Download - Program de Marketing Pentru Lansarea Statiunii Turistice Montane Sinaia Pe Piata Turistica a Italiei
Universitatea GEORGE BARITIU din BrasovFacultatea de Stiinte EconomiceSpecializarea : Economia Comertului, Turismului şi Serviciilor
ProiectTehnica Operatiunilor de Turism
Programul de marketing turistic international
Studiu de caz : PROGRAM DE MARKETING PENTRU LANSAREA STATIUNII
TURISTICE MONTANE SINAIA PE PIATA TURISTICA A ITALIEI
Studenti :
An : II
BRASOV 2009
Cuprins :
Introducere 2
Produsul în marketingul turistic international 5
Pretul în marketingul turistic international 13
Promovarea în marketingul turistic international 19
Distributia în marketingul turistic international 25
Studiu de caz : Program de marketing pentru lansarea statiunii turistice
montane Sinaia pe piata turistica a Italiei
Politica de produs 29
Politica de pret 53
Politica de distributie 53
Politica de promovare 53
Bibliografie 56
1
Pagina
Introducere
La inceputul mileniului, oportunitatile pe pietele internationale sunt mai
mari şi mai diversificate ca niciodata. Au aparut noi consumatori pe pietele în
continua crestere din Europa de Est, tari desprinse din fosta Uniune Sovietica,
China şi alte tari asiatice, India şi America Latina, deci din întreaga lume. Unele
dintre aceste tări au încă o putere de cumparare redusa, însa promit a fi mari
pieţe al viitorului. Chiar şi pe pieţele mai mature ale tarilor dezvoltate apar noi
oportunitati, intrucat preferintele consumatorilor devin tot mai sofisticate şi mai
complexe. Puterea crescanda de cumparare din aceste tari ofera consumatorilor
prilejul de a-si satisface noile cerinte.
In ultimele decenii au avut loc schimbari politice, economice şi sociale fara
precedent, care au modificat în mod dramatic peisajul afacerilor internationale.
Dintre aceste prefaceri, mai relevante sunt : aparitia noilor piete din europa de
Est, Asia şi America Latina, care se estimeaza ca vor contribui la cresterea
comertului mondial în urmatorii 20 de ani cu peste 75% ; modificarea structurilor
de distributie din Europa, Japonia şi noile piete aparute ; cresterea ponderii
familiilor cu venituri medii în intreaga lume; continua intarire şi formarea de
grupuri şi de piete regionale, cum ar fi : Uniunea Europeana, Zona Central
Europeana a Comertului Liber (C.E.F.T.A.), Zona Nord Americana a Comertului
Liber (N.A.F.T.A.), Asociatia Natiunilor din Sud-Estul Asiei (A.S.E.A.N.); crearea
Organizatiei Mondiale a Comertului (W.T.O.); restructurarea, reorganizarea şi
reorientarea firmelor, pentru a raspunde mai bine modificarii mediului competitiv
al pietei internationale.
Pe masura cresterii ponderi activitatilor internationale ale firmei,
intelegerea specificului marketingului în diferite culturi capata o importanta din ce
în ce mai mare. Marketingul international trateaza probleme globale şi descrie
concepte relevante pentru comerciantii internationali, indiferent de gradul lor de
implicare internationala.
2
Marketingul internationale este mult mai complex decat cel intern, şi
aceasta din cauza a doi factori : competitia globala şi mediul international.
Competitia devine din ce în ce mai acerba, un numar crescand de tari concurand
agresiv pe pietele mondiale.De asemenea, mediul international prezinta o mare
varietate politica, economica legala şi culturala.
Marketingul este o activitate economica universala prezenta în toate
societatile umane. El reprezinta mecanismul prin care se furnizeaza indivizilor şi
organizatiilor produsele şi serviciile de care au nevoie. Prin urmare, activitatea de
marketing depaseste granitele geografice şi politice, deservind pietele de
pretutindeni.
Marketingul international apare atunci cand se identifica o oportunitate de
a face profit prin satisfacerea nevoilor utiliatorilor sau potentialilor utilizatori ai
produsului în alte tari ale lumii. De-a lungul istoriei umane, bunurile au fost
vândute dintr-o parte a lumii în alta, pe masura perceperii de catre comercianti a
oportunitatii de a-si inbunatati resursele şi standardul de viata prin intermediul
schimbului.
Procesul şi principiile marketingului sunt universale, indiferent ca se aplica
la nivelul unei singure tari sau al mai multora. Intrucat marketingul intern este
prima faza de implicare în afaceri, unii autori considera ca în definirea
conceptului de marketing international trebuie pornit de la marketingul intern.
Astfel se afirma ca marketingul international cuprinde aceleasi activitati ca şi
marketingul intern, ceea ce diferentiaza cele doua concepte fiind modul în care
ele sunt realizate şi sfera lor de cuprindere. Singura diferenta intre marketingul
intern şi cel international este aceea ca activitatile aferente marketingului
international au loc în mai multe tari.Aceasta unica diferenta justifica diversitatea
şi complexitatea crescanda a marketingului international. Pe scurt, marketingul
international se deosebeste de cel intern prin influentele culturale diferite şi
impactul lor potential asupra implementarii cu succes a programelor de
marketing.
3
Produsul în marketingul turistic international
Produsul reprezinta elementul esential al marketingului mix. Daca el nu va
satisface nevoile consumatorului, nici unul din celelalte elemente ale
marketingului mix nu va putea imbunatati performanta produsului.
In marketing, produsul nu este doar un bun fizic. El reprezinta o suma de
satisfactii sau utilitati pe care le primeste cumparatorul, acestea se refera la
forma, culoare, gust, miros, structura, mod de functionare, ambalaj, eticheta,
garantii, servicii, satisfactia marcii de prestigiu, reputatia producatorului, tara de
origine, alte utilitati simbolice pe care cumparatorul le primeste atunci cand intra
în posestia bunului. Se poate spune, deci, ca produsul este un ansamblu de
satisfactii fizice şi psihologice pe care le incearca cumparatorul. Un produs
perfect este acela care incorporeaza toate atributele şi calitatile identificate de
cercetarea profunda a nevoilor şi dorintelor consumatorului. în marketingul
international, mai multe din aceste atribute sunt influentate de valorile şi
obiceiurile culturii fiecarei tari.
Atributele fizice ale produsului au menirea de a crea functia principala a
produsului. Putine sunt modificarile care trebuie facute atributelor fizice, atunci
cand produsul este comercializat în alta cultura. Totusi produsul are şi un
ansamblu de satisfactii psihologice, la fel de importante pentru utilizator ca şi cele
fizice. Semnificatia şi valoarea atributelor psihologice variaza în raport cu cultura
tarii, şi ele pot fi percepute pozitiv sau negativ. Maximizarea satisfactiei
cumparatorului impune adaptarea trasaturilor psihologice ale produsului.
Pe de alta parte, ratiuni de ordin economic : productia de masa, economii
la cheltuieli de cercetare – dezvoltare, economii la cheltuielile de marketing,
competitia globala, similaritatea nevoilor consumatorilor, mobilitatea
consumatorilor, imaginea tarii de origine, precum şi cresterea gradului de
integrare economica si, implicit, convergenta gusturilor consumatorilor impun
standardizarea produsului. Prin urmare, prima decizie pe care trebuie s-o ia firma
4
dupa ce s-a decis sa se implice pe pietele internationale se refera la
standardizarea sau adaptarea produselor.
Politici de produs în mediul international
Unul din cele mai importante aspecte referitoare la marketingul
international se refera la felul produselor ce se vor vinde în strainatate. În
abordarea pietelor internationale, o firma are la dispozitie patru alternative :
Vanzarea produsului pe pietele internationale fara nici o modificare
Modificarea produselor potrivit specificului diferitelor tari şi / sau
regiuni
Elaborarea de noi produse pentru pietele straine
Incorporarea tuturor diferentelor intr-un singur produs şi
introducerea unui produs global
Standardizarea sau adaptarea produselor existente
Standardizarea presupune oferirea aceluiasi produs atat în tara, cat şi în
strainatate. Adaptarea implica efectuarea unor modificari ale produsului, în
vederea satisfacerii unor cerinte specifice. Desi standardizarea este foarte
tentanta pentru orice firma, ea nu poate fi intotdeauna realizata, în cele mai multe
cazuri se impune adaptarea produsului. în cele mai multe cazuri se impune
adaptarea produsului la specificul local.
Se poate spune ca exista o tendinta de crestere a incorporarii diferitelor
caracteristici regionale intr-un produs global. Totusi, aceasta nu este o
standardizare pura. Adaptarea exagerata a produselor poate fi insa, uneori, o
politica extravaganda. De aceea, firma trebuie sa analizeze cu atentie factorii
care incurajeaza standardizarea şi adaptarea, şi apoi să studieze criteriile de
alegere a politicii de standardizare sau adaptare, pentru a lua decizia cea mai
corespunzatoare.
În cele mai multe cazuri nici standardizarea completa, nici adaptarea
totala nu constituie o solutie de adoptat. Scopul reducerii costurilor şi
complexitatii conduce firma spre standardizare, în timp ce orientarea spre
consumator o indreapta spre adaptare.
5
1. Factorii care incurajeaza standardizarea produselor :
Economia de scara în productie – daca un produs are o singura
sursa de productie, standardizarea va duce la cresterea productiei de masa. Pe
masura ce firma isi multiplica facilitatile de productie, acest dezavantaj se
reduce.
Economii la cheltuielile de cercetare-dezvoltare – daca firma
ofera un produs identic în toata lumea, ea va face un efort de cercetare mai
mic. Cercetarile vor fi indreptate mai mult spre crearea de noi produse şi nu
spre adaptarea la cerintele pietelor nationale.
Economii de cheltuieli privind marketingul – chiar şi atunci cand
activitatea de marketing este realizata în tara, este posibila economia de scara
cu produse uniforme. Desi literatura vanzarilor, instruirea fortei vanzatorilor şi
reclama pot varia oarecum de la o tara la alta, ele vor fi mult mai asemanatoare
cand produsul este uniform, decat atunci cand este adaptat fiecarei piete
nationale.
Mobilitatea consumatorului – daca produsul face parte din
gama celor pe care cumparatorul le poate achizitiona atunci cand calatoreste,
standardizarea produsului este dorit.
Imaginea tarii de origine – produsele considerate tipice pentru o
tara pot atrage clientii pentru caracteristicile lor.
Produsele industriale – produse pentru care specificatiile
tehnice au mare importanta tind sa fie uniformizate international.
Activare prin exporturi – daca o firma atinge pietele straine
numai prin exporturi, este posibil sa vanda produse uniformizate. Chiar daca ea
este informata despre particularitatile pietei straine, este posibil sa i se ceara sa
nu modifice produsul.
Recuperarea investitiilor – sansa de a recupera cheltuielile de
investitii este mult mai mare în cazul existentei unor produse standardizate în
6
întreaga lume, cumparatorii achizitionand mai usor produse standardizate şi
recunoscute international.
Conducere – o firma ce vinde produse standardizare în alte tari
este mai usor de condus atat în privinta procedurilor de organizare, cat şi a
celor de control.
Convergenta gusturilor – un factor ce incurajeaza
standardizarea este convergenta gusturior în toata lumea. Pe masura ce tarile
se dezvolta, nivelul veniturilor creste şi comunicatiile globale se imbunatatesc,
diferentele dintre gusturile consumatorilor se diminueaza
2. Factori care limiteaza standardizarea
Desi standardizarea ofera avantaje notabile, ea nu este posibila
intotdeauna. Mediul de marketing variaza de la o tara la alta, şi un produs
standardizat intr-o tara poate sa nu satisfaca cerintele consumatorilor din alte
tari. Factorii esentiali care limiteaza procesul de standardizare sunt redati în
tabelul de mai jos.
FactoriDesignul
produsuluiDistributia Forta vanzarilor
Reclama şi promovare,
marcare, ambalare
Determinatea pretului
Caracteristicile pietei
Clima Mobilitatea clientilorDispersia
consumatorilorMedii de acces
Mediul fizic Conditii de folosire a produsului
Clima
Stadiul dezvoltarii
economice şi industriale
Nivel venit, costul muncii în raport cu costul capitalului
Modele de cumparare ale
clientilor
Niveluri salarii, disponibilitate forta
de munca
Nevoia mai mare pentru bunuri de
confort decat aprovizionari economice
Nivel venituri
Factori culturaliObiceiuri şi traditii, atitudinea fata de bunurile straine
Modele de cumparare ale
clientilor
Atitudinea fata de vanzari
Limba, alfabetizare, simboluri
Atitudinea fata de chilipir
Conditiile ramurii
Marimea diferentierii produselor
Disponibilitatea debuseelor
Elasticitatea cererii
Stadiul ciclului de viata al
produsului pe fiecare piata
Dorinta pentru marci private
Nevoia pentru efort de vanzari misionar
Cunoasterea, experienta produsului
Competitia Niveluri de calitateControlul de catre
concurenta a debuseelor
Forta de vanzari a concurentilor
Cheltuieli concurentiale,
mesaje
Costuri locale,
preturi de substitutie
Institutii de marketing , sisteme de distributie
Disponibilitatea debuseelor
Numarul şi disponibilitea debuseelor disponibile
Numarul, marimea şi dispersia debuseelor
Marimea auto-service-ului
Mesaje predominante
Reclama,medii şi agenti
Capacitatea de a «forta » distributia
Eficienta reclamei, nevoia de inlocuitori
Medii disponibile, costuri suprapuneri
7
Restrictii legale
Standarde de produs, legi
privind patentele, tarife şi taxe
Restrictii asupre liniilor de produs,
pretul de revanzare, intretinere
Restrictii generale de ocupare, restrictii
specifice privind vanzarile
Restrictii specifice asupra mesajelor, costurilor, legea
marcilor comerciale
Tarife, preturi de ravanzare,
intretinere
Sursa : Harvard Business Review, vol. 46, Nov. – Dec. 1968, p. 108 – 109
3. Factori care incurajeaza adaptarea
Cel mai important argument al adaptarii produselor este acela ca firma isi
poate mari profiturile prin satisfacerea unor cerinte specifice. Modificarea
produselor poate aduce venituri mai mari decat costul adaptarii. în afara de acest
argument general, exista şi unii factori specifici care incurajeaza procesul de
adaptare, printre care :
Conditiile de utilizare – desi un produs dar satisface o nevoie functionala
similara în diferite tari, conditiile în care este folosit produsul pot varia în mare
masura de la o tara la alta.
Nivelul de calificare – în special în tarile în curs de dezvoltare, gradul
scazut de calificare impune simplificarea constructiva a produselor, pentru a fi
utilizate în mod adecvat
Cultura tarii – variatia culturii necesita adaptarea produsului la specificul
fiecarei culturi
Venitul pe locuitor
Influenta guvernului
Evolutia istorica a firmei şi a operatiilor sale
Gradul de urbanizare – produsele comercializate în mediul urban în tarile
în curs de dezvoltare cer doar putine adaptari fata de cele vandute în tarile
dezvoltate.
Creativitatea personalului – adaptarea incurajeaza creativitatea şi
inovarea în randul personalului firmei. Personalul nu este angajat doar în vanzari
eficiente, existand şi motivatia contribuirii cu idei noi la perfectionarea şi inovarea
produselor.
Criterii de stabilire a politicii de produs
Decizia de stabilire a politicii de produs nu este usor de luat, orice
greseala în aceasta faza poate deveni foarte costisitoare. De aceea, decizia
8
trebuie sa aiba la baza analiza criteriilor de alegere a politicii celei mai
corespunzatoare.
Pentru a se decide sub ce forma va fi comercializat un produs în
strainatate, o firma trebuie sa aiba în vedere trei criterii : piata – tinta, produsul şi
caracteristicile sale, resursele şi politica firmei. Diferentele dintre piete sunt
uneori destul de mari iar în unele cazuri nu se admite decat un produs adaptat.
Natura produsului influenteaza şi ea decizia de adaptare sau standardizare.
Pentru cele mai multe firme problema cheie în standardizare sau adaptare
o constituie resursele financiare necesare cercetarii preferintelor locale şi cea a
costurilor necesare adaptarii. Factorii care influenteaza decizia de adaptare sau
standardizare sunt redati în tabelul de mai jos :
Mediul pietei Caracteristicile produsului Considerentele firmei
Reglementari guvernamentale Componentele produsului Profitabilitatea
Bariere netarifare MarcaOportunitatea de piata(potentialul
pietei, compatibilitatea produs piata)
Caracteristicile şi preferintele consumatorului
Ambalajul (marime, stil, culoare) Costul adaptarii
Modele de cumparare şi consum Functii, atribute, caracteristici Politici (continut, trasaturi comune)
Stadiul dezvoltarii economice Durabilitate, calitate Resurse
Ofertele competitive Usurinta în instalareClimatil şi geografia Intretinere, servicii postvanzareSistemul de sprijin Tara de origine
Sursa : Adaptat dupa Czinkota, M.R.,Ronkainen, I.A.,International Marketing, 1998, p. 312
Toate produsele trebuie sa se conformeze conditiilor de mediu asupra
carora comerciantul nu are control : conditii climaterice, restrictii legale şi conditii
economice.Celelalte decizii de adaptare au ca scopcresterea competitivitatii pe
piata, ceea ce se realizeaza prin supravegherea ofertei concurentilor,
satisfacerea dorintelor concurentilor şi cerintelorretelei locale de distributie.
1. Mediul pietei
a. Reglementari legale – reprezinta unul dintre factorii cei mai importanti
care influenteaza decizia de adaptare a produsului. Unele dintre
acestea au scop exclusiv politic, cum ar fi protectia ramurilor interne
sau raspunsul la presiunile politice, iar altele au ca scop protectia
mediului.
9
b. Barierele netarifare – se refera la instituirea anumitor standarde sau
proceduri de testare şi verificare a prodeuselor, subventionarea
produselor interne, intarzieri birocratice ale diferitelor avizari,ect.
c. Caracteristicile şi preferintele consumatorilor – cunoasterea nevoilor
pieteipresupune o analiza a profilului de marketing al acesteia. Astfel
produsul este descompus în componentele sale majore, şi anume
atribute functionale, design, ambalare şi marcare. în functie de
conditiile specifice, se pot determina cu exactitate elementele de
analizat, pentru a se putea vedea daca este valabila standardizarea
sau este necesara adaptarea produsului. Prin urmare, trebuie analizate
caracteristicile şi preferintele consumatorului, daca acestea sunt foarte
diferite atunci standardizarea nu va putea fi aplicata.
d. Modele de cumparare şi consum – în unele tarei, în special în tarile în
curs de dezvoltare, cumparaturile se fac zilnic, pe cand în altele
saptamanal sau la doua saptamani.
e. Statutul economic al utilizatorului potential – puterea de cumparare
influenteaza atat elaborarea produsului, cat şi modul de ambalare.
f. Stadiul dezvoltarii economice – pe masura ce economia se dezvolta, şi
cumparatori solicita produse mai sofisticate
g. Ofertele competitive
h. Climatul şi geografia
i. Sistemul de sprijin – se refera la institutiile şi functiile necesare pentru
a crea , dezvolta şi satisface cererea. El cuprinde comerciantii cu
ridicata, comerciantii cu amanuntul, agentii de vanzare, transportul,
creditorii şi media. Disponibilitatea, performanta şi costul sistemului de
sprijin afecteaza în mod profund strategia de proiectare a produsului.
2. Caracteristicile produsului
a. Componentele produsului – un produs care necesita un proces
complex de prelucrare este mai putin probabil sa sprijine strategia
decat un produs ce poate fi mai usor prelucrat. Produsul oferit pietei
10
straine trebuie sa fie în concordanta cu reglementarile legale şi
obisnuintele religioase şi sociale.
b. Marca – numele marci este purtatorul de imagine al produsului sau
serviciului. Termenul de marca se refera la un nume, simbol, semn sau
desen utilizat de firma pentru a-si diferentia produsele de cele ale
concurentilor. Ea este cea mai standardizata componenta a produsului.
c. Ambalarea – are în esenta rolul de protejare şi promovare a produsului
şi de satisfacere a exigentelor cumparatorului
d. Functii, atributii, caracteristici – atributele şi caracteristicile produselor
destinate consumatorului se adapteaza în mai mare masura decat cele
destinate utilizatorului.Unele produse, prin natura lor, sunt capabile sa
fie acceptate international, fara a necesita diferentiere
e. Metode de folosire şi operare
f. Durabilitate şi calitate
g. Intretinere, service post vanzare – extrem de greu de realizat în
strainatate.
h. Tara de origine – este indicata, de regula prin fraza : « Made în .... «
3. Considerentele firmei
Inainte de a lansa un produs pe piata internationala, firma trebuie sa aiba
în vedere capacitatea sa organizatorica, natura produsului şi nivelul de adaptare
cerut de specificul pietelor locale. Adaptarea produsului trebuie precedata de
evaluarea oportunitatii acestei actiuni, în termeni de costuri, potential de vanzari
si, în fina, profitabilitatea pe termen lung. Numai dupa studiul detaliat al pietei se
va lua o decizie în acest sens. Diferentierea este o activitate costisitoare, o firma
care cauta sa obtina maximum de satisfactie pe pietele straine printr-o politica de
nestandardizare trebuie sa fie constienta de faptul ca o astfel de politica va
absorvi investitii considerabile în resursele de productie, stocuri si, desigur, în
componentele marketingului mix.
11
Pretul în marketingul turistic international
Pretul este un element cheie al marketingului mix şi singurul care
genereaza venit, toate celelalte elemente (produsul, distributia şi promovarea)
reprezinta costuri. Prin urmare, el trebuie sa fie folosit ca un instrument strategic
important în luarea deciziilor de marketing.
Pretul este o variabila deosebit de importanta şi complexa în marketingul
international, nivelul acestuia determina, în ultima instanta, capacitatea firmei de
a se mentine pe piata. în acelasi timp, forte invizibile, precum competitia,
cererea, costurile, ameninta cu numeroase capcane determinarea preturilor
internationale.
Factorii care influenteaza determinarea preturilor internationale lsunt mult
mai numerosi şi mai complecsi decat cei din mediul intern. Ei pot fi grupati în trei
categorii :
Factori interni ai firmei (strategia firmei, costul de productie, caracterul
firmei, natura produsului)
Factori specifici pietei (cererea, competitia)
Factori de mediu (taxe vamale, bariere necomerciale, reglementari
guvernamentale, fluctuatia ratei de schimb)
A. Factori interni ai firmei
Cele mai multe firme pornesc în stabilirea preturilor de la analiza factorilor
interni şi în primul rand a structurii costurilor. De asemenea, se iau în
considerarestrategia şi caracterul firmei şi natura produsului.
1. Costul – este un factor esentia în determinatea preturilor, exista mai
multe categorii de costuri aferente productiei de export : costul de productie,
costul de transport, costul canalelor, ect.
12
a. Costul de productie – poate fi acelasi pentru productia interna, cat şi
pentru export, desi aceasta nu este o regula. în situatia cand o firma produce
intr-o tara straina, costul materiilor prime, salariile, energia pot diferi de la o tara
la alta, facilitand firmei obtinerea de avantaje specifice care ii permit reducerea
costurilor şi preturilor. în consecinta alegerea inteleapta a resurselor poate
reduce costul de productie, ceea ce are drept consecinta o flexibilitate mai mare
a preturilor.
b. Costul de transport – a devenit o problema de procupare crescanda în
marketingul international, deoarece toate mijloacele de transport depind intr-o
considerabila masura de consumul de energie.
c. Costul canalului – influenteaza pretul prin lungimea sa, marja bruta şi
logistica. Multe firme opereaza pe canale lungi de distributie, avand şi costuri mai
ridicate, din cauza intermediarilor. Costul logistic depinde de nivelul de dezvoltare
al tarii, fiind mai ridicat în tarile cu logistica mai putin dezvoltata.
2. Strategia firmei
Exista trei strategii generale de stabilire a pretuilor pe pietele
internationale :
Strategia pretului ridicat
Strategia pretului scazut
Strategia pretului moderat
a.Strategia pretului ridicat – acesta presupune stabilirea la inceput al unui
pret ridicat şi apoi micsorarea lui. Obiectivul strategiei este de a obtine maximum
de castiguri intr-o perioada redusa de timp. Pentru a se aplica o astfel de
strategie, produsul trebuie sa fie unic şi sa existe un segment suficient de mare
de piata dispus sa plateasca un pret ridicat. Prin stabilirea unui pret ridicat, firma
isi poate forma o imagine de calitate. Strategia poate fi aplicata şi deoarece se
considere ca produsul nu va avea un viitor sigur în alte tari, datorita faptului ca
vor aparea concurenti multi. Avantajul acestei strategii este ca genereaza
profituri substantiale, insa ea va atrage concurentii, care vor practica preturi mai
mici.
13
b.Strategia pretului scazut – ideea de baza a acesteia este de a se stabili
un pret suficient de scazut pentru a cuceri repede o parte din piata. Premisa de
la care se pleacaeste ca, prin stabilirea unui pret mic, se va putea vinde un volum
mare de produse, obtinandu-se astfel şi profit. în plus, cererea trebuie sa fie
foarte elastica sau cumparatorii straini sa achizitioneze bunurile numai în functie
de pret. Strategia pretului scazut poate fi aplicata cu succes pe termen scurt.
Desi ea tinde sa descurajeze concurenta şi sa diminueze partea ei de piata,
profiturile pot fi destul de scazute. De asemenea, se poate crea impresia unei
calitati scazute sau ca ofertantul nu doreste sa se implice pe termen lung pe
acea piata.
c. Strategia pretului moderat – este o alternativa sigura, care presupune
stabilirea unui pret la un nivel mediu. Pretul mediu este mai degraba un pret de
piata, fiind stabilit şi în functie de concurenta. Prin practicarea acestei strategii,
firma poate sa-si consolideze pe termen lung pozitia pe acea piata. Se poate
spune ca strategia pretului mediu este o strategie reactiva, ea poate crea
probleme, daca volumul vanzarilor este nesatisfacator. şi cu toate ca firmele
folosesc adesea pretul ca pe un instrument competitiv, este posibil ca pe piata
internationala sa nu existe alta sansa decat acceptarea pretului mondial.
Fiecare dintre aceste strategii are avantaje şi dezavantaje, de aceea,
pretul trebuie stabilit în functie de nivelul serviciilor cerute şi al costurilor asociate
cu fiecare operatiune.
3. Caracterul firmei
O firma care actioneaza pe piata internationala poate avea un caracter
global sau multidomestic. Caracterul global este dat de gradul de standardizare a
produselor, iar cel domestic de gradul de adaptare a produselor la specificul
fiecarei piete. Prin urmare, pretul unui produs pe piata internationala nu va
depinde doar de structura costurilor şi a cererii, ci şi de programul de marketing
al firmei. Una dintre sarcinile determinarii preturilor este deci adaptarea la
specificul pietelor, ca parte a programului de marketing al firmei.
14
4. Natura produsului – Pretul se va determina şi în functie de natura celui
la care se refera : produs sau serviciu; iar în cadrul produsului în functie de
caracterul lui.
B. Factori privind piata
Desi informatiile despre costuri sunt esentiale, preturile trebuie sa reflecte
şi realitatea pietei. Astfel, ar putea aparea o mare varietate de situatii specifice pe
fiecare piata. Factorii care trebuie analizati în primul rand sunt cererea şi
competitia.
a. Cererea – în stabilirea pretuilor, cererea este mai importanta chiar şi
decat costurile, aceasta e determinata la randul ei de numarul consumatorilor ce
doresc produsul şi de venitul lor. Capacitatea de plata este, în esenta, influentata
de nivelul de venit al consumatorului.
Cererea mai este influentata de stilul de viata al consumatorului (produs
de imagine sau zilnic), pretul produselor inlocuitoare, gradul de saturare a pietei,
comportamentul consumatorului în general şi segmentele de piata. Toti acesti
factori sunt independenti şi ei pot sa nu fie usor de estimat, uneori consumatorii
reactionand cu totul altfel decat se sconta.
Analiza cererii presupune prevederea relatiei dintre nivelul pretului şi
cerere, considerand simultan efectele altor variabile ale acesteia. Relatia dintre
pret şi cerere este denumita elasticitatea cererii sau sensibilitatea pretului şi se
refera la numarul de unitati de produs ce vor fi vandute la diferite niveluri de
cerere.
2. Competitia – nivelul preturilor este influentat în mod semnificativ de
competitie. Aceasta poate fi analizata prin numarul mare de firme dintr-o ramura,
marimea relativa a membrilor unei ramuri, diferentierea produselor şi usurinta
intrarii pe piata. O firma poate scapa de rigoarea competitiei, daca nivelul de
inovatie este ridicat, introducerea de produse noi sau diferentierea şi adaptarea
acestora la cerintele pietei locale pot permite stabilirea unor preturi mai mari chiar
şi fata de piata interna.
Pozitia firmei în mediul competitiv poate fi :
Privilegiata
15
Conducatoare
Intamplatoare
Stabilizata
Pozitia privilegiata este data de situatia de monopol, cea conducatoare
este data de competitia oligopolista, în care liderul are marje ridicate, iar ceilalti
doar moderate. Pozitia intamplatoare se intalneste tot în situati de oligopol, doar
programele pe termen lung pot scoate firma din aceasta pozitie. Pozitia
stabilizata este valabila în situatia de monopol, cand predomina gradul ridicat de
diferentiere a produselor.
C. Factori de mediu
Preturile sunt influentate şi de o serie de factori de mediu la nivel
international, acesti factori nu sunt controlabili de firma şi se refera la :
Tarife vamale – atunci cand produsele trec granita, trebuie platite tarife,
daca nu exista anumite acorduri specialeintre tarile implicate.Tarifele se
percep ca un procent din valoarea marfurilor, ele au un efect ondulatoriu şi
maresc considerabil pretul la utilizatorul final. Tariful sau taxa vamala
reprezinta de fapt o forma de impozit perceput pe categorii de produse, în
functie de cantitatea şi valoarea bunurilor importate intr-o tara. Scopul
perceperii acestor tarife este de a proteja economia locala, prin cresterea
pretului produselor importate facand astfel produsele de import mai putin
competitive, precum şi de a obtine venituri.
Taxele locale – impuse pe produsele importate pot afecta şi ele preturile.
Una din cele mai obisnuite taxe este T.V.A.(taxa pe valoare adaugata)
Barierele necomerciale
Rata inflatiei
Reglementarile guvernamentale – în multe tari, guvernul reglementeaza
pretul produselor sau serviciilor prin diverse modalitati decontrol al
preturilor. Controlul poate fi aplicat la scara intregii economii sau la
anumite ramuri. Controlul pretului poate afecta toate produsele, totusi,
unele produse sunt considerate mai sensibile decat altele şi sunt mai
16
susceptibile de a fi supuse controlului guvernamental. Politicile pe care le
poate aplica o firma în situatia controlului pretului sunt :
Evidenta corespunzatoare a costurilor
Ajustarea liniei de produse
Modificarea structurii intrarilor
Fluctuatia ratei de schimb
Zonele libere
Preturile de transfer – sunt cele folosite pentru transportul produselor în
cadrul companiei, care are filialle în mai multe tari. Ce mai mare parte din
aceste transporturi se realizeaza intre compania mama şi filiale. Preturile
la filiale pot fi mai mici sau mai mari decat cele cerute cumparatorilor
independenti, în functie de obiectivele firmei
17
Promovarea în marketingul turistic international
Promovarea cuprinde ansamblul activitatilor prin care sunt communicate
informatii despre produse (servicii) unei firme, cu scopul de a convinge
consumatoriisa le achizitioneze.
Constientizarea consumatorului, trezirea interesului şi dorintei de a
cumpara este obiectivul principal al activitatii de promovare, atat pe plan intern,
cat sip e cel international.
Promovarea vanzarilor pe piata interna nu este o sarcina deloc usoara. în
marketingul international lucrurile se complica şi mai mult, intrucat comunicarea
se adreseaza unor piete multiple, fiecare cu traditia, cultura şi limba sa. în plus,
unele tari impun anumite restrictii asupra procesului de comunicare. Mai mult,
exista posibilitatea ca nu toate mijloacele de comunicare sa poata fi regasite pe
unele piete.
Promovarea cuprinde urmatoarele elemente :
Reclama
Vanzarile personale
Promovarea vanzarilor
Relatiile publice
Publicitatea
Targurile şi expozitiile internationale
Marketingul direct
Sponsorizarea
18
Reclama – reprezinta un mesaj platit de o firma pentru a fi transmis prin
mass-media. Este cel mai utilizat mijloc pe care il au la dispozitie firmele pentru a
se face cunoscute. Ea stimuleaza cererea şi reliefeaza avantajele şi modul de
folosire a produsului sau serviciului. Importanta reclamei pe pietele straine este
subliniata de faptul ca, dintre toate aspectele marketingului turistic international,
acesteia i se acorda cea mai mare atentie.
Obiectivele reclamei trebuie sa fie apropiate de cele ale pietei / produsului.
Deoarece reclama produce modificari în atitudini, obiectivele acesteia trebuie sa
fie astfel definite incat sa influenteze structura atitudinilor.
Reclama are urmatoarele functii :
Anuntare : localizarea produsului, disponibilitatea produsului, modificarea
produsului sau ambalajului, schimbarea pretului ;
Atragere : cercetari, noi afaceri ;
Educare : consumatori ;
Extindere : piete, vanzari directe ;
Provocare competitie : cresterea partii de piata şi reducerea impactului
produselor inlocuitoare ;
Asistenta : stochisti, efortul fortei vanzarilor ;
Realizare : oferte speciale;
Clasificarea formelor de reclama :
a. dupa continutul reclamei :
reclama produsului
reclama marci
reclama institutionala
b. dupa criteriul geografic :
reclama la nivel national
reclama la nivel regional
reclama la nivel local
c. dupa criteriul audientei reclama este adresata :
consumatorilor industriali
consumatorilor persoane fizice
19
comerciantilor
d. dupa autorul anuntului :
producatorul
intermediarul
detailistul
e. dupa atractia mesajului :
emotional
faptic
f. dupa natura reactiei produse :
imediata
pe termen lung
g. dupa influenta cererii :
nivel produs primar
marca selective
Elaborarea unei reclame internationale este influentata de existenta
barierelor culturale, tehnice şi legale.
Barierele culturale
Interpretarea gresita a unui mesaj se poate datora şi diferentelor acestuia
cu cultura locala sau pentru ca apelul adresat este în dezacord cu modelele
motivationale ale culturii tinta. Mesajul reclamei trebuie sa aiba în vedere
caracteristicile culturii careia i se adreseaza. Cele mai multe restrictii culturale au
în vedere limba, religia, umorul, scenele erotice, muzica, simboluri şi culori,
patriotismul. Limba este unul dintre cele mai importante obstacole în calea
comunicariieficiente prin reclama. Problema nu implica nu numai existenta unor
limbi diferite, ci şi variate limbi sau dialecte dintr-o anumita tara, precum şi
aspecte subtile ale nuantelor specifice.
Barierele tehnice
Barierele tehnice variaza în raport cu felul mediei folosite : televiziune,
presa şi alte medii tiparite.
Televiziunea – principalele bariere în elaborarea reclamei la televiziune
sunt :
20
disponibilitatea mediului
folosirea procedeului de dublare sau subtitrare
diferentele intre sistemele de emisie şi receptie
tipul defilm utilizat
Presa şi alte medii tiparite. Printre restrictiile impuse presei şi altor medii
tiparite, mai importante sunt :
diferentele de format – dimensiunea hartiei de scris, marimea posterelor
şi sistemul de masurare
nivelul tehnic al utilajelor de tiparit
tehnicile folosite în tiparire şi calitatea tipariturii
Bariere legale
Guvernele nationale, organizatiile internationale şi institutiile
nonguvernamentale impun anumite restrictii în elaborarea reclamei.
Reglementarea elaborarii reclamei s-a facut initial cu scopul mentinerii unei
concurente loiale. Ulterior, protectia consumatorului a fost un alt motiv important.
Normele sociale ale fiecarei societati sunt şi ele reflectate în restrictiile privind
increderea, decenta şi utilizarea limbajului reclamei. Reglementarile legale se
refera adesea la aspecte precum inselarea consumatorilor, pretentiile false şi
practicile neloiale de afaceri.
Vanzarile personale – reprezinta procesul de informare şi convingere a
clientilor de a cumpara produse sau servicii, prin comunicatii personale, intr-o
situatie de schimb. în comparatie cu celelalte metode de promovare, vanzarile
personale au cea mai mare precizie.
Personalul vanzarilor în turismul international poate avea trei obiective :
generarea vanzarilor, care presupune convingerea clientilor de a cumpara
produsul ; sprijinirea vanzarilor, care implica serviciile postvanzare ; munca
misionara, care presupune activitatea de stimulare de catre vanzatori a cererii,
pentru a ajuta distribuitorii.
In marketingul turistic international, consumatorii sunt din alte tari, au
obisnuinte de cumparare diferite şi vorbesc alte limbi. Din acest motiv, vanzarile
21
personale în marketingul turistic international sunt extrem de complexe şi
necesita deprinderi speciale din partea vanzatorului.
Promovarea vanzarilor – este un termen genericreferitor la formule de
promovare care nu cad sub incidenta celorlalte elemente ale mix-ului promotional
şi anume concursuri, cupoane, esantioane, premii, cadouri, ect. Ea are o durata
limitata şi adauga o valoare tangibila produsului sau marcii.
Promovarea vanzarilor reprezinta un efort pe termen scurt indreptat spre
consumator pentru atingerea urmatoarelor obiective :
cumpararea imediata a produsului sau serviciului
atragerea cumparatorului în unitate
sprijinirea reclameisi efortului de vanzare
Ca şi reclama, promovarea vanzarilor este supusa restrictiilor, care
variaza de la tara la tara. Din cauza numeroaselor restrictii existente, sunt putine
sanse ca promovarea vanzarilor sa fie standardizata pe multe piete.
Promovarea vanzarilor se imparte în trei categorii, în raport cu functia pe
care o indeplineste : promovarea vanzarilor pentru introducerea unui nou produs;
promovarea vanzarilor pentru cresterea utilizarii produsului; promovarea
vanzarilor pentru atragerea clientilor.
Relatiile publice - se refera la cultivarea sistematica şi constanta a
contactelor directe cu reprezentantii autoritatilor sau altor persoane oficiale din
tarile partenere, precum şi cu conducerile firmelor straine, oameni de stiinte, ect.
Activitatea de relatii publice urmareste identificarea grupurilor şi persoanelor ale
caror aprecieri sunt importante şi a caror cooperare este necesara pentru
realizarea obiectivelor firmei, constatarea atitudinii acestor personae şi
depunerea de eforturi pentru dezvoltarea impresiilor favorabile sau inlaturarea
celor nefavorabile.
Publicitatea internationala – este un mijloc promotional global foarte
important pentru multe firme, deoarece expansiunea internationala este mult mai
dependenta de informatie decat cea din tara.
Publicitatea are avantajul ca nu trebuie sa se plateasca în mod direct
pentru ea şi este mai putin costisitoare decat reclama sau sponsorizarea. Pe de
22
alta parte, publicitatea cere mai multa preocupare manageriala şi poate necesita
un volum mai mare de munca.
Targurile şi expozitiile internationale - reprezinta unul dintre cele mai
puternice mijloace promotionale în arena internationala
Targurile şi expozitiile sunt piete mari cu periodicitate regulata care se tin
în acelasi loc, la perioade prestabilite şi pe o durata limitata, organizate pentru a
permite participantilor prezentarea de mostre ale produselor lor, realizari noi şi
perfectionari tehnice, în vederea efectuarii de tranzactii comerciale.
Targurile şi expozitiile sunt cele mai moderne şi eficiente cai de reuniune
în acelasi loc a vanzatorilor şi cumparatorilor. Ele prezinta o importanta deosebita
pentru producatorii ce ofera spre comercializare produse noi, deoarece acestia
au ocazia de a verifica acceptabilitatea acestor produse şi reactia cumparatorilor
fata de produs.
Expunerea în standuri ofera marele avantaj al comunicarii orale, directe,
dintre expozant şi vizitator. Targurile internationale reprezinta modalitatea cea
mai importanta de vanzare a produselor, de stabilire a legaturilor cu potentialii
clienti, de contactare şi evaluare a potentialilor agenti din strainatate. Practic,
targurile sunt adeseori singura modalitate prin care pot fi intalnitiunii clienti
potentiali.
Marketingul direct – presupune vanzarea produselor sau serviciilor direct
catre consumatorul final, prin evitarea intermediarilor. Marketingul direct nu este
atat un mijloc promotional, cat un canal de distributie, insa el s-a dezvoltat din
posta directa, care este în mod traditional un mediu de reclama.
Sponsorizarea – acoperirea evenimentelor sportive majore de catre
mass-media şi în special de catre televiziune a facut ca valoarea comerciala a
acestor evenimente sa creasca în mod considerabil. Prin acoperirea
evenimentelor sportive multe companiiau facut din sponsorizare un important
element al programului promotional.
23
Distributia în marketingul turistic international
Distributia reprezinta procesul aducerii produselor de la producator la
consumatorul industrial sau final. Deciziile privind distributia în marketingul
international sunt similare celor din marketingul intern, în marketingul
international insa ele sunt mai dificile de luat. Problema alegerii canalelor de
distributie corespunzatoareeste pur şi simplu multiplicata de numarul de tari în
care se exporta. De asemenea, disponibilitatea institutiilor variaza în mare
masura, şi obtinerea de informatii detaliate despre optiunile privind canalele de
distribuite este foarte dificil de realizat. Trebuie mentionat şi faptul ca şi cel mai
bun produs din lume poate suferi un dezastru comercial, daca alegerea canalului
nu confera « utilitatea de plasare » şi « utilitatea de timp » pe care le asteapta
consumatorul local.
Reteaua de distributie (canalele de distributie) are rolul de a face legatura
dintre producator şi consumator sau utilizator final. în general, o firma poate
folosi o combinatie a urmatoarelor sisteme de distributie :
vanzare directa catre consumatorii din strainatate, prin fortele proprii de
vanzare
folosirea intermediarilor din aceiasi tara cu producatorul
folosirea intermediarilor din tari straine.
Vanzarea directa este o metoda atractiva ( directa) de distributie, care
asigura un control mai mare al procesului de export, relatii mai apropiate cu
consumatorii straini şi un potential de profit mai ridicat. Ea presupune investirea
unor substantiale resurse financiare, umane şi de alta natura. Celelalte sisteme
reprezinta metode pasive (indirecte) de distributie, riscul şi resursele alocate fiind
24
mai mici. Patrunderea pe pietele straine poate fi insa mult intarziata prin folosirea
metodelor pasive de distributie.
Structura retelei de distributie disponibila intr-o tara depinde de nivelul de
dezvoltare economica a tarii, venitul personal disponibil al consumatorilor,
calitatea infrastructurii, ca şi factorii de mediu, precum cultura, mediul fizic şi
sistemul legal / politic.
Decizia de alegere a canalelor de distributie are o deosebita importanta în
strategia firmei, intrucat are efecte considerabile asupra fiecarui element al
marketingului mix şi a libertatii firmei de a controla în mod eficient o anumita
piata.
Procesul de selectare a canalelor de distributie presupune analiza
structurii retelei de distributie şi alegerea membrilor canalului celui mai
corespunzator. Alegerea canalelor de distributie în marketingul intern este relativ
simpla, reputatia intermediarilor fiind cunoscuta, serviciile pe care le ofera şi sfera
de activitate sunt lesne accesibile, iar sursele de informatii privind situatia
financiara a intermediarilor pot fi identificare foarte usor.
In marketingul international, lucrurile se complica, alegerea retelei de
distributie poate influenta cavarsitor succesul sau esecul firmei. De aceea,
alegerea canalelor de distributie trebuie sa se faca în functie de criterii bine
stabilite.
Criteriile cele mai importante de selectie a canalelor de distributie sunt :
obiectivele marketingului international al firmei – nu se poate determina o
politica de distributie pana nu sunt definite clar obiectivele marketingului
international. De aceea, alegerea canalelor de distributie trebuie sa tina
cont în primul rand de obiectivele firmei.
natura produsului – produsul în sine poate avea o influenta majora
asupra felului canalului ales pentru atingerea obiectivelor de distributie
ale firmei. Unele atribute ale produsului, precum complexitatea
produsului, valoarea, volumul, gradul de perisabilitate, cerintele privind
serviciile sipretul unitar au o importanta deosebita asupra alegerii
canalelor de distributie.
25
potentialul de marketing al firmei – unele firme sunt mai bine inzestrate
pentru a avea canale mai scurte sau chiar a opta pentru distributia
directa la consumatorul sau utilizatorul final
disponibilitatea canalelor – selectarea canalelor se poate face numai în
masura în care acestea exista, nu apartin concurentilor, nu sunt angajate
deplin fata de alti furnizori şi doresc sa distribuie produsele
controlul canalelor – folosirea intermediarilor duce la pierderea controlului
marketingului produselor în strainatate. Cu cat canalul de distributie este
mai larg, cu atat este mai dificil de controlat determinarea pretului şi
promovarea produsului.
considerentele financiare – în functie de situatia sa financiara, o firma
poate alege un canal sau altul de distributie, astfel daca firma are
suficiente resurse financiare, ea poate infiinta o retea proprie de
distributie.
cerintele de capital – sunt starans legate de aspectele financiare,
cerintele de capital cuprind : costurile stocului, costurile bunurilor în
tranzit, conturile de incasat, stocul de consignatie
caracteristicile pietei şi consumatorului – piata în sine, stadiul ei de
dezvoltare şi nevoile speciale constituie elemente importante în alegerea
canalului de distributie.
gradul de acoperire a pietei – depinde de dispersia cererii pe piata şi de
perioada scursa de la introducerea produsului pe acea piata. Acoperirea
pietei are trei dimensiuni :
acoperire intensiva – distribuirea produsului printr-un
numar foarte mare de canale de distributie
acoperire selectiva – necesita alegerea unui numar
de intermediari pentru fiecare piata
acoperire exclusiva – presupune existenta unei
singure entitati pe piata
26
Studiu de caz :
PROGRAM DE MARKETING PENTRU
LANSAREA STATIUNII TURISTICE
MONTANE SINAIA
PE PIATA TURISTICA A ITALIEI
27
1. Politica de produs
Asezarea geografica
Statiunea Sinaia este asezata la o altitudine ce variaza intre 767 m la
Podul Izvor şi 970 m la Muzeul Peles pe valea superioara a Prahovei, în plina
zona carpatica, la poalele muntilor Varful cu Dor, Furnica şi Piatra Arsa. Ea se
afla la o distanta de 122 km de capitala tarii şi la 49 km de Brasov. Orasul,
dispus sub forma unui larg amfiteatru la poalele Bucegilor, se intinde în partea
de nord la locul numit Gura Padurii, unde este plasat hanul “Vadul Cerbului”,
iar spre sus, pana dincolo de valea Izvorul Dorului, unde s-a ridicat, în ultimii
ani, noul cartier “Platoul Izvor”.
Bucegii, situati la vest, ca un urias “scut de paza” al asezarii, domina
Sinaia printr-un abrupt de peste 1000 m. Varfuri tasnind dincolo de 2000 m,
stralucind vara în bataia soarelui, iar iarna sub mantia alba a zapezii, sunt
presarate la marginea marelui abrupt al Bucegilor, unul dintre cele mai
impresionante din cate exista în Romania. în est, Muntii Garbova isi intind
spinarile catre sud, inaitand pana la Izvorului lui Bogdan, în apropierea
vestitelor si, altadata, temutelor “Oratii”. Cele doua masive muntoase, Bucegii
şi Garbova, “ocrotesc” localitatea, de-o parte şi de alta, pe o lungime de peste
9 km.
Caile de acces
Pentru a sosii în Sinaia, din oricare colt al tarii, exista cateva posibilitati de
acces pe cai directe sau mai ocolite, fie pe cale ferata fie pe magistralele
rutiere. Trenurile care opresc în gara orasului, situata intre raul Prahova şi
DN1 (E 60) aproximitiv în fata hotelului “Caraiman” vin directiile Bucuresti,
Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de
le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre
Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni. Aceasta din urma, dupa
28
ce traverseaza Muntele Paduchiosul, patrunde în Sinaia în partea ei sudica,
intre Podul Izvorul Dorului şi stadionul orasului.
Relieful
Vatra statiunii este dominata de doua masive muntoase inconjuratoare. în
vest, stajuind ca o cetate, Bucegii, atingand inaltimi de 2000-25000 m, cu
abrupturi impresionante pe margini şi cu un plator de altitudine, cunoscut sub
denumirea “Podul Bucegilor”.
In est, Muntii Garbova (Baiului) prezinta o culme orinentata nord-sud,
lunga de mai bine de 30km şi cu inaltimi de 1700 – 1800 m.
Muntii Bucegii sunt alcatuiti din roci foarte variate. Cele mai caracteristice
sunt insa conglomeratele sedimento-detrice, alcatuite din fragmente rotunjitede
roci, de minerale, cimentate intre ele prin silite, calcit, argila, marna, etc. acestea
se sprijina în vest pe sisturile cristaline ale Muntilor Leaota şi pe calcare jurasice.
Conglomeratele de Bucegi sunt constituite din fragmente mai mari sau mai mici
(unori depasind cativa metri cubi) rotunjite de calcarare galbui ( titonice) gresii,
sisturi cristaline, etc, fiind de tipul poigen (fragmente de roci de natura diferita ). O
mentiune aparte trebuie facuta şi pentru calcarele ce apar sub forma unei bare
continue în partea de vest a Bucegilor. Dintre numeroasele varfuri ce domina
peisajul remarcam: Vanturisul (1 942m), Varfulcu Dor (2 006m), Furnica (2
102m), Piatra Arsa (2 044m), Jepii Mari (2 075m), Jepii Mici (2 143m)ec. Unele
stanci, precum mecetul Turcesc, Sfanta Ana (aflata în aproprierea urcusului catre
hotelul alpin “Cota 1400”), Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar aparute sub
aceasta forma datorita eroziunii. De asemenea, mai sunt stanci conglomerate,
unele dintre ele avand forme ciudate şi inaltimi intre 5-15m, cum sunt: Babele,
Sfinxul, Masa Ciobanului s.a. Fizionomia Bucegilor, cu frma lor caracteristica de
potcoava, cu deschiderea spre sud, tradeaza tructura (masivul în ansamblu este
un imens sinclian suspendat) şi litologia (prezenta calcarelor şi conglomeratelor
generand tipuri de relief specifice). în acelasi timp, trebuie sa remarcam actiunea
exeritata de eroziunile: glaciara, fluviatila şi eoliana, care au generat orme de
relief ce constituie tot atatea atractii pentru turisti. Principala artera hidrografica
ce dreneaza Bucegii este Ialomita. Aceasta isi are obarsia în cele doua cercuri
29
glaciare aflate intre Culmea Doamnei, Varful Bucura, Mecetul Turcesc şi Coltii
Obarsiei. Unul dintre cele maifrumoase sectoare ale vaii este acela de la
cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea
glaciara. De aici în jos valea, cu o forma tipica de “U”, are la baza versantilor
tivita de mantia grohotisurilor. în drumul ei catre sud, Ialomita a sectionat treptat
barele de calcar ce i-au stat în cale şi si-a creat unele dintre cele mai
spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Celalalt masiv muntos, Garbova ,
este constituit, în principal, din strate de Sinaia (gresii, marne, marno-calacare)
cutate şi dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni grezos-marnos, de tip
flis, constituit la baza de roci peltice (sisturi marnoase şi argiloase, marne,
calcare marnoase rosii sau cenusii-verzui), peste care se afla gresii şi calcare
grezoase. Culmea prinipala a Masivului Garbova poate fi impartita în trei
sectoare:
1. Culmea Neamtu – are directie nord-sud sicuprinde varfurile
Clabucetul Mare (1 466m), Tigaile (1 699m), Turcu (1 833m), Paltinu
(1 900m), Neamtu (1 923m), Stevia (1 907m)si Rusu (1 902m).
2. Sectorul Central este cuprins intre varfurile Rusu şi Cazacu.
Culmea ia aici o directie este-vest, cu altitudini intre 1 500-1 600m.
3. Culmea Baiu – orientata spre nord-sud, prezinta varfurile Cazacu(1
753m), Zamora (1 826m), Baiu Mare (1 895m), Dragan (1 776m),
Vornicu (1 627m), Gagu Mare (1 660m)si Piscul Cainelui (1 658m); în
partea sudica se afla, complet impadurit Muntele Gurguiatu (1 339m).
In spatiul dintre Bustenbi şi Sinaia, pe o lungime de circa 10 km şi o latime
de 2-3 km, valea se largeste formand depresiunea intramontana Sinaia. Aceasta
s-a transformat în decursul erelor geologice, ca urmare a eroziunii raului Prahova
şi a afluentilor sai asupra flisului grezos (mai putin dur) prins intre stratele din
Sinaia (E) şi conglomeratele din Bucegi (V).
Clima
Clima este influentata de pozitia pe care o are statiunea în cadrul
culoarului prahovean, ceea ce face ca aici sa se inregistreze cea mai slaba
intensitate a curentilor de aer, o presiune atmosferica mai scazuta, iar iernile sa
30
fie lipsite de geruri prea aspre. Racoarea lunilor de vara, toamnele lungi şi
inseninate, primaverile relativ blande sunt elemente ce constituie ca Sinaia sa fie
preferata de numerosi turisti din tara şi de peste hotare. în Muntii Bucegi clima si-
a pus amprenta asupra reliefului, contribuind din plin la “construirea” unor forme
tipice, mai putin intalnite în alte masive. Vantul, asociat cu apa precipitatilor, a
actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le mai repede
sau mai incet, prin procesele de defilatie şi coroziune.
Efectele acestor procese se vad peste tot în Bucegi, stancile culmilor
Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroase “fete”
slefuite de vant. Temperatura medie anuala, inregistrata la statia meteorologica
ce functioneaza la Sinaia din anul 1888, este de 6,10C, cu medii lunare cuprinse
intre 3,90C în ianuarie, 3,10C în februarie şi 15,70C în iulie. Precipitatile medii
anuale insumeaza peste 800 mm, cu medii lunare cele mai mari în iunie (126
mm), în iulie (106 mm) şi cu cele mai mici în februarie (37 mm) şi ianuarie (38
mm) – cand, de fapt, cad sub forma de zapada. De asemenea şi zapezile
prezinta o importanta mare pentru statiunile montane, facilitand practicarea
sporturilor de iarna. în acest sens, la Sinaiase inregistreza în medie 27 zile cu
ninsoare pe an , durata medie a intervalului în care ninge fiind de 158 de zile
(prima ninsoare în jur de 11 noiembrie şi ultima ninsoare în jurul datei de 18
aprilie), iar cea a intervalului în care exista strat de zapada insumeaza 124 zile
(primul strat de zapada în jurul de 26 noiembrie, iar ultimul în jurul datei de 30
martie).
Hidrografia
Principalul curs de apa care strabate Sinaia, este raul Prahova, ale carui
izvoare se gasesc la Predeal. Intre localitatile Busteni şi Sinaia, în albia raului
Prahova curg mai multe paraie, unele venind dinspre Bucegi: Valea Cerbului,
Valea Alba, Valea Jepilor, Valea Urlatoarea, Valea Babei, Valea Pelesului, Valea
Casariei, Valea Iancului, Valea Zgarbura, Valea Izvorul Dorului, Valea Larga.
Pana la altitudinea de 1200 m, aceste paraie sunt intermitente, dupa care devin
permanente, cu un debit ce oscileaza în functie de precipitatii. în zona Sinaiei se
afla şi o bogata retea de ape subterane, atat în partea de vest, cat şi în cea
31
estica. în partea de est, apele subterane se gasesc cantonate în structuri
acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea
acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici,
ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce
erodeaza necontenit stanca muntelui.
In partea vestica a localitatii, apele subterane, aflate în rocile
marnocalcaroase, puternic fisurate, circula sub forma unor suvoaie ascunse,
facandu-si aparitia la suprafata prin izvoare ce pot fi intalnite la poalele Garbovei
şi care dau nastere mai multor torenti sau paraie: Cumpatu, Valea Rea, Valea
Cainelui, Gagu, Valea lui Bogdan. Debitul Prahovei creste treptat de la 0.59
mc/s, la Azuga, la 5,13 mc/s la confluenta cu Izvorul Dorului, ca urmare a
contributiei paraielor Tufa, Cumpatu, Valea Rea, Valea Cainelui, Peles, Casaria,
Valea Iancului, Zgarbura şi Izvorul Dorului, care se varsa în perimetrul statiunii.
Este un debit relativ constant, el marindu-se numai cand cad ploi
abundente sau cand zapezile se topesc brusc, de obicei toamna şi primavara.
Iarna, datorita zapezii şi inghetului de lunga durata, regimul de scurgere al
paraielor mentionate este diminuat în buna masura, la acestea adaugandu-se şi
o slaba alimentare din izvoare. Vara, în schimb, alaturi de Prahova, paraiele care
impanzesc teritoriul Sinaiei dau statiunii un plus de frumusete, imbie la popasuri
sau excursii pe malurile lor, intregind natura locurilor cu susurul specific apelor de
munte.
Flora
In statiunea Sinaia şi în imprejurimile sale, covorul vegetal este deosebit
de variat, aflandu-se în concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice
acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. în etajele montan inferior şi montan
mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul şi molidul, la care se mai adauga
laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul tremurator, mesteacanul.
Etajului montan superior ii sunt caracteristice numai molidisurile pure prezente la
peste 1500 m altitudine, în Valea lui Carp, Valea Pelesului, Valea Izvorului, etc.
Etajul subalpin cuprinde laricea şi molidul, sub forma de palcuri. Tot aici
mai apar jneapanul şi arinul de munte. Pajistile şi tufisurile alpine acopera cele
32
mai mari inaltimi ale muntilor, care se remarca printr-un covor vegetal adaptat la
vant, uscaciune şi temperaturi mai scazute. în aceasta zona intalnim pernitele de
iarba rosioara şi tufisurile de ochiul gainii. în etajul montan intalnim rar alunul,
liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana şi în Poiana
Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa.
Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul,
ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati,
zburatoarea, s.a. Mentionam ca în padurile şi poienile din preajma Sinaiei se
intslnesc mai multe varietati de ciuperci, unele dintre ele comestibile: manatarca
sau hribul, iutarul, buretele serpesc, creasta cocosului, zbarciogul, urechea
babei, buretele cu peruca, ciuperca alba de padure, pastravul de fag, ghebele şi
rascovul. De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect
deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens;
toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei,
verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor,
pana în clipa cand acestea isi scutura frunzele.
Fauna
Dintre animalele salbatice refugiate în locuri ferite din imprejurimile Sinaiei,
amintim cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra,
mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele şi diferiti
soareci de padure. în apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic
de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de
padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa,
privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza.
Rezervatiile
In perimetrul orasului Sinaia, în Bucegi şi la poalele Garbovei se gasesc
mai multe rezervatii naturale şi monumente ale naturii. Cunoasterea lor de catre
amatorii de drumetie presupune şi obligatia stricta a protejarii cuvenite.
Rezervatia Arinis
33
Pe malul stang al Prahovei, la intrarea în cartierul Cumpatul imediat dupa
podul de cale ferata pe partea drepta, se afla REZERVATIA ARINISUL, cu o
suprafata de 1,4 ha. Aici este pus sub ocrotire, în special, arinul alb.
Rezervatia Bucegi
Cea mai extinsa şi cea mai importanta rezervatie se gaseste în spatiul
Muntilor Bucegi. REZERVATIA PRINCIPALA DIN BUCEGI dateaza din anul
1935 şi are o suprafata de aproximativ 6680 ha; se infatiseaza ca o potcoava
uriasa şi se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici şi vestici ai masivului
muntos, de la Sinaia şi Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale
Caraimanului, Jepilor şi Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul
prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar cea
superioara la 2505 m în Varful Omul.
Pe versantul sudic al Caraimanului şi pe Valea Jepilor exista o Zona Stiintifica de
protectie absoluta.
Peisajul ei morfologic cuprinde abrupturi spectaculoase, poduri interfluviale
vaste, custuri, circuri şi vai glaciare, chei şi alte forme carstice, precum şi
numeroase forme de relief fluviatile (rezultate din actiunea apelor curgatoare).
Din punct de vedere al vegetatiei, Rezervatia Bucegi cuprinde specii
remarcabile.Cu totul deosebit este arboretul secular de brad de la Sinaia (zona
Peles), unde exista arbori monumentali cu o insltimi de pana la 50 m şi cu
diametre considerabile. Tot aici se remarca prezenta unei specii cu o raspandire
sporadica în Carpati, şi anume Tisa, prezenta pe stancile de la Sfanta Ana, pe
Valea Pelesului, pe stancile de sub Poiana Stanii şi în alte locuri. O alta varianta
este Salba Moale, care se afla numai în cuprinsul acestei rezervatii, în
apropierea stancilor de la Sfanta Ana, Jepii Mari şi pe Valea Urlatoarea Mica. De
altfel, pozitia adapostita şi prezenta calcarelor au favorizat, în zona stancilor
Sfanta Ana, mentinerea unor elemente termofile mai rare: liliacul, iedera alba,
etc. Printre jnepeni se intalneste o alta specie de arbusti, mai rara în tara noastra
(Lanicera coerulea). Tot sub ocrotire este pus şi cel mai de seama reprezentant
al florei lemnoase din acest etaj: zambrul, relict glaciar, prezent sub Brana Mare
34
a Jepilor sau în Valea Gaura şi pe Muntele Gutanu. Dintre asociatiile de tufarisuri
pitice cea mai insemnata este cea de Rhododendron kotschyi.
Rezervatia Pestera
REZERVATIA PESTERA are o suprafata de 225 ha şi include zona
forestiera de pe muntii Cocora şi Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii şi
Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice
acestei parti a Bucegilor, cat şi molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice
şi zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata
alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu şi Ghintura galbena.
Rezervatia Turbaria
La poalele Muntilor Lapticii se afla o alta mica rezervatie - TURBARIA
LAPTICII. Accesul la aceasta rezervatie se face utilizand drumul forestier care
insoteste Izvorul Ialomitei catre sud.
Rezervatia Zanoaga
Din drumul forestier care insoteste Izvorul Ialomitei catre sud, se
desprinde o poteca ce duce catre o alta importanta rezervatie din Bazinul
Ialomitei, şi anume REZERVATIA ZANOAGA. Pe branele şi grohotisurile de la
poalele versantului sudic al Muntelui Zanoaga sunt adapostite plante termofile
sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice, care reprezinta raritati în flora
tarii: Secele montanum (iris dacica), Athamantha hungarica, Lonicera coerulea
etc.
Rezervatia Babele
REZERVATIA BABELE include atat interesante forme de relief (Babele,
Sfinxul, etc.), cat şi asociatii vegetale alpine cum ar fi argintica, iarba rosie,
micsunea de munte, etc.
Pe cel mai inalt varf din Bucegi, Omul, la peste 2500 m altitudine, sunt ocrotite
asociatiile de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Meridionali - Poa
Contracta. în ansamblul masivului Bucegi, în special, în rezervatii, sunt ocrotite
animale cum ar fi: capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte.
Posibilitatile oferite pentru practicarea sporturilor de iarna
35
Ca statiune montana, activitatile de agrement sunt orientate în primul rand
pe excursii montane usoare, trasee turistice montane în Muntii Bucegi şi Muntii
Baiului, trasee de alpinism, sporturi de iarna. Amatorii de excursii se pot delecta
cu trasee montane usoare, cu un parcurs de 2-3 ore, care asigura o plimbare
agreabila prin padurile de brad. De asemenea, Sinaia dispune de numeroase
trasee turistice montane, trasee de alpinism, ski randonee, trasee pentru velo
tout terrain în timpul verii). Sinaia ofera turistilor şi numeroase posibilitati de
practicare a sporturilor favorite.
Domeniul schiabil existent este repartizat pe doi dintre versantii muntelui
Varful cu Dor (2030 m) :
Versantul Vest - (Versantul de vest) - echipat cu telescaunul Valea
Dorului, completat de teleschiuri (2) dintre care numai unul functioneaza în
mod exceptional. Aceasta este partea din domeniul schiabil care primeste
cel mai mare numar de schiori. Regularitatea pantelor şi intinderea lor
favorizeaza practicarea unui ski pe scara larga folosind fie traseul
principal, fie pe cel secundar (culoare rosie şi albastra).
Versantul Est - (Versantul de Est) - (care domina Sinaia) se intinde de-a
lungul liniei telecabinei. De o foarte buna calitate tehnica, partia Carp
urmareste indeaproape traseul liniei telecabinei, avand pante abrupte de
aceea fiind marcata cu culoarea neagra.
Partia Vanturis urmareste traseul fostului drum forestier şi se prezinta sub
forma unei benzi relativ omogena în panta şi pe latime. Amandoua permit
sosirea la Cota 1400 oferind un schi atractiv, rezervat totusi schiorilor
avansati şi foarte avansati.
Alte domenii (mai limitate ca marime) au existat. în prezent scoaterea din
functiune a transportului pe cablu le face inaccesibile şi putem spune ca
frecventarea lor este marginala.
Schi Alpin
Sinaia ofera turistilor şi numeroase posibilitati de practicare a sporturilor favorite.
Partii pentru incepatori
36
Schiorii incepatori au la dispozitie partia din Poiana Florilor cu un grad de
dificultate usoara cu lungime de 250 m şi o diferenta de nivel de 50 m;
Schiorii cu o pregatire medie au la dispozitie partiile "Vanturis" (care face
legatura intre Varful cu Dor şi Cota 1400 cu o lungime a partiei de 2350 m,
o diferenta de nivel de 560 m şi panta medie de 24,5%);
Partia "Piramida" (face legatura intre Varful cu Dor şi cabana Varful cu Dor
cu diferenta de nivel de 100 m, o lungime a partiei de 450 m şi o panta
medie de 25,8%);
Partia "Dorului" (face legatura intre Varful cu Dor şi cabana Valea Dorului
cu o lungime a partiei de 600 m, o diferenta de nivel de 150 m şi o panta
medie de 25,8%);
Partia "Fata Dorului" (face legatura intre Furnica şi Valea Dorului cu o
lungime de 1180 m, o diferenta de nivel de 210 m şi o panta medie de
25,8%).
Partii Pentru Avansati
Schiorii avansati au la dispozitie şi partii dificile:
Partia "Carp" - face legatura intre Varful Furnica şi Cota 1400, are o
lungime de 2500 m, o diferenta de nivel de 585 m şi o panta medie de
24%;
Partia "Papagal" - face legatura intre Ţarla şi telescaun, are o lungime de
450 m, o diferenta de nivel de 150m şi o panta medie de 35,3%;
Partia "1500" - are o lungime de 450 m, o diferenta de nivel de 125 m şi
panta medie de 28,9%;
Partia "Turistica" - face legatura intre Cota 1400 şi Sinaia, are o lungime
de 2800 m, o diferenta de nivel de 450m şi panta medie de 16,6%.
Schi Fond
Pentru cei ce prefera plimbarile turistice sau pentru schiorii de fond este
recomandata partia de pe Platoul Bucegi cu o lungime de 8000 m şi o diferenta
de nivel de 100 m.
Sanius
37
Pentru practicarea saniusului exista partia "Drumul Vechi- Cota 1300" cu o
lungime de 300 m, o diferenta de nivel de 60 m şi pista de bob "Furnica-Sinaia"
partie amenajata pentru competitii cu o lungime de 1500 m şi o diferenta de nivel
de 30 m.
Bob şi sanie
Traditionalele concursuri de bob, sanie şi skeleton se desfasoara pe o
partie speciala, situata în partea de vest a statiunii, spre soseaua ce urca la
Hotelul Alpin - Cota 1400. Partia are o lungime de 1500 m. Diferenta de nivel
intre punctul de plecare şi punctul de sosire este de 134 m; exista 13 viraje, cu o
panta medie de 9 %, panta minima de 3 % şi panta maxima de 14 %. Bobul
pentru doua persoane poate atinge o viteza de maxim 110 km/h, iar bobul de
patru persoane, 120 km/h. Tot aici se organizeaza şi concursuri de sanie şi
skeleton. Din anul 1995 functioneaza Federatia Romana de Schi, Bob, Sanie şi
Biatlon.
Date Tehnice
Date tehnice, scoli de ski şi centre de inchiriat material sportiv.
Putem concluziona ca partiile de ski alpin au o lungime totala de 11.500 m
reprezentand 14,8% din totalul ofertei montane, cu o capacitate de 7000
persoane/ora şi grade de dificultate diferite mergand de la albastru (usor)
pana la negru şi rosu (dificil şi mediu).
Pentru copii şi adulti functioneaza în perioada 15 decembrie - 15 aprilie,
scolile de ski care organizeaza pentru grupuri de 10-12 turisti cate 2 ore
pe zi cu o durata de 4-6 zile.
Centre de inchiriere a echipamentelor şi materialelor sportive functioneaza
în hotelurile: Sinaia, New Montana, Alpin, Palace, Holiday Inn.
Caracteristici tehnice ale partiilor de schi:
Denumirea partiei
Lungime Dificultate Observatii
Carp 2500 m culoare neagra x
Vanturis 2350 m culoare rosie se poate completa cu un tronson de partie de culoare neagra, şi anume
38
Papagal - Ţarle
Valea Dorului 1180 m culoare rosieeste deservita de telescaunul din Valea
Dorului
Turistica 2800 m culoare rosie are traseul Cota 1400 - Orasul Sinaia
Dorului 600 m culoare rosie Dorului 600 m culoare rosie
Transport Cablu Instalatiile tehnice de urcat pe cablu sunt destul de diversificate: doua
telecabine intre Sinaia şi Cota 1400 cu o lungime de 2328 m şi Cota 1400-Cota
2000 cu o lungime de 1945 m, doua telescaune intre Cota 1400 - Cota 1950 cu
lungime de 1940 m (care nu este în stare de functionare) şi Valea Dorului -
Furnica cu lungimea de 980 m, patru teleschiuri: Valea Dorului - Varful cu Dor,
Furnica - Varful cu Dor, Cota 1400 - Cota 1500, Varful cu Dor - Cabana Varful cu
Dor cu o lungime totala de 1484 m şi cinci baby ski-lifturi: Poiana Florilor - 250 m,
Scandurari - 200 m, Valea Dorului - 200 m, Telecabina 1400 - 250 m şi Furnica -
250m. Performantele tehnice ale instalatiilor de transport pe cablu sunt de 3345
persoane/ora, iar lungimea totala a traseului este de 9827 m.
Baza materiala a turismului
Aceasta a cunoscut în ultima vreme o slaba dezvoltare. în acest context
amintesc doar cateva din posibilitatile de cazare şi alimentatie din acesta statiune
turistica.
Hotel Roberto
Facilitati oferite de Hotel Roberto :
2 Restaurante, unul cu specific traditional romanesc şi unul international.
2 Terase cu priveliste imbietoare din care una cu barbecue, bar, cafenea.
Sala de conferinta.
Seif pentru valori, garderoba pentru schiuri, spatiu depozitare bagaje, informatii
turistice, servicii postale.
Sala de fitness este dotata cu aparatura de ultima generatie
Kettler, sauna şi dusuri.
Parcare auto.
Prezentare Hotel Roberto
39
Construit pe 1500 mp, Hotel Roberto va ofera 32 de locuri de cazare,
dispuse în 16 camere personalizate, 3 apartamente din care unul "president" şi
13 dormitoare duble ce pot fi folosite şi în regim single.
Apartamentele sunt compuse din doua incaperi spatioase, grup sanitar, terasa şi
avand urmatoarele dotari:
- telefon international
- televiziune prin cablu
- minibar.
Apartementul "president" este dotat suplimentar cu canapele de piele şi jacuzzi.
Camerele Hotelului Roberto sunt spatioase prevazute cu grupuri sanitare, terasa
şi au în dotare:
- telefon international
- televiziune prin cablu
- minibar
Grupurile sanitare sunt foarte spatiose şi difera la fiecare camera.
Hotel Anda
Facilitati oferite de Hotel Anda :
Restaurant, Bar, Crama, Salon pentru mic dejun.
Casino, Lift panoramic
Room-service, pastrarea obiectelor de valoare, spalatorie.
2 sali de conferinte, dial-up internet
Preluare de la aeroport la cerere.
Parcare proprie, Terasa în aer liber.
Prezentare Hotel Anda
Hotelul Anda este dispus pe 4 nivele.Toate cele 30 camere sunt dotate
conform standarelor 4 stele.( 27 camere duble şi 3 apartamente).
La Hotel Anda, va puteti petrece seri în crama hotelului unde puteti
degusta mancaruri traditionale Romanesti . Confortul, eleganta şi serviciile cu o
40
inalta calitate satisfac cele mai exigente gusturi. - Hotel Anda are un salon pentru
mic dejun, bar de zi, sala de conferinte, parcare. - Salile de conferinta fac din
Hotel Anda alegerea perfecta pentru meetinguri, seminarii şi conferinte.
Hotel International
Facilitati oferite de Hotel International :
2 microbuze proprii de 19 locuri fiecare
Centru de conferinta şi business center modern utilat şi echipat.
Parcare proprie cu plata şi pazita.
Centru de frumusete.
Prezentare Hotel International
Hotelul este dispus pe 7 etaje şi 90% din camere au balcon. Hotelul dispune
de un bar de zi, cofetarie şi un restaurant clasic cu o capacitate de 250 locuri.
In cadrul complexului exista un modern Centru de Afaceri compus din 9 sali de
conferinta cu capacitati pornind de la 10 locuri pana la 200 locuri dotate cu
echipamente specifice activitatii de business deservite de un Business Center
modern echipat.
Hotel Irish House
Facilitati oferite de Hotel Irish House :
Restaurant categoria I cu specific irlandez
Bar
Terasa în aer liber
Sala de conferinte
Parcare
Prezentare Hotel Irish House
41
Hotel Irish House Sinaia este un hotel-restaurant cu specific irlandez, singurul
din statiunea Sinaia.
Cu o structura de cazare compusa din 12 camere double, care ofera un spatiu
generos de cazare, dotate cu baie proprie, TV, frigider şi telefon, fiecare cu
designul interior propriu. Restaurantul cu specific irlandez ofera meniuri
deosebite la preturi adecvate şi va imbie sa savurati o cina romantica la lumina
lumanarilor, cu muzica irlandeza şi vestita bere Guiness.
Barul de zi, care poate fi transformat şi în sala de conferinte, are o capacitate de
60 de persoane. Terasa cu 120 de locuri situata în centrul orasului va ofera cele
mai bune servicii.
Hotel New Montana
Facilitati oferite de Hotel New Montana :
Servicii şi facilitate- Restaurant Artemis categoria lux cu o capacitate de 300
de locuri cu orchestra;
BAR , Irish Pub, - 3 sali de conferinta cu o capacitate de 50, 100, 250 locuri.
Retroproiector, ecran, video, tv, internet; - Centru de infrumusetare - Inchirieri
autoturisme;
Centru de relaxare cu : piscina semiolimpica, jacuzzi, sauna, masaj, fitness, -
Room-service; - Spalatorie;
Parcare, paza proprie şi garaj subteran;- Carti de credit Acceptate: Visa Card,
Master Card, American Express;
Pastrarea obiectelor de valoare - Sisteme de siguranta - Urgente medicale -
Schimb Valutar;
Prezentare Hotel New Montana
177 de camere şi apartamente elegante, dotate conform standardelor
internationale cu sistem electronic de inchidere, TV prin cablu, linie telefonica
internationala, conexiune internet, uscator de par, mini-bar.
Piscina semiolimpica cu temperatura controlata, sauna, jacuzzy, fitness, beauty
salon, restaurant, bar de zi, 3 sali de conferinta 50, 100, 250 persoane, telefon
international, minibar.
42
Hotel Rowa Dany
Facilitati oferite de Hotel Rowa Dany :
Restaurant va ofera momente de deliciu, intr-o atmosfera selecta şi intima,
totodata.
Bar de zi.
Sala de conferinte cu o capacitate de 50 de locuri.
Parcare exterioara şi subterana pazita.
Prezentare Hotel Rowa Dany
Cele 30 de spatii de cazare sunt foarte cochete şi primitoare, avand o
ambianta intima pentru a va simti cat mai comod.
In toate camerele va puteti bucura de confortul oferit de:
- paturi comfortabile
- mobilier modern
- cablu TV prin satelit
- "bussines corner" cu acces permanent la internet
- telefon
- cosmetice de inalta calitate
- uscator de par
- mini bar cu o gama larga de produse
- control acces cu card
- serviciu receptie: 24 de ore
- spalat şi curatat chimic
- detectoare de fum în toate locatiile
- grup sanitar cu dus
Atmosfera este completata de acvariile prezente în fiecare camera, pestii exotici
"dansand" numeroase acte marine pentru incantarea dumneavoastra.Grupul
sanitar este complet utilat cu toate accesorile necesare aflandu-se intr-o
permanenta stare de curatenie şi functionabilitate.
43
Hotel Sinaia
Facilitati oferite de Hotel Sinaia :
8 sali de conferinta care pot gazdui pana la 400 de oaspeti simultan.
Restaurant cu preparate traditionale romanesti şi din bucataria internationala.
Old Nick' Irish Pub - club, 'Disco Diana' aflate în incinta Hotelului Sinaia.
Piscina acoperita, sauna umeda, sauna uscata, camere de tratament şi o sala
de sport.
Prezentare Hotel Sinaia
Hotelul ofera oaspetilor 242 spatii de cazare decorate în stil occidental, o
varietate de centre de frumusete şi recreere precum şi facilitati moderne pentru
conferinte.Camere elegant decorate se situeaza la cel mai inalt nivel de confort şi
comoditate.
Toate camerele de 3 stele include : cablu TV, frigider, uscator de par, telefon,
international, cada, balcoane.
Hotel Palace
Facilitati oferite de Hotel Palace :
3 sali de restaurant ccare au o capacitate de 370 locuri.
4 sali de conferinte cu capacitati care au o capacitate de 500 locuri.
Bar de zi, terase de vara, discoteca.
Inchirieri de masini.
Coafor şi frizerie.
Parcare.
Prezentare Hotel Palace
Hotelul dispune de spatii de cazare la 2* şi 3*.Camerele sunt dotate cu
minibar şi televiziune digitala. Hotel Palace va asigura tot confortul pentru odihna,
44
recreerea, recuperarea sau afacerile dumneavoastra intr-un loc unde
rafinamentul arhitectural intalneste ospitalitatea traditionala.
Hotel Caraiman
Facilitati oferite de Hotel Caraiman :
Restaurantul cu saloanele clasic şi national, are o capacitate de 170 locuri.
Sali de conferinte şi intalniri cu o capacitate de 100 locuri.
Terase de vara, bar de zi.
Inchirieri masini.
Prezentare Hotel Caraiman
Hotelul construit intr-un stil clasic romanesc care dainuie de peste 120 de
ani, este al III-lea hotel construit în Sinaia. Buna dispozitie şi siguranta sunt
oferite de cele 10 garsoniere, 46 camere cu doua paturi şi 15 camere cu pat
matrimonial.
Hotel Mara
Facilitati oferite de Hotel Mara :
Sali conferinta: Valea Regilor 200 loc - Panorama 180 loc - Magura 80 loc -
Foisor 70 loc - Poiana 40 loc.
3 sali atelier - 45 de locuri fiecare, luminate natural, dotate cu instalatie de aer
conditionat.
Restaurant clasic - 150 de locuri, Bar de zi - 80 de locuri.
Servicii de secretariat - fax, copiator, echipament audio-video, conectare la
internet.
Piscina acoperita şi în aer liber, sauna.
Prezentare Hotel Mara
45
Aflat la aproximativ 4 kilometri distanta de centrul statiunii, Hotel Mara Sinaia
este unul dintre cele mai bune structuri de cazare din tara. Serviciile sint
impecabile, iar camerele spatioase ofera o excelenta panorama montana.
Structura de cazare cuprinde 138 de camere, dintre care 22 single, 18 double
twin, 50 double matrimoniale, 20 duble matrimoniale de lux, 19 duplex, 4
apartamente Junior, 4 apartamente Senior şi un apartament de lux. Dotarile
camerelor cuprind televizor color, minibar, telefon cu acces international,
instalatie de aer conditionat, baie cu cada, uscator de par, dus, conectare la
internet.
Moteluri :
Vadul Cerbului situat la km 126 pa D.N. 1, are o capacitate de 130 de
locuri + 160 de locuri la casute şi urmatoarele dotari : restaurant, terasa,
parcare, ect.
Paraul Rece, situat la km 117 pa D.N. 1, are o capacitate de cazare de 80
de locuri + 100 de locuri la casute şi urmatoarele dotari : restaurant,
terasa, parcare, ect.
Vile : numeroase, dintre care amintim : Margareta, Cerbul, Randunica, Stejarul,
Crinul, Zambila, Muresul, Albina, Panseluta, ect.
Cabane montane : Diham, Gura Diham, Poiana Dorului, Varful cu Dor, Piatra
Arsa, Bolboci, Padina, Caraiman,Poiana Izvoarelor, ect.
Posibilitatile de agrement
In statiune este organizata o bogata activitate de agrement în masura sa
satisfaca cele mai diverse preferinte. Dintre acestea amintim : muzeele – cel mai
important este Muzeul Peles ( fost resedinta regala, azi muzeu de arta feudala,
ridicat în 1875 şi completat ulterior), dar şi Muzeul de arta decorativa europeana (
cu exponate din secolele XVIII-XX) ; casele memoriale (Nicolae Iorga, george
Enescu), Manastirea Sinaia (monument de arhitectura brancoveneasca construit
intre anii 1690 şi 1695), Biserica Noua (constrita în curtea principala a manastirii,
46
ea adaposteste un muzeu al bisericii infiintat în anul 1895 ce expune peste 600
obiecte de cult şi arta bisericeasca), mormantul lui Badea Cartan, ect.
Pe langa cele prezentate mai putem mentiona : programele folclorice
organizate de cramele din statiune, discotecile, barurile, jocurile mecanice şi cele
distractive, practicarea diferitelor sporturi (atat de vara, cat şi de iarna), drumetii
în imprejurimi (spre cabanele din muntii Bucegi, precum şi spre orasele din
apropiere), ect.
Un alt element favorabildezvoltarii turistice a acestei statiuni il constituie şi
infrastructura de acces, destul de diversificata (artera europeana E 60,
magistralele feroviare internationale), precum şi situarea atat în apropierea
aeroportului international Otopeni (aproximativ 100 km) cat şi a unor mari centre
urbane, cum ar fi : capitala Bucuresti, Brasov, Sibiu, ect.
Tabelul de ma jos prezinta gradul de atractivitate al statiunii Sinaia
utilizand metoda TECDEV :
Elementele ofertei turistice
Ponderea
elementelor
ofertei turistice
(%)
Nivelul calitativ
al statiunii Sinaia
Indicele de
atractivitate al
statiunii Sinaia
1 2 3 4
I. Mediul natural 40 285
- relief 10 84
- diversitate 3 7 21
- accesibilitate 3 9 27
- originalitate 4 9 36
- clima 8 55
- temperatura medie 3 8 24
- precipitatii 2 7 14
- curentii de aer 1 5 5
- nr.de zile insorite 2 6 12
- hidrografie 5 17
- rauri 2 6 12
- lacuri 2 1 2
- cascade 1 3 3
47
- flora 6 48
- diversitate 3 8 24
- estetica 3 8 24
- fauna 6 42
- diversitate 4 8 32
- grad de periculozitate 2 5 10
- puritate 5 39
- aer 2 9 18
- apa 2 6 12
- sol 1 9 9
II. Structuri materiale 25,5 104
- de cazare 10 56
- cantitativ 7 41
- diversitate 1,5 9 13,5
- capacitate 2 5 10
- amplasare 2 5 10
- estetica 1,5 5 7,5
- calitativ 3 5 15
- de alimentatie 4 17
- cantitativ 3 13
- diversitate 1 4 4
- capacitate 1 4 4
- amplasare 0,5 6 3
- specific 0,5 4 2
- calitativ 1 4 4
- de transport 3 9
- pe cablu 2 3 6
- pe roti 1 3 3
- de agrement 8 22
- de zi 5 13
- sportiv 3 3 9
- de divertisment 2 2 4
- de noapte 3 3 9
III. Infrastructura 15 95
- de acces 7 36
- feroviar 3 6 18
- rutier 3 6 18
48
- aerian 1 1 1
- naval 0 0 0
- de alimentare 8 59
- apa 3 7 21
- energie electrica 3 8 24
- conbustibili 2 7 14
IV. Suprastructura 10 22
- generala 4 10
- de organizare 2 2 4
- de paza 2 3 6
- turistica 6 12
- de organizare 3 2 6
- de paza 3 2 6
V. Mediul economico-social 5 8
- sectorul primar 1 1 1
- sectorul secundar 1 4 4
- sectorul tertiar 3 3
- de consum 2 1 2
- de productie 1 1 1
VI. Mediul cultural 5 22
- spectacole şi festivaluri 2 4 8
- muzee şi monumente 1 8 8
- folclor (specific local) 2 3 6
TOTAL 100 536
Din datele din tabel rezultafaptul ca statiunea Sinaia are un coeficient de
atractivitate (536). Din datele din table ne putem da seama ca exista atat abateri
positive cat şi negative.
Statiunea Sinaia este inconjutata de un imens teritoriu schiabil, numai în
zona Padina – Pestera putandu-se amenaja 28,8 km de piste de ski alpin ce pot
suporta un debit de pana la 4000 persoane / ora. Insa doar 17,5 km de partie de
ski alpin şi 13 km de partie de ski fond sunt utilizate, iar dintre acestea, putine
sunt amenajate corespunzator sau omologate de federatia internationala de
specialitate, în speta F.I.S. (federatia Internationala de Ski). în plus, infrastructura
tehnica pentru accesul şi deservirea acestora este redusa şi uzata moral şi fizic,
49
fapt care determina imposibilitatea de a utiliza în mod optim domeniul schiabil
care este şi asa subdimensionat fata de cererea reala.
Existenta unor deficinte ale statiunii pe plan concurential, a unei
conjuncturi socio – economice nefavorabile, ca şi lipsa unor avantaje competitive
clare impiedica statiunea Sinaia sa atinga standardele internationale în materie
de statiuni montane pentru practicarea sporturilor de iarna. Aceasta se poate
realiza doar pe termen lung şi cu costuri ridicate. în plus, doar 24% din turistii
italieni prefera sezonul rece pentru concedii, deci aceasta orientare pe doua
planuri ar putea fi benefica statiunii.
Solutia de promovare a unui produs turistic complex, care sa puna accent
pe langa practicarea sporturilor de iarna şi pe alte functiuni cum ar fi : curele
baleare (antistress, fitness, ect.), drumetia montana, turismul itinerant cu valente
culturale, turismul pentru congrese şi reuniuni de afaceri, turismul pentru
practicarea alpinismului, ect. Ar trebui valorificate superior elementele naturale
terapeutice de care dispune Sinaia, respectiv bioclimatul tonic caracterizat
printr-o presiune atmosferica relativ scazuta şi printr-o bogata ionizare negativa.
50
2. Politica de pret
Ca o premisa necesara procesului de elaborare a strategiei de lansare a
statiunii turistice montane Sinaia pe piata turistica a Italiei, trebuie cunoscut faptul
ca practicarea unui turism de elita nu are un suport real, economic. Preturile ar
trbui mentinute asadar la un nivel accesibil turistilorcu venituri medii (segment
tinta), renuntandu-se la preturile extrem de ridicate (nu se justifica economic, ele
fiind mai ridicate ca în statiuni cu un renume deja dobandit, cu o dotare materiala
incomparabil mai buna şi cu o calitate a serviciilor superioara).
Datorita elasticitatii scazute a cererii turistice fata de pret, aceasta politica
trebuie combinata cu cea de produs si, mai ales, cu cea de promovare.
Caracterul dual al produsului (de statiune de iarna şi de vara) explica lipsa
unei sezonalitati pronuntate, cererea turistica fiind relativ constanta pe tot
parcursul anului. în concluzie, nu are loc o nuantare puternica a preturilor în
functie de momentul consumului, aspect favorabil în elaborarea unei strategi de
succes.
3. Politica de distributie
Datorita distributiei destul de echilibrate a preferintelor turistilor italieni în
materie de organizare a calatoriilor (51% fiind individuale), politica de distributie
va fi orientata mai putin spre oficii şi agentii de turism din Italia. De asemenea,
trebuie avut în vedere şi faptul ca cei mai multi dintre italieni prefera sa
calatoreasca cu masina, ceea ce conduce la folosirea unui canal de distributie
scurt în interiorul Romaniei.
Trebuie sa se tina seama şi de turistii ce vin în tara noastra pentru
competitii sportive sau în grupuri organizate, în acest caz politica de distributie
realizandu-se prin tour-operatori.
4. Politica de promovare
Politica de promovare trebuie canalizata pe doua directii :
Publicitatea
51
Relatiile publice
Promovarea statiunii turistice Sinaia prin publicitate pe piata turistica
italiana se poate face în primul rand prin brosuri turisticedifuzate atat prin reteaua
de sucursale şi de agentii de voiaj, cat şi prin intermediul Biroului Italian de
Turism. în cazul acestor brosuri, o mare importanta o are calitatea grafica a
fotografiilor care vor prezentadiferite puncte de interes din Romania, dar mai ales
din Sinaia : peisaje naturale, Castelul Peles, partia de ski, hotelurile cele mai
importante, ect.
Chiar daca cheltuielile de realizare a unor astfel de brosuri sunt destul de
mari, necesitatea elaborarii şi distribuirii lor este evidenta, aceasta în scopul
familiarizarii potentialilor clienti cu tara şi oferta turistica specifica.
O seama de mesaje publicitare pot fi lansate în tevistele italiene sau
internationale speializate pe anumite domenii de activitate, indeosebi în cele
citite de publicul tanar.
Se pot realiza şi difuza spoturi publicitare la televiziune care sa atraga
atentia asupra diferitelor puncte de interes turistic al statiunii, cu rezerva pretului
ridicat al acestui gen de publicitate şi a eficacitatii sale relativ reduse în conditiile
de fata.
De foarte mare importanta este mesajul publicitar. Elaborarea unor astfel
de programe de publicitate nu trebuie lasata la voia intamplarii sau în
responsabilitatea unor nepriceputi. Nu trebuie sa se faca economii în aceasta
directie, apelul la parerea autorizata a unor specialisti în publicitate şi psihologie
umana fiind mult mai importanta decat costurile explicite.
Trebuie utilizate pe langa tacticile de publicitate arhicunoscute şi cele de
relatii publice, prin intermediul lor asigurandu-se nu doar transmiterea informatiei
nealterate de la furnizorul de servicii turisticela clientii sai şi la autoritati, dar şi un
flux de sens contrar (feed – back-ul) continand impresii şi sugesti referitoare nu
doar la modalitatile de imbunatatire a calitatii şi de diversificare a ofertei turistice,
ci şi la probleme de interes general.
Insa, mai pot exista şi alte modalitati de promovare a acestei statiuni, şi
anume :
52
Participarea la targuri internationale de turism şi la burs de turism
Participarea la saloane şi expozitii de specialitate
Realizarea de filme documentare şi fotoreportaje şi distribuirea lor prin
audiovizual
Distribuirea de cadouri promotionale care sa reprezinte Sinaia.
53
Bibliografie :
Constantin Sasu – « Marketing international », Editura Polirom,
Bucuresti 2005
Cristureanu Cristina – « Economia şi politica turismului international »,
Editura Abeona, Bucuresti 1992
Cristureanu Cristina , Neacsu Nicolae, B Andreea – «Turism International :
studii de caz », Editura Oscar Print, Bucuresti 1999
Gheroghe Ionel – « Tehnica operatiunilor de turism international »
Nicolescu Eugeniu, dragan Iosif Constantin – « Marketingul în turism »
Internet : http://www.sinaia-busteni.ro
http://www.tourismguide.ro
54