Transcript

1) Organizarea i volumul serviciului chirurgical. Etapale: punctul ambulator medical, spitalul de circumscriptie, spitalul raional, sectiile specializate republicane. Rolul serviciului de urgent. Sectia de chirurgie generala functioneaza de obicei in cadrul spitalului teritorial si trebuie sa asigure bolnavul cu o asistenta medicala de inalt nivel profesional , ingrijire deosebita , alimentatie individuala in timpul spitalizarii.Spatiile functionale:serviciul de primire,blocul operator,salile de pansament,salonul de terapie intensiva,salile necesare activitatii personalului sanitar,statie de sterilizare.Deasemenea se gasesc saloane pentru bolnavi,Sali de primire a vizitatorilor ,bai si grupuri sanitare.Acordareaajutorului chirurgical populaieie este repartizat netape i depinde de urgena patologiei. Asistena chirurgical curative i consultativ se acord n policlinici, secii de chirurgie generale i specializate din spitalele raionale, municipalei republican.

2) Asepsia. Defenitia. Msurile de profilaxie a infectiei aeriene (n sectiile de chirurgie, blocul operator, sala de pansamente)Asepsia totalitatea metodelor de prevenirea ptrunderei microbilor n plag, n activitatea chirurgical este necesar respectarea legii fundamentale a asepsiei, care poate fi formulat astfel: totul ce contacteaz cu plaga trebuie s fie steril. Pentru aceasta este necesar de a cunoate bine sursele prin care bacteriile pot nimeri n plag. Sunt 2 de astfel de surse: exogen i endogen. Exogen, se consider infecia, care nimerete n plag din mediul care nconjoar bolnavul: din aer cu picturi de saliv i de alte lichide, de pe obiectele, care vin n contact cu plaga , de pe obiectele care rmn n plag (suturi, drenaje, etc.), aa numite infecii prin implantare.Endogen se consider infecia, care se gsete n interiorul organismului sau pe tegumentele lui (piele, tubul degestiv, cile respiratorii etc.). Infecia endogen poate ptrunde n plag direct sau prin vase (pe cale limfogen sau hematogen).Pentru respectarea asepsiei n timpul operaiilor n blocul operator trebuie respectat devizarea n zone a ncperilor. n zona steril 1 sunt incluse ncperile cu cele mai stricte cerine: slile de operaie i camera de sterilizare (n cazul cnd lipsete secia de sterilizare central).n zona 2 a regimului strict se refer ncperile, care direct sunt legate de sala de operaie; sala de pregtire preoperatorie; sala de anestezie.n zona 3 zona regimului limitat o alctuiesc ncperile pentru pregtirea i pstrarea sngelui, pentru pstrarea aparatajului mobil pentru deservirea slilor de operaie, biroul chirurgilor, asistene medicale, laboratorul pentru analize urgente.n zona 4 zona regimului spitalicesc obinuit include ncperile n care intrarea nu este legat cu trecerea prin camera de dezinfecie sanitar: biroul efului blocului de operaie, a asistentei medicale ef i camera pentru lengerie murdar i deeuri.n timpul lucrului se respect curenia, compresele i tampoanele de tifon mbibate cu snge sau secreie din plag se arunc n ligheane speciale. Exsudatul i puroiul din plag sau caviti se colecteaz cu aspiratorul ntr-un vas nchis. Ca masuri de profilaxie a infectiei aeriene serveste Curenia n sala de operaie cu pruden pe cale umed. 1. Curenia curent n timpul operaiei: infirmiera strnge tampoanele i compresele ntmpltor czute pe podea i terge podeaua murdar de snge sau exudat. 2. Curenia slii de operaie dup fiecare operaie. 3. Curenia zilnic dup finisarea operaiilor obinuite sau urgente. 4. Curenia general a slii de operaie, care se face conform unui plan ntr-o zi cnd nu se fac operaii, o dat pe sptmn.5. Dimineaa nainte de a ncepe lucrul, suprafeele orizontale(duumeaua, mesele, pervazurile) se terg cu o crp umed, pentru a strnge praful depus peste noapte. Aceast metod se numete prealabil.

3) Msuri de profilaxie a infectiei prin contact. Metodele clasice i contemporane de prelucrare a minelor chirurgului (enumerati)

Profilaxia infeciei prin contact.Chirurgul i asistenii trebuie si pregteasc minile pentru operaie. Dezinfectarea minilor este deficil n legtur cu imposibilitatea utilizrii n acest scop a temperaturii nalte i a soluiilor de antiseptice concentrate.astfel e obligatoriu tbcirea pielii, scopul creia const n ngustarea porilor pielii i cimentarea bacteriilor n ei n timpul operaiei. Este important succesiunea n dezinfectarea anumitor pri ale minilor. La nceput cu ajutorul unei perii i a spunului se spal palma, apoi partea dorsal a fiecrui deget, spaiile interdegitale i loja unghial, de exemplu a minii stngi. La fel se dezinfecteaz degetele minii drepte. Apoi se spal suprafaa regiunii metacarpiene dorsale i ventrale mai nti la mna stng i apoi la cea dreapt, i n sfrit se spal antebraul. La sfrit nc o dat se spal loja unghial. Se terg minele cu o compres steril i se dezinfecteaz cu antiseptice n aceiai succesiune.Metoda Spasocucoki Kocerghin.n cazul utilizrii accestei metode nu este necesar de a spla n prealabil cu ap ntrebuinnd peria i spunul. Metoda se bazeaz pe dezolvarea cu soluie de amoniac a grsimilor de pe suprafaa i din porii pielii i ndeprtarea mpreun cu soluia a bacteriilor. Metodica: soluie proaspt i cald de amoniac de 0,5% se toarn n dou ligheane sterile. Cu o compres steril se spal minile n consecutivitatea descris mai sus timp de 3 minute, mai nti ntr-un lighean, apoi timp de 3 minute n altul. Dup aceasta minile se terg cu un prosop steril sau compres i timp de 5 minute se dezinfecteaz cu alcool de 96. Muli chirurgi badijoneaz lojile unghiale cu tinctur de iod. Este imposibil de a obine o sterilitate absolut a minilor pe tot parcursul operaiei. n legtur cu aceasta este necesar de a izola pielea minilor de plaga operatorie cu mnui. O alt metod de dezinfectare a minilor este utilizarea pervomurului sau C-4 (amestec de ap oxigenat i acid formic i bigluconat de clorhexidin (hibitan). nainte de dezinfectarea minilor cu pervomur, minile se spal cu ap i spun (fr perie timp de 1 min.). Se terg cu o compres steril. Apoi minile se dezinfecteaz timp de 1 min., cu soluie C-4 sau pervomur ntr-un lighean emailat, se terg cu o compres steril i se mbrac mnuile sterile.4) Expres metodele de prelucrare a minelor (cu bigluconat de clorhexidina i alcool etilic)Minile se spal cu spun i se terg cu o compres steril, apoi timp de 2-3 min. se dezinfecteaz cu un tampon de vat muiat n soluie alcoolic de 0,5% de clorhexidin.La metoda de splare a minilor bazat numai pe tbcirea pielii se refer dezinfectarea minilor timp de 10 minute cu alcool de 96. Splarea minilor cu ap n acest caz nu se recomand, pentru c aceasta nrutete procesul tbcirii. Aceast metod nu a cptat o larg ntrebuinare din cauza siguranei insuficiente. ns metoda tbcirii se recomand n lipsa apei calde sau mnuilor sterile.5) Metodele de sterializare a mnuilor i de prelucrare a cmpului de operatie (Grossch-Filoncikov, metodele contemporane)La dezinfectarea cmpului operator se utilizeaz cu succes metoda Grossich-Filoncicov badijonarea cu soluie alcoolic de iod 5%. Prima badijonare se efectueaz nainte de aplicarea pe cmpul operator a lengeriei sterile, a doua dup izolarea cmpului de operaie cu lengerie steril, a treia nainte de suturarea pielei i a patra dup aplicarea suturilor la piele.Deci, iodul tbcete pielea i ptrunznd n adncul pliurilor i porilor, o dezinfecteaz. n Occident pe larg se utilizeaz dezinfectarea cmpului operator cu soluie de hibiscrub, hibitan i betadin.6)Metodele de sterilizare a instrumentelor (enumerati). Sterilizarea instrumentelor tioase i cu lentileInstrumentele necesare pentru operaie se sterilizeaz prin fierbere n soluie de 2% de hidrocarbonat de sodiu sau n ap timp de 20 30 minute din momentul cnd a nceput fierberea. Instrumentele de tiere i de nepare n cazul fierberii ndelungate se tocesc, de aceea ele se fierb separat timp de 3 minute fr adugarea hidrocarbonatului de sodiu i se in n alcool de 900 nu mai puin de 2-3 ore. Instrumentele infectate cu microbi patogeni, trebuie fierte timp de 45 minute, iar cele contaminate cu microbi sporulai anaerobi se sterilizeaz prin fierbere fracionar timp de 2 ore. Sterilizarea se face n sterilizatoare metalice cu plas i cu un capac, care se nchide ermetic. n prezent instrumentele se pot steriliza cu aer uscat n termostate electrosterilizatoare. Exist de asemenea metoda de sterilizare n sterilizatoare speciale cu gaze. Dar aceast metod nu a cptat o ntrebuinare larg. Cateterile uretrale i cistoscoapele sterilizate prin fierbere sau n autoclave cu vapori se stric, de aceea ele se sterilizeaz timp de 10 min mai nti n alcool (fr a cufunda ocularul), apoi pe 5 min n Sol. de cianur de mercur (1:1000). Inainte de ntrebuinare instrumentul sau cateterul se dezinfecteaz cu alcool.

7)Sterilizarea materialului de pansament i lengerie (metodii, principii) Metode de control a calitii steralizriiTot materialul de pansament trebuie supus sterilizrii (tifonul, tampoanele, vata). Materialul de pansament se sterilizeaz n sterilizator sub aciunea temperaturii nalte. Exist 2 tipuri de aparate pentru sterilizare: n primul rnd se utilizeaz vapori fluizi cu temperatura de 1000C; n al doilea se utilizeaz vapori sub presiunea ridicat cu temperatur mai mare de 1300C. Sterilizarea cu vapori fluizi este nesigur, fiindc cea mai ridicat temperatur n aparat (1000C) nu distruge bacteriile sporulate, tetanosul, antraxul, etc. Pentru aceasta este nevoie de o temperatur nu mai mic de 1200C. Controlul sterilitiiControlul sterilitii materialului n autoclave se efectueaz prin metode directe i indirecte.Metoda direct bacteriologic; nsmnarea de pe materialul de pansament i albituri sau utilizarea testelor bacteriologice. Pentru efectuarea testelor bacteriologice sunt utilizate eprubete cu culturi de microorganisme nepatogene sporulate, care mor la o anumit temperatur. Eprubetele se introduc n interiorul casoletei, iar la finisarea sterilizrii sunt ndreptate la laborator. Lipsa de cretere a microbilor confirm sterilitatea materialului. Acest test se efectueaz o dat la 10 zile. Metodele indirecte sunt utilizate permanent la fiecare sterilizare. Pentru aceasta se folosesc substane cu un anumit punct de topire acidul benzoic (1200C), resorbcina (1190C), antipirina (1100C). Aceste substane se pstreaz n fiole. n casolet se introduc cte 1-2 fiole. Topirea prafului i transformarea lui ntr-o mas compact, demonstreaz faptul, c temperatura n casolet a fost egal sau mai nalt de ct ceea de topire a substanei de control. O alt metod este termometria. n fiecare casolet se instaleaz cte 1-2 termometre. n acest mod primim informaie despre temperatura maximal, iar neajunsul acestei metode este faptul c nu tim n decurs de ct timp a fost meninut aceast temperatur.

8) Materialile de sutur, caracteristica lor.Materealele de sutura trebuie sa fie sterile,rezistente,maliabile,bine tolerate. Instrumentale folosite trebuie sa fie sterile,de dimensiuni concordante cu marimea organelor care urmeaza a fi suturate.Materialele de sutura pot fi naturale sau sintetice. Pot fi resorbabile sau neresorbabile.Firele de sutura:monofilament(guta);polifilament(sunt mai flexibile)rasucite sau impletite.Materialele naturale:Catgut(din submucoasa intestinului de oaie,tuburi sau plicuri impermiabile,sterilizate prin iradiere,pastrate in lichid conservat,in timp se pierde si rezistenta mecanica.,are diferite grosimi,se pot folosi tendoane de animale mari,tunica abdominala la ovine); Matasea (foarte rezistent si maleabil,se foloseste pentru suturi speciale,bine tolerat in tesuturi,neresorbabil,in chirurgia plastica,vasculara; Fir de in (origine vegetala,foarte mealabil,rezistent,preferat in sutura pe tubul digestivsi in suturile cutanate); Firul de bumbac (foaret rezistent si maleabil,se sterilizeaza in momentul intrebuintarii); Crinul de florenta (foarte rezistent,se prelucreza greu,pret de cost ridicat);Materiale sintetice:foarte rezistente ,se pot prelucra usor,foarte bine tolerate;mono sau polifilamente,firele resorbabile se prepara prin polimerizare. Dexon, vicril, polisorb, ticron, etilon (se descompune in organism prin hidrolizafara sa determine fenomene de respingere,dupa descompunere nu se produc fenomene inflamatorii,se prezinta in manunchiuri ,sau cu ace atraumatice.

9. Antisepsia. Definitia si istoria (Semelweis, Paster, Lister ). Metodele antisepsiei.Principii generale.Antisepsia (anti-contra + septikos-putred) totalitatea mijloacelor prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni prezenti intr-o plaga, in mediu sau tegumente. L.F Semelweis IN ANUL 1847 afirma ca septicemia puerperala este cauzata de toxina cadaverica introdusa cu miine medicului in timpul examenului intern al lauzei. Si i-a obligat pe mamosi sa-si spele miinile cu solutie de CaCl2ceea ce adus la diminuarea complicatiilor.Sir Joseph Lister este consideratpromotorul antisepsiein chirurgie. El a folosit p/u prima data fenolul ca antiseptic la dezinfectia ranilor si curatarea instrumentelor chirurgicale. Studiind letalitatea postoperatorie, a juns la concluzia ca cauza complicatiilor sint bacteriile.Louis Pasteureste considerat printele asepsiei, fiind primul care descoper diverse familii de germeni i demonstreaz relaia de cauzalitate ntre acetia i apariia diverselor boliMetodele antisepsiei : fizica, chimica, mecanica si biologica.

10. Antisepsia mecanica, fizica si chimica. (Caracterizati) Fizica distrugerea mi/o prin intermediul metodelor fizice. Aici se atribuie :1. Material de pansament higroscopic (introducerea in plaga a materialului de pansament higroscopic mareste considerabil volumul exudatului evacuat. De obicei se utilizeaza tifonul, din care se confectioneaza tampoane si mese de diferite dimensiuni. Se mai utilizeaza si vata higroscopica)2. Solutii hipertonice (p/u ameliorarea drenarii din plaga se utilizeaza solutiile hipertonice presiunea osmotica a carora > decit a plasmei singelui. Cel mai frecvent se utilizeaza solutia de NaCl 10 % numita in practica sol hipertonica)3. Drenarea metoda f/t importanta in tratamentul tuturor tipurilor de plagi, precum si dupa operatiile pe cavitatile organismului. Deosebim 3 tipuri de drenare : In caz de drenare pasivase folosesc fisii de cauciuc si tuburi. Pe dren de obicei se fac citeva orificii laterale.Puroiul din plaga se dreneaza pasiv si treb de plasat in coltul de jos al plagii. Cind avem drenare activa tubul care este din plaga este unit la un aspirator electric ce creaza o presiune -. Drenarea cu lavaj continuu printrun tub in focar in focar se introduce solutiqa de antiseptic, iar prin altul sol se evacuiaza.Este necesar ca volumul lichidului introdus = cu cel evacuat.4. Sorbentii in plaga se introduc substante ce absorb toxinele. De obice sunt substante sub forma de plbere ce contin carbon5. Metode suplimentare se atribuie la tratamentul deschis al plagilor, in rezultat are loc uscarea acesteea ce creaza conditii nefavorabile p/u dezvoltarea bacteriilor.(aplicarea ultrasunetului, aplicarea laserului cu energie inalta, aplicarea razelor UV ). Aici se mai adauga prelucrarea cu jet de apa sub presiune.

Chimica metoda de combatere a infectiilor in plaga, in baza carora se utilizeaza substantele chimice ce exercita actiune bactericida si bacteriostatica, cu aplicare locala & sistemica.Antsisepticele chimice se grupeaza in : haloizi(cloramina, preparate de iod), saruri ale metalelor grele(nitrat de Ag- sol apoasa, diclorura mercurica, saruri de Ag-colargol si protargol), alcool (alcool etilic) aldehide(formaldehida, lizoform, cidex), fenoli(Acid carbolic, ihtiol) coloranti( albastru de metilen, verde de briliant) acizi(acid boric si formic) baze(clorura de NH3) oxidati(h2o2, perhidrol, permanganat de kaliu) detergenti(clorhexidina, rokkal) derivati nitofuranici(furacilina) derivati ai 8-ixichinolonei(enteroseptol) derivati ai hinoxalinei(DIOXIDINA), AI NITROMIDAZOLULUI, sulfamide, antiseptice de origine vegetala... Mecanica- inlaturarea mecanica ami/o din plaga, utilizind urmatoarele procedee :1. Toaleta plagii se efectuiaza practic la fiecare pansament, inlaturind material de pansamnet imbibat cu secret, se prelucreaza piele ain jurul plagii, exudatul purulent,tesut. necrotice libere etc. Respectarea acestora duce la inlaturarea 80 % microbi din plaga.2. Prelucrarea chirurgicala primara ce trb efectuata nu mai tirziu de 12h dp lezare.Tehnica consta in in incizia plagii,recesurilor acesteea, excizia marginilor, peretilor si fundului plagii in limitele tesuturilor sanatoase, se-nlatura toate tesuturile lezate, infestate, imbibate cu singe.3. PSC se efectuiaza in cazul cind in plaga s-a dezvoltat deja infectia. Esenta ei consta in disectia recesurilor, in care se acumuleaza puroi si detrit necrotic si inlaturarea tesuturilor neviabile.

11.Antisepsia biologica.Principii contemporane de administrare si caile de administrare a AB. Complicatiile antibioticoterapiei Antisepsia biologica consta in (1) utilizarea de origine biologica, care actioneaza nemijlocit asupra mi/o precum si (2) utilizarea metodelor si masurilor ce majoreaza capacitatea organismului de a se opune infectiei.La antisepticele biologice se refera (AB, fermenti proteolitici, bacteriofacgii si serurile curative) Grupuri de baza a AB : Grupul penicilinei Penicilinile semisintetice: ampicilina Cefalosporinele: kefzol,claforan Aminogligozide: gentamicide Tetraciclinele Macrolide RifamicineComplicatiile antibioticoterapiei : Reactii alergice. Se manifesta prin eruptii cutanate, dereglari respiratorii, spasm bronsic, pina la dezvoltarea socului anafilactic. Actiune toxica asupra organelor interne. Se afecteaza mai frecvent auzul,ficat si rinichii Dizbacterioza(modificarea microflorei organismului) este caracteristica la administrarea enterala am AB, mai frecvent intilnita la copii si la administrea indelungata a AB in doze mari. Formarea bacteriilor rezistente complicatie ce cauzeaza infectia antibioticoerapiei.Principii contemporane de administrare1. Antibioticoterapiea treb sa fie administrata conform unor indicatii2. Este obligatorie determinarea sensibilitatii microflorei din plaga3. treb de efectuat proba de sensibilitatii la AB4. la necesitatea tratam indelungat cu AB aceste treb sa fie schimbate la fiecare 5-7 zile, p/u a evita adaptarea microflorei.5. Cu scopul in tesificarii actiunii Ab , treb de combinat AB cu diferit spectru de actiune6. Este necesaa combinarea cailor de administrare (locala si sistemica)7. Asocierea cu alte substante antiseptice(fermenti proteolitici etc.)

12.Hemoragia.Definitie.Cauze si clasificarea hemoragiilor. Hemoragia este revarsarea singelui din patul vascular ca rezultat al lezarii traumatice sau dereglarea permiabilitatii peretelui vascular. Clasificare : D/p principiul anatomic : Arteriala revarsarea singelui in jet pulsativ, de culoare purpurie rosie. Volumul piederii de singe este determinat de calibrul vasului si caracterul lezarii (completa & incompleta) Venosa revarsare continua a singelui de culoare visinie. La lezarea venei regiunii gitului este pericol de embolie gazoasa. Capilara hemoragie mixta, determinata de lezarea capilarelor si- a venelor si-a arterelor de calibru mic Parenchimatoasa hemoragie din organe parenchimatoase: ficat, lien,rinichi, plamin. D/p esenta sunt hemoragii capilare, dar sunt mai periculoase, din cauza particularitatilor anatomice. D/p mecanismul aparitiei : Haemoragia per rexin hemoragie la lezarea traumatica a vasului.Se-ntilneste celmai des. Haemoragia per diabrosin hemoragie la erodarea peretelui vascular(distrucite, ulceratie, necroza), ca rezultat a unui proces patologic(imflamatie, proces canceros etc) Haemoragia per diapedesin hemoragie ca rezultat a dereglarii permiabilitatii peretelui vascular la nivel microscopic(in avitaminoza C, uremie scarlatina, sepsis ,etc) D/p referinta la mediul extern : Externa revarsarea singelui in mediul extern.Asemenea hemoragii este usor de diagnosticat Interna singele se revarsa in cavitati interne & intratisular Propriu-zis interne hemoragii in cavitati ce nu comunica cu mediul extern(hemoperitoneum, hemotorace, hemopericardium) Cavitare Intratisulara Pitehie hemoimbibitii intradermale Purpura hemoimbibitii submucoase Hematom hemoragie in tesuturi cu formarea unei cavitati in interiorul careea de determina singe cu chiaguri Hemoragii interne exteriorizate hemoragii in cavitati interne ce comunica cu mediul extern. D/p tipul aparitiei : Primare - hemoragia ce apare la momentul traumei Secundare hemoragia care apare peste un interval de timp de la momentul traumei si poate fi : Precoce - de la citeva ore de la traumapin la 4-5 zile, cauza fiind sau alunecarea ligaturii de pe vas & deplombajul vasului din cauza ruperii trombului primar Unitara hemoragia ce sa repetat intr-un singur epizod Recidivanta - hemoragia ce se repeta mai mult de un epizod Tardiva - determinata de distructia peretelui vascular ca rezultat al unui proces purulent in plaga Unitara Recidivanta D/p evolutie : Acuta hemoragia are loc intr-un scurt interval de timp Cronica - hemoragie lenta in cantitati mici(oculta) D/p gradul VCS(volum circulant sangvin) pierdut : gr. 1(usoara) pierderea pin la 10-12% VCS (500-700 ml) gr. 2(mediu) pierdere pin la 15-20% VCS (1000-1400 ml) gr.3(grava) pierderea pin la 20-30% VCS (1500-2000ml) gr.4 (masiva) pierderea>30% (>2000 ml)Cauza este determinata de lezarea vasului sangvin provocata de un oarecare agent : trauma , erodarea vasului in cazul diferitor boli si procese purulente, tensiune arteriala ridicata, coborirea brusca a presiunii atmosferice, dereglarea permiabilitatii vasului poate fi cauzata de modificarile chimice ale singelui, actiunea toxinelor, dereglarea echilibrului de vitamine din organism.

13.Clinica hemoragiilor.Semnele locale si generaleSemnele generale Paliditate Tahicardie Scaderea presiunii arteriale Slabiciune Vertijuri Intunecare si stelute in fata ochilor Senzatia de insuficienta a aerului Greturi

Semne localesint diferite. Hemoragiile in cavitatea craniului se caracterizeaza prin simptomele compresiei encefalului hemoragia in cavitatea pleurala este insotita de comprimarea plaminului, de partea traumatizanta ceea ce provoaca dispnee, matitate la percutie, diminuarea freamatului pectoral si murmurul vezical in partea colectiei singelui.Punctia exploratoare a toracelui indica prezenta singelui in cavitatea pleurala hemoragie in cav. peritoneala apare in contuziile abdominale cu ruperea organelor parenchimatoase (splina, ficat etc), ruperea trompei uterine in sarcina, lezarea organelor cavitatii abdominale se manifesta prin simptome de excitare a peritoneului (dureri, contractia musculaturii adominale ce se determina prin percutie). Se observa simptome ale anemiei acute hemopericardum local se obseva o largire pronuntata a matitatii cardiace,care ia forma unui triunghi hemoragia in articulatie nu este masiva si este lispita de semne locale ale anemiei acute. Aici are loc marirea volumului articulatiei, durere intensa la miscari si palpitatie, limitarea miscarilor.In cazul art.genunchiului se observa balotarea rotulei

14.Caracteristica hemoragiilor interne(intratisulara, cavitara)Intr-o hemoragie interna stabilirea diagnozei de hemoragie este mai complicat de determinat.Tabloul clinic local intr-o hemoragie interna propriu-zisa va fi alcatuit din semne clinice ale acumularii de lichid intr-o cavitate interna inchisa si de semnele clinice ale dereglarii f-ei oraganului comprimat cu singe revarsat. Intratisularain urma careea prin acumulare locala de singe se formeaza un hematom. Aceastea se poat poduce oriunde in organism, dar obisnuit acest termen se refera la spatiile conjuctive de clivaj de la nivelul membrelor, in spatiul retroperitonial si mediastin. Cavitara(exteriorizata) semnele locale ale unei astfel de hemoragii sunt acelea ce denota exteriorizarea singelui in exterior: Hematomezis- voma cu singe ce care poate fi sub forma de zat de cafea & singe neschimbat cu cheaguri. Melena scaun lichid de culoare neagra ca pacura caracteristic unei hemoragii G-I. HEMOPTOZIS hemoragie din caile respiratorii Epustaxis hemoragie nazala Metroragie hemoragie uterina Hematurie- hemoragie din caile urinare.

15.Caracteristica hemoragiilor externe Intr-o hemoragie externa stabilirea diagnozei este destul de simplu de stabilit numai apartenenta anatomica, este o hemoragie : Arteriala - sangele tasneste din plaga, este pulsatil (cu mici intreruperi) si este rosu deschis, incarcat cu oxigen, curge spre tesuturi.O astfel de hemoragie duce la instalarea rapida a anemiei acute. Poate provoca rapid moartea Venoasa- curgerea sangelui este mai lenta, fara presiune, in flux continuu si de un rosu inchis, incarcat cu produsi toxici, curge spre plamani Capilara se caracterizeaza prin singerarea itregii suprafete a ranii, vaselor mici si capilare. Este usor de oprit, cantitatea sangelui ce curge fiind mica

16.Pericolul si consecintele hemoragiilor.(Enumerati) Hemoragiile sunt periculoase d/e dezvolta o anemie acuta si-o anemizare cerebrala.Bolnavul poate deceda in urma dereglarii f-ilor centrilor vitali. O hemoragie in care TA scade pin la 80 mm Hg & Hb scade cu 1/3 din valoare initiala este periculoasa p/u viata, d/e procese de compensatie ale organismului nu reuses sa se dezvolte. In hemoragii interne, singele revarsat poate : Poate comprima organul de importanta vitala (plamin, inima, creier etc) Deregla f-ia lui si crea un obstacol direct p/u viata bolnavului Comprimarea vaselor ce alimenteaza tesuturile ,poate duce la gangrena membrului La lezarea venelor mari este pericolul aparitiei emboliei gazoase Singele revarsat in tesuturi & cavitati prezinta un mediu nutritiv p/u microbilor

17.Metode de hemostaza provizorie. Indicatii si metode de aplicare a garoului. Complicatiile Aplicarea pansamentului comprensiv Pozitia ridicata a membrului Flexiunea maximala a membrului in articulatie si comprimarea vaselor din aceasta regiune Comprimarea digitala Aplicarea garoului Aplicarea pensei hemostatice pe vasul singerind in rana

Indicatii(in caz de hemoragii arteriale masive ,atunci cind nu este posibila realizarea hemostazei prin alte metodeIn cazul amputarii(taierii sau sectionarii unui membru))metode de aplicare a garoului Prin aplicarea garoului se realizeaza comprimarea tesuturilor moi ale membrului impreuna cu vasele sangvine si comprimarea lor la os.Tehnica aplicrii garoului n cazul hemoragiei este urmtoarea: n jurul bazei membruluiridicat se aplic garoul puternic ntins cu care se nfoar membrul de 2-3 ori. Pentru a prevenistrangularea pielei sub garou se pune un erveel, o bucat de pnz, haina. Garoul se aplic maisus de locul traumat i mai aproape de plag n aa fel ca artera s fie coprimat complect. Dac garoulafostaplicatcorect,hemoragiasestopeaz,disparepulsulperiferic,tegumentelemembrului devin palide.Garoul se aplic la odistan de ran, deasupracotuluisau agenunchiului, prin strngere treptat. La fiecare 15-20minute, garoul se desface pentru apermite sngelui s circule. Acesta se mentine nu mai mult de 2h vara si 1h iarna, p/u a nu produce necroza tesuturilor.Complicatiile Se comprima nu numaiartereledarsitrunchiurilenervoaseceeaceprovoacapareza&paraleziamembrului Pericolulgangreneimembruluicindcomprimarea cu garoudepasestetimpul de 2 h Suprimareacirculatiei in membrul respective atenuiazarezistentatesuturilor la infectiesimicsoreazacapacitatealor de regenerare, iarsuprimareaaportului de oxygen la tesuturicreeazaconditiifavorabile p/u dezvoltareainfectiei anaerobe.

17. Metode de hemostaza provizorie. Indicatii si metode de aplicare a garoului. complicatiile.Hemostaza provizorie sepoate realiza prin:- compresiune digitala;- pansament compresiv;-pensele hemostatice- garou.Compresiunea digitala.Compresiunea corect executata pe vasul ranit trebuiesa se aplice deasupra ranii ncazul unei hemoragii arteriale si sub plagan cazul unei hemoragii venoase, tinnd contdesensul circulatiei. Cnd hemoragia nu poate fistapnita prin compresiune exercitata la distanta, se poate folosi compresiune directa ncare caz compresiunea vasului ce sngereaza se face cu degetul introdusdirect n plaga.Pansamentul compresiv este unadin cele mai eficiente metode folosite pentru a realiza ohemostaza provizorie.Garoul:-Se foloseste doar ncazuriextreme si n situatia n care hemoragia nu se putea controla prin alte metode. -El se utilizeaza in cazul lezarii arterei si se aplica mai sus de locul traumei. -la ranirea doar a venelor nu este nevoie de aplicat garoul este destul un pansament compresiv.-Pentru prevenirea strangulatiilor pielii sub garou se utilizeaza un prosop-Nu se recomanda aplicarea garoului pe membrul atacat de infectii chirurgicale acute sau cu vasele lezate (ateroscleroza, tromboflebita etc.)Aplicarea garoului este corecta cind dispare pulsul periferic pe membru si inceteaza hemoragia.Dupa aplicarea garoului circulatia este complet oprita si apare pericolul necrozei shi de aceea el nu trebuie lasat mai mult de 2 ore. Cu transportarea imediata la spital.COMPLICATII:-comprimarea trunchiurulor nervoaseodata cu arterele ce conduce la pareza sau paralezii a mmbrului.-pericolul gangrenei membruluila utilizarea garoului mai mult de 2 ore.- suprimarea circulatiei atenuiaza rezistenta tesuturilor la infectie si micsoreaza capacitatea de reginerare.- suprimarea aportului de O2 la tesuturile membrului creaza conditii favorabile pentru dezvoltarea infectiei anaerobe.

18.Hemoragia secundara. Cauze. Profilaxia. Tratament.H. Secundare hemoragia care apare peste un interval de timp de la momentul traumei i poate fi: Precoce de la cteva ore de la traum pn la 4-5 zile, cauza fiind sau alunicarea ligaturii de pe vas, sau deplombajul vasului din cauza ruperii trombului primar; Unitar hemoragia ce sa repetat ntr-un singur epizod; Recidivant hemoragia ce se repet mai mult de un epizod; Tardiv determinat de distrucia peretelui vascular ca rezultat al unui proces purulent n plag; Unitar; Recidivant;

Cauze: Precoce- conditionate de iesirea trombului care obtureaza vasul, datorita ameliorarii starii generale a bolnavului si ctesterii tensiunii arteriale.Tardiva- infectarea ranii care provoaca liza trombuscului eroziunea peretelui vascular.Profilaxia:Tratamentul chirurgical active al ranii cu legarea minutioasa a vaselor lezate, imobilizarea membrului, asigurarea repaosului + masuri de combaterae a infectiei.

Tratament:Precoce- revizia ranii si aplicarea ligaturii pe vasul singerind.Tardiv mai complicate cu procese inflamatoare acute in rana, face ca ligatura vasului sa nu fie sigura, dar oricum se aplica ligatura simpla a vasului singerind. + tratament antiinflamator.

19. Transfuzia de singe: Istoric, perioade.1492- papa Innocent al XVIII fiind imbatrinit sia facut transfuzie de singe de la 2 tineti, ca rezultat papa a murit fiind urmat de acesti tineri care au murit de embolie.1628- W.Harvey medic englez a descoperit ca singele are rolul de a transporta ceva, dar ce anume nu se stia.1667- Jean Baptiste Denis este primul care injecteaza singele de la animal la om. De la miel unui baiat de 15 ani care avea febra. Lui Baptiste ia reusit. pacientul sa vindecat definitiv.1668- tot Baptiste prin transfuzii de singe de vitei a salvat unca un pacient.1675- Parlamentul de la paris a aprobat o lege ce interzicea transfuziile experimentale pe animale si interzicea efectuarea lor asupra oamenilor.1679- merklen a cominicat ca uneori la amestecarea singelui de la 2 indivizi se produce aglutinarae, ce comunica despre incompatibilitatea singelui.1788-sa dovedit ca un ciine slabit de o pierdere de singe are nevoie de transfuzie pentru a fi reanimat. aceasta fiind valid si pt oameni. tot atunci sa demonstrat ca singele transporta O2.1901 datorita descoperirii grupelor sangvine de Landsteiner, transfuziile au loc cu succes.1924- Shamov trafuzia de singe cadaveric.

20. Hemostaza definitiva. caracterizati metodele mecanica, fizica, chimica, biologica.MECANIC- ligaturarea vasului in rana sau simpla aplicare a suturii vasculare, pansament compresiv si tamponament. avantajul ligaturarii vasului consta in aplicarea ligaturii departe de plaga in tes. nemodificate, ceea ce este mai putin periculos si mai comod. Aplicarea suturii vasculare prezinta o metoda idealade hemostaza fiinda segmentul lezat al arterei poate fi inlocuit cu un vas conservat sau o proteza vasculara pentru a restabili circulatia.FIZIC-aceasta metoda se bazeaza pe utilizarea temperaturilor joase de a provoca spasmul vascular, iar a celor ridicate pentru a coagula singele. Pentru racire se utilizeaza apa rece, ghiata, cu care se umple punga de cauciuc shi se aplica pe regiunea lezata. Acum se utilizeaza bisturiul electric (electrocuagularea) care dezvolta o temperatura ridicata si coaguleaza tesuturile si vasele in locul de contact astfel permite oprirea hemoragiei.CHIMIC-include utilizarea substantelor vasoconstrictoare si preparate caremaresc coagulabilitatea singelui. aceasta metoda de hemostaza se utilizeaza rar. ex: la hemoragii a mucoaselor se utilizeaza sol. adrenalina (1:1000). Pentru coagulabilitate se utilizeaza: clorura de calciu.BIOLOGIC-poate fi impartita in urmatoarele grupe:-tamponarea ranii singerinde cu propriile tes. a bolnavului(tes. adipos, muschi, fascie)-transfuzia cantitatilor mici de singe, palsma proaspata, ser, masa trombocitara, fibrinogen. Administrarea complexului protrombinic, globulina A antihemofilica.-administrarea de vitamine-administrarea intramulscular a serului uman sau animal.-administrarea locala a derivatilor singelui(tombina, burete hemostatic, tampon biologic antiseptic).

21. Caracteristica aglutinogenilor si aglutininelor. Izohemoaglutinarea.Grupa de snge este o combinare de semne imunologice i genetice normale, determinate prin ereditate i reprezint o calitate biologic individual. n 1901 bacteriologul din Viena Landteiner i colaboratorii au ntrodus conceptul de grup sangvin i au identificat primele 3 grupe. Ceva mai trziu n anul 1902 Stwili, 1907 Janski i n 1910 Moss independent unul de altul au identificat grupa a patra. Aglutinogenii sunt polipeptizi cu sediul n stroma eritrocitelor, dar mai pot fi gsite n leucocite, sperm, saliv, suc gastric. Ei sunt termostabili, suport temperatur de 1000timp de 24 ore i-s rezisteni la uscare. Aglutinogenul poate avea cteva varieti A1; A2 n dependen de fora de aglutinare. n prezent au fost identificai circa 7500 de antigeni eritrocitari mprii n 9 sisteme, ns importan practic o au numai A i B. Aglutininile i se gsesc n fracia gama a globulinelor plasmei i-s mai puini termostabile, suportnd temperatura sub 600. Ele se mpart n Naturale (cu care omul se nate) i Imune (care apar pe parcursul ontogenezei, spre exemplu- aglutinine anti-rezus). Mai deosebim aglutinine la rece, care -i manifest reacia de aglutinare la temperatura +40 - +160 i aglutinine la cald activitatea maximal la temperatura +370 - +420. n afar de aceasta se ntlnesc aglutinine complete, care aglutineaz eritrocitele n mediu salin i coloidal, precum i incomplete, fiind active nuami n mediu coloidal. Eritrocitele umane pot conine ambii aglutinogeni, unul singur sau nici unul, tot aa i n plasm pot fi ntlnite ambele aglutinine, una singur sau nici una. n dependen de aceasta n prezent printre locuitorii globului conform sistemului ABO, pot fi ntlnite 4 grupe sangvine: O (I) , ; A (II) ; B (III) ; AB (IV) O. 22. Grupele de singe, caracteristica lorGrupa de snge este o combinare de semne imunologice i genetice normale, determinate prin ereditate i reprezint o calitate biologic individual. n 1901 bacteriologul din Viena Landteiner i colaboratorii au ntrodus conceptul de grup sangvin i au identificat primele 3 grupe. Ceva mai trziu n anul 1902 Stwili, 1907 Janski i n 1910 Moss independent unul de altul au identificat grupa a patra.

Eritrocitele umane pot conine ambii aglutinogeni, unul singur sau nici unul, tot aa i n plasm pot fi ntlnite ambele aglutinine, una singur sau nici una. n dependen de aceasta n prezent printre locuitorii globului conform sistemului ABO, pot fi ntlnite 4 grupe sangvine: O (I) , ; A (II) ; B (III) ; AB (IV) O. Deci n medicina practic termenul Grupa de snge ca regul, reflect combinarea antigenilor eritrocitari a sistemului ABO i a anticorpilori respectivi n serul sangvin. Grupele de snge se motenesc prin eriditate conform legilor clasice ale geneticii, rmnnd stabile pe tot parcursul vieii. Frecvena dup grup: I 33,5%; II 37,8%; III 20,6%; IV 8,1%

23. Compatibilitatea grupelor de singe. regula Ottenberg.Problema compatibilitii se pune atunci cnd se dorete realizarea uneitransfuziisanguine.Reacia de aglutinare e identic celei de imunitate, aglutinogenii fiind antigeni, iar aglutininele anticorpi. Reacia de aglutinare are loc atunci, cnd aglutinogenii eritrocitelor donatorului ntlnesc n plasma primitorului aglutininele respective (A se ntlnete cu , B cu , regula lui Ottenberg). Deci, conform acestei reguli sunt aglutinate numai eritrocitele donatorului. n corespundere cu regula Ottenberg este posibil transfuzia nu numai a sngelui de aceieai grup. Eritrocitele grupei O (I) nu conin nici un aglutinogen i nu are loc aglutinarea nici cu un ser de alte grupe. Deci, sngele de grupa O (I) poate fi transfuzat i la persoanele cu orice grup sangvin. n serul sangvin de grupa AB (IV) nu sunt aglutinine, deaceea eritrocitele altor grupe de snge nu vor fi aglutinate i respectiv persoanelor de gr.AB (IV) poate fi transfuzat snge de orice grup. Regula Ottenberg poate fi utilizat doar numai la transfuzia a 0,5 litri de snge donator. n cazul pierderilor masive de snge, cnd este necesar transfuzia unei cantiti mai mare de snge, aglitininele plasmei donatorului nu sunt suficient diluate n serul recipientului i astfel pot aglutina eritrocitele pacientului. Din aceast cauz este necesar de a transfuza numai snge de aceiai grup.

24. Factorul rezus. Caracteristica si importanta lui. Complicatii posttransfuzionale.Sistemul Rhclasificsngeleuman dup prezena sau absena unor proteine specifice pe suprafaa hematiilor. Determinarea statutului Rh ine cont de cea mai frecvent dintre acestea: factorul D, sau antigenul D.Indivizii ale cror hematii prezint antigen D pe membran sunt consideraiRh+(pozitiv), ceilaliRh-(negativ). Spre deosebire de sistemul AB0, n sistemul Rh absena antigenului nu presupune existena anticorpilor specifici; indivizii Rh- nu aun mod normaln ser anticorpi anti D.Statutul Rh se asociaz obligatoriu grupei din sistemul AB0, astfel c "grupa sanguin" este exprimat prin adugarea semnului + sau - la grupa AB0; de exemplu: A+, B+, 0+, 0- etc. Aceste informaii sunt importante n practica medical pentru realizarea unei transfuzii.Complicatii posttransfuzionale-sunt legate de transfuzia pacientului cu Rh- a singelui cu Rh+ astfel in singele bolnavului apar Rh anticorpi care poate duce si la moarte. Si invers nu se permite transfuzia de singe Rh- primitorului Rh+ poate conduce la imunizare si de asemenea conduce la aparitia complicatiilor.

25.Metode de determinare a grupelor de singe.(enumerati) Determinarea grupelor de singe cu seruri standarde.1) Cu seruri standarde2)Cu eritrocite standarte(metoda incrucisata)3)Cu tolicloni Anti-A si Anti-B(anticorpi monoclonali)Determinarea grupei de singe cu seruri standarteSe utilizeaza seruri-test de grupele O(I), A(II),B(III) in 2 serii diferite pentru fiecare grupa. In ambele serii rezultatele trebuie sa coincida.Se ia o farfurie alba sau o placa pe care se scrie numele persoanei, singele caruia se cerceteaza si de la stinga la dreapta la o distanta de 3-4 cm se scriu cifrele I,II, III, care indica serurile test.O pikatura de ser-test (0,1 ml) de grupa I, se aplica cu o pipeta sub cifra I si la fel cu diverse pipete se aplica ser-test de gr. II si III, la cifrele respective.Apoi cu o bagheta de sticla se recolteaza singe de la pacient si se aplica cite o picatura de singe(de 5-10 ori mai mica decit cele de ser) alaturi de fiecare picatura de ser-standart. Fiecare picatura de ser-test se amesteca cu un betisor de sticla. Se apreciaza rezultatele timp de 5 min.1.Daca aglutinarea nu a avut loc cu serul test de gr. I, II ,III, inseamna ca eritrocitele singelui dat nu contin aglutinogene si este gr. O(I).2.Daca aglutinarea a avut loc cu serul-test de grupa I si III, dar n-a avut loc cu serul de grupa II, singele cercetat e grupa II (A)3.Daca aglutinarea a aparut cu ser de grupa I si II si lipseste cu ser de grupa III, singele cercetat apartine grupei III(B)4.Prezenta aglutinarii cu serurile celor 3 grupe, inseaman ca singele cercetat e grupa IV(AB). In asemenea cazuri se face cercetarea suplimentara cu ser-test de grupa IV(AB). Numai lipsa aglutinarii cu acest ser ne permite de a concluziona ca singele apartine grupeo IV(AB).

26.Determinarea grupelor de singe cu toliclon.Toliclon-un praf liofilizat de culoare rosie (anti-A) sau albastra (anti-B), care se dizolva cu solutie fiziologica inainte de cercetare. Sunt utilizati pentru determinarea aglutinogenilor eritrocitari.Metoda:Toliclonii anti-A si anti-B se aplica pe o placa alba cite o picatura mare (0,1ml) respectiv inscriptiilor anti-Asi anti-B. Alaturi de aceste pikaturi se aplica cite 1 pikatura mica (0,01ml)de singe cercetat. Dupa amestecarea lor timp de 2-3 min se observa reactia de aglutinare:1.Daca nu este aglutinare in ambele godeuri, singele cercetat apartine grupei O(I).2.Cind are loc aglutinarea numai in godeul cu inscriptia anti-A, singele cercetat apartine grupei A(II).3.Cing aglutinarea are loc numai in godeul cu inscriptia anti-B, singele cercetat apartine grupei B(III)4.Daca aglutinarea are loc in ambele godeuri, singele cercetat apartine grupei AB(IV)

27.Tipurile, metodele si procedeele de transfuzie a singelui.Metode:Directa-atunci cind singele este transfuzat direct de la donator la recipient.Indirecta-prezinta colectarea singelui in vase speciale, conservarea si pastrarea lui un timp oarecare in conditii speciale.Feluri de transfuzie:1)Autotransfuzie-poate fi efectuata in mai multe variante:a)Reinfuzie- prin recoltarea singelui din cavitatea peritoneala sau pleurala si reinfuzat prin intermediul unei truse cu filtrub)Autohemotransfuzie-singele bolnavului luat cu citeva zile pina la operatie, conservat prin adaugarea citratului de Na, pastrat la temperatura de +8 grade si transfuzat in timpul operatieic)Autohemotransfuzia-singele supus iradierii cu raze ultraviolete sau lazer in caz de sepsis, arsuri, plagi imense.2)Exsanguinotransfuzia-evacuarea partiala sau totala a singelui din vasele bolnavului(din artere si transfuzia concomitenta (in vene) a aceluiasi volum de singe de la donator. Scopul-inlaturarea otravirilor patrunse in singe.3) Transfuzia singelui cadaveric-s-a constat ca dupa moarte singele nu se coaguleaza din cauza procesului de defibrinare. Shamov si Costiucov au dovedit ca singele cadaveric poate fi colectat in primele 8 ore dupa moarte. Colectat in conditii sterile si pastrat la temp de +4 grade fara nici un conservator si dupa un control bacteriologic poate fi transfuzat.4)Transfuzia singelui placentar-colectat in urma emisiei de singe in criza hipertonica sau insuficienta cardiaka. E utilizat pentru prepararea substituientilor naturali-masa eritrocitara,preparate de albumina.

28.Mecanismul de actiune al singelui transfuzat1)Actiune substituienta-se reduce la restabilirea volumui singelui circulant cu toate functiile sale. In acest scop se aplica doze mari-1000-2000ml, uneori si mai mult.2)Actiune de stimulare-se reduce la cresterea tonusului vascular,ameliorarea regeneratiei singelui si tesuturilor, mobilizarea singelui din depozite si caurmare normalizarea functiilor tuturor sistemelor si organelor. In acest scop se vor transfuza -250 ml cu un interval de 2-3 zile.3)Actiune hemostatica- se manifesta prin micsorarea sau chiar oprirea definitiva a sangvinarii prin stimularea producerii factorilor hemostatici in organism. Se recomanda doze mici (100-150 ml) de singe proaspat pina la 24 ore.4)Actiune de inactivare-se manifesta prin diminuarea concentratiei toxinelor, fixarea substantelor otravitoare si eliminarea lor cu urina.5)Actiune imunobiologica- se bazeaza pe sporirea activitatii fagocitare a leucocitelor, fortificarea producerii de anticorpi. In acest scop se aplica doze mijlocii (250-300 ml) de singe proaspat cu interval de 2-3 zile.6)Actiune nutritiva- restabilirea volumului de proteine, electroliti, lipide, glucoza, vitamine.

29. Indicatii, contraindicatii in transfuzia de singeIndicatii:1)Indicatii Absolute-hemoragie acuta(mai mult de 15 %din volumul singelui circulant);-soc traumatic;-operatii complicate, insotita de traume masive a tesuturilor si hemoragie;2)Indicatii Relative-anemia-maladii inflamatorii cu intoxicatie grava-prelungirea hemoragiei, dereglari a sistemului de coagulare-unele otraviri-diminuarea statutului iminologic a organismului- procese inflamatorii cronice de lunga durataContraindicatii1)Contraindicatii Absolute-insuficienta cardiopulmonara acuta, insotita de edem pulmonar-infarct al miocarduluiIn caz ca persista o hemoragie acuta contraindicatii absolute nu exista.2)Contraindicatii Relative-tromboze acute si embolii-dereglari grave a circulatiei cerebrale-endocardita septica-viciile septice-miocardite si miocardioscleroze-boala hipertonica-astm bronsic-dereglari grave a funtiei hepatice si renale-reumatism-tuberculoza acuta si diseminata

30.Complicatii in transfuzia de singe. Clasificarea.1)complicatii mecanice2)complicatii reactive3)complicatii infectioase

31.Complicatii de origine mecanica, reactiva si cu caracter infectios in hemotransfuzii.Complicatii de origine mecanica:La acest grup se refera complicatii cauzate de greseli comise la tehnica transfuziei de singe.Se refera:-dilatarea acuta a cordului- embolia gazoasa-tromboze si embolii-dereglari de circulatie sangvina in membru dupa transfuzii intraarteriale#Dilatarea acuta a cordului-dereglari acute circulatorii si insuficienta cardiovasculara.Cauza- suprasolicitarea cordului cu o cantitate mare de singe ce a fost administrat rapid intravenos. In sistemul venelor cave si in atriul drept apare staza sangvina, se deregleaza circuitul sangvin coronarian si general.Clinica-dispnee, senzatia de strinsoare in piept, dureri in reg cordului, cianoza buzelor si a tegumentelor, scade tensiunea arteriala brusc, tahicardie.Tratament-stoparea imediata a hemotransfuziei, administrarea intravenoasa a remediilor cardiotonice, diuretice, oxigenoterapia, ventilare pulmonara artificiala.#Embolia gazoasa-apare ca rezultat al introducerii aerului impreuna cu singele tansfuzat. Aerul patrunde in partea dreapta a cordului si apoi in artera pulmonara, pe care le obtureaza.Cauza-montarea sau umplerea incorecta a sistemei pentru hemotransfuzie.Clinica-inrautatirea brusca a starii pacientului, excitare, dispnee, cianoza buzelor, fetei, gitului, scade tensiunea arteriala, pulsul devine filiform, frecvent.#Tromboze si emboliiCauza-patrunderea cheagurilor de singe de diverse dimensiuni in vena pacientului, ce s-au format din cauza conservarii incorecte a singelui donator, a greselilor comise la hemotransfuzie si transfuzia dozelor mari de singe conservat cu un termen lung de pastrare.Clinica-apar brusc dureri in piept, dispnee, tusa, paliditate si cianoza tegumentelor.Tratament-efectuarea terapiei trambolitice cu remedii ce activeaza procesul de fibrinoliza(urochinaza), utilizarea anticoagulantilor(heparina).Complicatii de origine reactivaDezvoltarea acestui grup de complicatii este cauzata de incompatibitatea cu singele donator transfuzat sau de reactia organismului la solutia transfuzata.Dupa gravitate evolutiei clinice sunt reactii: de gravitate usoara, medie si grava.Reactiile de gravitate usoara- sunt insotite de cresterea temperaturii corpului cu aproximativ 1 grad C, dureri musculare, in membre, cefalee, frisoane. Aceste manifestari sunt de scurta durata, nu necesita tratament.Reactii de gravitate medie-se manifesta prin cresterea temp corpului cu 1,5-2 grade C, frison, creste frecventa pulsului si rewspiratiei, urticarii.Reactii grave- temp corpului creste cu 2 grade C si mai mult, frison, cianoza buzelor, voma, cefalee, dureri in muschi si oase, dispnee.In dependenta de cauza aparitiei si evolutiei clinice deosebim reactii:-pirogene-antigene-alergicea)Reactii pirogeneCauza-formarea in mediul de transfuzie a substantelor pirogene-a produselor de descompunere a proteinelor singelui donator sa a activitatii vitale a microorganismelor ce patrund in singe la preparare, pastrarea lui sau in caz de incalcarea a asepsiei in timpul transfuziei.Clinica-creste temperatura corpului, frisoane, cefalee, tahicardieTratament-stopam transfuzia, administram analgetice, narcotice si preparate antihistaminice(dimedrol, suprastin, taveghil)Profilaxia- respectarea regulilor de preparare, pastrare si transfuzie a singelui.b) Reactiile antigeneCauza-sensibilizarea cu antigeni leucocitari, trombocitari si a proteinelor plasmei, ca rezultat al hemotransfuziilor efectuate in antecedente sau a graviditatilor.Clinica-peste 20-30 min de la finisarea hemotransfuziei apar frisoane, creste temp corpului, bradicardie, cefalee, dureri in reg lombara.Tratament-se indica preparate antihistaminice, analgetice, narcotice, sol de antisoc si de detoxicare.Profilaxia-studiul minutios al anamnezeic)Reactii alergiceCauza-sensibilizarea organismului la diverse imunoglobuline.Clinica-urticarie, edem Quinqe, bronhospasm, dispnee, neliniste. Poate progresa pina la socul anafilactic. Hiperemia tegumentelor, cianoza mucoaselor, acrocianoza, transpiratii reci, edem pulmonar.Tratament-remedii intihistaminice, corticosteroizi, preparate cardio-vasculare si narcotice.Profilaxia-studiul minutios al anamnezeiComplicatiile hemotransfuzionalea)Socul hemotransfuzionalb)Sindromul hemotransfuziei masivec)Intoxicatia cu citratd)Intoxicatia cu kaliuComplicatii de caracter infectios1) Transmiterea maladiilor acute infectioase(gripa rugeola, tifos)2) Transmiterea maladiilor transmisibile prin singe(sifilis, hepatita B,C, Delta,SIDA)3) Dezvoltare infectiei chirurgicale banaleComplicatiile acestui grup apar in caz de nerespectare a normelor asepsiei in timpul transfuziei. Este posibila dezvoltareatromboflebitei sau a flegmonului in reg punctiei venoase.32.Complicatii de origine reactiva. Socul hemotransfuzional. Cauze. ProfilaxieCauza-incalcarea regulilor de transfuzie a singelui, ametodei de determinare a grupelor sangvine si de efectuare a probelor de compatibilitate.La transfuzia singelui sau a masei eritrocitare incompatibile conform factorilor de grupa a sistemului ABO,are loc hemoliza masiva intravasculara, ca rezultat al distrugerii eritrocitelor donatorului sub actiunea aglutininelor recipientului.Profilaxia-respectarea stricta a regulilor de efectuare a hemotransfuziilor(efectuarea consecutiva a tuturor reactiilor de compatibilitate).

33.Socul hemotransfuzional(hemofie).Semnele clinice.Tratamentul.ocul hemotransfuzional.Cauza ocului hemotransfuzional este n majoritatea cazurilor nclcarea regulilor de transfuzie a sngelui, a metodei de determinare a grupelor sangvine i de efectuare a probelor de compatibilitate.La transfuzia sngelui sau a masei eritrocitare incompatibile conform factorilor de grup a sistemului ABO, are loc hemoliza masiv intravascular, ca rezultat al distrugerii eritrocitelor donatorului sub aciunea aglutininelor recipientului.n evoluia complicaiilor la transfuzia sngelui incompatibil dup sistemul ABO sunt 3 stadii: 1. ocul hemotransfuzional;2. Insuficiena renal acut;3. Reconvalescen.ocul hemotransfuzional apare nemijlocit n timpul transfuziei sau dup ea i dureaz de la cteva minute pn la cteva ore. La debut pacienii sunt nelinitii, pe un timp scurt excitai, au frisoane, dureri n piept, abdomen, regiunea lombar. Apoi treptat apar dereglri circulatorii, caracteristice pentru starea de oc (tahicardie, hipotomie, aritmie). La nceput pacienii sunt cu faa hiperemiat, apoi palid, au greuri, vome, crampe, crete temperatura corpului, tegumentele de marmor, au loc miciune i defecaie involuntar. Indicii principali ai descompunerii masive a eritrocitelor sunt hemoglobinemia, hemoglobinuria, hiperbilirubinuria, icterul, hepatomegalia. n dependen de nivelul tensiunii arteriale deosebim 3 grade ale ocului hemotransfuzional:1. gradul I, TA sistolic este mai nalt de 90 mm col. Hg2. gradul II, TA sistolic variaz de la 71 la de 90 mm col. Hg3. gradul III, TA sistolic este mai joas de 70 mm col. Hgn majoritatea cazurilor n rezultatul tratamentului dereglrile circulatorii pot fi lichidate. ns peste un oarecare timp dup transfuzie poate crete temperatura corpului, apare icterul, se intensific cefalea. Apoi pe I plan sunt dereglrile funciei renale, se dezvolt insuficiena renal acut, care are urmtoarele faze: anurie (oligurie), poliurie i restabilirea funciei renale. La nceput se micoreaz brusc diureza diurn, are loc hiperhidratarea organismului, crete nivelul creatininei, ureei i kaliului n ser. Apoi diureza se restabilete i crete uneori pn la 5-6 litri n 24 ore, iar creatininemia i hipercaliemia se menine (faza poliuric a insuficienei renale). Stadiul de reconvalescen se caracterizeaz prin restabilirea funciei tuturor organelor interne a sistemului de homeostaz i a balanei hidro-electrolitice.Tratamentul.Terapia infuzional. L a apariia semnelor incipiente de oc e necesar de ntrerupt transfuzia de snge i se efectueaz infuzia substituienilor sangvini (reopoliglucin, poliglucin i a preparatelor gelatinei). E necesar de administrat sol. de bicarbonat de sodiu 4% sau lactasol pentru a obine reacia bazic a urinei ce mpiedic formarea hematinei acidclorhidrice. Remediile medicamentoase utilizate n I rnd: prednizolonul (90-120 mg), eufilina (10 ml de sol. 2,4%) i lazix (100 mg) aa numit triad antioc. n afar de aceasta se utilizeaz preparate antihistaminice (dimedrol, taveghil) i analgetice narcotice (promedol)Metode extracorporale plazmafereza masiv (exfuzia a 2 l de plazm i substituirea cu plazm proaspt congelat i soluii coloidale) pentru nlturarea hemoglobinei libere i a produselor de degradare a fibrinogenului.Corecia funciilor organelor i sistemelor. La indicaii sunt utilizate glicozidele cardiace, remedii cardiotonice, etc. Corecia sistemului de hemostaz. Este utilizat heparin (50-70 un/cg corp., transfuzii de plazm proaspt congelat, antifermeni (contrical).La debutul fazei de insuficien renal acut tratamentul trebuie ndreptat la ameliorarea funciei renale (eufilin, lazix i osmodiureticii) i corecia balanei hidro-electrolitice. Iar atunci cnd tratamentul este ineficace uremia, creatininemia i hiperkaliemia progreseaz, este necesar de utilizat hemodializa (n secia specializat cu utilizarea rinichiului artificial).

34.Probele determinarii compatibilitatii individuale(ABO,Rh)si biologice. Proba de compatibilitate individualPe o plac (farfurie) se aplic o pictur mare (0,1 ml) de ser sangvin de la recipient i 1 pictur mic (0,01 ml) de snge de la donator, apoi se amestec. Reacia se efectueaz la temperatura 15-250C, rezultatele se aprecieaz peste 5 min. Dac aglutinarea lipsete demonstreaz compatibilitatea sngelui donatorului i recipientului, iar dac persist aglutinarea atunci sngele este incompatibil. Proba biologicLa nceputul transfuziei se transfuzeaz 10-15 ml de snge, dup aceasta transfuzia se stopeaz pe un timp de 3 minute. Dac lipsesc semne clinice de complicaii sau reacii (tahicardie, dispnee, hiperemie, dureri n regiunea lombar), atunci din nou se transfuzeaz 10-15 ml de snge i n decurs de 3 minute se supravegheaz bolnavul. n total se repet procedura de 3 ori.

35.Medii si metode de conservare a singelui.Colectarea si pastrarea singelui.Metodele de transfuzie. Conservarea sngelui.Exist 2 metode de transfuzie a sngelui: direc i indirect. Metoda indirect prezint colectarea sngelui n vase speciale, conservarea i pstrarea lui un timp oarecare n condiii speciale. n afara vaselor sangvine sngele poate fi pstrat n 2 stri: 1. lichid, la temperatur supra 00;2. solid, congelat, la temperaturi mult sub 00.Stabilizarea sngelui n stare lichid poate fi cptat prin extragerea sau distrugerea unui component al sistemului de coagulare a sngelui. Cei mai rspndii conservani astzi snt: acidul citric i citratul de natriu, care nltur ionii de calciu i zdrnicesc prima etap a procesului de coagulare formarea trombinei. Pentru prelungirea viabilitii hematiilor sangvine pe lng citrat n soluiile de conservare se mai adaog substane, care ptrund n eritrocit i particip la metabolismul lui (glucoza, fosfat anaorganic ect.).Pentru conservarea sngelui utilizat n circulaia extracorporal este folosit heparina n proporii de 50 mg la 1 litru de snge. Pentru stabilizarea sngelui se utilizeaz sol. ster. citrat de sodiu de 6% n raportul 10 ml de sol. la 100 ml de snge. In cazul in care se cer rezerve mari de snge conservat- prezint interes metoda de conservare i pstrare a sngelui prin congelarea la temperaturi ultrajoase (-19960) propus de ctre savantul sovetic F.R.Vinograd-Finkeli american Smith (1956-1963). Esena metodei se reduce la diminuarea total a metabolismului hematiilorsangvine la aa temperaturi. Sngele conservat se pstreaz n fiole, flacoane cu respectarea asepsiei la temperatura 4-60C n frigider. Acesta se examineaza imediat dup ce se scoate din frigider, nainte de agitare. Sngele n fiol se mparte n 3 straturi: la fund stratul de eritrocite, deasupra lui un strat foarte subire albui de leucocite i deasupra un strat strveziu puin glbui de ser. Sngele cu chiaguri, cu plasma tulbure, cu fulgi i pelicule, colorat n rou n rezultatul hemolizei eritrocitelor nu poate fi folosit pentru transfuzie.

36.Componentele si preparatele singelui. Sngele este un fluid care se gsete n spaiul intravascular si reprezint 8% din greutatea corporal.Cantitatea de snge din corp depinde de greutatea persoanei, dar n general un adult de 70 de kg are aproximativ 5 l de snge. Sngele este compus dintr-un element lichid, plasma, i celule sau elemente figurate. Mai mult de jumtate din volumul total al sngelui este reprezentat de plasm. Plasma conine proteine, carbohidrai, aminoacizi, lipide, i sruri minerale. Elementele figurate sau celulele sanguine includ: eritrocitele sau hematiile(celule sangvine roii), leucocitele (celule sangvine albe), i plachetele sau trombocitele. Aceste elemente figurate sunt suspendate n plasm. Eritrocitele, sau hematiile, sunt cele mai numeroase dintre elementele figurate din snge si au functia de a transporta oxigen. Oxigenul transportat este aderent la hemoglobin, o protein care conine fier. Hematocritul(Ht) este un termen utilizat pentru identificarea procentajului volemic de celule sangvine roii din corp. Un hematocrit de 45 nseamn c la fiecare 100 ml de snge exist 45 ml de celule roii i 55 ml de plasm. Hematocritul mediu este de 45 7 pentru brbai i 42 5 pentru femei. 2 Leucocitele sunt mai puine de 700 de ori dect hematiile,cea mai important funcie a acestora este distrugerea elementelor strine. Alt tip de celule sangvine albe, limfocitele, ofer imunitate fa de bolile infecioase. A treia clas de elemente este format din trombocite (plachete). care sunt cele mai mici elemente figurate multi autori considerindu-le fragmente de celule. Plachetele sunt eseniale pentru coagularea sngeluiDerivate sau preparate: Plasma Prospata Congelata homologa, provenita din Sange Total,Concentrat Granulocitar Unitar homolog, Concentrat Trombocitar Unitar homolog obtinut prin Plasmafereza.

37.Substituentii singelui.Clasificarea,caracteristica.Substituientii singelui dupa importanta lor functionala pentru organism si actiunea curativa principala se impart in:1.hemodinamici 2.dezintoxicanti 3.pentru alimentarea parenterala.Substituenti cu actiune hemodinamica:poliglucina,reopoliglucina si gelatinolul.Mecanismul lor de actiune consta in retinerea lichidului in patul vascular datorita tensiunii osmotice inalte,ceea ce asigura restabilirea rapida a volumului circulant de singe.S.dezintoxicanti-compusii vinilici:polivinilpirolidina micromoleculara si polivinol micromolecular.Acestia favorizeaza legarea toxinelor ce circula in singe si eliminarea lor rapida din organism.S.pentru alimentarea parenterala:hidrolizatele proteice,solutii de aminoacizi si preparate de emulsii lipidice.Hidrolizatele proteice sunt indicate in toate cazurile de dereglare a echilibrului proteic si de crestere a necesitatilor organismului in proteine.Emulsia lipidica prezinta emulsia de 10% de ulei de porumb in apa.Se administreaza intravenos picatura cu picatura doza ptr o singura data fiind 100-150ml.Prealabil se face proba la toleranta.

38.Combustiile.Clasificarea.Combustio este lezare a esuturilor organismului sub aciunea local al temperaturii nalte, sau al substanelor chimice sau radiaiei actinice. Clasificarea: Exist mai multe principii de clasificare: 1. dup mprejurimile producerii arsurii:a. industriale;b. de uz casnic;c. de rzboi;2. dup caracterul factorului de aciune:a. termice;b. electrice;c. chimice;d. actinice;

Din aceste considerente n practica clinic are importan de stabilit nemijlocit i agentul lezant, care va exprima caracteristica acestor factori: arsur cu flacra; arsur cu aburi umezi sau uscai; arsur cu ulei fierbinte; arsur cu bitum topit; arsur de contact cu metale incandescenteArsurile chimice sunt provocate de aciunea substanelor chimice: baze; acizi.Combustiile actinice pot fi provocate de radiaia infraroie, ultraviolet sau cu iradiaie . 3. Clasificarea arsurilor dup localizare:a. Arsuri ale regiunilor funcional active (extremitile);b. Arsuri ale regiunilor funcional neactive (trunchiul);c. Ale feei;d. Regiunii proase ale capului;e. Ale cilor respiratorii;f. Perineului. Clasificarea arsurilor dup profunzime dup 4 grade:Gradul I afectarea la nivelul epidermisului, i se manifest prin hiperemie i edem al pielei;Gradul II se afecteaz tot stratul epidermei cu formarea bulelor pline de lichid transparent;Gradul III necroza dermei:Gradul IIIA necroz al epiteliului i al straturilor superficiale ale dermei cu pstrarea integritii funcionale ale stratului bazal al dermei;Gradul IIIB necroz al ntregului strat al dermei inclusiv i a stratului bazal, mpreun cu foliculii piloi glandele sudoripare i sebacee cu trecere la stratul adipos;Gradul IV necroz al ntregului strat dermal i a esuturilor mai adnc situate (esut adipos, muscular, osos).

Arsurile de gradul I, II i IIIA sunt considerate ca arsuri superficiale, iar IIIB i IV ca arsuri profunde. Clasificarea arsurilor conform AsociaieiAmericane al Combustiologilor:

Gradul I (arsuri superficiale) afecteaz numai epidermisul;Gradul II (partial-thickness) afecteaz epidermisul i parial derma;Gradul III (full-thickness) afecteaz epidermisul, n ntregime derma i esuturile subcutanate.

39.Metodele de determinare a suprafetei combustiei.Este important de apreciat i suprafaa afectat a corpului exprimat n procente. Suprafaa corpului omenesc adult variaz ntre 15000cm i 21000cm. Au fost propuse multiple metode de determinare al suprafeei afectate:Metoda lui Wells propus n 1951. Aceast metod este cunoscut i ca regula cifrei 9 i const n faptul c corpul unui adult este divizat n regiuni ce corespund a 9% din suprafaa corpului:Cap i gt 9%;Membrele superioare a cte 9% - (n total 18%);Partea anterioar a trunchiului (piept i abdomen) a cte 9% - (n total 18%);Partea posterioar a trunchiului (spate i lomb) a cte 9% - (n total 18%);Membrele inferioare a cte 18% - (n total 36%);Perineu 1%. n total alctuesc 100%. La copii aceast metod nu este aplicabil din cauza proporionalitii diferite ale prilor corpului.

Metoda lui Glumov propus din 1953, care se mai numete metoda palmei. Ea const n faptul c suprafaa palmei accidentatului corespunde la un % din suprafaa total a corpului.

Metoda Postnicov propus n 1949 const n aplicarea pe pala combustional al unei pelicule de celofan i pe ea se contureaz hotarele arsurii. Pelicula dat se aplic pe o suprafa gradat de ptrate cu suprafaa deja tiut, dup care se determin i suprafaa afectat, iar n raport cu suprafaa corpului se determin procentul de suprafa afectat.Metoda de tabele-ablon Lund-Brower const n calcularea suprafeelor de arsur conform tblielor speciale pentru arsuri deja stabilite cu procentajul al diferitor regiuni ale corpului. (tabele separate pentru adult i copii).

40.Boala arsilor.Definitie.PerioadeleBOALA COMBUSTIONAL - este o totalitate de reacii generale ale organismului i dereglarea funciei organelor interne ca rspuns la trauma termic. Boala arilor se dezvolt n cazul cnd: suprafaa afectat este mai mult de 15-25% de arsuri superficiale; sau mai mult de 10% de arsuri profunde; sau n cazul arsurilor cilor respiratorii indiferent de arsurile externe.Perioadele bolii combustionale:I - perioada ocului combustional: (dureaz pn la 3 zile) i este determinate de:- aferentaie dureroas excesiv;- plasmoragie;- dereglarea funciei rinichilor.Tabloul clinic al ocului combustional este destul de tipic: accidentatul sufer dureri puternice n locurile arsurilor, este excitat dar foarte repede devine inhibat i adinamic. Progresiv se micoreaz TA, se accelereaz pulsul, se micoreaz temperatura. n cazurile grave se deregleaz respiraia, se dezvolt hipoxia organelor i a esuturilor, se stabilete acidoza, hemoconcentraie, micro- i macrohematurie, oligurie. Deosebim trei grade al ocului combustiona n raport cu dereglrile sus enumerate: oc de gr.I se instaleaz la arsuri de 15-20% din suprafaa corpului; oc gr.II n 20-60% de arsuri; oc gr.III n cazul cnd suprafaa este mai mare de 60%. II perioada toxemiei combustionale (dureaz pn la 10-15 zile) este determonat de absorbia din plaga combustional al toxinelor (oligopeptidele toxice, glucoproteizilor cu specifitate antigenic;III perioada de septicotoxemie combustional (dureaz 2 - 3 sptmni). Aceast perioad este determinat de: Hipoproteinemia declanat; Inhibarea-epuizarea activitii sistemului imun; Alipirea infeciei i dereglrile provocate de procesul inflamator infecios; Absorbia toxinelor bacteriene. IV perioada de reconvaliscen.

41. Boala arsilor. Perioada de toxiemie.Patofiziologia.Clinica.Tratamentul.BOALA COMBUSTIONAL - este o totalitate de reaciigenerale ale organismuluiidereglareafuncieiorganelor interne ca rspuns la trauma termic.( sunt 3 perioade a boliicombustionale: perioadasoculuicombustional(pina la 3 ile) , perioada de toxiemie(10-15 zile), perioada de septicotoxemie(2-3 sapt)perioadatoxemieicombustionale - dureazpn la 10-15 zile. Este determinat de absorbia din plagacombustional al toxinelor (oligopeptideletoxice, glucoproteizilor cu specifitateantigenic);provoacaciunitoxiceasupraorganelor interne cu dereglareafuncieilor, (se caracterizeaaprinhipertermie de 40 grade, paliditate, hipotonie).Fiziopatologicboalaarsuluiparcurgedouetape:oculhipovolemic al arilorisindromulinflamatoracutsistemic (SIRS)OCUL HIPOVOLEMIC AL ARILOR-esteunochipovolemiciestedeclanatimediatdupaciuneaagentuluivulnerant (termicsauchimic). Caueleprincipaleceduc la instalareasocului hypovolemic sunt: edemul local, la nivelulplgiiarse, edemulperilezional, la nivelulesuturilornearseitransportulmasiv de apisodiuctrecompartimentulintracellular.SINDROMUL DE RSPUNS INFLAMATOR SISTEMIC (SIRS)esterezultatulactivitiisistemice al citokineloreliberatemasivncirculaie de la nivelulleziunii. Tablou clinic: dureriputernice in locurilearsurilor, progresiv se micsoreaza TA, se accelereazapulsul, se micsoreaza temperature. In cazuri grave se deregleazarespiratia, se dezvolta hypoxia organelor.Tratament: 1. MASURI DE PRIM AJUTOR2. TRATAMENT GENERAL3. CHIRURGIA ARSULUI1. Acordareaprimuluiajutor:stopareaactiuniiagentuluitermicasupratesuturilor ,racirealoculuitimp de 10-15 minute, aplicareapansamentului aseptic, analgeziesiinitiereatratamentuluiantisoc.2. TRATAMENTUL LOCAL:spalarea cu apasisapun, aseptizarea cu alcool, incizii de decompresiune, pansamentsteril.3.TRATAMENT GENERAL:1.reechilibrareahidroelectrolitica2.reechilibrareahematologica3. normalizareapresiunii colloid-osmotice4.tratamentultulburarilorenale5. reanimarea respiratory6.profulaxiatrombozelor7.prevenireainfectiilor

42. Complicatiilearsurilor. Complicatiigenerale: Pulmonare- edemulpulmonaracut, pneumonii, insuficienta respiratory acutaCardiovasculare- tahicardie, aritmii, infarctemiocardice, tromboze, emboliDigestive-varsaturi, colesticite acute, pancreatiteRenale- insuficientarenalaacutaComplicatii locale:CicatricesisechelefunctionaleInfectiaplagiiarseDistrugeri de organe( ureche, nas, buze, degete)43. tratamentul local in combustii. Toaletacitmairapida sic it maicompletposibil a tegumentelorsi a plagilorarse cu apasisapun.Ulterior tratamentul se face prinmetodainchisa (pansament) simetodadeschisa (expunerea la aer) saucombinatasau operative.Metodainchisa de tratamentpesuprafataarsurii se aplicapansamente, cu antibiotic ceblocheazaevolutiainfectiei.Metodadeschisa-dupaprelucrareaprimara a suprafeteiarsebolnavulesteculcat in patulasternut cu cearsafsterilsi se acopera cu o carcasa tot din cearsafuri sterile. Cu ajutorulbecurilorelectrice se mentine temperature de 23-25 grade.Supraftaarsurii se usucasi se acopera cu crusta, sub care isi are locvindecarea.44. Primulajutor in combustiitermice, chimicePrimulajutor la arsurichimice:-spalareaimediata cu apatimp de 30 min a zoneiafectate-aplicareacompreselor in functie de substantachimica care a generatarsura:Comprese cu sol NaHCO3 pentruarsuri cu aciziComprese cu sol de acid acetic pentruarsurile cu substante alkaline. Acordareaprimuluiajutor: stopareaactiuniiagentuluitermicasupratesuturilor ,racirealoculuitimp de 10-15 minute, aplicareapansamentului aseptic, analgeziesiinitiereatratamentuluiantisoc.

45. Degeraturile. Definitie.Clasificarea.Tabloul clinic.TratamentDegeratura se numesteleziuneatesuturilorprinexpunereaindelungata la temparaturascazuta.Clasificarea:Exista 4 grupe de degeraturi:Gradul 1: se caracterizeazaprinlezareapielii sub forma de tulburaricirculatoriireversibile. Pielea de culoarealbastrainchisasaupurpurie-rosie.Necroza nu apare.Uneori se observadescuamareaneinsemnataaepidermului.Gradul 2: formareaflictenelor in urmanecrozeistraturilorsuperficiale ale pieliipina la stratulmalpighian. Vindecareaestefaragranulatiisicicatrice.Gradul 3: necrozapielii in intregime. Vindecareaprinformarea de granulatiisicicatrice.Gradul 4: necrozatesuturilormoisiaoaselor. Procesul de vindecare se prelungestepina la un an, formareacicatricelorvastesi a bonturilor de amputatie.Tabloul clinic: depinde de profunzimealezariisi de complicatiileposibile. In evolutiadegeraturilorexistaperioadeprereactivesi reactive.Perioadaprereactiva.Manifestariclinicemodeste, farasenzatiisubiectivepronuntate. Se poateconstata o racireaccentuate,paloareategumentelor.Perioadareactiva: incepedupaincalzireatesuturiloringhetate. In degeraturi de gradul 1 apare: durere vie, edemmoderat, cianozapielii care se mentin 4-6 zilesiapoidispar. La gradul 2: se maiobservasuplimentarformareaflictenelor din epidermal desprins, edempronuntat. Gradul 3-4 se caracterizeazaprintromumificaretreptata, uscareatesuturilor, culoareaalbastra-inchisa.

Tratament:Tratamentul in perioadaprereactiva-consta in acordareaprimuluiajutor. Victim estetransferata intro camera calda. Membrele se incalesctimp de 40 min in baie, ridicindtreptat temperature apei de la 20 pina la 40 grade. Se aplicaunmasajmembrelor de la perifieriesprecentru. Concomitent cu masurile locale se iauinfaptuiesksicele de ordingeneral:invelire, termofoare, ceaifierbinte, preparatecardiotonice. Tratamentul in perioadareactiva:;adegeraturi de gradul 1 bolnavulestedus intro incapere la 18-20 grade, suprafatadegerata se prelucreaza cu alcool, si se acopera kun pansament aseptic. Daca hyperemia siedemul se micsoreaza lent se aplicaprocedurilefizioterapeutice.La degeraturi de gradul 2: pielea se prelucreaza cu alcool, se deschidflictenele, si se indeparteaza epidermal desprins, dupaaceea se aplicaunpansament cu alcoolpe 6-10 zile. Se aplica procedure fizioterapeuticeprecumsimiscari in articulatii.La degeraturi de gradul 3: se indeparteazatesuturilenecrotizatepentru a prevenievolutiagangreneiumedesiinfectiei. Dupaaparitialiniei de demarcatie in a 8-14 I se inlaturatesuturilenecrozatesau se diseacapentruuscareacitmairapida. Dupaoperatie se efectueazametodadeschisa de tratament.Tratamentulbolnavilor cu degeraturi de gradul 4 nu se deosebeste in principiu de cel a bolnavilor de gradul 3. In afara de necrotomiesinecrectomie cu inlaturareaoaselorgangrenateuneoriestenecesaraamputatiasegmentelordegerate ale membrului.

46. electrocutarea. Tabloul clinic.Complicatii.Cauzaelectrocutariipoate fi provocata de curentul electric sau a curentuluiatmosferic trasnetul.Periculosipentruviatasuntconsideraticurentii alternative de 120 V simaimult, cu toate ca suntdescriescazurimortale cu o tensiunemultmai mica (65 V). cauzamortii in urmatraumeielectriceeste:1. paraliziaprimara a cordului2. paraliziaprimara a respiratiei3. paraliziaconcomitenta a corduluisirespiratiei4.paraliziacreieruluiTabloul clinic:manifestarileclinicedeind de graviditatealeziunilor. Simptomelegenerale de bazasunt determinate de modificarile din parteasistemuluinervos central, cardio-vascular, si respirator.Bolnaviiacuzadureri de cap, slabiciune,slabireamemoriei, auzului, vederii, mirosului. Se constatahiperexcitabilitate, sentiment de frica. La examinareaneurologica se depisteazadisparitiareflexelornormalesauaparitiacelorpatalogice. Pulsulesterar, tensionat,zgomote cardiac surde, aritmie.

47. eletrocutarea. Primulajutor.Primulajutor in cazuri de leziunigrave cumanifestari de moarteaparentatrebuieacordata la loculaccidentariisi in timpultransportarii. In lipsarespiratieisiactivitatii cardiac acordareaprimuluiajutorincepe cu respiratiaartificiala a plaminilorsimasajulcordului.Concomitet se iaumasuri contra socului (introducereaintravenoasa a cardioonicelor, hemotransfuziiintravenoasesiintraarteriale). In leiuni locale se aplicapansamente.Tratamentul local a leziunilor se reduce la complexul de masurifolosite la tratamentularsurilor( racirealoculuitimp de 10-15 min, aplicareapansamentului aseptic, analgeziesitratamenantisoc).Tehnicamasajului cardiac- se aplica transversal podulpalmeiuneiadintremaini (de obiceistanga) pe 1/3 inferioara a sternului, iarcealaltapalma se suprapune perpendicular pe prima. Cu celedouamainisuprapusesi cu brateleintinse, ajutandu-se de greutateacorpului, salvatorulexercitapresiuniritmiceasuprasternului.Fiecarecompresiuneva fi bruscasiscurta (aproximativ o secunda) sivaexercita o presiuneverticala a sternuluisprecoloanavertebrala, in asafel ca sternulsa fie infundat cu aproximativ 5-6 cm. Se apasanumai cu podulpalmei, degetelefiindridicatepentru a se evitacomprimareacoastelor. Dupafiecarecompresiunesternulestelasatsarevina in pozitieinitiala, farasa se ridicemainile de pesternulvictimei.

48.plagile. Definitia.Clasificarea.Plagilaestenumitaorisicetraumatizaremechanica a organismuluiasociata cu dereglareaintegritatiiinvelisuluitesuturilor-al tegumentelorsaumucozitatilor.Clasificarea:Dupaapaitialor se claseaza in:*chirurgicale-cu scop de tratamentsau diagnostic*ocazionale-pot provocarau, pina la moarteIn dependeta de caracterullezariitesuturilor:*taiata *prinintepare *contuzionata *lacerate *toccata *muscata * mixta *prinarma de focDupagradul de infectare:*Aseptice*Recent infectate*PurulenteIn dependent de atasarea plagilor fata de cavitatile organismului:*penetrate Cu lezarea viscerelorFara lezarea viscerelor*nepenetratnte

49. Patofiziologia si morfologia ( evolutia) plagilor, fazele. Caracteristica.Proces de plag este o totalitate de dereglri consecutive ce apar n plag i reaciile declanate ale ntregului organism.Evoluia procesul de plag se poate deviza n:1. reacia general a organismului;2. reacia local sau regenerarea plgii.Exist mai multe clasificri al fazelor procesului de plag. Conform lui Rufanov procesul de plag este divizat n dou faze: faza de hidrataie; faza de dehidrataie.Girgolav marca trei perioade de regenerare a plgii:I. perioada de pregtire;II. perioada de regenerare;III. perioada de cicatrizare.La momentul actual, mai aproape de a nelege procesul de plag, este clasificarea propus de ctre M.I.Cuzin (1977): faza de inflamaie (1-5 zile); faza dereglrilor vasculare; faza curirii plgii de mase necrotice; faza de regenerare (6-14 zile); faza de formare i reorganizare al cicatricei (de la a 15 zi).Faza de inflamaieCuprinde :I . faza dereglrilor vasculare Dereglarea integritii vaselor de snge i de limf cu dereglarea fluxului sanguin i limfatic contribuie la:1.Spasmul vascular de scurt durat cu dilatare stabil i dereglarea permeabilitii peretelui2.extravazarea lichidului;3.mrirea densitii sngelui;4.adghezia i agregarea trombocitelor;5.trombarea capilarelor i a venulelor;6.micorarea perfuziei => alterarea oxigenrii tisulare n jurul plgii;7.se instaleaz acidoza tisular; 8.se deregleaz metabolismul glucidic i proteic 9.se mrete presiunea osmotic n esuturi => reinerea apei declanarea edemului tisular (hidrataia esuturilor).II. Faza curirii plgii de mase necroticen aceast faz importana esenial este pe seama elementelor figurate ale sngelui i a fermenilor. Deja n primele 24 de ore n plag apar leucocitele, iar la a 2-3 zi limfocitele i macrofagii. Neutrofilele sunt responsabili de: fagocitarea microorganismelor, maselor necrotice;proteoliza extracelular; liza esutului devitalizat; eliberarea mediatorilor inflamaiei.Macrofagii sunt responsabili de:eliberarea fermenilor proteolitici; fagocitarea maselor necrotice parial distruse de neutrofile;fagocitarea neutrofilelor alterate;fagocitarea productelor dezintegrate bacteriene; participarea n reaciile de rspuns imun. Limfocitele contribuie la producerea rspunsului imun. ntr-o evoluie a procesului de plag fr complicaii la a 5-6 zi majoritatea reaciilor inflamatorii deminuiaz i survine urmtoarea faz.Faza de regeneraren plag are loc dou procese:-formarea colagenului;-creterea intensiv al vaselor de snge i limfatice.n plag are loc deminuarea numrului de neutrofile i migrarea de fibroblati. Fibroblatii sunt responsabili de: sinteza esutului conjuctiv; producerea fibrelor elastice de colagen; sinteza citokinelor; posed receptori IL-2 factorului de baza de cretere al fibroblatilor i factorului de cretere trombocitar.Acestei faze este caracteristic:-micorarea acidozei tisulare;-mrirea ionilor de Ca;-micorarea ionilor de K;-deminuarea inflamaiei;-micorarea eliminrilor din plag;-dispariia edemului tisular.Faza de formare i reorganizare a cicatricein aceast faz are loc:-deminuarea activitii sintetice al fibroblatilor;-formarea reelei de fibre elastice i conexiunilor ntre fibrele de colagen.Factorii ce contribuie la regenerarea plgii: vrsta bolnavului; starea nutriiei i masa ponderal a bolnavului; prezena infeciei secundare; starea hemodinamicii n aria plgii i n ntreg organismul; prezena dereglrilor dismetabolice i hidrosaline; statusul imun; prezena afeciunilor cronice; administrarea de antiinflamatorii.

50. Tipuri de regenerare a plagii. Cicatrizarea primara a plagii.Regenerarea plagii- procesul de reparaie (restabilire) al esutului traumatizat cu restabilirea complet al integritii i trinicii. Procesul de regenerare a plgii are loc n trei etape:1. etapa de formarea de ctre fibroblati al colagenei;2. etapa de epitelizare a plgii;3. etapa de organizare (retracie) tisular.Etapa de formare a colagenei se datorete fibroblatilor activizai de macrofagi. Colagenul asigur lichidarea defectului tisular i tria cicatricei formate. Epitelizarea plgii are loc de la periferie spre centru i ea servete barier pentru microorganisme. Migrarea epitelizaiei de la periferie spre centru poate asigura acoperirea complet a plgii numai n cazul prezenei a plgilor de dimensiuni mici. n plgi mari este necesar de efectuat plastie cutanat.Tipurile de regenerare al plgilor: regenerare primar a plgii (sanatio per primam intentionem); regenerare secundar a plgii (sanatio per secundam intentionem); regenerare sub crust.Regenerarea primar a plgii are loc n cazul urmtoarelor condiii: lipsa infeciei n plag; diastaza marginilor plgii minimal; lipsa hematoamelor i a corpurilor strine n plag; lipsa maselor necrotice n plag; starea general a bolnavului relativ satisfctoare (lipsa factorilor generali nefavorabili).

Regenerarea plgii prin intenie primare are loc n cazul plgilor neinfectate, cu diastaz a marginilor mic cu faza de inflamaie minimal i fr proces supurativ i fr formarea esutului granulat.

51. Tipuri de regenerare a plagii . Cicatrizarea secundara si tertiara a plagii.Regenerarea secundar plgii evolueaz prin supuraie, cu formarea esutului granulat. Condiiile de regenerare secundar a plgii: poluare microbian a plgii; defect esenial al marginilor plgii; prezena n plag a corpurilor strine i a hematoamelor; prezena esutului necrotic; starea general a organismului nefavorabil.

Particularitile primei faze ale procesului de plag n regenerarea secundar a plgii: inflamaia este cu mult mai pronunat; fagocitoz i liz microbian mai excesiv; concentraie de toxine majorat; alterri de hemocirculaie mult mai pronunate; invazie microbian tisular perifocal; formarea valului leucocitar; demarcaie, lizis, secvestraie i rejet (detaare) a esutului necrotizat; sindrom intoxicaional general;

Faza a doua a procesului de plag ntr-o regenerare prin intenie secundar este caracterizat prin formarea esutului granulant - un esut conjuctiv special ce se formeaz n regenerare secundar a plgii, care contribuie la acoperirea rapid a defectului. n norm, fr traumatizare, acest esut nu exist.Un rol deosebit n formarea esutului granulant l au vasele sanguine. Capilarele noi formate sub aciunea presiunii sngelui capt o direcie din adnc spre suprafa. Dar negsind peretele vasului contrapus, efectueaz o cotire abrupt ntorcnduse napoi n adncul peretelui plgii. n aa fel se formeaz nite anse de capilare. Din aceste anse de capilare are loc migrarea elementelor figurate cu formarea fibroblatilor genernd producia esutului conjuctiv. n asemenea fel plaga se umple cu granule mici de esut conjuctiv, n baza cruia stau ansele de capilare.

Importana esutului granulant:1. completarea defectului de plag;2. protecia plgii de penetrare microbian i de corpi strini;3. sechestrarea i detaarea esutului necrotizat;ntr-o evoluie normal al procesului de plag formarea granulaiei are loc paralel cu epitelizarea. Epitelizarea plgii are loc prin migrarea celulelor epiteliale pe esutul granulant de la marginile plgii. Cicatrizarea sub crustCrusta se formeaz n plgile mici, superficiale, cnd are loc coagularea sngelui, limfei i lichidului tisular revrsat pe plag care se usuc i se formeaz aceast coji. Crusta format ndeplinete funcia unui pansament biologic. Regenerarea are loc sub crust cu epitelizare i ulterior detaarea crustei sinestttor.

52. Semne generale si locale in plagi. Particularitatile plagii prin taiere.Tabloul clinic al plagilor se compune din simptome locale si generale. Simptomele locale: - durerea,- hemoragia, - dehiscenta .Dolaritatea -apare ca rezultat al aciunii traumatice directe al receptorilor nervoi i ca rezultat al compresiei cu edemul ce se declaneaz. Intensivitatea sindromului dolor n plag depinde de urmtoarele momente: Localizarea plgii. Sunt destul de dureroase plgile localizate n regiuni cu o reea de receptori nervoi de durere (periostul, peritoneul parietal, pleura). Mai puin contribuie la sindromul dolor plgile cu localizare n esutul adipos, muchi, fascii; Traumatizarea trunchilor nervoi magistrali; Caracteristica armei traumatizante i a rapiditii producerii plgii. Cu ct mai ascuit este arma cu att mai puin receptori nervoi sunt afectai, i respectiv mai puin sunt durerile. Cu ct mai rapid s-a produs plaga cu att mai puine dureri. Starea neuro-psihic a bolnavului. Sindromul dolor este mai puin pronunat cnd bolnavii se afl ntr-o stare de afect, oc, ebrietate alcoolic sau narcotic.Hemoragia este un semn obligatoriu al plgii, deoarece plaga oriicrui esut se asociaz cu lezarea integritii vasului. Pronunarea hemoragiei poate fi diferit: de la nensemnat capilar, pn la profuz arterial. Intensivitatea hemoragiei este determinat de urmtoarele: Prezena traumrii vaselor magistrale artere, vene; Localizarea plgii. Mai pronunate sunt hemoragiile localizate la cap, gt, mini acolo unde hemocirculaia este bine dezvoltat; Caracteristica armei traumatizante: cu ct ea este mai ascuit cu att hemoragia este mai mare. n plgi contuzionate i angrenate hemoragia este minimal; Starea hemodinamicii locale i sistemice. La o hipotonie sau a compresie al vasului magistral hemoragia este mai puin pronunat; Starea sistemei de coagulare. La dereglarea ei (hemofilie) traumarea chiar i a unui vas mic va fi o hemoragie masiv.Dehiscena marginilor plgii - este determinat de constricia fibrelor elastice ale dermei i direcia plgii n raport cu direcia liniilor elastice Langher.

Semnele generale:-anemia acuta infectia-soculPlaga tiat este produs de un obiect ascuit (cuit, lam, sticl). Sub aciunea acestor obiecte esuturile sunt traumatizate pe o suprafa ngust, iar esuturile din jur sunt traumatizate nesemnificativ. n aceste plgi sindromul dolor este pronunat moderat. Plgile tiate sunt periculoase prin pericolul lezrii trunchilor nervoi, vasculari i a organelor cavitare. n lipsa acestor lezri plgile tiate se vindec adese fr complicaii, adesea prin intenie primar.

53. Semnele locale ale plagii contuzionale.Plaga contuzionat esteprovocatde aciunea unui obiect bont (piatr, pumn) sub un unghi drept asupra esuturilor. n jurul plgii apare o zon larg de lezare a esuturilor cu hemoimbibiie i dereglare a viabilitii tisulare necroz. n plgile contuzionate sindromul dolor este bine dezvoltat (vast zon de afectare), hemoragie extern lipsete (pereii vasculari sunt afectai pe o suprafa larg i rapid se trombeaz). Din cauza zonei largi de traumatizare i a necrozei plaga contuzionat are tendin de vindecare prin intenie secundar.

54. Semnele locale a plagii prin muscatura, pericolul lor.Plagile prin muscatura se caracterizeaza nu atit prin leziuni profunde si imense, cit prin infectarea grava cu microbi virulenti din cavitatea bucala a omului sau animalului. Evolutia acestor plagi se complica prin dezvoltarea infectiei acute. Plagile prin muscatura pot fi cintaminate cu virusul rabiei.Muscaturi de animaleveninoase:prezintapericolulefectelorsistemice aleveninului(neurotoxice, hemotoxice); prognosticuldepinde de: virstavictimei (un copilestemultmaivulnarabildecat un adult, veninuldistribuindu-se in toata masa organismului), loculmuscaturii (cele la cap, gat sitrunchisunt de 2-3 orimaipericuloase) sistatusul biologic al victimei (suntmaivulnerabilibolnavii cuhemofilie, sub tratamentanticoagulant, varstnicii, etc.)

55. Semnele locale a plagii prin arma de foc. Caracteristica zonele plagii prin arma de foc.Deosebirea principal al plgii prin arm de foc este vitez mare al obiectului traumatizant (glon, ghilea, alice). ntr-o plag prin arm de foc, dac glontele rmne n esuturi, energia glontelui totalmente se transmite esuturilor prin lezarea lor. Dac glontele trece prin esuturi i prelungete zborul, atunci energia cedat esuturilor este mai mica, fiind folosit la distrugerea esuturilor. Dar dac glontele pierde stabilitatea i ncepe a se rostogoli prin esuturi energia cedat esuturilor este maxim, i lezarea de asemenea este maxim.La ptrunderea glontelui n esuturi se creeaz o zon de presiune nalt, n care se comprim esuturile, ce se rspndete lateral sub form de und de lovire. Apare fenomenul lovirii laterale ce contribuie la formarea cavitii pulsative, esuturile comprimnduse, detanduse i reciproc deplasnduse unul fa de altul. Astfel avem trei zone de distrugere : I zon canalul plgii. n unele cazuri conine glontele, corpi strini, buci de esuturi necrotizate, snge, microbi; II zon zona de necroz primar, cauzat de aciunea energiei cinetice transmise de la glon. Conine esuturi devitalizate mbibate cu snge; III zon zona de comoie molecular sau necroz secundar. Este alctuit de esuturi cu metabolism dereglat i elemente celulare distruse. Cauza nemijlocit al acestor modificri este microtrombozele aprute ca rezultat al dereglrilor intercelulare n urma micrilor ondulatorii al esuturilor. Plgile prin arm de foc ntotdeauna sunt considerat infectate din cauza prezenei unei zone de necroz rspndit, i prezenei infeciei n canalul plgii aprut n urma glontelui ca rezultat al cavitii pulsative i presiunii negative n urma glontelui, care atrage esuturi de hain i murdrie din exterior. Toate acestea contribuie la dezvoltarea infeciei anaerobe. Plaga prin arm de foc dup caracterul canalului poate fi:1. Transfixiant este prezent i poarta de intrare i ieire al glontelui;1. oarb este prezent numai poarta de intrare;1. tangenial canalul plgii trece prin esuturile superficiale, fr ptrunderea n caviti interne ale organismului.

56. Complicatiile plagii.La complicaiile precoce al plgilor, care pot pune n pericol viaa pacientului se refer: hemoragia; dezvoltarea ocului traumatic; supurarea (infectarea) plagii; eventratia (dehiscenta marginilor plagii); traumatizarea organelor de importan vital.Intensitatea hemoragiei depinde de tipul de vas lezat. Hemoragiile masive determinate de lezarea vaselor mari pot duce la oc hemoragic. Din aceste considerente e important de stopat hemoragia prin aplicarea garoului n caz de lezare a arterei, iar n cazul lezrii venei de instalat


Top Related