Download - Privind in Trecut
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 1/16
PRIVIND IN TRECUT
Craciun Paul-Calin si Godeanu Alexandru-Gabriel, Elevi Colegiul National
“Spiru Haret”
´The Universe is a pretty big place. If it’s just us, seems like an awful waste of
space”, as Carl Sagan quotes, it is impossible to perceive we are the only inhabitants of this
vastness that we call “Universe”. What if, when we gaze at our beautiful night sky, hidden
between those stars, lies another civilization that likewise us admires their sky without
acknowledging that somebody else resides beyond them.
In our essay, we intend to approach all the possibilities which outline the
definition of life as we understand it on other planets. We will explore our physical
limitations which prevents us from traversing throughout space. Most importantly, we shall
present the properties of life which crucially restricts us from seeing the universe in real
time, constraining ourselves to “look back in time…”.
We surely hope this project will be mind-boggling and will keep your
imagination alive.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 2/16
Locul nostru in Univers
Desi este greu sa plasam Pamantul intr-un anumit loc cu anumite coordonate,
putem recunoastem ca suntem extrem de privilegiati cu pozitia noastra. Pamantul este a
treia planeta de la Soare, intr-un sistem numit Sistemul Solar. Acesta este alcatuit din opt
planete precum: Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, Neptun(Fig.1) si 5 planete
„pitice” precum: Pluto, Ceres, Charon, Sedna(Fig.2) etc. si nenumarati asteroizi, meteoriti
si este delimitat de catre Norul Oort(Fig.3).
Fig.1
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 3/16
Fig.2
Fig.3
Situati in Bratul Orion, ni se asigura o pozitie nici prea indepartata si nici prea apropiata de
centrul galaxiei, adica galaxia Calea Lactee. Aceasta se afla la doua milioane ani-lumina de
cea mai apropiata galaxie, Andromeda.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 4/16
Marimea Universului
Noi consideram ca este ironic faptul ca de-a lungul timpului omenirea s-a
considerat centrul Universului, acesta gravitand in jurul Pamantului si trist ca o multime de
oameni au murit nevinovati pentru a sustine adevarul stiintific.
Am putea, astazi, considera Pamantul ca o molecula de apa intr-un mare ocean,
ceea ce subliniaza grandoarea si imensitatea intrgului in care ne aflam. Din cate stim si cu
cele mai avansate telescoape construite de rasa umana, precum Telescopul Hubble, nu
reusesc sa cuprinda decat o parte din intregul Univers.(Fig.4)
Fig.4
Se crede ca raza Universului Observabil este de aproximativ 93 de miliarde de ani-
lumina in ciuda varstei anticipate din ecuatia de expansiune a lui Hubble de 13.7 miliarde
de ani. Aceasta este datorata perioadei de inflatie(F ig.5) de la inceputul Big Bang-uluiadica
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 5/16
o expansiune exponentiala ce a determinat departarea galaxiilor una de cealalta si racirea
Universului. Oamenii de stiinta au postulat diferite ipoteze ce explica ce se ve intampla cu
in continuare cu aceasta expansiune, insa acestea sunt simple speculatii si ni se par aproape
imposibil de demonstrat.
Fig.5
Ce inseamna viata?
Am tot vor bit de Univers si de locul in care „locuim”,dar ce inseamna viata,unde o
gasim si oare se poate dezvolta oriunde? De cand facem observatii amanuntite asupra
cerului si universului nu am descoperit nici o forma de viata, oricat de mica ar fi ea, insa
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 6/16
acest lucru nu ar trebui sa ne descurajeze, avand in vedere ca noi suntem exceptia, aceia
care totusi traiesc.
Cand vorbim de viata in general putem sa o privim din mai multe perspective.In
primul rand, ne putem raporta la o viata precum cea a bacteriilor sau una inteligenta ca cea
a oamenilor (sau cel putin marea lor majoritate).
Viata caracterizeaza acele organisme capabile de a se autodezvolta, autoconserva si
de a se autoreproduce. Asa ca, atunci cand dorim sa cautam viata in spatiu, s-au dezvoltat
mai multe „retete” menite sa descrie factorii necesari sustinerii ei.
Zona Goldilock
Sau zona locuibila a unei sistem solar in care o planeta tina apa intr-o forma lichida.
Este evident ca aceasta variaza de la caz la caz, avand in vedere ca fiecare stea are diverse
marimi, diverse cantitati de energie si radiatii pe care le emite. Viata pe care o stim noi nu
poate sa evolueze fara accesul la o sursa de apa care sa o intretina. De la micile bacterii
pana la balena albastra, toate au nevoie de acest element vital. In cazul Terrei, zona
Goldilock se afla intre 0.99-1.73 unitati astronomice(o unitate astronomica este egala cu
distanta aproximativa dintre Pamant si Soare)(Fig.6).
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 7/16
Fig.6
Desi cautam viata care sa se asemene conditiilor intalnite pe Pamant, uitam insa ca
aceasta poate sa existe si in cele mai grele conditii. De exemplu tardigradele(Fig.7) pot sa
supravietuiasca la temperaturi cu putin peste 0 grade kelvin.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 8/16
Fig.7
Ecuatia lui Drake
In cautarea apriga a civilizatiilor inteligente si locul gasirii acestora, Frank Drake,
astrofizician si astronom, a dezvoltat o ecuatie care sa estimeze numarul posibil de
civilizat ii inteligente care s-ar putea forma in universul nostru:
unde,
N = numarul de civilizatii din galaxia noastra cu care comunicarea ar fi posibila.
R* = rata medie pe an de aparitie a stelelor in galaxia noastra. Aproximare: 1 si 10.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 9/16
fp = numarul stelelor care au sisteme asemanatoare sistemului solar. Estimare: intre
10 (fiecare stea are sistem planetar) si 1 (o stea din zece are planete)
ne = numarul mediu de planete care pot sustine aparitia si existenta vietii. Estimare:
1 si 5.
fℓ = numarul planetelor care indeplinesc conditiile de aparitie a vietii si pe care
apare efectiv viata la un moment dat. Estimare: 1, deoarece toti cercetatorii au
considerat ca viata apare intotdeauna pe o planeta care intruneste conditiile de
aparitie a vietii.
fi = numarul planetelor pe care a aparut viata si care a evoluat la inteligenta.
Estimare:1, deoarece toti cercetatorii au considerat ca viata evolueaza spre
inteligenta intotdeauna
fc = probabilitatea ca formele de viata inteligente sa aiba capacitatea si dorinta de
comunicare cu alte civilizatii. Estimare: intre 0,2 (luând ca etalon civilizatia noastra
se considera ca ea s-a nascut din 5 civilizatii antice: egipteana, greaca, romana,
hindusa si sumeriana) si 0,1 (a fost nevoie de zece civilizatii antice pentru aparitia
celei actuale: egipteana, greaca, romana, hindusa, sumeriana, maiasa, incasa,
olmeca, chineza si hitita)
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 10/16
T = timpul in care o civilizatie atinge stadiul tehnologic avansat necesar
comunicarii cu alte civilizatii stelare.Estimare: intre 109 ani (durata medie de viata
a unei stele cu sistem planetar) si 102 ani (un secol, durata maxima a unei civilizatii
tehnologice care se autodistruge).
Dintr-o perspectiva optimista afirmam ca numarul de civilizatii posibile
ajunge pana la 10 miliarde, iar dintr-una pesimista..ei bine nu mai conteaza.
Sa presupunem ca pe planeta Kepler Xb (din imaginatia autorilor), aflata la
6 miliarde de ani-lumina departare, s-a dezvoltat totusi viata indeajuns de
inteligenta cat sa ne-o egaleze pe a noastra.Oare ii vom intalni vreodata? Initial noi
am inceput acest proiect in vedera discutarii a acestui scenariu ipotetic. Desigur ca a
trebuit sa introducem cateva notiuni introductive care sa ne redea o imagine de
ansamblu asupra locului in care traim si ce inseamna mai exact sa concepi viata.
Lumina, mai inceata decat am crede...
Desi multa lume ne-ar contrazice in aceasta privinta, haideti in primul rand
sa dicutam cate ceva despre lumina.
Lumina pe care o noi o cunoastem este pana la urma, ar zice unii, lumina pe
care o vedem cu ochii nostri, adica un lucru banal facand-o astfel un stimul
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 11/16
receptorilor nostri vizuali. In realitate, nu este intocmai corect sa caracterizam astfel
lumina. Ea este reprezentata de catre fizicieni in mai multe moduri. Maxwell o
privea ca fiind o compunere de doua unde perpendiculare: magnetica si electrica.De
aceea, cand ziceam ca nu este in totalitate corect sa definim lumina ca ceea ce
vedem ne refeream la faptul ca aceste unde pot sa aiba frecvente diferite, adica si
infrarosu, ultraviolete, razele X si pana si razele gama ar trebui descrise ca fiind
lumina.(Fig.8)
Fig.8
Pare simplu, nu?Ei bine, nu, nu e simplu. Lumina si mai degraba forta
electromagnetica este descrisa si de catre o particula numita foton. Pare greu de
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 12/16
crezut sa afirmi ca ceva ar putea avea caracter si de particula cat si de unda. Aceasta
caracteristica ciudata se numeste dualitate.
Einstein, in teoria sa a relativitatii afirma ca niciun corp cu masa nu poate
ajunga la viteza cu care se deplaseaza lumina si ca aceasta viteza este o constanta
universala. c=299 792 458 m/s. Extraordinar, adica intr-o singura secunda fotonii
strabat aproape 300 000 de kilometri ceea ce ar inconjura Pamantul de 9 ori intr-o .
Da, suna astronomic aceasta valoare incredibila, dar din nefericire nu este o
valoare destul de mare pentru a cuprinde grandoarea universului in care traim.Daca
ne aducem aminte, diametrul universului observabil era de aproximativ 93 de
miliarde de ani-lumina, iar un an-lumina este distanta de pe care lumina o strabate
intr-un intreg an. Asa ca daca as fi intr-un colt al universului observabil ar trebui sa
astept 93 de miliarde de ani ca sa vad ceea ce s-a intamplat acum 93 de miliarde de
ani. Si uite asa, „ privim in trecut” ,vedem ceea ce s-a intamplat acum o perioada de
ani in functie de distanta la care ne aflam.
Revenim la planeta Kepler Xb ,aflata la 6 miliarde de ani-lumina de noi. Ziceam ca
viata a inceput sa se dezvolte si am putea spune ca a evoluat intocmai cu cea de pe Terra.
Atunci si ei la randul lor si-au construit „telescoapele” lor pentru a cauta viata inteligenta.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 13/16
Si teoretic amandoua civilizatiile isi indreapta telescopele una spre cealalta in acelasi
moment. Si ce observa? Ei bine o planeta ca oricare alta, lipsita de viata si neinteresanta
care nu gazduieste nici o forma de viata, mult prea fierbinte pentru a avea apa in stare
lichida. Fiecare civilizatie presupune ca dupa milenii de speranta va gasi o planeta
asemenea si totusi nu a gasit nimic. Si in momentul in care isi vor gasi sfarsitul, vor crede
cu adevarat ca au fost singurii locuitori ai acestui intreg spatiu. Acest lucru subliniaza
faptul ca lumina este totusi o constanta si din perspectiva marimii universului, este totusi
destul de mica. Asa ca la revedere Kepler Xb, ne vedem in alt univers cu alte legi ale
fizicii!
Impactul descoperirii unei noi civilizatii inteligenta pe o alta planeta
Presupunem ca vom descoperi intr-un anumit mod o civilizatie extraterestra
inteligenta. Acest lucru cu siguranta va zdruncina modul in care oamenii vor privi lumea,
speram desigur ca intr-un mod pozitiv.
In primul rand o astfel de descoperire ar reprezenta o revolutie in societatea
mondiala. Cu siguranta vor aparea grupuri pro si contra privind modul in care ar trebui sa
se abordeze situatia. Probabil numeroase pareri in legatura cu un nou sfarsit al lumii vor
lua nastere si un intreg haos s-ar crea. Precum niste indigeni descoperiti de catre spanioli
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 14/16
asa si noi pe civilizatia extraterestra in discutie. Noi consideram ca pamantenii vor reflecta
asupra unei decizii. A lua sau a nu lua legatura cu acestia. Oare ne-ar compromite existenta
sau noi le-am compromite pe a lor? Credem ca la inceput s-ar trimite niste unde radio cu
elemente care sa ne identifice ca specie si sa descrie felul in care noi functionam.
Daca noi am fi descoperiti lucrurile ar sta cu totul si cu totul diferit. Oamenii
simtindu-se incoltiti, vulnerabili, fara ca sa aiba vreo alternativa si sa ramana la decizia
civilizatiei straine soarta Pamantului. Simpla prezenta a lor ar schimba cursul istoriei
umane si fara a actiona intr-un vreun fel. Oare totul se rezuma la ipostaza in care se afla
fiecare civilizatie, adica cea de descoperit sau de descoperitor?
O posibilitate ar fi ca sa fi fost deja descoperiti de catre acestia, insa au considerat
de cuviinta sa nu ne contacteze decizie pe care si noi am putea sa o facem in viitor in cazul
descoperirii unei civilizatii, poate nu asa avansata ca a noastra.
Noi speram ca in cazul unui astfel de scenariu,acea civiliatie va fi indeajuns de
avansata sa ne ajute cu impedimentul calatoriei pe distante lungi si astel sa facem schimb
de tot ceea ce am acumulat pana acum ca rasa de-a lungul istoriei si sa devenim o
impreuna o singura civilizatie care sa reziste provocarilor timpului.
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 15/16
In concluzie, chiar daca traim in secolul vitezei va propunem sa meditati un
moment la intelepciunea batraneasca care zice ca „Graba strica treaba” , sa ne multumim
cu ce avem si sa nu fim asa de nerabdatori in descoperirea unei noi civilizatii. Chiar daca
am observa ceva prin ocularele noastre mult-iubite, o forma de viata in stare incipienta sau
mult mai avansata fata de noi sa nu uitam ca ceea ce vedem s-a „intamplat in trecut”.
NOTE BIBLIOGRAFICE
[1]
http://en.wikipedia.org/wiki/Light
[2] http://www.fromquarkstoquasars.com/introducing-the-tardigrade/
[3]
http://www.fromquarkstoquasars.com/on-alien-life/
[4] http://www.fromquarkstoquasars.com/theres-no-place-like-home/
[5]
http://www.fromquarkstoquasars.com/5-stubborn-space-myths-that-just-wont-die/
[6]
http://www.fromquarks toquasars.com/ what-lies -beyond-the-edge-of-the-obser vable-
universe/
[7] http://ro.wikipedia.org/wiki/Ecua% C8% 9Bia_lui_Drake
[8]
http://www.google.ro/imgres?imgurl=&imgrefurl =http%3A% 2F%2Fwww.huffington post.com%2F20
13% 2F11% 2F04% 2Fearth-lik e-habitable-planets-kepler-space-
video_n_4214758.html&h=0&w=0&tbnid=elVKZWtUhxHddM&tbnh=180&tbnw=281&zoom=1&doci
d=7zJfNogP0wbqDM&ei =UykiU7rkLcrbtAaMh4DIBw&ved=0CAUQsCUoAQ
7/23/2019 Privind in Trecut
http://slidepdf.com/reader/full/privind-in-trecut 16/16
[9]
https://www.google.ro/search?q=light+frequency&rlz=1C1ASRM_enRO550RO550&espv=210&es_sm
=93&source=lnms&tbm=isch&s a=X&ei=ySgi U8PDL8aotAbjrIDABA&ved=0CAkQ_AUoAQ&bi w=1
920&bih=912#q=planet&tbm=isc h&facrc=_&i mgdii=_&imgrc=nCehOZzpg5s jbM% 253A% 3BK3inIh
Xu-
spifM% 3Bhttp% 253A% 252F% 252Fapod.nasa.gov% 252Fapod% 252Fimage% 252F0608% 252Fplanet
s_iau_big.jpg% 3Bhttp% 253A% 252F% 252Fapod.nasa.gov% 252Fapod% 252Fap060828.html% 3B6032
%3B3395
[10] http://en.wikipedia.org/ wiki/Dwarf_pl anet
[11]
https://reader009.{domain}/reader009/html5/0317/5aac723c215f6/5aac7244a7bd1.png
[12] http://en.wikipedia.org/wiki/File:Lambda-
Cold_Dark_Matter,_Accelerated_ Expansion_of_the_Universe,_Big_Bang-Inflation.jpg
[13]
http://www.sott.net/article/218780-Dark-Jupiter-May-Haunt-Edge-of-S olar-System