Transcript
Page 1: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

I H Ï I I ui итт R E D A C Ţ I A :

л

STR. B R E Z O I A N U , 23 • TEL 3.30.Ю ABONAMENTE : | J Ц [

APARE SĂPTĂMÂNAL

P R E Ţ U L 5 L E I A N U L X L V I I * No. 12

S Â M B Ă T A 7 M A I 1938

Vermeer dlin De&ft Ponti ©tul uned tánere

Romanul românesc Alegerea subiectului , asupra căreia

vom insista mai târziu, reprezintă pen­tru stilul romanului una dintre cele mai importante probleme, a cărei justă rezolvare permite înfăptuirea operelor bune.

O realitate văzută în mod simplist nu poate şi nu trebue să formeze mate­ria unui roman. Adică n u orice în tâm­plare poate să alcătuiască un subiect pentru creaţia artistului.

Fiindcă une le din aceste întâmplări ne pot duce, când fac parte din grupa imoralităţilor, l a problema pusă de Mi­chel Angelo , cunoscută de sigur multora sau când sunt lipsite de simţire, la o poveste searbădă.

In special, aceste poveşti searbede sunt periculoase, căci împotriva lor nu se pot argumenta teorii de natură să le destrame şi e l e continuă să fie răspân­dite, aducând exemplu l unei literaturi tolerate, pe care caută s'o imite fiecare, când îşi s imte „bos sa" literară.

Pentru a scrie u n roman, n u e dea-juns să afli o întâmplare şi s'o aşterni pe hârtie ca u n raport obicinuit de slujbaş inferior.

Spre exemplu , n u poate fi alcătuit normal un roman, care voeşte să-şi merite titlul, cu fraze ca acestea :

...Nu m i - a r ă s p u n s . S 'a scu la t şi ş i-a adus z ia re le să c i tească. A ci t i t to t t impul mese i . C â n d n u c i tea m â n c a . N'am m a i î nce r ca t să-1 î m p a c . M ' a m în t r i s ta t şi e u d in ce în ce m a i t a r e .

Ce este mai frumos, e că în cartea din care am extras pasagiul de mai sus, găs im delà început până la sfârşit numai asemenea exprimări de o s ince­ritate absolută şi l ipsite de sens.

Se poate spune că s implitatea e o calitate a sti lului . Această părere va­labilă poate fi primită de oricine e în ­zestrat cu bun isimţ, însă între s im­plitate şi t e r r e - à - t e r r e există un zid.

A descrie amănunţi t , fiecare mişcare a eroilor, până la acelea fără nic io impor­tanţă sub forma unor relatări precise, exprimate f ă ră n e r v , fără simţ, fără temperament, nu înseamnă a fi s implu, limpede, după cum nici a fi amănunţit nu înseamnă imediat o egalare a st i lu­lui documentat descriptiv înfăptuit de Balzac, sau a preciziunii şi adevărului celui al lui Flaubert .

Pe cititor nu-1 interesează preciziu-nea. P e el îl atrage desfăşurarea e v e n i ­mentelor, sau sbuciumul eroilor, sau fericirea lor, etc.

Descrierea amănunţi tă a întâmplări­lor în t imp n u este de dorit decât în aceste două chipuri :

Ori artistul dozează în aşa fel amă­nunţimea încât ea nu se observă, ca atare, n u loveş te prin atributele ei, ci se încadrează în întreaga operă, es te un element al operei, pe care-1 citim, îl trecem, terminăm cartea, şi numai atunci, la analiza ei, descoperim preci-ziunea ; prin urmare să aibă acel aş rol ascuns, dar eficace pe care-1 au punc­tele la sfârşitul frazelor, sau, clou-urile,

găsite forţat, dar cari nu ne atrag atenţia din cauza- aceasta, ci pentrucă sunt de aşteptat, privind concernul în­treg de evenimente .

Ori, în cealaltă ipoteză, precjziu-nea trebue să fie necesară fără ca ac­ţ iunea să sufere. Să aducă un aport la toate evenimente le .

Dar e permis să surâdem, când ve ­dem o operă ce s e ocupă de ceea ce face un om anumit, eroul ei, când e supărat, şi nu citeşte ziarele. Pentrucă vrea să mănânce. Bine înţeles are mâncarea în faţă ! Şi apoi, aceasta se petrece la în ­ceputul romanului , până la sfârşit, pag. 369 nici n u mai e vorba de ce a fost, şi nici măcar nu influenţează în­trucâtva acţiunea.

VICTOR POPESCU

JAN VERMEER DIN DELFT

de LUCIA DEM. BÄLÄCESCU

P e n i ţ a s'o a ş t e r n cu gr i je , cu osâr ­die, ca să vorbesc de „ P i c t o r u l " în ­t r e pic tor i , J a n V e r m e e r d in Delft . E o c ins te care m ă copleşeş te . O să găsesc cuv in te le necesa re să-1 s lăvesc aşa cum se cuvine?. . . In to t cazul , d r agos t ea şi a d m i r a ţ i a f i e rb in te ce-i po r t m ă vor a ju t a î n t r u c â t v a . Ce s u n t cuv in t e l e pe l â n g ă s e n t i m e n t u l a t â t de p u r care te c u p r i n d e când îi p r iveş t i p i c tu ra? Te s imţ i mic şi s m e r i t în faţa lui ca î n t r ' o b iser ică .

D e s p r e v i a ţ a lui se ş t ie p r ea p u ţ i n . Modes t şi s ă r ac , a t r ă i t n u m a i 43 de ani , n e v a s t ă - s a îi p u n e a zălog t a b l o u ­r i le la b r u t ă r i e p e n t r u o b u c a t ă de pâine . E r a o m necă j i t cu zece copii şi s'a î n s u r a t t â n ă r . N ă s c u t în 1632 în oraşu l Delf t din Olanda , o ia de n e ­vas tă pe E c a t e r i n a Bolnes la 1653, având 21 de ani . M o a r e în a n u l 1675. Se c rede că n ' a că lă to r i t n icăer i , afară de L e y d a sau A m s t e r d a m , u n d e se p r e ­s u p u n e că a fost. N u se ş t ie n imic si­gur a s u p r a lui , t r ă i a r e t r a s , d e p a r t e de colegi şi de pas iun i l e lor. S'a c rezu t că- i fusese profesor Ca r i F a b r i t i u s , e l e ­vul lui R e m b r a n d t , da r s'a v ă z u t că e inexac t şi că s'a f o r m a t m a i m u l t s in ­gur , s u b auspici i le u n u i p ic tor de m â n a a doua , o r ig ina r d in Delft, locu ind a-colo î m p r e u n ă cu el, L e o n a r d B r a m e r . P r ec i z iunea aces tu i fap t se da to r e ş t e a l ba s t ru lu i din t a b l o u l lui B r a m e r , p ă s t r a t la m u z e u l d in Viena , a l b a s t r u unic în p i c t u r ă d e n u m i t „ a lba s t ru l lui V e r m e e r " . ca re - i dovada in f luen ţe i m a e s t r u l u i a s u p r a e l evu lu i . Se m a i p r e ­s u p u n e a , d u p ă u n a n u m i t c l a r -obscu r u t i l iza t d e V e r m e e r , că a r fi fost şi e l e ­vu l lui R e m b r a n d t , — însă pă r in ţ i i lu i e r a u p r e a sărac i p e n t r u a-i p lă t i a s e ­m e n e a m a e s t r u . De altfel , l a 21 de ani , când îşi l uase locul în co rpora ţ i a p ic to ­r i lor n u avusese des tu i ban i ~să~şi p l ă ­tească t a x a şi r ă m ă s e s e da to r .

D o u ă secole a u t r e c u t d u p ă m o a r t e a lui în c a r e n u s'a m a i ş t iu t , n u s'a m a i auz i t n imic de d â n s u l ; m u r i s e b ie tu l , a doua oară ! Tab lou r i l e sa le se con fundau cu ale c o n t i m p o r a n i l o r Nicolae Maes , Metsu , P e t r u de Hooch; abia în 1855 u n a n u m e B ü r g e r îl descoperă şi e n ­t u z i a s m a t ce rce tează ap r ig tot ce se r e fe ră la el, r e u ş i n d să-1 scoată d in u m b r ă . In 1860 Cha r l e s Blanc , cr i t ic de a r t ă , îi consac ră câ teva r â n d u r i

(Urmare în pag. 8-a)

Vermeer din Delft Paharul cu vin

Tinerimea româna Mai păstrăm încă proaspătă aminti­

rea concursurilor la „Tinerimea Româ­nă". Autorul rândurilor de faţă, a avut prilejul odată să vadă Bucov ina , cu P u t n a şi Suceava , în urma unei com-l zziţii înfrigurate despre „Credinţa poeţilor în viitorul măreţ al neamului". Altă dată, tot printr'o întrecere lite­rară la „ T i n e r i m e " a văzut Alba I u -lia şi B la ju l , ca pe nişte aşezări isto­rice, care trebuiau neapărat cercetate, după m a r e a u n i r e . Aces te prilejuri s'au întâmplat în adolescenţă.

De atunci, altele n'au mai fost, şi nici o altă compoziţie „literară" scrisă cu experienţa şi strădania vârstei, n'a mai adus ca o răsplată, bucuria de a irumpe miraculos din biografia ajunsă neîncăpătoare.

Literatura iugoslava dupa război D. Zaria D. Vukicev'.ci este un tânăr li­

terat iugoslav, ale cărui merite sunt tot atât de lăudabile ca prozator original, au­tor de „short stories" — istorioare pentru oamenii mari şi mărunţi, de vârste felurite şi gusturi variate — şi ca un cunoscător informat şi judicios al tinerei literaturi iu­goslave.

D-sa a publicat de curând, la Belgrad, un volum cuprinzând zece povestiri de acest fel: ,J>edrumurileşerpuiteale vieţi", care s'a bucurat de multă atenţie şi preţuire in presa zilnică şi periodică a ţării scule.

CEI V E C H I Î N T R ' U N NOU M E D I U S P I R I T U A L . — C r e a ţ i u n e a ar t i s t ică a poe ţ i lo r şi sc r i i to r i lor sârbi , c roa ţ i şi s loven i a fost împied ica tă de m a r e l e război e u r o p e a n . P e l ângă a n u m i t e ca­rac te r i s t i c i şi idei comune , ea a fost l ega tă în t r e c u t de di fer i te c e n t r e sp i ­r i t u a l e şi de fe lu r i t e in f luen ţe d in afară .

Doi m a r i scr i i tor i iugoslavi , cei d i n ­tâ i soli ai noue i c o m u n i t ă ţ i sp i r i tua le , p r in i n f luen ţa lor v igu roasă şi b razda a d â n c săpa tă , a u p ie r i t t ine r i , în p l ină for ţă c r e a t o a r e : u n u l în p r e a j m a r ă z b o ­iu lu i , ce lă la l t în a j u n u l înche ie r i i păci i . Aceş t ia au fost Iovan Sker l ic i , a ce rbu l cr i t ic şi p a t r i o t s â r b şi I v a n Ţ a n k a r , cel m a i m a r e p rofe t s loven a l învier i i n a ­ţ iona le .

Toţ i cei la l ţ i poe ţ i şi scr i i tor i a u p r i ­m i t n o u a lor p a t r i e iugos lavă comună , şi în h a o s u l sp i r i t ua l de d u p ă război a u i n t r a t cu d r e p t u l de n e m u r i t o r i . Totuş i , t r e c e r e a lor în noua c o m u n i t a t e de d u p ă războ i r e p r e z i n t ă l u p t a i n t r a n s i ­g e n t ă p e n t r u p ă s t r a r e a sp i r i tu lu i vechi al t r e c u t u l u i , cu d iverse le sale i n f luen ţe i s tor ice , geograf ice şi cu l t u r a l e . In cei 20 de an i de v i a ţ ă de s t a t şi sp i r i tua lă c o m u n ă , de là război încoace, a p r o a p e toţ i poe ţ i i şi scr i i tor i i , în f r u n t e cu

O t o n J u p a n c i c i , F r a n F in j gar , A n t e Tres ic i -Pavic ic i , V l a d i m i r Nazor , D r a -g u t i n Domianic i , D inko Ş imunov ic i , Ivo Voinovici , I o v a n Ducici , B r a n i s l a v

Nuşici , s 'au m e n ţ i n u t ma i m u l t sau m a i p u ţ i n în c a d r u l r e d u s a l s for ţă r i lo r cu l ­t u r a l e şi a sp i ra ţ i i lo r din t r ecu t . L u c r u l e firesc, p e n t r u c ă un or izon t î ngus t a s u p r a lumi i , c u m a fost al lor î na in t e de război , e g r e u să se sch imbe , să d e ­v ină m a i p r i m i t o r , c â n d au t r e c u t de j u m ă t a t e a d r u m u l u i a r t e i şi vieţ i i lor.

I a t ă dece t r e b u e să r e c u n o a ş t e m că şi azi, în nou l m e d i u sp i r i tua l , J u p a n ­cici a r ă m a s cel m a i m a r e l i r ic s loven, Nazor cel m a i r e p r e z e n t a t i v poe t şi scr i i tor croat , i a r Nuşici cel m a i e x ­p res iv comediograf s â rb . I n f l uen ţ a lor e p u t e r n i c ă , d a r ca exp re s i e p a r t i c u ­l a ră a o r i en t ă r i i sp i r i t ua l e specifice s lovene , c roa te şi s â rbe , i a r n u iugos ­lavă, de a m p l i t u d i n e un ive r sa l ă . C r e a ­ţ ia lor de d u p ă război n u s'a î m p r o s ­pă ta t , în gene ra l , cu suges t i i a r t i s t ice din izvoru l n o s t r u sp i r i tua l comun .

Cazul a l to r r a m u r i a le a r te i , c u m a r fi p ic tu ra , muz ica sau s cu lp tu ra , ca şi a l m u l t o r poe ţ i şi scr i i tor i de d u p ă război , e difer i t . A r t a lor r e p r e z i n t ă în cel m a i î na l t g r a d expres i a c o m u n i ­tă ţ i i sp i r i t ua l e obşteş t i , exp res i a g e n i u ­lui rassei iugos lave , gen iu în ca re se p i e rd ind iv idua l i t ă ţ i l e reg iona le , n a ­ţ iona le . I van Meşt rovic i , de pi ldă, e r e p r e z e n t a t i v p e n t r u o l a rgă concepţ ie ar t i s t ică . De aceea, cu d r e p t cuvân t , e p r iv i t azi ca fiind cel m a i m a r e s c u l p ­tor iugoslav .

C U R E N T U L L I T E R A R A L T I N E R I ­L O R I N H A O S U L D E D U P A R Ă Z B O I . Noui le c u r e n t e l i t e ra re , în a l te ţ ă r i ca şi la noi , t r e b u i a u să se nască inev i tab i l din ps ihoza postbel ică , p e n t r u c ă , de o-bicei , man i f e s t ă r i l e a r t i s t i ce personif ică în m o d u l cel m a i e locvent nevoia şi t e n d i n ţ a de a s ch imba şi î m b u n ă t ă ţ i

l umea , ia r p r o b l e m e l e v i t a l e se e x ­p r i m ă p r i n concepţ i i şi fo rme noui , adeseor i pe căi d i fer i te . T o a t e m a n i f e s ­tă r i le a r t i s t i ce de d u p ă război s u n t r e ­z u l t a t u l m a r i l o r c u r e n t e , p re face r i şi

de ZARIA D. VUKICEVICI

r evo lu ţ i i sociale d in E u r o p a . Sensu l lor a cons ta t în l i b e r a r e a poli t ică, econo­mică şi socială, d e s u b in f luen ţa v e ­chi lor f o r m e de civi l izaţ ie .

D u p ă război , în m e d i u l n o s t r u sp i r i ­tua l , m i ş c a r e a l i t e r a r ă a t iner i lo r , î n ­cercăr i l e şi c u r e n t e l e lor de r e îno i r e şi r e n a ş t e r e , g rupă r i l e , r ev i s t e l e şi m a n i ­fes tăr i le lor a u fost de fapt ecour i a le c u r e n t e l o r a s e m ă n ă t o a r e din l i t e r a t u r a pos tbe l ică a Europe i . L a noi, au fost e x p e r i e n ţ e i m p o r t a t e şi imi ta ţ i i a le şcoli lor s t r ă ine , m a i a les î n poezie, da r fă ră v r e u n r ă s u n e t a f i r m a t i v în proză . De aceea, în l i t e r a t u r a noas t r ă de d u p ă război , aces te î nce rcă r i n ' a u lăsa t u r m e ar t i s t ice adânc i .

E X P R E S I O N I S M , Z E N Í T I S M , S U -P R A R E A L I S M . — P r i m u l ges t de r e ­vol tă al poe ţ i lo r t i ne r i s'a t r a d u s p r i n a t acu r i î m p o t r i v a bă t r ân i lo r , a i dea lu ­lui şi fo rmelor a r t i s t ice în car i se e x p r i ­m a s e r ă .

Poe ţ i i t i ne r i au r e n u n ţ a t la m u l t e canoane ar t i s t ice , car i a c c e n t u a u cu­p r i n s u l şi fo rma ra ţ iona l i s t ă a poeziei d i n a i n t e d e război . A u t ă g ă d u i t cu v e ­h e m e n ţ ă sensul , c o n ţ i n u t u l şi t e m a în poezie . A u e x c l u s din ea şi e l e m e n t e l e prozaice , c u m ar fi n a r a ţ i u n e a , d r a m a ­t i smul , ideea . A u c ă u t a t cu to t d i n a ­d insu l să c reeze „poezia p u r ă " , u n n o u „ d i n a m i s m " , u n „f luid mis t e r io s" , „ S t i m m u n g " , etc . A u a ş t e p t a t ca n o u a v ia ţ ă să cu rgă d i n t r ' u n „ s a m o v a r u n i ­ve r sa l " , i a r „ p a r a t r ă s n e t e l e u n i v e r s u ­l u i " să a p e r e noua a r t ă de „l i r ica v e ş ­n ice lor m e t a f o r e co t id iane" .

Poe ţ i i şi t eore t ic ien i i e x p r e s i o n i s m u ­lui, p r i n t r e car i s'a d i s t ins m a i m u l t S t an i s l av Vinaver , i n i ţ i a to r al t u t u r o r î nce rcă r i lo r m o d e r n e la noi , — i -au l u a t a p ă r a r e a în n u m e l e aces te i „l ir ici n o u i " şi al „poeziei p u r e " . Ei au scor­m o n i t suf le tu l omenesc şi a u cău ta t să

(Urmare în pag. 8-a)

Au trecut ani după ani, şi literatura, din criteriu de clasificaţie a liceanului zelos, a devenit problemă a vieţii şi a vocaţiei, robind din ce in ce mai mult sufletul, după reguli aspre şi reci. Pe măsură însă ce această activitate s'a personalizat în confesie şi diferenţiere, ea şi-a pierdut caracterul festiv, s'a se­parat de ideea de primăvară şi tinereţe, iar săvârşirea ei cu ori câtă pasiune, nu mai aduce după sine nici o răsplata. Nu mai e virtualitate, ci realitate. Talentul nu mai fascinează, nu, mai aprinde ima­ginaţia celor cari asistau la creşterea prezumţioasă a vârstei; el. nu mai or­ganizează nici o sărbătoare a tinereţii şi a nădejdilor de primăvară. Talentul este acum trudă, turburare, singură­tate.

Întâmpinat cu fast, cu entuziasm şi lumină, vastă, a fost el atunci, când ni se cerea să-l dovedim, la concursul „ T i n e r i m e i R o m â n e " . Tot ce poate fi simţământ al solidarităţii de generaţie, efort de a exprima cât mai mult din su­fletul autohton, a avut momentul său sărbătoresc atunci când toţi cei selec­taţi s'au strâns într'o singură unitate cu valoare de simbol naţional. T i n e r i ­m e a R o m â n ă este unitatea simbolică prin care, ca printr'un inel de foc, am trecut mai toţi, păstrând din clipele ei festive, angajamentul tacit către noi înşine de a ne socoti mereu tineri şi mereu concurenţi! Ne costă însă atât de scump jindul de a fi tineri, datoria de a fi concurenţi! Dar ceremonialul naţio­nal se repetă în fiecare an, sensurile ni se păstrează în conştiinţe, treze, n'am putea uita. Cea mai frumoasă or­ganizare românească, spre creaţie şi spiritualitate, ne deschide larg, şi fără voe sufletele. Ne sgudue, ne preme-neşte. Ne dă o conştiinţă de neam mai durabilă. Suntem desigur, atât de dife­riţi de aceşti elevi şi eleve care împân­zesc [Capitala, în număr de aproape 10.000 ! Ce sunt ei acum, am fost însă şi noi. Ceea ce suntem noi, vor fi şi ei. Asupra lor pluteşte harul simbolului, care e permanent, şi nu se stinge, de la generaţie, la generaţie. Aceasta trebue să ştim, şi pe cât e cu putinţă, să ne tragem de aici tăria. Căci tinereţea nu este a generaţiilor, ci a simbolului de ti­nereţe. Ea este ceea ce e viu, per­manent şi ceea ce se poate transmite. Tinereţea este o stare a neamului. Pen­tru poporul nostru este o stare lucidă, de încordare morală şi creatoare. Ea este un elan, şi colectiv şi individual. De aceea firul trebue înodat cu aceste, momente de primă sărbătoare a merite­lor, recunoscute într'o atmosferă de pu­ritate, in adolescenţă. Şi să recunoaş­tem că, dacă nu mai avem funcţia ab­stractă de purtători ai simbolului, de „ t i n e r i m e r o m â n ă " , o avem pe aceea concretă şi prezentă, a tinereţii crea­toare a neamului. Şi să ne răbdăm me­nirea, de creatori singuratici, ca pomii care nu mai au nimic din podoaba flo­rilor, ci poartă doar povara roadelor de-alungul anotimpului.

Page 2: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

UNIVERSUL LITERAR 7 M a i 1 938

l CRONICA LITERARA A U T O R I Ş I I D E I de CONSTANTIN FANTANERU

ROMULUS SEIŞANU: Aventuroasa viafa a lui Despot Vodă (..comer ms)

MIHAIL NEGRU: Părinţi şi copii din zilele noastre (Roman, „Cugetarea", 1938)

A m r e g r e t a t că r o m a n u l d- lu i R o ­m u l u s Se i ş anu : Aventuroasa viaţă a lui Despot Vodă e s te p r e a s cu r t . C a r t e a n u a r e p r o p r i u zis u n c u s u r că se î n ­t i n d e n u m a i p e 287 de pagin i , deoa rece î n t r e m a t e r i a l u l i s tor ic şi g â n d i r e a a u ­to ru lu i d o m n e ş t e u n f r u m o s ech i l ib ru de cons t ruc ţ i e . D a r p e n t r u ca l i t a tea i n ­t e r e s u l u i p e ca re ni-1 de s l ăn ţue , p e n t r u i m a g i n a ţ i a c a r e se l u m i n e a z ă r e t r o ­spect iv , p e m a i m u l t e p l a n u r i , aces te pag in i n u a jung . T a l e n t u l d- lu i Se i şanu , î n d e m â n a r e a eu c a r e a se lec ta t m a t e ­r ia lu l , n u m e r o a s e l e l impez i r i deschise în pe r spec t i va is tor ie i , i n t e r p r e t a r e a cu l tur i i , a d e s t i n u l u i ero i lor şi a n e a -

ROMULUS SEIŞANU

m u r i l o r , n e fac să n e g â n d i m m a i de g r a b ă la o v a s t ă frescă epică a v ie ţ i i E u ­rope i în m o m e n t u l d e t r e c e r e de la v e a ­cul de mi j loc , la l u m e a m o d e r n ă . A fost a t u n c i u n m o m e n t de criză, de p r o f u n d ă c e r c e t a r e a conş t i in ţe i , d in ca r e sa 'u n ă s c u t r e f o r m a rel igioasă, i n ­d i v i d u a l i s m u l p r o t e s t a n t , ideea d e l i ­b e r t a t e , de a u t o n o m i e m o r a l ă , şi în u r m a că ru i a u m a n i s m u l a î n c e p u t să se d e s t r a m e în ceea ce se c h i a m ă ideo lo ­gie, cu l t u r ă , etc. , e tc . I acob Vasii ico, m a r c h i z u l de Samos , Voevod al M o l d o ­vei es te o p e r s o n a l i t a t e r e m a r c a b i l ă î n a i n t e d e or ice p r i n aceea că ş i -a fă­cut d in î n v ă ţ ă t u r a u m a n ă , u n e l t e p e r ­sonale , p r ac t i c e sp r e a r euş i î n v ia ţ a lui co t id iană şi s p r e a-şi croi o b iog ra ­fie câ t m a i p o m p o a s ă . Ca t ip a p a r ţ i n e Renaşterii, d a r ca d i n a m i s m , ca ap l i ­caţ ie în rea l , ca s i m ţ ă m â n t al soc ia lu-liu, ca n ă z u i n ţ ă de a modif ica , de a face r e f o r m e şi d e a o rgan iza , es te u n p e r s o n a g i u a l v r e m u r i l o r n o a s t r e , ca re vede l impede , pes te p r o l i x i t a t e a l u c r u ­r i lor , s impl i f i câhdu- le . I n t e r e s a n t , b r a v , i n s t ru i t , cu a f in i t a t e s ince ră p e n t r u n o ­b le ţe , cu d e x t e r i t a t e s t r u c t u r a l ă de a-şi desch ide d r u m sp re cu lmi l e societăţ i i , u n d e îşi m e r i t ă locul, Iacob Vasi i ico es te u n e r o u i n t e l i g e n t şi s impa t ic , — ceea ce re iese s a t i s i ăcă to r d i n i n t e n ţ i a a u t o r u l u i de a ni-1 în fă ţ i şa astfel . P r i ­m e l e p a g i n i a le că r ţ i i ni-1 a r a t ă s t u ­d e n t î n med ic ină , la Mon tpe l l i e r ; apoi soţ a l f rumoase i Guette d ' A n d r é , c ava ­l e r a p r i g în a r m a t a lu i H e n r i II , r ege l e F r a n ţ e i , la a sed iu l Me tzu lu i , p a r t i z a n şi m i s i o n a r a l r e fo rme i , r e fug ia t în G e r m a n i a , l u p t ă t o r p e n t r u î m p ă r a t u l Ca ro l V, con te p a l a t i n şi profesor u -n i v e r s i t a r î n G e r m a n i a , c u r t e a n a l d u ­ce lu i A l b r e c h t a l P rus i e i , oaspe te a l lu i A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , la m ă n ă s t i r e a S la t ina , consp i r a to r in f r u n t e a boer i lo r m o l d o v e n i re fug ia ţ i î n Po lon ia , în fine d o m n i t o r a l Moldovei , cu p l a n u r i r e fo r ­m a t o a r e , cu ide i magn i f i ce d e a s t r â n ­ge î n t r ' u n s i ngu r s t a t t o t n e a m u l l a t in d in r ă să r i t . A fost a l t ceva decâ t u n a-v e n t u r i e r d e r â n d , şi c a r t ea d- lu i Se i ­ş a n u ţ i n t e ş t e să n e s m u l g ă o cons ide ­r a ţ i e a p a r t e p e n t r u „cel d i n t ă i u d i n t r e d o m n i i ţ ă r i l o r noas t r e , c a r e a u r m ă r i t î n f ăp tu i r ea u n i r e i t u t u r o r R o m â n i l o r " .

D a r aceas ta n u es te o p l edoa r i e . N u î n t â l n i m nie u n fel de a r g u m e n t a ţ i e p e nici o pag ină , ci n u m a i o d i sc re ţ ie a r ­t is t ică ce a r p u t e a p ă r e a p r ea m a r e p e n t r u u n r o m a n is tor ic . P e a u t o r îl p r eocupă gr i j a de e x a c t i t u d i n e . P o v e s ­t e ş t e a t en t , cu m a t e r i a l d o c u m e n t a r şi de cu loa re locală, îşi s t r u n e ş t e i m a g i ­na ţ i a r o m a n e s c ă d u p ă î n g ă d u i n ţ a p r o ­belor , a t e x t e l o r scr ise , a m ă r t u r i i l o r .

P e r s o n a g i u l evo lu iază d u p ă c u m se î n t o r c e a u fe ţe le is tor ie i de a tunc i ; n u e r a m a i p u ţ i n ga lan t , m a i p u ţ i n i n s t ru i t şi s t r ă luc i t o r decâ t v r e u n c ă r t u r a r t â ­n ă r f rancez a d m i s în ce rcu l lui R o n ­s a r d şi n u avea m a i mică p r e g ă t i r e i n ­t e l ec tua l ă d e c â t profesor i i delà u n i v e r ­

s i tă ţ i le g e r m a n e , p r e o c u p a ţ i de p r o ­b l e m a „quadratwrii cercului". U r m ă ­r i t ă în a d â n c i m e , l in ia de v ia ţ ă p a r ­cur să de Iacob Erac l ide D e s p o t u l es te pas iona lă . T r e p t e l e ei d e a scen ­s iune s u n t d e t e r m i n a t e de n e a s t â m ­p ă r u l sp i r i tu lu i , de se tea de n o u t a t e şi î n t r e ce r e , d e nevo ia des făşu ră r i lo r s o m p t u o a s e în i s tor ie . G u s t u l i s tor ie i cap t ivează , faust ic .

P e e rou l ca re îşi c roeş te d r u m r e v o ­lu ţ i ona r p r i n ea, i s to r i a î l o rbeş te . P e c o m e n t a t o r i i de m a i tâ rz iu , p e î n d u i o ­ş a t ă de fap te r evo lu t e , ea îi î n t r i s ­tează , le desch ide o pe r spec t i vă v i b r a n ­t ă înapoi , p l ină de d ragos t e şi f a rmec , î n c e r c ă m să p ă ş i m p r i n epoci î n d ă r ă t , pe d â r e de pas iune , p e f ăgaşur i de sp i ­ritualitate, n e t r u d i m să î n v i e m f i ­gu r i e x e m p l a r e , ca sp re a l e s m u l g e se ­cre te , ca s p r e a le cerş i o i n i ţ i e r e .

I a t ă p e n t r u ce a m r e g r e t a t că r o m a ­n u l d - lu i S e i ş a n u es te p r e a scur t . Ne t ine p r e a p u ţ i n ă v r e m e s u b o bo l t ă f r e m ă t ă t o a r e de t a ine , d e şoap te şi s en ­sur i , p e u n d e c i rcu lă personagi i , se î n ­c ruc işează u m b r e d u p ă ca re a m v r e a să n e ţ i n e m p a s cu pas , m a i m u l t ă v r e m e , p â n ă să i n t r ă m în t ovă ră ş i a lor i n t imă . D a r făclia m a g i c ă d u p ă ca re n e că lăuz im, se m i s t u e r e p e d e şi deab ia m a i p ă s t r ă m în p u p i l e def i lăr i le f a n t o ­melo r .

D in r o m a n u l lui Iacob Vasi i ico m a r ­chizul de Samos , scr is de d. S e i ş a n u doar 55 de pag in i c u p r i n d v ia ţ a e rou lu i p e ­t r e c u t ă î n Moldova . C â n d a a j u n s aici , e r a u n t â n ă r b ă r b a t de 38 d e ani , s t ă ­p â n al m a t u r i t ă ţ i i sale, d a r m a i a les al e x p e r i e n ţ e i de v i a ţ ă eu ropenească , s t r ă ­b ă t u t ă f ruc tuos , î n a d â n c i m e . Din Mol ­dova n ' a m a i p u t u t ieşi. A sfârş i t d u p ă t r e i a n i de domnie , p r i n t r ' o m o a r t e la care p r o b a b i l e l se a ş t ep ta , c â n d s'a g â n d i t să p rocedeze cu p o p o r u l m o l d o ­venesc , c u m p rocedase F r a n c i s e I, cu supuş i i săi f rancezi . D in Moldova, D e s ­po t Vodă n ' a î n ţ e l e s t r ad i ţ i a , r e l ig io­z i t a tea o r todoxă , r i t m u l evolu ţ ie i , t i h ­na boer i lor , ca l i t a t ea p ă m â n t u l u i , t i m ­b r u l emo ţ iona l a l suf le te lor . A d e v ă r u l l a t in i tă ţ i i noas t r e , e ra o idee abs t r ac t ă , ca şi ideea de n a ţ i u n e , ca şi aceea _de c u l t u r ă laică, a cademică ; p r i n aces te a r g u m e n t e , sp i r i tu l m o d e r n a l d o m n i ­t o ru lu i s t r ă in , a v r u t să cue rească p o ­p o r u l , să-1 s t ăpânească , să se facă iubi t . N ' a în ţ e l e s s t r u c t u r a r ă s ă r i t e a n ă o r t o ­doxă a n e a m u l u i şi a v e n i t în conflict cu el. A m u r i t mesch in , lovi t î n cap . d e z a r m a t , ca u n n e v r e d n i c . După e l n ' a r ă m a s decâ t u n omag ia l p u n c t de î n t r e ­b a r e pe fila i s tor ie i : c ine a fost, d e u n ­de a veni t , ce a v r u t , ce a i sbut i t?

D in o p e r a d- lu i R o m u l u s Se i şanu r e ­ţ i n e m că v i a ţ a mis te r ioase i f igur i m e ­r i t ă o p e r m a n e n t ă a t e n ţ i e şi că p r ă b u ­ş i rea p e m e l e a g u r i l e n o a s t r e s'o l u ă m oa p u n c t de p l e c a r e p e n t r u o i nves t i ­ga ţ i e a b u n d e n t ă î n d ă r ă t în i s tor ia E u ­rope i d in secolul al X V I - l e a .

A m citi t u n r o m a n c u m p ă t a t , scr is bla j in , d u p ă o teză u r m ă r i t ă m inu ţ i o s , p â n ă la u l t i m a pag ină . N e - a m dus cu g â n d u l la mora l i ş t i i l i t e ra tu r i i , la acei a u t o r i car i a u c la ră în m i n t e sca ra v i r ­tu ţ i lor , ca re cunosc m e t e h n e l e inş i lor în socie ta te , şi ş t iu locul su fe r in ţe i şi al bucur i e i .

Aces t r o m a n de î n ţ e l e p c i u n e şi p e ­dagogie socială se c h i a m ă „Părinţi şi copii din zilele noastre" şi a u t o r u l e d. Miha i l N e g r u . D r a m a se p e t r e c e în z i ­le le noas t r e , cu m o r a v u r i şi pe r sonag i i d in b u r g h e z i a î n c e p ă t o a r e . I a n c u T ă -t a r cea es te func ţ ionar m o d e s t în p r e a j ­m a pens ionăr i i .

Dor ina T ă t a r c e a n u e nici soţ ie, nici m a m ă ideală . N u ş t ie să c rească copiii, i a r d in v i a ţ a so ţu lu i b la j in şi om de o-m e n i e , face in fe rn . Mary, fa ta ca re t r e ­b u e să se m ă r i t e , duce u n t r a i fr ivol, s t i m u l a t ă de vo in ţ a de m ă r i r e a m a ­m e i ; pe s t u d e n t u l înd răgos t i t , P ă d u -r e a n u , îl t o l e rează vag , d in r e s e m n a r e a de a-1 avea de soţ, în l ipsa a l tu ia de m a i n e t ă s u p r a f a ţ ă socială.

D in aceeaş stofă cu Mary e s te şi Vassy, l i ceanu l spo r t i v şi nes tud ios , p e r m a n e n t în confl ict cu profesor i i , cu famil ia , cu discipl ina vâ r s t e i . Dezo rd i ­nea , med ioc r i t a t ea , r is ipa, l ipsa de î n ­ţ e l e p c i u n e şi f r u m u s e ţ e m o r a l ă d in fa­mil ie , o î n d u r ă n u m a i I a n c u T ă t a r ­cea, t a t ă l , s i n g u r u l ca re câş t igă b a n i şi- i

a d u c e în casă, sp re a fi che l tu i ţ i fă ră să m u l ţ u m e a s c ă p e n i m e n i . V ina p r i n u r ­m a r e în acest rău m o d e l de famil ie o p o a r t ă m a m a , ca re n u posedă v i r t u ţ i l e t r ebu inc ioase s i tua ţ ie i ei sociale, n u es te modes t ă , î n ţ e l eap tă , paşnică , i u b i t o a r e ; nu - ş i c ru ţ ă soţul , n u d ă o b u n ă c r e ş t e r e copii lor .

In aceas tă famil ie , în ca re su fe r in ţ a se cu ibăr i se n u a t â t d in p r i c ina s ă r ă ­ciei, câ t d in l ipsa b u n e i î n ţ e l ege r i şi a med ioc r i t ă ţ i i m o r a l e , se î m t â m p l ă u n e v e n i m e n t d e a s e m e n i ca rac te r i s t i c v r e ­m u r i l o r noas t r e . D o r i n a T ă t a r c e a câş t i ­gă la lo ter ie s u m a de t r e i mi l ioane . C u m e r a şi de a ş t ep ta t , în casă a r e loc o revo lu ţ i e . C a r a c t e r u l vicios a l m a m e i , va duce la ca tas t rofă . In p r i m u l r â n d es te a l u n g a t logodnicul sărac , s t u d e n ­t u l P ă d u r e a n u . M a r y Tă t a r cea , fiică de mi l ionar i , v a con t r ac t a de a c u m u n m a ­riaj din l u m e a b u n ă . In aces t sens se s c h i m b ă şi r i t m u l vie ţ i i de famil ie . Se c o m a n d ă mob i l ă nouă , se va î n ă l ţ a u n eta j la casă; se c u m p ă r ă m ă t ă s u r i , b l ă ­nur i , rochii , se d a u b a n c h e t e ; I a n c u T a t a rcea es te silit să demis ioneze , de so ­ţ ia sa, ca re n u v r e a să m a i a ibă soţ u n b ie t func ţ ionar . E v e n i m e n t e l e se p r e c i ­p i t ă însă . P r i n t r e inv i ta ţ i i d in sea ra A -n u l u i Nou. Dor ina T ă t a r c e a se m â n ­d re ş t e de a avea şi doi t i ne r i d in „ lu ­m e a m a r e " , u n pe t ro l i s t şi s e c r e t a r u l său. Aceş t ia s u n t în fond n i ş t e excroc i care fură u n mi l ion j u m ă t a t e şi d i spa r

MIHAIL NEGRU

L i c e a n u l Vassy ia — d e a s e m e n i o s u ­m ă de ban i de u n d e văzuse că-i a s c u n ­sese m a m a sa şi, în tovă răş ia a l to r doi c a m a r a z i de şcoală, p o r n e ş t e la Con ­s t an ţa , s p r e a se î m b a r c a sp r e C o n s t a n -t inopole . In cu rând , fami l ia T ă t a r c e a se ru inează . Să n u cadă î n t r ' o m i ­zer ie m a i g r ea decâ t cea p r e c e d e n t ă câ ş ­t igu lu i , o a j u t ă s t u d e n t u l P ă d u r e a n u , p r i n sp r i j i nu l u n e i r u d e avocat . T â n ă r u l u i t ase ofensa şi se î n toa r ce sp r e a-şi m ă r t u r i s i m a i d e p a r t e i ub i r ea . A c u m Mary pocă i tă î l va accepta . D u p ă î n -t o a r e c e r e a lu i Vassy scos d in m â i n i l e poli ţ iei , Dor ina T ă t a r c e a însăş i îşi s c h i m b ă felul de a vedea . Se î m b u n e a ­ză, e v e n i m e n t e l e i -au educa t suf le tu l .

Dev ine m a m ă b u n ă şi soţ ie b u n ă . T i h n a n u se ins t a l ează însă în fami l ia T ă t a r c e a fă ră j e r t f e . Căsă tor ia d i n t r e M a r y şi P ă d u r e a n u n u se va face i m e ­diat , d in p r i c ina u n u i dol iu : I a n c u T ă ­t a r c e a a m u r i t , p e u r m a a t â t o r emoţ i i , de care suf le tu l său m e r i t a să fie scut i t .

De fami l ie u r m e a z ă să a ibă g r i j ă V i n -t i lă T ă t a r c e a , p ro fesoru l pens iona r de la Buzău , sc r i i to ru l de căr ţ i p e n t r u copii, u n p e r s o n a g i u foa r t e s impa t i c al romanu lu i . . .

Aces ta este c o n ţ i n u t u l căr ţ i i d- lu i Miha i l N e g r u : Părinţi şi Copii din zilele noastre. P e u n astfel de gen de r o m a n , d. N e g r u es te s ingur s t ăpân . D-sa m a i g â n d e ş t e as tăz i u n rol m o r a l i ­za to r al l i t e r a tu r i i , u n efect d i rec t e-duca t iv , p r i n î n t r e b u i n ţ a r e a p e r s o n a ­gii lor d r e p t idei şi a r g u m e n t e .

I n t r ' a d e v ă r , ope ra d- lui Miha i l N e ­g r u posedă o for ţă rea lă . A u t o r u l c rede în t r i u m f u l b ine lu i , al o p t i m i s m u l u i so­cial, al b u n u l u i e x e m p l u . D-sa u r m ă ­reş t e să n e a r a t e c u m vi ţ i i le se ş te rg , ia r v i r t u ţ i l e r e n a s c şi c u m în mi j locu l vieţi i suf le te le se sch imbă , da to r i t ă de m u l t e ori î n t â m p l ă r i i , n u însă fă ră o r e g u l ă i n t i m ă a p r o g r e s u l u i m o r a l .

Despre revistele ardelene (URMARE DIN N-RUL TRECUT)

de VICTOR PAPILIAN

I n opozi ţ ie cu aces te două a u t e n t i c e r ev i s t e a u t o h t o n e , v r e a u să m e n ţ i o n e z şi „Provincia literară1' de là Sib iu . Scr i să de a u t o r i ven i ţ i d in vechea ţ a r ă ea a a c c e n t u a t p r i m a t u l es te t icu lu i . P l i n ă de v e r v ă , de h u m o r , a d e s e o r i po l emic scrisă, aceas tă r ev i s t ă n ' a a v u t a d e r e n ţ e suf ic iente cu r ea l i t a t e a a r d e l e a n ă , deş i î n t r e ' co labora tor i i e i se găsesc, r epe t , a u t o r i de foa r t e m a r e t a l en t , c u m e d e p i ldă P a u l Conscant , sc r i i tor n u î n d e a j u n s de p r e ţ u i t n ic i în A r d e a l şi nici î n v e c h e a ţ a r ă . Citez u n pasag iu d i n t r ' u n a r t ico l de t o n d a l r ev i s t e i Provincia literară : „ F l a g e l a ţ i de mize r i a economică şi s tâ rooş i ţ i in ca rapacea r u d i m e n t a r e l o r nevo i de ca l ami t ă ţ i l e t i m p u l u i , l ă s ă m să n e scape, p r i n s u p a p a min ţ i i , f u m u l de u m a n i t a t e ce d ă d e a u n n i m b magni f ic , d o m i n â n d f ă p t u r a n o a s t r ă cu u m i l e or ig in i simieşci- Ţ i n e m să u m b l ă m ia r în p a t r u l abe m u g i n d d u p ă h r a n ă şi p r ă s i l ă în des işul încâ lc i t şi n e g u r o s al i g n o r a n ţ e i " .

Şi m a i d e p a r t e , o fens ivul a u t o r con­t i n u ă : „To tuş i n u ez i tăm, d r u m u l n e es te deschis , o r i zon tu r i l e n e a ş t eap tă . A v e m d e s t u l ă energ ie . P r o v i n c i a a fost şi v a fi p e p i n i e r a t a l e n t e l o r rea le , a ene rg i i l o r c o n s t r u c t i v e " .

Şi a c u m p e n t r u edif icare , d ă m cu­v â n t u l de o r d i n e unei r ev i s t e a u ­t en t i c a r d e l e n e : Blajul. „ P o r n i m la d r u m ! C r e d i n ţ a în D u m n e z e u şi d r a ­gos tea d e n e a m n e vor l u m i n a paşi i . T ro i ţ e l e de là r ă sc ruc i n e v o r fer i de moc i r l ă şi bălări i- V o m d ă r u i t i p a r u l u i g â n d u r i l e noas t r e , p r e s ă r â n d p r i n t r e ele n e s t i m a t e vech i d in b ibl io tec i şi a r h i v e " .

Şi i n t r ' a d e v ă r , d in colecţ ia r ev i s t e i se r e v a r s ă , ca d in bibl io teci le ce leb re a le aces tu i oraş , u n p a r f u m de cuce r ­nic ie p e n t r u r o m â n i s m şi c r e ş t i nă t a t e . Aci găs im, a l ă t u r i d e p r o z a lu i A g â r ­b iceanu , l uc r ă r i l e u n o r a d i n t r e cei m a i t a l en t a ţ i sc r i tor i a r d e l e n i : p roza lui P a v e l D a n şi poezia lui R a d u B r a t e ş . I a t ă o m o s t r ă d in poezia lui R a d u Bra t e ş , î n t i t u l a t ă „ î n v i e r e a în s a t " :

D o a m n e , copii s t â n g c lăbuci de l u m i n ă

Şi ro tun je sc d in c r e ş t e t s e m n e m a r i . In zori de zi, de se p o a r t ă b ine ,

t a t a - i v a c inst i cu c ră i ţ a r i Şi m a m a c 'un ou roşu . Poez ie caldă, de o pe r fec t ă p u r i t a t e ,

l ega t ă de p ă m â n t u l ţ ă r i i p r i n n o t a ţ i a p rec i să a t rad i ţ i e i , l ega tă de s p i r i t u a ­l i t a t ea o r a şu lu i p r i n g â n d u l s m e r i t al î nch ină r i i .

U n a d in cele m a i i n t e r e s a n t e r ev i s t e a r d e l e n e a fost mica, da r foa r t e s i m p a ­tica r ev i s t ă î n t i t u l a t ă : Abecedar, apă­r u t ă la B rad , o raş a s c u n s î n t r e m u n ţ i , cu o popu la ţ i e c a m de zece mi i de lo­cui tor i , dar , ca t oa t ă p o p u l a ţ i a de m u n t e , energ ică , v o l u n t a r ă şi h o t ă r î t ă . P i t o re scu l r eg iun i i se t r a d u c e p r i n n o -t a ţ i u n i de e x t r e m ă g ingăş ie , ca de p i l ­dă : „ In cad re l e aces tu i Abeceda r , o să vă aduc , d o m n u l e cet i tor , s ă p t ă m â n a l , o icoană, u n ve r s , o ide ie . V r e a u să d e s p r i n d sp i r i t u l d in a n g a j a m e n t u l lui co t id ian n u m a i p e n t r u o cl ipă, n u m a i p e n t r u două b ă t ă i de p l eoape să-i smă l -ţuesc f o r m a cu ceva p r o a s p ă t şi nou . E ca şi c â n d c ineva s 'ar opr i d in m e r s în d r u m . să p r i n d ă la b u t o n i e r ă o floare-

Sau v e r s u r i r o b u s t e , l ips i te de o r i ­ce dec lama ţ i e , c â n t â n d suf le tu l î n d e ­l u n g r ă b d ă t o r al Moţu lu i , la fel cu pie­t r e l e m u n ţ i l o r , d a r p l in de l u m i n ă şi cer, ca în v e r s u r i l e lu i Co t ru ş :

„Cu fa ţa a r s ă de soa re şi s labă, Ca m u n t e l e el n ' a r e nicio g r abă . In ochii v ine ţ i a z u r u l î l p o a r t ă Din ul i ţ i î n ul i ţ i , d in p o a r t ă în

p o a r t ă . Se p i e rde p r i n t r e oamen i , f l ă m â n d , Cu al D e t u n a t e i c e r în g â n d " .

Aci găs im a l ă t u r i d e E m i l G iu rg iuca , p e ce lă la l t conducă to r , Boldea , m o r t t â n ă r , p o e t del icat , izola t în aces te vă­g ă u n i a le m u n ţ i l o r şi, î n su fe r in ţ a sa, e v a d â n d cu v e r s u l în v i ea ţ a l a rg d e s ­chisă de dincolo de m u n ţ i şi su fe r in ţă .

„ V r e a u raze le de soa re să 'nf igă r ă d ă c i n ă

Şi i n i m a - m i în l a n u r i să pâ lpâ i e u n m a c .

Fec ioa re l e d e - o m ă t cu v ine ţ i ochi de lac

Din f lacăra- i s ' ap r indă s u r â s u r i de l u m i n ă " .

L a A b e c e d a r ş i -au d a t î n t â l n i r e cei m a i de seamă poeţ i şi p roza to r i t i ne r i ai A r d e a l u l u i : J e b e l e a n u , Ş ic loveanu , P a v e l Dan , G r i g o r e Popa . Aces t d in u r m ă , poe t şi eseist r e m a r c a b i l , se r e ­vo l t ă î m p o t r i v a „ r eg iona l i smu lu i poli­t ic h o t ă r n i c i t de ambi ţ i i i nd iv idua le .

a d m i r a b i l a n a c r o n i s m p e n t r u ochiu l abi l a l s c r u t ă t o r u l u i de r ea l i t ă ţ i ac­tua le" - „Aces t r eg iona l i sm v a l ipsi d in s t e a u a f u l g u r a n t ă a g e n e r a ţ i e i m e l e " , s p u n e G r i g o r e Popa . Şi m a i d e p a r t e : „ V r e a u să v e s t i m p r i n g las de t u l n i ­ce, p r ă b u ş i r e a z idur i lo r m u c e g ă i t e " .

Rev i s t a Abeceda r , după" o d u r a t ă de câ ţ iva ani , s'a m u t a t la T u r d a , î n c ă ­p â n d pe m â i n i l e h a r n i c u l u i şi p r i c e p u ­tu lu i Teodor M u r e ş a n u , l ib ra r , t ipo­graf, ed i to r şi a p r e c i a t om de l i t e re . Aci a p a r e cu n u m e l e de Pagini literare în f o r m a t m ă r i t , a d ă p o s t i n d în a fară de scr i i tor i i i n i ţ i a to r i ai A b e c e d a r u l u i şi pe a l ţ i m u l ţ i , p r i n t r e ca re c i t ăm p e A n d e r c o , Olga Caba şi Y v o n n e Ros ig-non , şi d o m i n â n d o m a r e p e r s p e c t i v ă l i t e r a r ă p r i n ochiu l foa r t e v ig i l en t al c r i t i cu lu i R o m u l u s D e m e t r e s c u .

In Mediaş , s u b t p r i v i r e a orgol ioasă, adeseo r i d u s ă p â n ă la d i sp re ţ p e n t r u to t ce es te r o m â n e s c , a conce tă ţen i lo r saşi, doi t ine r i , M i h a i l - A x e n t e ş i G e o r ­ge Popa , u n u l m o d e s t f unc ţ i ona r şi ce lă la l t î nvă ţ ă to r , se î n c u m e t ă , cu sa­crificii n e b ă n u i t e d e d i rec to r i i şi cola­bo ra to r i i r ev i s t e lo r d in Capi ta lă , să î n ­f r u n t e p r e s i u n e a u n e i c u l t u r i cu t r a d i ­ţ i i m i l e n a r e , e d i t â n d r ev i s t a Lanuri. Este , în l u c r a r e domni lo r Mihai l A x e n t e şi Geo rge Popa , o a t i t u d i n e e-roică. Aci g ă s i m poezia a doi d i n t r e cei m a i t a l e n t a ţ i poe ţ i a r d e l e n i : G e o r g e P o p a şi Copi lu l C h e a t r ă . Geo rge P o p a e m e r e u p r e o c u p a t în poezia sa de pei -sag iu l ţ ă r i r o m â n e ş t i t r e c u t în m i t şi l egendă . Es te u n m e ş t e r iscusi t . D e -s e m n u l lu i poe t ic e s t e s igur , f ă ră os ­t e n t a t i v dor de inovaţ ie- G e o r g e P o p a e s t e u n p o e t de concep ţ ie la rgă , cün ca re se r e v a r s ă u n v e r s c inst i t , fă ră nici u n ar t i f ic iu, fă ră nici o con t ra fa ­cere . Citez u n a d i n t r e cele m a i f r u m o a ­se p o e m e a le t â n ă r u l u i a r t i s t : „ M a n o l e v o r b e ş t e zăr i lor . . . "

„ D a r ce se vede? N o r o d u l s'a d u s Şi a m r ă m a s p e m ă n ă s t i r e sus. ' i o t n o r o d u l s a î n t o r s sp r e cămin Şi a m r ă m a s s i ngu r şi s t r ă in , Aici , l ângă pasă r i , l ângă doine le

v â n t u l u i , D e p a r t e de ţ a r a p ă m â n t u l u i .

I m p r u m u t ă - m i , p a s ă r e , a r i pa ta! P e n t r u funie , raze le , s tea! Aprop ia ţ i -vă , m u n ţ i , Să vă calc cu p ic io ru l p e f run ţ i . S a u m a i b ine , l egendă , s c n e - m ă ' n

vers , Să r ă m â n d e - a p u r u r i ne ş t e r s ! "

Copi lu l C h e a t r ă e Moţ. V e r s u l lu i e p e p o t r i v a pe i sag iu lu i M u n ţ i l o r A p u ­seni , t a r e ca bo lovanu l de c r e m e n e şi to tuş i du ios ca a a i e r e a v â n t u l e ţ u l u i p r i n ce t ina brazi lor .

„Ta tă , m u n ţ i i şui a u î m b r ă c a t sa r ica de a r a m ă .

N ' a u z i c u m iară , ce te re le , eeteniii te c h e a m ă ?

P ă d u r i l e a u r u g i n i t cu t o a m n a î n t u l ee Şi c ineva a z u g r ă v i t in f runza ră ,

ospă ţ i de c u r c u b e e . In p a d i n ă ş i -au f ăcu t cu lcuş n i ş te

c iu te de iască, Mior i le n o a s t r e i a r b a d e cea ră n u

v r e a u s'o m a i pască . As tăz i a m ciopli t u n tu ln ic Savet i i ,

să-1 a ibă p e n t r u m u n t e l e Găini i .

M a m a - i to t cu gr i jă , m e r e u se u i t ă ' n ca l enda r ,

Şi L i s a n d r u - i ce re î n t r ' u n a b ă n u ţ i p e n t r u a b e c e d a r " .

Cu r e v i s t a Gând românesc n e u r ­c ă m l a C l u j . E ca rac te r i s t i c f ap tu l că la Clu j , cap i ta la A r d e a l u l u i , c e n t r u u-n i v e r s i t a r cu m a r e ac t iv i t a t e ş t i in ţ i f i ­că în toa te domeni i l e , o r ev i s t ă l i t e r a r ă a a p ă r u t m a i t â r z iu ca în ce le la l t e ţ i ­n u t u r i a r d e l e n e . Ab ia la 15 an i de là un i r e , d u p ă d i fe r i te î nce rcă r i de p u -b l i ca ţ iun i n e r e u ş i t e , ia n a ş t e r e o rev i s ­tă c a r e să d u r e z e şi azi. Ea a a p ă r u t î n t r ' o p e r i o a d ă d e desme t i c i r e . Găsesc u n p a s a g i u ca rac te r i s t i c î n t r ' u n a r t i ­col a l d o m n u l u i Ion C h i n e z u : „Vom s p u n e ceea ce se v e d e la to t pasu l , ch i a r dacă u n a m o r p r o p r i u r ă u inspi ­r a t a r u n c ă u n va l de complezen ţ ă p e ­s te a d e v ă r u l p u ţ i n comod: A r d e a l u l a fost negl i ja t , pă răs i t , t r ă d a t de noi Ar ­de leni i . Vorbesc d e A r d e a l u l a d e v ă r a t şi n u de A r d e a l u l a p a r e n ţ e l o r s g o m o -toase , a că ro r v i ea ţ ă ţ i ne exac t p â n ă se î n g ă l b e n e ş t e u n afiş" .

C a r e a fost scopul p r o p u s de aceas­t ă dev i s t ă ? R ă s p u n d e to t d o m n u l C h i n e z u : „Să mobi l izeze t oa t e e n e r ­gii le b u n e ale A r d e a l u l u i , să ţ i nă me-r e u la s u p r a f a ţ ă c o m p l e x u l d e p r o b l e -

(Sfârşitul în pag. y a)

Page 3: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

7 Mai 1938 UNIVERSUL LITERAR 3

S A R D I N I A î n l e g e n d e l e p o p o r u l u i e i P l e c a t d i n Mars i l i a î n t r ' o l u n g ă e x ­

curs ie p r i n Or i en t , la 20 Mai 1832, La ­m a r t i n e a j u n g e a p e coas te le Sa rd in i e i ^bia d u p ă d o u ă l un i de n a v i g a ţ i e cu corabia, de - a l u n g u l M e d i t e r a n e i . Şi î n ­semna , la 17 Iul ie , în c a r n e t u l său : „ . . .Coborîm p e ţ ă r m , în f u n d u l u n u i golf. Ţ ă r m u l m ă r g i n e ş t e u n c â m p s t e r p şi bă l tos . Nis ip alb, b r u s t u r i m a r i , ici colo tufe de u n a r b u s t cu scoar ţa pa l idă , cenuşie , cu f runze l e ca de c e d r u ; no r i de cai să lbat ic i , p ă s c â n d l ibe r i p r i n aceste b u r u i e n i , c a r e v in în ga lop să n e recunoască şi să a d u l m e c e î n s p r e noi, iar p e u r m ă o r u p de fugă nechezând , ca u n stol d e corbi , la o poş tă ; m u n ţ i suri , p leşuv i , doa r cu p e t e - p e t e de v e r ­deaţă pi t ică , p e poa le ; u n cer af r ican peste aces te c u l m i a r s e de soa re ,o v a s ­tă t ă c e r e p e s t e toa te aces te c â m p u r i ; pr ive l i ş te de p u s t i u şi s i n g u r ă t a t e : i a tă scena; ş a p t e - o p t o a m e n i f rumoş i la î n ­făţ işare ,cu f r u n t e a m a r e , och iu l s eme ţ şi să lba tec , m a i m u l t goi, î m b r ă c a ţ i ca

Doi sc r i i to r i a t â t de fe lu r i ţ i ca s ens i ­b i l i t a te , d a r aceeaş i v iz iune , r o m a n t i c ă , d e s p r e Sa rd in ia , i n su la d in M e d i t e r a n a r ă s p â n t i e i d i n t r e I tal ici , Gal i şi Iber i , p e ca re îşi poa t e p r o p u n e c ineva s'o în­făţ işeze, p r i n l e g e n d e l e p o p o r u l u i ei. U n popo r insu la r , cu t r ad i ţ i i ca re coboară în s t r a t u r i l e p re i s to r i ce ; cu v ia ţ ă r u s t i ­că, p r i m i t i v ă , a s e m e n e a vieţ i i p o p o r u ­lui nos t ru , cu toa tă d e p ă r t a r e a şi v a r i e ­t a t ea de î n r î u r i r i î n d u r a t e de la s t ă p â -ni tor i , d i n t r e oare Span io l i i s 'au a r ă t a t cei m a i norocoş i . C o s t u m e n a ţ i o n a l e ; fe ­m e i cu sa lbe ; d a n s u r i n a ţ i o n a l e ; ho ra ; supe r s t i ţ i i—ca aceea de la joc, p e ca re n i m e n i n ' o p o a t e l ă m u r i , d a r to ţ i o p ă ­s t r ează : u n f lăcău se a r u n c ă la p ă m â n t , în mi j locu l jucă to r i lo r , ca re î n c r e m e ­nesc de s p a i m ă : de s p a i m a „f ia re i" . Ce es te? N i m e n i n u ş t ie . D a r to ţ i î n c r e ­m e n e s c , în to iu l jocu lu i ,cu s t r i g ă t u r i şi c ân t ece i m p r o v i z a t e de poe ţ i n e ş t i u t o r i d e ca r t e . S u p e r s t i ţ i i şi l egende . Sea ra ,

la t o r s l ână , la clacă. G l u m e , poveş t i şi

Castel Sardo

vai de ei în n i ş t e z d r e n ţ e de un i fo rme , î na rma ţ i cu l ung i c a r ab ine şi ţ i n â n d în cealal tă m â n ă t r e s t i i cu ca re să ia sc r i ­sorile n o a s t r e , or i ca să n e î n t i n d ă ce au de oferi t , i a t ă factor i i . R ă s p u n d la î n t r e b ă r i l e lor în d ia lec t n a p o l i t a n s t r i ­cat...; d e v i n poli t icoşi , î nda to r i t o r i , d u ­pă ce -au fost inso len ţ i şi p o r u n c i t o r i ; le c u m p ă r u n berbec , p e ca re îl î n j u n ­ghie p e m a l u l m ă r i i ; s c a p ă r ă d in a m n a r , smulg c â t e v a c reng i ve rz i d in tufa de pe ţ ă r m , a p r i n d u n foc şi t r e c scr i so­rile n o a s t r e , m u i a t e în apa măr i i , p r i n fumul ace lu i foc, m a i î n a i n t e să l e - a ­tingă....; apoi , sco ţând d in b a r c ă u n coş cât t oa te zi lele de m a r e cu scoici, frutti di mare, n i le oferă, f ă r ă să p r i m e a s c ă nici u n ban".

Trece u n secol. I n v o l u m u l său cu notaţ i i de că lă to r i e d e s p r e Mare şi Sar­dinia, s c r i i to ru l ang lo - saxon , ido la t r i za t în ani i d in u r m ă p e n t r u o a n u m i t ă L i ­t e ra tu ră , L a w r e n c e , s u r p r i n d e a în Cag ­liari, cap i ta la insulei , a spec te rus t i ce aproape iden t i ce cu acelea î n s e m n a t e de romant i cu l f rancez : „. . .Văd m u l ţ i ţ ă r a n i pe s t r adă , şi ţ ă r ance , în c o s t u m u l lor mai d e g r a b ă ob i şnu i t : î m b r ă c a t e în cor­sete s t r â m t e şi fus te înfoiate , de in ţ e ­sut c u m â n a , or i d e b u m b a c groso lan . Cel m a i f r u m o s es te cu dung i a l b a s t r u închis şi roşii , a l t e r n a t e , aşa că a l b a s ­trul se s t r â n g e la b r â u î n t r ' o s i n g u r ă culoare, în v r e m e ce m i r i a d e l e de cu te ascund t o t ro şu l t r a n d a f i r i u . D a r c â n d umblă ţ ă r a n c a cu fus ta înfoia tă , a t u n c i roşul fâlfâie î n t r e o cu t ă şi a l ta : p a r c ' a r fi o pa să re , care-ş i î n t i n d e culor i le din aripă... S u n t ochi fasc inan ţ i şi n e g r i în

Ţăiraincă Sicilia, s cân tee to r i , m a r i , cu o s e m e a ţ ă pată de l u m i n ă şi o c iuda tă ro t i re , cu gene l ung i : f ă r ă ' ndo ia lă ochii Grec ie i s t răvechi . D a r în S a r d i n i a se v ă d ochi de mo la t ecă şi pa l idă obscur i t a t e , ca t i ­felaţi... L e sc ru tez i sc l ip i rea o clipă, cât ţ ine p r iv i r ea . D a r fă ră să fii în s t a r e să p ă t r u n z i în r ea l i t a t e a lor... Adesea Velasquez, a d e s e a G o y a n e d a u u n f ac ­simil al aces to r ochi m a r i , neg r i , fă ră lumină. I i u m b r e s c şuv i ţ e d e p ă r on­dulat , n e g r u , m o a l e ca o b l a n ă " .

EHeiaiutul, văzut diai faţă

l e g e n d e a p u c a t e din b ă t r â n i , spuse la g u r a v e t r e i d in mi j locu l casei (o s i n g u r ă î ncăpe re ; , s t â n d p e l av i ţ a ( „bancu" ) î n ­f lor i tă cu d e s e n u r i şi c iopl i tur i , p e ca re acelaş vâr f de cuţ i t l e -a scobi t p e v r e ­m e a s t r ă b u n i l o r Fen ic ien i . C o n t a s de foghile, poveş t i d e va t r ă , i a r g u r a c u p ­to ru lu i în ca re coace p â i n e a casei, es te joasă : ca să î n g e n u n c h e m a m a , când o-i ic iază la aces t a l t a r domes t i c . D e mi i d e ani . P e n t r u g o s p o d a r u l ei: cu în fă ­ţ i ş a re dârză , a sp ră , î n c r u n t a t ă ; b u n la suf le t însă . T o t d e a u n a cu p u ş c a de -a s p i n a r e şi c u ţ i t u l la b r âu , în t eaca de p ie le . î m b r ă c a t î n neg ru , cu fes d e l â ­n a p e cap, c u i ţ a r i a lb i şi c izme; căci, l a d r u m ,e t o t d e a u n a că lare , p e că lu ţu l lui , b u n de g o a n ă ca fraţ i i l u i d in p u s ­t iu l Africei , d ibac i la d i b u i t cu copi ta m a l u l p r ăpas t i e i , î n s t a r e să gonească poş te , f ă r ă p ic d e apă , p r i n p o n o a r e l e de z g u r ă vu l can i că a le Insu le i ca re l - a v ă ­zu t n ă s c â n d u - s e , să lba tec , m i i de ani în u r m ă . Ţ ă r a n u l s a r d — ca to ţ i m u n ­tenii — dă b u n ă ziua p e d r u m , ch ia r când n u c u n o a ş t e că lă to ru l . F i e că-1 î n ­t â l n e ş t e p r i n p ă d u r i l e d e po r toca l i d in m a l u l măr i i , s au p r i n t r e col ibele de c ă r b u n a r i — câ în Cors ica de p e s t e apă — p r i n g r ă d i n i l e d in p r e a j m a t â r g u l u i Iglesias , în ca re se a d u n ă ş t iu to r i i a-ces tor pă r ţ i , să a u d ă cele m a i m ă i e s t r e p r i v i g h e t o r i c â n t ă r e ţ e , d i n t r e p r i v i g h e ­tor i le l umi i . De că lu ţu l lui , c e rd inc io -sul „cava l l i no s a r d o " , acest ţ ă r a n n u se d e s p a r t e n ic ioda tă . Ii ş t ie p r e ţ u l . A a u ­zit că so ra r ege lu i L u d o v i c X V I , c â n d i s'a a d u s în d a r u n u l , şi-a l u a t de la g â t sa lba de m ă r g ă r i t a r e şi a p e t r e c u t - o p e s u b coama corb ie a că lu ţu lu i , socot ind acel g â t m a i v r e d n i c de podoabă . Căci es te cel m a i b u n p r i e t e n al aces tu i n e ­căjit om, ţ ă r a n u l din Sa rd in i a . A r s de secetă , m â n c a t de f r igur i , î nneca t de ş u ­voa ie le m u n ţ i l o r s t e rp i , f ăcându-ş i p e a locur i case d in m o r m i n t e l e r o m a n e s ă ­p a t e în coasta măr i i , s au î n t r e p i e t r e l e ciclopice, r ă m a s e ca o e n i g m ă a I s tor ie i p â n ă azi, s u b d e n u m i r e a d e N u r a g h e . D u c â n d u - ş i z i lele cu păs to r i t u l , cu v i ­te le , cu h o l d e l e — p e u n d e s u n t — c u vâ ­n a t u l de să lbă t i c iun i , o r i de păsă r i . Cu v â n a t u l , cu p ă s t o r i t u l ,cu l egende le d in b ă t r â n i . Şi cu ev lav ia d in su f le tu l a-ces tu i p o p o r p r im i t i v , a t â t d e ap roape , d in aces t p u n c t d e v e d e r e , ce lor la l ţ i i n ­su lar i , Sici l ienii . S a n c t u a r e , h r a m u r i şi p roces iun i , ca aceea, ves t i tă , de la A r ­m i n d e n , în c ins tea S f â n t u l u i Efisio. P r i n t â r g u r i , des igur , m u l t ă î n r î u r i r e , ca m o r a v u r i , a d u s ă d e Span io l i : dela şa lu l n e g r u al femei lor , la acel „ d o n " ca r e înso ţeş te or ice n u m e şi, m a i ales , la d r a g o s t e a „ d e l a z ăb re l e " , ca în r o s -s in i anu l „ B ă r b i e r d in Sev i l l a" , obse rva o d a t ă r o m a n c i e r a s'arda M u n d u l a , Ros ina la f e r ea s t r ă , după g ra t i i şi A l m a v i v a în p i a ţ e t a so l i ta ră . Afară , d r u m u r i în t inse , a c u m cu fa ţa n e t e d ă d e asfal t ; da r f ă ră ţ ipen ie de om; pe a locu rea nic i o v i e t a t e . Ca în Covsica.

D in loc în loc, câ te -o p ie le de ş a r p e n ă p â r l i t ; m i r o s t a r e de m ă c e ş c răpa t ; m i r o s de p i a t r ă a r să ; de m ă s l i n desp i ­cat în a r ş i ţ ă . P e d r u m , n i m e n i Zi de l u ­c ru . O a m e n i i p e ul i ţă , în t â r g . Cu p u ş -ca 'n spa te , în fa ţa caselor de p i a t r ă , cu bo lovan i i n e t e n c u i ţ i , ca N u r a g h e l e m i -

cu cu

de ALEXANDRU MARCU l e n a r e . N i m e n i p e d r u m u r i l e a lbe , d e ­p ă n a t e î n t r e vă i l e şi m u n ţ i i a v â n t a ţ i în cer d in i n i m a Insule i , p r i n p l a iu r i l e cu f lori şi r o iu r i de ul i i . N i m e n i p r i n p ă r ţ i l e Graz ié i De l edda . P r i n coc laure ce rce t a t e n u m a i d e no r i , în t r eacă t , sa ­t e cu ibă r i t e p e coastă . S u n t casele cu l egende , la ca re v in pă s to r i i de două or i p e an, să v â n d ă ro ţ i l e d e caş nea fuma t , pe c a r n e u s c a t ă în h o r n u r i . Ş i să p o v e ­s tească nepoţ i lo r , p e l av i ţ a de la g u r a ve t r i i , o p o v e s t e p e ca re s 'au to t fer i t s'o s p u n ă . L e d ă g h e s fr ica de m o a r t e . O poves t e cu A d a m , cu d rac i şi înger i , cu Maica D o m n u l u i şi L u s b è , Lucifer , L u z b è l al Spanio l i lo r .

Or ice colţ de s tâncă , or ice m a l de m a r e cu l e g e n d a lui . A ş a c u m a i zbu t i t să le cu leagă d in g u r a p o p o r u l u i ei, de cu­r â n d , s c r i i t oa rea G e m i n a F e r n a n d o , d u ­p ă ce f i lologul Bot t ig l ion i dăduse , încă d in 1922, o cu l ege re de t e x t e în graf ie fonet ică, a l e ace loraş i l egende .

L e g e n d e d u p ă ca re cu legă to r i i u m b l ă a n i de zi le; căc i ţ ă r a n u l de acolo, n e î n ­creză tor , t e m ă t o r de l u a r e 'n râs , n u le s p u n e decâ t a lor lu i . S u n t l ega te şi de acele cas te le feuda le , azi c ă z u t e în r u i ­nă , p e ca re le-a i l u s t r a t a c u m cinci a n i Raspi , în m o n o g r a f i a d in colecţ ia „ S a r d e g n a a r t i s t i ca" , e d i t a t ă de Casa „ L e N u r a g h e " d in Cagl iar i , b o g a t ă în tot felul de ope re m e n i t e să p u n ă în va loa re , s u b t oa t e aspec te le , v i a ţ a loca­lă. De aceea o semna lez , p r e c u m s e m ­na lez , p e n t r u folklor iş t i , dacă n u p e n ­t r u alţ i i , c a r t e a d e că lă to r ie î n S a r d i ­nia , scr isă în l i m b a f ranceză a c u m un secol şi ceva, de A l b e r t o F e r r e r o de l la M a r m o r a , a l ă tu r i de că r ţ i l e s imi la re , a-le u n u i V a l é r y s au Vui l l ie r .

L e g e n d e s a rde . A focului şi a v ie ţ i i ; a J u d e c ă ţ i i l u i D u m n e z e u ; l e g e n d a ca­p re i ; a golfului cu por toca l i ; a s ânge lu i calici lor; a p e ş t e r i i cu v i p e r a ; a golfu­lu i cu înge r i ; a f ân t ân i i c ă l u g ă r u l u i ; a S f â n t u l u i G h e o r g h e m e ş t e r z idar ; a p o d u l u i d r a c u l u i ; a u r i a ş i l o r ; a c u c u -vaie i . Aceea p e oare o v o m citi î m p r e u ­nă , „ L e g e n d a golfului cu î nge r i " , sp r e a n e da m a i b ine seama , nemij loc i t , de f r u m u s e ţ e a l egende lo r Sa rd in ie i , soco­t i t e d r e p t e x p r e s i e a u t e n t i c ă a su f le tu ­lu i p o p o r u l u i său.

Castel Sardo

re , ci i-a l u a t locu ' p â n z a s p r i n t e n ă ca­r e zboa ră pe val , z d r a v ă n ă corab ie cu t r e i r â n d u r i de lopeţ i , ca re n u se t e m e de bă t ă l i e : cele d in t â i corăbi i de p e l u m e . Golfu ' e p l in de ele, de p a r e o c e ­t a t e p l u t i t o a r e p e d r u m u r i a l b a s t r e : v in de d e p a r t e ,din m a r g i n e a zări i , a d e ­seor i se duc în a l t ă p a r t e ; da ' dacă le ia p e n e ş t i u t e f u r t u n a în a p r o p i e r e a golfului , s c h i m b ă r o a t a c â r m e i şi s e î n ­d r e a p t ă în t r ' aco lo , ca la u n a d ă p o s t n e ­îndoie ln ic . To ţ i ş t iu că golfu' e ocrot i t de înge r i şi că ei, în ţ a r a lor, n u vo r n e ­noroc i r i . Corăb ie r i i d in t oa t ă l u m e a nu- i mai zic decâ t Golfu ' î nge r i lo r . Es te oa r e al t n u m e m a i f r u m o s ?

„ I m p i e l i ţ a t u ' însă, ca re din v r e m e a v r e m i l o r îşi r o d e a gh i a r e l e de c iudă pe înger i , î n fundu ' g e n u n e l o r neg re , a v r u t să p u n ă m â n a p e a c e a s e n i n ă t a t e a lba s ­t r ă I-a c h e m a t la s ine p e draci i săi cei m a i z d r a v e n i ,pe cei m a i meş t e r i , p e cei m a i î nd răzne ţ i , m a i afur is i ţ i şi, î ncă l e -l ecând d i n t r ' o s ă r i t u r ă p e calu ' l u i cel b l e s t e m a t ,s 'a p o r n i t la b ă t ă l i e î m p o t r i ­va înger i lo r .

„S ' a n ă p u s t i t în co l ţu 'ace la de m a r e cu u n b u b u i t îng roz i to r : ce ru ' s 'a î n ­t u n e c a t d e r ă su f l a r ea lor c iuma tă , a-

Mormâmtul lui Garibaldi

„ C â n d a ieşi t d in f u n d u ' m ă r i i , p r o a s ­p ă t ă şi nouă , cea ţ a r ă că re i a - i zice azi Sa rd in i a , î nge r i i d i n n a l t u ' ce ru r i lo r p r i v e a u . E r a m â n d r ă , p u s ă î n t r e m a r e şi v ă z d u h , ca m ă r g ă r i t a r u ' în cu t ia lui. I n p a r t e a cea m a i d e s p r e miază-z i , u n ­de -o a u r e a soa re l e cu cele m a i a rză toa ­r e d in raze le lu i , făcea u n m a r e a r c în chip de l ună , c a r e p a r c ă a r fi v r u t să î nch idă î n t r ' o ne s f â r ş i t ă î m b r ă ţ i ş a r e l u m i n a cea m a i a l b a s t r ă a t u t u r o r m ă ­r i lor . V r ă j i t e e r a u m a l u r i l e , n e î n t i n a t e apele , i a r ă ce ru ' d e a s u p r ă - l e , scânte ia . S 'au d u s î nge r i i la D o m n u ' , c a r e cu m â ­n a l u i cea p u t e r n i c ă scosese d in g e n u n e a t a r e m i n u n ă ţ i e ; şi s 'au r u g a t de El :

— „ D o a m n e , Tu , ca re -a i v r u t să faci m i n u n e a as ta de p ă m â n t şi a p e , as tă f r u m u s e ţ e d e m a r e m a i f r u m o a s ă ca t oa t e m ă r i l e , l a să -ne s'o p ă z i m d e or ice vijeli i , de or ice r ă u a r coborî de sus , or i a r i zbucn i d in a d â n c . D o a m n e , dacă t e 'nvoieş t i , o s'o p ă z i m la cele două v â r f u r i şi n ' o să le d ă m voie b a l a u r i l o r de apă, nici v â r t e j u r i l o r p r ime jd ioase , să p ă t r u n d ă 'n golf; o să-1 p ă z i m de sus şi n 'o să d ă m voie păsă r i i de p r a d ă să se l a se a s u p r a p e s c ă r u ş u l u i alb, n ic i a-s u p r a paşn ice lo r a n i m a l e ea r e 'mpânzesc coasta . I a r c â n d f ă p t u r a Ta cea m a i î n ­d răg i t ă , o m u l , v a p u n e s t ă p â n i r e p e a-ceas tă a r c u i t u r ă d e usca t şi v a î nă l ţ a ce tă ţ i l e sa le p e p ă m â n t şi v a a v â n t a corăb i i l e sa l e p e m a r e , noi v o m v e g h e a a s u p r ă - i . D a c ă n e d a i T u voie, D o a m n e .

„ D u m n e z e u a z â m b i t la înge r i i î n ­d răgos t i ţ i şi l e - a f ăcu t p e p l ăcu ' i n imi i lor de înger i .

„ A t u n c i s 'au d a t jos , s to lu r i - s to lu r i ' f ăp tu r i l e cereş t i , p u n â n d s t ă p â n i r e pe m i n u n e a aceea d e colţ de m a r e .

„ I a r când D u m n e z e u l-a t r i m e s p e om să locuiască p ă m â n t u l n e p r i h ă n i t , p r o a s p ă t încă de s ă r u t a r e a cea a lba s t r ă a măr i i , î nge r i i l - au dus de m â n ă .

„ în f lo resc ce tă ţ i le , se l eagă p r i e t en i i cu semin ţ i i l e î n d e p ă r t a t e . P l u t a nec io ­p l i tă n u m a i b r ă z d e a z ă o p a l m ă de m a ­

pe l e au bo lboros i t d in a d â n c u r i , fu lge­r e şi săge ţ i a u b r ă z d a t v ă z d u h u ' z b ă t u t de u r i a şe l e lor a r ip i de p ie le a rgăs i t ă , ia r p ă m â n t u ' s'a c u t r e m u r a t , zgudu i t de t r o p ă i t u ' ca i lor D r a c u l u i .

„De p e corăbi i se î n v o l b u r a u la s lăvi ţ i pe t e , r u g ă m i n ţ i şi r u g ă c i u n i ; vâs l e l e şi c â r m e l e , sup te în v â r t e j de v â n t u ' I a ­du lu i , se d e s p r i n d e a u de la locu ' lor şi cădeau în apa ca re e ra t oa t ă p a r c ă o că lda re u r i a şă de smoa lă în c rop ; p â n ­zele se umf lau , în v r e m e ce b ie te le co­răbi i , r ă m a s e f ă r ă c â rmă , g o n e a u duse d e va lu r i , i zb indu-se î n t r e ele ; s ă r e a u în ţ ă n d ă r i p e care m a r e a , b a l a u r n e s ă ­ţios, l e î ngh i ţ ea m e r e u - m e r e u .

„ P u t e a î n g ă d u i însă D u m n e z e u iz­b â n d a d u h u r i l o r r e l e î m p o t r i v a î n g e r i ­lor Săi?

— „ D o a m n e , D o a m n e , cum d e laşi să se facă a t â t a măce l de o m e n i r e ? D o a m ­ne, D o a m n e , n u n e ve i da T u u n chip să n e a p ă r ă m ? — s t r i g a u înger i i , lua ţ i p e n e a ş t e p t a t e ; căci .dacă se g â n d i s e r ă să a p e r e col ţu ' lor d e m a r e î m p o t r i v a b a l a u r i l o r şi a vi jel i i lor , n ' a r fi c r e z u t v r e o d a t ă că s e m e ţ i a D r a c u l u i să se 'n-c u m e t e a voi să p u n ă s t ă p â n i r e p e u n colţ de Ra iu .

— „ L u p t a ţ i - v ă ,de v r e m e ce se r ă z ­bo ieş te cu voi — r ă s p u n s e D u m n e z e u .

„ A t u n c i s 'a î ncepu t p e apă cea m a i c r u n t ă b ă t ă l i e d in câ te s 'au da t c â n d v a î n t r e B i n e şi R ă u . Cu o l o v i t u r ă de a r i p ă înge r i i îi d ă d e a u la fund p e drac i ; da ' ei v e n e a u i a r î n n o t şi acu ' p l e s n e a u d in cozi ca d in h a r a p n i c , c ă t â n d să ' n -şface 'n ş f ichiur i g â t u ' înger i lo r ; acu ' l u a u în c o a r n e o co rab ie şi d ă d e a u cu e a d e - a d u r a p e va lu r i ; înger i i fu lge rau cu m â i n i de l u m i n ă , aceia v ă r s a u flă­căr i şi d ă d e a u foc l u n t r i l o r oare m a i p l u t e a u p e f a ţ a apei ; î nge r i i b u c i u m a u d in t r â m b i ţ e , d rac i i nechezau , a r ă t â n -d u - ş i colţii g a t a să s f a r m e p i e t r e de m o a r ă . I a r i zbânda p ă r e a să se lase de p a r t e a lor, c â n d u n p u i de înger , — ce i-a d a t lu i p r i n g â n d ? — a f ăcu t p e cer s e m n u ' s fânt , în fa ţa că ru ia N e c u r a t u '

Elefalnitiiil

n u m a i a r e nici o p u t e r e : s e m n u l cruci i . Mare , l uminoasă , t ă ia n e g u r a r ă su f l ă r i ­lor drăceş t i , cu r a z e r u p t e pa rcă d in soare .

„ C u u n u r l e t r ăguş i t , cel d in tâ i d r a c s'a ros togol i t în a d â n c u r i .

„ A t u n c i s u t e şi su t e de c ruc i f ăcu te de m â i n i de î nge r i s 'au a p r i n s p r i n n e ­g u r ă ,iar drac i i au l u a t - o la fugă, r ă ­puş i ; le fâ l fâ iau a r ip i le de p ie le a r g ă s i ­tă, ia r u r l e t e l e lo r de g roază î n t r e c e a u zgomotu ' o r icăre i vijeli i . Caii d r a c u l u i s ă r e a u în d o u ă copite , î n v â r t i n d coada cu p leoscă i tu r i , da ' s 'au p r ă b u ş i t şi ei, cu s t ă p â n i cu tot , în h ă u r i l e neg re , ca să n u m a i iese n ic ioda tă la l u m i n ă .

„ C â n d însă r ă su f l a r ea c i u m a t ă s'a r i ­sipit , oamen i i a u văzut , m o h o r î t ă şi neag ră , în mi j locu ' a r cu lu i v e r d e şi d a u -r i t al coastei , o în f r icoşe toare r ă m ă ş i ţ ă a bă tă l i e i : o s t â n c ă u r i a şă în chip de şea, ca re îna in t ează în m a r e de la ţ ă r m şi p a r c ă s 'ar a v â n t a s p r e ' na l tu ce ru ­lui .

„ î n g e r i i au înv ins ; ei locuèsc şi azi golfu ' şi-1 ocrotesc ; azi ca şi a tunc i , co ­răb i i le a p u c a t e p e n e ş t i u t e de f u r t u n ă în l a r g u ' măr i i , dacă se află în a p r o p i e ­re , î n t o r c r o a t a c â r m e i şi v i n să se adăpos t ească acolo.

„Cagl ia r i , ce t a t ea cu t u r l e au r i t e , se og l indeş te 'n el, f r umoasă ca o reg ină , s u b cel m a i ' sc l ip i tor soa re de p e p ă ­m â n t .

„ Ş e a u a d r a c u l u i însă îşi a r u n c ă de и д а u m b r a - i m o h o r î t ă p e ape şi cu t oa ­t e că d e m o n i i n u s 'au m a i î n to r s g r ă ­m a d ă să n ă p ă d e a s c ă a lbas t r a ţ a r ă a î n ­ger i lor , corăb ie r i i c u m i n ţ i ,când t r e c p r i n acel loc, îşi fac smer i ţ i s e m n u ' cruci i ; căci — m a i ştii? — s 'ar p u t e a să se p i t ească niscai d r ăcuşo r i p r i n t r e co l ţu r i l e s tânci i ; i a r î m p o t r i v a I m p i e l i -ţ a t u l u i ,or icine şt ie , n u e sab ie m a i t ă ­ioasă ca s e m n u l cruci i" .

E L E G I E Ce blajin lumină luna... Mai la pieptu-mi, milă bună — Pe-acolo, prin Totdeauna, Om mai fi tot împreună ? Om mai fi tot împreună ?

Sâni, ca nişte căni cu splin, Doar pe-aici le mai şoptim — Trişti, să ne mai obidim, C'o să tot dormim-dormim, O să tot dormim-dormim.

Desfrânate muzici g e m — Vino, trup rusal iem ! Tu să zburzi, eu să blestem, Că destul o să tăcem, Că destul o să tăcem

Proaspătul, obrazul blând, Să-1 mai beau, să-1 mai descânt — Frânge-mă, să te frământ, Că destul o m fi pământ, Că destul om fi pământ.

Somnoroase, l ine plete , Genelor, ca nişte fete Ş i voi, ruşinoase bete, Ce-o să mi se facă sete, Ce-o să mi se facă sete !

Zmalţuri le depe plai, Sfântul păsărilor grai, Micşuniul lunii Mai — Ce le-aş lua cu mine mai, Ce le-aş lua cu mine mai.

Dup'amiaza din pridvoT. Gălăgia pruncilor, Lendrii 'nfiora-se-vor — Ce-o să mi se facă dor, Ce-o să mi se facă dor!

Vecii pururilor frig — Şi din zări de ţipirig, Şal ce 'ntârziezi pe dig, N'am să pot să te mai strig, N'am să pot să te mai strig.

N. CREVEDIA

Page 4: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

4 UNIVERSUL LITERAR 7 Mai 1938

E v a n t a i Conturul gândului ce piere Se risipeşte 'n amintiri înfiorat în adiere De umbra unei presimţiri ,

Când gestul manei arzătoare Spre chipul palidei Florii Desfăşurând tremurătoare Dantela unei reverii,

încl ină fruntea, risipind Podoaba pletelor cernite — Mărgeanul buzelor strivind, D e sărutări închipuite.

S Ă P T Ă M Â N A M U Z I C A L Ă

MIHAI N1CULESCU

CRONICA PLASTICA

S A L O N U L O F I C I A L

(U R M A R E; de PAUL MIRACOVICI

P â n ă a c u m u n an, o sa lă mică , u n fel de cor idor p e d r eap t a , la i n t r a r e a în expozi ţ ie , e ra p u r g a t o r i u l Sa lonu lu i ,

Alexandru Plămădeală Tors

sa la sacrif icaţ i lor , a celor p r i m i ţ i d in complezen ţă sau a celor ce „ p r o m i t e a u " . Acolo, deava lma , desenur i , a q u a r e l e , se î n v e c i n a u cu î n c e r c ă r i l e cele m a i b izare , u n e l e co lora te v io lent , a l te le a-n e m i c e p â n ă la m o n o c h r o m i e . Se p a r e că a c u m . aces t rol l -ar avea sala cea mică , d in mij loc . N u p r i n con ţ inu t , ci p r i n felul i n g r a t c u m e d i spusă l u m i n ă . D u p ă ce că sala e în tunecoasă , l u m i n a e lec t r ică cu ca r e s'a c ă u t a t să se r e m e ­dieze e cu t o t u l insuf ic ientă . Câ t eva becu r i a lbăs t ru i , des tu l de p u t e r n i c e şi cu o a r e c a r e ingen ioz i t a t e d ispuse , a r fi fost de a juns să n u m a i fie nic i -o d i ­f e r en ţ ă î n t r e aceas ta şi ce le la te săli i a r a r t i ş t i i a le că ro r opere , d in neces i t ă ţ i de a r a n j a m e n t , a u fost p u s e acolo n u ai­m a i avea s e n t i m e n t u l de a fi n e d r e p t ă ­ţ i ţ i . Astfel , l u c r a r e a lui Bor i s Caragea , u n a d i n t r e cele m a i i n t e r e s a n t e s cu lp ­t u r i d in Salon, se confundă l i t e r a l m e n ­t e cu p e r e t e l e d in fund şi cu l uc ră r i l e d i m p r e j u r . Compozi ţ i a lui D a n B ă j e n a -r u de a s e m e n e a p i e r d e m u l t d i n ceea ce-i face ca l i t a tea esen ţ ia lă . Sub t i l i t ă ­ţ i le de ton şi de va lor i d i spa r la o l u ­m i n ă a t â t de conf idenţ ia lă .

In aceeaş sală M a n d i a Ul lea e x p u n e

Boris Caragea Niobe

o compozi ţ ie în frescă ( adevăra tă ) ce n e consolează p u ţ i n de a t â t ea „ f reş t i " . t r u c u r i şi m u c a v a l e l ips i te de or ice emoţ ie , făcu te g răb i t , p a r c ă s u b t e r o a ­re . D - n a E lena Deşl iu ca re n e - a ob i ş ­nu i t în f iecare an cu n u d u r i l e sale cald

colora te , e x p u n e u n p o r t r e t cu aceleaşi ca l i tă ţ i însă m a i î n d r ă z n e ţ văzu t , şi în cu loa re şi în desen . D - n a Cél ine E m i -l ian, o m a s c ă v e r d e d e u n f rumos efect decora t iv . Sa la m a r e d in d r e a p t a e d o ­m i n a t ă de panou l d- lu i P e t r a ş c u , cu pânze le d-sa le a t â t de or ig ina le şi de p re ţ ioase . Nici-o u r m ă de anecdo tă în p i c t u r a d- lu i P e t r a ş c u , m o t i v e l e s u n t m a i î n t o t d e a u n a aceleaşi — to tuş i nu - ţ i po ţ i s t ă p â n i o inefabi lă emo ţ i e î n faţa ope re lo r d-sale , ca şi c â n d le -a i v e d e a p e n t r u p r i m a oară . P e acelaş p e r e t e , St . Cons t an t inescu e x p u n e u n a u t o p o r ­t r e t ca re e p r i n t r e cele m a i va lo roase l u c r ă r i d in expozi ţ ie . M u l t o r gângav i , sufocaţ i de inv id ie şi de n e p u t i n ţ ă şi car i s p u n de Ş te fan C o n s t a n t i n e s c u că, ,,eh.... face câ teva t ab lou r i pe a n " l e -aş u r a să Dicteze —• le acord p e n t r u asta r ăgazu l une i î n t r eg i e x i s t e n ţ e — u n s i ngu r t ab lou de ca l i t a tea aces tu i a u t o ­po r t r e t . L e - a r r ă s c u m p ă r a toa tă m u n c a de n e e r i cu ca re fac su t e de t ab lour i a n u a l şi cu ca re s p u r c ă gus tu l p u b l i c u ­lui . Cei ce l - au ach iz i ţ iona t p e n t r u m u ­zeul „Torna S t e l i a n " a u fost exce l en t insp i ra ţ i . P e t r e Io rgu le scu -Yor p r e z i n t ă u n p a n o u foa r te v a r i a t

N u d u r i , peisa je , t o tu l v ă z u t în t o n u r i p re ţ ioase , î n t r ' o a tmos fe r ă u n e o r i i r e a ­lă, p l i nă de f a rmec . L u c r a r e a „In p o r t " mi se p a r e însă cu deoseb i re i n t e r e s a n ­tă p r i n bogăţ ia , j u s t e ţ e a şi r a f i n a m e n -

Elena Petraglu dr. Deşliu La fântână

t u l va lor i lo r . D. Iosif, în pe isa je le e x ­puse, găseş te ca î n t o t d e a u n a pr i le j de a r m o n i i d i sc re te , de a c o r d u r i r a r e . D. S. M ü t z n e r , g r av , sob ru — ca şi în l u ­c ră r i l e e x p u s e la „ T i n e r i m e a A r t i s t i c ă " e pe u n d r u m inf in i t m a i i n t e r e s a n t de c â n d a p ă r ă s i t e x p e r i e n ţ a impre s ion i s ­tă . D. T r a i a n Cornescu e x p u n e n i ş t e flori , spon t ane , v io iu colora te şi câ teva a q u a r e l e foa r t e p i to reş t i . P ă c a t că p r e o ­cupă r i l e decora t ive îl covârşesc a t â t de m u l t şi că e x p u n e a t â t de r a r p i c t u r ă de cheva le t . T a c h e S o r o c e a n u n u t r i m i t e decâ t u n p o r t r e t în pas te l , exce l en t însă . Expres iv , p l in de v ia ţ ă şi deşi p a s t e ­lu l e a t â t de ing ra t , So roceanu îl m â -n u e ş t e cu o a d e v ă r a t ă m ă e s t r i e . Ve l i -s a r a to e x p u n e şase peisagi i în care a r e u ş i t să a t e n u e z e cu m u l t m e ş t e ş u g c rud i t a t ea , ac id i t a tea v e r d e l u i d e m u n ­te, a t â t de i n g r a t şi a t â t de p u ţ i n p r i e ­t en p ic tu r i i . B ă r b i e r i — pe ca re j u r iu l 1-a d is t ins cu u n b i n e m e r i t a t p r e m i u — a r e o v iz iune del ica tă , în ca re n a t u r a deş i t r a n s p u s ă , p ă s t r e a z ă f răgez imea p r i m e i impres i i . D. G h e r n e r e x p u n e o n a t u r ă m o a r t ă cu f rumoase ca l i tă ţ i . D - n a Sil ion cu l t ivă fo rma, v o lu mu l , ceea ce e exce l en t d a r fă ră o p r o f u n ­dă cunoaş t e r e a va lo ra ţ i e i se poa t e foa r t e u şo r cădea în a r b i t r a r , î n b r u t a ­l i t a te . N u d u l e x p u s e p i c t a t cu m u l t e lan şi e f rumos compus . Stoica a r e u n f r u m o s t e m p e r a m e n t de p ic tor . P o r t r e ­t u l e x p u s e r e m a r c a b i l . Pe isa je le d- lui Vasi le P o p e s c u au ca l i tă ţ i a t â t de f ru ­moase de cu loa re încâ t compensează

de ROMEO ALEXANDRESCU

Tetralogia wagneriană la Bucureşti T r a n s p l a n t â n d pe scena Ope re i R o m â ­ne, cu fas t şi a u t e n t i c i t a t e ar t i s t ică , î n ­t r e a g a „ T e t r a l o g i e " a lui R i c h a r d W a g ­ner , O p e r a de s t a t d in F r a n k f u r t a m Mein a g r ă b i t cu aprec iab i l n u m ă r de a n i î m p l i n i r e a u n u i d e z i d e r a t i m p o r ­t a n t al cu l tu r i i muz ica le d in ţ a r a n o a ­s t ră .

A s ă p a t u n a d in da te l e ei capi ta le , a că re i semnif ica ţ ie n u se r e z u m ă la î n ­r e g i s t r a r e a u n u i e v e n i m e n t , ci în a c e ­laş t i m p cons ta tă iv i rea u n o r ind ica ţ i i p rac t i ce în m e d i u l n o s t r u muzica l , că ­ru ia îi i m p r i m ă s t i m u l e n t e l e şi d i r ec t i ­vele u n o r ve r i t ab i l e c u r s u r i de a r t ă

N u es te aci locul u n o r anal ize , l i t e ra cu l i te ră , a că lăuz i r i lo r de o rd in fe lur i t , p e ca r e d e m o n s t r a ţ i a m a g i s t r a l ă a a r ­t i ş t i lor g e r m a n i l e -a p u s în l u m i n ă , şi al că ro r p r e ţ v a fi cu a t â t m a i î na l t cu câ t v o r găs i m a i c red inc ioase r e p e r c u ­s iun i în rea l i ză r i l e r o m â n e ş t i de m a i t â rz iu .

C â t e v a a p a r însă d r e p t a d e v ă r a t e co­m a n d a m e n t e de es te t ică w a g n e r i a n ă , a c ă r o r p i ldă de r i g u r o a s ă ap l i ca re t r e ­bue să dea de gând i t .

U n u l , foa r t e m a r e , p r i v e ş t e o r c h e s ­t ra , e l e m e n t p r i m o r d i a l în o p e r a w a g ­ne r i ană . In concepţ ia lui W a g n e r d e s p r e d r a m a muzica lă , for ţe le p a r t i c i p a n t e la c r e a r e a u n e i ope re egalează , l u a t e în p a r t e , î n s e m n ă t a t e a p e ca re a r p u t e a s'o dobândească f iecare , ca a r t ă de s ine s t ă t ă t o a r e .

Astfel , l a t u r e a o r ches t r a l ă ega lează în be l şug s t r u c t u r a l şi e x p r e s i v s imfonia p u r ă şi r e v e n d i c ă o i n t e r p r e t a r e d e m n ă de u n a s e m e n e a con ţ inu t .

O r c h e s t r a ope re i d in F r a n k f u r t , con­dusă de d. F r a n z K o n v i t s c h n y , cu vas t ă şi a m ă n u n ţ i t ă cunoş t in ţ ă de cauză şi t e m p e r a m e n t super io r , a s luj i t e x e m ­p la r aceas tă p r o e m i n e n t ă cond i ţ i une d e r ea l i za re w a g n e r i a n ă , r e l i e fând a d ­mi rab i l t o t ceea ce f r e a m ă t ă în î m b e l ­ş u g a t a p a r t i ţ i u n e d a r f ă r ă nici u n e x ­ces sonor, f ă ră nici u n desech i l i b ru î n polifonie, f o r m â n d cu t o a t e d e s f ă ş u r ă ­r i le voca le u n bloc de o de săvâ r ş i t ă coeziune.

Es t e a p r o a p e i n u t i l de a d ă o g a t că a-ces te m a t u r s t u d i a t e p r o p o r ţ i o n ă r i s u n t î n f ă p t u i t e de o o r c h e s t r ă în care n i m e n i n u d e s m i n t e o ca l i ta te î n m e ş t e ş u g şi î n e x p r e s i v i t a t e ca re n u su fe ră nici o s căde re .

O a l t ă p i ldă d e m a r e i n t e r e s muzica l , es te aceea o s i g u r a n ţ e i t u t u r o r m i ş c ă ­r i lor , ca re c rează r i t m ju s t şi m a x i m u m de v iab i l i t a t e m u z i c a l ă şi d r a m a t i c ă

f iecărei m a s u r i din o p e r ă şi des făşu­ră r i i i n t eg ra l e .

Câ t d e s p r e i n t e r p r e ţ i i d in scenă, i n ­d iv idua l c â n t ă r e ţ i de incon tes t ab i l ă v a ­loare , ceea ce es te în spec ia l de obse r ­vat , es te sp i r i tu l de a n s a m b l u , ş t i in ţa de a co rdona u n tot , de a o rgan iza o i n ­t e r p r e t a r e g e n e r a l ă omogenă , cons is ­t en tă , ca re i-a însuf le ţ i t n e î n t r e r u p t . T r i u m f u l opere i în s ine le -a d i c t a t a-ceas tă a t i t u d i n e a t â t de f rumoasă , l e c ­ţ ie a că re i i m i t a r e n u p o a t e d e c â t să c ins tească u n ar t i s t .

In m a i p u ţ i n de o s ă p t ă m â n ă , o p e r a d in F r a n k f u r t a i sbu t i t să p e r i n d e în faţa pub l i cu lu i a d â n c impres iona t , al aces tor m e m o r a b i l e spectacole , cele p a t r u d r a m e ale „R ingu lu i " .

I coane le fan tas t ice ale p r i m u l u i act, în care , în a d â n c u l R inu lu i , t r e i n imfe d ivu lgă r apace lu i p i g m e u Albe r i ch t a i ­n a a u r u l u i din u n d ă , t r e ce r ea comoare i şi a i ne lu lu i d ă t ă t o r d e p u t e r e în s t ă p â ­n i r ea zeilor, b l e s t e m u l lui A lbe r i ch , d e -

Richard Wagner poseda t de ele, p r i m e l e u rze l i de f a t a ­l i t a t e care , î n a i n t e de a î n t u n e c a des t i ­n u l zeilor, duc la p i e rzan ie pe u n u l d in smei i că ro ra avu ţ i i l e li s 'au da t d r e p t p la tă , sun t p r i m e l e pag in i d in l egenda Te t ra log ie i Niebe lung i lo r , î n m ă n u n -ch i a t e în prolog.

T ă l m ă c i r e a sonoră , t e a t r a l ă şi poe t i ­că ce l e -au d a t a r t i ş t i i g e r m a n i a u p u ­t u t a r ă t a ce î n s e a m n ă şi cât î n s e a m n ă gen iu l w a g n e r i a n .

Bar i ton i i J e a n S t e r n (Wotan) , H e r ­b e r t Hesse (Alber ich) , H e l l m u t t S c h -

w e e b s (u r iaşu l Fasol t ) , t enor i i A l b e r t Se ibe r t (Loge), T h e o H e r m a n n (Mime), b a s u l M a t h i a s M r a k i t c h (u r iaşu l Faf-ner ) , d -ne le H e n n y T r u n d t (Fr icka) , E m m y H a i n m ü l l e r (Freia) , Res F i s che r (Erda) , E l i s abe th R o s e n k r a n z , W e l l g u n -de, F lossh i lde , ond ine le R inu lu i , a u c o m p u s cu e m o ţ i o n a n t ă măes t r i e - ro lu ­r i le p r inc ipa le , ţ e s â n d a tmos fe r a de l e ­g e n d ă şi d â n d v ia ţ ă muz ice i w a g n e r i e n e în chip r e a l m e n t e i m p r e s i o n a n t .

T e h n i c a de scenă, a fost, cu t oa t e d i ­f icu l tă ţ i le de a d a p t a r e la î ngus t im i l e şi insuf ic ien ţe le t e a t r u l u i Lir ic , s u r p r i n ­ză tor de iscusi tă , de suges t ivă , de a t -mos fe r i zan tă .

Dar , ab ia în d r u m u l s t r ă b ă t u t fă ră cea m a i mică şovăi re , f ă ră nici o î n d e ­p ă r t a r e de là ţ e lu r i l e e sen ţ i a le a le a r t e i w a g n e r i e n e , î n cu r su l u r m ă t o a r e l o r t r e i d r a m e d in ciclu, „Wa lk i r i a " , „S i eg ­f r ied" , „ A m u r g u l Ze i lor" , s'a p u t u t î n ­v e d e r a pe dep l in capac i t a t ea a r t i s t i că i m p u n ă t o a r e a t u t u r o r i n t e rp re ţ i l o r , a-p o r t u l i n t e n s de muz ică a l d i r i jo ru lu i , ş t i n ţ a t e a t r a l ă vas tă a d- lu i H a n s Meis ­sner , d i r ec to r de scenă, şi m e ş t e ş u g u l e x p e r t a l d- lu i W a l t e r Binse , d i r ec to r t ehn i c .

J u d e c a ţ i î n î n ş i ru i r ea de ro lu r i co ­v â r ş i t o a r e pe ca re l e -au i n t e r p r e t a t , o m a r e p a r t e d in a r t i ş t i a u a p ă r u t n u n u ­m a i de m a r i r e s u r s e şi r a r ă p r e g ă t i r e , d a r şi de o r ez i s t en ţ ă şi o for ţă de r e a l i ­za re p u ţ i n c u r e n t e .

D. J e a n S t e r n , Wotan , a fost u n a m ­p l u rea l iza tor , de-o p r e s t a n ţ ă în g las şi a t i t ud in i şi-o o m o g e n i t a t e în c rea ţ i i t o ­t a l m e n t e r e m a r c a b i l e .

D - n u l A l b e r t Se iber t , r e f l e c t â n d in in f l ex iun i l e g lasu lu i v ic lenia şi i n s i ­n u a n t a în ro lu l p r i m e j d i o s u l u i Loge, a găs i t a c c e n t u l eroic , c ă l d u r a şi a v â n t ă -r i le t i ne re ş t i a le ro lu r i lo r S i e g m u n d şi Siegfr ied, deşi, p e n t r u u l t i m e l e era , d in u n e l e p u n c t e de v e d e r e , m a i p u ţ i n i n ­dicat .

Ac to r şi c â n t ă r e ţ de m a r e î n d e m â ­n a r e , d. T h e o H e r m a n n a găs i t lu i M i m e o î n t r u c h i p a r e cu t o t u l fidelă.

D - n a H e n n y T r u n d t , B r u n n h i l d e cu s t r ă l uc i r e , ca rac te r , şi e l an ca r e au d o ­m i n a t în u l t ime le d o u ă p ă r ţ i a le „ R i n ­gu lu i " , d-ni i Gonszar , Mrak i t sch , S c h -w e e b s , în m a i m u l t e ro lu r i , cât şi f ie­ca r e d in a r t i ş t i i a t â t de va loroş i ai t u r ­neu lu i , a u p u t u t da m ă s u r a î n t o t d e a u n a p l ină a m ă e s t r i e i lor, o b ţ i n â n d p e n t r u toa te spec tacole le o t r e a p t ă de f o r m u ­l a r e a r t i s t i că p r ie ln ică a r t e i w a g n e r i e n e şi de s ă r b ă t o r e a s c ă a m i n t i r e în cercu l vieţ i i muz ica l e r o m â n e ş t i .

f lu id i ta tea , u n e o r i incons i s t en ţa m a t e ­riei . Mai rea l iza te , m a i î n c h e g a t e îmi p a r „ A r l e q u i n u l " şi „Pe isa j cu d e a l " e x p u s e la „ T i n e r i m e a Ar t i s t i că" .

D. C iupe t r i m i t e n u m a i două t a b l o u r i cu flori . P u ţ i n , p e n t r u f rumoase le sa le pos ib i l tă ţ i . „ C r e d i n ţ ă şi d u r e r e " , com­pozi ţ ia d- lu i B r a n ă a r e m a r i cal i tă ţ i , p ă c a t însă că a neg l i ja t p r e a m u l t cu ­loarea . H r a n d t A v a c h i a n t r i m i t e pe isa je p i c t a t e cu m u l t ă s i m ţ i r e şi r ea lă cu­noaş t e r e a m e ş t e ş u g u l u i .

F i i ndcă a m p o m e n i t de a t â ţ i a t ine r i , r e m a r c l ipsa lu i R o m e o S to rck delà S a ­lon. Pe i sa je le de la „ T i n e r i m e a " n e a-r a t ă câ t de i n t e r e s a n t ă a r fi fost con­t r i b u ţ i a lui . D-n i i Mi tache , H â r t o p e a -nu , Secoşanu a u ceva c o m u n în g a m a în care-ş i sca ldă t ab lour i l e , a p r o a p e a-celeaşi a rmon i i , t im ide d a r ca lde şi a-g reab i l e . D . H a n s Eder , d e s p r e ca re a m scr is cu p r i l e ju l expozi ţ ie i d-sale , în p o r t r e t u l e x p u s n e ev iden ţ i ază şi m a i m u l t c o n t r a s t u l î n t r e concepţ ia d-sa le în p i c t u r ă şi aceea a t â t de l a t ină ca re face c a r a c t e r u l p ic tu r i i r o m â n e ş t i . In m a i mică m ă s u r ă şi d. E r n e s t T ibor es te da to r p i c tu r i i g e r m a n e .

S C U L P T U R A

D. I. J a l e a c ă r u i a îi d a t o r ă m în m a r e p a r t e î n ţ e l ege r ea scu lp tu r i i m o n u m e n -

m a i să t r a n s p u e a r h i t e c t u r a l s c u l p t u r a ci să se ap lece cu emoţ i e şi i n t e r e s a s u ­p r a obiec tu lu i şi să-i r e d e a cu inf in i t m e ş t e ş u g sub t i l i t ă ţ i l e . D. C. M e d r e a e

Elena Petraglu dr, Deşliu Stadiu

poa te cel m a i b u n p o r t r e t i s t r o m â n . Din toa tă opera d-sale dacă n u a r r ă m â n e

decâ t p o r t r e t e l e r ea l i za t e p â n ă acum, a r fi de a juns să jus t i f ice r e p u t a ţ i a d-sa le de m a r e scu lp tor . Cele două b u s -tu r i , m a e s t r u l G. P e t r a ş c u şi prof. O. D e n s u ş i a n u conf i rmă cu p r i sos in ţă a-ceas ta , ,Eva" d- lu i C. Barasch i , deşi p ă s t r e a z ă u n e l e r e m i n i s c e n ţ e f ranceze , e, cred, cea mai r ea l i za t ă l u c r a r e d in ca­r i e r a d-sale F o r m e l e , deşi p l a n t u r o a s e , pa lp i t ă de v i a ţ ă şi adevă r . L u c r a r e a a-ceas ta r e p r e z i n t ă un efor t neob i şnu i t d in t oa t e u n g h i u r i l e de v e d e r e . D. B a ­rasch i a dus -o în ch ip fer ic t la capăt , a d ă o g â n d încă o f rumoasă r euş i t ă la şi-cele m u l t e ca re l -au consac ra t ca u n a r t i s t de seamă . Din luc ră r i l e d- lu i T h e m e l i p r e f e r „ C a p u l " care e r e m a r ­cabil . I r imescu , u n f rumos a u t o p o r t r e t .

D. Borgo P r u n d e x p u n e o s c u l p t u r ă în l e m n „ M a t e r n i t a t e " — o l u c r a r e excep ţ iona l ă a u n u i a d in cei m a i înzes ­t r a ţ i şi — cu s i g u r a n ţ ă — cel m a i o r i ­g ina l d i n t r e scu lp tor i i noş t r i . D. P l ă m ă ­dea lă e x p u n e u n n u d care î n s e a m n ă u n incon tes t ab i l p rogres . R e m a r c a b i l e l uc ră r i e x p u n : I r i na C o d r e a n u , T u -rea tcă , Vas i l iu -Fo l t i P h e r e k y d e , B l e n -dea, Cobizera . D e b u t u r i p l ine de făgă-d u i n ţ i : C o n s t a n ţ a B u z d u g a n , M u r n u Ion Luc ian .

din volumul „Euforie"

M U R A O, l impezi ţ i-adorm, prea l impezi Ochii 'n serafic alint. Ai zâmbetul bun al Măriei Din icoanele vechi de argmt.

i n părul tău freamătă, freamătă, Vântul stepelor întinse ; In ochii tăi se topesc amurguri rnşii, Cu turnuri de biserici, ninse.

Vorba — un cântec duios — Tremurat pe o singură strună, Mai lină ca Volga, mai lină Ca sborul hieratic de lună.

Gâtul şi braţele, braţele Albe ca luna în zori, Sunt iernile mele ruseşti visate... Râsul — svon de înalte viori.

Prin ape spumoase de cântece Pluteşt i spre alte, spre alte p ă m â ) , i , ţ r i . In dansul tău se frământă Porumburi şi grâne în vânturi.

în t inde-mi surâsul, surâsul Spre somnul m e u pururea treaz.. Buze le me le să-ţi şteargă Bruma de vis din obraz.

Constantin Baraschi Eva

ta le , deco ra t i ve la noi , d e m o n s t r a t ă de a t â t e a ope re ca „ C e n t a u r u l " şi a l te le n e a d u c e u n n u d cu p r e o c u p ă r i de d e ­ta l iu , de m a t e r i e , s u r p r i n z ă t o r de sem­nificat iv. C a r n a ţ i a v i b r a n t ă de v i a ţ ă a n u d u l u i r e a r a t ă că d. J a l e a şt ie n u n u -

Ö , l impezi ţ i-adrom, prea limpezi, Ochii 'n serafic alint, Când troica visului trece Prin pulberi de-aïg int .

VLAICU BARNA

Page 5: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

7 M a i 1938 UNIVERSUL LITERAR 5

Despre revistele ardelene (Urmare din pagina 2-a)

m e a le aces te i p ă r ţ i de ţ a r ă , să cont i ­n u e , cu a l t e c u v i n t e să ac tua l i zeze t r a ­di ţ ia A s t r e i " .

Şi î n t r ' a d e v ă r , r ev i s t a face t oa t e s for ţă r i l e să se m e n ţ i n ă pe u n p l a n de î na l t ă i n t e l ec tua l i t a t e . Toţi au to r i i m a i de s e a m ă : Blaga , A g â r b i c e a n u , P a v e l Dan , B o g d a n Duică , S e x t i l P u ş c a r i u , O l imp iu Boitoş, ş i -au d a t î n t â l n i r e la aceas tă revis tă-

Tot la Cluj a p a r e r ev i s t a Vieaia ilustrată, a d i s t insu lu i i n t e l e c t u a l P . S. S. P ă r i n t e l e Colan, ep i scopu l Clu ju lu i . Deşi se i n t i t u l e a z ă m o d e s t „ r ev i s t ă de famil ie" , to tuş i i n t e r e s u l ei p e n t r u l i t e ­r a t u r ă es te foa r t e m a r e , c o n t r i b u i n d să p r o p a g e în famil i i le r o m â n e ş t i î n ­c rederea în c rea ţ i a a u t o h t o n ă .

La g r a n i ţ a de Ves t găs im rev is te le Afirmarea d in S a t u - M a r e şi Familia din O r a d e a . Es t e a d m i r a b i l ă s t r ă d u i n ­ţa g r u p u l u i de t ine r i i n t e l ec tua l i (O. Râu leanu , C- Popescu , D. H i n o v e a n u , I. Ş iugar iu , etc.) din j u r u l rev is te i A-firmarea, care , m â n ă în m â n ă cu p r o ­fesorul Seleş , p r e ş e d i n t e l e As t re i , l u p ­tă din r ă s p u t e r i să i m p u n ă î n t r ' u n o-raş î n s t r ă ina t , p r i m a t u l cu l tu r i i r o m â ­neşti, r e a l i zând n u n u m a i o operă u t i ­lă, da r şi u n a ve r i t ab i l a r t i s t ică .

In O r a d e a a m a i a p ă r u t în ch ip o-norabii . r ev i s t a iCele trei Crişuri. Insă Familia se p r e z i n t ă în cond i ţ iun i t eh ­nice şi r e d a c ţ i o n a l e care fac m a r e c in­ste publ ic is t ice i r o m â n e . Condusă fie harnicul m a c e d o n e a n , Mihai l S a m a r i -neanu, r ev i s t a ş i -a p r o p u s să fie s t r a ­jă r o m â n i s m u l u i , d a r şi mi j loc şi p r i ­lej de c u n o a ş t e r e şi de î m p ă c a r e cu conlocuitorii m i n o r i t a r i . In aces t scop a organiza t o i n t e r e s a n t ă a n c h e t ă a su ­pra pos ib i l tă ţ i lo r de a p r o p i e r e î n t r ă scriitorii r o m â n i şi m i n o r i t a r i , fă ră să neglijeze da tor i i l e sacre p e n t r u scr i su l românesc. I n t r e co labora to r i găs im, a-lături de Miha i l S a m a r i n e a n u , pe poe ­tul Ceo rge Al . Pe^re , Г и к П ш ' Ius t in Ilieşu, Baciu , Ion S a m a r i n e a n u , T u l ­bure şi al ţ i i .

Fami l ia es te r ev i s t a cea m a i a t e n t a la mişca rea l i t e r a r ă a r d e l e a n ă c o n t i m ­porana. Ea a deven i t o a r e c u m b a r o ­metrul aces te i mi şcă r i de când ş i -a luat î n s ă r c i n a r e a să fie o r g a n u l oficial al Asociaţiei Scr i i to r i lo r i t o m á n i d in Ardeal, care , în p r i m u l r â n d , c a u t ă să promoveze toa te t a l en t e l e a u t e n t i c e autohtone.

Con t i nuâ nd i t i n e r a r u l n o s t r u geo­grafic a j u n g e m la r ev i s t a Hotarul d in Arad, care a d u c e u n b o g a t m a t e r i a l documentar , d in ca re d a u ca e x e m p i u , admirabi la scr i soare a lui Mihai l Veiici, ca rac te r izând toa tă for ţa m o r a l ă şi toa­tă abnega ţ i a de care a d a t dovadă în trecut aceas tă p rov inc ie , i l u s t r â n d în acelaş t i m p a r t a p u s ă în cele m á i n e ­însemnate m a n i f e s t ă r i a le v ie ţ i i i nd i ­viduale şi pub l i ce a t impulu i -

„ I u b i t e f ra te , „Vei fi auz i t c u m u r g i a r egească a

întărit s en t i n ţ a în p r o c e s u l m e m o r a n ­dului, p r i n u r m a r e şi eu a c u m a va trebui să î n c e p o sânda de doi ani , ca re mi s'a croi t p e n t r u i u b i r e a ce a m că­tre n e a m u l r o m â n e s c . Voiu i n t r a cu fruntea r id i ca tă în t e m n i ţ ă şi s p e r că mă voiu î n toa r ce s ă n ă t o s d u p ă ce voiu fi satisfăcut s en t in ţ a . N u s u n t de fel neliniştit".

De acest m a t e r i a l . d o c u m e n t a r se leagă n u m e l e u n e i a d i n t r e ceie m a i proeminente p e r s o n a l i t ă ţ i i n t e l e c t u a ­le, numele p ă r i n t e l u i C i u h a n d u , s a v a n t şi polemist. C h i a r c â n d ene rg i a p o l e ­mică p u n e o no t ă d e e x a c e r b a ţ i e , p ă ­rintele C i u h a n d u a d u c e t o t d e a u n a atâta e rud i ţ i e şi a t â t a b u n ă c r e ­dinţă încâ t l uc r ă r i l e Domnie i - sa l e , cum ar fi de p i ldă „Bogorn i l i smul în folclorul r o m â n ' şi „ P r a v i l a d in A r a d " vor r ă m â n e d o c u m e n t e de m a r e valoa­re pen t ru evo lu ţ i a n o a s t r ă cu l tura lă-

Dar şi p a r t e a be le t r i s t i că e b ine r e ­prezentată. In r ev i s t a H o t a r u l g ă s i m versurile Iui Ol inescu , N e g u r ă , Co t ruş , Bogdan.

In proză se r e m a r c ă n u m e l e d o m n i ­lor: Negură , T i b e r i u Vuia , P o m p i l i u Putici, Gh . Moţ iu . Rev i s t a a d a t m a r e atenţie mişcăr i i p las t ice , p u n â n d în e-videnţă, p r i n î n d e m â n a t i c a cr i t ică a domnului Teodor Ţ i u c r e a o s e a m ă de pictori a r ăden i .

Şi n u mic e m e r i t u l aces te i r ev i s t e în mişcarea de r e a b i l i t a r e a m a r e l u i Slavici. „Azi, d u p ă c u m s p u n e c r o n i ­ca, când v ă l u l î n t u n e c o s aruncat , a su­pra lui a p u t r e z i t şi o m u l cel a d e v ă r a t stă din nou în fa ţa noas t r ă . . . "

Intre r ev i s t e le b ă n ă ţ e n e voiu ci ta : Luceafărul, Banatul şi Banatul literar-Luceafărul es te o r e v i s t ă ca re se p r e ­zintă în cond i ţ iun i t ehn i ce i r e p r o ş a ­bile. Este o r ev i s t ă cu c o n ţ i n u t b o g a t şi variat de folclor b ă n ă ţ e a n , cu s t u ­dii de cea m a i b u n ă ca l i t a t e a l e d o m n i ­lor Miloia şi Gomboş , p r i v i n d a r t e l e plastice, şi a le d o m n u l u i Sab in D r a -goiu şi F i l a r e t B a r b u , r e l a t i v l a m i ş ­carea muzica lă . Rev i s t a se r e s i m t e de lipsa păr ţ i i be le t r i s t i ce . î n t r ' a d e v ă r g ă ­sim poezia de m a r e o r ig ina l i t a t e a d o m ­nului Miu L e r c a şi v e r s u r i l e domni lo r Bogdan, B ă l t e a n u , So ru , Dor i an şi alţi. Proza e însă c a n t i t a t i v r e d u s ă . T o ­tuşi t r ebue să m e n ţ i o n ă m p e d o m n u l Aurel Cosmacu, cu i m p r e s i i d e că l ă to ­rie şi nuve le , şi p e d o m n u l Ion To tu , impresii de că lă to r i e .

Revista Banatul, ca re a a p ă r u t la Timişoara, a v r u t să a d u n e lao la l tă p e scriitorii r o m â n i şi m i n o r i t a r i . Rev i s t a n'a avut o p r e a l u n g ă d u r a t ă .

Banatul, r ev i s t a de s u b c o n d u ­

ce rea d o m n u l u i Cot ruş , a d u r a t t re i a n i şi a fost o m a n i f e s t a r e t ine rească , ene rg ică , de m a r e e lan . I n ea găs im n u v e l e l e d o m n u l u i N e g u r ă şi poezia d o m n u l u i Co t ruş .

Şi în f ine Banatul literar, o a l t ă r e ­v i s t ă e u ser ioase p r e o c u p ă r i es te t ice , s u b t conduce rea d o m n u l u i L u c i a n Cos-t in, în ca re găs im v e r s u r i l e domni lo r Roiban , F l u e r a ş , M u n t e , I lea şi p roza d o m n u l u i D a m i a n I z v e r n i c e a n u .

D e p a r t e de m i n e de a fi e n u n ţ a t l is ta comple t ă a t u t u r o r r ev i s t e lo r a-p ă r u t e în A r d e a l d u p ă u n i r e . A m i n -s i ta t m a i cu s e a m ă a s u p r a ace lora care a u m a i m u l t ă l e g ă t u r ă cu p rov inc ia şi ca re ac tua l i zează î n t r ' u n a n u m i t fel, un gând , u n s e n t i m e n t s au u n ac t de vo in ţă a u t o h t o n ă . A m lăsa t la o p a r t e r ev i s t e l e de p u r ă es te t ică , ca de p i ldă : Braşovul literar, al r ă p o s a t u l u i Cinc i -n a t Pave l e scu , Prometeu, to t de là B r a ­şov, Hiperion de là Clu j , e tc .

In r e z u m a t , m i ş c a r e a l i t e r a r ă a r d e ­l e a n ă c o n t i m p o r a n ă se ca rac te r i zează p r i n t r ' o e fuz iune a l i r i smu lu i î n t r u e-voca rea p ă m â n t u l u i s t r ămoşesc şi a Dumneze i r i i , cele d o u ă pa t r i i t o t a t â t de veşn ice p e n t r u A r d e l e n i , şi apa r i ţ i a une i p roze v iguroase , l ips i tă de înf lor i ­t u r i es te t ice , d a r t o t d e o d a t ă c ins t i tă şi s t r â n s l ega tă de r ea l i t ă ţ i l e i m e d i a t e a le provinc ie i . E a a a v u t d a r u l să d e m o n ­s t reze u n a d e v ă r şi t e n d i n ţ a că t r e c r e a ­ţ ie o r ig ina lă a scr i i tor i lor a rde l en i . Dar , în acelaş i t i m p , să i m p u n ă şi a n u m i t e n o r m e de condu i tă . Azi, locui tor i i v e ­ni ţ i d in vechea ţ a r ă în A r d e a l îşi c a u s e a m a de da to r i a de r e c u n o ş t i n ţ ă p e n ­t r u p rov inc i a în ca re t r ăe sc şi la ie i şi A r d e l e n i i (cu excep ţ i a u n o r î n t â r ­ziaţ i pol i t ic ieni) , p e n t r u vechea ţ a r ă , de u n d e a v e n i t c u v â n t u l p r e l u c r a t care aduce , cu p u t e r e a lui ac tua lă , d u p ă c u m a m m a i spus , t oa t e v i r t u -a l i t ă ţ i l e posibi le .

A r d e a l u l , ca şi ţ a r a m a m ă , n u t r e -buesc j u d e c a t e p o t r i v i t mic i lor i n t e ­rese zi mice de o p o r t u n i t a t e şi de so­cotea lă de m o m e n t - Omul pol i t ic p o a t e greş i , n e c u m o m u l necă j i t care , p e n t r u s u p ă r a r e a sa. face r ă s p u n z ă t o r ţ a r a î n ­t r eagă , p e oamen i i to ţ i şi ch ia r pe D u m n e z e u . C ine n u g re şeş t e însă nici o d a t ă e poe tu l . El t r e b u e să t r a d u c ă ceea ce e p e r m a n e n t . C â n t u l său n u poa t e fi decâ t ecoul a d e v ă r a t e i s imţ i r i . P r i n poet ti să c ă u t ă m a cunoaş t e T r a n ­s i lvania , p r i n poe ţ i să c u n o a ş t e m ţ a r a în t reg i tă - P r i n ei n e c o n v i n g e m că T r a n s i l v a n i a es te u n m a r e r e z e r v o r i u al sp i r i tua l i t ă ţ i i şi ene rg ie i n a ţ i o n a l e şi că vechea ţ a r ă e m a m a b u n ă a t u ­t u r o r provinc i i lor .

VICTOR PAPILIAN

C A R T E A F R A N C E Z A

Edmond Jaloux: L'égarée (roman, E d i t u r a P i o n , P a r i s 193 8)

L ' é g a r é e es te ca r t ea u n u i sc r i i to r care exe rc i t ă cu a d m i r a b i l ă s t ă r u i n ţ ă , cu o r a r ă p a s i u n e şi u n p r e s t i g iu u n a n i m recunoscu t , oficiul de l ica t şi a t â t de p e ­nibi l adeseor i , al cr i t icei l i t e r a r e .

L i s t a r o m a n e l o r şi a cu leger i lo r de n u v e l e p e care le-a pub l i ca t p â n ă a c u m d. E d m o n d J a l o u x e l u n g ă şi m u l t m a i boga tă d e c â t aceea care c u p r i n d e t i t l u -

D. Edmond Jaloux

r i le v o l u m e l o r de e seur i şi cr i t ică l i t e ­r a r ă , v r e o zece la n u m ă r . E v o r b a deci de o p r e o c u p a r e m a j o r ă sus ţ inu tă , ia r n ü de u n s i m p l u e x e r c i ţ i u i n t e r m i t e n t „ p o u r le d é l a s s e m e n t "

U l t i m u l r o m a n , p e ca re l-a pub l i ca t la î n c e p u t u l aces tu i an, L'égarée, ca şi Fumées dans la campagne s au La fin d'un beau jour, p e n t r u a n u ci ta decâ t pe acelea ma i cunoscu t e ,—re înoeş t e d o ­

vada u n e i a d m i r a b i l e m l ă d i e r i şi a fa­cu l tă ţ i i de a i n t e g r a î n t r ' o s in teză p e r ­sona lă r e m i n i s c e n ţ e l e u n o r l ec iu r i şi s t i lu r i foar te v a r i a t e şi fe lur i te . Decoru l şi a tmos fe r a fizică, s u n t acelea a le A i x -u lu i şi î m p r e j u r i m i l o r , din sudu l F r a n ­ţei, pe ca re le evocă şi a l t e r o m a n e ale d-sa le .

L'égarée es te , sau v r e a să fie, u n r o ­m a n fan tas t ic şi u n r o m a n cu t e m ă da r n u şi cu teză, î n t r u c â t t e m a es te doar pusă fă ră ca a u t o r u l să conch idă în v r e u n fel, m u l ţ u m i n d u - s e să sugereze une l e des legăr i posibi le a le ei. E vo rba a n u m e d e s p r e p r o b l e m a l ibe r t ă ţ i i şi a r esponsab i l i t ă ţ i i p e r s o n a l e pe ca re o p u n e s fârş i tu l t r ag ic al domni şoa re i de Suff ren , s eches t r a t ă , p e n t r u că n u e ra in t oa t e min ţ i l e , de t a t ă l şi f ra te le ei, şi a j u t a t ă să fugă de u n t â n ă r oaspe v r e ­me ln ic al cas te lu lu i famil ie i lor, con­vins că ges tu l lui g e n e r o s îi v a r e d a oda t ă cu l i be r t a t ea şi ech i l ib ru l su f l e ­tesc s d r u n c i n a t .

P r i m e l e zeci de pag in i s u n t consa­c ra t e i n t roduce r i i în a tmos fe ra f a n t a ­st ică a căr ţ i i , po t r iv i t clasicei m e t o d e cunoscu te : u n t â n ă r că lă tor , L a u r e n t G u e l b e r t coboară î n t r ' o g a r ă oa reca re , — n u m e l e n u i se s p u n e , — u n d e v a în P r o v e n c e , de u n d e t r e b u i a să meagă , r ă s p u n z â n d inv i t a ţ i e i p r i m i t e , la cas t e ­lu l u n u i d e s c e n d e n t a l f a imosu lu i „ba i l l i " de Suffren, p e n t r u a ce rce ta a r h i v a şi c o r e s p o n d e n ţ a r ă m a s ă de la acesta .

D u p ă câ teva m i n u t e de a ş t e p t a r e , un v l ă jgan cu a p u c ă t u r i c iuda te v ine să-1 î n t â m p i n e şi-l conduce la u n a u t o m o b i l hodorogi t , de fo rma p r i m e l o r veh icu le de aces t fel. Os ten i t şi l e g ă n a t de h u r ­d u c ă t u r i l e maş in i i , c ă l ă to ru l a d o a r m e şi se t r ezeş te , d u p ă câ teva ceasur i de d r u m , d i n a i n t e a i n t r ă r i i u n u i cas te l , m o h o r î t d in veacu l 17 ale că ru i z idur i cu t u r n u r i m e d i e v a l e ridică înapoia lui

Expoziţia de arta engleza delà Paris • 9 Ar. ѴІПИІГД RfkTFMT

S t ă p â n i t ă de emoţ i i n e a ş t e p t a t e , E u ­ropa ne l in i ş t i t ă e f r ă m â n t a t ă d e gr i j i ; s i r ene le fac exe rc i ţ i i de a l a r m ă , a m e ­n in ţ ă r i l e r ă s a r de p r e t u t i n d e n i , î ncor ­d a r e a e g e n e r a l ă .

Sp i r i t e l e tac , a m u ţ i t e de svonu l p r i ­mejd i i lo r . Se a u d e în aceas tă a tmos fe ­ră î m p l e t i t ă de mis te r , n e s i g u r a n ţ ă şi t r i s t e ţe , n u m a i g lasu l t r imiş i lor , a m b a ­sador i ai popoa re lo r în s lu jba păcii- se a d u n ă d in ţ ă r i l e lumi i î n t r eg i şi v e g h i a -ză cu î n c o r d a r e a scunsă in t e re se l e ce au da to r i a să a p e r e . C â t e o d a t ă însă, a-ceşti t r imi ş i v in cu f run ţ i l e sen ine , m e ­sage r i ai g â n d u r i l o r d e p r i e t e n i e şi de g ra ţ i e .

V o m vo rb i d e s p r e aceş t i a m b a s a d o r i , car i se fac din ce în ce m a i r a r i în zi­lele n o a s t r e .

Rege le şi r e g i n a Angl ie i vor sosi la Pa r i s , în Iun i e ; a u dor i t încă de pe a-c u m să fie p r e c e d a ţ i n u de a m b a s a d o r i încă rca ţ i de d a r u r i şi p u r t ă t o r i de v o r b e c u r t e n i t o a r e , aşa c u m ce rea g lasu l b ă ­t r â n e l o r obiceiur i , da r cu s impl ic i t a t e şi m u l t b u n gus t , a u decis ca sosirea lor să fie a n u n ţ a t ă de m u l t e d i n t r e cele ma i de s e a m ă t ab lou r i a le m u z e e l o r engleze . Şi dacă t r ă s u r i l e a m b a s a d o r i ­lor şi î n t r e g u l convoiu de onoa re n u vor sosi, u n m e s a g e r — d ip loma t cât

H e n r i II , p r e z i n t ă cu g r a ţ i a une i a r t e desăvâ r ş i t e , c l ima tu l b ă t r â n e i Britanii .^

C e r u l şi b r u m a peisagi i lor lu i T u r ­ner, l u m i n a l i m p e d e şi t r a n s p a r e n t ă a coas te lor p i c t a t e de Bon ing ton , v e r d e l e p r i m ă v e r i i eng leze d in t ab lou r i l e lui

Thomas Lawrence M r s . S i d i o n s

Iîe> nolcls F o r t r e t u l a d o i t i n e r i

n u se p o a t e m a i d ibac iu — pe care fie­ca re îl p o a t e p r iv i cu i n t i m ă admi ra ţ i e , p r e g ă t e ş t e a tmos fe r a de s ă r b ă t o a r e . Toţ i p ic tor i i pe isagiş t i şi po r t r e t i ş t i , r e ­p r e z e n t a n ţ i ai şcoalei engleze , ins ta la ţ i în p a l a t u l L u v r u l u i , în săl i le Lacaze şi

Cons tab le , f ine ţea s i lue te lor lu i G a i n s -bo rough , g r a ţ i a cand idă a copiilor, p r i n ­ţeselor şi r eg ine lo r p i c t a t e de R e y ­

nolds şi L a w r e n c e , l in ia a r i s toc ra tă , r e ce şi n e î n ţ e l e a s ă a a tmosfe r i i ce î m b r ă ţ i ­

şează p i c t u r a engleză , i a tă to t ce v e d e m în succes iunea de t a b l o u r i d in muzeu l L u v r u .

P â n ă în p r i m a j u m ă t a t e a secolului al XVI I I - l e a , p i c t u r a eng leză e ra în s t a r e l a t en t ă . Ar i s toc ra ţ i a eng leză se b u c u r a s i n g u r ă de p r e r o g a t i v a de a a-prec ia c rea ţ i i l e de a r t ă şi — exces de modes t i e na ţ i ona l ă sau snob i sm — n u încura ja decâ t ope re l e s t r ă ine . O d a t ă cu căde rea S tua r ţ i l o r , clasele b u r g h e z e e v o l u â n d sp re o v i a ţ ă m a i act ivă, doresc să r e p r e z i n t e p r i n m a n i f e s t ă r i a r t i s t i ce co re spunză toa re , u n nou fel de t r a iu . Şi astfel ia f i inţă, i svo râ t ă d in conş t i in ­ţ a a r t i s t i că na ţ iona lă , d in v ia ţ a p o p o r u ­lui englez, o a r t ă , pe ca re H o g a r t h , „ p ă ­r in t e l e p i c t u r i i eng leze" , o i l u s t r ează în chip desăvâ r ş i t .

H o g a r t h , Mor l and , Wal ton , W e a t l e y , înfă ţ i şează v ia ţ a de toa te zilele, sub fe ­l u r i t e l e aspec te , c â t eoda t ă r id icole — şi în a cea s t ă p r iv in ţ ă , ca r i ca tu r i l e l u i H o ­g a r t h şi m a i tâ rz iu , a le lui R o w l a n d s o n , s u n t n e î n t r e c u t e ; Ga insbo rough , R e y ­nolds , R a e b u m , R o m n e y , L a w r e n c e , f ixează t r ă s ă t u r i l e con t imporan i lo r , ale el i tei engleze ; Cons tab le , Bon ing ton ,

de VIORICA BOTENI

T u r n e r , i n t e r p r e t e a z ă în fă ţ i şă r i le cele m a i deoseb i t e a le n a t u r i i .

A r t a eng leză a p r e c e d a t două m a r i mi şcă r i de s e a m ă şi a j uca t în două r â n d u r i , în evo lu ţ ia a r t i s t ică i n t e r n a ­ţ ională, ro lu l de p e r c u r s o r : i n i ţ i a t iva ca r ica tu r i i , acest mi j loc n o u de e x p r e ­sie, ca re a l ua t o d e s v o l t a r e a t â t de î n ­s e m n a t ă în v i a ţ a c o n t i m p o r a n ă , r e v i n e lui H o g a r t h şi; i n t e r p r e t a r e a pe i sag iu lu i , r e p r e z e n t a t î n fo rme le cele m a i mob i l e a le na tu r i i , sub o l u m i n ă ins tab i l ă şi un cer i r ea l . Astfel , p r e c e d â n d i m p r e s i o ­n i s m u l cu u n secol, Cons tab le , B o n i n g ­ton, T u r n e r , au c rea t pe isagiu l , p e n t r u el însuşi , cu tot ce a re m a i p rov izor iu , ma i i n s t a n t a n e u .

Şcoala engleză , n u n u m a i f i indcă a îmbogă ţ i t mi j loace le de exp re s i e puse la dispozi ţ ia sens ib i l i tă ţ i i omeneş t i , p r i n c r e a r e a pe i sag iu lu i şi i n a u g u r a r e a g e ­n u l u i ca r i ca tu ra l , da r m a i cu s eamă f i indcă p r ez in t ă u n gen deosebi t , u n ca­r a c t e r cu tou l dis t inct , se poa te i n t e ­g r a în fazele î n s e m n a t e a le evolu ţ ie i p ic tu r i i .

F i e l in ia a r i s toc ra t i că a s i lue te lor , fie e x p r e s i a mi s t e r ioasă ce î n v ă l u e ş t e p o r ­t r e t e l e f ine ,ori c andoa rea p r iv i r i lo r ce s u r â d e pe fa ţa copii lor , fie cea ţa t r a d i ­ţ iona lă a ce ru lu i Angl ie i , în con t r a s t cu ca lmu l deosebi t de l i m p e d e al u n o r

Reynolds M r s . H o a r e ş i f i u l e i

zile excep ţ iona le , fie s a r c a s m u l ca r ica ­t u r i l o r , toa te aces te a spec te f o r m â n d u n gen specific englez, r e d a u t a b l o u r i ­lor găzdu i t e la L u v r u , a tmos fe r a n e î n ­ţe leasă a insu le i p e ca re au pă r ă s i t - o p e n t r u c â t ă v a v r e m e .

u l t i m a s tav i lă î n t r e l u m e a d in care v e ­nise şi aceea i r ea l ă u n d e i n t r a . N i m e n i nu-1 p r i m e ş t e în cas te l şi abia tâ rz iu , sp r e seară , b ă t r â n u l m a r c h i z d ' E y m e r i c de Suff ren se fur işează în c a m e r a lui, î n t r e b â n d u - 1 t a m - n e s a m , dacă e sau n u m a t i n a l . L a cină, pe ca re m a r c h i z u l ţ ine să o n u m e a s c ă pompos , ca p e v r e m u r i l e vechi , supeu , j u n e l e a rh iv i s t -pa leogra f cunoaş t e şi ce le la l te f ă p t u r i b i za re car i locuesc în cas te l : J e a n Bap t i s t e , fiul n a r c h i z u l u i , a că ru i un ică p a s i u n e e sâ vâneze , A n d r é e , sora lui, m e r e u su fe ­r i n d de d u r e r i d e cap, e x a l t a t ă de m u ­zică şi l ec tu r i r o m a n e ş t i a m e s t e c a t e . In t i m p u l cinei locvac i ta tea e x u b e r a n t ă a m a r c h i z u l u i e î n t r e t ă i a t ă de b r u ş t e t ă ­ceri apă să toa r e . L a u n m o m e n t dat ,

G u e l b e r t L a u r e n t e s u r p r i n s să cons ta ­te, î n u r m a u n o r cuv in t e cu t o tu l i n o ­fensive, de el ros t i t e , p r iv i r i l e furişe şi p e r p l e x i t a t e a comeseni lor .

Aces t ea s u n t e l e m e n t e l e da r l ipseş te a tmos fe ra fan tas t i că pe ca re a r v r e a s'o c reeze au to ru l , cu a j u t o r u l lor. P e r s o -nagi i le s u n t o b s e r v a t e cu u n r ea l i sm ca r i ca tu ra l , p a r n i ş te b ie ţ i man iac i , s u ­b iec te de clinică, da r t r ă s ă t u r i l e lor n u s u n t t r a n s f i g u r a t e p â n ă la obsesie şi l i ­r i sm, p r i n p u t e r e a une i in tu i ţ i i poe t ice ca aceea care înzes t r ează cu o v r a j ă s e ­l e n a r ă f ăp tu r i l e u n o r Wi l l i am Wilson sau R o d e r i k U s h e r . Ş i apoi , c i t i to ru l află p r e a t â rz iu , ceeace p r i c e p u s e d in p r i m e ­le pag in i : „...toţi s u n t m a i m u l t sau m a i p u ţ i n t r ăzn i ţ i în famil ia as ta . D a r ca ei m a i s u n t m u l ţ i în ţ i nu t . C ineva m i - a s p u s că e r a ia fel î n t oa t e orăşe le le .

S u n t p r e a m u l t e căsă tor i i consangu ine în a n u m i t e famili i . . . Şi m a i e p l i c t i ­seala . Groazn ic l u c r u ! Ce sa faci cu to t acest t i m p ca r e n u v r e a să t r eacă , for- . m â n d ca u n s t ăv i l a r ? Cei car i a u în ei v i t a l i t a t e n u po t s u p o r t a astfel de t o r ­t u r ă . A t u n c i se ţ icnesc p u ţ i n câ te p u ­ţ in" .

L e - a m c i ta t to tuş i , aces te r â n d u r i , p e n t r u c ă ele r e d a u t ona l i t a t ea şi t i m ­b r u l j u s t a l căr ţ i i . I a t ă a c u m şi u n a d in cele m a i s t r ă luc i t oa r e desc r ie r i de a t ­mosfe ră p rovensa l ă , r e d a t ă în t o n u r i de l u m i n o a s a acuare lă , cu un de l ica t s imţ p las t ic m i n i a t u r a l :

„ L u m i n a zilei scădea când G u e l b e r t ieşise d in p r ă v ă l i e (a u n u i an t i c a r d in Aix) . Raze le a j u n g e a u or izonta le , în fe ­lu l u n o r m e s a g e r i t r imiş i a n u m e . F r e -m ă t a u de p u l b e r e j u c ă u ş e ca n i ş te ş t i r i n e r ă b d ă t o a r e de a fi comun ica t e . Z i d u ­rile p r i n d e a u cu loa rea arg i le i m u i a t e , a fazanulu i , a p repe l i ţ e i . L a u r e n t n u ş t ia n imic din aceas tă t a n d r e ţ e ca re v ine în P r o v e n c e oda t ă cu a m u r g u l ; d in a c e a ­s t ă ca ldă ca t i i e l a r e a soare lu i care se duce , a s e m e n i î m b r ă ţ i ş ă r i i u n u i s t r ă ­moş ; d in aceas tă u l t i m ă luc i re a zilei ca re p r e s c h i m b ă f ân t ân i l e în jocur i de ar i i i ic i i , a r u n c ă c iobur i de st iclă în p â ­râ iaşe , î n t i n d e p e t r u n c h i u r i l e p l a t a n i ­lor f lu tu r i amor ţ i ţ i . î n ţ e l e g e a că s u n t pe p ă m â n t locur i m a i fer ici te ca a l t e l e" .

î n t r ' o zi, p e când se p l i m b a p r i n a i ee -le d in p a r c u l cas te lu lu i , G u e l b e r t p r i ­m e ş t e de la o t â n ă r ă pe ca re n u o m a i văzuse p â n ă a tunc i , u n bilet mis te r ios , p r i n ca re i se d ă d e a î n t â l n i r e la două noap tea , în b ib l io tecă . A d u c ă t o a r e a b i ­l e tu lu i îi r e c o m a n d a s e să c r eadă to t ce- i va s p u n e la î n t â l n i r e aceea care-1 scr isese, p e n t r u c ă t o t u l e a d e v ă r a t . C r e z â n d că e v o r b a de r o m a n ţ i o a s a şi e x a l t a t a A n d r é e , G u e l b e r t e foa r t e s u r ­p r i n s a f l ându - se în fa ţa sorei acesteia , A l e x a n d r i n a , d e s p r e care auzise v o r b i n -du- se , că a r fi in G e r m a n i a sau p r i n E lve ţ i a : „ E r a m a r e , s labă, foa r t e p a ­l idă, s t r a n i e şi i m p u n ă t o a r e în acelaş t i m p . S e m ă n a cu J e a n - B a p t i s t e ; avea pomeţ i i lu i p r o e m i n e n ţ i , obraj i i lu i a-dânci ţ i , p r i v i r e a a l b a s t r ă a ce lor la l ţ i Suffren, d a r m a i s t r ă luc i toa re , m a i s u m b r ă , p u ţ i n t u r b u r e . P ă r u - i a l că tu ia u n fel de coamă scur tă , foar te boga tă , încâlc i tă , cu buc l e n e r e g u l a t e , ca re se încă lecau ca vo lu t e l e de s p u m ă a le u -n u i v a l " .

F r u m o a s a A l e x a n d r i n a i se p l â n g e lui G u e l b e r t că gelozia t a t ă lu i şi a f ra ­te lu i ei o ţ in î n t e m n i ţ a t ă în castel , de t r e i ani . Gene ros , aces ta îi f ă g ă d u -eşte s'o a j u t e să fugă la P a r i s , să dea de u r m a logodn icu lu i ei, p rofesor la Sorbona . D a r p rofesoru l e căsător i t , a r e copii şi- l de sme t i ce ş t e p e Gue lbe r t , e x -p l i c ându - i că p r e s u p u s a - i „ logodnică" avea m a n i a de a c r e d e că to ţ i b ă r b a ţ i i ca r i o cunoş t eau s u n t î nd răgos t i ţ i de ea. P r e a t â r z iu însă, deoa rece m i n t e a l ă t ă c i t ă a A l e x a n d r i n e i o duce la s i n u ­c idere . L i b e r t a t e a pe ca r e G u e l b e r t c redea că o a ju t ă să şi-o r ecape te , ea o găseş te î n m o a r t e .

— m. n. —

Page 6: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

UNIVERSUL LITERAR 7 M a i 1938

P A R A D I S U L P I E R D U T C â n d po rn i s e în zori , apa e ra a l b a s t r ă

şi n e m i ş c a t ă ca u n decor p i c t a t p e o p â n z ă i m e n s ă de u n z u g r a v d ibaciu . B a r c a îşi t ă i a d r u m fără g r e u t a t e şi în t ă c e r e a p r e l u n g ă a aces te i î n c r e m e n i r i ritma r e g u l a t c l ipoci tu l lopeţ i i , ca u n s e m n al v ie ţ i i de acolo. N ic iun fum n u p ă t a za rea ca re se c o n t u r a ca o l in ie n e ­un i c s e m n al vieţ i i de acolo. Nic iun fum n u p ă t a za rea ca re se c o n t u r a ca o l in ie n e s i g u r ă î n t r e a l b a s t r u l apei şi a lba ­s t r u l deco lo ra t al ce ru lu i . In a l t e z i le v a p o a r e l e îşi d e s e n a u t r e c e r e a la o r i ­zon t u m b l â n d înce t pe o cale d r e a p t ă şi n e v ă z u t ă ca r e se n u m e ş t e depărtare.

A c u m , n i m e n i . P u s t i u t ă c u t şi va s t ca u n p r e l u d i u de p r ă b u ş i r e cosmică. Şi el, u l t imu l om. Dece n u primul ? I a tă . î n m a r e a fără c a p ă t el t ă i a cel d intâ i d r u m si t o t el e r a cel ce se g â n d e a ia aceas ta , deci e ra p r i m u l om al aces tu i gând .

A d a m în barcă! D a r A d a m t r ă i se n u ­m a i p e uscat , deoarece , cu toa te că în a d â n c u l lu i zăcea s â m b u r e l e t u t u r o r descoper i r i lo r de m a i tâ rz iu , el n u d e s ­coper i se încă n imic , decâ t p o a t e n u ­m a i p e E v a d in d ragos t ea căre ia a v e a u să se nască toa te cele la l te . D a i e r a deci u r m a ş u l d i r ec t al lu i A d a m şi avea d r e p t u l să se n u m e a s c ă , dacă n u cel d in t â i om al un ive r su lu i , cel p u ţ i n p r i m u l o m al aces tu i g â n d . D a i n u ştia insă că f iecare o m e A d a m u l u n u i gând , ceea ce îl făcea să se s imtă m a i m â n d r u decâ t A d a m cel a d e v ă r a t deoa rece s t r ă ­m o ş u l omen i r i i n u fusese conş t i en t de î n t â i e t a t e a lui , d u p ă c u m nici E v a n u b ă n u i s e că ea e r a aceea ca re născocise d ragos tea , l ă s â n d u r m a ş e l o r ei m o ş t e n i ­r e a p l ă c u t ă a aces te i i luzi i de î n t â i e ­t a t e . P e n t r u c ă t r e b u e a c o r d a t femeii , f iecărei femei î n p a r t e , b r e v e t u l „ c u m l a u d e " a l aces te i su r se de v ia ţ ă n o u ă . ca re p o a t e fi uneo r i , cu o p a r a d o x a l ă pe r f ec ţ iune , u n î n d e m n c ă t r e m o a r t e .

D a i p u t e a să, g â n d e a s c ă n u m a i când îşi d e s p r i n d e a p r i v i r e a d i n pe i sag iu p e n t r u a o f ixa în n imic . Dacă r id ica ochii c ă t r e m e r s u l soare lu i , î m b ă i n d u - i în l u m i n ă , s au dacă îi g o n e a pe l inia ape i p â n ă în v â r f u l o r i zon tu lu i care m ă r g i n e a ce ru l ca o c reas t ă de deal , n u m a i avea g â n d u r i decâ t p e n t r u ceea ce vedea , sau n u avea g â n d u r i deloc f i indcă toa tă capac i t a tea lui s e n -sor ia lă se a d u n a î n t r ' u n c e n t r u de ad­m i r a ţ i e ca re e ra to tă p u t e r e a lui de a t ră i f r u m o s u l m a r i n . In cl ipa aceea îşi s cu funda suf le tu l în m a r e , se con­topea în ea, f ăcând t r u p cu nesfârşi­tu l , r ă m â n â n d o m n u m a i pr in conşti­in ţ a de an ih i l a r e a p r o p r i e i sale per ­sona l i tă ţ i . A r fi l o p ă t a t î na in t e , fără să os tenească , î n c ă u t a r e a veşnică a u n u i l i m a n p e care ş t ia că nu-1 v a în­t â ln i n ic ioda tă , d a r c ă t r e nef i in ţa că­ru i a a r fi t ins p â n ă la c a p ă t u l vieţi i Nesfâ rş i t a c ă u t a r e a u n u i l i m a n i n e x i s t e n t !... D a r n u e ra aici însăş i e s e n ­ţa vieţ i i ? Nu t r ă i a aici î n t r e a g a d r a ­m ă a omeni r i i , ca re s b u c i u m ă suf le tu l f iecăruia ca pe o f r â n t u r ă d in m a r e a d r a m ă a u n i v e r s u l u i ? Şi n u e ra în a-ceas tă c ă u t a r e t oa t ă f r u m u s e ţ e a v i e ­ţii? Căci poa t e fi c eva m a i m ă r e ţ decâ t ' u p t a c r â n c e n ă p e n t r u u n ţe l h imer i c?

Şi m a r e a se s u p ă r a s e p e n t r u c ă Dai î nd răzn i se să gândească , aici u n d e n u ai n i c iun d rep t , căci oda tă i n t r a t s u b p u t e r e a m ă r i i r e n u n ţ i f ă ră voe la l i b e r t a t e a de a gând i . P e r s o n a l i t a t e a e u n non sens în mi j locu l a l b a s t r u l u i s c h i m b ă t o r al m ă r i i t e t r a n s f o r m i î n ­t r ' o p i c ă t u r ă şi t r ă e ş t i în r i t m u l n a ­tur i i ca î n t r ' u n r e g i m de d i c t a tu r ă . Şi f i indcă a t o m u l Dai înce rcase să s u g e t e a s u p r a m i n u s c u l e i sa le ex i s t en ţ e , d e s -p n n z â n d u - s e de t r u p u l aces ta u r iaş , fu r tuna , ca re voia să fie o p e d e a p s ă l e ­ga lă , se p r ă b u ş i pes te l u m e fără ves te . C e r u l se acoper i b rusc , l u m i n a se topi ca u n b u l g ă r e de zăpadă şi t u n e t u l a-n u n ţ ă bă tă l i a . Va lu r i l e se r i d i ca ră la î n c e p u t r o t u n d e , m l ă d i i n d u - s e fă ră să pe spa rgă , apoi c res te le se r ă suc i r ă şi p l e sn i r ă a e r u l ca n i ş t e b ice a lbe . Se fă­cuse fr ig d i n t r ' o d a t ă şi l in iş tea se s p ă r ­sese î n t r ' u n h u r u i t de apocal ips . D a r î n ­toa r se b a r c a şi vâsl i c ă t r e m a l u l r ă m a s d e p a r t e , î n v ă l u i t în cea ţa a lbu r i e . Când p o r n i p loaia ţ ă r m u l n u se m a i văzu şi Da i se b u c u r ă că avusese t i m p să-1 ză ­rească î n a i n t e d e a-1 p i e r d e dincolo de p e r d e a u a ca re u n e a apa de sus cu cea d e jos .

Şi to tuş i t e a m a n u se ivea de nicăier i O a ş t e p t a să- i s m u l g ă în p a n i c ă r i tmu l c a l m a l in imi i şi să - i umf l e m u ş c h i i cu p u t e r e a h a l u c i n a n t ă a celui d i n u r m ? efor t . Nic ioda tă nu-1 s u r p r i n s e s e fu r tu ­na pe m a r e , însă îşi î nch ipu i se uneor i s p a i m a une i a s e m e n e a l u p t e şi t r e m u ­

r a se în î n c h i p u i r e p e n t r u g rozăv ia ei B a r c a se u m p l u s e a p r o a p e cu apă . î n ­cercase la î ncepu t să o golească cu p a l ­me le , î n să v a l u r i l e t r e c e a u pe de -asu -p r a în f iecare clipă, aşa încâ t os tenea la deven i se zada rn i că . în f igea lopa ta vo i ­n iceş te şi t r ă g e a d in r ă s p u t e r i . S imţea că n u d in c o n c e n t r a r e a muşch i lo r v e ­nea aceas tă v i te j ie ca re a l unga frica, ci d in a l t ă p a r t e , poa t e d in d ragos t ea lu i p e n t r u f emeea aceas ta n e b u n a t e c ă şi pas iona tă , cu ochii l u m i n a ţ i de r e f l exe n e s i g u r e şi cu p l e t e de s p u m ă fâ l fâ ind pes te u m e r i i goi şi ro tunz i . T ră i a s en -sa ţ ia p l ină a une i ap rop ie r i o rgan ice î n t r e t r u p u l lui şi apa care-1 m â n g â i a b r u t a l , î n b r ă ţ i ş â n d u - 1 u n e o r i în î n t r e g i ­m e , i zb indu-1 şi f r ă m â n t â n d u - i c a r n e a î n t r ' o î n c o r d a r e de p a t i m ă p r imi t i vă . Şi c â n d b a r c a se scufundă , să r i î n v a ­lur i cu o voioşie de copil ca re p lonjea­ză în r ă c o a r e a p r ime i bă i de v a c a n ţ ă m a r e . I n n o t ă fă ră g rabă , m i ş c â n d b ra ­ţe le r e g u l a t şi s c u f u n d â n d capu l în rit­m u l bă t ă i l o r ca să poa t ă î n f r u n t a co­loanele l ichide care-1 acopereau . C â n d se ş t ia dedesub t , desch idea ochii ca să s u r p r i n d ă a spec tu l n e c u n o s c u t a l a d â n ­cu lu i răscol i t de f u r t u n ă însă n i s ipu l t u r b u r a s e ape le şi ochii se î n c h i d e a u î n d u r e r a ţ i . Când p u t e a să r e sp i r e pe c u l m e a u n u i val , t r ă g e a a e r u l în p iep t ca u n î n s e t a t şi apoi se a v â n t a oda tă cu p r ă b u ş i r e a ape i în va lea care-1 în ­gh i ţ ea l a comă p e n t r u a-1 scoate m a i d e ­p a r t e pe sp ina rea a l t e i cu lmi . Nu-ş i a-m i n t e a să fi a v u t v r e o d a t ă în v ia ţ ă o b u c u r i e m a i desăvâ r ş i t ă , i a r când a t in ­se fundu l cu p ic io ru l se opr i , se î n toa r se cu fa ţa c ă t r e la rg şi r ă m a s e aşa, d rep t , cu p i ep tu l îna in te , p r i m i n d în p l in b ă ­ta ia va lu r i lo r . U n u l d u p ă a l tu l , b a t a ­l ioane lung i , ca n i ş te su lu r i î m p i n s e p e d e d e s u b t de o m â n ă n e v ă z u t ă , t a l a z u ­r i le se ros togo leau h u r u i n d î n t r ' o ca­va l cadă nepoto l i t ă , s fârş indu-ş i e l anu l p e plajă , î ngh i ţ i t e şi î nv inse de r e z i s ­t e n ţ a p l ac idă a n i s ipu lu i . Din l a rg so­s e a u m e r e u a l te ş i ru r i , concen t r ându - ş i m â n i a în b r â u l de s p u m ă ca re le î n c i n ­gea f run ţ i l e când se a p r o p i a u de ţ ă r m . Şi t o a t e m u r e a u eroic şi i n u t i l pe nis ip , p r ăvă l indu - ş i t r u p u r i l e e x t e n u a t e ca re se r e t r ă g e a u apoi p e n t r u a l ăsa loc a l ­to ra . L u p t a con t inua , cu r ă g a z u r i de soa re şi sen in delà î n c e p u t u l l u m i i şi avea să d u r e z e p â n ă la s fâ rş i tu l ei, cu aceiaşi înv inş i , cu aceiaşi î nv ingă to r i , î n aces t joc c i u d a t d e v i a ţ ă şi m o a r t e .

Se lăsase o î n s e r a r e cenuş ie , cobor î t ă p a r c ă pe su l i ţ e le î na l t e a le ploii , car i sfăşiau a e r u l ş u e r â n d , c i u r u i n d s u p r a ­fa ţa r ă z v r ă t i t ă a ape lor . Se auzeau v a l u r i l e i zb ind î n f u n d a t î n ţ ă r m u r i şi v â n t u l a g i t â n d în s p a s m u r i î n t r e a g a t r a g e d i e ca u n reg i so r iscusi t . Da i se r e t r a s e pe p la jă şi r ă m a s e cu p ic ioare le in n is ip , acolo u n d e ab ia a jungea u l t i ­m a r ă s u f l a r e a va lu lu i înv ins . C â n d v e ­n e a c ă t r e el îi acope rea g e n u n c h i i şi e l a n u l ape i îl c lă t ina . C â n d se r e t r ă g e a s fârş i tă de pu t e r i , cu legea în goană scoici şi n is ip şi voia p a r c ă să ducă în l a rg î n t r e a g a p la jă c a r e fugea de s u b tă lp i le lui Da i î n t r ' o d e b a n d a d ă care n u e r a decâ t o a m ă g i r e .

Scene le se de s f ă şu rau fără spec ta to r i , O a m e n i i n u că lcau decâ t r a r p e aici, r e ţ i n u ţ i de t e a m a s ingu ră t ă ţ i i şi de sp i ­r i t u l de t u r m ă care - i ţ i ne m e r e u î m ­p r e u n ă fă ră voia lor şi ca re se n u m e ş t e cu u n c u v â n t comerc ia l , soc ie ta te .

U n p e s c ă r u ş se zbă t ea în vân t , c lă t i -n â n d u - s e în zbo r obosit , î n c e r c â n d să se ap rop ie de usca t . Insă f u r t u n a îl î m ­p ingea î n d ă r ă t , r i d i cându-1 în sus că­t r e i svoru l ape lor , s au cobor îndu-1 în e t a p e c l ă t ina te că t r e f i e rberea de jos. P â n ă când s le i t de p u t e r i , se lăsă pe apă , în voia ei, ca u n suf le t î nv ins de v ia ţă . Da i u r m ă r i s e e fo r tu l pasă r i i şi c â n d a r ip i le îşi op r i r ă bă t a i a se azvâ r l i înapo i şi î no t ă că t r e ea. A p a e r a mică şi g e n u n c h i i i zb i ră d u r e r o s fundu l a s ­p r u p r e s ă r a t cu p i e t r e şi c iobur i de scoici. Se r id ică în p ic ioare şi călca apa în goană , f ăcându- ş i loc cu m â i n i l e ca î n t r ' o î nghesu i a l ă de oamen i . P r i n s e p a s ă r e a în p a l m e şi o a d u s e p e m a l în­ce rcând să o încălzească . I n să t r e m u r a şi el î n v â n t u l r ece şi v i e t a t ea se sbă t ea să scape , spe r i a t ă de b u n ă v o i n ţ a o m u ­lui . Ochi i negr i , ca n i ş t e p u n c t e de cer­nea lă , sc l ipeau î n s p ă i m â n t a ţ i şi t r u p u l f raged zvâcnea d i spera t , do rn ic d e l i ­b e r t a t e . Dai i-o d ă r u i r e g r e t â n d că n u o poa t e conv inge de i n t en ţ i i l e lui b u n e şi când p a s ă r e a îşi luă zbo ru l c ă t r e i n i ­m a usca tu lu i , p o r n i şi el c ă t r e casă, a-l e r g â n d p ă t r u n s de fr ig p r i n s ea ra udà .

î n f ă ş u r a t în h a l a t u l cald, t r â n t i t p e d ivan , cu ochii î n t a v a n u l u n u l î n c e p u t d e a d o r m i r e , îşi a d u s e a m i n t e de barcă . Şi se cu fundă în s o m n ca î n t r ' o n ă d e j ­de , s igur de dă rn ic i a aces te i m ă r i d a r ­nice, ca re înapo iază d u p ă bă tă l i e t r u ­pu r i l e celor în f rân ţ i .

II t r ez i soare le n ă v ă l i n d în odae p r i n fe reas t ra cu ob loane le d a t e d e pe re t e . In g r a b a de a se d ă r u i od ihne i , Da i le u i t a se deschise şi l u m i n a scă lda în di­m i n e a ţ ă pa tu l a lb . Se sculă fă ră r e g r e ­t u l s o m n u l u i ne împ l in i t , căci n o a p t e a îl î n s d r ă v e n i s e r e p e d e şi se s i m ţ e a do r ­nic de m â n g â i e r e a ca ldă a n i s ipu lu i , de s t r ă l u c i r e a l i m p e d e a măr i i , d e a rcu l desch i s în l u m i n ă al ce ru lu i n e m a i p o ­m e n i t de îna l t , de r ă c o a r e a ape i sp r in -t e n i n d î n c o r d a r e a muşch i lo r . Săr i din a ş t e r n u t şi p r iv i ceasul d e p e m ă s u ţ a de

n o a p t e : şase ş i cinci m i n u t e . In su f ra ­g e r i e l u m i n a se f i l t ra roş ie p i n t r e c r ă ­p ă t u r i l e ob loane lo r şi i n t e r i o r u l pâ lpâ ia ca o l a m p ă ca re m o a r e , n e t e z i n d con­t u r u l l uc ru r i lo r . Co t robă i î n t r ' u n d u l a p şi găs i pe o fa r fu r ie câ teva u s c ă t u r i p e car i le r o n ţ ă i în g rabă , în d r u m s p r e î n v i o r a r e a duşu lu i . P a l m e l e r ec i a le apei , i zbucn i t e în sus ca o i nv i t a ţ i e la d iminea ţ ă , îi î n s e n i n a r ă gându i l e . C â n d ieşi din casă se opr i în p r a g şi î m b r ă ­ţ i ş a z a r ea l a rgă cu u n ges t p r i e t e n o s de b r a ţ e deschise c u p r i n z ă t o r > şi s incer . T r a s e u n chaise-longue la m a r g i n e a t e ­rase i , se aşeză în p â n z a î n t i n să şi pr iv i c ă t r e m a r e . P l a j a se a r cu i a în sprân­ceana m i r a t ă a u n u i golf de o r o t u n j i m e a t â t de pe r f ec t ă î n c â t a m i n t e a f ă r ă voe c re ionu l e x p e r t a l i n s t i t u t e lo r d e î n ­f r u m u s e ţ a r e . Insă aici n imic n u e r a a r ­tificial, t o tu l od ihnea aşa de là î n c e p u ­tu l lumi i , c â n d D u m n e z e u c reease f ru ­m u s e ţ e a p ă m â n t u l u i p e n t r u a împ l in i nevo ia de im i t a ţ i e a oamen i lo r . Go l lu l lui D a i se rv i se fă ră îndo ia lă d r e p t m o ­del celei d in tâ i s p r â n c e n e femeieş t i . L a capă tu l d in sp re miază-z i , p e c reas t a p e ­n insu le i s t âncoase ca re î nch idea a r c u l ca u n punc t , se r id ica s i lue ta e l egan t ă şi a lbă ca o p ă l ă r i e colonială a unei v i le . Căsu ţa lu i Da i şi vi la aceas ta e r a u s ingu re l e aşezăr i omeneş t i a le loculu i şi p r e z e n ţ a f iecăreia împl inea , u n a p e n ­t r u ceala l tă , i m a g i n e a pe r fec tă a s i ngu ­ră tă ţ i i . Căci s i n g u r ă t a t e a e o r e a l i t a t e vizibi lă , ca re t r ă e ş t e î n func ţ ie de u n obiec t sau de o f i inţă . P e n t r u Da i s in­g u r ă t a t e a e r a person i f i ca tă de a p a r i ţ i a a lbă a vi le i de là c a p ă t u l golfului , căci ch ia r dacă e r a locui tă , d e p ă r t a r e a ş t e r ­gea u r m a or icăre i mi şcă r i sau p r e z e n ţ e omeneş t i . Şi D a i e r a r ecunoscă to r v i le i n e c u n o s c u t e p e n t r u s i g u r a n ţ a dep l ină a aces te i ide i de s i n g u r ă t a t e p e ca re o cău ta se an i d e - a r â n d u l şi n u o găsise decâ t aici, sp r i j in i t ă p e a r c u l a l b a s t r u al golfului şi î n t r u c h i p a t ă d e s i lue ta s t i n g h e r ă de là c a p ă t u l lui . N u ş t ia cine iocueş te acolo şi n ic i n u se s t r ă d u i a să afle, căci n u m e l e s t ă p â n i l o r a r fi ş t i r ­b i t î n t r e g u l s i ngu ră t ă ţ i i şi f a r m e c u l s 'ar fi r i s ipi t . Aşa , el e r a s i n g u r u l om. S e -l im nef i ind u n o m d e o a r e c e fumu l veş ­nic al p ipe i sale n u e r a de a juns ca să s tab i lească n o ţ i u n e a de o m ca re se î m ­p l ineş te n u m a i p r i n glas . Or i S e l i m n u vo rbea n ic iodată , ceea ce d e m o n s t r a logic că n u e r a u n o m ci o s imp lă a-n e x ă a s ingură t ă ţ i i .

Da i îşi p r i v i p r i e t e n a s u p ă r a t ă din a j u n şi-i su râse , ca p e n t r u o g l u m ă î n ­ţe leasă încă de a tunc i . M a r e a îi r ă s ­

p u n s e cu î n t r e g sen inu l f run ţ i i sa le de a z u r şi î n t r e ei doi se legă p r i n v ă z d u h ca u n j u r ă m â n t , o p u n t e de c r e d i n ţ ă veşnică. Da i c r edea în e t e r n i t a t e a u n o r astfel de s e n t i m e n t e şi t r ă i a convins că v i a ţ a f iecăruia e u n d r u m în c ă u t a ­r e a une i tovărăş i i ca re să r eed i t eze cu ­p lu l in i ţ i a l a l omeni r i i . P a r a d i s u l p i e r ­d u t p u t e a fi r e d o b â n d i t n u m a i în cl ipa când două suf le te ca re se c a u t ă delà î n c e p u t u l l umi i se regăsesc şi împ l inesc d in d o u ă j u m ă t ă ţ i imper fec te , u n î n t r e g ideal . P a r a d i s u l deci ex is ta p e n t r u el v i r t u a l în f iecare o m şi e r a convins cà îl r ea l izase în cl ina în t â ln i r i i sa le cu M a r e a . j "

Iub i r i l e de p â n ă a tunc i n u le socotea decâ t s imp le d ibu i r i . Descope r i r ea un i ­că şi h o t ă r î t o a r e o af lase aici, o avea d i n a i n t e : e r a m a r e a , f i in ţa aceas ta a t u ­t u r o r şi t o tu ş i a t â t de d i fer i t a f iecă­ru ia . Se h o t ă r î s e să-i î n c h i n e î n t r e a g a lui, i u b i r e p â n ă la s fârş i tu l v ie ţ i i c ând se visa l egăna t , ca o e p a v ă a va su lu i f an tomă , p e ape le ei. îş i cons t ru i se o v i lă m i c ă p e ţ ă r m u l aces ta s i n g u r a t e c şi împ l in i se as t fe l cea m a i p u t e r n i c ă d o r i n ţ ă a copi lăr ie i şi a t i ne re ţ i i lui . A d o r a s e m a r e a de a tunc i , fă ră să o cu ­noască decâ t d in d e p ă r t a r e a căr ţ i lor , ca u n a m a n t a n o n i m şi n u b ă n u i s e că avea să se c u t r e m u r e văzând-o , să t r ă i a scă s e n t i m e n t u l u n e i def in i t ive robi r i , pe ca r e n u voia to tuş i să-1 ş t ie decâ t ca o l i be r ă a l ege re . D a r era , ca f iecare om, sc l avu l u n e i pas iun i , Căci f iecare p o a r -

cu el l a n ţ u r i n e v ă z u t e car i nu- i î m ­p iedecă să-şi s t r ige l i b e r t a t e a în toa te v â n t u r i l e . T r e b u i a să i n t e r v i n ă ceva, t o t a t â t de t a r e , ca să-1 s m u l g ă din a-ceas tă a d o r a r e oa rbă , p e n t r u a-1 a r u n c a în b r a ţ e l e a l te ia .

Soa re l e se r id icase m u l t d e - a s u p r a o-rizontului, r e v ă r s â n d be l şug de r aze şt c ă l d u r ă ca u n re f lec tor u r i a ş . Da i i n t r ă fă ră ve s t e î n t r ' a l doi lea somn. Că ldu ­r a î l moleş ise şi" D-mea î l c u p r i n s e s e m o a l e si b l ândă , ca u n vis din ca re n'ai v rea să t e t r ezeş t i .

I] desmet ic i dogorea la nămiez i i . R ă -m a s e cu ochii închiş i , n e h o t ă r î t încă dacă va m a i r ă m â n e î n t i n s aşa sau va p o r n i că t r e r ăcoa rea apei . Z iua d o m n e a

a t â t de po to l i t ă î n c â t n u auzea nic i u n sgomot . î ş i î nch ipu i î n c r e m e n i r e a a l ­b a s t r ă şi c l ipoci tul ace la mic şi r e g u l a t ca re n u oboseşte n ic ioda tă şi c a r e e s e m n u l de v ia ţ ă ves t ică al m a r e i î n - ' t i n d e r i de apă. E r a a t â t a l in iş te încâ t lu i Da i îi p ă r u că o r e s p i r ă oda t ă cu a e r u l . Si d e o d a t ă a v u senza ţ ia une i p r e ­zen ţ e omeneş t i în ap rop i e r e , ca re - i i m ­pres iona s imţu r i l e ca u n fluid s t r ă in . Deschise ochii , însă l u m i n a a lbă î l sili să-i î nch idă şi să-i s u p u e u n e i o b i ş n u i n ­ţ e me tod ice care să-i m u t e p r i v i r ea d in î n t u n e r e c în l u m i n ă . L a î n c e p u t n u deoseb i decâ t o cea ţă t u r b u r e , a lbic ioa­să, ca re - i gâdi la ochii , apoi d i s t inse d u n g a d i n t r e m a r e şi ce r şi în cl ipa a-ceea văzu. O b a r c ă de ap rop ia de ţ ă r m P l u t e a încet , c ă u t â n d p a r c ă locul cel m a i b u n p e n t r u acosta t . In u r m ă , l ega tă cu o f rânghie , Da i îşi r ecunoscu b a r c a p e ca re i-o r ă t ăc i s e f u r t u n a de ier i şl m u l ţ u m i în g â n d celui ce i-o aducea . Se ridică în p ic ioare ca să v a d ă cine e r a oasepe te le b ine v e n i t şi ză r i o p ă l ă r i e m a r e de pai , c a r e a s c u n d e a în î n t r e g i ­m e o fa ţă care p u t e a să a p a r ţ i n ă to t a-t â t de b ine u n u i b ă r b a t ca şi u n e i fe­me i . C o s t u m u l v i leg ia tur i i m a r i n e e foa r t e p u ţ i n d is t ins t iv , p a n t a l o n u l n é ­m á i r e p r e z e n t â n d acolo orgol iu l m a s ­cul in , ci t r a n s f o r m â n d u - s e î n t r ' u n fel de c o m u n i s m v e s t i m e n t a r . Se h o t ă r î să-i i asă îna in t e , ca u n s t ă p â n ce e r a al aces tor locuri

C â n d a junse p e pla jă cele d o u ă bă rc i o d i h n e a u u n a l ângă al ta , cu b o t u r i l e în­f ip te î n n is ip , cu cozile în apă ca doi pui de ce taceu. C o n d u c ă t o r u l lor, deşi p u r t a pan t a lon i , e r a o femee . Da i o î n ­t â m p i n ă , m u l ţ u m i n d u - i p e n t r u b u c u r i a ce-i p r i c inu ia r egăs i r ea bărc i i . Se p r e ­zen ta ră . I i r e ţ i n u n u m e l e , ceea ce se în ­t â m p l a foar te r a r , deoa rece Da i când c u n o ş t e a p e c ineva n u auzea, ci p r ivea . O c h e m a Mira . Res tu l n u - i i n t e re sa . Muzica n u m e l u i s c u r t şi sonor se d e s ­p r i n d e a s i n g u r ă d in f r u m u s e ţ e a aces te i femei .F igura b r o n z a t ă de con tac tu l î n ­d e l u n g cu p r i e t en i a soare lu i , se desena r o t u n d ă s u b a d ă p o s t u l pă lă r ie i , a d u ­n â n d în g ingăş ia ei copi lă rească m i n u ­nea u n o r ochi în car i se zbă t ea a p r i n s suf le tu l , ca o f lacără d in a d â n c u r i .

O i nv i t ă p e n is ipul înc ins şi p a se a şeză eupr inzându-ş i g e n u n c h i i cu b r a ­ţe le . V o r b e a încet , cu g lasu l s m u l s d in f u n d u l u n u i g â n d ca re e ra toa tă f i inţa ei . P ă r e a că se de sb racă în clipa f iecă­re i v o r b e fă ră t e a m a de a r ă m â n e d in­t r ' o d a t ă cu suf le tu l gol î n fa ţa celui ce o a scu l ta . P o a t e e r a o ob i şnu in ţă , poa tp o î n c r e d e r e spontană . . . Ii poves t i c u m a găs i t b a r c a azvâ r l i t ă de v a l u r i 'pe plaja de là c a p ă t u l golfului u n d e se afla vila ei. Dai p r iv i c ă t r e casa î n d e p ă r t a t ă şi-i fu d r a g ă p e n t r u f rumuse ţ ea s t ăpâne i

— M i - a m înch ipu i t că ba rca t r e b u e să fie a d u m i t a l e , deoa rece n u m a i lo cueş te n i m e n i p r i n î m p r e j u r i m i si m ' a m g r ă b i t să ţ i -o aduc . Şt i i ? B a r c a p e n t r u m i n e e ca şi u n p r i e t e n şi m ' a m gân­d i t că...

— ...Şi p e n t r u m i n e poa t e fi ace laş l uc ru ! I n t r ' a d e v ă r n u v ' a ţ i înşe la t d o a m n ă . Iubesc m a r e a m a i m u l t decâ t or ice ş i to t ce e în l e g ă t u r ă cu ea m ă a t r a g e cu o p u t e r e de n e î n v i n s .

Da i îşi poves t i v i a ţ a de sch ivnic pe ca re o ducea , aici l ângă p a t i m a c r e d i n ­cioasă a măr i i . E a îl a scu l tă p â n ă la sfârşi t , apoi su râse , s t r ă l u c i n d u - ş i d in ţ i i a lb i şi m ă r u n ţ i , og l ind ind o mol ips i ­t o a r e se te de v ia ţă .

— Mizan t rop? Ii r ă s p u n s e , î n c u r c a t de a d e v ă r u l î n ­

t r e b ă r i i . — Dacă vreţ i ! . . M i z a n t r o p de s cu r t ă

d u r a t ă însă . Via ţa n u m ă lasă să-mi fac de cap în voe. L e g ă t u r i l e cu l u m e a s u n t p r e a s t r â n s e ca să le p o t r u p e când v r e a u Şi ch i a r dacă aş avea a t â t a p u t e r e , m i - a r l ipsi c r ed cu ra ju l descă­tuşă r i i def in i t ive . F u g a m e a e de s cu r ­t ă d u r a t ă . U n e las t ic n e v ă z u t m ă t r a g e înapoi d u p ă două luni de l ibe r t a t e , ca pe o m i n g e . Şi p e u r m ă , ex i s t en ţ a aici e p r e a f r u m o a s ă p e n t r u a-i micşora far­m e c u l p r i n t r ' u n con tac t p r e a î nde lung . I a r t o a m n a n u ş t iu dacă m ' a r î n d e m n a să o iubesc a tâ ta , p e n t r u c ă ceea ce m ă r e ţ i n e m a i m u l t e sp lendoarea aces tu i b a s m de soare care se risipeşte o d a t ă cu p l e c a r e a ver i i . De aceea, c u m sa a r a t ă p r i m e l e s e m n e de v r e m e rea , e-migrez , adică m ă în to rc acolo, î n t r e o a m e n i .

Mi ra se u i ta în jos, m â n g â i n d cu o m â n ă n is ipul , d e s e n â n d l ini i capr ic ioa­se p e car i le ş t e rgea b l â n d apoi , cu a c e -iaş ges t de m â n g â i e r e ^ C â n d Dai tăcu. r id ică ochii sp r e el.

— Eşt i p r o b a b i l u n pes imis t i ncu ra ­bil. Al t fe l n u v ă d ce t e face să t e d e s ­p a r ţ i cu a t â t a b u c u r i e de l u m e . Eu, d impo t r ivă , iubesc oameni i , s u n t în or ice caz m a i sociabi lă d e c â t d u m n e a ­ta . Ş i nici n u - m i î nch ipu i o f emee ca re să- i u rască . P u s t n i c i a e un capr ic iu oa­r e c u m mascu l i n .

— Aveţ i d r e p t a t e d o a m n ă . (Ii s p u n e a „ d o a m n ă " fără să ş t ie dacă t i t lu l co­r e s p u n d e a rea l i t ă ţ i i , însă f r u m u s e ţ e a ei avea ceva m a j e s t u o s ca re n u p e r m i ­t ea — i n t i m i t a t e a sub i t ă a u ş u r a t e c u l u i . .dudue") . N ' a ş v r e a să c rede ţ i însă că s u n t u n ascet . Iubesc n u m a i s i n g u r ă t a ­t ea .

— O, a t u n c i îmi p a r e r ă u că ţ i - am s t ân j en i t idi la.

de VINTILÄ HOBIA

Şi se ridică z â m b i n d , g a t a să p lece . Tonu l , deşi a s c u n d e a o g l u m ă , lăsa să se ză rească me lanco l i a u n u i r eg re t . Da i îi p r i n s e m â n a şi- i s t r â n s e dege te le sub ţ i r i , ca î n t r ' o r u g ă c i u n e a t r u p u l u i său p e ca r e l - a r fi d u r u t de spă r ţ i r e a .

— T e rog , n u pleca . A m g lumi t . D u m n e a t a p r e ţ u e ş t i a c u m m a i m u l t decât . . .

A r fi v r u t să s p u n ă : „ m a i m u l t decâ t s i n g u r ă t a t e a mea , m a i m u l t decâ t î n ­c r e m e n i r e a fă ră v ia ţ ă a aces tu i cer, a aces te i m ă r i " , î n s ă v o r b e l e r ă m a s e r ă î n ă u n t r u , î n l ă n ţ u i t e d e a m i n t i r i . M i r a îşi des făcu înce t m â n a d in s t r â n s o a r e şi r ă m a s e în p ic ioare cu ochii în t r ' a i lui , a ş t e p t â n d p a r c ă ceva, o vo rbă sau u n ges t nou . E l se r ă t ăc i se în î n t u n e r e -cul ochi lor ei şi n ic i o ca tas t ro fă n u i-ar fi s m u l s de acolo, a t â t de m u l t r e n u n ­ţ a s e la el însuş i . G lasu l ei e r a însă m a i t a r e decâ t or ice şi p e n t r u muz ica aceas ­ta a r fi împ l in i t ch i a r sacr i f ic iul de a-şi m u t a p r i v i r e a depe ochi pe buze le a c ­c e n t u a t a r cu i t e , p e car i s u r â s u l s t ă r u i a ca o i sp i tă . A r fi spus m u l t e şi p o a t e ch ia r a r fi s ă r u t a t m â n a pe ca re o ţ i ­n u s e p â n ă a tunc i , dacă n u l -a r fi op r i t s e n t i m e n t u l v a g al une i p r o f a n ă r i P r i v i l a rga des f ă şu ra r e a m ă r i i şi i se p ă r u că t r ă i e ş t e ceva d in t r aged i a une i t r ă d ă r i . Şi to tuş i , m a i p u t e r n i c ă , se zbă t ea în el d o r i n ţ a de a se dec lanşa de t r e c u t p e n t r u a se d ă r u i cu totul femeii de l â n g ă el.

Ca să sa lveze t ă c e r e a ce se aşezass s t â n j e n i t o a r e î n t r e ei, îi p r o p u s e la î n ­t â m p l a r e să facă o bae . Mira încuv i in ţ ă a p l e c â n d uşor p leoape le şi Da i îşi î n ­fipse p u m n i i în n is ip ca să n u i z b u c ­nească s p r e ea ca o f lacără . S e a v â n ­t a r ă a m â n d o i în goană , a l u n g a ţ i p a r c ă de e l anu l a scuns al suf le te lor lor I m e n s a og l indă se s f ă r â m ă în c iobur i c â n d cele două t r u p u r i p l e sn i r ă su ­p r a f a ţ a în ritm egal de b r a ţ e şi p ic ioare înco rda te . Ii c h e m a l a r g u l î n d e p ă r t a t , l in ia aceea s u b ţ i r e ca re a m i n t e ş t e r e a ­l i t a tea in f in i tu lu i şi ca re p ă s t r e a z ă veş ­nic aceeaş d i s t an ţă , o r icâ t încerc i să o a lung i . î n o t a u a m â n d o i , concen t r a ţ i în e for tu l m o m e n t u l u i , ca şi c u m n imic a l t ceva n ' a r m a i fi a v u t v r eo î n s e m n ă ­ta t e , î n c e r c a f iecare să t r ă i a scă din pl in a p r o p i e r e a cu apa, să se dă ru i a scă ges­tu lu i , ca să n u m a i s i m t ă se tea care-i a r d e a p e a m â n d o i . T r u p u r i l e s t r ă b ă t e a p a r a l e l l i ch idu l şi Da i s imţea l â n g ă el c ă l d u r a femei i s t r ă b ă t â n d apa, c u p r i n -zându-1 ca o ca tas t rofă . N u î n toa r s e capul , ci b ă t u cu b r a ţ e l e m a i r e p e d e şi mai a d â n c . î n c e r c â n d săbi t r eacă î n -n a i n t e şi să scape de obsesia p r ezen ţ e i ei. I n să Mira , fie că n u în ţ e l e se g r a b a lui , fie că voia să-1 ş t ie ap roape , îl a j u n s e şi cele două t r u p u r i se î nvec i ­n a r ă iar , i m p r e s i o n â n d u - s e rec iproc , t r ă i n d f iecare că ldu ra celui la l t . Şi a-m â d o i se î n v e r ş u n a u să rez is te . Ţ ă r m u l r ă m ă s e s e în u r m ă , casa lu i Da i se s c h i m b a s e în j u c ă r i e i a r copacii î n tufe de u n v e r d e lucios, deco lo ra t de soare . Mi ra î n toa r s e capu l î n d ă r ă t şi în g r a b a ge s tu lu i a t i n se b r a ţ u l î n c o r d a t î n a i n t e a l lu i Dai . Mişcăr i le se o p r i r ă b r u s c şi m â n a lui îi c u p r i n s e r e p e d e mi j locul ud . S ă r u t u l îi c u f u n d ă s u b ape ca în ­t r ' o n e g u r ă şi n u m a i p r e s i m ţ i r e a m o r ţ i i îi desc leş tă şi-i azvâ r l i în sus că t r e aer şi l u m i n ă . S u r â s e r ă , spe r i a ţ i de î n d r ă s -n e a l a îmbră ţ i ş ă r i i . D e p e f run te , depe p leoape , c ădeau înapoi p i că tu r i l e ca n i ş t e l ac r imi . A r fi v r u t să-ş i s p u n ă d r a g o s t e a u n u l a l tu ia , însă apa le nă ­v ă l e a v r ă ş m a ş ă p e g u r ă când voiau să-ş i vo rbească . ( înce rcase poa t e să-i uc idă c â n d se s ă r u t a s e r ă !...) Şi pe Dai îi c u p r i n s e g roaza ca u n frig. Groaza de apă, de a d â n c u l n e c u n o s c u t de subt ei, de p u t e r e a i m e n s ă a aces te i iubi te pă răs i t e , ca re se p u t e a r ă z b u n a în fiece clipă. S e s i m ţ i în s t a r e să o u rască , în să n u î n d r ă z n i să gândească din plin n e î n c h i p u i t a n o u t a t e a aces tu i s e n t i ­m e n t , ci dor i n u m a i să a j u n g ă m a i r e ­pede pe n i s ipu l s igur .

C â n d că lca ră în p ic ioare p la ja dogo­r i tă , soare le t r e c u s e d incolo d e culmea amiezi i . S e c u p r i n s e r ă şi se î m b r ă ţ i ş a r ă copleşi ţ i de m i n u n e a un ică a iub i r i i lor Mâ in i l e ei m â n g â i a r ă u m e r i i uzi şi pu­te rn ic i şi n i m i c n u e r a m a i b l â n d şi mai oc ro t i to r ca t r u p u l î na l t a l o m u l u i de l â n g ă ea. Da i îi s ă r u t ă ochii , g e n e l e pe m a r g i n e a că ro ra s t i c leau p i că tu r i să ra te şi c rezu în p u t e r e a lu i ca î n t r ' u n zeu. F i e c a r e î m p l i n e a p e n t r u ce lă la l t fragi­l i t a t ea g ra ţ i e i şi d u r i t a t e a s en ină a for ţei . M a r e a r ă m ă s e s e î n u r m ă , ui ta tă , p e n t r u c ă f r u m u s e ţ e a femei i e m a i tare decâ t aceea a n a t u r i i !

(Urmare în n-rul viii or)

Page 7: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

7 Mai 1938 UNIVERSUL LITERAR 7

M o a r t e a lu i P a u l P r o d a n , fos tu l d i r e c t o r a l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , a l ă s a t u n a n i m e r e g r e t e .

C o n d u c ă t o r u l u i d e p â n ă e r i al de s t i ­nelor p r i m e i n o a s t r e scene — c h i a r a-tunci c â n d a fost c o m b ă t u t s au d e n i ­grat — n u s'a p u t u t să n u i se r e c u ­noască o s â r g u i t o a r e b u n ă v o i n ţ ă şi u n neîncetat e fo r t de a r ă s p u n d e p r o b l e ­melor n u m e r o a s e ca r e r ă m â n , încă, de rezolvat în ce p r i v e ş t e T e a t r u l N a ­ţional.

S t r ă d u i n ţ e l o r şi u n e i a n u m e h o t ă r î r i — care s u b a spec tu l cel m a i civi l izat ştia să fie d â r z ă în fos tu l d i r ec to r a l Naţionalului — să n u u i t ă m că i se datoreşte p e n s i o n a r e a la t i m p (dacă n u cumva t i m p u l a r fi m a i d r e p t s 'o

spunem, fusese depăş i t ) a u n o r e l e ­mente ac tor iceş t i , a l t ă d a t ă f run t a şe , a s ­tăzi d e m n e de respec t , şi m a i a les de odihnă, în or ice caz t r ez i t e — p r i n t r ' u n act de cura j — la r e a l i t a t e a pe ca r e nevoia de î n t i n e r i r e a cadre lo r , o i m ­punea.

Că se va fi şi g reş i t uneo r i — ca a-plicare şi în p a r t i c u l a r ( cunoaş t em î n -

Cinema Trianon — STĂPÂNUL Multe r i scu r i î n t â m p i n ă r e g i s o r u l

hotărît să r e d e a pe e c r a n o piesă, c h i a r atunci când ea c u p r i n d e t oa t e e l e m e n ­tele ce p o t să o ducă la succes . S u n t mai în tâ i d ia logur i l e , m u l t m a i n u m e ­roase în aces te cazur i , decâ t î n n i ş t e simple scenar i i c inema tog ra f i ce şi d i n cari reg i soru l a r e d a t o r i a să a l e a g ă strictul necesar , e v i t â n d mono logu r i l e , de m a r e î n s e m n ă t a t e î n t e a t r u , u n d e slujesc m u l t la s ch i ţ a r ea c a r a c t e r e l o r diverşilor eroi , d a r a t â t de inu t i l e î n cinematograf. I a r c â n d în ro lu r i l e p r i n ­cipale s u n t d i s t r ibu i ţ i aceiaşi ac tor i , cari l e - a u i n t e r p r e t a t şi în t e a t r u , se pune şi ches t iunea i n t e r p r e t ă r i i . Căci ceea ce t r e b u e să i se cea ră î n p r i m u l rând ac to ru lu i de c inema tog ra f e s t e să lepede t o t t e a t r a l i s m u l , ca re n u p o a t e decât să- i d ă u n e z e p e ecran , g e s t u r i l e sale v ă z u t e de a p r o a p e p ă r â n d n e n a ­turale, r id icole . Ma i s u n t apoi şi ace le ÎBtâmplări d e s p r e car i se a m i n t e ş t e î n teatru, doar în t reacă t , şi car i , în c i ­nematograf t r e b u e să fie p r e z e n t a t e , regisorul c ă u t â n d să le înfă ţ i şeze î n ­cadrate în sp i r i t u l î n t r e g a l p iese i . I a t ă deci, dece n u t r e b u e să ne s u r p r i n d ă desele decepţ i i în cazur i le f i lmelor r e a l i ­zate după p iese de t e a t r u , şi ia tă , î n oarecare m ă s u r ă , l ă m u r i t e u n e l e s u r ­prinzătoare insuccese a l e f i lmulu i f r a n ­cez, ai că ru i r eg i so r i a u m a n i a s c e n a ­riilor după p iese de t e a t r u .

Dar aceas ta n u î n s e a m n ă că a t u n c i când un om p r i c e p u t în c inema togra f se hotărăş te să r e d e a p e e c r a n o p iesă de cal i tate s u p e r i o a r ă şi p o s e d â n d multe e l e m e n t e , să le s p u n e m , c i n e m a ­tografice, n u v o m p u t e a a v e a ocazia să admirăm u n f i lm de ca l i t a te s u p e ­rioară.

E cazul a c t o r u l u i g e r m a n E m i l J a n -nings, ca re ş i -a l u a t o sa rc ină de s tu l de grea, h o t ă r î n d să reg iseze şi să i n t e r ­preteze pe ec ran , p iesa lui G e r h a r d Hauptmann, „ In a m u r g " , c a r e a r e ­purtat a n u l t r e c u t u n a t â t d e m a r e s u c ­ces pe scena t e a t r u l u i „Reg ina M a r i a " . Amurgul v ie ţ i i lui M a t h i a s C l a u s e n a fost s u r p r i n z ă t o r r e d a t pe ec ran , s i n ­gurul c u s u r f i ind s fâ r ş i tu l p e ca r e Jannings a p r e f e r a t să-1 p r e z i n t e in chip de o a r e c a r e „ h a p p y e n d " .

Jocul lu i E m i l J a n n i n g s , de -o sob r i e ­tate carac te r i s t ică a c t o r u l u i de clasă, ne face să- i p u n e m c rea ţ i a sa pe ace laş plan cu aceea a d - lu i S to r in .

Şi cum m a i es te v iu în a m i n t i r e a spectatorilor de t e a t r u , jocu l d- lu i S t o -din din aceas tă p iesă , c r e d e m că a m spus des tu l d e s p r e E m i l J a n n i n g s . Partenera sa n u s'a p r e a a p r o p i a t de jocul doamne i M a r i e t t a A n c a , d in a-ceastă piesă.

Şi e s u r p r i n z ă t o r că E m i l J a n n i n g s şi-a ales o astfel de p a r t e n e r ă , p e al cărei chip o a r e c u m a n t i p a t i c , n u se poate citi n ic i -o cl ipă acea i l u m i n a r e care o ca rac t e r i zează p e J u k e n P e t e r s .

Restul a n s a m b l u l u i m u l t s u p e r i o r celui de pe scena t e a t r u l u i „ R e g i n a Maria".

Faptul î m b u c u r ă t o r es te acela că puţine sun t c l ipele în car i n e d ă m sea ­ma că a s i s t ăm la o p iesă modi f ica tă puţin p e n t r u c inematograf . ,. Şi mer i t e l e de m a r e reg isor a l lu i Emil J a n n i n g s se po t r e m a r c a în scena impresionantă şi a t â t de „ a d e v ă r a t ă " a unei î n m o r m â n t ă r i .

Nu mică e s t e b u c u r i a n o a s t r ă că n u putem decâ t să e log iem u n f i lm g e r ­man. Ne î n t r e b ă m însă dacă f i lmul „Stăpânul" n u es te d e c â t o î n t â m p l a r e sau este u n p ronos t i c î m b u c u r ă t o r p e n ­tru vii torul o rops i tu lu i f i lm g e r m a n .

L.

CRONICA DRAMATICA de CICERONE THEODORESCF

La un sfârşit şi pentru un început t r e a l te le , u n caz în ca r e T e a t r u l N a ­ţ iona l a fost ob l iga t p r i n ju s t i ţ i e la i m ­p o r t a n t e d a u n e ) — pr inc ip iu l r e g e n e ­r ă r i i cadre lo r , a l î n d e p ă r t ă r i i a r t r i t i s -m e l o r a g r e s i v e şi a l î m p r o s p ă t ă r i i d i s ­t r i bu ţ i i l o r cu va lor i t i ne re , e to tuş i u n b u n câş t iga t .

S i s t e m u l î ncu ra j ă r i i va lo r i lo r nou i p r i n b u r s e în s t r e ină t a t e , r e l u a t de P a u l P r o d a n , r ă m â n e d e a s e m e n e a ca încă u n indic iu de ceea ce m a i es te de fă ­cu t p e n t r u p r o m o v a r e a a r t e i a c to r i ­ceşt i delà noi .

iNu v o m adăoga deci , la m o a r t e a lui P a u l P r o d a n , u n c i r c u m s t a n ţ i a l e logiu s ea rbăd , ci u n c u v â n t de d r e a p t ă a p r e ­c iere şiţ de o m e n e a s c ă p ă r e r e de r ă u .

N u ş t im, la o ra c â n d sc r i em cele de i a t ă , c ine va fi î n s ă r c i n a t să ducă m a i d e p a r t e g r e a u a şi nob i l a r ă s p u n d e r e ( n i n d c ă g r e a şi nobi lă es te î n sine) a conduce r i i p r i m u l u i t e a t r u r o m â n e s c .

Ş t i m că la d i r ec ţ i a g e n e r a l ă a t e a ­t r e lo r şi ope re lo r se află d. Ion M a r i n S a d o v e a n u , ca re a r euş i t să facă la O p e r a R o m â n ă p â r t i e nouă , cu scule p u ţ i n e şi î n t r ' u n m ă r ă c i n i ş v e c h i şi î n ­d ă r ă t n i c : p â n ă er i , câ t eva m o n t ă r i de m a r e a n v e r g u r ă , i a r a c u m în u r m ă e x ­c e l e n t u l ciclu de spec tacole w a g n e r i e n e , a l e a r t i ş t i lo r Opere i de s t a t d in F r a n k ­fu r t p e Main .

P ă r e r e a noas t r ă , ne g r ă b i m să a d ă o -g ă m : e x p r i m a t ă cu toa t ă modes t i a , d a r şi cu toa tă h o t ă r î r e a , e s t e că — în a-fa ră de d-ni i Cami l P e t r e s c u şi Vic to r Ion P o p a — astăzi , n u v e d e m pe a l t ­c ineva m a i ind ica t a p o r n i la r e f ace rea p e baze cu to tu l nou i a p r i m e i n o a s t r e scene .

G h i n i o n u l t r a d i ţ i o n a l a l T e a t r u l u i Na ţ iona l , a r p u t e a d u c e d in nou , fi­reş te , la a l t e r e z u l t a t e decâ t ace lea p e ca r e o neces i t a t e t eo re t i că le p o r u n ­ceşte . L a aceas ta d in u r m ă însă , n u v o m r e n u n ţ a n ic ioda tă d e d r a g u l real i­t ă ţ i l o r p rac t i ce , ca re n e - a u t o t - î n v i n s , n e - a u to t umi l i t , n e - a u tot d a t de r u ­ş ine profe ţ i i le şi l ăsa t de căruţă . . . „ i m p e r a t i v e l e " , d a r n u n e - a u î n v ă ţ a t şi n u n e vo r î n v ă ţ a m i n t e .

N u —- f i indcă d r e p t a t e a e p r e a l i m ­p e d e de p a r t e a noas t r ă .

A m ana l i za t cu a l t e p r i l e ju r i , câ te ceva d in cele ce s u n t n e c e s a r e î n a i n ­tă r i i t e a t r u l u i r o m â n e s c în g e n e r e şi N a ţ i o n a l u l u i în deosebi .

A m sub l in ia t l ipsa de ef ic ienţă a sis­t e m e l o r de p r e d a r e i m i t a t i v ă în c la­se le C o n s e r v a t o r u l u i de a r t ă d r a m a t i c ă (a c ă r u i î n ă l ţ a r e la g r a d u l de „ A c a d e ­m i e R e g a l ă " a r fi t r e b u i t să î n s e m n e z e p e n t r u î n v ă ţ ă t o r i i şi î n d r u m ă t o r i i t a ­l e n t e l o r nou i — o sac ră ob l iga ţ iune sau, m ă c a r , o t r e a p t ă în p l u s fa ţă de s i s t eme le d in t r e c u t ) .

V o m s t ă r u i de a s t ă d a t ă a s u p r a câ ­

to rva p u n c t e d e o r g a n i z a r e a T e a t r u l u i Na ţ iona l , de azi îna in t e , convinş i că î n ­fă ţ i ş ăm m a i p u ţ i n puncte de vedere şi m a i d e g r a b ă reale necesităţi.

Mai în tâ i , p r o b l e m a regie i . A r fi v r e m e a să v o r b i m de o şcoala

de regie, c r e d e m noi . î n f i i n ţ a r e a ei însă , — u r m â n d m e t o ­

dei e x p e r i m e n t a t e în C o n s e r v a t o a r e (şi d e o c a m d a t ă se p a r e că, ne f i ind a l t u l m a t e r i a l u l omenesc , d e c â t cel ex i s ten t , l u c r u r i l e aci s 'ar opri) n ' a r r ezo lva n i ­mic . Regizor i ca re să t r eacă de „n ive lu l m a x i m " : a m n u m i t p e d. S o a r e Z. Soare , n u a r e T e a t r u l Na ţ iona l .

Cele câ t eva i n t e r e s a n t e î nce rcă r i a le d- lu i Şah igh i an , c a r e l - au i m p u s ca u n t a l e n t şi o p r i c e p e r e rea lă , cons t i t ue o r e z e r v ă d a r n ' a u d a t încă in... a m u r g , pe d. Soa re .

P â n ă la u r m ă , deş i î m p o v ă r a t de glor ioasa- i b ă t r â n e ţ e , to t p e m a e s t r u l P a u l G u ş t i se c u v i n e a-1 socoti d r e p t cel m a i t â n ă r d i n t r e reg izor i i N a ţ i o ­na lu lu i .

Şi a tunc i? Ni se p a r e că ex i s t ă o so lu ţ ie — şi

ni se m a i p a r e că ea n u t r e b u e să d e ­ran jeze p e n i m e n i : p r o m o v a r e a în l o ­cul d e p r i m - r e g i z o r al T e a t r u l u i N a ­ţ ional , a u n u i o m de înce rca t e m e r i t e şi de cura joasă energ ie , d in afara cu l i ­se lor de azi.

El t r e b u e c ă u t a t şi l ăsa t l iber să lu­creze. P e n t r u c ă el ex i s tă .

O r i c u m a r fi, nou l d i r ec to r al T e a ­t r u l u i N a ţ i o n a l n u p o a t e e l imina de là primul loc al p u n c t e l o r sa le de p r o ­g r a m , p e aces ta a l regizorului.

„ S ă p t ă m â n a Ca rag i a l e " , in i ţ i a t ă de r ă p o s a t u l P a u l P r o d a n , a a r ă t a t pe de a l tă p a r t e — dincolo d e u n g â n d f r u ­m o s — o n o u ă l a c u n ă : inexistenţa echi­pelor de actori pentru clasicii români.

In aceas tă d i rec ţ i e d e a s e m e n i t r e b u e î n d r e p t a t ă a t e n ţ i a c o n d u c ă t o r u l u i p r i ­me i n o a s t r e scene („pr imei noas t r e s c e n e " — e o obsesie, u n dez idera t , etc. , să f im înţeleşi!. . .) .

„Casa lui C a r a g i a l e " — p e n t r u a exempl i f i ca p e aceeaş i l a t u r ă — i-a d a t în t r e c u t sp i r i tu lu i ei t u t e l a r sat isfacţ ia u n o r i n t e r p r e ţ i de ta l ia lu i I ancu B r e -zeanu , M a r i a Ciucurescu , s au r ă p o s a ­tu lu i Ion P e t r e s c u .

D a r n u m a i d e ş t e p t â n d în actor i i de azi cu l tu l clasici lor noş t r i , v o r fi s t i m u ­l a t e la s t u d i u şi la î n ţ e l e g e r e a une i m i ­siuni , e l e m e n t e l e d e m n e d e a d u c e m a i d e p a r t e l u m i n a t o r ţ e l o r î n c r e d i n ţ a t e .

T e a t r u l N a ţ i o n a l a r e u n „repertoriu permanent". D u m n e z e u ş t ie de ce îi zice aşa, da r aşa îi zice: „ R e p e r t o r i u p e r m a n e n t " .

N i m e n i n u e absu rd , d a r să r e c u ­

n o a ş t e m că s u n t p iese t r e c u t e la r e p e r ­to r iu — şi r ă m a s e să p u t r e z e a s c ă fără s fâ rş i t acolo, — ca re s 'ar cădea r e l u a t e şi a l t fe l decâ t p r i n s t ă r u i n ţ e l e au to r i lo r (când s u n t în v ia ţă ) s au p r i n capr ic i i le de „ p i e t a t e " a le m e m o r i e i n o a s t r e (când bieţ i i a u t o r i s u n t de m u l t r e p a u -zaţ i î n t r u D o m n u l ) . N u crede ţ i?

Şi apoi p e n t r u r e p e r t o r i u l d e f iecare an, ce n o u t ă ţ i s u b s t a n ţ i a l e i se adaogă , cu cât es te e l spor i t ca va lo r i î ng lo ­ba t e cu l tu r i i n o a s t r e , ce n o r m e t r e -buesc să di r i jeze a leger i l e f ăcu te p e n ­t r u ne ş t i r b i r ea b r u m e i de p re s t ig iu r ă ­mase , — oa re aces tea n u ca tă a fi con­s ide ra t e ca s t r i c t e ob l iga ţ iun i în p r e o c u ­pă r i l e d i r ec to ru lu i , or ic ine v a fi el?

Capi to lu l literaturii dramatice origi­nale — p e n t r u ca re se che l tuesc b a n i gre i , d e - a s u r d a adesea , n u n u m a i fă ră a t i n g e r e a scopulu i d a r ch i a r cu to t a l a lu i i g n o r a r e — m e r i t ă o în f ă ţ i ş a r e ma i de t a i l a t ă decâ t a m p u t e a - o face în ca ­d r u l aces tor sugest i i . II m e n ţ i o n ă m şi n e r e z e r v ă m o r e v e n i r e .

Încurajarea elementelor tinere, e s te o f o r m u l ă ag reab i l ă , î n t r e b u i n ţ a t ă de p r e f e r i n ţ ă în d i s c u r s u r i şi ne l ips i t ă d i n ­t r e f ăgădue l i l e f iecăru i î n c e p u t de an t ea t r a l , f iecărei desch ide r i de s t ag iune .

F r u m o s , nobi l şi gene ros l u c r u „ î n ­c u r a j a r e a e l e m e n t e l o r t i n e r e " — d a r afur is i t to toda tă , pen t rucă . . . (greu de s p u s p e n t r u c e a n u m e , d a r ca u n făcut) r e p e d e şi m e r e u d a t u i tă r i i .

Cu o d i r e c ţ i u n e h o t ă r î t ă a s c h i m b a fa ţa t e a t r u l u i r o m â n e s c — p r i n p u n e ­r e a T e a t r u l u i N a ţ i o n a l în s i tua ţ i a de a da cel d in tâ i p i lda , — cu u n p r i m - r e ­gizor p r i cepu t , h a r n i c şi pas iona t , a m p u t e a v e d e a a d u s ă în fap t şi aceas tă m u l t c â n t a t ă î n c u r a j a r e a ac tor i lo r t ine r i .

Dea l t fe l — v o m s p u n e — şi cu „ t a ­l en t e l e t i n e r e " şi cu cele la l te , e o p o ­ves te căre ia i se cuv in osebi te a t en ţ i i .

In p r i m u l r â n d n e g â n d i m la ace le t a l e n t e uşor î nc l ina t e să „facă b u r t ă " , t a l en t e l e d i spuse la î n g r ă ş a t m a i î n a i n t e de î n g r ă ş a r e a fizică — po t r iv i t ă dacă v r e ţ i g r a d u l u i de „societar" . . .

Ne g â n d i m apoi la l ipsa de sup le ţ e pe scenă, a t â t d e p r o p r i e ac to ru lu i n o s ­t r u în g e n e r e , la t e r i f i an te l e e ta je de g r ă s i m i a le (să zicem) Ofeliei, la m i ş ­căr i le g reoa ie sau sa l tu r i l e ţ e p e n e a le N e b u n u l u i d in „Visu l u n e i nop ţ i de v a r ă " , la ind isc ip l ina sau m a i s imp lu : la neş t i i n ţ a dozăr i i ge s tu lu i m i m i c , al mâ in i i , a l umer i lo r , a l m u ş c h i l o r feţei , la g ra ţ i i l e d e ra ţ ă leşească a l e i n t e r p r e ­tei ob l iga te de t e x t să f a rmece p r i n „ d a n s u l " ei p e e rou l p r inc ipa l , în t i m p ce spec ta to r i i r e g r e t ă că n ' a u l u a t d e -acasă proviz i i de ouă clocite, îns fârş i t la h a l u l în ca re H a m l e t i n suş m â n u e ş t e spada. . .

C R O N I C A M Â R U N T Â Generalul erou

M a r c e l O l t e a n u a v r u t să conv ingă p e cei ce se m a i î n d o i a u — că oameni i d e fap tă po t fi şi abi l i m â n u i t o r i ai conde iu lu i . Şi a r euş i t cu pr i sos in ţă . C a r t e a d-sale , „Din a m i n t i r i l e u n u i l u p t ă t o r " p u b l i c a t ă in e d i t u r a „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " es te d i n t r e acelea a că ­ro r a p a r i ţ i e t r e b u i e s a lu t a t ă cu e n t u ­z iasm.

S u n t în ea b u c ă ţ i ce t r ec d e a d r e p t u l in antologie , b u c ă ţ i a căror l ec tu ră e-m o ţ i o n e a z ă şi îna l t ă .

V i r tu ţ i l e os tăşeş t i şi r o m â n e ş t i s u n t în fă ţ i şa te î n t r ' u n s t i l de r a r ă s o b r i e ­t a t e

D a c ă spa ţ i u l n e - a r p e r m i t e a m r e ­p r o d u c e câ t eva f r a g m e n t e d in aceas tă a d m i r a b i l ă ca r t e . O v o m face în n u m ă ­r u l v i i to r

Enigma „Enigmaticului Baikal" Se vo r fi m i r a t c i t i tor i i n u m ă r u l u i

t r e c u t că, la aceas tă rub r i că , r o m a n u l • „ E n i g m a t i c u l B a ï c a l " a fost m e n ţ i o n a t ca ope ră a d- lu i Eugen Boureanu (Bou-r e a n u - t a t ă l ) c â n d el se da to re ş t e d- lui Radu Boureanu (Boureanu- f iu l ) .

Tată exp l i ca ţ i a en igme i : C u l e g ă t o r u l n o s t r u , c i t i tor a s i duu d e

l i t e r a t u r ă , a c r e z u t că Radu e s te o e-r o a r e ( v r e a u să s p u n ca autor) şi — n u n el cunoş tea numai ope re l e d- lu i Eugen B o u r e a n u — a c rezu t că t r e b u i e să- i a t r i b u e şi „ E n i g m a t i c u l B a î k a l " . E r o a r e a n u e p r e a m a r e , d. Radu B o u ­r e a n u f i ind şi d u m n e a l u i operă a d- lu i

E u g e n B o u r e a n u . C u l e g ă t o r u l n o s t r u n u я făcut a ş a d a r decâ t să m e a r g ă la o r i ­g ina î n d e p ă r t a t ă a luc ru r i lo r .

M e m b r i i famil i i lor cu t r a d i ţ i e l i t e ­r a r ă a u uneor i de su fe r i t uni i de pe u r ­m a glor ie i a l to ra .

C e r e m scuze d- lu i E u g e n B o u r e a n u p e n t r u r e g r e t a b i l a confuzie

CARTEA ROMANEASCA IN STRĂINĂTATE

„Evanghelia delà loan" în versuri, de d. Murin \, Predescu

M a r e l e co t id ian cehos lovac „Prager Presse" scr ie î n t r ' u n n u m ă r r e c e n t al s ă u :

„ E v a n g h e l i a de là l o a n în v e r s u r i r o ­m â n e ş t i : M a r i n I. P r e d e s c u (ed i tu ra „ U n i v e r s u l " , B u c u r e ş t i , 40 lei). O î n ­ce rca re i n t e r e s a n t ă . S u n t , p e n t r u m o ­ment , n u m a i f r a g m e n t e d in E v a n g h e ­lia lu i loan , „de la P a ş t i p â n ' l a R u s a l i i " în v e r s u r i s imp le , p o p u l a r e şi, to tuş , foar te a p r o p i a t e de t e x t u l bibl ic .

P o e t u l se g â n d e ş t e , însă , ca, în aces t mod, să t r a n s p u n ă , cu t impu l , î n t r e g N o u l T e s t a m e n t " .

Revista d- lu i care , vo rba r o m â n u l u i , . . .după

ce-1 c h i a m ă S c a r l a t m a i e şi... F r o d a con t inuă să se rvească nevoi le c i t i t o r i ' lor convinş i d e a d e v ă r u l a u a t r e n u l u i r ă m a s ce lebru , cu h e b d o m a d a r ă regu­l a r i t a t e .

L a r u b r i c a Tobogan u n j u n e ca re a r e

o rd in dela d i r e c ţ i u n e să fie sp i r i tua l n e ia la vale, sau m a i b ine zis încearcă să n e ia.

J u n e l e cu pr ic ina în ţ e l ege să fie spi­r i t u a l c i t â n d u - m ă cu comen ta r i i . Ci te^ la r â n d u - m i :

„ T â n ă r u l , s impa t i cu l (sic) (adică c u m ? n o t a mea) şi t a l e n t a t u l (desigur) (Merci! n. m.) n o s t r u co l abora to r d Vint i lă Hor i a se găseş te a c t u a l m e n ­t e (!) i? n. m.) î n - p l i n ă ofensivă cu l ­t u r a l ă şi be le t r i s t i că" .

Şi p e u r m ă se m i r ă c u m p o a t e fi o ofens ivă şi „ c u l t u r a l ă şi be le t r i s t i că" şi c u m p o t a p ă r e a esseur i l e şi poezi i le d- lu i Vin t i l ă Hor ia „zi lnic şi h e b d o ­m a d a r " p e n t r u c ă să se î n t r e b e în fine „ n ' a v e ţ i i m p r e s i a că d. S t e r e scu a v r u t să- i joace o farsă t â n ă r u l u i , s impat icu­lui şi t a l e n t a t u l u i său co leg?"

E r â n d u l m e u să m ă î n t r e b . „N 'ave ţ i i m p r e s i a că impres i a d - lu i T o b o g a n es te c a m tâ rz ioa ră şi că î n t r e b a r e a sa face inu t i l ă toa tă ser ia de m i r ă r i , î n ­t r e b ă r i şi e x c l a m ă r i ? "

S a u p o a t e d. Tobogan a r e to tuş i sp i ­r i t d a r a r e ceea ce se c h i a m ă „ l ' e spr i t de l ' esca l ie r?" .

Cu ocazia împl in i r i i u n u i a n de la m o a r t e a lui

G. Topâ rceanu , „ C a r t e a R o m â n e a s c ă " a t i p ă r i t v o l u m u l „ P o s t u m e " , care cu­p r i n d e scr ier i i ned i t e de a le p o e t u l u i p r e a de t i m p u r i u r ă p i t l i t e r a tu r i i r o ­m â n e ş t i .

r. st.

L e - a m r e c o m a n d a fără g l u m ă t u t u r o r aces to ra (şi s u n t e m s igur i că to ţ i a r p r i m i cu b u c u r i e să li se p u n ă la d i s ­poziţ ie) u r m a r e a u n o r c u r s u r i d e g i m ­nas t ică , de dans , de f lore tă , etc. , î n t r ' o sala de sporturi, a t a ş a t ă î n m o d oficial p e l ângă T e a t r u l N a ţ i o n a l şi v i z i t a t ă în m o d ob l iga tor iu de to ţ i ac tor i i şi a c t r i ­ţ e le n o a s t r e .

V ă j u r ă m că B r â n z o v e n e s c u , n ' a r m a i face d in „ l ipsă de condi ţ i e fizică", c lăbuci la gu ră , că Ş t e f ăn i ţ ă -Vodă a r a r ă t a m a i elast ic , că Ioana Boiu a r fi şi m a i g ra ţ ioasă , că m a r e ş a l u l L e f è b r e a r avea u n deb i t v e r b a l m a i p u ţ i n găfâ i t şi că însuş i Rege l e L e a r n ' a r m a i sufer i d e as tmă. . .

S i m p l e sugest i i , v ' a m spus , p e n t r u u n p r o g r a m de ac t iv i t a t e pe t e m e i u r i noui , a l u n u i d i r ec to r şi al u n u i p r i m -reg isor d e T e a t r u Na ţ iona l românesc , aşa c u m n e î n g ă d u i m noi să- i v e d e m la l u c r u d e aci î na in t e .

Poşta redacfiei Iulian Apostatu. Mai t r i m i t e ţ i şi p u ­

n e ţ i m a i m u l t ă grijă în ce p r i v e ş t e for­ma . P r e a m u l t e a s o n a n t e şi scâ lc ie r i în r i t m .

Gheorghe Păun. B u n ă v o i n ţ a p e care o a r ă t a ţ i „ U n i v e r s u l u i l i t e r a r " şi d o ­r i n ţ a d -voas t r ă de a-1 vedea cât ma i r ă s p â n d i t vă onorează şi n e obligă.

R e g r e t ă m că a ţ i găs i t de cuv i in ţă să vorb i ţ i d i s p r e ţ u i t o r d e s p r e „di fer i ţ i „ sc r i i to r i " de d u z i n ă " car i „ î n fundă ca­fenele le „ C a p s a " şi „ C o r s o " d i s cu t ând n imic i rea comple tă a sc r i su lu i cu ra t r o ­m â n e s c " .

Vă a s igu r că „scr i i to r i i " ch ia r cei „de d u z i n ă " d i scu tă c u to tu l a l t ceva decât n imic i r ea comple t ă a scr i su lu i r o m â ­nesc .

Şi apoi sc r ie ţ i d -voas t r ă : „ N o u ă n u n i se publ ică , ve r su r i l e şi

proza, n o u ă n u ni se dă d r e p t u l la p r e ­mier i , căci în f r u n t e a l i t e r a t u r e i n o a s ­t r e planează modernismul, ca re n u face a l tceva , decâ t a desf igura to t ce a r ă ­m a s m a i b u n în ana le le scrisului, r o m â ­nesc. Noi s c r im în slova lu i Eminescu , a lu i Coşbuc şi a lui Iosif" (Ci ta tu l r e s ­pec tă o r togra f ia o r ig ina lu lu i ) .

C r e d că faceţ i o confuzie. D-voas t r ă , oa şi cei la l ţ i t i ne r i scr i i tor i cu ope re nepub l i ca t e , în n u m e l e că ro ra vorb i ţ i , admiraţi p e Eminescu , Coşbuc şi Iosif, d a r n u scr ie ţ i în s lova lor , p e n t r u c ă n u se p o a t e scr ie în slova lui E m i n e s c u a fa ră n u m a i dacă n u vă gând i ţ i la e -m i n e s c i a n i s m u l d e s p r e c a r e cu d r e p t s'a spus că es te cel m a i m a r e v r ă j m a ş al lu i Eminescu .

De al t fel „ în s lova l u i Eminescu , Coş­buc, Iosif" n e t r im i t e ţ i d -voas t r ă 3 ep i ­g ramei? ! ) :

I a t ă u n a d i n t r e ele

L u i Bumbăceanu(? ! ) L a d â n s u l v in a r t i ş t i şi ac tor i , D a r o a r e ce'i.... e orator? (! ! ! S e m ­

ne l e de e x c l a m a r e s u n t a le noas t re ) O n u ! II confunda ţ i cu a l tu l Căci B u m b ă c e a n u e.... suf leor .

A r i m a suf leor cu ora tor , p u n â n d şi d o u ă r â n d u r i de pun ic te -punc te n u î n ­t o t d e a u n a î n s e a m n ă a face o e p i g r a m ă . Şi p r i n t r e cazur i le d e n e r e u ş i t ă dep l ină şi î n t r i s t ă t o a r e s u n t cele p a t r u v e r s u r i d e m a i sus .

î n ţ e l e g e a m nobi la d -voas t r ă p o r n i r e î n t r u sp r i j i n i r ea t i ne r e lo r t a l e n t e dacă sc r i soarea n ' a r fi fost înso ţ i tă de e x e m ­plif icări .

î ncă ,o obse rva ţ i e : S t r igaş i (pers . II s ingular , pe r fec t s i m p l u ind ica t iv dela v e r b u l a s t r iga) n u se scr ie s t r iga - ş i c u m îl o r togra f i a ţ i d-voastră . . . .

Sever Tomşa — î n c e r c a ţ i poezia h u -mor is t ică .

O d o v a d ă că ve ţ i r euş i s u n t aces te v e r s u r i a l e d -voas t r ă :

V ă d femei sub l ime , cu sân i i d e l ap t e a d e m e n i n d p r in ţ i i î n evu l ş ap t e în m e t r o p o l a cu f l a şne ta r i b lonzi desc inse d in ca rne de vagabonz i . Aces t e f emei a u ceva mi s t i c î n m e r s , t e ' m b i e l a p o e m e d e s p r e u n i v e r s , s t ing u r a de rasă şi s im ţu l d e casă.

NOTĂ. P r i m i m zi lnic scr i sor i în ca re n i se

r ep roşează că n u r ă s p u n d e m la v r e m e p r i n aceas tă poş tă a redac ţ i e i .

R e g r e t ă m că n u p u t e m sat is face p e toa tă l u m e a aşa c u m a m dori , d a r n e v i n pe f iecare zi cel p u ţ i n 10 scr isori în ca re s u n t cel p u ţ i n zece poezii . As ta face p e s ă p t ă m â n ă 70 de poezia. Dacă m a i soco t im şi proza , p e n t r u c ă — t o ­tuş i — ex i s t ă şi p roza to r i , a r u r m a să d ă m r ă s p u n s u l î n f iecare S â m b ă t ă la c i rca 100 scr i sor i adică „ U n i v e r s u l l i ­t e r a r " să dev ină o i m e n s ă poş tă r e d a c ­ţ iona lă .

Page 8: REDACŢIA: APARE SĂPTĂMÂNAL ANUL XLVII * No. 12 |J Ц ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/18885/1/BCUCLUJ_FP_P3441_1938...ihÏii ui итт redacŢia: л str. brezoianu, 23

8 UNIVERSUL LITERAR 7 Ma i 1 93 8

Literatura iugoslava dupa război Jan Vermeer din Delft descope re în e l tot ce es te „ma i d e n a t u ­ra t , m a i a m a r , m a i a d â n c şi ma i n e b u ­nesc" .

P e s t e toa te c u r e n t e l e şi di recţ i i le , s 'a născu t , d e a semen i , zenitismul. I n f r u n ­tea mişcăr i i s'a aflat L i u b o m i r Micici, ca l u p t ă t o r p e n t r u a r t a n o u ă şi o m u l n o u în Ba lcan i . C u r e n t u l aces ta a p u s în c i rcu la ţ i e n o ţ i u n e a „ b a r b a r o - g e n i e " , ceea ce î n s e a m n ă o s u m ă de for ţe v e ş ­nice şi b r u t e d in ca re r e g e n e r e a z ă o-m e n i r e a . N u m a i omul , o m u l gol, p r i ­mi t iv , n e - e u r o p e n i z a t r e p r e z i n t ă a r t a cea m a r e . Zeni-tiştii au c ă u t a t că c reeze în poezie o exp re s i e e l e m e n t a r ă , p u r ba lcan ică şi să e l ibereze o m u l ba lcan ic d in rob ia c u l t u r a l ă a Europe i . î n t r ' u n cuvân t , o epocă n o u ă î n t r ' o fo rmă n o u ă şi cu u n suf le t nou , p r i m i t i v şi e le ­m e n t a r .

R e p r e z e n t a n ţ i i suprarealismului în m e d i u l n o s t r u a u personi f ica t mai m u l t u n c u r e n t ps iho-ana l i t i c d e c â t l i t e r a r In concepţ ia lor f u n d a m e n t a l ă accen tu l cădea p e e x p r i m a r e a „ s u b c o n ş t i e n t u ­l u i " su f l e tu lu i omenesc , î n t r u c â t v ia ţa subconş t i en t ă condi ţ ionează şi face p o ­sibilă func ţ iona rea ex i s t en ţe i omeneş t i şi u r m ă r i l e aces te ia . S u p r a r e a l i ş t i i a u vru t , de a semen i , să l ibereze poezia de toa te t r ad i ţ i i l e şi conven ţ iona l i smu l î n ­rădăc ina t .

D a r toa te înce rcă r i l e l i t e r a r e p o s t b e ­lice de là noi : exp re s ion i smu l , zen i t i s ­m u l , dada i smul , s u p r a r e a l i s m u l , p r i m i ­t iv i smul , s imu l t ane i smu l , şi a l te le s u n t n u m a i e x p e r i e n ţ e t r a n s p l a n t a t e d in a-fară , u n a m e s t e c de in te l ig ib i l şi n e i n ­tel igibi l , în ca re p a r a d o x u l joacă ro lu l cel m a i i m p o r t a n t . I n haosu l aces tor î n ­ce rcăr i s 'au înc ruc i şa t no ţ iun i l e cele m a i o r d i n a r e cu acelea super ioa re , co­mice şi t rag ice , şi ch ia r cele cinice cu a-celea s e n t i m e n t a l e , la ca re s 'au adăoga t i log ismul şi toa te erezi i le de s in taxă , g r a m a t i c ă şi p u n c t u a ţ i e .

Poe ţ i i haosu lu i postbel ic , aceia car i a u fost în r e a l i t a t e r e p r e z e n t a n ţ i ai u -nor c u r e n t e şi g r u p ă r i noui , ca şi cei car i s 'au af la t m a i p u ţ i n s u b aceas tă i n ­f luenţă , sau î n afara ei, n ' a u a v u t t i m p să se a f i rme în d e p l i n ă t a t e a u n o r e x ­presi i a r t i s t ice du rab i l e . P o p u l a r i t a t e a lor a fost m a r e , i a r i n f luen ţa foar te î n ­t insă în n o u a c o m u n i t a t e sp i r i tua lă . P r i n t r e cei m a i t a l e n t a ţ i poe ţ i car i a u i l u s t r a t aces te c u r e n t e sun t : Tin Uievici , S t an i s l av Vinave r , Milos Ţ r n i a n s k i , Momci lo Anas tas iev ic i , A n t o n Vodnik , S rec iko Kosovel , M i r a n Ia rk , S ibe Milicici, A n t u n B r a n k o Şimici , R a d e Bra ina ţ , R a s t k o Pe t rov ic i , Bo j ida r K o -vacevici , Vlado Vlaisavlevic i , A l e k -s a n d a r Vucio , M a r k o Rist ici , Mi lan D e -d ina ţ , Des imi r Blagoevici , Ris to R a t -kovici , ş. a.

B e l g r a d u l a fost c en t ru l în care s 'au desvo l t a t c u r e n t e l e l i t e r a re de d u p ă război .

P O E Ţ I N O U I P E L I N I A V E C H E I T R A D I Ţ I I A R T I S T I C E . — P a r a l e l cu n u m e r o ş i i poeţ i car i a u s ta t sub i n ­f luen ţa d i fer i te lor c u r e n t e şi mişcă r i noui , s'a desvo l t a t în m o d i n d e p e n d e n t , d u p ă război , o n o u ă g r u p a r e poet ică , pe t e m e i u l vech i lo r t rad i ţ i i a r t i s t ice . A-ceşt i poe ţ i nou i n ' a u t ă g ă d u i t p e cei vechi , nici m e r i t e l e c rea ţ i i lor a u t e n t i c e a le aces tora . F ă r ă e x a g e r ă r i şi mis t i f i ­căr i , n e a b ă t â n d u - s e delà pr inc ip i i l e g r a ­ma t i ca l e şi de s i n t a x ă t r ad i ţ iona le , ei ş i -au t u r n a t în fo rme nou i d e e x p r e s i e c o n ţ i n u t u l suf letesc. Mot ive le lor de i n ­sp i r a ţ i e decurg , de asemeni , din v ia ţ a şi m e n t a l i t a t e a o m u l u i de d u p ă război , d a r ele izvorăsc în m o d s p o n t a n şi s in­cer . Nou l lor v e r s l iber es te exp re s i a nou i lo r v r e m u r i şi a nou lu i spir i t , d a r o e x p r e s i e î n r ă d ă c i n a t ă şi t r ă i t ă i n t e n s în suf le tu l poe tu lu i . I n insp i ra ţ i a şi t e n ­d in ţe l e lor a r t i s t ice se r ecunoaş t e o p u ­t e rn i că no t ă socială, o d e z a m ă g i r e a-d â n c ă fa ţă cu d e z o r i e n t a r e a v r e m u r i l o r c o n t e m p o r a n e şi r e s e m n a r e a u n o r oa ­m e n i a căror cea m a i f rumoasă v â r s t ă a fost s g u d u i t ă de m a r e l e măce l .

R e n u n ţ â n d deopo t r ivă la iluzii şi p r e ­judecă ţ i , în cup r in su l insp i ra ţ i e i şi p r i n fo rma ar t i s t ică , noui i poeţ i a u pr iv i t în faţă — cu v igoare şi î n d r ă z n e a l ă — rea l i t ă ţ i l e v ie ţ i i de d u p ă război şi, p r i n a r t a lor, au p u s baze le comun i t ă ţ i i n o a s t r e sp i r i t ua l e c o n t e m p o r a n e . Cei m a i t a l en t a ţ i d i n t r e aceş t i poe ţ i s u n t : G u s t a v K r k l e ţ , Ve l imi r J ivoinovic i , T in Uievici , D e s a n k a Maximovic i , Ivo A n -drici , Alois ie G r a d n i k , Mi ros lav Kr le j a , M i r k o Karo l ia , V l a d i m i r Nazor , D u -şan Vasil iev, F r a n A l b r e h t , Sve t i s l ava Stefanovic i , T o n e Sel i skar , Dobr i şa Cesarici , B r a n k o Dinkic i , Gvido T a r t a -lia, Viekos lav Maier , F r a n o Alfirevici , Ioje Pogac in ik , Nikola Şop , ş. a.

Belgrad , Z a g r e b şi L i u b l i a n a a u fost p r inc ipa le l e c e n t r e de ac t iv i t a t e a le a-cestor nou i poeţ i , u r m ă t o r i ai u n o r vech i t r ad i ţ i i a r t i s t i ce .

L I T E R A T U R A S O C I A L A . — L i t e r a ­t u r a socială n ' a găs i t cond i ţ iun i p r i e l n i ­ce de desvo l t a re , î n m e d i u l nos t ru , t o ­tuş i a a v u t u n r ă s u n e t p u t e r n i c şi în Iugos lavia , p r i n p r o c l a m a r e a p r i n c i ­p iu lu i d r e p t ă ţ i i sociale şi a l ocrot i r i i c e ­lor car i m u n c e s c şi sufăr . De esen ţa t enden ţ ioasă , fă ră m u l t ă cons ide ra ţ i e p e n t r u p r inc ip i i l e a r t i s t ice , ea şi-a găs i t exp res i a m a i a les în m a r i l e ţ ă r i i n d u s ­t r ia le , u n d e ex i s tă r a p o r t u r i compl ica te î n t r e capi ta l şi m u n c ă , p a t r o n i şi l u c r ă ­tor i .

In c u r e n t e l e n o a s t r e l i t e r a r e de d u p ă război , l i t e r a t u r a socială cu idei le ei t e n d e n ţ i o a s e a găsi t r ă s u n e t în m u l t e î nce rcă r i l i t e r a r e şi ope re de -a l e p o e -

CONTINUARE DIN PAG. I-A

ţ i lo r şi scr i i tor i lor noş t r i , c a rac t e r i za t e p r i n t r ' o no t ă socială nouă . Ea s'a t r a ­d u s şi s'a ci t i t m u l t la noi, m a i a les în ce rcur i l e t i n e r e t u l u i i n t e l ec tua l d in toa tă ţ a r a .

D i n t r e scr i i tor i i noş t r i sociali de d u p ă război , Mi ros lav K r l e j a e s inguru l , care , p r i n îna l t e le sale însuş i r i a r t i s t ice , poa t e fi socoti t scr i i tor şi poe t social. A u m a i fost şi al ţ i i , f ăcând p a r t e d in m u l t e c u r e n t e şi g r u p ă r i l i t e ra re , d a r opera lor n ' a r e c a r ac t e ru l t ipic al l i t e ­r a t u r i i sociale.

La noi, Zag rebu l , m a i m u l t decâ t Be lg radu l , r e p r e z i n t ă c e n t r u l de ac t iv i ­t a t e o r ig ina lă în aces t sens şi de t r a ­duce r i d in l i t e r a t u r a socială.

R E V I S T E L E L I T E R A R E ŞI Z I A ­R I S T I C A . — C u r e n t e l e l i t e r a r e pos t ­belice, cu toa te e x p e r i e n ţ e l e e t e r o g e n e pe care l e - au p u s în curcu la ţ i e , a u a v u t to tuş i o in f luen ţă p u t e r n i c ă a s u p r a r e ­vis te lor n o a s t r e l i t e r a re . Rev i s t e vech i şi r e c e n t e s 'au aflat în fa ţa u n o r r ă s ­p u n d e r i noui , oda t ă cu n ă v a l a m u l t i ­p le lor fo rme a le ac t iv i tă ţ i i a r t i s t ice .

F a ţ ă cu t e n d i n ţ e l e t u m u l t o a s e a le t i ­ne r i l o r de d u p ă război şi cu m i ş c a r e a lor r ev o lu ţ i o n a ră , r ev i s t e le vechi n ' a u p u t u t să sat isfacă noui le ce r in ţe P e n ­t r u c ă e l e au r e p r e z e n t a t în r e a l i t a t e un s t a n d a r d fix, o a t i t u d i n e cr i t ică def in i ­t iv cr i s ta l iza tă . I a t ă dece s 'au n ă s c u t r ev i s t e noui , ca să sat isfacă nou i c e ­r in ţe . D a r aces te r ev i s t e nou i n ' a u a v u t a u t o r i t a t e a celor vechi , nici n u se b u ­c u r a u de î n c r e d e r e a pub l icu lu i . Astfel , în v ia ţa l i t e r a r ă s'a a j u n s c u r â n d la d is ­p u t e şi polemic i v e h e m e n t e . D i v e r g e n ­ţa de p ă r e r i e ra a t â t de m a r e , încâ t i n e ­v i tab i l t r e b u i a să se a j u n g ă la separa ţ i i , r u p t u r i şi sch isme. In ap rec i e r ea o-pe re lo r l i t e r a r e s'a a juns în cele d in u r m ă la p r a c t i c a r e a c r i t e r iu lu i s i m p a ­t i i lor sau an t ipa t i i lo r pe r sona le . F i r e ş t e că, în a s e m e n e a s i tua ţ ie , pub l i cu l î nce ­puse să p i a r d ă î n c r e d e r e a în rev is te le l i t e r a r e şi să-şi cau te î n d r u m ă t o r i în a l tă p a r t e .

In m ă s u r a în care rev i s te le l i t e r a r e au decăzut , z iar is t ica a începu t să ia a-sup ra - ş i o b u n ă p a r t e d in a t r i b u ţ i i l e cri t ici i l i t e r a re , m a i a les p e aceea a polemici i , a p rezen tă r i i că r ţ i lo r noui , a o rgan iză r i i concur su r i lo r de r o m a n e şi n u v e l e , î n r e g i s t r â n d t oa t e m a n i f e s ­t ă r i l e a r t i s t ice în acest domen iu . In p u -bl ica ţ i le co t id iane s'a în f i in ţa t r ub r i ca schi ţe i , r o m a n u l u i şi poeziei , muzica lă , a expozi ţ i i lor de p i c t u r ă şi s cu lp tu ră , rub r i c i că ro ra pub l i cu l le acordă o s u s ­ţ i n u t ă a t en ţ i e . Aceas ta , cu a t â t m a i mul t , cu câ t l u m e a de d u p ă război v r e a să se in fo rmeze d e s p r e toa te , supe r f i ­cial, în g rabă , f ă ră să adâncească p r o ­b l eme le , p r e t i n z â n d ca p r i n t r ' o p r i v i r e s u m a r ă şi î n t r ' o fo rmă concisă să fie la c u r e n t cu toa t e man i f e s t ă r i l e cu l tu ra l e .

Totuş i , î n ce p r i v e ş t e î n d r u m a r e a ac t iv i tă ţ i i l i t e r a re , z iar is t ica n ' a izbu t i t să se a f i r m e la noi, astfel oa sen t in ţ e l e ei să r ă m â n ă def in i t ive . De aceea, l i ­t e r a t u r a n o a s t r ă postbel ică , a fa ră de spr i j inu l ziarist ici i , a r ă m a s l ipsi tă de concursu l une i cr i t ice d r ep t e , c ins t i te , a fost l ă sa t ă la d iscre ţ ia gus tu lu i , a d i s ­pozi ţ ie i t r e c ă t o a r e şi aprec ie r i i s u v e ­r a n e a m a r e l u i pub l i c c i t i tor .

L I T E R A T U R A D E S P R E R Ă Z B O I . — Din g r e a u a şi s ânge roasa e x p e r i e n ţ ă , ca re a d u r a t p a t r u ani , s'a n ă s c u t u n nou o m sp i r i tua l , cu a l tă m e n t a l i t a t e şi u n a l t fel de a p r iv i l u m e a . Aces t om n o u a fost r e v o l u ţ i o n a r d in p u n c t u l de v e d e r e al sp i r i tu lu i . Sfâşiat în război

de t oa t e su fe r in ţe l e şi de o r ă z v r ă t i r e l ă u n t r i c ă fă ră p r e c e d e n t , aces t o m nou, în cl ipa când s'a l i be ra t de s u b a r m e , a î n c e p u t să d i sp re ţu i a scă l u m e a veche , c u l t u r a ei şi t oa t e p rocese le sociale ca re a u d u s la m ă c e l u l n e m a i p o m e n i t şi la pus t i i r ea sp i r i tua lă a omeni r i i . T e ­mel i i le sănă toase ale vieţ i i omeneş t i , c u m a r fi ros tu l păcii , a l iubir i i , f e r i ­cirii, mora l e i , re l ig ie i şi al famil iei , au fost z d r u n c i n a t e de războiu l cel m a r e . O m u l u i postbel ic , epu iza t m a t e r i a l i ­ceşte şi d i s t ru s m o r a l m e n t e , t r e b u i a să i se r e d e a c r ed in ţ a î n t r ' u n nou şi s ă n ă ­tos ros t al vieţ i i şi în sensu l ex i s t en ţe i sale în l u m e . P r i n t r ' u n n o u idea l f ixat vieţ i i şi p r i n nou i fo rme , t r e b u i a as igu­r a t şi p ă s t r a t t r a in ic d r e p t u l la fer ic i re şi pace i nd iv idua l ă sau colect ivă.

De aceea, n u es te de m i r a r e că în haosu l de d u p ă război s'a n ă s c u t i m ­p e r a t i v u l u n o r v r e m u r i noui . Din aces t haos , a încol ţ i t c a r a c t e r u l noui lo r con­cepţi i , s'a n ă s c u t o m o r a l ă n o u ă şi in sp i r i tu l omenesc s'a p o r n i t o l u p t ă nouă .

L i t e r a t u r a noas t r ă desp re război , la care în ani i d in u r m ă s'a l u c r a t a t â t de mul t , r e p r e z i n t ă o c o n t r i b u ţ i e des tu l de s labă a societăţ i i iugos lave de d u p ă război . F o r ţ a de s t ruc t i vă a războiu lu i , i m e d i a t d u p ă demobi l i za re , au a r ă t a t - o doi scr i i tor i r emarcab i l i , în poves t i r i l e , r o m a n e l e şi d r a m e l e lor cu sub iec te de război . Aceş t ia s u n t Miros lav K r l e j a şi Dragişa Vasici . Ei a u concepu t l i t e r a t u r a r ăzbo iu lu i d u p ă p r inc ip iu l a r t i s t i c p u r , da r cu o no tă socială ca rac te r i s t i că m a ­ni fes tăr i lor sp i r i tu lu i şi epocii p o s t b e ­lice. De aceea, poves t i r i l e , r o m a n e l e şi d r a m e l e lor au însuş i r i du rab i l e .

D u p ă o p a u z ă lungă , de pes te zece ani , se fac astăzi î nce rcă r i de a se r e ­lua sub iec te le l i t e r a tu r i i r ăzbo iu lu i . N u însă toa te expres i i l e nou i a le l i t e r a tu r i i d e s p r e războ i a u c a r a c t e r u l c rea ţ iun i i i a r t i s t ice p u r e , şi aces ta e cazul a m i n t i ­r i lor d in război a le pa r t i c ipan ţ i l o r la bătă l i i , a l not i ţe lor , j u r n a l u l u i şi r e p o r ­t a ju lu i de război .

F ă r ă îndoială , poporu l s â r b a t r ă i t an i d u r e r o ş i în p r ibeg ie şi s u b ocupa ţ i e s t r ă ­ină . A cunoscu t b i r u i n ţ e m ă r e ţ e , ca şi în f rânger i . Toa te aces tea a u lăsa t u r ­m e p u t e r n i c e în a m i n t i r e a celor car i au t r ă i t grozăvi i le r ăzbo iu lu i şi d in aces te a m i n t i r i s'a n ă s c u t o b o g a t ă l i t e r a t u r ă .

P r i n t r e cei ma i r e p r e z e n t a t i v i scr i i -

(CONTINUARE DIN PAG. I-A)

în „ is tor ia p ic to r i lo r " şi scr ie d e s p r e m i r a c u l o s u l peisaj „ V e d e r i d in Delf t" : „ E x e c u ţ i a e groso lană , pa s t a g reoae şi b r u t a l ă , a spec tu l m o n o t o n . Aces t t ab lou n u n e dă decâ t o idee falsă d e s p r e m e ­ritul p i c to ru lu i " . M e r i t p e care-1 r e c u ­noaş te î n t r ' u n t a b l o u de f igur i m a i a-les p e n t r u că i se p a r e că-1 a m i n t e ş t e pe R e m b r a n d t ! ! Deci J a n V e r m e e r e p â n ă ' n secolul n o s t r u u n a n o n i m . De abia la s fârş i tu l secolului al 19-lea i se recunosc m e r i t e l e î n t r ' a d e v ă r şi P a ­r i su l îl consacră p r i n p a n a lui P r o u s t şi a a l to r scr i i tor i şi cri t ici , în 192 Í când a r e loc la J e u de P a u m e fa imoasa expozi ţ ie o landeză s t â r n i n d e n t u z i a s m indescr ip t ib i l . A r s è n e A l e x a n d r e cu ­noscu tu l cr i t ic f rancez s p u n e : „ P r o d i ­giosul p o r t r e t de femee delà m u z e u l d in B u d a p e s t a în a lb şi n e g r u e p r e a p u ţ i n cunoscut , şi a r t r e b u i să fie ce­l e b r u în l u m e a î n t r e a g ă " .

A m a v u t şi eu p r i l e ju l să văd în 1921 acea s u p e r b ă expozi ţ ie o landeză în care V e r m e e r f igura cu bucă ţ i p r i n t r e care „ L ă p t ă r e a s a " , „ V e d e r e a din Delf t" şi

tor i ai războ iu lu i sun t : S t e v a n I a k o v l e -vici, cu „Tri logia s â r b ă " , Mi ros l av G o -lubovici cu r o m a n u l d e s p r e a p ă r a r e a B e l g r a d u l u i „ F r a g m e n t a be l i i " , A l e -k s a n d a r Diur ic i şi E m i l Pe t rov ic i .

P R O Z A P O S T B E L I C A , R O M A ­N U L , N U V E L A , S C H I Ţ A , D R A M A , F A B U L A , CRITICA, E S S E U L . — P r o ­za pos tbe l ică e u n d o m e n i u în ca r e s'a cre ia t foar te m u l t în socie ta tea n o a s t r ă de d u p ă război . Şi, cu t oa t e că s 'au af la t s u b n u m e r o a s e in f luen ţe , man i f e s t ă r i l e a r t i s t ice a le p roza to r i lo r au a v u t u n la rg r ă s u n e t în pub l i cu l c i t i tor şi r e ­prez in t ă o bază sol idă p e n t r u v i i toa rea c r e a ţ i u n e a r t i s t ică de là noi . P r o z a i u ­gos lavă de d u p ă război a fost i l u s t r a t ă p r i n scr i i tor i i cei m a i t a l en ta ţ i , a că­ror a r t ă , v igu ros şi a t e n t cons t ru i t ă d in p u n c t de v e d e r e s t i l is t ic va r ă m â n e sche le tu l de oţel al noue i sp i r i t ua l i t ă ţ i iugos lave . P r i n t r e cei m a i m a r i r o m a n ­cier i şi nuve l i ş t i se n u m ă r ă : Mi ros lav Kr le j a , Ivo Andr i c i , Drag i şa Vasici , V lad imi r Levs t ik , Momci lo Nas t a s i e -vici, Vel iko Pe t rov ic i , Milos Ţ r n i a n s k i , Niko Bar tu lov ic i , A n d i e l k o Krs t ic i , Gl i -gor ie Bojovici , B r a n i m i r Cioşici, Ve l i ­ko Milicevici , Mil i ta Iankovic i , Bor ivói left ici , P e t a r S. Pe t rov ic i , D u ş a n R ă ­dici, M a r k o Marcovic i şi al ţ i i .

Cei m a i r e m a r c a b i l i r e p r e z e n t a n ţ i ai d rame i , d u p ă război , s u n t : Mi ros lav Krle ja , B r a n i s l a v Nuşici , Mi l an B e g o -vici şi Ios ip Kosor . U r m e a z ă : V e l m a r Iancovici , D u ş a n Nikolaevic i , Todor Manoi lovic i , P e t a r S. Pe t rov ic i , R a n -ko Mladenovic i şi Rados l av Veşnic i .

F a b u l a e cu l t i va t ă cu succes d e M i ­l an Vukasovic i .

In cr i t ică, se d i s t ing p r i n ob iec t i ­v ism, u n nive l a r t i s t i c supe r io r şi cu ­n o a ş t e r e a p r o b l e m e l o r S i m a P a n d u r o -vici, I s idor Ţ a n k a r şi Mi lan Ia r ţ . P e lângă aceş t ia şe ev iden ţ i ază Ve l ibor Gligorici , Mi l an Bogdanovic i şi S t a ­n i s l av V inave r .

In esseu şi în a l te r a m u r i de p r o d u c ­ţ ie l i t e r a ră , au d a t cele m a i f rumoase r e z u l t a t e : S i m a P a n d u r o v i c i , I ovan D u -şici, B r a n k o Lazarev ic i , P e r o S l i epce -vici, V e l m a r Iankovic i , I s idora S e k u -lici, Mi ros l av Kr le j a , X e n i a A t a n a s i e -vici, Marco Ţ a r şi al ţ i i .

ZARIA D. VUKICEVICI

C H E S T I I . . . O m e s e r i e foar te g r ea es te aceea de

a fi „ o m spiritual", ad ică u n ce t ă ţ ean de u n h u m o r cronic, ca re î m p r ă ş t i e pe toa te d r u m u r i l e şi în toa te t i m p a n e l e vo rbe de duh .

S u n t m a i m u l t e so iur i de aşa zişi „oameni spirituali".

I n p r i m u l r â n d t r e b u e să î n r e g i s t r ă m pe cunoscuţ i i „spirituali de ocazie" sau „de salon", ca r i p r i n gogomăn i i m a n i ­feste sau g l u m e a rha ice , a u p r e t e n ţ i a că s u n t posesor i i u n u i sp i r i t scân te ie to r , c â n d în fond or ig inea c a l a m b u r u r i l o r sau a sp i r i t e lo r deoch ia t e ce le î n t r e ­b u i n ţ e a z ă es te în cine şt ie ce rev i s tă umor i s t i că cu leasă de pe la an t i ca r .

Aceş t i „oameni spirituali" s u n t p r o ­v iden ţa sa loane lor p r i n car i roiesc în voe şi u n d e s u n t i nv i t a ţ i cu p r e c ă d e r e . Ei sosesc t o t d e a u n a tâ rz iu , v in r â z â n d cu s u b î n ţ e l e s u r i şi î n t r e s a n d w i c h - u r i l e şi p ă h ă r e l e l e de v in car i îi p r e o c u p ă în m o d deosebi t , p lasează şi c â t e v a g l u m e v u l g a r e sau scoase d in c i rcula ţ ie .

De cele m a i m u l t e ori aces te e m a ­na ţ i i ce lebre , car i fac del ic iu l d o a m n e ­lor exces iv de fa rda te , s u n t n o t a t e î n ­t r ' u n ca rne ţ e l d iscret , ca re scoate a d e ­sea d in î n c u r c ă t u r ă p e d i s t insu l „om spiritual".

Aces t p e r s o n a g i u se b u c u r ă de obicei de u n succes cons t an t şi s u b auspici i le p res t ig iu lu i său d e „charmant causeur", îşi p e r m i t e să p laseze t r iv i a l i t ă ţ i i nu t i l e s au mi tocăn i i p r o p r i u zise. In loc să fie însă a p u c a t de gu le r şi î m b r â n c i t cu p ic io ru l ceva m a i jos de spa te , d o m ­n u l aşa zis „sp i r i tua l " , r eco l tează doar ch ihote l i p i ţ igă ia t e şi femin ine , în can ­t i t ă ţ i ap rec iab i l e ( p i g m e n t a t e cu f r â n ­

tu r i de frază în genu l aces to ra : „tu as vu ma chère?", „ah! comme c'est ri­golo!", e t c . . ) şi câ teva och iade f u r t u ­noase delà d o a m n e l e ca re au s a v u r a t în m o d deoseb i t „poanta" f inală.

A l t ă ca tegor ie , to t de „oameni spi­rituali" o cons t i tue aceia car i v â n d g l u ­m e l e sau sp i r i tu l cu b u c a t a sau cu p a ­gina d e m a n u s c r i s .

Aceş t i s ă r m a n i scr ib i (cari a r p u t e a fi ca ta loga ţ i î n t r ' o r u b r i c ă g e n e r a l ă cu t i t lu l de „scrie hazliu că te tai"), s u n t în deobş te foar te p u ţ i n ap rec ia ţ i p e n t r u m u n c a lor a t â t de ing ra t ă .

A p r o a p e n i m e n i n u ţ ine socoteală că p a n a lor ch inu i t ă e obligată să fie sp i ­r i tua lă , şi că n imic n u e m a i t r ag ic d e ­cât f ab r i ca rea la c o m a n d ă a u n u i n u ­m ă r f ix de file p r e s ă r a t e cu v o r b e de duh .

T r e c â n d şi de aceas tă r a m u r ă a „sp i -ritualilor-vânzători", se cuv ine să m e n ­ţ i o n ă m cu toa t ă s ince r i t a t ea că ex i s t ă şi o a m e n i î n t r ' a d e v ă r sp i r i tua l i , d in c ree ru l că ro ra ţ â şnesc câ t eoda tă sp i ­r i t e de o a u t e n t i c ă şi î m b e l ş u g a t ă sa­voare .

P e aceş t ia însă nu - i ş t ie n imen i . N u ­m e l e lor n u c i rcu lă p r i n sa loane şi nici n u a p a r e în ch ip de s e m n ă t u r ă la sfâr ­ş i tu l v r e - u n e i chest i i d i n t r ' o pag ină î n ­ch ina t ă r â s u l u i (sau z â m b e t u l u i , când au to r i i s u n t m a i decenţ i ) .

Aceş t i oamen i , c am la u n an odată , sau poa t e şi m a i r a r , scapă î n t r ' o clipă de e fe rvescen ţă sp i r i tua lă , u n c u v â n t de a d e v ă r a t ă g l u m ă . Adesea nici ei şi nici cei cari i -au auzi t n u aprec iază la j u s t a - i va loa r e p r e ţ u l c u v â n t u l u i de d u h . Şi poa t e că e m a i b ine aşa.

Aceş t ia s u n t î n t r ' a d e v ă r „oameni spirituali", d a r n u m a i în clipa când ros tesc sp i r i tu l . A lă rg i acest ep i t e t a p u c a t u n u i ce tă ţ ean , p e o v ia ţ ă î n ­t reagă , î n s e a m n ă a-1 face sa se c readă î n t r ' a d e v ă r o m d e duh , şi ca a t a r e să se s imtă obl iga t „să fie spiritual" cât m a i des posibi l , şi t ocma i acest fapt d i s t ruge cu desăvâ r ş i r e g l u m a b u n ă şi h u m o r u l fin.

P r i n ţ u l sp i r i tu lu i î n t r ' a d e v ă r dis t i la t , es te fă ră îndoială , în zilele n o a s t r e , B e r n a r d S h a w .

Repl ic i le lui s u n t î n t o t d e a u n a s p o n ­t a n e şi b ine apl ica te , co lora te de u n h u m o r caust ic şi boeresc .

B ă t r â n u l om de l i t e re (şi filosofie) n u t r age p e n i m e n i de m â n e c ă p e t r o t u a ­ru l d in faţa cafenel i i s au în sa loane le une i d o m n e „ e n v o g u e " ca să s p u e r ă s ­picat : „atenţie fraţilor, să vă spun una bună !...".

El s tă l iniş t i t î n t r ' u n colţ, şi când es te îmbo ld i t pes te m ă s u r ă de î n t r e b ă ­rile e x a s p e r a n t e a le sexu lu i s lab, n u face a l t ceva decâ t să „răspundă".

Astfel , f i ind apos t ro fa t de o a d m i r a ­toa re a sa (foarte f rumoasă şi copleş i ­tor de proas tă ) , ca re i -a d e c l a r a t î n t r ' o zi că a r fi fost foar te fer ici tă să fi a v u t u n copil cu el, ca să iasă f r u m o s ca dânsa şi d e ş t e p t ca B e r n a r d S h a w , i lus t ru l om de d u h a r ă s p u n s cu t i m i ­d i t a t e :

„Dar ce v'aţi fi făcut, stimată doam­nă, dacă copilul ar fi eşit urît ca mine, şi inteligent ca dumneavoastră ?".

GRIGORE OLIMP IOAN

ce lebru l „ C a p de fa tă" delà H a g a r e ­p r o d u s pe u r m ă în toa te v i t r i ne l e din rue B o n a p a r t e . L â n g ă i n t r a r e m ' a ţ i n ­t u i t locului o p â n z ă mică r e p r e z e n t â n d u n cap de fa tă cu g u r a ' n t r edesch i să pe u n fond închis . A v e a u n relief şi o v ia ­ţ ă s u r p r i n z ă t o a r e , i a r c o n t u r u l ova lu ­lui a m i n t e a s u a v i t a t e a l iniei lu i In­gres. U n cercel în f o r m ă de p a r ă s t r ă ­lucea la u r e c h e ca u n s u n e t de a l amă ; pa loa rea r ă s p â n d i t ă p e obraz adaogă la p u r i t a t e a l ini i lor; t r ă s ă t u r i l e p a r c ă se topeau în l u m i n a i zvo râ t ă d in ' n ă u n -t r u l lui ; a n s a m b l u l t r ă ia ca ö a p a r i ţ i e . "

P e a tunc i nu-1 c u n o ş t e a m p e V e r ­m e e r , ş i 'n p r i m u l m o m e n t , cu g r a b a cu ca re o ai să def ineş t i u n lucru , a m fă­cut ref lec ţ ia a b s u r d ă „că- i p r e a foto­graf ic" , a b s u r d ă p r i n sensu l pe jora t iv , ce-1 d a m c u v â n t u l u i „fotograf ic" , n e -jus t i f i ca t astăzi , fa ţă de per fec ţ ionă r i l e ob iec t ivu lu i , î n ca r e g r a d a ţ i a • va lor i lor — u n u l d in sec re te l e lu i V e r m e e r — joacă u n rol a t â t de i m p o r t a n t . Cunosc cele 2 t a b l o u r i d in D r e s d a p r e c u m şi cel d e la Viena . A l ă t u r i de m i n e a m a-c u m a d m i r a b i l a monogra f i e cu r e p r o ­duce r i scr isă de c u n o s c u t u l cr i t ic fla­m a n d G u s t a v e V a n z y p e . Aceas t ă car te vo luminoasă , un ică p o a t e 'n ţ a r a noa­s t ră , a p a r ţ i n e une i p r i e t e n e g r a ţ i e că­reia po t scr ie acest ar t icol , ce rce tând r e p r o d u c e r i l e . M u l ţ u m i r i l e şi g r a t i t u d i ­nea m e a le a r e dep l ine p e n t r u desfă­t a rea ca re mi -o pr i le j ueş te . Din cât îmi pot da s e a m a V e r m e e r e i r e p r o d u c t i -bil . To tuş i a m ales p e n t r u „Un ive r su l l i t e r a r " d o u ă b u c ă ţ i i ned i t e d e u n in­t e r e s deosebi t p r i n m o d e r n i s m u l care-1 conţ in . J a n V e r m e e r d in Delf t e sub aere le lud modes te , inofensive , re t rase , u n u l d in cei m a i fo rmidab i l i inova tor i în p i c t u r ă ca re au exis ta t . I n secolul al X V Í I - l e a a p u s p e n t r u p r i m a oa ră p r o ­b l ema a tmosfe re i în j u r u l sub iec tu lu i şi a aces tu ia în funcţ ie de l u m i n ă şi a rezo lva t -o î na in t ea lu i De lac ro ix şi a impres ion iş t i lo r . E cel d in tâ i p ic tor de n a t u r i m o a r t e şi o rgan iza to r al obiec­te lor în j u r u l f igurei u m a n e , cu scopul de a-i se rv i de cadru . A i n v e n t a t „ m a ­t e r i a " p a s t ă f o r m a t ă d i n t r ' o inf in i ta te de pă r t i ce l e de cu loa re cu care-ş i îm­bracă obiec te le p i c t a t e d â n d u - l e impor ­t a n ţ a lor d u p ă felul f iecăruia . Altfel p ic tează o stofă' g rea , al tfel o umbră , al tfel o piele , d ive r s i t a t e a de subs t an -ţ ă ' n m e ş t e ş u g o î n t r e b u i n ţ e a z ă cel din­tâi . I novează ' n compozi ţ ie , u t i l izând ve r t i ca le le şi o r i zon ta le l e 'n a n u m i t fel p e n t r u a spr i j in i sub iec tu l , a j u n g â n d în a n u m i t e t a b l o u r i la d e c o r a t i v u l liniilor, la o r n a m e n t a l — idee a t â t d e mode rnă . Aşează ch ipu l o m e n e s c p e p l a n u l al doi­lea fa ţă d e obiect , idee î n d r ă z n e a ţ ă cu deoseb i re — vezi t ab lou l d in Dresda cu p e r d e a u a ' n p r i m u l p lan . î n t r e b u i n ­ţează t o n u l local, a d e v ă r a t ă b o m b ă pen­t r u a n u l 1600. Tab lou l d in D r e s d a m u ­iat to t î n t r ' o t o n a l i t a t e ve rzue , fapt p e n t r u ca re m ă m i r de con t imporan i i lu i că n u l -au înch i s în casa d e n e b u n i ! Apoi c u r a j u l cu ca re a b o r d a cele mai n ă s t r u ş n i c e p r o b l e m e a le p i c tu r i i când î ţ i p u n e a în p r i m u l p l an u n p e r e t e alb ce acope rea to t mi j locul t ab lou lu i , în p l ină l u m i n ă , c o n t u r â n d uşor p e dânsul o f igură î m b r ă c a t ă ' n deschis , f ă ră nici un efect de u m b r ă ; n u po ţ i decâ t să te înch in i în fa ţa u n u i a s e m e n e a vră j i tor al pa le te i . N u aş m a i t e r m i n a dacă i-aşi e n u m e r a toa te î nd răzne l i l e . U n a dint re n o u t ă ţ i es te şi p r e z e n t a r e a f igur i lor nu­m a i b u s t d u p ă c u m se v e d e t â n ă r a re­p r o d u s ă aci ca re p a r e să fi fost pictată de Ed . M a n e t s au ch ia r de Cézanne, c â n d p r iveş t i î m p e r e c h e r e a fondulu i cu c iuda ta pă l ă r i e ' n dung i , de s igu r aleasă p e n t r u deco ra t ivu l l ini i lor . Aces t ta­b lou în colecţ ia De Greez la Bruxe l les a fost descoper i t de doc to ru l Bredius în a n u l mor ţ i i lu i Cézanne , 1906, şi m ă s o a r ă n u m a i 18x20 cm. Şi a c u m pri­viţ i cea la l tă compozi ţ ie , t ab lou l din m u z e u l de la B r u n s w i c k , zis „paharu l d e v i n " m ă s u r â n d 78 cm. p e 67 cm. Ş e r v e t u l a lb a t â r n ă cu u n colţ î n jos, e x a c t c a ' n t r ' o n a t u r ă m o a r t ă de Cézan­ne . F a l d u r i l e h a i n e i of i ţe reş t i câ t surit d e s t i l iza te , de voi te , căci f iecare tablou de V e r m e e r e calcula t , voit , g â n d i t ca o t e o r e m ă . S u b ae ru l de a copia l a ' n t â m -p l a r e u n i n s t a n t a n e u , a t r a s s caunu l , a î n ă l ţ a t t ab lou l , a î m p i n s m a s a şi a des­chis fe reas t ra , î m p ă r ţ i n d m a s e l e de va­lor i c o n t r a s t â n d î n l u m i n ă şi u m b r ă . C o n t u r e a z ă înch i s p e desch i s şi invers . Toa te mi j loace le l e - a c u n o s c u t şi l e - a în­t r e b u i n ţ a t , a fost u n u l din cei m a i nease ­m u i ţ i m e ş t e ş u g a r i ai pa le t e i . Cee.ace-1 u i m e ş t e pe V a n z y p e e s t e n o b l e ţ e a st i­lu lui , o a r e c u m n e c u n o s c u t ă olandezi lor , n o b l e ţ e a aceea l a t i nă pe ca re V e r m e e r n ' a v e a de u n d e s 'o cunoască , deoarece n u ieşise din ţ a ră , d a r p e ca r e D o m n u l cu h a r u l s ău d i v i n o î m p a r t e câ te u-n u i a ca d e s p ă g u b i r e că s tă p r e a pu ţ in pe p ă m â n t .

Or ice r o m â n cu d r a g de pa l e t ă , ar t r ebu i , că l a re pe bă ţ , cu t r e n u l s au cu a-vionul , -să ia d r u m u l c ă t r e Budapes t a să v a d ă la câ teva ceasu r i d e capi tală „ n e v a s t a " celui m a i n ă z d r ă v a n d in t r e p ic to r i şi apoi să se d u c ă şi la V i e n a să-i v a d ă „ A t e l i e r u l " la ga l e r i a C z e r n i n . a-coper i t cu g ingăş ie cu p e r d e l u ţ ă de m ă ­tase . Şi d u p ă ce v a p r i v i a c e s t e două m i n u n i a le p i c tu r i i să se ' n t o a r c ă cu o f ă r ă m i t u r ă d in g e n i u l l u i în degete , sp r e a-1 ut i l iza şi la noi cu folos.

LUCIA DEM. BALACESCU

T I P O G R A F I A Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " B U C U R E Ş T I , STR. B R E Z O I A N U 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 44908-938

i


Top Related