3
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Proiect
PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA
LEGE
pentru aprobarea Programului național în domeniul concurenței și
ajutorului de stat pentru anii 2017-2020
În vederea dezvoltării unui mediu concurențial loial, a sporirii
competitivității Republicii Moldova, a creșterii bunăstării consumatorilor și a
implementării angajamentelor prevăzute în Acordul de Asociere între Republica
Moldova și Uniunea Europeană în materie de concurență și ajutor de stat,
Parlamentul adoptă prezenta lege ordinară.
Art. 1. – Se aprobă Programul național în domeniul concurenței și
ajutorului de stat pentru anii 2017-2020, prezentat în anexa care este parte
integrantă a prezentei legi.
Art. 2. – Autorităţile publice centrale de specialitate, autoritățile
administrației publice locale, autoritățile cu funcții de reglementare și control, în
limitele competenţelor lor:
a) vor asigura realizarea prevederilor Programului nominalizat;
b) vor prezenta Consiliul Concurenței anual, pînă la data de 15 ianuarie,
informații cu privire la executarea prevederilor Programului nominalizat pentru
anul precedent.
Art. 3. – Consiliul Concurenței va monitoriza și va prezenta anual
Parlamentului, odată cu raportul anual de activitate, informații privind
implementarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de
stat.
Președintele Parlamentului
4
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Anexă
Programul naţional în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat
pentru anii 2017-2020
Introducere
1. Republica Moldova, odată cu proclamarea Independenţei la 27 august
1991, a trecut la implementarea unui model economic nou bazat pe mecanismul
cererii şi ofertei, proprietatea privată, libertatea şi iniţiativa întreprinzătorului,
competiţia între agenţii economici. În Constituția Republicii Moldova (art. 9,
alin. (3)) se specifică faptul că piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa
loială sînt factorii de bază ai economiei, iar art. 126 alin. (2) lit. b) evidențiază că
libertatea comerţului şi activității de întreprinzător, asigurarea protecţiei
concurenţei loiale şi crearea unui cadru favorabil necesar valorificării tuturor
factorilor de producţie, este asigurată de stat.
2. Este de menționat că reformele și modificările de sistem, preconizate
la începutul anilor `90 ai secolului XX au continuat relativ lent, deoarece
armonizarea principiilor economiei de piață, așa cum au fost acestea
implementate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, nu s-au realizat
cu rapiditate.
3. Printr-o serie de inițiative politice, Republica Moldova a aderat la mai
multe acorduri internaționale și a adoptat o serie de legi, acte normative care au
avut ca scop accelerarea procesului de transformare a sistemului economic într-o
economie de piață funcțională. Aici se poate de menționa, în special, Legea nr.
166 din 11 iulie 2012 pentru aprobarea Strategiei Naţionale de dezvoltare
„Moldova 2020”, Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea
Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale
acestora, ratificat de Parlamentul Republicii Moldova prin Legea nr. 112 din 2
iulie 2014. Astfel, Strategia Moldova 2020, prin prioritatea nr. 4 prezintă, în
mod expres, măsurile ce au ca scop îmbunătățirea mediului de afaceri,
promovarea politicii concurențiale, simplificînd cadrul de reglementare și modul
de aplicare a tehnologiei informației la nivelul serviciilor publice. În același
timp, principalele obiective ale Acordului de Asociere, așa cum sînt acestea
prezentate în art. 1 al Acordului de Asociere, se axează pe integrarea politică și
economică la nivelul părților, pe îmbunătățirea dialogului politic, pe consolidarea
democrației și a altor valori de natură economică, legală și socială.
4. Programul național în domeniul concurenței și al ajutorului de stat este
elaborat în vederea implementării prevederilor din Strategia Moldova 2020 cu
privire la concurență, pentru o aplicare mai coerentă a Legii concurenței nr. 183
din 11 iulie 2012, Legii nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, în
conformitate cu prevederile capitolului 10 „Concurența” din Acordul de
Asociere.
5
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Din punct de vedere economic, elaborarea și implementarea acestui
document decurge din necesitatea deschiderii sectoarelor economice către
concurență, creșterea nivelului de transparență și accesibilitate a piețelor,
utilizarea eficientă a resurselor publice pentru creșterea bunăstării
consumatorilor.
5. Programul prevede o abordare complexă şi strategică a problemelor,
obiectivelor şi acţiunilor ce se impun a fi realizate. Programul abordează
dezvoltarea concurenței, inclusiv controlul asupra ajutorului de stat, în contextul
în care creșterea sau diminuarea nivelului de competitivitate al întreprinderilor
din Republica Moldova reprezintă rezultatul direct al unui sistem concurențial
îmbunătățit, viabil și loial.
Obiectivul general al Programului îl reprezintă dezvoltarea mediului
concurențial loial prin deschiderea sectoarelor economice către concurență și
monitorizarea eficientă a ajutorului de stat. În Program sînt trasate 2 obiective
specifice și un set de acţiuni ce urmează a fi întreprinse pentru realizarea acestor
obiective, rezultatele scontate şi indicatorii de performanţă, procedura de
monitorizare și evaluare.
6. Programul va fi implementat în perioada 2017-2020, fiind racordat,
sub aspect temporal, la perioadele de realizare a celor mai importante documente
de politici strategice ale Republicii Moldova, în primul rînd, Strategia Moldova
2020.
7. Consiliul Concurenței, în baza acumulării informațiilor de la toate
autoritățile publice implicate în realizarea Programului, va elabora și va prezenta
anual Parlamentului informații privind monitorizarea activităților de
implementare a Programului.
I. Identificarea problemelor 8. În Republica Moldova politica de concurență și sistemul
reglementărilor normativ-legale de protecție a concurenței își are originea la
începutul anilor ′90 ai secolului XX, concomitent cu lansarea unor ample
transformări social-economice și schimbării rolului statului în economie. Statul,
în acest context, prin intermediul mecanismelor și instrumentelor de intervenție
publică a purces la diversificarea formelor de proprietate, stimularea activităţii
sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, reducerea barierelor în calea
concurenței, micșorarea intervenției sectorului public în economie, încurajarea
diversificării producției și comerțului, simplificarea și reducerea regimului de
restricții vamale – toate acestea contribuind direct la liberalizarea activității
economice şi deschiderea piețelor pentru concurenţa liberă.
Din acea perioadă și pînă în prezent, politica de concurență, reglementată
și implementată de autoritățile publice, a evoluat continuu, lărgind aria de
abordare, mecanismele și instrumentele de intervenție.
Totuși, chiar dacă au fost înregistrate progrese și realizate reforme
importante, persistă mai multe probleme, care împiedică funcţionarea mediului
concurenţial loial. Pentru a înțelege necesitatea activităților propuse în Program
este important, în primul rînd, să se realizeze o scurtă prezentare a problemelor
6
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
existente în prezent, în contextul concurenței la nivel național, probleme ce
împiedică dezvoltarea economică într-o manieră dinamică și eficientă. Programul
prezintă cadrul de ansamblu al problemelor de ordin concurențial, concentrîndu-
se mai mult pe priorități. Ulterior, fiecare autoritate și instituție responsabilă de
implementarea anumitor acțiuni din Program va identifica problemele proprii
domeniilor de competență, care au legătură cu mediul concurențial și va formula
acțiuni de soluționare a acestor probleme.
Problemele mediului concurențial sînt structurate în 3 grupuri:
1) reglementări excesive și bariere de intrare pe piață;
2) cultura concurenţială redusă;
3) fenomenele anticoncurențiale, care vor fi analizate în continuare.
1) Reglementări excesive și bariere de intrare pe piață
9. Evaluarea reglementărilor și a barierelor anticoncurențiale permite
stabilirea în ce măsură are loc impulsionarea sau stagnarea dezvoltării mediului
concurenţial în sectoarele economice, unde tehnologia şi conjunctura permit
existenţa concurenţei. Această sarcină în statele-membre OCDE este realizată
prin intermediul Sistemului de indicatori de evaluare a reglementării pieţei
produselor. Indicatorul RPP reflectă influența diferitor acte normative şi practici
existente asupra concurenţei, avînd în vedere şi unele caracteristici ale ramurilor
principale ale economiei. Astfel, cu cît reglementările sînt mai cuprinzătoare și
implicația statului în sectoarele economice este mai profundă, cu atît indicatorul
RPP în ţara respectivă are o valoare absolută mai mare. Respectiv, o valoare mai
mică a indicatorului RPP reflectă o intervenţie mai moderată a statutului în
economie şi un nivel mai mare de deschidere a sectoarelor economice către
concurență.
Acest sistem de indicatori este necesar pentru promovarea reformelor
economice structurale în vederea dezvoltării mediului concurenţial. Reformele
de deschidere a pieţelor către concurență sînt strîns legate de impulsionarea
concurenţei pe pieţele de produse şi servicii, avînd un impact deosebit asupra
dinamicii produsului intern brut pe cap de locuitor, precum şi asupra creşterii
productivităţii muncii.
10. Analiza dinamicii indicatorului RPP la nivel internațional a reliefat
faptul că, valoarea medie a acestuia pentru țările OCDE s-a micșorat de la 2,2
puncte în anul 1998 la 1,3 în 2008 (scara fiind de la 6 puncte – economie fără
concurenţă, suprareglementată şi pînă la 0 puncte – economie expusă concurenţei
libere). Țările care au avut politici de liberalizare a pieţelor în anul 1998, au
reușit o creștere mai rapidă a PIB-ului pe cap de locuitor în decada ulterioară.
Estimarea OCDE la nivel internaţional a indicatorului dat indică faptul că, în
condiții comparabile, o reducere a indicatorului respectiv cu 0,5 puncte
generează o rată anuală medie de creștere de 0,3% a PIB-ului pe cap de locuitor.
Evaluarea indicatorului RPP pentru Republica Moldova, în anul 2016, a
stabilit că mărimea acestuia este de 2,48 puncte. Aceasta reflectă că în Republica
Moldova, economia este influenţată de existenţa reglementărilor nejustificate în
7
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
unele sectoare economice şi a barierelor anticoncurenţiale, care au un impact
negativ asupra activității economice.
Această categorie de aspecte legate de concurență cuprinde un domeniu
larg de măsuri de stat de ordin economic, juridic, social, cultural și alte măsuri de
stat care nu se încadrează în aplicarea directă a Legii concurenței și Legii privind
ajutorul de stat. Efectele anticoncurențiale au apărut deoarece Guvernul,
autoritățile administrației publice centrale și locale, autoritățile cu funcții de
reglementare și control, au reglementat aspecte importante pentru stat care nu se
încadrează în aplicarea directă a acestor legi, fie efectele asupra concurenței nu
au fost intenționate, dar au fost considerate efecte secundare inevitabile în
adoptarea regulilor și reglementărilor, fie pur și simplu nu au fost luate în
considerare.
Prezentul Program se concentrează pe acele aspecte ale indicatorului RPP,
care au un efect semnificativ direct sau indirect asupra dezvoltării concurenței,
după cum urmează:
1.1. Politicile de liberalizare a pieței, care sînt împărțite în 2 sub-secțiuni:
a) bariere de intrare pentru întreprinderi pe piețele din interiorul sau din
afara țării;
b) politicile sectoarelor reglementate.
1.2. Dimensiunea sectorului public raportată la economia națională;
1.3. Regulile de achiziții publice;
1.4. Controlul și reglementarea prețului la diferite produse, servicii și
lucrări.
1.1. Politicile de liberalizare a pieței
a) Bariere de intrare pentru întreprinderi pe piețele din interiorul sau din
afara țării
11. Barierele de intrare a întreprinderilor pe piețe se referă la un număr
mare de factori care, luați împreună, reflectă gradul de deschidere a piețelor
pentru intrarea investitorilor sau pentru dinamizarea activităților pe piețele
existente. Cei mai importanți factori sînt:
1) nivelul de acoperire a pieței și de intensitate a concurenței existente
pentru produsele și serviciile din diferite piețe, de care întreprinderile nou-intrate
sînt interesate;
2) dificultăți în înregistrarea întreprinderilor;
3) existența entității publice necesare pentru înregistrarea de noi
întreprinderi;
4) nivelul de concentrare economică a piețelor în urma aplicării legislației
din domeniul concurenței;
5) accesul la resursele financiare din sectorul bancar și nebancar;
6) povara administrativă în angajarea de personal nou (cerințe sociale și
de impozitare);
7) povara de înregistrare pentru ocuparea forței de muncă (străină și
națională);
8
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
8) nivelul de taxe de import și export, procedurilor vamale pentru produse
și servicii;
9) durata de timp pentru obținerea de licențe, autorizații și permise
necesare desfășurării activităților economice;
10) gradul reglementării de stat al prețurilor la diferite produse sau servicii;
11) gradul de deschidere a pieței SIEG-urilor către concurență;
12) nivelul de stabilitate politică și economică generală pentru planificare
economică pe termen lung.
Din perspectiva întreprinderilor, totalitatea acestor factori reflectă
deschiderea unei economii pentru intrarea pe piață a potențialilor investitori, iar
investitorii își planifică activitățile în conformitate cu statutul principalilor factori
de decizie, unde, de exemplu, stabilitatea economică și politică sînt critice.
Avînd în vedere că recuperarea investiției inițiale depinde de cantitatea necesară
de capital inițial pentru lansarea afacerii și de nivelul de preț al produselor și
serviciilor ce urmează a fi oferite și vîndute pe piețe, cerința minimă pentru
întreprinderi este de a-și recupera investiția în cel mult doi ani (în cele mai
precare condiții politice), pe cînd în cadrul unui mediu politic pozitiv, această
durată poate ajunge pînă la 8-10 ani. Dacă acest tip de calcul nu poate fi realizat
de către potențialii investitori, intrarea pe piață nu este considerată utilă de către
comunitatea de afaceri.
Un factor important pentru intrare pe piață este reprezentat de obținerea de
licențe, autorizații și concesiuni necesare pentru a începe și desfășura activități
comerciale în Republica Moldova. Evaluarea pe baza metodologiei „Modelului
Costului Standard” în studiul elaborat cu suportul Băncii Mondiale (a se vedea în
detaliu Raportul Grupului Băncii Mondiale: A face afaceri 2016. Măsurarea
reglementării calității și eficienței, Profil Economic 2016, Moldova), a relevat
faptul că, costurile administrative aferente actelor permisive suportate de agenții
economici din Republica Moldova care sînt costuri aferente efortului alocat de
solicitant pentru a se conforma cu procedurile administrative, ajung la cca 136
mln. lei pe an. Perioada de timp pentru obținerea licențelor și actelor permisive
este, de asemenea, evaluată ca un criteriu important de acces pe piață, generînd
costuri indirecte (timpul de așteptare pentru obținerea de acte permisive), ceea ce
se exprimă în aproximativ în 1,4 mln. de zile pe an pentru actele permisive
analizate.
Toate acestea presupun costuri administrative de intrare pe piață a
agenților economici, perioadă de timp suplimentară de organizare a afacerii,
contribuind direct la creșterea mărimii indicatorului de reglementare a pieței și
micșorării intensității mediului concurențial.
b) Politicile sectoarelor reglementate
12. Abordarea situațiilor de producție și furnizare de produse și servicii, în
sectoarele economice-cheie, de către autoritățile publice depind de
disponibilitatea resurselor, produse sau servicii într-un anumit sector. Sectoarele
economice-cheie sînt considerate acelea care au un impact de ansamblu asupra
economiei (sectoare care au conexiuni puternice cu alte sectoare și pot avea
9
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
impact esențial asupra competitivității economiei) și/sau asupra bunăstării
consumatorului (sectoare care au ponderi ridicate în coșul de consum și/sau au
impact puternic asupra calității vieții). În unele cazuri aspectele sociale impun
necesitatea de a echilibra interesele consumatorilor în cazul în care există
monopoluri naturale sau piețe unde cantitățile de cerere disponibilă și oferta
actuală diverg într-o mare măsură.
Responsabilitățile sociale ale activității autorităților publice necesită luarea
în considerare a capacității consumatorilor de a plăti pentru produse sau servicii
strict necesare, cum ar fi energia pentru necesități casnice, alimentarea cu apă,
produse alimentare de bază, transport, servicii medicale, servicii educaționale,
accesul la evenimente culturale etc. Lăsînd astfel de piețe la jocul liber al
concurenței pot fi create condiții de piață inacceptabile din punct de vedere
economic și social, în special pentru categoriile social-vulnerabile.
Totuși, disponibilitatea noilor tehnologii pe aproape toate piețele
menționate anterior au schimbat opinia generală de la „teoria monopolurilor
naturale“ și „controlul necesar al statului“, în direcția deschiderii piețelor, cel
puțin parțial, către concurență avînd ca rezultate produse mai calitative la un preț
mai mic și un sortiment mai larg pentru consumatori.
13. În Republica Moldova există numeroase sectoare economice, în care
autoritățile administrației publice centrale și locale, autoritățile cu funcții de
reglementare și control de pe diferite piețe au introdus reguli care reglementează,
în totalitate sau parțial, cererea și oferta, prețurile, calitatea, cantitatea și alte
elemente care ar putea avea o influență asupra concurenței.
De asemenea, cadrul legal-normativ şi de reglementare existent
restricționează, în unele piețe, numărul de concurenți, cărora li se permite să
desfășoare o afacere, prin acordarea de drepturi exclusive pentru unele
întreprinderi. Drepturile exclusive instituite prin numeroasele legi, acte
normative și reglementări, restricţionează concurenţa pe piaţă, deoarece:
1) Exercitarea drepturilor exclusive ține de regulă de competența
autorităților publice, care din diferite motive, creează agenți economici pentru a-i
investi cu drepturile exclusive sau deleagă aceste funcții unor entități din sectorul
asociativ sau privat. Multe dintre acestea depăşesc sfera necesarului pentru a
atinge obiectivele propriei politici.
2) Majoritatea drepturilor exclusive sînt acordate pe o perioadă
nedeterminată, fără a fi menționat foarte clar care este scopul acordării acestor
drepturi. Acordarea drepturilor respective este efectuată fără a indica expres că
serviciul prestat este cu drept exclusiv.
3) Tarifele și prețurile practicate de întreprinderile învestite cu drepturi
exclusive nu sînt justificate din punct de vedere economic (nu sînt orientate pe
costuri și de regulă sînt netransparente), fiind diferențiate, uneori, pe anumite
categorii de beneficiari.
Astfel, lipsesc prevederile legale clare ce ar reglementa drepturile
exclusive, cum ar fi: procedura de acordare, durata, scopul, necesitatea acordării,
responsabilul de supravegherea exercitării dreptului exclusiv, stabilirea
transparentă a prețurilor și tarifelor practicate de entitățile investite cu drepturi
10
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
exclusive etc. Iar actele prin care se acordă drepturile exclusive diferă de la caz
la caz (aceste drepturi sînt instituite prin lege, hotărîre de guvern, ordin al
ministrului sau al conducătorului autorității). Aceasta conduce la o
neuniformitate a drepturilor exclusive acordate de către autoritățile publice.
Pentru întreprinderile învestite cu drepturi exclusive de pe piețele reglementate
sînt create precondiții pentru transferarea puterii de piață de pe piețele
reglementate, unde activează în regim de exclusivitate, pe piețele deschise
concurenței.
Legea nr. 38-XVI din 29 februarie 2008 privind protecția mărcilor oferă
dreptul titularului mărcii respective drepturi exclusive asupra mărcii deținute.
Aceasta creează impedimente pentru importatorii de mărfuri la plasarea pe piață
a produselor care sînt obiecte de proprietate intelectuală protejate și care au fost
fabricate cu consimțămîntul titularului de drept. Prin astfel de reglementari se
creează bariere de intrare pe piață și este limitată semnificativ concurența.
1.2. Dimensiunea sectorului public raportată la economia națională
14. La nivel global nu există nici un răspuns exact la întrebarea, cît de
mare trebuie să fie sectorul public în economie (prin intermediul întreprinderilor
de stat și municipale sau prin controlul parțial sau total asupra societăților
comerciale unde autoritățile publice dețin o parte din capital). De asemenea, nu
există nici o lege sau normă potrivit căreia în economia de piață trebuie să se
implice în principal întreprinderile cu capital privat. În acest sens, numărul sau
ponderea întreprinderilor de stat/municipale sau parțial de stat (întreprinderi unde
statul deține o anumită cotă) într-o economie de piață nu poate fi perceput ca un
semnal al problemei.
Există, totuși, experiența pe termen lung a economiilor de piață dezvoltate,
conform căreia întreprinderile cu capital privat performează, în general, mai
eficient decît întreprinderile de stat. Mai multe studii și cercetări dovedesc
această afirmație, deoarece în cele mai multe părți ale lumii, întreprinderile de
stat nu funcționează la parametrii optimi. Astfel, întreprinderile de stat sînt
protejate de concurență, au o legătură strînsă cu statul și sînt politizate, numirile
în funcțiile-cheie nu sînt făcute pe merit. Piața este aranjată în favoarea lor, în
ceea ce privește prețurile și producția. De regulă, ele sînt protejate de concurența
internațională, precum și de concurența internă. Aceasta are ca efect utilizarea
ineficientă a resurselor statului.
Din cele 24 de sectoare economice analizate pentru Republica Moldova
(conform Metodologiei OCDE), în 20 dintre ele sectorul public deţine cel puţin o
întreprindere (sub forma de întreprindere de stat, întreprindere municipală sau
societate comercială cu capital de stat). Conform extraselor din subregistrul
patrimoniului întreprinderilor de stat al Registrului patrimoniului public, la data
de 1 ianuarie 2015 erau înregistrate 244 de întreprinderi de stat, 498 de
întreprinderi municipale și 112 de societăți pe acțiuni, în total 854 de
întreprinderi. Valoarea totală de bilanț, înregistrată la 1 ianuarie 2015, a celor
244 de întreprinderi de stat și 112 de societăți pe acțiuni era de circa 18 mlrd. lei.
11
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Rezultatele analizei datelor financiare ale întreprinderilor, rapoartelor
Curții de Conturi, Inspecției Financiare evidențiază performanța redusă a acestor
întreprinderi. Astfel, conform datelor Agenției Proprietății Publice pentru anul
2015, din 356 de întreprinderi analizate, 114 au înregistrat pierderi, dintre care
36 sînt societăți pe acțiuni și 78 întreprinderi de stat. Performanța dată se
datorează în mare parte faptului că întreprinderile de stat și societățile comerciale
cu capital de stat nu aplică principiile de concurență la selectarea și contractarea
furnizorilor de bunuri, servicii, lucrări, achizițiile fiind efectuate la prețuri
nejustificate și prin intermediari, achizițiile de proporții sînt efectuate fără
acordul consiliului/fondatorului. Cadrul legal existent (Legea nr. 146-XIII din 16
iunie 1994 cu privire la întreprinderea de stat, Legea nr. 1134 din 2 aprilie 1997
privind societățile pe acțiuni) și regulamentele interne ale întreprinderilor nu
prevăd proceduri clare și transparente de achiziții, precum și sancțiuni pentru
abuzuri.
15. Astfel, problema lipsei eficienței a întreprinderilor de stat, este un
argument pentru Guvern de a accelera aplicarea strategiei pe termen lung pentru
privatizarea ulterioară a întreprinderilor de stat în beneficiul concurenței și al
bunăstării consumatorilor. Cu toate acestea, procesul de privatizare a înregistrat
progrese modeste în ultimii ani (prima lege a privatizării în Republica Moldova a
intrat în vigoare în 1994 și de atunci a fost periodic actualizată). În 2013,
Guvernul a propus o nouă listă de active care urmează să fie privatizate. Din
2015, Guvernul pune un accent tot mai mare pe crearea parteneriatelor de tip
public-privat (PPP) pentru întreprinderi în scopul obținerii accesului la resursele
de stat, fiind un mecanism de atragere și de creștere a implicării sectorului privat
în diferite activități economice. Astfel, în anul 2015, în domeniul PPP, erau
semnate 69 de contracte, față de 10 contracte înregistrate în 2011.
Agenția Proprietății Publice realizează privatizarea mai multor
întreprinderi, inclusiv societăți pe acțiuni, precum și întreprinderi de stat, care nu
sînt gestionate în mod profitabil și nu găsește un interes major din partea
comunității de afaceri pentru preluarea de astfel de întreprinderi.
1.3. Regulile de achiziții publice
16. Noua Lege nr. 131 din 3 iulie 2015 privind achizițiile publice, a intrat
în vigoare la 1 mai 2016 (scopul legii este de a transpune directivele UE
(Directiva 2004/18/CE și a Directivelor 2014/24/UE și 89/665/CEE) în legislația
națională, Guvernul fiind implicat în promovarea agendei de reformă a
achizițiilor publice. În cadrul acestei agende, Guvernul dezvoltă cadrul normativ
și de reglementare, în conformitate cu cerințele legale și instituționale ale
acordului de aderare al Moldovei la AAP OMC (prin Legea nr. 125 din 2 iunie
2016 pentru aderarea Republicii Moldova la Acordul privind achizițiile publice
şi la Acordul privind achiziţiile publice modificat prin Protocolul de modificare a
acestuia. În 2012, standardele respective au fost revizuite). Republica Moldova
este, în special, în curs de a dezvolta, cu asistenţa BERD, un set de proceduri
electronice, prin aceasta, asigurîndu-se, în special, o raportare mai clară a
achizițiilor publice, acoperite de obligațiile AAP.
12
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
17. Noua lege stabilește praguri minime mai ridicate pentru contractele de
achiziții publice, astfel, pragurile minime, fără taxa pe valoarea adăugată, sunt
egale cu sau mai mari decît următoarele praguri: pentru contractele de achiziţii
publice de bunuri şi servicii – 80 mii lei; pentru contractele de achiziţii publice
de lucrări – 100 mii lei. Pentru a îmbunătăți condițiile de echitate și o mai mare
concurență în cadrul licitațiilor, noile norme prevăd ca autoritățile contractante să
aplice în mod proporțional criterii de calificare și selecție. Însă, avînd în vedere
faptul că legea este nouă, nu există practici privind modul în care aceasta va
funcționa în viitor.
18. O problemă importantă în cadrul sistemului de achiziții publice este că
achizițiile publice din domeniul utilităților rămîn nereglementate, iar cadrul legal
care reglementează concesiunile și PPP necesită revizuire și aliniere cu legislația
UE relevantă.
19. Strategia de dezvoltare a sistemului de achiziții publice pentru anii
2016-2020 își propune printre altele și promovarea concurenței loiale,
împiedicînd discriminarea agenților economici. Astfel, odată cu introducerea
unor standarde transparente și de concursuri electronice, precum și mecanisme
de raportare se poate presupune că va fi îmbunătățită concurența între
întreprinderi, generînd economisirea resurselor publice destinate achiziției de
produse, servicii și lucrări.
1.4. Controlul și reglementarea prețului la diferite produse, servicii și
lucrări
20. Nivelul de control al prețurilor de către diferite autorități publice
reflectă gradul de interferență publică în determinarea prețului pe piețele
concurențiale. Astfel de perturbări ale mecanismelor de piață sînt cele mai grave
încălcări în cadrul unei economii de piață și pot fi justificate doar prin importante
dezbateri la nivelul politicii economice și sociale. Autorităţile publice ar trebui să
utilizeze controlul prețurilor numai în condiții severe și inevitabile, cum ar fi
situații de urgență, deoarece efectele pe termen mediu și lung al controlului
prețurilor sînt negative pentru dezvoltarea pieței. Controlul prețurilor setează în
mod regulat prețuri maxime (sub nivelurile de prețuri competitive) în scopul
asigurării bunăstării consumatorilor (altfel nefiind prețuri accesibile ale bunurilor
necesare pentru consumatorii cu venituri reduse) și, prin urmare, se modifică
structura ofertei pentru a se adapta la o cifră de afaceri mai mică sau chiar de a
vinde sub costul produsului. Aceasta are ca efect reducerea calității și varietății
produselor.
21. Pe termen lung, atunci cînd controlul prețurilor este stopat, prețurile
tind să crească peste nivelurile competitive pentru a compensa furnizorii pentru
pierderile obținute, ceea ce, din nou, nu este în interesul consumatorilor. Prin
urmare, în loc de exercitare a controlului asupra prețurilor, autoritățile publice
pot să instituie măsuri de protecție socială prin identificarea grupurilor de
consumatori care pot obține compensații pentru a le permite, cu aceste
13
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
compensații, să procure produsele și serviciile de care au nevoie la prețuri
competitive.
22. În Republica Moldova se utilizează instrumentul de control al
prețurilor realizat în diferite modalități, cum ar fi:
1) stabilirea prețurilor de către Guvern la anumite produse, fără a respecta
întocmai prevederile Legii concurenței și Legii nr. 231 din 23 septembrie 2010
cu privire la comerţul interior;
2) stabilirea prețurilor plafon de comercializare cu amănuntul a benzinei,
motorinei, reglementarea tarifelor la apă și canalizare, tarifelor din sectorul
gazelor naturale, energiei electrice și termice de către Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică;
3) aprobarea tarifelor pentru transportul feroviar de pasageri și de mărfuri
în trafic național de către Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor;
4) existența prin lege a plafoanelor de adaos comercial la medicamente și
produse farmaceutice, a prețurilor minime pentru comercializarea băuturilor
alcoolice tari, a reglementărilor la stabilirea prețului de vînzare a ţigaretelor cu
filtru.
2) Cultura concurenţială redusă
23. Avînd în vedere faptul că Legea concurenței a fost adoptată în anul
2012, iar aplicarea ei s-a intensificat începînd cu anul 2014, conceptele și valorile
sale de bază nu sînt încă bine înțelese și cunoscute de comunitatea de afaceri și
publicul larg, în acest interval de timp scurt. O cultură se creează, în general, pe
perioade lungi de timp, de multe ori fiind nevoie de generații, pornind de la un
nivel adecvat de conștientizare a opiniei publice cu privire la valorile unui sistem
concurențial funcțional într-o economie de piață.
Autoritățile publice trebuie să dispună de cunoștințe și capacități privind
politica concurenței pentru a o lua în considerare în cadrul implementării
politicilor proprii. Cunoștințele și capacitățile reduse privind principiile de bază
ale politicii concurenței constituie o problemă crucială și este necesară
concentrarea unor eforturi mari asupra acestui aspect. Astfel, experiența
Consiliului Concurenței din perioada 2012-2015 reflectă că cele mai multe
investigații inițiate de autoritatea de concurență au fost cele legate de încălcarea
art. 12 din Legea concurenței (interzicerea acţiunilor sau inacţiunilor autorităţilor
şi instituţiilor administraţiei publice centrale sau locale de restrîngere,
împiedicare sau denaturare a concurenţei) anume din cauza culturii concurențiale
reduse ale autorităților publice (vezi rapoartele de activitate a Consiliului
Concurenței pentru 2012-2013, 2014-2015, pe adresa web
www.competition.md).
24. Consiliul Concurenţei întreprinde eforturile necesare pentru a crește
nivelul de conștientizare publică cu privire la concurență, prin organizarea
diferitor evenimente, inclusiv mese rotunde de tipul „Competition CaFE”, care
au ca obiectiv menținerea unui dialog constant cu autoritățile publice,
comunitatea de afaceri, avocații și asociațiile juridice, autoritățile cu funcții de
reglementare și control, mass-media, precum și cu alte categorii de actori sociali.
14
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Totodată, spre deosebire de alte domenii de activitate și alte țări, în Republica
Moldova nu există sărbătoarea „Ziua Concurenţei” care ar permite încă odată de
a discuta și evidenția problemele concurenței la nivel național, de a promova
politicile în domeniul concurenței și ajutorului de stat. Astfel, statele membre
care deţin Preşedinţia Uniunii Europene organizează în fiecare an Ziua
Europeană a Concurenţei. La nivel mondial, anual, se serbează Ziua Mondială a
Concurenței, marcată la 5 decembrie, dată la care în anul 1980 Adunarea
Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat ,,Ansamblul de principii și
reguli echitabile convenite la nivel multilateral pentru controlul practicilor
comerciale restrictive”.
3) Fenomenele anticoncurențiale
25. Acest grup de probleme se referă la comportamentul anticoncurenţial.
Legea concurenței și Legea privind ajutorul de stat interzic următoarele tipuri de
comportamente anticoncurențiale:
1) acordurile anticoncurenţiale;
2) abuzul de poziţie dominantă;
3) concurenţa neloială, de care dau dovadă unele întreprinderi, din cadrul
diferitor sectoare economice;
4) acțiunile/inacțiunile autorităților publice de restrîngere a concurenței;
5) concentrările economice nenotificate și cele care afectează mediul
concurențial;
6) ajutorul de stat acordat ilegal și ajutorul utilizat abuziv.
26. Este de menționat că spre deosebire de primele 2 grupuri de probleme
enumerate anterior (de care sînt responsabile toate autoritățile publice, avînd în
vedere complexitatea și impactul activității lor asupra mediului concurențial,
precum și prevederile art. 126 alin. 2,lit. b) din Constituţia Republicii Moldova),
al III-lea grup de probleme se referă la capacitatea și instrumentarul aplicat de
Consiliul Concurenței în prevenirea și combaterea acțiunilor anticoncurențiale,
controlul și monitorizarea ajutorului de stat.
În continuare, se va face referințe la aspectele acestei probleme ce se
referă la:
3.1. Capacitatea instituțională și administrativă a Consiliului Concurenței
3.2. Cadrul legal din domeniul concurenței
3.3. Controlul ajutorului de stat.
3.1. Capacitatea instituțională și administrativă a Consiliului
Concurenței
27. Cea mai amplă reformă, în contextul politicii de concurență, a avut loc
în 2012, odată cu modificarea cadrului legislativ şi instituţional din domeniu.
Prin urmare, odată cu adoptarea Legii concurenţei nr.183 din 11 iulie 2012 şi
Legii nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat, Agenţia naţională
pentru protecţia concurenţei a fost reorganizată în Consiliul Concurenţei.
Schimbarea respectivă a fost absolut necesară pentru a asigura un mecanism mai
eficient şi amplu de aplicare, respectare şi monitorizare a legislaţiei din domeniul
15
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, fiind conformă cu practicile
avansate ale ţărilor din Uniunea Europeană. În 2012-2014 a fost consolidată
capacitatea instituțională a Consiliului Concurenţei și dezvoltate parteneriate cu
autorităţi similare de peste hotare, consolidate cooperări importante în cadrul
rețelelor internaţionale de specialitate.
În acest context, Consiliul Concurentei, încă de la începutul activității sale,
s-a axat pe protecția concurenței și a bunăstării consumatorilor prin preluarea, în
calitate de autoritate nou-înființată, a unui număr mare de cazuri pentru fiecare
dintre încălcările de ordin concurențial, specificate în Legea concurenței și Legea
cu privire la ajutorul de stat. Așa cum se menționează în raportul de activitate
pentru anul 2015, Consiliul a inițiat doar în acel an 36 de cazuri, a finalizat 35 de
cazuri și are 79 de cazuri în derulare. Conform Raportului de activitate, numărul
de investigații a crescut de 1,3 ori la nivelul Consiliului Concurentei, comparativ
cu 2014.
Totodată, performanța Consiliului Concurenței este afectată de unele
probleme legate de:
1) salarizarea modestă a angajaților Consiliului Concurenței raportată la
volumul de lucru și responsabilitățile exercitate, care are ca efect fluctuația
cadrelor;
2) experiența și pregătirea redusă a specialiștilor (la nivelul învățămîntului
universitar și post-universitar) legată de lipsa programelor de pregătire în acest
sens în instituțiile de învățămînt superior, cursurilor specializate de instruire
continuă în domeniul dreptului concurenţial şi strategiilor concurenţiale,
formatorilor cu experienţă practică în domeniul concurenţei şi ajutorului de stat.
3.2. Cadrul legal din domeniul concurenței
28. Legea concurenţei este o lege modernă și armonizată la normele
europene din domeniu. Consiliul Concurenței monitorizează și propune
schimbări sau modificări la nivelul legislației, din perspectiva prevederilor
legislației în vigoare – în cazul în care este necesar. Analiza deficiențelor ia în
considerare faptul că regulile și reglementările UE în domeniul concurenței se
modifică, de asemenea, permanent, ca urmare a noilor decizii luate de către
instanțele UE sau a inovațiilor tehnice de la nivelul întreprinderilor. În
consecință, cadrul juridic aplicabil în domeniul concurenței poate fi considerat
satisfăcător fiind nevoie doar de modificări nesemnificative.
29. În ceea ce ţine de examinarea cazurilor de acorduri anticoncurenţiale,
Legea concurenței stipulează şi detaliază cîteva instrumente care facilitează
procesul de investigare, inclusiv mecanismul de identificare a cazurilor de
înţelegeri anticoncurenţiale prin politica de clemenţă. Această politică face
posibil ca întreprinderile participante la un acord anticoncurenţial să se implice la
detectarea cazului şi să beneficieze de imunitate şi de exonerarea totală/parțială
de la mărimea amenzii care va fi stabilită după finalizarea investigaţiei. Politica
de clemență este bazată pe presupunerea că anumite întreprinderi implicate în
acorduri secrete ar fi dispuse să pună capăt participării lor și să ofere informații
cu privire la existența înțelegerii și funcționarea acesteia, dar se tem de pedepsele
16
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
care vor fi impuse și de sancțiunile pentru practicile lor. Totuşi, implementarea ei
în practică este problematică din cauza existenţei prevederilor Codului penal al
Republicii Moldova, care prin art. 246 stabileşte că „Limitarea concurenţei libere
prin încheierea unui acord ilegal care prevede diviziunea pieţei, limitarea
accesului la piaţă, cu înlăturarea altor agenţi economici, majorarea sau
menţinerea preţurilor unice, dacă prin aceasta a fost obţinut un profit în proporţii
deosebit de mari sau au fost cauzate daune în proporţii deosebit de mari unei
terţe persoane, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1000 la 2000 unităţi
convenţionale sau cu închisoare de pînă la 3 ani”. Politica de clemenţă prevăzută
în Legea concurenţei se referă doar la imunitate, la amendă şi la reducerea
cuantumului amenzii. În acelaşi timp, întreprinderile care ar putea beneficia de
politica de clemenţă conform Legii concurenţei rămîn a fi expuse la prevederile
art. 246 din Codul penal al Republicii Moldova. Astfel, factorii de decizie din
cadrul întreprinderilor sînt descurajați în folosirea dreptului la clemență.
30. Pentru depistarea acordurilor anticoncurențiale, în unele țări este
utilizat mecanismul de informatori, fiind implementate mai multe metode de
cooperare a autorității de concurență și informatorii în probarea unor acorduri de
tip cartel între întreprinderi, inclusiv prin accesarea de pagini web securizate. În
asemenea caz, informatorul este scutit de răspunderea penală, iar în unele țări (de
exemplu, în Ungaria) este stimulat financiar prin oferirea unei recompense.
3.3. Controlul ajutorului de stat
31. Ajutorul de stat este un instrument important al politicii de stat în
domeniul concurenţei, determinînd semnificativ comportamentul agenţilor
economici, contribuind la crearea premiselor unui echilibru între respectarea
regulilor de concurenţă şi exercitarea de către stat a funcţiilor sale. Controlul și
monitorizarea permanentă a ajutoarelor de stat contribuie la excluderea
denaturării nejustificative a concurenței, direcționînd mai eficient măsurile de
sprijin, contribuind astfel la dezvoltarea întregii economii.
În conformitate cu Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat
anumite angajamente în domeniul ajutorului de stat, precum crearea unei
autorități independente din punct de vedere funcțional învestită cu competențele
necesare pentru controlul ajutoarelor de stat, elaborarea legislației în domeniul
controlului ajutorului de stat, asigurarea transparenței în domeniul dat ș.a.
Potrivit Strategiei Moldova 2020, este importantă prioritizarea domeniilor
de intervenţie ale statului şi supunerea acestora unui obiectiv bine definit:
asigurarea dezvoltării economice calitative şi, implicit, reducerea sărăciei.
Domeniul ajutorului de stat joacă un rol important în realizarea obiectivelor
stabilite la nivel național, fiind esenţial pentru creșterea eficienţei și eficacității
utilizării resurselor publice acordate ca ajutoare de stat.
Legea cu privire la ajutorul de stat a fost aprobată la 15 iunie 2012 și a
intrat în vigoare la data de 16 august 2013. Ulterior, pentru implementarea legii
nominalizate și armonizării cadrului legal cu cel al Uniunii Europene au fost
elaborate și aprobate 22 de acte normative. În acelaşi timp, autoritățile publice
17
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
centrale și locale au acordat ajutoare de stat întreprinderilor și pînă la intrarea în
vigoare a legii nominalizate.
Măsurile respective de sprijin au fost acordate fără respectarea regulilor
ajutorului de stat, cum ar fi condiţii de acordare, criterii clare etc. Astfel, pentru
perioada 2011-2015 au fost raportate mai mult de 600 de măsuri de sprijin
acordate întreprinderilor de către furnizorii de ajutor de stat. În perioada analizată
valoarea ajutorului de stat acordat a înregistrat o tendință oscilantă. Aceasta s-a
majorat de la 4 256,96 mln. lei în anul 2011 la 4 873,24 mln. lei în anul 2012,
fiind datorat creşterii accentuate a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională.
În anul 2013 valoarea ajutorului de stat s-a micşorat pînă la 4 194,56 mln.
lei, iar în anul 2014 s-a majorat pînă la 4 455,55 mln. lei și pînă la 5 455, 78 mln.
lei în anul 2015, ceea ce a constituit o creștere cu 28,16% față de anul 2011.
Tabelul 1
Ajutorul de stat raportat în perioada 2011-2015
Nr.
crt. Indicatori 2011 2012 2013 2014 2015
1. Ajutor de stat exprimat în:
1.1. mln lei 4 256, 9 4 873,2 4 194,6 4 455,6 5 455,8
1.2. mii euro* 260 573 313 190 250 871 239 160 261 042
2. Ponderea în PIB, % 5,17 5,52 4,17 3,98 4,48
3. Ajutorul de stat pe cap
de locuitor** - lei
1 196 1 369 1 178 1 252 1 535
4. Ajutorul de stat pe cap
de locuitor - euro
73 88 70 66 73
Sursa: Rapoartele Consiliului Concurenței privind ajutoarele de stat acordate în
Republica Moldova în perioada 2011-2015
Deși, în perioada 2011-2015 ponderea ajutorului de stat în PIB a
înregistrat un trend oscilant, nivelul atins este încă mare. Pentru preluarea celor
mai bune practici în domeniul ajutorului de stat, valoarea indicatorului
nominalizat trebuie să fie micșorat pînă la 1% din PIB, fără a compromite scopul
măsurilor de sprijin și anume corectarea eșecurilor pieței.
În Republica Moldova, în structura repartiţiei ajutorului de stat, conform
formelor de acordare în perioada 2011-2015, ponderea cea mai mare a fost
deţinută de facilităţile fiscale, aceasta fiind de 77,74% din valoarea totală a
ajutorului de stat raportat.
Aceasta a contribuit la cele mai multe ajutoare de stat acordate în perioada
de referință să fie de natura renunțărilor la venituri bugetare, fiind în mediu de
84,57% din valoarea ajutorului de stat raportat. În perioada analizată s-a
înregistrat o majorare a ponderii ajutorului de stat de natura renunţării la venituri
bugetare în valoarea totală a ajutorului de stat raportat, și anume, de la 86,70% în
anul 2011 la 87,94% în anul 2015. Tendinţa respectivă a fost determinată
inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori (tabelul 2).
18
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Tabelul 2
Valoarea ajutorului de stat raportat,
conform cheltuielilor/renunţărilor bugetare înregistrate
Nr.
crt. Categoria
2011 2012 2013 2014 2015
mln. lei % mln. lei % mln. lei % mln. lei % mln. lei %
1. Renunţare
la venituri
bugetare
3690,8
2
86,7 4183,0
4
85,84 3418,5
4
81,50 3559,2
7
79,88 4798,0
3
87,94
2. Cheltuieli
bugetare
566,14 13,3
0
690,2 14,16 776,02 18,50 896,28 20,12 657,74 12,06
TOTAL 4256,9
6
100,
0
4
873,24
100,0 4194,5
6
100,0 4455,
55
100,0 5455,7
8
100,0
Sursa: Rapoartele Consiliului Concurenței privind ajutoarele de stat acordate în
Republica Moldova în perioada 2011-2015
Ajutoarele de stat de natură fiscală sînt considerate mai nocive pentru
mediul concurențial și, prin urmare, ponderea acestora în valoarea ajutorului de
stat urmează a fi redusă, pînă la nivelul mediu înregistrat în UE. Ca exemplu, în
anul 2014, conform datelor UE (DG Competition), ajutoarele de stat acordate la
nivelul UE sub formă de scutiri fiscale au constituit 29,8% din total.
În vederea alinierii schemelor de ajutor de stat existente în Republica
Moldova la acquis-ul Uniunii Europene este necesar de a revizui modalitatea de
acordare a ajutorului de stat prin micșorarea valorii ajutoarelor de stat acordate
sub formă de renunțări la venituri bugetare și majorarea celor acordate sub formă
de cheltuieli bugetare considerate mai transparente și mai cuantificabile. Astfel,
70% din valoarea ajutorului de stat trebuie să fie acordat sub formă de cheltuieli
bugetare și 30% sub formă de renunțare la venituri bugetare.
32. Unele dintre măsurile de ajutor de stat, acordate înainte de intrarea în
vigoare a Legii cu privire la ajutorul de stat, nu au sunt specificate în mod clar
obiectivul avut în vedere de către furnizor la data acordării ajutoarelor de stat. În
art. 5 alin. (1) din Legea cu privire la ajutorul de stat sînt menționate, de
asemenea, obiectivele conform cărora ajutoarele de stat pot fi considerate
compatibile cu mediul concurențial. Cele mai agreate ajutoare de stat sînt
ajutoarele de stat pentru obiective orizontale (respectiv pentru protecţia mediului
(stimularea economisirii energiei şi promovarea utilizării energiei regenerabile),
cercetare, dezvoltare şi inovare, sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii,
pregătire profesională şi crearea de locuri de muncă) și ajutoare pentru
dezvoltare regională, fiind considerate mai puţin dăunătoare mediului
concurenţial.
În acest sens, politica statului în domeniul acordării ajutorului de stat în
Republica Moldova urmează în continuare a fi reorientată către obiective
orizontale și regionale care au un impact nesemnificativ asupra mediului
concurențial.
Conform Rapoartelor privind ajutoarele de stat acordate în Republica
Moldova în perioada 2011-2015 se constată că structura ajutorului de stat, divizat
după obiective, este în conformitate cu experiența Uniunii Europene.
19
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Ajutoarele de stat care nu au legătură cu eşecurile de piaţă şi care nu au un
efect de stimulare nu numai că irosesc resursele publice, dar, de asemenea,
împiedică creşterea economică prin înrăutăţirea condiţiilor de concurenţă în
cadrul pieţei interne. Intervenția statului pe piață prin acordarea ajutoarelor de
stat creează un mediu favorizat pentru activitatea economică a unor entităţi, fapt
care reduce motivaţia lor de a ridica eficienţa activităţii sale.
33. Ajutorul de stat poate afecta în mod negativ funcţionarea
mecanismului de piaţă a cererii şi ofertei şi avantajele competitive ale sistemului,
care este fundamentul comerţului internaţional, denatura concurenţa şi conduce
la conflicte comerciale, utiliza ineficient resursele, precum şi reduce bunăstarea
socială. Astfel, este necesară asigurarea unui mecanism transparent în acordarea
ajutorului de stat, deoarece în prezent lipsesc acte normative ce ar reglementa
transparenţa în relaţiile financiare dintre autorităţile publice şi întreprinderi. În
multe domenii de activitate nu sînt norme care ar obliga ca întreprinderile, ce
beneficiază de sprijinul statului, să ducă o evidență contabilă separată, fapt care
ar exclude finanțarea încrucișată.
Faptul că unele dintre întreprinderi nu sînt obligate de a duce o evidență
contabilă separată poate duce la situația că nu poate fi/este dificil de a identifica
dacă resursele publice acordate întreprinderilor date au fost utilizate conform
obiectivului, dacă sînt îndeplinite condiţiile de acordare. Astfel, circa 50% din
numărul total de măsuri de sprijin raportate pentru perioada 2011-2015 au fost
pentru prestarea SIEG. Prin urmare, aproape jumătate din măsurile de sprijin
acordate în perioada de raportare au fost direcționate către întreprinderile ce
prestează SIEG.
34. Totodată, nu sînt aplicate pe larg concursurile deschise, transparente şi
necondiţionate pentru gestiunea patrimoniului public destinat prestării SIEG. O
cauză a acesteia ar fi lipsa practicii în domeniul dat, dar şi posibilitatea delegării
directe a serviciilor de SIEG fără stabilirea indicatorilor de performanță și
aplicarea stimulentelor. De exemplu, Legea serviciilor publice de gospodărie
comunală nr. 1402-XV din 24 octombrie 2002 permite organizarea gestiunii
serviciilor publice de gospodărie comunală prin gestiune directă, dar fără
specificarea unor indicatori de performanță. Totodată, este specificat că orice
mecanism de stimulare a îmbunătățirii eficienței trebuie să se bazeze pe date și
criterii obiective și măsurabile stabilite în actul de atribuire și care fac obiectul
unor evaluări ex-post transparente efectuate de o entitate independentă de
prestatorul de SIEG.
Delegarea gestiunii SIEG-ului printr-un act de atribuire este o condiție
obligatorie la acordarea ajutorului pentru beneficiarii ce prestează SIEG,
prevederi care nu se respectă de autoritățile publice locale. Pentru a defini și a
finanța un SIEG fiecare autoritate de drept local, regional sau central are nevoie
de un temei juridic în care se indică natura misiunii, precum și domeniul de
aplicare și condițiile generale de funcționare a respectivului SIEG. În lipsa unui
astfel de act, sarcina specifică a întreprinderii nu este cunoscută și nu poate fi
stabilită o compensație adecvată.
20
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
35. Deciziile de acordare a ajutoarelor de minimis de către stat unei
întreprinderi trebuie să fie fundamentate pe o analiză economică a impactului
măsurilor date asupra mediului concurențial. În acest context, trebuie de realizat
studii de impact, analize cost-beneficii destinate identificării posibilelor efecte
pozitive sau negative ale respectivei măsuri. Însă, în prezent, actele juridice prin
care se acordă ajutoarele de minimis se bazează pe o analiză economică
insuficientă a impactului acestora asupra mediului concurențial. Aceasta este
determinată de faptul că în cele mai multe cazuri nu sînt identificate obiectivele
strategice conform cărora se acordă ajutorul de minimis. Ajutorul de minimis
poate fi considerat compatibil cu un mediu concurenţial normal dacă contribuie
la realizarea unui obiectiv de interes public, ce poate fi înțeles, fie din punct de
vedere al contribuţiei acesteia la creşterea eficienţei, fie din punct de vedere al
echităţii.
Actele juridice, în baza cărora se acordă ajutorul de minimis, nu cuprind
elementele constitutive ale schemei de ajutor de minimis prevăzute în actele
normative în domeniul ajutorului de stat. Totodată, furnizorii acordă, deseori,
ajutoarele de minimis pe un termen mai mare decît cel prevăzut în legislația în
domeniul ajutorului de stat.
36. În Republica Moldova performanţa mecanismului de acordare a
ajutorului de stat este determinată de următoarele provocări:
1) neconcordanţa ajutorului acordat anterior, cu prevederile acquis-ului
UE;
2) transparenţa redusă a mecanismului precedent de acordare a ajutorului
de stat;
3) insuficienţa fundamentării deciziei acordării ajutorului de stat pe o
analiză economică a efectelor acestuia.
Astfel, efectele problemelor nominalizate sînt:
1. Riscul distorsionării semnificative a concurenţei
Intervenția statului, prin acordarea măsurilor de sprijin unor întreprinderi,
poate distorsiona semnificativ mediul concurențial. Iar aceasta duce la reducerea
bunăstării sociale şi nerespectarea principiului echităţii şi legalităţii.
Întreprinderile care primesc măsuri de sprijin de la stat sub forma ajutorului de
stat obțin un avantaj economic față de concurenții lor. Acest avantaj artificial
distorsionează procesul normal al concurenței prin modificarea condițiilor de
concurență echitabile între concurenți. Ajutorul de stat reduce, de regulă,
costurile operaționale ale întreprinderii beneficiare, care ulterior își va putea
reduce prețul sau va crește producția. Astfel, întreprinderea beneficiară își va
crește artificial puterea de piață în detrimentul întreprinderilor care nu au primit
același sprijin, indiferent de nivelul său de eficiență.
Acordarea de ajutoare de stat pentru o anumită întreprindere poate
descuraja alte companii să investească în piața unde întreprinderea beneficiară
funcționează, din cauza nivelului investițiilor deja efectuate de întreprinderea
beneficiară cu sprijinul public (efectul de împingere). Astfel, investițiile deja
efectuate reduc rentabilitatea actuală sau viitoare a pieței afectate. Prin urmare,
consumatorii vor avea de suferit, pe termen scurt, mediu și lung, prin reducerea
21
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
concurenții și inovării pe piața afectată, o reducere care, după toate
probabilitățile, va duce, de asemenea, la prețuri mai mari. Întreprinderile care
beneficiază de ajutor de stat pot utiliza resursele publice în acțiuni
anticoncurențiale (prețuri de ruinare sau alte acțiuni care vizează excluderea
concurenților actuali sau prevenirea intrării potențialilor concurenți pe piețele în
care se operează). Acordarea ajutorului de stat generează o dinamică negativă
pentru bugetul autorității publice care acordă, cum ar fi „căutătorii de chirie”
(companii care investesc resurse în încercarea de a obține un ajutor de stat din
partea autorităților publice). În cele din urmă, ajutorul de stat implică și un cost
semnificativ de oportunitate pentru autoritățile publice ce îl acordă, deoarece
implică un transfer de resurse publice limitate, de multe ori către întreprinderi
ineficiente sau proiecte eșuate, în loc să fie investite în alte domenii.
2. Pericolul neonorării angajamentelor prevăzute în acordurile
internaționale
În conformitate cu Acordul de Asociere, Republica Moldova și-a asumat
angajamente în domeniul ajutorului de stat. Aceleaşi angajamente au fost
asumate şi prin alte acte internaţionale. Astfel, prin ratificarea Acordului de
amendare şi aderare la CEFTA, Republica Moldova a acceptat faptul că orice
ajutor acordat de către o parte sau din resursele statului, indiferent de forma lui,
care distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea
anumitor bunuri, în măsura în care poate afecta comerţul dintre partea implicată
şi alte părţi ale acestui Acord, va fi incompatibil cu funcţionarea corespunzătoare
a Acordului. În afară de acordurile internaţionale care conţin prevederi directe
referitoare la ajutoarele de stat, Republica Moldova a ratificat o serie de acte
internaţionale care vizează diverse forme ale ajutoarelor de stat. Nerespectarea
acestor obligaţii poate duce la aplicarea unor măsuri de represalii, care, de
regulă, suferă cele mai competitive ramuri orientate spre export.
3. Riscul utilizării ineficiente a resurselor publice
Resursele publice sînt limitate și ele trebuie alocate astfel încît să satisfacă
nevoile prioritare ale țării. În cazul unui mecanism de acordare a ajutorului de
stat cu performanță scăzută are loc o alocare ineficientă a resurselor publice.
Dacă resursele nu sînt alocate conform unor obiective clar stabilite are loc
dispersarea eforturilor statului. Ca urmare, resursele statului nu sînt direcționate
către acele obiective cu impact semnificativ care pot produce efecte benefice de
interes general. În lipsa unei analize economice adecvate pot fi acordate ajutoare
ilegale sau ajutoarele de stat pot fi utilizate abuziv. Aceasta poate contribui la
distorsionarea durabilă a concurenței, la accentuarea semnificativă a
disparităţilor sociale şi/sau regionale şi/sau generarea efectelor negative asupra
mediului concurenţial.
II. Scopul şi obiectivele Programului
37. Un mediu concurențial loial are o influență directă asupra creșterii
competitivității Republicii Moldova. Concurenţa este un motor al economiei care
asigură alocarea resurselor în cel mai eficient mod, avînd un impact semnificativ
22
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
asupra sporirii calității și diversității bunurilor, serviciilor oferite consumatorilor
la prețuri accesibile, promovării inovației şi implementării de noi tehnologii.
Mediul concurențial loial contribuie semnificativ la prevenirea și depășirea
crizelor economice prin corectarea dezechilibrelor pieței.
38. Scopul politicii de concurență este bunăstarea consumatorilor. În
primul rînd, piețele libere și concurența loială sporesc atractivitatea țării din
punct de vedere al investițiilor naționale și străine. În al doilea rînd, piețele
competitive încurajează inovația și promovează prețurile reduse, îmbunătățesc
serviciile și oferă un sortiment variat de produse pentru întreprinderi și
consumatori.
Dezvoltarea concurenţei şi deschiderea pieţelor către concurență se
prezintă ca o sarcină complexă, realizarea căreia depinde, în mare măsură, de
eficienţa şi eficacitatea implementării politicii statutului pe mai multe dimensiuni
legate de politica macroeconomică echilibrată, de menţinerea unui mediu
investiţional atractiv, de reducerea numărului barierelor anticoncurenţiale, de
implementarea politicilor fiscale corecte, de stabilitatea sistemului bancar etc.
Libertatea comerţului şi activităţii de întreprinzător, asigurarea protecţiei
concurenţei loiale şi crearea unui cadru favorabil necesar valorificării tuturor
factorilor de producţie este asigurată de stat conform art. 126 alin. (2) lit.b) din
Constituţia Republicii Moldova.
Prin urmare, toate autorităţile publice (autorităţile publice centrale de
specialitate, autorităţile administraţiei publice locale, autoritățile cu funcții de
reglementare și control) trebuie să se implice, în limita competenţelor legal
exercitate, la asigurarea unui cadru legal-normativ şi de reglementare adecvat
principiilor economiei de piaţă. Aceasta va genera un nivel mai mare de
concurență pe diferite piețe, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra creșterii
productivității în sectoarele vizate. Toate acestea, în final, vor conduce la
accelerarea creșterii economice.
Figura 1
Efectul politicii de concurență asupra creșterii economice
23
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Sursa: adaptare după OECD (2014) ”Factsheet on How Competition
Policy Affects Macro-economic Outcomes”.
39. Formarea și menținerea unui mediu concurențial loial este o prioritate
națională prevăzută de Constituție, de Legea concurenței, de Strategia Moldova
2020 și de Acordul de Asociere care poate fi realizată prin implicarea tuturor
părților interesate. În acest context, obiectivul general al Programului îl
reprezintă dezvoltarea mediului concurențial loial prin deschiderea sectoarelor
economice către concurență și monitorizarea eficientă a ajutorului de stat.
40. În Program sînt trasate obiectivele specifice ce urmează a fi atinse
pentru realizarea obiectivului general. Astfel, au fost identificate 2 obiective
specifice, precum urmează:
1) deschiderea sectoarelor economice către concurență și reducerea
reglementărilor pieţei produselor de la 2,48 în prezent la 1,55 către anul 2020.
2) instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării și
monitorizării ajutorului de stat pentru reducerea ponderii ajutorului de stat pînă
la 1% către anul 2020.
41. Realizarea obiectivului general și a celor specifice se va baza pe
implementarea acțiunilor descrise în compartimentul III al Programului, fiind
evidențiate detaliat termenele, responsabilii, indicatorii de implementare în
Planul de acțiuni.
III. Descrierea acţiunilor
Obiectiv specific 1. Deschiderea sectoarelor economice către
concurență și reducerea reglementărilor pieţei produselor de la 2,48 în
prezent, la 1,55 către anul 2020
Deschiderea piețelor către concurență și eliminarea barierelor
anticoncurențiale
42. Îmbunătățirea mediului concurențial prin deschiderea sectoarelor
economice către concurenţă va fi realizată prin activități de liberalizare şi
dereglementare a pieţelor. Aceasta reprezintă cea mai importantă parte a
Programului, deoarece include elemente complexe ce au ca scop liberalizarea,
facilitarea accesului pe piață, dereglementarea, privatizarea, diminuarea
proprietății publice, îmbunătățirea achizițiilor publice etc.
43. Avînd în vedere faptul că Guvernul a inițiat o amplă reformă de
reducere și simplificare a actelor permisive care va avea impact benefic și asupra
mediului concurențial, pentru a evita dublarea acestor acțiuni, acestea în Program
nu sînt incluse.
În domeniul drepturilor exclusive
44. Identificarea de către autoritățile publice a tuturor entităților investite
cu drepturi exclusive care activează la nivel național și local. Drepturile
exclusive la etapa instituirii lor au constituit un mijloc de încurajare a investițiilor
substanţiale în infrastructură și care nu ar fi realizate fără acest stimulent. La
24
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
etapa actuală, însă, drepturile exclusive acordate diferitor entități, inclusiv
întreprinderilor de stat și municipale, reprezintă din multe puncte de vedere
bariere în calea intrării pe piaţă a noilor întreprinderi şi pot conduce la stabilirea
de preţuri de monopol şi alte probleme asociate cu exercitarea puterii de piaţă.
45. Evaluarea necesității delegării drepturilor exclusive pentru fiecare
entitate învestită cu drepturi exclusive, în vederea fundamentării economice și
sociale a necesității organizării producției, serviciilor în regim de drept exclusiv
sau în regim de concurență liberă. Asemenea drepturi trebuie limitate şi stabilite
doar după o analiză complexă a mărimii tarifelor practicate, a modalității de
stabilire a tarifelor (transparente și orientate spre costuri), a duratei exercitării
drepturilor exclusive şi a căilor alternative de atingere a acelorași obiective.
Rezultatele obținute prin astfel de analize vor demonstra în ce măsură
recomandările Guvernului, autorităților administrației publice centrale și locale,
precum și a autorităților cu funcții de reglementare și control vor avea
capacitatea de a deschide, parțial sau în totalitate, sectoarele respective către
concurență.
46. Optimizarea sistemului de drepturi exclusive (în baza analizei și
evaluării anterioare) se va realiza prin reorganizarea sistemului de drepturi
exclusive. Astfel, fiecare autoritate publică care a acordat drepturi exclusive, va
propune și va implementa diferite acțiuni pentru îmbunătățirea acestui sistem
pentru dezvoltarea mediului concurențial.
47. Monitorizarea activității entităților învestite cu drepturi exclusive de
către fiecare autoritate publică care a acordat drepturi exclusive, va fi realizată cu
scopul de a asigura un mediu concurențial loial pentru menținerea unui nivel
adecvat al tarifelor, preîntîmpinarea potențialelor abuzuri și transferarea puterii
de piață de pe piețele reglementate, unde aceste entități activează, în regim de
exclusivitate, pe piețele deschise concurenței.
În vederea eliminării barierelor anticoncurențiale în diferite sectoare
48. Unul dintre obiectivele Acordului de Asociere îl reprezintă crearea
condițiilor pentru relații economice și comerciale dinamice care vor conduce la
integrarea treptată a Republicii Moldova pe piața internă a UE, inclusiv prin
crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, care va prevedea
armonizarea amplă a cadrului de reglementare și liberalizarea accesului pe piață,
în conformitate cu drepturile și obligațiile care decurg din calitatea de membru al
OMC și la aplicarea transparentă a acestor drepturi și obligații.
49. În Acordul de Asociere se prevede liberalizarea şi îmbunătăţirea
accesului la diferite pieţe, eliminarea barierelor anticoncurenţiale,
dereglementarea activităţii unor domenii, transparenţa pieţelor, creşterea
competitivităţii pe domenii economice şi pieţe (abordare sectorial-verticală) şi pe
domenii de activităţi comune tuturor sectoarelor economice (abordare
orizontală).
Abordarea sectorial-verticală de liberalizare este prezentată în cadrul mai
multor domenii, sectoare economice şi pieţe, specificate în tabelul 3, care în
Republica Moldova sînt dominate de intervenţia puternică a statului.
25
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Tabelul 3
Liberalizarea pe domenii, sectoare economice şi pieţe prevăzută în
Acordul de Asociere Nr.
crt. Denumirea domeniului Articolele din Acordul de Asociere
1 Comerţ/comerţ electronic Art. 39 lit. a), art. 254 ,,Obiective şi principii” pct. 1, art. 143
,,Obiectiv”; Secțiunea 2 ,,Eliminarea taxelor vamale, redevenţelor şi și
altor impuneri”: art. 145-151; art. 153 ,,Restricţii la import şi export”;
art. 172 ,,Cooperare tehnică” pct. 1, pct. 2 lit. e); art. 193 ,,Legislaţia şi
procedurile” pct. 1 lit. b), d), k), pct. 2 lit. a)-c); art. 195 ,,Redevențe și
Taxe” pct. 1; art. 334 ,,Principiile”
2 Agricultura și dezvoltarea
rurală
Art. 68 lit. e)
3 Domeniul energetic Art. 76; art. 77 lit. b); art. 346 ,,Preţurile naţionale reglementate” pct. 2,
pct. 3)
4 Societatea informațională
şi servicii informatice
Art. 98; art. 224 ,,Înţelegerea serviciilor informatice” pct. 1; art. 233
,,Autorizarea pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice”
pct. 1, pct. 3 lit. d); art. 234 ,,Acces şi interconectare” pct. 3 lit. c) şi d);
art. 235 ,,Resurse limitate” pct. 2.
5 Turism Art. 103; art. 105 lit. c)
6 Domeniul culturii, politicii
audio-vizualului și mass
media
Art. 131 pct. 2
7 Prestarea serviciilor,
inclusiv serviciile
financiare, servicii poştale
şi de curierat
Art. 202 ,,Obiectiv, domeniu de aplicare și reglementare” pct. 1; art. 210
,,Accesul la piaţă”; art. 213 ,,Revizuirea”; art. 220 ,,Condiţiile de
licenţiere şi calificare”; art. 221 ,,Procedurile de licenţiere şi calificare”;
art. 58 lit. a); art. 241 ,,Domeniul de aplicare şi definiţii” pct.1; art. 267
,,Dispoziţii de facilitare şi dezvoltare”; art. 225 ,,Domeniul de aplicare şi
definiţii” pct. 1; art. 226 ,,Prevenirea practicilor anti-concurenţiale în
sectorul poştal şi de curierat”; art. 250 ,,Domeniul de acoperire”; art.
251,,Transportul maritim internațional” pct. 2; art. 252 ,,Transportul
aerian”
Sursa: Acordul de Asociere
50. Este de menționat, că în Acordul de Asociere sînt prevăzute şi domenii
de activitate comune pentru diferite sectoare economice – abordare pe orizontală.
Aceasta se referă la proprietatea intelectuală şi la sistemul de achiziţii publice
(tabelul 4).
Tabelul 4
Liberalizarea pe domenii orizontale prevăzută în Acordul de Asociere Nr. Denumirea domeniului Articolele din Acordul de Asociere
1 Proprietate intelectuală Art. 318 ,,Obligaţii generale” pct. 3
2 Achiziţii publice
Art. 268 ,,Obiective” pct. 1; art. 271 ,,Standarde de bază de reglementare a
procesului de atribuire a contractelor” pct.1, pct. 5, pct. 11, pct. 12; art. 274
,,Accesul pe piaţă”
Sursa: Acordul de Asociere
Totodată, Consiliul Concurenței, cu asistența partenerilor de dezvoltare (în
cadrul proiectelor internaționale ale Băncii Mondiale: CEP II și IFC 2016
„Reforma climatului investițional”, precum și UE „Suport pentru Consiliul
Concurenței”), a identificat mai multe sectoare și domenii economice importante
din punct de vedere al concurenței, care vor fi analizate sub prisma barierelor
26
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
anticoncurențiale și a reglementărilor. Astfel, se intenționează efectuarea
studiilor pentru următoarele sectoare:
a) asigurări;
b) piața serviciilor de transport rutier pentru călători;
c) serviciile aeroportuare și avia;
d) sectorul bancar;
e) sectorul farmaceutic;
f) piața grîului și a cerealelor;
g) piața florii soarelui;
h) piața zahărului;
i) piața pesticidelor;
j) achizițiile publice.
Avînd în vedere aspectele din Acordul de Asociere menționate anterior,
precum și exercițiul inițiat de Consiliul Concurenței pentru studierea și ajustarea
cadrului normativ de reglementare a mediului de afaceri privind compatibilitatea
cu Legea concurenței, sub aspectul identificării și eliminării barierelor
anticoncurențiale din sectoarele economice menționate anterior, este important
ca toate autoritățile publice responsabile de domeniile de politici și reglementare
să se implice în revizuirea cadrului normativ din toate sectoarele economice.
Pentru aceasta, inițial vor fi analizate și evaluate barierele
anticoncurențiale conform Setului de instrumente pentru evaluarea concurenţei a
OCDE. Setul de instrumente oferă o metodologie generală de identificare a
constrîngerilor care nu sînt necesare şi de dezvoltare de politici alternative, mai
puţin restrictive care să atingă obiectivele de guvernare. Unul dintre elementele
principale ale Setului de instrumente este lista de verificare pe subiectele de
concurenţă care adresează o serie de întrebări simple pentru a depista legi şi
reglementări cu potențial de restricţionare a concurenţei. Acest test concentrează
resursele publice limitate asupra zonelor în care evaluarea concurenţei este
imperios necesară.
În baza analizei barierelor anticoncurențiale, autoritățile publice vor
elabora și adopta modificările necesare la cadrul normativ existent pentru
înlăturarea barierelor anticoncurențiale și deschiderea sectoarelor economice
către concurență. Consiliul Concurenței va acorda asistență consultativă necesară
în vederea implementării acestei activități complexe.
În domeniul întreprinderilor de stat, municipale și societăților comerciale
cu capital public sau public-privat
51. Deetatizarea sau restructurarea activității întreprinderilor de stat,
municipale și societăților comerciale cu capital public sau public-privat urmează
a fi realizată în vederea delimitării funcțiilor de executare a obligațiilor statului
de activitățile pur comerciale ale acestor întreprinderi care pot fi executate de
agenții economici privați pe piața liberă.
52. Pentru îmbunătățirea performanțelor întreprinderilor de stat și
municipale, utilizării eficiente a resurselor publice, APC și APL, fondatoare ale
întreprinderilor respective, trebuie să limiteze finanțarea preferențială din surse
27
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
bugetare, să adopte norme transparente mai simple de controlat pentru finanțarea
publică, procesul de luare a deciziilor în cadrul acestor întreprinderi din sectorul
public, asigurînd astfel un control mai eficient al managementului acestora.
Standardele de management, chiar și pentru întreprinderile de stat, trebuie să se
bazeze pe principiile investitorului privat (rentabilitate, rezultate comerciale și
financiare, raport cost-beneficiu, valoarea în timp a banilor, termenii de
recuperare a investițiilor, nivelul de tarife).
53. Pentru întreprinderile privatizate, pe de altă parte, nu trebuie exclusă
posibilitatea că aceste întreprinderi să continue să-și îndeplinească funcțiile de
interes economic general. Acest rezultat poate fi obținut și consolidat prin
crearea de Parteneriate Publice Private, inclusiv prin acordarea de concesiuni
specifice în cadrul revizuirii mecanismului de acordare a concesiunilor.
În domeniul achizițiilor publice
54. Conform prevederilor Strategiei de dezvoltare a sistemului de achiziții
publice pentru anii 2016-2020 și Planului de acțiuni pentru implementarea
acesteia, reforma achizițiilor publice necesită un cadru adecvat de reglementare
care va presupune dezvoltări și ajustări în conformitate cu prevederile Acordului
de Asociere, în special, în ceea ce privește sectorul utilităților și contractelor de
concesiune, inclusiv pentru dezvoltarea concurenței din aceste domenii.
În acest context urmează a fi elaborată și aprobată Legea privind achizițiile
publice în sectorul de utilități, armonizată la Directivele Uniunii Europene
2014/25/ UE și 92/13/CEE, care va obliga întreprinderile, ce își desfășoară
activitatea în domeniul SIEG-urilor (în special sectoarele apei, energiei,
transporturilor și serviciilor poștale), să desfășoare proceduri de achiziții
eficiente, transparente și echitabile de bunuri, servicii și lucrări necesare
desfășurării activităților acestora.
De asemenea, în scopul dezvoltării concesiunilor este importantă
asigurarea armonizării legislației cu elementele obligatorii și opționale ale
Directivelor UE privind concesiunile, în vederea selectării și implementării celei
mai adecvate soluții pentru concesiuni.
55. În scopul asigurării unui mediu concurențial loial și transparent pentru
achiziționarea de bunuri, servicii și lucrări pentru necesitățile întreprinderilor de
stat va fi realizată o analiză a oportunității desfășurării de către întreprinderile de
stat a procedurilor de achiziții publice. În baza acestei analize va fi realizată
armonizarea cadrului legal în domeniul achizițiilor publice la Directivele UE
2014/24/UE și 2014/25/UE. Astfel, vor fi create premisele necesare ca tarifele la
serviciile prestate de întreprinderile de stat și a celor cu capital majoritar de stat
să fie micșorate din contul realizării concursurilor și licitațiilor publice
transparente, asigurînd concurența între furnizorii acestor întreprinderi.
56. Implementarea tehnologiilor informaționale în efectuarea achizițiilor
publice oferă oportunități pentru optimizarea costurilor și procedurilor pentru
autoritățile contractante și întreprinderile care furnizează produsele și serviciile
sale, contribuind, totodată, la creșterea transparenței și accesului public în timp
real la informația privind achizițiile publice.
28
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Sistemul e-achiziții urmează să asigure o transparență mai mare procesului
și procedurilor de achiziții publice. Transparența în achizițiile publice este
crucială pentru obținerea unui nivel înalt de concurență a ofertanților, sporirea
responsabilității și responsabilizării instituțiilor și a persoanelor implicate în
acest proces.
Totodată, în vederea depistării acordurilor anticoncurențiale în sistemul de
achiziții publice este necesară elaborarea și implementarea unui sistem electronic
de identificare a cazurilor de complicitate în cadrul piețelor, unde există
suspiciuni că anumite acorduri anticoncurențiale între întreprinderile-participante
la achiziții publice pot avea loc. Sistemul va fi bazat pe o analiză sistematică a
ofertelor din partea întreprinderilor pentru achizițiile publice pe toate piețele,
printr-o colectare electronică a tuturor ofertelor propuse la licitații de pe întreg
teritoriul Republicii Moldova. Precondiția pentru funcționarea unui astfel de
sistem de monitorizare a achizițiilor publice este ca toate produsele sau serviciile
oferite la licitație să fie cît se poate de omogene.
În domeniul proprietății intelectuale
57. În prezent, domeniul drepturilor de autor şi celor conexe se confruntă
cu anumite dificultăţi determinate de cooperarea defectuoasă a organizaţiilor de
gestiune colectivă a acestor drepturi, ceea ce în consecinţă are un impact negativ
asupra titularilor de drepturi, este necesar de a se interveni sub acest aspect în
vederea stabilirii dialogului şi cooperării între organizaţiile de gestiune colectivă
a drepturilor de autor şi celor conexe în scopul de a promova disponibilitatea
operelor şi a altor elemente protejate şi transferul de remuneraţii pentru utilizarea
acestor opere sau a altor elemente protejate. Totodată, se impune stabilirea unui
mecanism adecvat de determinare a organizaţiilor de gestiune colectivă de a
acţiona în interesul colectiv al titularilor de drepturi pe care îi reprezintă prin
prevederea unor sisteme care să permită membrilor unei organizaţii de gestiune
colectivă să-şi exercite drepturile decurgînd din statutul de membru prin
participarea la procesul decizional al organizaţiei, inclusiv prin posibilitatea
utilizării în acest sens a mijloacelor electronice, cît şi a instituţiei reprezentării
titularului de drepturi absent.
58. În vederea asigurării posibilității plasării pe piață a produselor care sînt
obiecte de proprietate intelectuală protejate și care au fost fabricate cu
consimțămîntul titularului de drept este necesară revizuirea cadrului normativ ce
ţine de protecția mărcilor, asigurînd, astfel, ca importul paralel de bunuri să poată
fi introdus în circuitul economic.
Dezvoltarea diferitor mecanisme şi instrumente de aplicare a
politicilor de concurenţă
59. Realizarea eficientă a politicii de concurență este bazată, inclusiv, și pe
existența unor instrumente și mecanisme de implementare. Legea concurenței
prevede un șir de astfel de instrumente prin care Consiliul Concurenţei este
învestit cu putere de luare a deciziilor, de reglementare, exceptare, interdicţie,
intervenţie, control şi de sancţionare, în limitele stabilite de legislaţie.
29
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
60. În același timp este necesară aplicarea de noi instrumente, în
conformitate cu cele mai bune practici europene, pentru a eficientiza activitatea
de prevenire și combatere a comportamentelor anticoncurențiale, inclusiv prin:
1) avizarea obligatorie de către Consiliul Concurenței a proiectelor de acte
normative elaborate de diferite autorități publice privind reglementarea mediului
de afaceri;
2) promovarea aplicării politicii de clemență, prin aducerea în concordanță
a prevederilor Codului penal al Republicii Moldova la prevederile Legii
concurenței pentru crearea unui spațiu juridic viabil aplicării politicii de clemență
în cadrul investigațiilor pe acorduri anticoncurențiale. În rezultat, politica de
clemenţă trebuie să fie aplicabilă şi să ofere participanților la cartel posibilitatea
de a aplica, fără a fi supuși sancţiunilor şi pedepselor care sînt, în prezent, în
vigoare, conform Codului penal al Republicii Moldova.
3) implementarea mecanismului de informatori la stabilirea acordurilor
anticoncurenţiale. Acest mecanism este aplicat în mai multe țări, fiind utilizate
diverse metode de cooperare în regim anonim a autorității de concurență și
informatorii, pentru aprobarea unor acorduri anticoncurențiale între întreprinderi.
În asemenea caz, informatorul este scutit de răspunderea penală.
4) introducerea răspunderii contravenționale a persoanelor cu funcție de
răspundere din APC și APL care au emis sau sînt responsabili de emiterea
deciziilor contrar legislației concurențiale. Această acțiune ar avea ca impact
micșorarea cazurilor de aprobare a unor documente care limitează concurența,
sporind, totodată, responsabilitatea factorilor de decizie la adoptarea actelor
normative.
5) Introducerea, în cadrul normativ, obligativității notificării Consiliului
Concurenței la înregistrarea tranzacțiilor economice la Camera Înregistrării de
Stat.
Creșterea nivelului de informare despre politica de concurență și
ajutor de stat
61. În Republica Moldova cultura concurenţială este la un nivel redus. Iar,
pentru ca aceasta să fie dezvoltată este necesar ca politica concurenţei să fie
cunoscută şi înţeleasă de toţi cei care sînt implicaţi în viaţa social-economică.
Cultura concurenţială se dobîndeşte în timp printr-o serie de acţiuni şi măsuri
menite să conducă la îndeplinirea acestor cerinţe. Agenţii economici trebuie să
fie informaţi şi să cunoască atît modalităţile prin care pot fi protejaţi de legislaţie
în cazul în care ar putea fi victime ale unor practici anticoncurenţiale, cît şi
riscurile la care se expun în cazul în care încalcă regulile. Dar principalul aspect
este conştientizarea faptului că fără o concurenţă deschisă şi un mod curent şi
continuu de informare nu există o piaţă funcţională. Respectarea regulilor unei
concurenţe libere, deschise şi loiale presupune cunoaşterea reglementărilor din
acest domeniu şi, mai mult decît atît, existenţa unei conştiinţe civice, a unui spirit
al democraţiei şi libertăţii economice.
62. Existenţa unui spaţiu concurenţial loial depinde, în mare parte, de
faptul ca întreaga societate să perceapă necesitatea promovării şi importanţei
30
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
respectării regulilor concurenţiale. Consiliul Concurenței este veriga de bază în
promovarea culturii concurenţiale. Pe de altă parte mass-media, prin activitatea
sa, contribuie la informarea şi disciplinarea societăţii în acest domeniu. În acest
context, vor fi organizate emisiuni radio/tv pe diferite subiecte în domeniul
concurenței, ajutorului de stat și publicității, vor fi difuzate spoturi cu caracter
social în cadrul unei campanii de sensibilizare a societății civile privind cele mai
importante aspecte din domeniul concurenței.
63. Pentru ca toate aspectele ce țin de ajutorul de stat să fie gestionate
corespunzător, este nevoie ca persoanele responsabile să fie bine instruite în
domeniul concurenței, ajutorului de stat și analizei economice. În cadrul
mecanismelor de instruire a funcționarilor publici vor fi realizate un șir de
seminare în domeniul concurenței și ajutorului de stat.
64. Consiliul Concurenței, în scopul informării asupra activităților
desfășurate în domeniile sale de competență, va continua organizarea anuală a
conferinței de prezentare publică a raportului de activitate a Consiliului
Concurenței cu participarea reprezentanților Parlamentului, Guvernului,
autorităților cu funcții de reglementare și control, partenerilor de dezvoltare,
comunității de experți, mass-mediei. De asemenea, pentru promovarea culturii
concurențiale vor fi organizate și desfășurate mese rotunde sub egida
„Competition CaFE”, cu invitarea diferitor experți și formatori internaționali din
domeniul concurenței și ajutorului de stat pe diferite subiecte punctuale.
65. În vederea consolidării cunoștințelor și creării unui corp de specialiști
în domeniul concurenței și ajutorului de stat, va fi elaborat și implementat un
curs de masterat din domeniul concurenţei, în cadrul facultăţilor cu profil
economic și juridic. De asemenea, vor fi implementate cursuri/module în
domeniul concurenței, cu titlu obligatoriu/opțional, în cadrul programelor cu
profil economic, juridic, administrație publică (în instituțiile de învățămînt
superior)
66. Totodată, este necesar să se realizeze educația și formarea profesională
a judecătorilor din cadrul instanțelor administrative, avînd în vedere faptul că în
conformitate cu art. 47 al Legii concurenței, actele adoptate de Consiliul
Concurenței pot fi atacate în instanțele de contencios administrativ, precum și a
celor din cadrul Curților de Apel sau a Curții Supreme, pentru cazurile ce implică
amenzi sau penalități aplicabile pentru încălcări de natură concurențială, conform
art. 78 din Legea concurenței. Ţinînd cont de faptul că în Republica Moldova nu
sînt organizate instanțe speciale sau judecătorești speciale care să se ocupe de
cazurile de concurență, orice judecător din cadrul unei instanțe implicate se poate
ocupa de cazurile de concurență. Acest aspect complică procesul de educație și
formare a judecătorilor, luînd în considerare că orice judecător din cadrul unei
instanțe competente are dreptul legal de a gestiona cazurile legate de concurență.
În acest context, este necesar ca în cadrul instanțelor de judecată să fie organizată
specializarea judecătorilor în Drept concurențial.
67. În scopul promovării culturii concurențiale, cît şi pentru informarea în
societate a relațiilor ce țin de prevenirea practicilor anticoncurenţiale şi a
concurenţei neloiale va fi instituită sărbătoarea profesională Ziua Concurenţei,
31
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
care se va consemna anual la data de 30 iunie, dată la care în anul 2000 a fost
adoptată Legea cu privire la protecţia concurenţei, care a pus bazele legislației
din domeniul concurenței în Republica Moldova. Instituirea Zilei Concurenţei va
determina creşterea gradului de conştientizare a rolului şi locului concurenţei
într-o economie de piaţă, constituind o măsură de diseminare a culturii
concurenţiale, precum şi de responsabilizare a funcţionarilor din acest domeniu
pentru exercitarea eficientă a sarcinilor şi atribuţiilor în activitatea profesională.
Obiectiv specific 2. Instituirea unui mecanism performant în domeniul
acordării și monitorizării ajutorului de stat, prin reducerea ponderii
ajutorului de stat în PIB pînă la 1% către anul 2020
Alinierea schemelor de ajutoare de stat existente cu prevederile
acquis-ului UE în materie de ajutor de stat
68. Orice măsură de sprijin de stat, indiferent cine este furnizor sau
beneficiar, de mărimea sau durata ajutorului, trebuie să vizeze remedierea unor
disfuncționalități identificate ale pieței și îndeplinirea unor obiective de interes
comun care să fie în concordanță cu Strategia Moldova 2020 și să cauzeze cele
mai puține denaturări ale concurenței. Astfel, există o serie de priorități care
urmează a fi sprijinite din surse de stat, cum ar fi:
a) dezvoltarea echilibrată și durabilă în toate regiunile Republicii
Moldova;
b) crearea unui sistem eficient de management al mediului natural care să
contribuie la creşterea calităţii factorilor de mediu şi să asigure populaţiei dreptul
la un mediu natural curat, sănătos şi durabil;
c) asigurarea securității energetice, sporirea eficienţei energetice şi
utilizarea surselor regenerabile de energie;
d) prestarea serviciilor de interes economic general de calitate înaltă (apă și
canalizare, salubrizare, serviciul poștal universal, transportul public, servicii de
sănătate);
e) racordarea sistemului educaţional la cerinţele pieţei forţei de muncă,
pentru sporirea productivităţii forţei de muncă şi majorării ratei de ocupare în
economie;
f) sporirea investiţiilor publice în infrastructura de drumuri naţionale şi
locale, în scopul diminuării cheltuielilor de transport şi sporirii vitezei de acces.
g) Ameliorarea climatului de afaceri, promovarea politicii concurenţiale,
optimizarea cadrului de reglementare şi aplicarea tehnologiilor informaţionale în
serviciile publice destinate mediului de afaceri şi cetăţenilor.
Prioritățile identificate și măsurile de punere în practică sînt axate pe
domeniile unde se consideră absolut necesară intervenția statului prin sprijin
financiar care poate fi de natura ajutorului de stat. Sprijinul financiar de natura
ajutorului de stat se va acorda prin respectarea prevalenței regulilor de ajutor de
stat asupra altor reglementări.
69. Angajamentele asumate de Republica Moldova în vederea respectării
prevederilor Acordului de Asociere, schemele de ajutor de stat existente urmează
32
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
a fi aliniate la acquis-ul UE în domeniul ajutorului de stat în decurs de 8 ani.
Procesul de modificare a ajutoarelor de stat existente potrivit cu prevederile
acquis-lui UE, în conformitate cu obligațiunile asumate de armonizarea
legislației în domeniul ajutorului de stat, va include următoarele acțiuni:
1) identificarea tuturor schemelor existente de ajutor de stat ce nu
corespund cerințelor legislației în domeniu;
2) identificarea actelor normative ce vin în contradicție cu legislația în
domeniul ajutorului de stat;
3) elaborarea propunerilor de modificare a legislației și prezentarea
acestora spre aprobare;
4) oferirea, de către Consiliul Concurenței, a suportului necesar APC și
APL, pentru realizarea alinierii legislației conexe domeniilor de care sînt
responsabile la cerințele legislației în domeniul ajutorului de stat.
Asigurarea transparenţei mecanismului acordării ajutorului de stat
70. Un pas important în asigurarea transparenței acordării și utilizării
sprijinului statului este transpunerea Directivei 2006/111/CE a Comisiei
Europene din 16 noiembrie 2006 privind relațiile financiare dintre statele
membre și întreprinderile publice, precum și transparența relațiilor financiare din
cadrul anumitor întreprinderi. Acest fapt va oferi posibilitatea utilizării unor
mecanisme de evidență separată a fluxurilor de mijloace după genurile de
activitate, făcînd posibilă monitorizarea utilizării conform obiectivelor a
resurselor acordate de stat.
71. Utilizarea Sistemului informațional automatizat „Registrul ajutorului
de stat” (SIA RAS) de către toți furnizorii va permite obținerea unei imagini mai
relevante asupra acordării și utilizării ajutorului de stat. Fiecare furnizor de ajutor
de stat va avea contul său prin intermediul căruia vor fi raportate și notificate
ajutoarele de stat. Acest fapt va facilita procesul de autorizare și monitorizare a
ajutorului de stat și va duce la economisirea resurselor publice datorită
procedurilor desfășurate în mod electronic. Prin asigurarea accesului tuturor
furnizorilor de ajutor de stat la SIA RAS vor fi atinse următoarele obiective:
1) acordarea necesarului de informaţie relevantă domeniului la nivel
central, raional/municipal şi instituţional, precum şi specialiştilor din domeniu şi
publicului interesat (actele normative, rapoarte, practica judiciară etc.) pentru
promovarea unei culturi concurenţiale;
2) acordarea de suport conducătorilor de instituţii, responsabililor din
raioane, personalului ministerelor în monitorizarea, prognozarea situaţiei şi
luarea deciziilor;
3) asigurarea vizualizării informaţiei stocate (cu diferite niveluri de acces),
generarea de rapoarte predefinite şi specifice.
72. Transparentizarea atribuirii gestiunii patrimoniului public va asigura
stoparea gestiunii ineficiente a acestuia. Atribuirea prestării serviciilor de interes
economic general, în mod discreționar, trebuie înlocuită cu practicarea
concursurilor deschise și transparente, în baza indicatorilor de performanță
stabiliți în prealabil. Un mecanism prompt pentru realizarea acestei acțiuni este
33
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
parteneriatul public-privat care posedă deja un cadru normativ relevant.
Valorificarea acestui mecanism va contribui atît la atragerea masivă a
investițiilor, cît și la asigurarea prestării serviciilor de interes economic general
calitativ și eficient.
SIEG-urile urmează să fie prestate în baza actului de atribuire care trebuie
să corespundă prevederilor stipulate în cadrul normativ din domeniul ajutorului
de stat și care să definească modalitățile și condițiile-cadru ce trebuie îndeplinite
pentru asigurarea serviciului, indicatorii de performanță, condițiile tehnice de
prestare a serviciului sau condițiile de desfășurare a activității specifice
serviciului, pentru a stabili nivelurile de calitate și condițiile necesare
funcționării acestuia în condiții de eficiență și siguranță.
73. Completarea cadrului normativ în vederea obligativității avizării de
către Consiliul Concurenței a proiectelor actelor juridice ce prevăd măsuri
susceptibile să reprezinte ajutor de minimis. Astfel, în actele normative este
necesar de a stipula obligativitatea furnizorilor și/sau inițiatorilor de ajutor de
minimis de a aviza la Consiliul Concurenței a proiectelor actelor juridice ce
prevăd măsuri susceptibile să reprezinte ajutor de minimis, astfel încît acesta din
urmă să poată verifica conformitatea, corectitudinea și îndeplinirea obligațiilor
prevăzute de legislația în domeniul ajutorului de stat.
74. Ajutorul de stat trebuie să stimuleze inovarea, tehnologiile ecologice și
dezvoltarea capitalului uman, să evite producerea de daune asupra mediului și să
promoveze creșterea, ocuparea forței de muncă și competitivitatea pe piață. În
acest sens, este necesară definirea mai clară a disfuncționalităților pieței care
trebuie remediate și analizarea cu mai mare rigurozitate a efectului stimulativ,
care vor avea un rol important la asigurarea unui raport optim cost-eficacitate și
la evitarea denaturărilor. De asemenea, este necesar a efectua o evaluare mai
sistemică a potențialelor efecte negative ale ajutoarelor de stat, în special în ceea
ce privește denaturările eficienței de alocare și ale eficienței dinamice, competiția
pentru subvenții și puterea de piață.
La acordarea măsurilor de sprijin, furnizorii vor ține cont de următoarele
aspecte:
1) identificarea sectoarelor-cheie ale economiei naţionale, cu luarea în
considerare a potenţialului de care dispune, precum şi, într-un sens mai larg, cu
perspectivele previzibile zonale ale economiei;
2) raportarea la priorităţile sociale: demografie, calitatea vieţii, instruire (la
nivel mediu şi elitar), cultură, circulaţia persoanelor (turism, transport), protecţia
mediului etc.;
3) selectarea resurselor financiare ce pot fi mobilizate pentru susţinerea
proiectelor considerate prioritare;
4) analiza fezabilității, a proiectelor investiționale (după caz), în vederea
acordării sprijinului strict în conformitate cu necesitățile reale;
5) evaluarea impactului ajutorului de stat, precum analiza ex-ante și ex-
post.
6) corelarea duratei și intensității ajutorului de stat cu durata de recuperare
a investițiilor;
34
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
7) ajutorul de stat trebuie să se concentreze mai mult pe obiective
orizontale și ajutoare pentru dezvoltare regională decît pe anumite sectoare ale
economiei (care trebuie să funcționeze fără sprijin public);
8) micșorarea ponderii ajutorului de stat acordat sub formă de renunțări la
venituri bugetare și majorarea celor acordate sub formă de cheltuieli bugetare;
9) majorarea numărului de măsuri de sprijin acordate prin scheme de ajutor
de stat.
75. Avînd în vedere că resursele de care dispune statul sînt limitate pentru
a realiza în practică politicile sale este necesar ca deciziile să fie transparente,
controlate şi monitorizate. Măsurile de acordare a ajutorului de stat pot fi, uneori,
instrumente eficiente pentru atingerea unor obiective de interes comun, cum ar fi
promovarea dezvoltării sustenabile sau corectarea eşecurilor pieţei, ajutînd astfel
la îmbunătăţirea funcţionării pieţelor şi competitivităţii la nivel național. Ajutorul
de stat trebuie acordat numai dacă este instrumentul potrivit pentru atingerea
unui obiectiv bine definit, creează impulsurile corecte, este bine proporţionat, iar
distorsionarea pe care o aduce concurenţei este foarte redusă.
Astfel, conform politicii europene actuale în domeniul ajutorului de stat se
conturează cîteva elemente principale:
1) ajutorul de stat trebuie să fie mai redus, mai bine orientat şi cu un
potenţial redus de distorsionare a concurenţei;
2) necesitatea unei abordări economice clare şi precise;
3) procedurile trebuie să fie mai eficiente și să prezinte mai multă
predictibilitate;
4) gradul de transparenţă să fie mai mare.
IV. Etapele şi termenele de implementare
76. Pentru implementarea Programului este necesară adoptarea unei
abordări strategice cuprinzătoare cu privire la obiectivele și acțiunile ce trebuie
inițiate și implementate în perioada 2017-2020.
77. Programul poate avea consecințe asupra modificării structurii actuale a
procesului decizional de la nivelul autorităților administrației publice centrale și
locale, precum și a autorităților cu funcții de reglementare și control, și de la
nivelul întreprinderilor de pe piețele din interiorul și din afara Republicii
Moldova.
78. Programul stabileşte o viziune pe termen mediu pentru asigurarea
realizării obiectivelor stabilite şi acţiunilor planificate. Termenele de realizare a
acţiunilor planificate, responsabilii şi indicatorii de progres sînt stipulate în
Planul de acţiuni.
V. Responsabilii de implementare
35
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
79. Fiecare acţiune din Program are responsabili de implementare:
autorităţile publice centrale de specialitate, autoritățile administrației publice
locale, autoritățile cu funcții de reglementare și control.
80. Pentru implementarea activităților ce se referă la liberalizare,
deschiderea sectoarelor către concurență, autoritățile publice responsabile vor
elabora și implementa planuri de acțiuni. În acest context, Consiliul Concurenței
va acorda suportul consultativ și metodologic.
81. În planurile de acțiuni vor fi evidențiate aspectele juridice și practice
de realizare a unor măsuri care să conducă la îndeplinirea obiectivelor avute
pentru dezvoltarea mediului concurențial loial, fără a afecta alte obiective ale
autorităților publice în domeniile lor de competență. Pentru planurile de acțiuni
vor fi identificate indicatorii adecvați prin care să se poată monitoriza progresul
realizat. Acest lucru este necesar, deoarece transformările sistemului juridic nu
garantează antrenarea unor modificări în implementarea practică a schimbărilor
de ordin normativ.
82. În procesul de implementare a prezentului Program, autorităţile
responsabile vor colabora cu autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile
neguvernamentale şi profesionale, mediul academic, comunitatea de experţi,
mass-media, precum şi cu partenerii internaţionali de dezvoltare ai Republicii
Moldova.
VI. Estimarea generală a costurilor
83. Implementarea Programului nu va solicita cheltuieli bugetare
suplimentare. Finanțarea activităților de implementare a prezentului Program se
va efectua din contul și în limitele mijloacelor financiare, inclusiv cele din
donații, granturi etc. prevăzute anual în bugetele autorităților publice și
instituțiilor responsabile de implementare.
VII. Rezultatele scontate
84. În urma implementării programului vor fi înregistrate următoarele
rezultate:
1) obținerea unui mediu concurențial loial și asigurarea creşterii PIB-ului
– numai în cadrul unui mediu concurențial loial este garantată existența
competiției între agenții economici. Existența unui mediu concurențial loial oferă
posibilitate agenților economici să-și manifeste libera inițiativă, să-și dezvolte
producția, să contribuie la progresul tehnic. Un mediu concurențial loial are
efecte asupra creșterii bunăstării consumatorului, care obține servicii de calitate
la tarife/prețuri stabilite în conformitate cu legea cererii și a ofertei. Ca finalitate,
aceasta înseamnă reducerea estimată a indicatorului de reglementare a pieţei
produselor de 1,52 ori: de la 2,48 (în prezent, anul 2016) la 1,55 către anul 2020.
Aceasta va asigura, totodată, o accelerare a creșterii anuale a PIB-ului pe cap de
locuitor cu 0,56 %. Noile reglementări din domeniul economic, incontestabil, vor
influenţa benefic activităţile economice pe pieţele de mărfuri şi vor crea premise
pentru apariţia noilor investitori;
36
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
2) Creșterea accesului la piaţă a întreprinderilor mici şi mijlocii prin
reducerea barierelor anticoncurențiale, deschiderea către concurență a noilor
sectoare, simplificarea procedurilor de administrare a afaceri;
3) un mediu concurențial loial are efecte benefice asupra creșterii
bunăstării consumatorului. În asemenea caz, consumatorul obține servicii de
calitate la tarife/prețuri stabilite în conformitate cu legea cererii și a ofertei;
4) extinderea şi asigurarea drepturilor întreprinderilor de a beneficia de
politica de clemenţă pentru cooperarea cu autoritatea de concurenţă, în vederea
denunţării şi detectării celor mai grave încălcări anticoncurenţiale;
5) utilizarea eficientă a resurselor publice în cadrul mecanismului
ajutorului de stat, ceea ce va contribui la reducerea ponderii ajutorului de stat în
PIB pînă la 1%, conform mediei Uniunii Europene;
6) onorarea angajamentelor prevăzute în acordurile internaționale, creînd
astfel premise pentru relații comerciale reciproc avantajoase şi sustenabile cu
diferite țări, precum şi pentru dezvoltarea imaginii de țară a Republicii Moldova
pe plan extern.
85. Programul va avea un impact sporit asupra întregii economii la nivelul
procesului său fundamental de luare a deciziilor referitoare la evoluția pieței, de
investiții, de cercetare și dezvoltare, de politicile referitoare la ajutorul de stat, de
sistemele de achiziții publice, de activitățile de import/export, de ocuparea forței
de muncă, de sistemul vamal etc. Pe de o parte, acest proces continuu are în
rezultat crearea unui nou cadru juridic, însă punerea în aplicare a unor noi
sisteme și reguli economice consumă timp, inclusiv în contextul adaptării la noul
context juridic. Intervalul de timp 2017-2020 este perioada minimă necesară
pentru implementarea unor domenii prioritare, dar trebuie, de asemenea, de avut
în vedere că procesul de reformă va deveni o sarcină permanentă a procesului de
reformă. Experiența statelor membre ale UE demonstrează că, la nivelul
acestora, se desfășoară în prezent un proces comparabil (de liberalizare și
deschidere către concurență a diferitor sectoare economice) și care este un proces
continuu.
VIII. Indicatorii de progres şi performanţă
86. Pentru evaluarea implementării prezentului Program şi evaluării
rezultatelor realizate sînt stabiliţi următorii indicatori principali:
1) valoarea indicatorului de reglementare a pieței produselor;
2) ratingul Republicii Moldova în cadrul clasamentelor internaționale din
domeniul competitivității și administrării afacerii la nivel global;
3) rata de creștere a numărului de întreprinderi noi-înregistrate;
4) numărul de întreprinderi cu drepturi exclusive monitorizate;
5) platformă electronică funcțională pentru identificarea acordurilor
anticoncurențiale la achizițiile publice;
6) numărul schemelor de ajutor de stat existente aliniate;
7) numărul furnizorilor de ajutor de stat care utilizează SIA RAS;
8) numărul de absolvenți ai cursului de master în domeniul concurenței;
37
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
9) numărul consultațiilor și evenimentelor de promovare a culturii
concurențiale.
IX. Procedurile de raportare şi evaluare
87. În contextul implementării Programului va fi desfăşurat procesul de
monitorizare a realizării acţiunilor şi de evaluare a rezultatelor obţinute.
88. Monitorizarea şi evaluarea implementării Programului va fi pus în
sarcina Consiliului Concurenţei. Activităţile de monitorizare a prezentului
Program vor avea un caracter continuu, fiind desfăşurate pe toată perioada de
implementare şi vor include colectarea, prelucrarea şi analiza datelor de
monitorizare, identificarea erorilor sau efectelor neprevăzute. Monitorizarea se
va efectua în baza indicatorilor de progres și performanță care vor permite de a
urmări şi evalua în dinamică realizarea obiectivului general și a celor specifice
stipulate în Program.
89. Procedurile de raportare și evaluare sînt orientate spre maximizarea
efectelor obţinute de la implementarea Programului în corespundere cu
rezultatele scontate indicate la rubrica „Indicatori de progres” din Planul de
acţiuni. Activitatea de evaluare a Programului va avea un caracter sistematic,
fiind desfăşurată pe toată perioada de implementare.
90. În baza activităților realizate, autoritățile publice responsabile vor
prezenta Consiliului Concurenței rapoarte privind îndeplinirea activităților
respective, de care sînt responsabile. Acumulînd aceste informații, Consiliul
Concurenței va elabora și prezenta anual Parlamentului, informații referitor la
monitorizarea activităților privind implementarea Programului pentru anul
anterior.
91. Rapoartele de implementare vor fi făcute publice prin prezentarea
acestora în cadrul unor evenimente (conferinţă de presă, masă rotundă, conferinţă
tematică) şi plasate pe pagina web a Consiliului Concurenţei și altor autorități
publice.
38
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Anexă
Planul de acţiuni privind implementarea Programului național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru
anii 2017-2020
Nr.
crt. Denumirea acţiunii
Termen de
implementa-
re
Responsabili Indicatori de progres
Sursa de finanțare
Obiectiv specific 1. Deschiderea sectoarelor economice către concurență și reducerea reglementărilor pieţei produselor de la 2,48, în prezent, la 1,55 către anul 2020
- Deschiderea piețelor către concurență și eliminarea barierelor anticoncurențiale
1 Identificarea tuturor entităților investite cu
drepturi exclusive care activează la nivel
național și local
2017,
trimestrul IV
APC, APL care au acordat drepturi
exclusive
Număr de întreprinderi cu drepturi
exclusive identificate
În limitele bugetului
aprobat
2 Evaluarea necesității delegării drepturilor
exclusive existente
2018,
trimestrul III
APC, APL care au acordat drepturi
exclusive
Număr de întreprinderi cu drepturi
exclusive care dispun de studii de
fundamentare
În limitele bugetului
aprobat
3 Optimizarea sistemului de drepturi exclusive 2018,
trimestrul IV
APC, APL care au acordat drepturi
exclusive
Număr de acte normative modificate
privind stabilirea mecanismului de
acordare a drepturilor exclusive
În limitele resurselor
bugetare
4 Monitorizarea sistemului de drepturi exclusive 2019-2020 APC, APL care au acordat drepturi
exclusive
Rapoarte de monitorizare În limitele bugetului
aprobat
5 Evaluarea barierelor anticoncurențiale din
diferite sectoare economice conform setului de
instrumente pentru evaluarea concurenţei a
OCDE și angajamentelor asumate în Acordul de
Asociere
2017,
trimestrul IV
APC, APL, autoritățile cu funcții de
reglementare și control
Număr de acte normative identificate
care conțin clauze anticoncurențiale
În limitele bugetului
aprobat
6 Ajustarea cadrului normativ de reglementare a
mediului de afaceri privind compatibilitatea cu
Legea concurenței, sub aspectul eliminării
barierelor anticoncurențiale
2018,
trimestrul III
APC, APL, autoritățile cu funcții de
reglementare și control
Număr de acte normative revizuite
În limitele bugetului
aprobat
7 Deetatizarea sau restructurarea activității
întreprinderilor de stat, municipale și societăților
comerciale cu capital public sau public-privat
2017-2020 Ministerul Economiei,
Agenția Proprietății Publice,
APC, APL, fondatori ale
întreprinderilor respective
Număr de întreprinderi deetazitate
sau restructurate
În limitele bugetului
aprobat
8 Optimizarea finanțării preferențiale din surse 2018-2019 Ministerul Finanțelor, Acte normative modificate și În limitele bugetului
39
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Nr.
crt. Denumirea acţiunii
Termen de
implementa-
re
Responsabili Indicatori de progres
Sursa de finanțare
bugetare a întreprinderilor de stat și municipale,
în vederea perfecționării managementului
acestora
APC, APL fondatori ale
întreprinderilor respective
completate aprobat
9 Instituirea principiilor concurențiale în
activitatea prestării serviciilor de utilitate publică
(în sectoarele apă, canalizare, energie, transport
public, serviciilor poștale etc.)
2019,
trimestrul II
Ministerul Finanțelor,
Ministerul Economiei,
Consiliul Concurenței
Legea privind achizițiile publice în
sectorul utilități aprobată,
Legea serviciilor publice de
gospodărie comunală nr. 1402-XV
din 24 octombrie 2002 armonizată
la Directivele 2014/23/UE,
2014/24/UE, 2014/25/UE și
92/13/CEE, 2006/111/CE
În limitele bugetului
aprobat
10 Asigurarea armonizării legislației cu elementele
obligatorii și opționale ale Directivelor UE
privind concesiunile
2018,
trimestrul II
Ministerul Economiei, Ministerul
Finanțelor
Cadru legal privind concesiunile
armonizat și aprobat de către
Parlament,
Regulamente respective aprobate de
Guvern
În limitele bugetului
aprobat
11 Efectuarea unei analize a oportunității
desfășurării de către întreprinderile de stat a
procedurilor de achiziții publice și armonizarea
cadrului legal în domeniul achizițiilor publice la
Directivele UE 2014/24/UE și 2014/25/UE
2019,
trimestrul IV
Ministerul Finanțelor,
Ministerul Economiei
Raport al analizei oportunității
desfășurării de către întreprinderile
de stat a procedurilor de achiziții
publice elaborat.
Cadru legal completat și ajustat la
cele mai bune practici internaționale.
În limitele bugetului
aprobat
12 Implementarea sistemului e-achiziții în vederea
transformării achizițiilor publice într-un proces
mai eficient și competitiv, inclusiv includerea
componentei de identificare a cazurilor de
acorduri anticoncurențiale în cadrul achizițiilor
publice
2018,
trimestrul I
Agenția Achiziții Publice
Proceduri de achiziții modificate
pentru asigurarea unui nivel mai înalt
de concurență
Platformă electronică funcțională
pentru identificarea acordurilor
anticoncurențiale
În limitele bugetului
aprobat
13 Revizuirea cadrului normativ ce ţine de protecția
mărcilor în vederea asigurării posibilității
plasării pe piață a produselor care sînt obiecte de
proprietate intelectuală protejate și care au fost
fabricate cu consimțămîntul titularului de drept
2017,
trimestrul IV
Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală
Cadru normativ care nu periclitează
plasarea pe piață la importul paralel
legal de mărfuri
În limitele bugetului
aprobat
14 Implementarea mecanismului de determinare a
organizaţiilor de gestiune colectivă de a acţiona
în interesul colectiv al titularilor de drepturi pe
care îi reprezintă
2017,
trimestrul III
Agenţia de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală
Modificări şi completări operate la
Legea nr. 139 din 02 iulie 2010
privind dreptul de autor şi drepturile
conexe
În limitele bugetului
aprobat
- Dezvoltarea diferitor mecanisme şi instrumente de aplicare a politicilor de concurenţă
40
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Nr.
crt. Denumirea acţiunii
Termen de
implementa-
re
Responsabili Indicatori de progres
Sursa de finanțare
15 Avizarea de către Consiliul Concurenţei a
proiectelor de acte normative adoptate privind
reglementarea mediului de afaceri
Permanent Consiliul Concurenţei,
Autorități publice – inițiatoare de
proiecte de acte normative
Număr de avize aprobate anual de
către Consiliul Concurenței
În limitele bugetului
aprobat
16 Modificarea Codului penal al Republicii
Moldova pentru a excepta aplicarea prevederilor
legii penale față de angajații și fondatorii
întreprinderilor, care colaborează cu Consiliul
Concurenței, în limita realizării politicii de
clemență, prevăzută de Legea concurenței
2017,
trimestrul IV
Ministerul Justiţiei,
Consiliul Concurenței
Codul penal al Republicii Moldova
nr.985-XV din 18 aprilie 2002
modificat în corespundere cu Legea
concurenței
În limitele bugetului
aprobat
17 Modificarea legislației concurențiale în vederea
implementării mecanismului de informatori la
stabilirea acordurilor anticoncurenţiale
2018,
trimestrul IV
Consiliul Concurenței
Modificări introduse la cadrul
normativ existent
În limitele bugetului
aprobat
18 Introducerea răspunderii contravenționale a
persoanelor cu funcție de răspundere din
APC/APL care au emis sau sînt responsabili de
emiterea deciziilor contrar legislației
concurențiale
2017,
trimestrul IV
Ministerul Justiţiei,
Consiliul Concurenței
Codul contravențional al Republicii
Moldova nr.218-XVI din 24
octombrie 2008 modificat
În limitele bugetului
aprobat
19 Introducerea în cadrul normativ a obligativității
notificării Consiliului Concurenței la
înregistrarea tranzacțiilor economice la Camera
Înregistrării de Stat
2017,
trimestrul III
Ministerul Justiției
Acte normative aprobate În limitele bugetului
aprobat
- Creșterea nivelului de informare despre politica de concurență și ajutor de stat
20 Consultarea şi informarea autorităților publice,
agenților economici privind politica statului în
domeniul concurenței
Permanent Consiliul Concurenței
Număr de consultări
Număr de beneficiari
În limitele bugetului
aprobat, surse atrase
21 Promovarea specializării judecătorilor în Drept
concurențial
2017,
trimestrul IV
Institutul Național al Justiției Număr de judecători instruiți
Număr de judecători specializați în
domeniul concurenței
În limitele bugetului
aprobat, surse atrase
22 Implementarea cu titlu obligatoriu/opțional, în
cadrul programelor cu profil economic, juridic la
instituțiile de învățămînt superior a cursurilor și
modulelor în domeniul concurenței
2017,
trimestrul IV
Ministerul Educației,
Consiliul Concurenței,
Instituțiile de învățămînt superior
Minim 10 instituții de învățămînt
superior
În limitele bugetului
aprobat ale autorităților
publice
23 Elaborarea şi implementarea unui program de
masterat din domeniul concurenţei în cadrul
facultăţilor cu profil economic, juridic
2018,
trimestrul III
Ministerul Educaţiei,
Instituțiile de învățămînt superior
Număr de instituţii de învăţămînt
superior ce implementează programul
de masterat
În limitele bugetului
aprobat ale autorităților
publice
24 Organizarea emisiunilor radio/tv pe diferite
subiecte în domeniul concurenței, ajutorului de
Semestrial Consiliul Concurenței Număr de emisiuni desfășurate În limitele bugetului
aprobat
41
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Nr.
crt. Denumirea acţiunii
Termen de
implementa-
re
Responsabili Indicatori de progres
Sursa de finanțare
stat și publicității
25 Difuzarea spoturilor cu caracter social în cadrul
unei campanii de sensibilizare a societății civile
privind cele mai importante aspecte din
domeniul concurenței
2019,
trimestrul IV
Consiliul Concurenței Număr de spoturi difuzate În limitele bugetului
aprobat
26 Organizarea training-urilor, meselor rotunde
(inclusiv sub egida Competition CaFE),
conferințelor de presă cu actori de pe diferite
piețe
Permanent Consiliul Concurenţei
Număr de evenimente publice
organizate
Număr de participanți
În limitele bugetului
aprobat, surse atrase
27 Organizarea și desfășurarea anuală a prezentării
publice a raportului de activitate a Consiliului
Concurenței
Anual Consiliul Concurenţei Număr de participanți În limitele bugetului
aprobat, surse atrase
28 Promovarea instituirii Zilei Concurenței 2017,
trimestrul II
Consiliul Concurenţei Hotărîrea Parlamentului nr. 433-XII
din 26 decembrie1990 modificată
În limitele bugetului
aprobat
Obiectiv specific 2. Instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării și monitorizării ajutorului de stat, prin reducerea ponderii ajutorului de stat în PIB pînă la 1%
către anul 2020
- Alinierea schemelor de ajutoare de stat existente cu prevederile acquis-ului UE în materie de ajutor de stat
29 Identificarea tuturor schemelor de ajutor de stat
existente ce nu corespund cerințelor legislației și
sesizarea furnizorilor/inițiatorilor cu privire la
necesitatea alinierii acestora la cadrul normativ
din domeniul ajutorului de stat
2019,
trimestrul IV
APC, APL inițiatoare de ajutor de
stat,
Consiliul Concurenței
Număr de scheme de ajutor de stat
existente identificate
În limitele bugetului
aprobat
30 Elaborarea propunerilor de modificare a cadrului
normativ ce vizează acordarea măsurilor de
sprijin acordate sub formă de subvenții
2019,
trimestrul IV
APC, APL care acordă măsuri de
sprijin de ajutor de stat,
Consiliul Concurenței
Cadru normativ aliniat cu acquis-ul
UE
În limitele bugetului
aprobat
31 Elaborarea propunerilor de modificare a cadrului
normativ ce vizează acordarea măsurilor de
sprijin acordate sub formă de garanții în condiții
preferențiale
2019,
trimestrul IV
APC, APL care acordă măsuri de
sprijin de ajutor de stat,
Consiliul Concurenței
Cadru normativ aliniat cu acquis-ul
UE
În limitele bugetului
aprobat
32 Elaborarea propunerilor de modificare a cadrului
normativ ce vizează acordarea măsurilor de
sprijin acordate sub formă de facilități fiscale
2020,
trimestrul II
Ministerul Finanțelor,
APL care acordă măsuri de sprijin
de ajutor de stat,
Consiliul Concurenței
Cadru normativ aliniat cu acquis-ul
UE
În limitele bugetului
aprobat
42
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Nr.
crt. Denumirea acţiunii
Termen de
implementa-
re
Responsabili Indicatori de progres
Sursa de finanțare
33 Elaborarea propunerilor de modificare a cadrului
normativ pentru alinierea la acquis-ul UE a
măsurilor de sprijin ale statului
2020,
trimestrul IV
APC, APL care acordă măsuri de
sprijin de ajutor de stat,
Consiliul Concurenței
Cadru normativ aliniat cu acquis-ul
UE
În limitele bugetului
aprobat
- Asigurarea transparenţei mecanismului acordării ajutorului de stat
34 Modificarea actelor normative ce reglementează
modalitatea de acordare SIEG, prin impunerea
obligațiunii de stabilirea a indicatorilor de
performanță la atribuirea gestiunii serviciului
public/atribuirii gestiunii serviciului public în
baza actului de atribuire
2017,
trimestrul III
APC, APL care atribuie SIEG-uri,
Consiliul Concurenței
Număr de acte juridice modificate În limitele bugetului
aprobat
35 Asigurarea că toate SIEG să fie prestate în baza
actului de atribuire, care trebuie să corespundă
prevederilor stipulate în cadrul normativ din
domeniul ajutorului de stat
2017,
trimestrul III
APC, APL care atribuie SIEG-uri,
Consiliul Concurenței
Ponderea SIEG-urilor prestate în baza
actelor de atribuire
În limitele bugetului
aprobat
36 Completarea cadrului normativ în vederea
obligativității avizării de către Consiliul
Concurenței a proiectelor actelor juridice pentru
măsuri de ajutor de minimis
2020,
trimestrul II
Consiliul Concurenţei, Ministerul
Economiei
Cadru normativ modificat În limitele bugetului
aprobat
37 Conectarea furnizorilor de ajutor de stat la SIA
RAS
Permanent APC, APL care acordă ajutor de
stat,
Consiliul Concurenței
Număr de furnizori care utilizează
SIA RAS
În limitele bugetului
aprobat
43
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Abrevieri şi acronime
Acord de Asociere Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi
Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei
Atomice şi Statele Membre ale acestora, pe de altă parte,
ratificat prin Legea nr.112 din 02 iulie 2014 (Monitorul Oficial
al Republicii Moldova, 2014, nr.185-199, art. 442).
APC Administraţie publică centrală de specialitate
APL Administrație publică locală
Banca Mondială Grupul Băncii Mondiale
CEFTA Acordul Central European de Comerţ Liber
CSI Comunitatea Statelor Independente
Legea concurenței Legea concurenței nr.183 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2012, nr .193-197, art.667)
Legea cu privire la
ajutorul de stat
Legea nr.139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat
(Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 166-169a,
art.565)
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
OMC Organizaţia Mondială a Comerţului
PIB Produsul Intern Brut
PPP Parteneriat Public Privat
RPP Reglementarea pieţei produselor
SIEG Servicii de interes economic general
SIA RAS Sistemul informaţional automatizat „Registrul ajutoarelor de
stat”
Strategia Moldova
2020
Strategia naţională de dezvoltare „Moldova 2020” aprobată prin
Legea nr. 166 din 11 iulie 2012 (Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, 2012,nr. 245-247, art. 791)
SUA Statele Unite ale Americii
UE Uniunea Europeană
44
\\172.17.20.4\Operatori\006\ANUL 2017\HOTARARI\1044\1044-redactat-ro.docx
Glosar de termeni
Ajutor de stat
Orice măsură de sprijin care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:
a) este acordată de furnizor din resurse de stat sau din resursele
unităţilor administrativ-teritoriale sub orice formă; b) conferă
beneficiarului un avantaj economic care nu ar fi fost obţinut în condiţii
normale de piaţă; c) este acordată în mod selectiv; d) denaturează sau
riscă să denatureze concurenţa.
Clemenţa Recompensa acordată de Consiliul Concurenţei pentru cooperarea
întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi cu Consiliul
Concurenţei, în cazul în care acestea sînt sau au fost parte a unui acord
anticoncurenţial.
Drepturi exclusive Drepturi acordate de o autoritate publică competentă prin orice act
legislativ, normativ sau administrativ al cărui efect este limitarea de a
exercita o activitate economică în cadrul unei anumite zone geografice
la una sau mai multe întreprinderi şi care afectează substanţial
capacitatea altor întreprinderi de a desfăşura o astfel de activitate în
zona respectivă.
Mediu concurențial
Totalitatea condițiilor și factorilor în cadrul cărora se realizează
concurența în vederea obținerii unor influențe favorabile asupra
mecanismului de funcționare a pieței și bunăstării consumatorilor.
Servicii de interes
economic general
Comercializare de produse: a) care sînt destinate cetăţenilor sau sînt în
interesul societăţii în general; b) care nu mai sînt furnizate sau nu pot fi
furnizate în mod satisfăcător şi în condiţii compatibile cu interesul
public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care îşi
desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă, adică a căror
furnizare o întreprindere nu şi-ar asuma-o sau nu şi-ar asuma-o în
aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii dacă ar ţine seama de propriile
interese comerciale și c) a căror obligaţie de furnizare este stabilită de
o autoritate publică printr-un act legislativ, normativ sau administrativ
sau printr-un contract/serie de acte sau contracte care definesc
obligaţiile întreprinderii în cauză şi ale autorităţii specifice prestării
unor astfel de servicii.