Transcript
Page 1: Raspunsuri Microbiologie

1. Presiunea osmotică-factor de mediu

PRESIUNEA OSMOTICĂ - influențează microorganismele în funcție de cantitatea de substanţă dizolvată în mediul celular şi mediul de cultură.

Tipuri de microorganisme:• normale, cale care adoptă presiuni osmotice reduse• osmofile, adoptă presiuni osmotice ridicate (concentraţii mari în glucide, ex.

bacteriile 15-40%, mucegaiurile şi drojdiile 70%• halofile, adoptă presiuni osmotice ridicate (concentraţii mari de sare, ex.

Micrococcus, Diplococcus, Sarcina, Bacillus; bacterii nitrificatoare, denitrficatoare, protolitice, sulfobacterii în mări şi oceane)

• osmotolerante, acceptă în general presiuni osmotice moderate

2. Sursele de microorganisme pentru aer și caracteristici lor

Solul, apa și macroorganismele vegetale și animale -microorganismele înglobate în substanțe organice, diseminate de agenți fizici, mecanici și biologici;

Microorganismele supraviețuiesc temporar –nu se multiplică în acest mediu; Rol de vehicul la distanțe diferite prin intermediul curenților de aer; Microorganismele sunt transportate sub formă de agregate celulare aderente de

particulele de praf sau picăturile de apă, fiind deplasate de convecția termică și turbulența maselor de aer.

Importanța microorganismelor din aer însemnat vehicul al agenților etiologici ai unor boli cu transmitere prin aer -

tuberculoza, difteria, antraxul, virozele respiratorii (gripele animalelor și omului), encefalopatiile, rujeola,varicela, micozele.

aerul contribuie la realizarea poluării microbiologice, prin răspândirea microorganismelor de degradare, a căror acțiune păgubitoare este evidentă în multe domenii economice (industria alimentelor, furajelor, lemnului, etc).

controlul microbiologic al aerului - un parametru util în diagnosticul epidemiologic servind la stabilirea din punct de vedere igienic a potențialului de transmitere patogenă aerogenă a unor boli, fiind de aceea frecvent aplicat spațiilor închise.

3. Caracteristici generale ale fungilor

echipament enzimatic complex – degradează orice substanţă organică cu ușurința produse agro-alimentare, vegetale și animale, fibre textile – lâna, bumbac, sintetice, cauciuc, materiale polimere, beton, lemn - capabile să producă enzime adaptive oricăror materiale organice sau minerale.

temperatura optimă este de 25-28oC, dar rezistă până la 90oC• mucegaiurile –puțin rezistente la temperaturile ridicate (80 - 90ᵒC) -inactivează in

timp scurt; astfel, la temperatura de 88ᵒC - formelesporulate cele mai rezistente sunt distruse in 10 minute

Page 2: Raspunsuri Microbiologie

xerofite, se adaptează la condiții cu apă liberă în cantitate mică pH = 1-11, dar la valoarea de 5 este optim majoritatea sunt aerobe, o mică parte sunt microaerofile şi facultativ anaerobe pigmenţii sunt intracelulari şi extracelulari produc exotoxine (toxine care migrează în afara microorganismelor şi

îmbolnăvesc plantele, animalele şi omul)

4. Forma și dimensiunile bacteriilor

Principalele forme celulare ale bacteriilor sunt: sferica, cilindrica si curba - spiralata.• cocii sunt bacterii rotunde, aşezate în grămezi (genul Staphylococcus), ovalare,

aşezate în lanţuri (genul Streptococcus), lanceolate, dispuse în diplo ca două flăcări de lumânare, (specia Streptococcus pneumoniae) şi reniforme dispuse ca două boabe de cafea ce se privesc faţă în faţă (genul Neisseria) cu Ø de 0,8 - 1µ;

• bacilii sunt bacterii cu formă alungită de bastonaş cu dimensiuni între 1,5 - 10µ. • cocobacilii sunt forme intermediare între coci şi bacili (Yersinia pestis, Bordetella

pertussis, Haemophilus influenzae);• vibrionii sunt bacterii încurbate în formă de virgulă (Vibrio cholerae);• spirilii sunt bacterii spiralate cu 1-2 spire rigide (Spirillum volutans);• spirochetele sunt bacterii spiralate cu corpul flexibil şi 12-20 de spire

(Treponema pallidum), foarte multe spire strânse (Leptospira) sau 2-3 spire (Borrelia):

• actinomicetele sunt bacterii foarte asemănătoare fungilor şi formează filamente sau hife lungi şi ramificate care se rup, rezultând forme bacilare (Actinomyces).

• Forma sferica se referă la coci celulele formate prin diviziune• se separa si rămân independente se numesc micrococcus; • cocii grupați perechi sunt denumiți diplococcus; • dispusi in lant se numesc streptococcus; • dispunerea pe doua planuri perpendiculare a cocilor are denumirea de

tetrade;• structura de ciorchine (grupuri neregulate) este denumita staphylococcus.

• Forma cilindrică – alungita, de bastonaș – poate exista in doua forme: --vegetativă – care reprezintă starea de viața activa a celulei cu toate

funcțiile normale-sporulată – forma de rezistenta, de autoconservare, pana se îndeplinesc

condițiile normale de transformare a sporului in forma vegetativa Bacteriile izolate asporulate (nesporulate) sunt denumite bacterium, iar cele

sporulate se numesc bacillus. Ambele tipuri de bacterii pot fi dispuse spatial in lant, caz in care se numesc streptobacterii, in palisada (grilaj), dar mai pot fi si alte aranjamente spatiale.

Bacteriile spiralate au corpul format dintr-o jumatate de spira – ca semnul virgulei – si se numesc vibrioni (vibrio), sau din mai multe spire – spirochete (spirochet) nedeformabile – ex: genul Leptospira – si deformabile – ex: genul Borrelia.

Page 3: Raspunsuri Microbiologie

In afara acestor 3 forme majore de bacterii, mai există si unele mai rar întâlnite in special la germenii saprofiți: pătrata, elipsoidala denumirea fiind cea de cocobacil, fusiforma, etc.

Dimensiunea diametrului cocilor variaza intre 1 – 5 micrometri, iar bacilii au lungimea de 0,5 – 10 micrometri si diametrul între 0,3 si 0,5 micrometri se clasifica in: scurti, in lungime medie de 2 micrometri si lungi, la care

lungimea este de aproximativ 10 micrometri.

5. Criterii de clasificare a interacțiunilor dintre populațiile de microorganisme

1. Localizarea și modul de existență al microorganismelor Comensalism Simbioză Parazitism Prădare2. Rezultatul asocierii Indiferent (neutralism/mutualism) Benefic (cooperarea) Dăunător (antagonism)3. Gradul de dependență Accidental Facultativ Obligatoriu

Importanță= mecanism de autoreglare numerică cu efect ecologic benefic împiedicând suprapopularea habitatelor și extinderea unor specii

6. Sporogeneza bacteriilor

Anumite specii de bacterii (de exemplu familia Bacillaceae) - o forma de rezistență cunoscuta sub denumirea de spor. Forma sporului este sferică sau elipsoidală, dar pot exista mai rar si alte forme (suveică, măciuca) -dimensiuni reprezentând 5-15% din celula mamă.Aceste bacterii se transformă în spori- forme primitive de diferenţiere celulară, cu rezistenţă crescută la factorii de mediu - apar endocelular în condiţii nefavorabile de viaţă. Aceștia au un inveliş rezistent, format din mai multe straturi -rezistă în mediul extern zeci de ani.

Sporogeneza se întâlneşte numai la 2 genuri de bacterii Gram-pozitive de interes medical, Clostridium şi Bacillus.

Poziţia sporului bacterian constituie un caracter taxonomic. Poate fi centrală, subterminală şi terminală.Poziţia sporului bacterian constituie un caracter taxonomic. Poate fi centrală, subterminală şi terminală.

Page 4: Raspunsuri Microbiologie

7. Particularitățile sporulării

Circumstanțe-Sporularea se declanşează în condiţii nefavorabile de viaţă, când bacteriile sunt lipsite de surse nutritive

Sporii nu sunt forme de înmulţire ale bacteriilor. Dintr-o bacterie vegetativă se formează un singur spor, care în condiţii favorabile de viaţă germinează şi va da naştere unei singure celule bacteriene vegetative identice cu aceea în care s-a format.

Rolul sporului -asigură perpetuarea speciei bacteriene în condițiinefavorabile, bacteria trecând în aceasta formă de rezistență-nu are nici un rol in multiplicare sau patogenitate.

Sporul la bacterii - formă primitivă de diferențiere celulară -un tip nou de celulă în celula vegetativă, cu ultrastructură, compoziție chimică și enzimatică diferită de ale celulelor vegetative-rezistență la condiții nefavorabile de mediu.

Toate bacteriile sporogene cu excepția genului Desulfomaculum sunt Gram-pozitive.

Sporogeneza - caracter de specie la bacterii din clasa Bacillaceae.• La bacteriile anaerobe din genul Clostridium sporul - o structura constantă - în

timp ce la genul Bacillus sporul apare in mod facultativ.

Forma și structura sporului• Formă caracteristică de spor la bacterii-endosporul- apare în interiorul celulei

vegetative numite sporangiu sub forma unei formațiuni foarte rezistente în condiții de mediu nefavorabile.

• Endosporul - o formațiune sferică sau ovoidală al cărui volum reprezintă 5-15 % din volumul și 30% din greutatea sporangelui.

Structura clasică a endosporului bacterian -trei straturi: exina-învelișul exterior, medina-stratul median interior-intina La rândul lor se compun dintr-unul sau mai multe straturi Cortex-sub învelișul sporal - al doilea înveliș de natura glucoproteică-rol

mixt de rezistenta mecanica+de reglare a presiunii osmotice favorizează inanumite condiții transferul apei libere din endosperm spre exterior.

In interiorul cortexului se afla celula propriu-zisa – protoplastul sporal• Alc-sporoplasma (citoplasma -organite ribozomiale ) si nucleoplasma

Etapele sporulăriiTrei etape: pregătitoare, faza de prespor și stadiul de spor matur.

Faza pregătitoare - La începutul sporulării - celula prezintă doi nucleoli complet separați spațiali - condensează intr-un filament axial de cromatina -se separă din nou în doi cromozomi-unul migrează la o extremitate a celulei separat de un perete într-un compartiment corespunzător viitorului spor-sinteza ADN este inhibată

Faza de prespor -sinteza unor substanțe specifice sporale ce compun protoplastul sporal (presporul) si apoi a peretelui celular peptidoglicanic al viitoarei bacterii,

Page 5: Raspunsuri Microbiologie

iar cortexul sporal capătă structură rigidă care ii conferă rezistenta deosebita la variatii de temperatura (si peste 100oC) si la scăderea umidității.

Faza de spor matur- modificari substanțiale compoziționale si fiziologice: volumul si greutatea se reduc, conținutul de apa scăzând de la cca 80% la

aproximativ 15%; -sub forma de apa legata de diferite componente citoplasmatice, care sa favorizeze ulterioarele reacții biochimice.

depozitarea pe suprafața cortexului a unor straturi proteice multiple și încorporarea de cisteina-citoplasma devine mai omogena, mai densă-faza de maturare- sporul se află in stare de viața latenta (criptobiotică) în care enzimele sporale se afla in stare de inactivare-metabolismul endosporului este redus la zero, caracteristic stării de anabioza, desi celula nu este moarta.

acumulare în cantitate mai mare (10 – 15 %) de acid dipicolinic*, un compus specific capabil sa formeze chelati cu ionii de calciu si/sau magneziu-modificări structurale în sporoplasmă – creștere a rezistenței sporului la factori nefavorabili de mediu

8. Caracteristicile generale ale ciupercilor microscopice

Prezintă caracteristici comune eucariotelor la care se adaugă altele specifice: perete celular – conține de β – glucoză în cantitate mare membrană plasmatică aderentă de citoplasmă nucleul – formă sferică/ovoidală (ø = 1-2μm) – număr mic de cromozomi - cu 2

sau mai mulţi nuclei. incluzii de glicogen, granule de amidon, picături de grăsime  Dinamica procesului de creştere  Punctul de plecare este sporul care dezvoltă → hife submerse + hife absorbante

+ hife de extindere → în final, hife aeriene cu aspect pufos, lânos, catifelat. Miceliul se dezvoltă sub formă de raze – aspectul fungilor fiind de colonii

extinse cu filamentele tinere spre exterior, iar cele bătrâne şi/sau moarte în centru.

Spre final, se dezvoltă organele de reproducere, iar sporii sunt pigmentaţi în culoarea caracteristică.

 9. Caracterizați bacteriile din punct de vedere al proprietăților lor generale

Bacteriile - microorganisme unicelulare de tip procariot care sereproduc asexuat prin diviziune directa (sciziune). Ritmul de diviziune este de 10 – 12 minute.

Organisme răspândite in natura, oriunde exista condiții minimede viața.

In funcție de modul de procurare al substanțelor nutritive, bacteriile sunt: autotrofe – cele care iși pot sintetiza din surse anorganice metaboliții esențiali si heterotrofe – acelea care trăiesc pe seama unor gazde vii de la care isi procura

substanțele necesare. Majoritatea bacteriilor patogene care produc îmbolnăviri sunt heterotrofe

Page 6: Raspunsuri Microbiologie

10. Viroizii

• Viroizii - molecule mici de ARN circular care nu codifică proteine și sunttotal dependente, pentru replicare, de enzimele codificate de celula gazdă. Izolati în 1971 de T.O. Diener, viroizii au fost considerați virusuri, ulterior - conceptul de viroid. Diferențe față de virusuri - la viroizi forma lor extracelulară aceeasi cu forma intracelulară și nu au înveliș proteic (capsida).

Viroizii - cei mai mici agenți patogeni cunoscuți (de la viroidul cadang cadang al cocotierului care are 246 nucleotide, la viroidul citrus exorticus din 375 nucleotide) - o categorie specială de agenți patogeni subvirali, exclusiv la plante boli grave la importante forme de cultură: tuberculii fusiformi de la cartof; nanismul hameiului; nanismul și marmorarea clorotică la crizanteme și altele. Interesant - molecula de ARN infectantă nu conține gene pentru codificarea proteinelor - viroidul este total dependent, pentru replicarea sa.

11. Faza de declin la bacterii

Faza de declin (faza de moarte logaritmică) – etapa în care numărulgermenilor morți întrece numărul germenilor vii, deoarece consumarea substratului nutritiv și acumularea de metaboliți toxici duc la moartea majorității bacteriilor, iar timpul de generație crește la câteva zile;

Celulele vii îmbătrânesc, nu-și mai păstrează caracteristicile, speciile patogene își pierd patogenitatea și virulenta.

In această faza apar tendințe de sporulare. Nu este valabila in cazul culturilor bacteriene continue, caracterizate prin

reînnoirea continuă a substratului nutritiv și prin recoltarea de asemenea continuă a germenilor in faza exponențială. Culturile continue se fac in scopuri productive și prezintă o importanță deosebită industrială, biotehnologică in domenii de activitate de mare importanță economică si socială.

Cultura bacteriană - rezultatul înmulțirii creșterii numărului de germeni, într-un mediu favorabil formându-se o populație cu caractere asemănătoare. Aspectul culturii bacteriene depinde de specia, vârsta indivizilor precum și de mediul de cultura.

12. Tipuri de bacterii condiționate de temperatură ca și factor de mediu

TEMPERATURA – microorganisme exigenţe diferite cuprinse între 10 -105oC. Tipuri de microorganisme: psihrofile (criofile, frigofile) –conţinut ridicat în lipide, capsula de natură

poliglucidică (colonii mucilaginoase) mobile, pot prezenta pigmenţi, biotopul este constituit din sol, ape reci şi aer. Ex. bacterii – (Pseudomonas, Achrobacter, Aerobacter, Alcaligenes )+ fungi – (Candida, Rhodotorula, Cladosporium, Penicillum, Geotrichum)

Page 7: Raspunsuri Microbiologie

mezofile - numeroase, în sol, apă și macroorganisme - homeotrofe, saprofite şi patogene.

termofile -metabolism foarte rapid - complexe termostabile (poliamide) formate din acizi nucleici cu procent ridicat în citozină, tiamină, Mg, Ca. Biotopul - izvoare termale, gunoi de grajd, sol (bacteriile Streptomyces thermophille, B. sthearothermophyllus, Cl. nigricans; fungi Candida tropicalis, Aspergillus fumigatus) 

Umiditatea- sol - mare importanţă - umiditatea redusă determină dezvoltarea mare a actinomicetelor şi fungilor; inhibă dezvoltarea microorganismelor (bacterii foarte sensibile – celulozolitice, nitrificatoare, fixatoare de azot). Seceta determină dezvoltarea redusă a microorganismelor, favorizând apariția formelor de rezistenţă (chişti/spori) ex. actinomicetele – genuri eliminate; ex. Rhizobium, beijerinkia.

13. Bacteriofagii

Virusuri - parazitează celulele bacteriene și provoacă distrugerea lor. Acestea poartă denumirea de bacteriofagi- consumatori de bacterii -răspandite în toate mediile în care se găsesc bacteriile. Caracteristicile bacteriofagilor

formă de cireașă cu coadă; capul rotund - înconjurat de un înveliș proteic- Capsida - în care se află o

molecula de ADN /ARN viral coada –pedicel - formată din proteine -la partea terminală o zona enzimatică

capabilă să dizolve peretele celulei bacteriene- creând o breșa prin care infuzează ADN-ul gazdei.

Ciclul litic sau vegetativ - în prezenta unei bacterii fagul este absorbit la suprafața celulei bacteriene dizolvă membrana prin pedicel injectează ADN-ul fagic preia toate funcțiile de multiplicare - prin multiplicarea ADN-ului bacteriofagului dizolvarea celulei bacteriene și eliberarea virusului care poate ataca noi celule - bacteriofagul se numește virulent.

14. Radiațiile ca și factor de mediu

RADIAŢIILE s-influența lor corelată cu lungimea de undă. →radiaţiile ionizante, alfa, beta, gamma - fluxuri de electroni rapide și radicali

liberi în funcţie de doza de iradiere - efecte letale, mutagene, de adaptare. →radiaţiile gamma au putere mare de penetrare - utilizate în sterilizarea la rece.

Prezenţa oxigenului micşorează rezistența microorganismelor la iradiere tratamentele termice micşorează rezistenţa microorganismelor la iradiere bacteriile - mai sensibile decât fungii bacteriile Gram+ sunt mai rezistente decât cele Gram-. → radiaţiile X – putere de penetrare mică, sterilizarea aerului

Page 8: Raspunsuri Microbiologie

→ radiaţiile UV – lungimea de undă = 136-4000Å, efectul antimicrobian maxim = 254nm întrucât distrug structura bicatenară a ADN – penetraţie mică în apă – 1cm – utilizate la sterilizarea apei potabile şi a aerului.

→ radiaţiile luminoase – lungimea de undă mai mare de 4000Å – efect pozitiv la fototrofe şi negativ la chimiotrofe.

→ultrasunetele au efect distructiv la mai mult de 16000Hz prin erupţia structurii celulare – sterilizarea lichidelor şi obţinerea produşilor intracelulari (enzime, toxine, proteine).

15. Forma celulei bacteriene

Principalele forme celulare ale bacteriilor sunt: sferica, cilindrica si curba - spiralata. Forma sferica se referă la coci celulele formate prin diviziune

se separa si rămân independente se numesc micrococcus; cocii grupați perechi sunt denumiți diplococcus; dispusi in lant se numesc streptococcus; dispunerea pe doua planuri perpendiculare a cocilor are denumirea de

tetrade; structura de ciorchine (grupuri neregulate) este denumita staphylococcus.

Forma cilindrică – alungita, de bastonaș – poate exista in doua forme: --vegetativă – care reprezintă starea de viața activa a celulei cu toate

funcțiile normale-sporulată – forma de rezistenta, de autoconservare, pana se îndeplinesc

condițiile normale de transformare a sporului in forma vegetativaBacteriile spiralate au corpul format dintr-o jumatate de spira – ca semnul virgulei – si se numesc vibrioni (vibrio), sau din mai multe spire – spirochete (spirochet) In afara acestor 3 forme majore de bacterii, mai există si unele mai rar întâlnite in special la germenii saprofiți: pătrata, elipsoidala denumirea fiind cea de cocobacil, fusiforma, etc.

16. Clasificarea factorilor de mediu

• factori fizici: temperatura, umiditatea, radiaţiile, presiunea atmosferică• factori chimici: pH, potenţialul de oxidoreducere, efectul faţă de substanţele

chimice

17. Modul de grupare al bacteriilor

gruparea diplo- este întâlnită atat la coci cât și la bacili, în care grupa este formată din două elemente (ex. Diplococcus pneumoniae, Neiseria gonorhoeae);• grupare strepto- este o formațiune rezultată din gruparea în lanț a cocilor și bacililor (ex. Streptococcus lactis, Streptococcus temaris, Streptococcus citravorus, Streptococcus paracetivorus, Streptococcus pzogenes – patogen, Streptococcus agalactiae);

Page 9: Raspunsuri Microbiologie

• gruparea stafilo- este caracteristică cocilor, în care bacteriile sunt grămezi neregulate sub forma unui ciorchine de strugure(ex. Staphylococccus aureus, Staphylococcus albus, Staphylococcus citrinus)• grupările tetrada- și sarcina caracteristice cocilor, sunt constituite din 4, respectiv 8 bacterii, cu înmultire într-un singur plan

18. Motivați modul de răspândire a bacteriilor

19. Peretele celular la bacterii

Peretele celular - componentă celulară obligatorie care înconjoară membrana citoplasmatică, peretele celular este o structură rigidă, specifică bacteriilor.

Peretele celular –alcătuire: strat bazal sau peptidoglican, asemănător la toate bacteriile strat al structurilor superficiale, foarte diferenţiat, în funcţie de care bacteriile manifestă

caractere tinctoriale diferite: bacterii Gram - pozitive, Gram - negative şi acido-alcoolorezistente.

Peptidoglicanul sau mureina - structura chimică responsabilă de rigiditatea peretelui celular , asigură forma şi rezistenţa mecanică a bacteriei - prezentă la toate bacteriile - schelet din molecule lungi paralele poliglucidice de N-acetil-glucozamină şi acid N-acetil-muramic.

La bacteriile Gram – pozitive -grosime de 15-30 nm şi până la 200 de lanţuri paralele de mureină . Stratul structurilor speciale redus, alcătuit din polimeri hidrosolubili (acizii theicoici)= reprezintă antigenele de suprafaţă ale bacteriilor Gram-pozitive.

Peretele celular al bacteriilor Gram-pozitive -sensibil la acţiunea lizozimului substanţă care desface legăturile dintre acidul N-acetil muramic şi N-acetilglucozamină.

La bacteriile Gram-negative - grosime de 4-5nm. Stratul superficial este alcătuit dintr-o membrană externă, lipoproteine şi lipopolizaharidul de perete.

Page 10: Raspunsuri Microbiologie

60. Importanța comensalimului la microorganisme

• COMENSALISMUL -TIP de interrelaţie între două microorganisme în care numai unul dintre parteneri beneficiază, în timp ce celălalt nu este afectat.

• Relaţia este numită şi metabioză - succesiunea dezvoltării unor microorganisme pe seama activităţii altora - unele dintre ele creează condiţii favorabile de viaţă pentru altele. Asocierea se explică prin faptul că unii dintre parteneri elaborează substanţe care favorizează dezvoltarea celorlalţi parteneri.

• Modul de realizare a comensalismului tipul de acţiune al unuia dintre parteneri.

59. Faza staționară la bacterii

Faza staționară - raportul dintre germenii care se divid și cei care mor rămâne relativ constant- numărul bacteriilor se stabilizează.

Faza de staționare este denumita și faza de concentratie “M”- în aceasta etapă populația bacteriană atinge un maximum în cultură.

58. Clasificarea procariotelor

Regnul Procaryotae - include organisme unicelulare de tip procariot (bacterii): eubacterii - bacterii cu structura celulara procariotă caracteristică si archaebacterii - bacterii cu structura celulara si funcții atipice.

Archaebacteriile sunt lipsite de interes pentru patologia microbiană -bacterii termofile, producătoare de metan.

Page 11: Raspunsuri Microbiologie

Eubacteriile cuprind un număr foarte mare de bacterii, dintre care de interes microbiologic sunt:

• bacteriile clasice - cu forme variate şi cu perete celular,• chlamidiile - bacterii cu parazitism intracelular obligatoriu şi care prezintă un

mecanism de multiplicare unic în lumea bacteriilor,• rickettsiile - bacterii cu habitat intracelular (cu o excepţie), dar cu diviziune

directă, întâlnită la majoritatea bacteriilor,• micoplasmele - bacterii cărora le lipseşte în mod natural peretele celular.

În prezent sunt incluse în eubacterii şi cyanobacteriile sau algele albastre, care sunt microorganisme acvatice.

57. Faza de multiplicare exponențială la bacterii

Multiplicarea bacteriilor - creșterea numărului de indivizi într-un mediu de viața favorabil - se realizează prin diviziune.

Populația rezultață prin diviziunea bacteriilor crește in progresie geometrică- timpul necesar pentru dublarea populaţiei numindu-se timp de dublare sau timp de generație.

In raport cu specia bacteriană - multiplicarea atinge un maximum ce se menține o perioada începe declinul ei.

Multiplicarea se petrece in 4 faze succesive faza de lag sau faza de ajustare faza logaritmică (exponențiala) de multiplicare faza staționară faza de declin (faza de moarte logaritmică)

56. Criterii de clasificare a interacțiunilor dintre populațiile de microorganisme

1. Localizarea și modul de existență al microorganismelor Comensalism Simbioză Parazitism Prădare2. Rezultatul asocierii Indiferent (neutralism/mutualism) Benefic (cooperarea) Dăunător (antagonism)3. Gradul de dependență Accidental Facultativ Obligatoriu

55. Faza de adaptare la bacterii

Faza de lag* sau faza de ajustare-prin diminuarea numărului de indivizi care constituie inoculul + creșterea dimensiunilor germenilor viabili.

Page 12: Raspunsuri Microbiologie

*engl. Lag – întârziere, căptușire Faza de acomodare a germenilor la noile condiții de viață. Durata de lag - pentru bacterii = aproximativ 2 ore, in funcție de specia

bacteriană, cantitatea inițiala de inocul și condițiile de mediu. De exemplu, bacteriile termofile și Escherichia coli au o faza de lag scurtă (15-20 minute), Mycobacterium are una mai lungă. In faza de lag cantitatea de N-total, P-organic, ARN si O2 consumat cresc.

54. Fermentaţia hidrogenică a microorganismelor

1. Fermentaţie hidrogenică formare de acizi butiric şi acetic. Cantitatea de gaze (H2, CO2) rezultate reprezintă 1/3 din cantitatea de celuloză fermentată produsă de bacteriile: Bacterium cellulose-disolvens, B. hidrogenicus, Clostridium thermocellus.

53. Tipuri de diviziune asexuată la microorganisme

Asexuată- rezultatul unei mitoze simple si sunt cunoscuți sub denumirea de conidii (conidiospori) - servesc la înmulțirea ciupercilor imperfecte

52. Tipul respirator anaerob

strict anaerobe – nu supravieţuiesc în prezenta oxigenului, folosesc enzime de tip nicotinic si flavinic şi nu au peroxidaza si catalaza;

anaerobe microaerofile – conţin in cantităţi mici catalaze si suporta unitati reduse de oxigen molecular

51. Biodegradarea microbiologică a lipidelorLipidele simple şi complexe se găsesc în materia organică vegetală şi animală transformate în compuşi mai simpli, sau oxidate la CO2 şi H2O.Agenţii de dagradare produc lipaze

mucegaiurile lipolitice: Aspergillus, Penicillum, Cladosporum, Rhyzophus, Geotrichum

bacteriile: Bacillus, Pseudomonas, AchronobacterBiochimism. Sub acţiunea lipazelor, lipidele sunt transformate în acizi graşi şi glicerol. Glicerolul, după fosforilare, este metabolizat prin ciclul EMP (glicoliză), iar acizii graşi suferă o β-oxidare, în ciclul lui Lynen, până la CO2 şi H2O. Prin oxidarea completă a acizilor graşi se obţine o cantitate mare de energie.

50. Tipul respirator aerob

strict aerobe –bacteriile care folosesc ca sursa energetica O2-prin enzimele lanţului respirator, catalaza si peroxidaza (M. tuberculosis);

Page 13: Raspunsuri Microbiologie

aerobe–trăiesc la un potenţial redox mai mic, au cantităţi mici de peroxidaza si se pot adapta ambelor tipuri de respiratie; acest tip de respiratie este adoptat de majoritatea bacteriilor;

49. Mineralizarea microbiologică substanţelor glucidice

Glucidele simple (ozele) şi oligoglucidele vegetale mineralizate cu mare uşurinţă de toate microorganismele heterotrofe sursă unică de carbon şi energie greu mineralizate unele poliglucide şi substanţe organice complexe macromoleculare.

48. Anabolismul la bacterii47. Mineralizarea microbiologică a substanţelor aromatice

Substanţele aromatice acumulate în sol - din organismele vegetale/sintetizate de unele microorganisme (mucegaiuri)-conţin un singur nucleu benzenic (fenoli, acizi fenolici, acid benzoic, cumarine), doi nuclei de benzen (flavone, antociani) sau mai mulţi compuşi fenolici condensaţi (lignină, taninuri, substanţe humice).Substanţa aromatică cea mai importantă din punct de vedere cantitativ este lignina. Mineralizarea ligninei – importantă în circuitul carbonului -după celuloză, în cantitatea cea mai mare, în vegetale, mai ales în cele lemnoase. Lignina este una din substanţele cele mai rezistente la biodegradare. Taninurile, substanţe larg răspândite în regnul vegetal, sunt mineralizate în sol.Agenţi de degradare. Compuşii fenolici sunt mineralizaţi de bacterii. Pseudomonas, Arthrobacter, Bacillus şi de mucegaiuri.Lignina este mineralizată de mucegaiuri: Aspergillus, Trichoderma, Trichothecium, Alternaria, Fusarium şi de bacterii: Pseudomonas, Flavobacterium, Agrobacterium.Taninurile sunt mineralizate de mucegaiuri: Penicillium, Aspergillus, Fusarium, Cylindrocarpon, Gliocladium.

46. Catabolismul la bacterii

Catabolismul glucidelor

La organismele autotrofe are loc doar degradarea glucidelorproprii pentru asigurarea energiei necesare proceselor fiziologice.La organismele heterotrofe are loc degradarea glucideloralimentare în vederea folosirii lor pentru sinteza glucidelor propriisau pentru asigurarea necesitãþilor energetice imediate.Degradarea hidroliticã a glucidelor alimentare de cãtreorganismele animale pânã la faza de monoglucide, în vedereasintetizãrii de glicogen, se realizeazã în procesul de digestie ºiabsorbþie a glucidelor alimentare.Digestia începe încã din cavitatea bucalã sub influenþa amilazeisalivare, însã datoritã timpului de contact redus al alimentelor cu

Page 14: Raspunsuri Microbiologie

aceastã enzimã, acþiunea ei este superficialã.Degradarea esenþialã a glucidelor alimentare are loc în duoden ºiintestin, sub influenþa sucului pancreatic ºi intestinal ce conþinamilaza pancreaticã ºi respectiv maltaza.Sub acþiunea celor 2 enzime, amidonul este transformat înglucozã, trecând prin faze intermediare de dextrine ºi maltozã.

45. Etapele transformărilor influențate de microorganisme din circuitul carbonului

Circuitul carbonului se realizează printr-o mare diversitate de MECANISME patru etape principale:

Organizarea şi încorporarea carbonului mineral în materia vie, Utilizarea substanţelor organice de către consumatorii primari şi secundari, Descompunerea sau mineralizarea substanţelor organice cu degajare de CO2, Constituirea rezervelor de carbon organic şi mineral sub formă de humus sau de

depozite geologice.Microorganismele intervin în menţinerea unui echilibru între încorporarea

bioxidului de carbon în substanţe organice (fotosinteză, chimiosinteză, asimilaţie la animale) şi procesele de mineralizare care îl restituie atmosferei .

44. Microorganismele ca sursă de hrană43. Etapele transformărilor influențate de microorganisme din circuitul azotului

Prima etapă, cu obţinere de acid azotos, se realizează de către bacteriile nitroase, NITROSOBACTERII (genul Nitrosomonas, genul Nitrospira, genul Nitrosocystis);

A doua etapă, cu obţinere de acid azotic şi săruri azotate, se realizează de către bacteriile nitrice, NITROBACTERII (genul Nitrobacter).

A treia etapă denitrificarea – faza în care sărurile azotate sunt reduse la azot molecular, sub acţiunea microorganismelor: Bacillus subtilis, Bacillus mycoides, Bacterium denitrificans, Pseudomonas denitrificans, Thiobacillus denitrificans.

• A patra etapă fixarea azotului molecular - ultima veriga conduce la îmbogăţirea solului în azot, fenomen foarte important, determinat de faptul ca plantele verzi nu pot asimila singure azot atmosferic prin acest proces, se menţine echilibrul în azot. Fixarea azotului molecular se face cu ajutorul bacteriilor fixatoare de azot simbiotice şi asimbiotice (Rhizobium).

42. Surse nutritive utilizate de bacterii

Modul de nutritie la bacterii este absorbativ. In functie de modul de procurare a hranei avem 3 tipuri de bacterii- autotrofe - carbon si azot din substante organice- heterotrofe - sursele de azot si carbon provin din surse organice si isi pot sintetiza singure metaboliti esentiali- paratrofe - se dezvolta intracelular si nu isi pot sintetiza singure metabolitii esentiali

41. Forme de parazitism

Page 15: Raspunsuri Microbiologie

1. Parazitism absolut-virusuri modificarea esențială a metabolismului celulelor infectate virus nou (provirus) cu constituenți virali din procese de sinteză ale celulei gazdă material de construcție (aa, a nucleici, baze nucleice, sisteme enzimatice, energie, ARNt) replicarea altor virusuri

2. Parazitism genetic formă extremă de parazitism microorganismul parazit prezent o scurtă perioadă în celula gazdă ex cancerul bacterian al plantelor dicotiledonate (tumori „Crown gall” induse de bacteria Agrobacterium tumefaciens) infecția este urmată de integrarea unei părți din plasmida mare Ti (Tumor induction) în ADN celulei gazdă caractere noi (prolificitate celulară necontrolată)

Demonstrează capacitatea bacteriilor de a dezvolta în cursul evoluției gene în celulele vegetative infectate

40. Funcţiile membranei citoplasmatice

o membrană cu permeabilitate selectivă, îndeplinind funcţia de barieră osmotică - reglează schimburile celulei bacteriene - în ambele sensuri cu mediul înconjurător.

secretă enzime hidrolitice în mediul înconjurător scindează substratul nutritiv în unităţi absorbabile

îndeplineşte rolul mitocondriilor de la celulele eucariote-centrul energogenezei celulare, sediul sintezei acizilor graşi + fosfolipidelor, implicată în sinteza peretelui celular, al polizaharidelor capsulare, participând activ la

creşterea şi diviziunea celulei bacteriene şi la formarea sporului bacterian.

39. Tipuri de parazitism intracelular

Facultativ intracelular microorganisme cu exigențe nutritive relativ moderate se pot dezvolta și pe medii fără celule vii Ex. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă m. organice complexe + m.sintetice (aa, biotină, NH4+, glicerol, săruri minerale)

Obligat intracelular – pierderea caracterelor privind existența extracelularăMod de pătrundere microorganismelor parazite ÎN CELULA GAZDĂ înglobarea bacteriilor patogene în celulele parazitate mecanisme de selectivitate, recunoaștere bilaterală receptori ai celulei gazdă

Page 16: Raspunsuri Microbiologie

20. Microflora aerului

Microflora aerului este conditionata de cresterea altitudinii.Densitatea microorganismelor este invers proportionala cu inaltimea, numarul maxim de microorganisme este in jurul altitudinii de 500 m. Este formata din specii saprofite, patogene si conditionat patogene

21. Capsula

- este un strat de natura mucopoliglucidica sau mucoproteica care acopera celula- stratul mucilaginos are grosimea de 2 micrometrii- imprima bacteriilor proprietati de aderenta si rezistenta la factori chimici si fizici- capsula este un invelis compact, intim legat de celula bacteriana, ea inconjoara bacteria

22. Descrieti proprietatile microflorei unor tipuri de apa

Apa freatica - teoretic pura (sterila) intrucat microorganismele sunt absenteApa de izvor - poate sa contina pana la 20 microorganisme/cm3

Apa de rau - in acest tip de apa se afla o microflora permanenta si o alta accidentala, precipitatiile abundente le creste numarul de microorganismeApa lacurilor - numarul mare microorganisme este concentrat in zona malurilor, apa este mai curata d.p.v microbiologic decat cea de rauApa de ploaie - in special in regiunile poluate urbane este o sursa importanta de microorganisme spre deosebire de locurile nelocuite

23. Virusurile - descriere si mecanism de actiune

Page 17: Raspunsuri Microbiologie

Sunt agenti patogeni alcatuiti din proteine si acizi nucleici, cu dimensiuni extrem de mici, paraziti celulari si intracelulariSub aspect compozitional, virusurile au doar un singur tip de acid nucleic (ARN sau ADN)Nu dispun de un complex enzimatic capabil de reproducereMecanism de actiune- In celula gazda - virusurile modifica metabolismul celular caracteristic gazdei substituindu-l prin metabolism specific virusului- bolile produse de virusuri se numesc Viroze, cele mai frecvente fiind la om gripa, hepatita B si C, la animale febra aftoasa, gripa aviara, pesta porcina, la plante virozele cartofului si mozaicul tutunului

24. Procesul de autoepurare al apelor

Procesul de autopurificare se realizeaza in doua faze: Faza de reducere - prima din faze cronologic vorbind - activeaza procesele anaerobeFaza de oxidare - sunt active procesele aerobe, au loc exidari intense, substratul organic scade cantitativ in acelasi ritm reducandu-se si multiplicarea microbiana = autopurificarea apei, proces utilizat cu succes in fluxul tehnologic al statiilor de epurare25. Transferul substantelor in celule

O celula donoare face transfer de material genetic la o celula receptoare prin transmiterea unor fragmente de ADN sau al intregului genom al celulei donatoare la celula receptoare.

Transferul si recombinarea genetica se realizeaza prin 3 modalitati: transformare, transductie si conjugare

Transformare - mutantul preia ADN-ul din cromozonul donatorului in starea fiziologica numita stare de competenta, in care ADN-ul transformat strabate peretele si membrana plasmatica

Transductia - transmiterea caracterelor de la o cultura bacteriana la alta cu ajutorul bacteriofagului (organism care distruge bacteriile)

Conjugarea - unirea unor cromozomi in meioza, la bacterii donorul lasa numai o parte din genomul sau receptorului

26. Importanta igenico-sanitara a apelor d.p.v microbiologic

Este importanta prin aprecierea calitatii apei de baza urmatorii indici bacteriologici.NTG = numarul total de germeni - metoda folosita la determinarea bacteriilor mezofile.Numarul bacteriilor califorme - bacterii de origine interstitiala - E.coliIC (indexul colic) - numarul probabil de califormi/litru, apa potabila are valori intre 3-10 litrii.TC (titrul coli) - cantitatea cea mai mica de apa in care se admite prezenta E.coli

27. Compozitia chimica a bacteriilor - compusi organici

Page 18: Raspunsuri Microbiologie

Este formata din: apa, proteine, glucide, lipide, minerale, enzime, vitamine si alte substante specifice.Apa - 70- 80 % din masa celulara, aceasta este sub doua forme: apa libera si apa legata.

28. Clasificarea microbiologica a apelor

D.p.v microbiologic apa se clasifica in: - apa freatica, apa de izvor, apa de rau, apa lacurilor, apa marilor si oceanelor, apa de ploaie, apa fecaloid menajera.

29 = 27

30. Comensalismul

Este un tip de interrelatie intre doua microorganisme in care numai unul dintre parteneri beneficiaza in timp ce celalat nu este afectat.Relatia mai este numita si metabioza succesiunea dezvoltării unor microorganisme pe seama activităţii altora - unele dintre ele creează condiţii favorabile de viaţă pentru altele. Asocierea se explică prin faptul că unii dintre parteneri elaborează substanţe care favorizează dezvoltarea celorlalţi parteneri.Modul de realizare a comensalismului - tipul de acţiune al unuia dintre parteneri.

31. Clasificarea bacteriilor dupa numarul de cili

atriche (fără cili), monotriche - cu un cil polar (Vibro cholerae), lofotriche - cu un smoc de cili situat la unul din polii bacteriei - (Pseudomonas

fluorescens), amfitriche - cu cilii situaţi la ambii poli ai bacteriei (la genul Spirillum) peritriche - cu cilii dispuşi pe întreaga suprafaţă a bacteriei (Salmonella, E. coli,

Proteus etc.).

32. Caracteristicile generale ale simbiozei

Concept de simbioză - definește viața împreună la licheni - coabitare de lungă durată - specii aflate în imediată apropiere = eneficii reciproce

Relaţia de simbioză = o relaţie de ajutor reciproc raport mutual favorabil între două unităţi de microorganisme diferite. Asocierea scopul unor beneficii reciproce.

Un caz interesant de simbioză este cel din chefir simbioza între bacterii lactice şi drojdii produsul conţine acid lactic, alcool şi bioxid de carbon. - Bacteriile acidularea laptelui creează condiţii favorabile pentru

dezvoltarea drojdiilor.

Page 19: Raspunsuri Microbiologie

- Drojdiile acidul lactic produs de către bacteriile lactice favorizează dezvoltarea lor aciditatea ridicată le este vătămătoare + drojdiile produc vitamine, de care bacteriile lactice au nevoie.

Relaţii de simbioză între bacterii şi drojdii se întâlnesc şi în aluatul de pâine, sau în bragă.

Simbioza se întâlneşte şi între bacterii şi protozoare, caz în care simbioza este intracelulară.

33. Clasificarea simbiozelor

1. Tipul organismelor asociate: a) 2 sp. microorganisme; b) 1 sp. microorganism+ 1 sp. macroorganism

2. Localizare: a) ectosimbioze microorganism exterior celulelor/țesuturilor gazdei (bacteriile inclavate în teaca gelatinoasă a cianobacteriilor/ suprafața frunzelor; organele luminoase pești/cavitățile corpului); b) endosimbioze microorganism interior celulelor/țesuturilor gazdei

3. Grad de dependență: a) facultative libere/asociate în natură (Rhizobium-leguminoase în funcție de cantitatea de N anorganic); b) ecologic obligate (bacteriile și protozoarele din rumen-obligate ereditar; alge endosimbiote-nevertebrate marine)

4. Natura relației: a)mutualistă-ambele se adaptează mai bine împreună; b) parazitară-unul din parteneri este mai bine adaptat într-o asociație

34. Modul de grupare al bacteriilor

Bacteriile se grupeaza in - grupare diplo - este intalnita atat la coci cat si la bacili in care grupa este formata din doua elemente- grupare strepto - este o formatiune rezultata din gruparea in lant a cocilor si a bacililor- gruparea stafilo - este caracteristica cocilor, au forma unui ciorchine de strugure- gruparea tetrade - sunt constituite din 4 respectiv 8 bacterii- gruparea palisada - proprie bacililor

35. Caracterele culturilor bacteriene

Cultura bacteriana este un rezultat al inmultirii cresterii numarului de germeni, intr-un mediu favorabil, formandu-se o populatie cu caractere asemanatoareMediile de cultura bacteriana:Artificiale - create in scopul asigurarii tuturor conditiilor pentru dezvoltarea si multiplicarea indivizilorNaturale - de provenienta animala (ou embrionat, animale de experienta)

36. Semnifiactia ecologica a simbiozei microorganismelor

Page 20: Raspunsuri Microbiologie

Semnificație ecologică - schimb de nutrienți - dispozitive comune de recunoaștere, apărare și favorizarea prădării ex. transferul de materii organice fotosintetizante la heterotrofe

37. Faza de lag sau faza de ajustare la bacterii

Faza de lag* sau faza de ajustare-prin diminuarea numărului de indivizi care constituie inoculul + creșterea dimensiunilor germenilor viabili.

*engl. Lag – întârziere, căptușire Faza de acomodare a germenilor la noile condiții de viață. Durata de lag - pentru bacterii = aproximativ 2 ore, in funcție de specia

bacteriană, cantitatea inițiala de inocul și condițiile de mediu. De exemplu, bacteriile termofile și Escherichia coli au o faza de lag scurtă (15-20 minute), Mycobacterium are una mai lungă. In faza de lag cantitatea de N-total, P-organic, ARN si O2 consumat cresc.

Inocul - celule bacterii sau spor introduse intr-un mediu de cultura

38. Caracteristicile generale ale parazitismului

• Relația prin care un organism folosește în hrană celule, țesuturi, lichide ale corpului altui organism viu relație de lungă durată

• Prădătorul omoară prada hrană sinteză constituenți proprii• Paraziții = organisme mici cu vigurozitate virusuri, bacterii, fungi,

protozoare

Tipuri parazitism1. ECTOPARAZITISM2. ENDOPARAZITISM

39. Functiile membranei citoplasmatice

o membrană cu permeabilitate selectivă, îndeplinind funcţia de barieră osmotică - reglează schimburile celulei bacteriene - în ambele sensuri cu mediul înconjurător.

secretă enzime hidrolitice în mediul înconjurător scindează substratul nutritiv în unităţi absorbabile

îndeplineşte rolul mitocondriilor de la celulele eucariote-centrul energogenezei celulare,

sediul sintezei acizilor graşi + fosfolipidelor, implicată în sinteza peretelui celular, al polizaharidelor capsulare, participând

activ la creşterea şi diviziunea celulei bacteriene şi la formarea sporului bacterian.

40. Tipuri de parazitism intracelular

Facultativ intracelular microorganisme cu exigențe nutritive relativ moderate

Page 21: Raspunsuri Microbiologie

se pot dezvolta și pe medii fără celule vii Ex. Mycobacterium tuberculosis se dezvoltă m. organice complexe + m.sintetice (aa, biotină, NH4+, glicerol, săruri minerale)

Obligat intracelular – pierderea caracterelor privind existența extracelulară


Top Related