Download - referat materiale compozite 2003
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
1/13
MATERIALE COMPOZITE MODERNE PENTRU REABILITAREA
STRUCTURILOR
4.1 ASPECTE GENERALE
4.1.1 Definirea sistemelor compozite
Progresul inregistrat in fabricarea materialelor compozite si anumite dezavantaje pe
care le prezinta solutiile traditionale de reabilitare structurala favorizeaza in prezent extinderea
utilizarii compozitelor cu matrice polimerica (CMP) la consolidarea structurilor de rezistenta.
Materialele compozite sunt sisteme multifazice obtinute pe cale artificiala, prin
asocierea a cel putin doua materiale chimic distincte, cu interfata de separare clara intre
componente, fig.4.1, iar materialul compus rezultat este creat in scopul obtinerii unor proprietati
care nu pot fi obtinute de oricare dintre component lucrand individual.
Fig. 4.1 Fazele sistemului compozit. a. faza continua (matricea), b. faza dispersa
(armatura), c. interfata
Sistemele sunt definite drept compozite doar daca proprietatile fazelor individuale
difera substantial in raport cu cele ale materialelor rezultate in urma asocierii. Definirea
unor materiale cu termenul general de compoziteeste bazata pe schimbarea semnificativa a
caracteristicilor materialelor compozite fata de a componentelor initiale. Cele mai multe
compozite au fost realizate pentru a obtine materiale cu proprietati mecanice superioare si pentru
a imbunatati performantele acestora in conditii severe de solicitare.
Compozitele cuprind cel putin o faza discontinue (armatura) inglobata intr-o faza
continua (matrice). Proprietatile compozitelor sunt determinate de caracteristicile fazelor
componente, distributia acestora si interactiunea dintre ele. Aceste proprietati se pot
evalua prin sumarea contribufiilor fractiunilor volumetrice ale fazelor sau pot rezulta
printr-o interactiune sinergetica, astfel ca proprietatile nu se pot stabili prin aditionarea
c
1
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
2/13
S-a constatat ca apar modificari evidente ale proprietatilor sistemelor multifazice
daca armarea se realizeaza cu fibre, fractiunea volume
armatura depasind 10%, iar proprietatile armaturii sunt cel putin de 5 ori mai ridicate decat ale
matricei [ 1 ].
La compozitele cu fibre continue se presupune ca armatura este principalul
component portant, iar matricea indeplineste functiunile de protectie si transfer al
eforturilor intre componentele portante.
Piesa elementara a stratificatului compozit este lamela alcatuita dintr-un esantion de matrice
si fibre aranjate in modul in care aceste componente sunt dispuse in ansamblul produsului
compozit, fig.4.2.
4.1.2 Rolul fazelor in stabilirea proprietatilor materialelor compozite armate cu fibre
4.1.2.a Matricea
Functiunile pe care le indeplineste matricea in ansamblul compozit sunt urmatoarele:
i. stabileste forma definitiva a produsului realizat din materialu compozit;
2
Fig. 4.2 Alcatuirea lamelelor compozite armate cufibre, a. cu armare unidirectionala, b. armare cu
t t l (t t )
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
3/13
iv. impiedica flambajul fibrelor deoarece fara mediul continuu de
sustinere laterala armatura nu este capabila sa preia eforturi de
compresiune;
v. asigura contributia principala la stabilirea rezistentei si rigiditatii in
directie normala pe fibre;
vi. matricea constituie mediul de transmitere a eforturilor prin compozit
astfel ca la ruperea unei fibre reincarcarea celorlalte se poate realiza
prin contactul la interfata;
vii. permite redistribuirea concentrarilor de tensiuni si deformatii evitand
propagarea rapida a fisurilor prin compozit;
viii. stabileste continuitatea transversala dintre lamelele ansamblului
stratificat;
ix. previne efectele corozive si reduce efectele abraziunii fibrelor;
x. asigura compatibilitatea termicS si chimicS in raport cu materialul de
armare.
4.1.2.D Armatura
Ideile principale care trebuie retinute in legatura cu folosirea fibrelor si rolul
acestora la armarea compozitelor polimerice se refera la:
. caracteristicile unidimensionale ale fibrelor armaturii contribuie la cresterea rezistentelor
si a constantelor elastice in principal dupa directia fibrelor, desi unele contributii
"laterale "nu sunt excluse,
cresterea valorilor constantelor elastice si a rezistentelor compozitului este
proportionala cu fractiunea volumetrica de fibra dispusa paralel cu directia efortului
aplicat, atata vreme cat matricea polimerica asigura invelirea corecta a fibrelor si
transferul eforturilor intre componente,
in cazul unor anumite fractiuni volumetrice de fibra si dispunerile geometrice ale
armaturii, rezistenta si modulul de elasticitate la intindere al compozitului creste prin
sporirea rigiditatii relative a armaturii fata de matrice,
. fibrele trebuie sa aiba caracteristici geometrice uniforme, variatii reduse ale rezistentelor
individuale si stabilitatea proprietatilor in timpul operatiunilor de manipulare si punere in opera.
4.1.2.C Interfata armatura-matrice
3
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
4/13
compozitului, iar cedarea la interfata este de multe ori critica pentru caracteristicile fizico-
mecanice ale sistemului multifazic.
4.1.3 Probleme specifice utilizarii compozitelor polimerice in structurile ingineresti
Proprietatile compozitelor polimerice armate cu fibre (CPAF) sunt influentate in
mod semnificativ de directia de solicitare, cu exceptia compozitelor armate cu fibre
scurte distribute aleatoriu. La compozitele armate unidirectional caracteristicile mecanice
au valori maxime in directia fibrelor (longitudinala) si minime in directie normala pe
fibre (transversale). O dependenta unghiulara asemanatoare se observ si la proprietatile
termofizice (de exemplu coeficientul de dilatare termica sau conductivitatea termica etc).
Armarea bidirectional sau multidirectional a CMP echilibreaza valorile proprietatilor
fizico-mecanice. Desi mai reduse decat valorile in directia longitudinala, acestea mentin avantajul
unui raport favorabil rezistenta/densitate sau modul de elasticitate/densitate.
De asemenea, la sistemele compozite exists posibilitatea de repartizare si orientare a
armaturii astfel incat sa rezulte un material compozit cu proprietati dirijate.
Proiectarea devine astfel un proces complex, incluzand simultan etapele: material, element,
structura compozit.
Stratificatele alcatuite din lamele compozite se degradeaza progresiv fiind evitata
cedarea totala instantanee. Mecanismele de degradare si cedare structurala ale stratificatelor din
CMP difers substantial fata de cele specifice metalelor. CMP armate cu fibre au o capacitate
superioara de amortizare a vibratiilor.
Cele mai multe CMP sunt rezistente la actiunea agen tilor agresivi; de obicei exista
pentru orice situatie de exploatare cate un material compozit care ar putea fi utilizat acolo unde
folosirea altor materiale structurale (conventionale) este contraindicata. Totusi, unele compozite
polimerice absorb umiditatea atmosferica suferind modificari dimensionale si stari de tensiuni
suplimentare.
Degradarea comportarii mecanice a CMP se poate produce si datorita radiatiilor
ultraviolete sau temperaturilor ridicate.
Produsele din CMP se pot realiza la standarde ridicate de precizie pentru un numar
redus de faze tehnologice in procese simple (manuale) sau automatizabile, specifice productieiindustrial de masa.
4
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
5/13
deformatie se reflecta si asupra rezistentei la rupere, de aceea pentru a obtine o imagine reala a
comportarii CMP sunt necesare incercari la rupere prin fluaj.
Multe CMP sunt anizotrope, fie datorita intentiei producatorului de a le imbunatati
proprietetile pe o directie (cazul CMP armate unidirectional sau cu straturi neechilibrate), fie ca
rezultat al operatiilor tehnologice de formare. La unele CMP modulul de elasticitate la intindere
difera de valoarea corespunzatoare la compresiune si incovoiere.
4.2 FIBRE PENTRU ARMAREA COMPOZITELOR POLIMERICE
4.2.1 Aspecte generaie
Fibrele reprezinta constituentul cel mai important al compozitului intrucat natura,
fractiunea volumetrica si orientarea acestora determina caracteristicile mecanice principale, adica
rezistentele si modulii de deformatie elastica la solicitarile uzuale, precum si costul CMP.
Fibrele folosite la armarea CMP solicitate la intindere trebuie sa aiba rezistente si
moduli de elasticitate cu valori mari, alungire la rupere si durabilitate corespunzatoare, tenacitate
buna si cost redus. Diametrele fibrelor trebuie sa fie suficient de mici pentru a asigura o suprafate
specifica mare de transfer a tensiunilor prin forfecare/aderente cu masa de baza. De asemenea
diametrele mai mici reduc posibilitatea de dezvoltare a defectelor de suprafata.
Cele mai multe fibre au sectiunea transversala circulara, acestea avand o comportare
mai buna la interfate cu matricea polimerica.
4.2.2 Fibre din sticla
Fibrele din sticla se utilizeaza extensiv la armarea matricelor polimerice, avand caprincipale avantaje costul relativ redus si rezistente mecanice convenabile. Principalele
dezavantaje constau in valoarea mai redusa a modulului de elasticitate, rezistenta nesatisfacatoare
la abraziune, precum si aderenta necorespunzatoare la matricea polimerica in prezenta apei.
Aderenta redusa necesita folosirea unor agenti de cuplare pentru tratarea suprafetei fibrelor.
Rezistentele mecanice ale compozitelor armate cu fibre din sticla sunt influentate
semnificativ de forma in care se foloseste materialul de armare.
Rovingul unidirectional este un ansamblu de filamente continue din sticla (cu diametrele
5
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
6/13
Calitatea aderentei dintre fibra de sticla si matricea polimerica afecteaza
substantial proprietatile mecanice ale compozitului si rezistenfa la actiunea agresiva a
mediului. Prin tratarea fibrelor cu un agent de cuplare se asigura o regiune de interfata
corespunzatoare transferului dintre fazele componente ale compozitului cu matrice
polimerica.
Prezenta apei la interfata inrautateste comportarea mecanica a fibrelor prin
adancirea microfisurilor de la suprafata armaturilor. Totusi se poate aprecia ca fibrele din
sticla sunt armaturi convenabile deoarece au pretul de cost scazut, caracteristici mecanice
bune si rezistenta acceptabila la actiunea agresiva a mediului daca sunt protejate
corespunzator.
Aceste fibre au caracteristici mecanice avantajoase; in general, pe masura cresterii
modulului de elasticitate se reduce rezistenta la tractiune si alungirea specifica la rupere.
Fibrele din carbon se comporta liniar elastic pana la rupere, fig. 4.3, iar ruperea este
fragila. Atat fibrele din grafit cat si cele din carbon sunt rezistente la actiuni agresive ale
mediului inconjurator dar trebuie tratate pentru a fi "udate" corespunzator de matricele
polimerice.
Principalul dezavantaj al acestor tipuri de fibre il reprezinta costul inca relativ
ridicat (de pana la 10 ori mai mare decat al fibrelor din sticla E). In tabelul 4.1 sunt prezentate
principalele proprietati fizico-mecanice ale fibrelor utilizate la armarea matricelor polimerice,
inclusiv cele din carbon.
Atat din tabelul 4.1 cat si din fig. 4.3 se disting doua categorii de fibre din carbon: fibre
din carbon cu modul de elasticitate ridicat si fibre din carbon cu rezistenta la tractiune mare;
aceasta diferenfiere recomanda utilizarea lor in raport cu cerintele specifice de rigiditate sau
rezistenta.
4.2.4 Fibre aramidice
Fibrele aramidice sunt materiale organice la care lanjurile moleculare sunt aliniate si
rigidizate cu ajutorul inelelor aromatice legate prin punti de hidrogen. In prezent se utilizeaza
pentru armare mai multe tipuri de fibre aramidice (Kevlar 29, Kevlar 49, Kevlar 129, Kevlar 149,
6
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
7/13
avantajul unei energii specifice de deformatie mai mare decat la alte materiale de armare. Fibrele
din Kevlar sunt rezistente la majoritatea solventilor dar pot fi degradate de unii acizi si alcalii
putemice.
4.3 MATRICE POLIMERICE 4.3.1 Aspecte generale
Asa cum s-a mentionat anterior, matricele indeplinesc functiuni vitale in cadrulsistemelor compozite. Pe langa rolul complex descris in cap. 4.1.2 matricea unui sistem,
prin caracteristicile termofizice, afecteaza procesabilitatea i proprietatile generale ale
compozitului. Matricea are o influenza decisiva asupra unor caracteristici mecanice (mai ales in
directie transversala, la forfecare si compresiune). Proprietatile fizice si chimice ale matricei, cum
sunt temperaturile de intarire sau topire, vascozitatea si reactivitatea cu fibrele, influenteaza
alegerea procesului de fabricatie. De aceea matricea selectata pentru un sistem compozit trebuie
sa tina seama de ansamblul factorilor mentionati.
Tabelul 4.1 Proprietati fizico-mecanice ale unor tipuri de fibre pentru armarea
compozitelor cu matrice polimerica [1,3]
Tipul fibrei
Densitatea
Rezistentalaintindere
Modululdeelasticitate
Alung
irealarupere Coeficientul de
dilatare termica
liniara
oeficientulluiPoisson
(kg/m3) (MPa) (GPa) (%) (10"6/C) OSticla E 2500 3450 72,4 3,5 5 0,20
Sticla S 2500 4580 85,5 2,6 2,9 0,22
Carbon cu modul
elastic ridicat
1950 2100 380 0,5 -0,6...-l,3 0,20
Carbon cu rezistenta
ridicata
1750 2800 240 1,1 -0,2...-0,6 0,20
Kevlar 29 1440 2760 62 4,4 -2,0 longitudinal 30
radial
0,35
Kevlar 49 1440 3620 124 2,9 -2,0 longitudinal 30
radial
0,35
Kevlar 149 1440 3450 175 1.4 -2,0 longitudinal 30
radial
0,35
Polimerii reprezinta clasa de matrice cu cea mai larga utilizare la fabricarea
compozitelor armate cu fibre. Matricele polimerice au costuri convenabile, lucrabilitate buna,
rezistenta chimica buna si densitate redusa. Pe de alta parte unele caracteristici cum sunt valorile
reduse ale rezistentelor mecanice, constantelor elastice si temperaturilor de serviciu sunt factoricare limiteaza domeniul de utilizare.
7
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
8/13
Astfel de matrice sunt realizate din polimeri constand din lanpari moleculare
liniare sau ramificate avand legaturi intramoleculare puternice dar slabe intermolecular.
Topirea si solidificarea acestor polimeri sunt reversibile fiind posibila reformarea
produselor sub actiunea temperaturii si presiunii ridicate.
4.3.1.b Matrice polimerice termorigide
Aceste matrice sunt alcatuite din polimeri cu structura reticulata, cu legaturi
covalente intre molecule, care nu se inmoaie, dar la temperaturi ridicate se pot
descompune. Dupa constituirea rejelei de legaturi transversale polimerii termorigizi nu-si
pot modifica forma inifiala.
Dintre cele doua grupe de matrice polimerice, pentru CMP sunt mai folosite
matricele polimerice termorigide (MPT).
MPT au caracteristici bune de umectare a fibrelor, stabilitate termica buna,
rezistenta la actiunea multor agenti chimici agresivi si comportare corespunzatoare la
fluaj si relaxarea eforturilor. Dezavantajele principale sunt: durata de stocare redusa,
timpul de punere in opera mai indelungat si deformatii specifice la rupere mici, avand
rezistenta mica la impact si comportare putin ductila. Cele mai utilizate MPT la obtinerea
compozitelor armate cu fibre sunt rasinile epoxidice, poliesterice si vinil esterice, o scurta
descriere a acestora fiind prezentata in continuare.
4.3.2 Tipuri de matrice polimerice termorigide utilizate la reabilitarea structurala
4.3.2.a Rasinile poliesterice
Rasinile poliesterice sunt alcatuite din poliesteri nesaturati dizolvati intr-un
monomer polimerizabil. Poliesterii nesaturati rezulta din reactia dintre acidul maleic si un
glicol, dizolvate intr-un polimer nesaturat (de regula stirenul). Rasinile poliesterice de uz
general devin, dupa intarire, copolimeri ai stirenului si ai poliesterului nesaturat.
Poliesterii baza se formeaza prin policondensarea anhidridelor ftalica si maleica cu
propilen glicol.
Rasinile poliesterice reticuleaza in urma reactiei de copolimerizare cu un radical
8
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
9/13
Aceste tipuri de rasini sunt rezultatul reactiei dintre o rasina epoxidica si un acid
carboxilic nesaturat. Datorita structurii chimice aceste rasini au mai putine legaturi
transversale, sunt mai flexibile si au o tenacitate la rupere superioara valorilor similare de
la rasinile poliesterice.
Matricele vinilesterice au proprietati excelente de umectare a fibrelor si aderenja foarte
buna la fibrele din sticla. Sunt comparabile cu rasinile epoxidice in privinta rezistentei chimice si
a rezistentei la intindere; au vascozitatea si viteza de maturare comparabile cu ale rasinilor
poliesterice.
4.3.2.C Rasinile epoxidice
Rasinile epoxidice sunt lichide organice cu greutate moleculara redusa, confinand
un numar de grupari epoxi. Reactia de formare este de polimerizare-aditie, fara produsi secundari,
insotita de ridicarea temperaturii.
Proprietatile rasinilor epoxidice intarite depind de compozitia chimica a
prepolimerului epoxi si de conditiile de intarire.
Rasinile epoxidice se proceseaza usor, au proprietati mecanice si chimice foarte bune,
contractie redusa la intarire si aderente buna la mai multe tipuri de fibre. Principalele
dezavantaje ale rasinilor epoxidice sunt costul ridicat si durata de intarire mare.
in tabelul 4.2 sunt precizate unele proprietati fizico-mecanice ale matricelor polimerice
termorigide utilizate curent la compozitele armate cu fibre frecvent folosite la reabilitarea
structurilor ingineresti.
Tabelul 4.2 Proprietati fizico-mecanice ale unor matrici polimerice termorigide
PROPRIETATE UM MATRICEA
poliesterica epoxidica vinil-esterica
Densitatea kg/m3 1200 -1400 1200 - 1300 1150- 1350
Rezistenta la
tractiune
MPa 34,5 -104 55-130 73-81
Modulul de
elasticitate la
tractiune
GPa 2,1 - 3,45 2,75-4,10 3,0 - 3,5
Coeficientul lui
Poisson
- 0,35 - 0,39 0,38 - 0,40 0,36-0,39
9
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
10/13
4.4 PRODUSE COMPOZITE PENTRU REABILITARE STRUCTURALA
La consolidarea structurilor ingineresti se folosesc platbande si membrane din
CMP armate unidirectional sau bidirectional.Elementele se obtin prin procedeele
specifice fabricarii produselor din materiale compozite cu materiale polimerice:
pultrudere, procesare cu vacuumare siprin contact[5].
4.4.1 Compozitele polimerice armate cu fibre din sticla
(CPAFS) au proprietati mecanice moderate. In cazul armarii cu fibre unidirectionale si
fractiunea volumetrica de fibra V/=0,65, compozitele au modulul de elasticitate EL=45 GPa si
rezistenta la intindere longitudinalaRtL=1300 MPa. In directia normala pe fibre, adica in direcfie
transversala, modulul de elasticitate este Ej=4 GPa iar rezistenta la intindere Rti=50-100 MPa.
Compozitele stratificate armate cu tesatura din fibra din sticla au fractiunea volumetrica de fibra
aproximativ V/=0,40, iar modulul de elasticitate la intindere corespunzator acestui procent de
armare esteEL=ET=14 GPa.
4.4.2 Compozitele polimerice armate cu fibre din carbon
(CPAFC) unidirecfionale cu matricea epoxidica sau vinilesterica si cu fractiunea
volumetrica Vf=0,65-0,70 au modulul de elasticitate la intindere EL=155-165 GPa, rezistenta la
intindere in directie longitudinalaRtL=2500-3000 MPa si alungirea specifica la rupere eUL=l,2-l,3
%. Prin pultrudere se obtin in prezent platbande si membrane cu caracteristici geometrice si
mecanice uniforme [6].
4.4.3 Compozitele polimerice armate cu fibre aramidice
(CPAFA) unidirectionale au densitate mica si rezistenta la intindere cuprinsa intre
1200-1400 MPa. Rezistenta la compresiune mult mai redusa (230 MPa) nu recomanda folosirea
CPAFA la elementele supuse la compresiune sau in zona comprimata a elementelor incovoiate.
Modulul de elasticitate al acestor compozite in directie longitudinala este Ei=75 GPa iar in
directie transversals ET=5 GPa. Se apreciaza ca proprietatile mecanice ale CPAFA sunt cuprinse
in intervalul limitat inferior de CPAFS si superior de CPAFC.
Cele mai uzuale produse compozite folosite in sistemele de consolidare sunt [7]:
10
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
11/13
fascicule din fibre unidirectionale preimpregnate pentru infasurare,
platbande prefabricate si intarite, care se ataseaza de elementele consolidate cu ajutorul
adezivilor.
4.5 PARTICULARITATI ALE REABILITARII STRUCTURALE CU MATERIALE
COMPOZITE
O comparatie directa intre solufiile de consolidare in care se folosesc platbande din CMP
i platbande din o{el conduce la urmatoarele observatii, [6]:
A. Consolidarea cu platbande are avantajele:
i. platbandele din CMP sunt mai putin vulnerabile la actiunea agresiva
a agenjilor chimici, de aceea costul intretinerii dupa instalare este
mult mai redus;
ii. platbandele compozite se pot proiecta si realiza cu proprietati
prestabilite pe baza alegerii elementelor sistemului multifazic,
fractiunilor volumetrice de fibra si matrice, orientarii fibrelor si
procedeului de fabricate;
iii. CMP sunt izolatoare electrice, nemagnetice si neconductive
termic;
iv. platbandele si membranele din CMP au greutate proprie redusa si
sunt usor de transportat, manipulat si instalat, adaugand valori mici
la greutatea proprie;
v. elementele de consolidare din CMP se pot produce cu lungimi mari,
fiind posibila livrarea si in rulouri;
vi. reabilitarea structurala nu necesita decat rareori si pe durate
minime intreruperea functionarii structurii aflate in procesul de
consolidare;
vii. costul total al aplicarii la platbandele din otel si la cele compozite
este aproape acelasi dar daca se considera intreruperile in
11
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
12/13
B.Dezavantajele consolidarii cu platbande din CMP:
Din experienta existenta pana in prezent la solutiile de consolidare realizate se pot identifica
urmatoarele dezavantaje:
ii consolidarea cu platbande din CMP este sensibila la schimbari bruste
ale sectiunii elementelor consolidate - denivelarile pot conduce la
initierea unor forme de cedare cauzate de tensiunile locale de
intindere normala pe platbande;
ii. materialele se comports liniar elastic pana la rupere dar exista
pericolul unor cedari fragile;
iii. fibrele, mai ales cele din carbon, sunt de 4-5 ori mai scumpe decat
otelul, dar manopera este mult mai ieftina - diferenta dintre
costuri se reduce pe masura ce creste volumul de activitate si apar
ofertanti noi;iv. platbandele compozite sunt mai vulnerabile la deteriorari cauzate de
corpuri dure, dar deteriorarile sunt localizate si se pot repara usor.
BIBLIOGRAFIE
1. Taranu N., Iosipescu D. - Structures Made of Composite Materials, Ed. Vesper, Iasi, 1996.
2. Jones R.M. - Mechanics of Composite Materials, Ed. Taylor and Francis, Philadelphia,
1999.
3. Gibson R.F. - Principles of Composite Material Mechanics, McGraw Hill, New York, 1994.
4. Hollaway L. - Polimer Composites for Civil and Structural engineering, Blackie Academic
and Professional, Glasgow, 1993.
5. Taranu N., Secu AL, Decher E., Iosipescu D. - Structuri din materiale compozite si
asociate, Ed. Univ. Tehn. Iasi, 1992.
6. Hollaway L.C., Leeming M.B. - Strengthering of Reinforced Concrete Structures (Using
Externally-bonded FRP Composites in Structural and Civil Engineering), CRC Press, Cambridge,
1999.
7. Triantafillou T. - Composites as Strengthening Materials of Concrete Structures, Chapt. 9
from "Failure Analysis of Industrial Composite Materials", Ed. E. Gdoutos, K. Pilakoutas, C.
Rodopoulos, McGraw Hill, New York, 2000.
12
-
7/27/2019 referat materiale compozite 2003
13/13
13