Download - RADACINA modific..PPT
Cursul 4 Cursul 4 Rădăcina (Rădăcina (RadixRadix))
4.1. Morfologia rădăcinii
4.2. Zonele rădăcinii
4.3. Structura primară a rădăcinii
3.4. Structura secundară a rădăcinii
4.1. Morfologia rădăcinii
Funcţiile rădăcinii:
- absorbţia apei şi sărurilor
- fixarea plantei de substrat
- depozitarea de substanţe de rezervă, înmulţirea pe cale vegetativă, sintetizarea anumitor hormoni (citochinina) sau alcaloizi (nicotina, ...), ...
Rădăcinile adaptate şi pentru îndeplinirea altor funcţii decât cele tipice se numesc rădăcini metamorfozate.
După origine:
- rădăcini embrionare
- rădăcini adventive
Pe rizomi, bulbi, alte tulpini subterane se găsesc rădăcini adventive
Rădăcinile care se dezvoltă din rădăciniţa embrionului se numesc
rădăcini embrionare
Rădăcinile care se formează pe butaşi sunt de natură adventivă
Toate rădăcinile unei plante alcătuiesc sistemul radicular
Sistem radicular:- pivotant (fasole, floarea soarelui, ...),- rămuros (la arbori şi arbuşti),- fasciculat (= firos, la ierburi, plantele cu bulbi, ...)
Tipuri de rădăcini metamorfozate:
- tuberizate (= hipertrofiate)
- simbiotrofe
- cu muguri (= drajonante)
- aeriene proptitoare (= “ancore”)
- supraterane fixatoare şi agăţătoare
- cu pneumatofori
- contractile
- fotosintetizatoare
Rădăcini pivotante tuberizate
Orchidaceele au rădăcini tuberizate
Exemplu de rădăcini simbiotrofe: rădăcinile cu nodozităţi de la
leguminoase
Multe dintre ciupercile de pădure sunt simbionţi ai arborilor
Rădăcini aeriene proptitoare la mangrove
Rădăcini proptitoare la Ficus religiosa
Rădăcini cu pneumatofori la chiparosul de baltă
Exemplu de rădăcini contractile: rădăcinile adventive de la şofran
4.2. Zonele rădăcinii
- scufie (piloriza)- zona neteda- zona pilifera- zona aspra
Secţiune longitudinală prin rădăcina de grâu:
celulele iniţialecentrul quiescent piloriza
4.3. Structura primară a rădăcinii
La toate plantele superioare tinere.
Se menţine toată viaţa la monocotiledonate şi dicotilele ierboase anuale.
Constă din trei mari zone anatomice:
- rizoderma
- scoarţa (= cortexul)
- exoderma (formează cutisul)
- mezoderma
endoderma
- cilindrul central (= stelul)
Rizoderma cu perii radiculari absorbanţi
Perii absorbanţi se diferenţiază continuu din zona netedă
Structura primară a rădăcinii
Endoderma este bariera fiziologică care controlează absorbţia apei
Endoderma cu celule de pasaj
Ramificaţiile rădăcinii (radicelele) pornesc din periciclu
4.4. Structura secundară a rădăcinii
Apare prin modificarea structurii primare la gimnosperme şi dicotiledonate (îndeosebi perene).
Generată prin activitatea celor două meristeme laterale secundare:
- cambiul (= zona generatoare libero-lemnoasă), în cilindrul central
- felogenul (= zona generatoare subero-felodermică), în scoarţă
Structura secundară a rădăcinii la
morcov, ridiche şi sfeclă.
Structura secundară a rădăcinii la viţa de vie
Rădăcină de tei cu structură secundară