordarea psihodinamica
#rimele studii din domeniul comportamentului intergrupuri au "ost in"luentate, la rindul lor,
de teoria psihanalitica, adica de o scoala de gindire "oarte indepartata de cea a lui $llport,
dar care se ralia in aceeasi masura la conceptia individualista. in interpretarea relatiilor
sociale, teoria psihanalitica isi deriva conceptele "undamentale din mecanisme
psihodinamice individuale. 'e exemplu, reud interpreta ostilitatea "ata de out%group%uri ca
pe o consecinta a dinamicii emotionale care se dezvolta intre memri unui grup. $st"el,
ostilitatea a "ost considerata rezultatul coeziunii in%group%ului. in teoria "reudiana, pe linga
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
5/41
idei propuse de catre teoreticienii Aspiritului de grupA, se regaseste in special ideea
trans"ormarii activitatii psihice in sinul maselor. $ceasta trans"ormare consta in accentuarea
componentelor a"ective si in reducerea concomitenta a capacitatilor intelectuale. 5otusi, in
loc sa "ie explicata prin mecanisme de sugestie, imitatie sau instinctgrupal, trans"ormarea
este redusa la procesul de identi"icare cu liderul, care evoca, in istoria individuala,
identi"icarea in"antila cu tatal, si, in cazul istoriei umanitatii, identi"icarea hoardei primitive
cu conducatorul acesteia.
'upa reud, a carui opera "undamentala in acest domeniu este Psihologia multimilor si
analiza eu-lui )193>, in legaturile sociale este retraita amivalenta a"ectiva simtita in
nucleul primar. in cadrul grupului, "iecare se identi"ica culiderul care devine, datorita
calitatilor sale charismatice, personi"icarea idealurilor comune< aceasta identi"icareimpartasita determina identi"icarea reciproca intre memrii grupului. intregul proces se
azeaza pe experientele in"antile, in special pe identi"icarea cu tatal sau cu "ratii, ceea ce
permite lichidarea sentimentelor de amivalenta. in acest mod, aversiunea se ras"ringe spre
exterior, asupra out%%group%urilor, care devin cu usurinta tinta ostilitatii, deoarece sint
percepute dreptdi"erite. insa, con"orm teoriei lui reud, este oricind posiil ca, prin natura
sa
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
6/41
1
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
irationala si amivalenta, legatura a"ectiva sa se trans"orme in ura, doar la simpla idee ca liderul,
ca si grupul, inceteaza sa mai "ie loial idealurilor originare.
$naliza psihodinamica a constituit aza a numeroase teorii despre relatiile intergrupuri si
pre8udecata, printre care teoria personalitatii autoritare )$dorno et al., 1934 si cea a Atapului
ispasitorA )'ollard et al., 19>9. $ceste teorii preiau perspectiva reductionista a pozitiei "reudiene
care de"ineste comportamentele si perceptele intre grupuri cu a8utorul conceptelor intra% si
interindividuale.
Teoria personalit atii autoritare
*a s"irsitul celui de%al doilea razoi mondial, $dorno et al. )1934 au incercat sa identi"ice
structura personalitatii indivizilor cu tendinte de pre8udecata care, datorita indi"erentei lor "ata de
propaganda autoritara, reprezinta o amenintare pentru societatile democratice. #erspectiva
teoretica deschisa de $dorno este psihanalitica, iar metodele sale sint derivate din psihologia
clinica si sociala. in opinia lui, antisemitismul este expresia unei ideologii complexe, de"inita
drept etnocentrica si caracterizata de: 1 atitudini pozitive "ata de in%group< 2 atitudini negative
"ata de out%group%uri si > convingerea ca out%group%urile sint in general in"erioare )ourhis /
7agnon, 199. !deologia sau mentalitatea etnocentrica este speci"ica indivizilor cu o structura
autoritara a personalitatii. Experientele in"antile, caracterizate prin temeri si dorinte irationale,
primitive, determina intr%o mare masura comportamentul social: persoanele autoritare isi reprima
tendintele agresive "ata de parinti, a caror atitudine a "ost severa si amenintatoare, si le
proiecteaza asupra grupurilor minoritare sau asupra altor out%group%uri considerate indeziraile.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
7/41
$cest proces, parte dintr%o tendinta generala de reprimare a impulsurilor AinacceptaileA, da
nastere unui ansamlu de convingeri irationale cu rolul de a prote8a individul impotriva
aspectelor inadmisiile ale sinelui si ale realitatii sociale. $st"el, agresivitatea, partile renegate
din propria personalitare sint proiectate spre exterior, ceea ce are drept consecinta "aptul ca
individul se supune de una voie autoritatii, mani"estind in acelasi timp ostilitate la adresa celor
pe care ii considera straini de in%group.
$dorno et al. )1934 si%au con"irmat ipotezele printr%o vasta cercetare reunind metode
psihometrice, proiective si clinice. 'esi aceasta cercetare a provocat oiectii de natura teoretica
si metodologica, ele nu au reusit sa in"irme validitatea generala a oservatiilor )in acest sens, v.
ro+n, 1903. #rintre criticile aduse treuie mentionata aceea a suestimarii "actorilor
situationali si social%culturali. 5eoria lui $dorno et al. nu explica de ce, in anumite perioade dinistorie sau in medii sociale determinate, pre8udecata se propaga in mod uni"orm si instantaneu.
'in marea masa de lucrari pulicate dupa aparitia operei originale )a se vedea, de exemplu,
lucrarile lui Christie / Bahoda, 193 si ale lui err, alin / 5alor, 19, se remarca studiul lui
RoDeach )1904. in cercetarile sale, $dorno a analizat autoritarismul conservator de dreapta.
RoDeach propune, dimpotriva, sa se renunte la analiza speci"icului ideologiei autoritare si sa se
examineze stilul
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
8/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
13
cognitiv pe care il implica studiul autoritarismului. in opinia sa, diversele "orme de
autoritarism, inclusiv cele de stinga, se caracterizeaza printr%un mod de gindire schematic si
rigid care predispune la pre8udecata. $cest stil cognitiv este expresiaunei mentalitati
AdogmaticeA care izoleaza convingerile corelate in mod oiectiv, rezista la schimari de
opinie si "ace apel la autoritate ca principiu ultim de 8usti"icare a celorlalte principii
adoptate. RoDeach a"irma ca indivizii dogmatici isi organizeaza convingerile de%a lungul
unei dimensiuni de coerenta, ast"el incit ei ii stimeaza pe cei care le impartasesc parerile si
ii detesta pe cei care au opinii divergente.
Teoria " tapului ispasitor"
!poteza principala a teoriei Atapului ispasitorA )'ollard et al, 19>9 este ca "rustrarea
constituie o conditie necesara si su"icienta a agresivitatii. 'aca energia psihica moilizata
in scopul atingerii unui oiectiv este inhiata in orice "el, atunci se creeaza o stare de
tensiune, denumita Ainstigare la agresiuneA, care are ca scop suprimarea cauzei "rustrarii.
'aca incarcatura agresiva nu poate "i de"ulata asupra agentului "rustrant, atunci apare o
deplasare a agresiunii spre alte tinte care indeplinesc rolul de Atap ispasitorA.
in descrierea e"ectului cathartic al agresiunii si in de"inirea Atapului ispasitorA, 'ollard et
al. adopta teoria "reudiana: ei sustin ca, in general, devin tinte out%%group%urile, percepute
ca di"erite si mai vulneraile in raport cu in%group%ul.#re8udecata mani"estata "ata de aceste
grupuri se intensi"ica in timpul perioadelor de criza sociala si recesiune economica,
deoarece ele provoaca un sentiment de "rustrare in rindul unui mare numar de persoane.
$st"el, aparitia antisemitismului in 7ermania, dupa primul razoi mondial, poate "i
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
9/41
interpretata ca o deplasare, inspre grupul evreilor, a agresivitatii provocate de "rustrarile
economice rezultate in urma tratatului de la =ersailles.
5eoria Atapului ispasitorA a in"luentat numeroase analize in domeniul con"lictelor intre
grupuri. Cu toate acestea, dupa cum suliniaza illig )190, s%a dovedit incapaila sa
raspunda urmatoarelor doua proleme: 1 identi"icarea cauzelor care "ac ca, intr%o situatie
data, sa i se atriuie rolul de Atap ispasitorA unui anumit grup< 2 identi"icarea etapelor prin
care "rustrarile individuale se trans"orma in actiuni colective de discriminare. erDo+itz
)1902 a propus o re"ormulare a acestei teorii, aandonind tezele "reudiene si "ocalizindu%si
atentia asupra determinantilor comportamentului agresiv. 'upa opinia sa, "rustrarile
aparute in urma comparatiilor din interiorul in%group%ului provoaca minie si predispun la o
agresivitate care nu este exprimata deschis decit atunci cind exista o tinta externa, usor de
reperat, de8a oiect al ostilitatilor.
'upa cum remarca 5a8"el )19- a, 19-1, teoria lui erDo+itz ramine in esenta individualista
deoarece negli8eaza importanta consensului in interpretarea evenimentelor si in alegerea
modurilor de actiune. 'e exemplu, erDo+itz )192
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
10/41
10
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
analizeaza reeliunile provocate de negri in orasele &tatelor (nite la s"irsitul anilor 04 si revoltele
anti%sovietice din #raga )in 1909, "ara sa explice insa si trecerea de la "rustrarea individuala la
comportamentul colectiv sau caracterul selectiv al actelor violente.
invatarea sociala
&tereotipurile, pre8udecatile si "enomenele de discriminare nu sint raspindite uni"orm in cadrul
culturilor di"erite sau de%a lungul perioadelor istorice. (n exemplu al acestui "apt il constituie
comportamentele extrem de variate con"irmate in Europa relativ la victimele persecutiei antisemite
din timpul celui de%al doilea razoi mondial. in unele tari, evreii au "ost a8utati si prote8ati atit de
autoritati, cit si de populatia civila, in timp ce, in altele, soarta lor a "ost mai di"icila datoritaatitudinii ostile preexistente, la care s%au adaugat si comportamentele opresive "oarte raspindite
)$rendt, 190>. 'i"erentele se explica prin modele invatate in cursul socializarii in"antile. 'upa
cum suliniaza 7.F. $llport )193, multe dintre "enomenele discriminatorii deriva din in"luentele
"amiliale la care este supus copilul pe parcursul primilor lui ani de viata. 5reuie adaugat si rolul
important al educatiei scolare. 6umeroase studii par intr%adevar sa scoata in evidenta o corelatie
negativa intre nivelul de instruire si mani"estarea pre8udecatilor )de exemplu, &chonach et al.,
19-1< 7uimond, 19-2. Cu toate acestea, rezultatele mentionate treuie acceptate cu precautie. &e
pune intrearea daca persoanele educate au intr%adevar o atitudine mai pozitiva "ata de grupurile
minoritare sau doar o ailitate mai mare de a "urniza rapunsuri acceptaile din punct de vedere
social. in timpul adolescentei, peste in"luenta "amiliala si scolara se suprapune in"luenta
colegilor, care "ormeaza deseori grupul de re"erinta principal. (n alt canal in"luent de propagare a
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
11/41
pre8udecatilor il constituie mass%media care con"irma in mod "recvent imaginile stereotipe despre
indivizi sau grupuri.
'upa cum au aratat ClarD si ClarD )19 intr%un studiu inovator si dupa cum au con"irmat
lucrarile ulterioare )v. $oud, 19--< =olpato si =insonneau, 199>, atitudinile etnice si
pre8udecatile nu sint transmise in acelasi mod in cadrul tuturor grupurilor sociale. Copiii din
grupurile ma8oritare par intr%adevar sa se identi"ice "ara amivalenta cu in%group%ul lor, adoptind
de timpuriu atitudinile si convingerile acestuia. in schim, in cazul copiilor din grupurile
minoritare, identi"icarea cu in%group%ul se inregistreaza mai tirziu si este deseori insotita de
mani"estari de "avoritism "ata de grupul ma8oritar. $ceste asimetrii sint in strinsa legatura
cu pozitiile sociale ale grupurilor in discutie. =ariatiile in raporturile de statut si de putere
antreneaza modi"icari in procesele de identi"icare sociala )=aughan, 19-.
$titudinile si stereotipurile doindite in cursul evolutiei nu determina in mod necesar atitudinile
indivizilor a8unsi la virsta adulta. in aceasta privinta, 'evine )19-9< 'evine et al., 1991 "ace
distinctia intre cei care, pe parcursul vietii lor, ramin "ideli convingerilor doindite in copilarie si
cei care, dimpotriva, nutresc convingeri alternative. in cazul primilor, autorul voreste despre o
aderare
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
12/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
1
constanta la stereotip, scotind in evidenta coerenta permanenta existenta intre convingerile
personale si stereotipurile culturale. in celalalt caz, este oportun sa vorim despre simpla
cunoastere a stereotipurilor culturale. Cunoastere care, asimilata din mediul social la o virsta
precoce, este activata automat in "ata unor stimuli dati, cu conditia sa nu intervina un control
inhiitor constient. $st"el, in permanenta, exista un con"lict intre stereotipurile invatate si
convingerile personale.
Rezumat
5eoriile cuprinse in perspectiva individuala sint interpretari azate pe di"erente de
personalitate, pe concepte psihanalitice si de invatare. 5eoria personalitatii autoritareexplica de ce anumite persoane sint mai intolerante decit altele si de ce intoleranta lor se
extinde asupra multor out%group%uri. 5eoria Atapului ispasitorA explica de ce, in perioade de
"rustrare crescuta, sint mai "recvente si mai viziile episoadele caracterizate de pre8udecati si
discriminare. Cele doua teorii nu explica totusi "enomenul de omogenitate a evaluarilor si
comportamentelor "ata de un out%group. 5eoria personalitatii autoritare nu explica de ce, in
unele perioade istorice, in contexte sociale date, pre8udecatile se propaga sau dispar intr%un
mod uni"orm si instantaneu. 5eoria Atapului ispasitorA nu explica de ce, intr%un
anumit mediu social, un out%group este in mod constant pre"erat altuia ca tinta a agresiunii.
in ceea ce priveste teoria invatarii sociale, ea explica adoptarea si, in consecinta,
reproducerea stereotipurilor existente, insa nu arata nici de ce exista stereotipuri si nici
cauzele eventualei lor schimari.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
13/41
#entru a explica omogenitatea, discriminarea "ata de un grup mai mult decit "ata de altul,
propagarea sau disparitia rapida a anumitor pre8udecati treuie adoptata o perspectiva
intergrupuri. Este necesar, in primul rind, sa se explice in"luenta reciproca dintre cei doi
poli ai dichotomiei grup%individ si in al doilea rind, sa se reconstituie uni"ormitatile
suiacente dinamicii relatiilor dintre grupurile sociale.
2. Perspectiva intergrupuri
incepind cu anii 4, unii cercetatori, in"luentati de teoria Gestalt-ului1, au dezvoltat o
perspectiva interactionista pentru a explica "enomenele de grup. !nteractionistii a"irma ca,
pentru a intelege comportamentul social, treuie analizate conduitele indivizilor in cadrul
grupului, la "el cum, pentru a intelege grupul, treuie analizate interactiunile dintre indivizi.Con"orm lui *e+in, $sch si &heri", grupurile se de"inesc prin caracteristici reale si distincte
si au proprietati speci"ice care deriva din interdependenta memrilor lor. $sch )1932 a
ilustrat acest concept prin intermediul unei meta"ore chimice. El a comparat "ormarea unui
grup cu cominarea unor molecule de
1.7estalt )germ.: .."ormaA, ..in"atisareA )n. trad..
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
14/41
1-
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
hidrogen si oxigen. #rodusele otinute )apa, gheata, vapori nu reprezinta doar o stare de
agregare a elementelor constituente, ci poseda si caracteristici proprii. in consecinta, este necesar
sa se elaoreze o Ainterpretare a proceselor de grup care pastreaza atit realitatea primara a
individului, cit si pe cea a grupului, deci a celor doi poli permanenti in toate procesele socialeA )p.
231. in cadrul grupului, perceptiile indivizilor se schima: indivizii creeaza realitatea grupurilor,
iar acestea in"luenteaza actiunile care apar ulterior actului creativ )$sch, 1932. $st"el, grupurile
sociale sint unitati "ondate pe interactiunile dintre indivizi care "ac parte din acelasi cimp
cognitiv< acesta include reprezentarea structurii grupului, cunoasterea valorilor, normelor si
oiectivelor comune.
Con"orm lui *e+in )1931, grupul inseamna ceva in plus sau, mai ine zis, ceva di"erit de suma
memrilor sai: el are structura sa proprie, scopuri speci"ice si relatii privilegiate cu alte grupuri.
Ceea ce constituie esenta sa nu este asema%narea sau di"erenta dintre memrii sai, ci
interdependenta lor. 7rupul poate "i de"init ca totalitate dinamica )pp. 13%10. Cu exceptia
volumului Resolving Social Conlicts )19-, *e+in, ca si $sch, s%a ocupat in special de
procesele intragrupuri si de raporturile de legatura dintre individ si grupul sau de apartenenta. in
schim, prolemele relatiilor intergrupuri au "ost aordate de catre &heri" intr%un program de
cercetare original atit din punct de vedere teoretic, cit si metodologic< oiectivul lui &heri" a "ost sa
identi"ice cauzele si modalitatile de rezolvare a con"lictelor sociale. &tudiile sale e"ectuate intre
anii 199 si 193, in climatul social al Arazoiului receA, au avut ca scop destinderea relatiilor
dintre capitalism )&($ si comunism )(R&&. 5eoria lui &heri" )1900 este prima
teorie intergrupuri autentica: oiectul ei este dinamica relatiilor intre grupurile sociale.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
15/41
5eoria con"lictelor reale
!deea de aza a teoriei con"lictelor reale )5CR este ca, pentru a intelege comportamentul intergrupuri
)&heri", 1900, este necesar sa se examineze relatiile "unctionale care se stailesc intre grupuri. Cauzele
con"lictelor nu treuie cautate doar in raporturile interpersonale din interiorul grupului, asa cum sugerau
teoriile individualiste. Relatiile intre grupuri pot "i descrise drept competitive si de cooperare. in primul
caz, con"lictele sint provocate de motive realiste de concurenta pentru otinerea de resurse concrete )de
exemplu, unuri sau teritorii sau astracte )putere. in cel de%al doilea caz, cooperarea apare din aderarea
la un oiectiv comun )scop supra%ordonat, care nu poate "i otinut decit printr%un suport reciproc activ.
in opinia lui &heri", competitia si con"lictul se datoreaza unor motive oiective< ele declanseaza
pre8udecati si ias%uri in "avoarea in%%group%ului. Con"runtarile dintre reprezentantii muncitorilor si
cei ai patronilor in timpul negocierilor pentru reinnoirea contractelor, altercatiile dintre partidele politicein vederea unui mandat electoral, razoaiele declansate din cauze economice sau teritoriale sint citeva
exemple de con"licte azate pe ratiuni oiective.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
16/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
19
5eoria con"lictelor reale a "ost veri"icata pe parcursul a trei experimente e"ectuate pe teren,
la care au participat aieti in virsta de 12 ani a"lati in taere de vara )&heri" / &heri", 193><
&heri", Fhite / ?arve, 1933< &heri" et al., 1901. O prezentare sistematica a cercetarilor
poate "i gasita in Group Conlict and Cooperation )&heri", 1900. #articipantii la experiment
au "ost selectionati cu cea mai mare atentie pentru a se evita inter"erentele datorate
caracteristicilor depersonalitate sau legaturilor interpersonale preexistente: suiectii nu s%au
cunoscut pina la experiment, proveneau din "amilii apartinind clasei sociale de
mi8loc, staile, de rasa ala, de religie protestanta si cu un echiliru psihologic un.
ara stirea lor, tinerii au devenit actorii unui scenariu experimental compus, cu citeva
di"erente de la un studiu la altul, din urmatoarele patru "aze:
1. ormarea legaturilor interpersonale de cunoastere si prietenie intre tineri. in
cursul acestei "aze, prezenta doar in primele doua experimente, aietii au interactionat
lier. &%au "ormat legaturi de simpatie si prietenie azate pe a"initati interpersonale.
2. Constituirea a doua grupuri cu activitati independente. 5inerii au "ost impartiti in doua
grupuri similare. in momentul constituirii acestora, experimentatorii au separat perechile
de prieteni "ormate in "aza precedenta. Cele doua grupuriau traversat o perioada de
independenta reciproca, interesate "iind mai curind de relatiile lor interne decit de
raporturile intergrupuri< totusi, in primele doua experimente, cind tinerii stiau deexistenta celuilalt grup, au aparut comparatii intergrupuri spontane, insotite de
mani"estari de pre"erinta "ata de in%group. !nitiativele si exercitiile des"asurate pe
parcursul etapei au dus la dezvoltarea unei structuri interne a celor doua grupuri
organizata ierarhic si reglata printr%o serie de norme comportamentale.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
17/41
>. Con"lictul oiectiv de interese dintre grupuri. #e parcursul "azei, cele doua
grupuri au "ost invitate sa se intreaca intr%o serie de 8ocuri competitive, la s"irsitul carora
un grup cistiga, iar celalalt pierdea. $st"el, a inceput o perioada deinterdependenta negativa,
caracterizata prin "aptul ca victoria unui grup aducea in"ringerea celuilalt. $cest lucru a
antrenat o serie de comportamente ostile "ata de out%group, insotite de un "oarte
pronuntat bias in "avoarea in%group%ului, mani"estat in opinii, atitudini si optiuni
sociometrice. =iata interna a celor doua grupuri a su"erit, la rindul ei, modi"icari:
coeziunea grupului a crescut si s%au inregistrat schimari la nivel de conducere. $ceasta a
"ost incredintatacelor mai decisi si mai agresivi aieti.
. Cooperarea dintre grupuri in "ata unor proleme ce nu pot "i rezolvate decit printr%un
e"ort comun )scopuri supra%ordonate. #e parcursul acestei etape, experimentatorii au
incercat sa reduca dimensiunile con"lictului prin introducerea de scopuri supra%ordonate
si de oiective care nu puteau "i atinse decit prin colaorarea dintre toti suiectii.
7rupurile au "ost puse in situatii de di"icultate oiectiva pe care nu le puteau depasi cu
succes decit unindu%sie"orturile, de exemplu, depanarea unui camion care livra provizii
pentru taara sau identi"icarea cauzei unei proleme aparute in aprovizionarea cu apa.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
18/41
24
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
Rezultatele au con"irmat ipotezele. Comportamentele si atitudinile au su"erit o serie de modi"icari
re"lectind interesele oiective aparute pe parcursul di"eritelor "aze: ele erau competitive si ostile
atunci cind oiectivele erau in con"lict )"aza atreia si au devenit de cooperare in cadrul celei de%a
patra "aze odata cu introducerea scopurilor supra%ordonate. in ultima "aza, s%a remarcat o
diminuare a agresivitatii "ata de out%group, si o scadere a bias-ului in "avoarea in%group%ului.
Comportamentele amicale din a"ara limitelor grupului au "ost reluate.
(n mare numar de lucrari au con"irmat concluziile lui &heri" si pe cele ale colaoratorilor sai.
&truch si &ch+artz )19-9, de exemplu, au demonstrat puterea de previziune a 5CR printr%o serie
de oservatii "acute asupra unor grupuri naturale din societatea izraelita. Ei au studiat intentiile
agresive ale suiectilor evrei care apartineau unor grupuri cu o inclinatie religioasa di"erita, "ata
de minoritatea ultra%ortodoxa. Rezultatele indica "aptul ca perceptia unui con"lict de interese
determina agresivitatea intre grupuri, la "el cum si perceptia arierelor rigide intergrupuri
determina dezumanizarea memrilor out%group%ului.
$lte lucrari au evidentiat conditiile de aplicailitate ale teoriei. 'e exemplu, succesul in sarcinile
de cooperare are un e"ect remarcail in diminuarea con"lictului si a conceptiilor negative dintre
grupuri. $tunci cind e"orturile comune nu au succes, are loc o depreciere a out%group%ului, caruia
i se reproseaza esecul )Forchel, $ndreoli / olger, 19< Forchel / 6orvell, 19-4. 'eschamps
si ro+n )19-> si ro+n si Fade )19- au pus accentul pe necesitatea de a speci"ica si de a
distinge clar rolul grupurilor in "aza de cooperare, ast"el incit "iecare sa%si pastreze propria
identitate, chiar cu riscul unei diminuari a dispozitiilor amicale "ata de out%group.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
19/41
5CR poate "i aplicata in domenii diverse, cum ar "i: con"lictele din industrie si din politica
internationala )ranD, 190< ro+n / Filliams, 19-< ro+n et al., 19-0, diminuarea
pre8udecatilor etnice si contriutia la ipoteza contactului )$llport, 193< v. capitolul =!!. intr%
adevar, s%a demonstrat ca grupurile treuie sa coopereze in vederea unui oiectiv comun, ast"el
incit contactul intergrupuri sa genereze o diminuare a pre8udecatilor )v. studiul lui $ronson et
al. , 19-, pe tema desegregatiei in scolile din &tatele (nite.
5eoria con"lictelor reale a intimpinat si critici. (na din oiectiile principale priveste premiza,
neexplicita, dar suiacenta tuturor studiilor, potrivit careia con"lictul este intotdeauna negativ si
treuie evitat. $ceasta premiza se poate dovedi "alsa in situatii de inegalitate si in8ustitie, cum e
cazul societatilor in care exista di"erente de casta impermeaile, exploatarea sistematica a unei
parti a populatiei sau violarea drepturilor minoritatilor. in aceste situatii, con"lictul poate 8uca un rol propulsor, "acilitind schimarea si "avorizind instaurarea unor echilire noi. O a doua oiectie se
re"era la generalizarea rezultatelor otinute prin diminuarea con"lictului. Ma8oritatea studiilor au
"ost e"ectuate pe grupuri arti"iciale cu putere, statut si pondere numerica asemanatoare. $ici,
introducerea scopurilor supra%ordonate provoaca o apropiere pe parcursul careia grupurile isi pot
pierde in mod progresiv caracteristicile de idiosincrasie "ormind un nou in%group, de dimensiuni
mai mari. (n ast"el de proces este greu de conceput in multe situatii concrete, cind con"lictele
dintre grupurile rivale sint rezultatul unor antagonisme
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
20/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
21
"oarte vechi. in plus, pentru grupurile cu o lunga istorie, cum ar "i cele etnice, religioase sau
nationale, patrunderea intr%un in%group nou, mai cuprinzator, ar putea duce la aandonarea
caracteristicilor esentiale pentru de"inirea grupului originar si ar "i perceputa ca o amenintare la
adresa identitatii colective a memrilor sai.
Teoria identit atii sociale
in anii 4, cind cercetarile pe tema raporturilor intergrupuri erau inca rare si cind singura
interpretare non%individualista era cea a lui &heri" )1900, in Europa a "ost elaorata o teorie
care avea sa in"luenteze studiile ulterioare. Este voradespre teoria identitatii sociale )5a8"el
/ 5urner, 199, 19-0< 5a8"el, 19-1 care constituie in acelasi timp o expresie a unei teorii
generale a comportamentului social, dar si a metodologiei derivate din aceasta )?ogg /
$rams, 19--.
Opera lui 5a8"el s%a distins intotdeauna prin interesul viu mani"estat "ata de raporturile
intergrupuri. #rimele sale lucrari tratau prolema stereotipurilor )5a8"el, &heiDh / 7ardner,
190 precum si procesele cognitive si de valoare careproduceau stereotipurile )5a8"el, 1939<
5a8"el / FilDes, 190>. Elaorarea teoriei identitatii sociale este rezultatul 1 re"lectiilor
asupra importantei cercetarilor psihosociale, curente la s"irsitul anilor 04 si 2 al
experientelor e"ectuate in scopul identi"icarii conditiilor minimale care produc discriminarea
si pre8udecata.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
21/41
Re"lectiile teoretice isi propuneau sa o"ere o explicatie pentru puterea euristica limitata a
teoriilor si cercetarii psihosociale. &olutia originala prousa de 5a8"el in capitolul
AExperiments in a vacuumA )192 se azeaza pe ideile urmatoare:
1. Cunoasterea uni"ormitatilor comportamentale non%relationale, de exemplu cea a
legilor de conditionare sau a "enomenelor cognitive, cum ar "i corelatia iluzorie
)Chapman, 190, este esentiala, dar insu"icienta pentru "urnizarea unei explicatii
adecvate a comportamentului social uman. Ea este esentiala deoarece permite sa se
identi"ice modul in care interactiunile umane altereaza procesele de aza, prezinta
caracteristici proprii ce nu pot "i reduse la motivatii si cognitii de aza si pe care acestea
din urma nu le%ar putea prevedea.
2. (ni"ormitatile care caracterizeaza comportamentul social la nivel intra% si
interindividual nu pot caracteriza comportamentul dictat de apartenenta la grup. $cest
lucru se produce pentru ca identitatea, sau imaginea pe care o are individul despre sine,
este, in cele doua cazuri, di"erita structural: la nivelul grupului, individul nu se
)autopercepe ca un caz singular, ci ca un exemplu dintr%o categorie. #erceptia
categoriala a sinelui are consecinte psihologice< ele privesc procesele care intervin in
tratamentul in"ormatiilor si caracterul discriminatoriu sau egalitar al comportamentului.
Cele mai multe explicatii psihosociale au o putere euristica limitata deoarece ele se
azeaza pe generalizarea gresita a uni"ormitatilor de la nivelul intra% sau interindividual
la nivelul comportamentului categorial. $ceasta transpozitie )transpunere este o
consecinta a ideologiei individualiste )$llport, 192 con"orm careia
22
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
"unctionarea psihologica nu di"era la individul care este in"luentat de apartenetele sale la grup
"ata de individul care nu su"era aceasta in"luenta. 5ranspunerea la nivel categorial a teoriilor
valaile la alte niveluri este gresita deoarece 1 uni"ormitatile comportamentale pot "i di"erite
la niveluri di"erite si 2 aceste teorii nu argumenteaza caracterul opus a perceptiilor si nici pe
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
22/41
cel omogen al comportamentelor colective. $cestea sint criticile pe care 5a8"el )192 le aduce
teoriei "rustrare%agresiune a lui 'ollard )'ollard et al., 19>9 si erDo+itz )1902, 192.
>. Comportamentul social este in"luentat in mod ineluctail de normele si valorile unui mediu
dat. $st"el, legile generale de comportament social nu pot "i identi"icate decit daca, in opozitie
cu traditia nord%americana, se iau in considerare in"luentele culturale. (ni"ormitati di"erite in
cadrul unor contexte di"erite pot sta la aza aceluiasi proces, camu"lat de speci"icitati
culturale.
!nsu"icienta recunoscuta a interpretarilor generale si individualiste ale raporturilor intergrupuri
va duce la includerea conceptelor de identitate sociala si de continuum interindividual%
intergrupuri in teoria identitatii sociale.
1. 5a8"el )19- c, 19-1< 5a8"el / 5urner, 199 a reconsiderat di"icila prolema teoretica a
raportului grup%individ si a o"erit o solutie noua, care s%a adaugat putinelor solutii propuse de
teoriile interactioniste. &tructura psihologica ce realizeaza legatura individ%grup si accepta
procese si comportamente categoriale este identitatea sociala: acea parte a conceptului despre
sine )AeulA lui Mead, 19> derivata din constiinta apartenentei la unul sau mai multe
grupuri sau categorii sociale )5a8"el, 19- c, 19-1. $cest concept depaseste
limitarile interpretarilor individualiste. intr%adevar, in primul rind, distinctia dintre perceptia
sinelui ca individ singular si perceptia sinelui ca exemplar al unei categorii poate explica
"unctionarea psihologica di"erita la nivel individual si de grup. *a nivel de grup, dar nu si la
nivel individual, interactiunile dintre persoane se pot des"asura, de exemplu, con"orm
principiilor de asimilare si di"erentiere proprii proceselor de categorizare )5a8"el / FilDes,
190>< 'oise / &inclair, 19>< Filder / $llen, 19-. in al doilea rind, teza potrivit careia
individul este de"init ca memru al unui grup, grupul ca "acind parte din AeuA si identitatea
sociala ca "iind impartasita poate explica omogenitatea ce caracterizeaza perceptiile si
comportamentele categoriale. &a remarcam "aptul ca teoria identitatii sociale a lui 5a8"el
)19-1 se re"era mai ales la categorii largi, cum ar "i pro"esiile, grupurile nationale, etnice saureligioase. in cazul grupurilor reale, identitatea impartasita reprezinta cunoasterea normelor si
valorilor impartasite, interpretarea impartasita a statutului in%group%ului si out%group%urilor si
perceptia impartasita a schimarilor sociale curente si a cauzelor lor. !dentitatea sociala
trans"orma individul in suiect istoric si "ace posiila existenta grupurilor.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
23/41
Comportamentul social poate "i sau nu determinat de apartenentele categoriale. in amele cazuri, el
prezinta A"ormeA si uni"ormitati di"erite. $ceste teze sint incluse in cel de%al doilea concept
propus de 5a8"el )19- , 19-1.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
24/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
2>
2. Continuumul interindividual%intergrup reproduce modalitatile di"erite de interactiune
umana. *a polul interindividual se situeaza interactiunile dintre doi sau mai multi
indivizi dictate in exclusivitate de caracteristicile lor personale. *a polul intergrup se
situeaza interactiunile in"luentate exclusiv de apartenentele categoriale: de exemplu,
interactiunea dintre doi ministri de nationalitati di"erite sau dintre doua grupuri de
ministri reprezentind doua natiuni di"erite din cadrul Consiliului de Ministri al
Comunitatii Europene. #unctele intermediare reprezinta interactiuni oisnuite, adaptate
atit la atriutele personale, cit si la cele categoriale : de exemplu, intilnirea dintre doi
prieteni de nationalitati di"erite.
$cest concept, pe care 5a8"el il deriva de la &heri" / &heri" )193>, ridica o prolema
importanta. Este vora despre speci"icarea determinantilor interactiunii dintre memrii celor
doua grupuri la nivel intercategorial sau interindividual< daca grupurile vor avea un statut
di"erit, va "i necesar sa de"inim ce determina individul sa opteze pentru solutii individuale
sau colective ca sa isi elimine in"erioritatea sau sa%si apare superioritatea. 5a8"el )19- ,
19-1 o"era un raspuns original la aceasta prolema.
'upa cum am aratat, elaorarea teoriei identitatii sociale a "ost in mare masura in"luentata
de cercetarile pe tema conditiilor minimale de discriminare inter%grupuri. intr%unul din
studiile e"ectuate in taerele de vara, &heri" insusi )1900 remarcase aparitia 8udecatilor
negative "ata de out%group, chiar inainte ca "aza de competitie sa "ie introdusa in experiment.
erguson si elle )190 constatasera ca, intr%o situatie de non%competitie, prezenta unui
out%group care e"ectua aceleasi sarcini era o conditie su"icienta pentru ca in%group%ul sa%si
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
25/41
supraestimeze propriile rezultate. $sadar, introducerea oiectivelor materiale antagoniste nu
este o conditie necesara a discriminarii si a ias%ului in "avoarea in%group%ului.
Comportamentele discriminatorii si pre8udecatile pot "i provocate de alte cauze decit cele
materiale, "apt care ridica prolema identi"icarii conditiilor minimale de discriminare
intercategoriala.
intr%unul din primele experimente pe aceasta tema, Raie si ?or+itz )1909 au descoperit
ca includerea suiectilor in categorii si destinul lor comun de grati"icare sau de privare
constituiau conditii su"iciente pentru supraestimarea in%group%ului. 5a8"el a studiat prolema
conditiilor intergrupuri minimale, susceptiile de a provoca discriminarea. in acest scop,
impreuna cu lament si alti colaoratori )5a8"el et al, 191, a construit un model original
cunoscut su numele de paradigma grupurilor minimale. Con"orm acestei paradigme, pe aza unei repartitii aritrare a suiectilor se constituie doua grupuri. &uiectii nu stiu care
sint memrii in%group%ului si care sint memrii out%group%ului< in plus, pentru a evita
aparitia incompatiilitatilor interindividuale sau intergrupuri, se elimina interactiunile
interpersonale. &uiectii aloca, la liera alegere, o suma de ani unuia dintre doi indivizi
anonimi, identi"icati doar printr%un numar: unul este memru al in%group%ului, celalalt al
out%group%ului. 'eoarece suiectii nu se recompenseaza niciodata pe ei insisi, este exclus ca
optiunea lor sa "ie in"luentata de pro"itul personal !v. capitolul =!!< ?ogg / $rams, 19--<
'iehl, 1994. in
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
26/41
2
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
consecinta, singura variaila independenta a experimentului este distinctia intre AnoiA si AeiA.
Modul in care ea opereaza, conduce spre o identitate sociala minimala< suiectii sint constienti ca
apartin unui grup chiar daca acesta este minim de"init sau deloc. 'e exemplu, un grup pre"era
pictorul lee, iar celalalt pe andinsDi )5a8"el et al., 191< un grup este de"init prin G,celalalt
prin F prin tragerea la sorti )illig / 5a8"el, 19>< &achdev / ourhis, 19-, 1991. #aradigma
incearca sa elimine cauzele cunoscute, materiale sau psihologice ale discriminarii.
in studiile azate pe acesta paradigma, suiectii recurg la alegeri discriminatorii: ei aloca mai
multi ani memrilor in%group%ului decit memrilor out%group%ului. in plus, ei pre"era ca in%
group%ul sa realizeze un pro"it net in"erior, daca ast"el pot cistiga mai mult decit out%group%ul.
#erceptia mediului social in "unctie de propria categorie si de o alta este deci o conditie necesara
si su"icienta a discriminarii in "avoarea in%group%ului. E"ectul discriminatoriu a "ost oservat
la "emei si arati de virste di"erite, apartinind unor culturi di"erite )=aughan, 5a8"el / Filliams,
19-1< Fetherell, 19-2< MessicD / MacDie, 19-9< ourhis, 199.
!nterpretarea e"ectului discriminatoriu s%a azat pe conceptele de categorizare, comparatie sociala
si identitate sociala )5urner, 193< 5a8"el / 5urner, 199< 5a8"el, 19- c, 19-1. Con"orm acestei
interpretari, indivizii organizeaza realitatea sociala incluzindu%se pe sine si pe ceilalti in categorii
semni"icative< ast"el, "ormarea identitatii sociale devine o consecinta a perceptiei categoriale de
sine, a constiintei apartenentei. 5a8"el )19- c "ormuleaza ipoteza ca indivizii aspira la
o identitate sociala pozitiva, adica isi doresc sa apartina unor grupuri valorizate din punct de
vedere social. Criteriul de valoare nu este asolut, ci relativ: in%group%ul are valoare daca este
perceput ca superior out%group%ului< deci valoarea in%%group%ului apare ca urmare a superioritatii
acestuia "ata de out%group. in a"ara unei "unctii motivationale, discriminarea are si o "unctie
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
27/41
cognitiva: ea di"erentiaza categoriile si, prin aceasta, ordoneaza si simpli"ica realitatea. 5otusi, o
interpretare a e"ectului discriminatoriu azata doar pe procesele de asimilare si de di"erentiere
)'oise, 190, 19-< 'eschamps, 19- este insu"icienta. $ceste doua procese cognitive nu
demonstreaza caracterul asimetric al di"erentierii, mereu "avoraile in%group%ului )van
nippenerg / FilDe, 199< Capozza / =olpato, 1994. 'iscriminarea poate avea deci si
determinanti psihologici cum ar "i nevoia de a"ilieri sociale pozitive si utilizarea strategiilor
comparative. Celelalte ipoteze cuprinse in teoria identitatii sociale se re"era la: 1 pertinenta com%
paratiilor speci"ice in de"inirea valorii in%group%ului< 2 utilizarea strategiilor individuale sau
colective vizind rezolvarea e"ectelor unei identitati sociale negative, daunatoare stimei de sine )v.
capitolul =!!.
in ceea ce priveste pertinenta comparatiei sociale, se presupune ca, pentru a de"ini si construivaloarea in%group%ului, indivizii aleg 1 out%group%uri percepute drept asemanatoare in%group%ului
din punctul de vedere al statutului, al competentei si al atitudinilor< 2 out%group%uri superioare
sau in"erioare in cazul in care di"erenta de statut este considerata ilegitima sau instaila )5a8"el,
19- c, 19-1. 'at "iind ca, intr%o comparatie, se cauta elementele propriei superioritati,
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
28/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
23
perceptia unui alt grup drept asemanator sau perceptia unei nepotriviri de statut drept
ilegitima sau instaila ar determina o discriminare si un bias in "avoarea in%group%ului.
$ceste ipoteze sint con"irmate de date otinute in urma studiilor e"ectuate asupra unor
grupuri reale. in timpul cercetarilor e"ectuate in !talia, s%a constatat ca medicii din spitale
considera in%group%ul superior out%group%ului din mai multe puncte de vedere atunci cind se
alege ca re"erent categoria medicilor universitari decit atunci cind re"erent este categoria
avocatilor. 'intre cele doua categorii, a medicilor universitari este considerata cea mai
asemanatoare.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
29/41
igura # - Reprezentarea schematica a teoriei identitatii sociale )v. 5alor / Moghaddam, 19-.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
30/41
20
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
Mai mult, medicii din spitale accentueaza valoarea propriilor atriute pozitive atunci cind se
compara cu cei din industrie. $ceasta accentuare dispare in cazul comparatiei cu in"irmierii,
deoarece medicii le atriuie celor din industrie un statut ilegitim superior, iar in"irmierilor, un
statut in"erior legitim si stail )Capozza / Manganelli, Rattazzi, 1992< pentru perceptia
similaritatii, v. ro+n / $rams, 19-0< 'iehl, 19--< Roccas / &ch+artz, 199>.
$partenenta la grupuri non%apreciate sau mai putin apreciate decit altele provoaca o indispozitie,
chiar o su"erinta. Oamenii aspira sa modi"ice situatia existenta si sa otina o imagine pozitiva
despre sine. $ceste oiective pot "i atinse prin intermediul strategiilor de actiune care privesc
individul in sine sau intreg grupul )5a8"el, 19-1.
!potezele re"eritoare la comportamentele determinate de nevoia de a%si doindi o identitate sociala
pozitiva, adica privitoare la dinamica relatiilor intergrupuri, sint reprezentate in diagrama din
"igura 1 )v. 5alor / Moghaddam, 19-, p. . 'e remarcat premizele ca valoarea in%group%ului
depinde de comparatia cu alte grupuri. !dentitatea sociala este nesatis"acatoare atunci cind in%
group%ul este considerat in"erior out%group%ului din puncte de vedere importante cum ar "i
puterea, unastarea si gradul de dezvoltare socio%economica. O identitate sociala
nesatis"acatoare, negativa sau mai putin pozitiva decit se doreste, determina indivizii sa recurga
la strategii de ameliorare a stimei de sine. $legerea strategiei depinde de perceptia de ansamlu a
situatiei, anume de intrevederea unor alternative la raportul intergrupuri existent.
'aca nu exista alternative, adica dezavanta8ul in%group%ului este considerat 8ust )legitim si
inalterail )stail, sint adoptate strategii de tip individual, cum ar "i moilitatea sociala: individul
incearca sa aandoneze in%group%ul dezavanta8at pentru a patrunde in out%group%ul valorizat. in
opinia lui 5a8"el )19-1, se recurge la aceasta strategie atunci cind "rontierele intercategoriale sint
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
31/41
percepute drept permeaile, adica atunci cind nu exista ostacole oiective in calea AtreceriiA la
out%group sau ostacole suiective in calea aandonarii in%group%ului. !ata un exemplu de
moilitate sociala: in !talia, grupurile regionale din 6ord si &ud prezinta atriute culturale
di"erite. in plus, societatea septentrionala a atins un stadiu de dezvoltare socio%economica mai
avansat decit societatea meridionala, di"erenta inca si mai accentuata in anii 34 si 04. in acei ani,
oamenii din &ud, care considerau dezavanta8ul in%group%ului legitim si stail, isi rezolvau prole%
mele materiale si psihologice emigrind in 6ord, singuri sau impreuna cu "amiliile lor, si incercind
sa se integreze in societatea septentrionala. 5entativa lor de a adopta dialectele locale demonstra
clar dorinta de a "i asimilati. in acelasi timp, cei din 6ord utilizau strategii care vizau conservarea
si chiar extinderea superioritatii lor socio%economice. 'upa cum a"irma 5a8"el )19-1, in general
grupurile superioare considera instaila superioritatea lor.
$ doua strategie individuala este comparatia interpersonala din interiorul grupului. $ceasta este
adoptata atunci cind "rontierele intercategoriale sint considerate impermeaile, adica atunci cind
memrii grupului dezavanta8at considera ca exista ostacole in calea ..treceriiA lor la out%group%ul
superior si a aandonarii
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
32/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
2
in%group%ului in"erior. &trategia are darul de a ameliora stima de sine prin cres%terea nu doar a
identitatii sociale, ci si a identitatii personale.
$tunci cind exista alternative la situatia data, adica in cazul in care dezavanta8ul in%group%ului este
considerat ilegitim sau instail, se adopta strategii de tip colectiv pentru cresterea identitatii sociale si
a stimei de sine. (na dintre acestea este creativitatea sociala: memrii grupului in"erior propun
dimensiuni noi de com%paratie cu a8utorul carora in%group%ul poate "i considerat superior in
raport cu out%group%ul. (n exemplu de creativitate sociala poate "i gasit intr%un studiu e"ectuat
in $nglia, pe muncitorii dintr%o uzina de motoare pentru avioane )ro+n, 19-. Memrii grupului
in"erior )sectorul #roductie considerau ilegitima si instaila in"erioritatea lor in raport cu
grupul superior imediat urmator in ierarhie )sectorul 'ezvoltare. Ei au propus o dimensiune noua
de comparatie % responsailitatea % sustinind "aptul ca motoarele construite in sectorul lor erau
instalate direct pe avioane, in timp ce motoarele construite in sectorul 'ezvoltare s"irseau pe anca
de proa )ro+n, 190, p. 10. $ceste a"irmatii au constituit premisapentru revendicarea unui
salariu egal sau mai mare si pentru modi"icarea raportului existent intre statuturi.
Celelalte strategii colective includ rede"inirea atriutelor si competitia sociala. in primul caz, grupul
dezavanta8at considera respectaile atriutele negative tradi%tionale. in al doilea caz, grupul isi a"irma
propria superioritate in "ata atriutelor traditionale ale out%group%ului.
Cele doua strategii au "ost utilizate in !talia, in anii 4. 'upa ce tinerii contestasera valorile
societatii industriale si ale crizei economice din 6ord, meridionalii au considerat in"erioritatea
lor in8usta si instaila. $u aparut ast"el conditiile de valorizare a propriului grup si a propriei
identitati. *ocuitorii &udului au propus ca ideal atriutul tipic al in%group%ului pina atunci negativ
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
33/41
si anume caracterul pasional, si si%au revendicat, negindu%le grupului nordic, trasaturile pozitive
ale acestui caracter: tenacitatea, stapinirea de sine, sirguinta. 6ordicii au reactionat exacerind
di"erentierea si ias%ul in "avoarea in%group%ului)Capozza, onaldo / 'i Maggio, 19-2.
Reactiile grupurilor superioare la strategiile adoptate de catre grupurile in"erioare pot cauza
competitie, con"lict si schimare sociala.
!potezele privitoare la dinamica relatiilor intergrupuri au "ost con"irmate de numeroase
experimente. 5urner si ro+n )19-, CaddicD )19-2, ro+n si Ross )19-2, Ellemers, van
nippenerg si FilDe )1994, ourhis )199 au demonstrat in"luenta perceptiilor de legitimitate si
stailitate asupra comportamentului discriminatoriu si asupra ias%ului in "avoarea in%group%ului )v.
si &achdev / ourhis, 19-, 1991< Mullen, ro+n / &mith, 1992. Ellemers si van
nippenerg )Ellemers et al., 19--< Ellemers si van nippenerg / FilDe, 1994<van nippenerg / Ellemers, 1994 au con"irmat ipoteza ca memrii grupurilor cu "rontiere
permeaile se identi"ica intr%o mai mica masura cu in%group%ul decit memrii grupurilor cu
"rontiere impermeaile. in raport cu acestia din urma, primii mani"esta o identi"icare mai
puternica cu grupurile cu statut mai elevat. $st"el se con"irma ipoteza con"orm careia perceptia
permeailitatii ar "i o conditie
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
34/41
2-
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
a moilitatii )v. si Ellemers, FilDe / van nippenerg, 199>. Conceptul de perceptie a
permeailitatii si ipoteza in"luentei sale asupra identi"icarii cu in%group%ul sint importante din
punct de vedere teoretic deoarece permit de"inirea conditiilor in care interactiunile se supun
uni"ormitatilor de comportament inter%individual, precum si conditiilor evocatoare ale
comportamentului intergrupuri.
5eoria identitatii sociale a intimpinat si critici. Cele mai importante se re"era la ipoteza stimei de
sine )?ogg / $rams, 1994, p. >>. ata in "ata se a"la doua ipoteze: 1 discriminarea
intergrupuri deriva din nevoia de a valoriza propria identitate sociala )deci discriminarea este o
variaila dependenta de procesul motivational< 2 discriminarea, variaila independenta,
valorizeaza identitatea si mareste stima de sine. $ doua dintre aceste ipoteze a "ost con"irmarea
de catre OaDes si 5urner )19-4 si &emre si &mith )19-3. in cadrul experimentului e"ectuat de
&emre si &mith, suiectilor li se cerea sa o"ere recompense "ie memrilor out%group%ului, "ie
memrilor amelor grupuri. in acest ultim caz, suiectii "ie erau oligati sa acorde sume egale sau
discriminatorii, "ie erau lasati sa aleaga intre o distriutie paritara si o distriutie discriminatorie.
&%a dovedit casuiectii care "avorizasera propriul grup, in mod lier sau prin constringere, se
caracterizau printr%o stima de sine superioara celei mani"estate de catre suiectii a"lati in celelalte
situatii. in plus, cu cit "usesera mai discriminanti suiectii, cu atit era mai mare stima lor de sine.
$st"el se veri"ica ipoteza con"orm careia discriminarea mareste stima de sine.
#entru a con"irma interpretarea motivationala a comportamentului discriminatoriu este necesar ca
discriminarea sa derive din nevoia de a valoriza identitatea sociala. Experimentele e"ectuate in
aceasta directie au dat rezultate amigue, unele "avoraile, altele opuse e"ectului stimei de sine
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
35/41
)?ogg / $rams, 1994< ?ogg / &underland, 1991. !nterpretarea motivationala a "ost declarata
insu"icienta )?ogg / $rams, 1994. 'e "apt, rezultatele studiilor de testare a e"ectului
determinant al stimei de sine nu sint atit amigue, cit inadecvate. #entru a veri"ica daca
discriminarea deriva din nevoia unei identitati pozitive, au "ost create mai multe niveluri ale
stimei de sine, azate pe prezumtia ca ele ar determina diverse grade de di"erentiere intre in%
group si out%group. $ceste niveluri ale stimei de sine au "ost construite pe aze minimale, "ara
vreo legatura cu succesul sau esecul personal )?ogg / &underland, 1991. 'e "apt,
testul ipotezei motivationale nu necesita manipularea stimei de sine ca atare, ci a stimei de sine
dependenta de apartenenta categoriala, adica stima de sine colectiva )CrocDer / *uhtanen,
1994. 5eoria identitatii sociale cuprinde postulatul ca indivizii aspira la o identitate sociala si
personala pozitiva, insa nu a"irma ca, atunci cind identitatea personala devine mai putin pozitiva,
discriminarea este strategia pre"erata pentru a recapata sau mari stima de sine.
Busti"icarea motivationala a e"ectului discriminatoriu a suscitat critici din partea lui Raie si a
colaoratorilor sai )Raie / ?or+itz, 19--< Raie, &chot / =isser, 19-9. intr%unul din
experimentele lor, Raie, &chot si =isser )19-9 au dat o interpretare di"erita e"ectului stimei de
sine. Con"orm acesteia, discriminarea ar avea determinanti oiectivi: individul da mai multi ani
memrilor
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
36/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
29
in%group%ului decit celor ai out%group%ului, asteptindu%se ca si ceilalti memrii ai in%group%ului sa
urmeze aceeasi strategie de "avoritism. Oiectivul "inal al individului ar "i cel de maximizare a
avanta8elor economice personale )pentru o opinie contrara, v. 7agnon / ourhis 1992.
5eoria identitatii sociale a dat nastere unor modele si teorii noi, cum ar "i teoria celor cinci
stadii a lui 5alor si Mcirnan )19-, v. paragra"ul urmator precum si modelul propus de
?inDle si ro+n )1994< ro+n et al., 1992. ?inDle si ro+n )1994 au "ormulat ipoteza con"orm
careia a recurge la comparatie pentru valorizarea propriei identitati sociale nu este o procedura
generala, ci una speci"ica grupurilor cu o ideologie comparativa si colectivista )5riandis et al.,
19--. Caracterul non%general al procesului de comparatie ar putea explica de ce, in anumite
cercetari, identi"icarea cu in%group%ul si di"erentierea in "avoarea sa nu sint corelate.
5o t din teoria identitatii sociale a luat nastere si interpretarea generala a comportamentului de
grup. Este vora despre teoria auto%categorizarii propusa de 5urner si colaoratorii sai )5urner,
19-3< 5urner et al., 19-. Ca teorie a raporturilor intergrupuri, ea contine ipoteze si concepte care
nu au "ost incluse in teoria identitatii sociale: 1 conditiile de constituire spontana a
dichotomiilor in%group % out%group< 2 conditiile care, intr%un context dat, "ac o apartenenta
de grup salienta, determinind ast"el tranzitia de la perceptia sinelui in termeni personali la
perceptia sinelui in termeni categoriali )conditiile de salienta sint: accesiilitatea categoriei si
caracterul reprezentativ al exemplarelor< v. OaDes, 19-< OaDes, 5urner / ?aslam, 1991. O
ipoteza implicita a teoriei identitatii sociale a"irma ca, atunci cind o categorizare in%group % out%
group devine salienta,coeziunea si cooperarea intragrup, precum si discriminarea si competitia
inter%grupuri se accentueaza.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
37/41
5eoria identitatii sociale este o incercare originala de interpretare non%reductionista a raporturilor
intergrupuri. #otentialul sau euristic nu este limitat de "aptul ca multe dintre ipoteze nu au "ost
de"initiv con"irmate si ca unele relatii nu prezinta caracterul de generalitate presupus.
5eoria celor cinci stadii
5eoria celor cinci stadii, propusa de 5alor si Mcirnan )19-< v. si 5alor / Moghaddam,
19-, poate "i considerata o rami"icatie a teoriei identitatii sociale. #lecind de la teza ca raportul
intre doua grupuri este rareori unul de paritate, teoria isi propune, in esenta, sa de"ineasca
conditiile care determina memrii unui grup de"avorizat sa accepte sau sa respinga pozitia in%group%
ului. Originalitatea teoriei consta in perspectiva istorica ce presupune luarea in considerare a unui
numar mare de "actori, inclusiv procese macrosociale in des"asurare pe termen lung. Modelul
presupune ca toate raporturile intergrupuri traverseaza aceleasi stadii evolutive si ca memrii
grupurilor de"avorizate dispun de mai multe optiuni comportamentale, care merg de la a accepta
starea de in"erioritate si pina la a
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
38/41
>4
&5EREO5!#(R!, '!&CR!M!6$RE s! RE*$t!! !65ER7R(#(R!
intreprinde actiuni individuale sau colective, supuse sau nu normelor prescrise de sistemul in
vigoare. Ca si in teoria identitatii sociale, accentul se pune mai mult pe perceptie decit pe
realitatea oiectiva a contextului intergrupuri< se acorda o atentie deoseita proceselor de
atriuire si de comparatie sociala.
#rimul stadiu se caracterizeaza prin relatii intergrupuri rigide. $ici, raporturile de putere intre
grupuri nu 8usti"ica decit comparatiile interpersonale din interiorul in%group%ului. Memrii grupului
de"avorizat au tendinta sa%si reproseze vina pentrudezavanta8ul lor social. #e parcursul celui de%al
doilea stadiu apare o ideologie de tip individualist con"orm careia capacitatile si e"orturile
individuale determina conditia sociala a "iecarui individ. rontierele dintre grupuri sint
considerate permeaile. $l treilea stadiu se caracterizeaza printr%o strategie de moilitate sociala
ascendenta, adoptata de catre indivizii cei mai inzestrati in scopul doin%dirii unei identitati
sociale satis"acatoare. in caz de esec, ei invoca explicatii de tip extern re"eritoare la apartenentele
categoriale, precum si ideea ca imunatatirea situatiei individuale este suordonata imunatatirii
situatiei in%group%ului. in cadrul celui de%al patrulea stadiu, memrii grupului de"avorizat adopta
strategiile de creativitate sociala de"inite de teoria identitatii sociale. $l cincilea si ultimul stadiu
presupune o competitie intre grupuri, pina cind unul dintre ele devine victorios. in aceasta "aza
intra in con"lict doua interpretari ale realitatii sociale. 7rupul superior nu considera legitime decit
comparatiile interindividuale< el sustine ca "rontierele intre grupuri sint permeaile si ca oricine
poseda calitatile necesare poate atinge cele mai inalte pozitii sociale. in schim, grupul
in"erior incura8eaza comparatiile intergrupuri si incearca sa demonstreze existenta categoriilor
rigide si a "rontierelor intergrupuri impermeaile.
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
39/41
$spectele "undamentale ale teoriei au "ost veri"icate de doua studii experimentale )5alor et
al, 19-< Fright, 5alor / Moghaddam, 1994. in po"ida putinelor dovezi empirice, teoria celor
cinci stadii apare ca o incercare interesanta de a studia raporturile intergrupuri. Ea tine cont de
evolutia istorica a proceselor micro% si macrosociale, "ara insa a renunta la veri"icarea
experimentala. Cu toate acestea, teoria da nastere unei intreari "undamentale, la care nu s%a
raspuns in lucrarile aparute pina in prezent: cum este posiil ca toate raporturile intergrupuri sa
evolueze urmind aceleasi stadii, intr%o ordine neschimataH &tudiile pe tema relatiilor intergrupuri
indica "aptul ca toate con"lictele intre grupuri sint eterogene si prezinta caracteristici di"erite in
"unctie de contextul social si de perioada istorica.
Concluzii
in studiul raporturilor intergrupuri, teoriile care adopta perspectiva individuala explica
mani"estarile individuale ale pre8udecatilor si discriminarii, precum si variailitatea lor inter% si
intrasuiectiva. 5eoria Atapului ispasitorA arata de ce stereotipurile se propaga rapid si de ce
mani"estarile de ostilitate "ata de out%group apar "recvent in perioade de "rustrare di"uza. 5otusi,
aceste teorii nu explica
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
40/41
RE*$t!! !65ER7R(#(R!: #EREC5!=E C*$&!CE s! CO65EM#OR$6E
>1
-
8/20/2019 Relatii intergrupuri
41/41
intr%o maniera adecvata "enomenele colective de pre8udecata si discriminare, si nici dinamica
relatiilor dintre grupurile sociale: de exemplu, tranzitia de la un raport de competitie la unul de
coordonare, trecerea de la acceptare la incercarea de a modi"ica ierarhia statutului.
5eoriile "ondate pe perspectiva intergrupuri explica la rindul lor "enomenele colective de
pre8udecata si discriminare, insa nu 8usti"ica nici variailitatea suiec%tiva, nici atitudinea constanta
de respingere a out%group%ului din partea unor persoane. 'intre teoriile incluse in perspectiva
intergrupuri, cele mai importante si complementare totodata sint cele ale lui 5a8"el si &heri". intr%
adevar, con"lictele intre grupuri au "ie determinanti reali, "ie psihologici. in plus, ele sint
consecinta unor incompatiilitati intre aspiratiile materiale, precum si a unor incompatiilitati intre
dorintele de valorizare a propriei identitati.
Cit despre stereotipuri, ele nu re"lecta doar con"licte materiale si nu apar numai in scopul de a
valoriza in%group%ul. Ele deriva si din procesele ce carac%terizeaza "unctia cognitiva umana.
Cognitia sociala a identi"icat procesele si ias%ul cognitiv care in"luenteaza "ormarea
stereotipurilor, in special cele legate de grupurile ma8oritare si minoritare )v. de exemplu MacDie
/ ?amilton, 199>< ?amilton / &herman, 19-9< MessicD / MacDie, 19-9. 'eci,
discriminarea unui grup poate depinde exclusiv de evaluari ce rezulta din procese
cognitive generale. in plus, unele studii recente au identi"icat anumite reguli sociale care permit
atriuirea stereotipului categorial unor exemplare singulare, deci discriminarea acestora )v. de
exemplu, *eens et al., 199< ;zert et al., 199. in analiza raporturilor intergrupuri, se a8unge la o
mai una intelegere a "enomenelor de pre8udecata si discriminare prin intermediul modelelor
cognitive reprezentate de teoriile studiate in acest capitol.