Prevenirea cancerului la femei
Prevenirea cancerului la femeiAMG III BEchipa:-Nagy-Kasza Andrea Kitti-Onicas Madalina-Oprea Alexandra-Opris Cristina-Pop (Somogyi) Maria Sorina-Pop Raula
Definirea: cancerului de san si a cancerului de col uterinCancerul de san reprezinta o proliferare maligna a celulelor epiteliale ce delimiteaza ductele galactofore sau lobulii sanului.Cancerul de col uterinse defineste prin aparitia unor celule canceroase (atipice) la nivelul crevixului (colului uterin) care au tendinta de a se multiplica constant.
2Eliminarea factorilor de risc-cancer de sanCancerul de snpoate fi tratat, ns doar dac este depistat din timp. Cauzele exacte ale apariiei acestei afeciuni maligne nu sunt cunoscute cu exactitate, ns au fost identificai factorii de risc. Mai exact este vorba despre factori genetici, sarcini trzii, peste vrsta de 30 de ani, precum i lipsa acestora, expunerea la un numr mare de iradiaii ionice la nivelul toracelui, radiaii solare, prima menstruaie sub vrsta de 11 ani, traumatisme mamare minore, dar repetate, tulburri ale metabolismului hormonal i modul de via necorespunztor. Toi aceti factori contribuie n proporii diferite la apariia i dezvoltareacancerului de sni, prin urmare, ei trebuie eliminai ntr-o prim faz de prevenire.Autoexaminarea previne apariiacancerului mamarAutoexaminarea este o alt metod eficient cu ajutorul creiacancerul de snpoate fi depistat. Autoexaminarea presupune un procedeu simplu de examinare vizual a snilor ntr-o oglind, ct i palparea. Dac primul procedeu scoate la iveal eventuale nereguli de form, contur i volum ale snilor, cel de-al doilea identific eventuale anomalii la nivelul glandelor mamare. Indiferent de neregula identificat n acest mod, pacienta trebuie s se adreseze de urgen medicului, n vederea stabilirii cu exactitate a afeciunii i a tratamentului aferent acesteia.
Prevenireacancerului mamar Un stil de via sntos
Modul de via pe care l are orice persoan spune multe despre aceasta i, chiar mai grav, poate constitui sursa dezvoltrii unor afeciuni mai mult sau mai puin grave. Prin urmare, n prevenirea apariieicancerului mamareste esenial s ai o via ordonat i echilibrat. Orele de somn trebuie respectate, iar mesele trebuie s fie regulate i srace n grsimi. Totodat, specialitii recomand n prevenirea cancerului micarea. Cteva exerciii fizice efectuate n fiecare zi, plimbrile n aer liber, mersul pe biciclet i orice alte activiti care implic consumul de energie i meninerea n form a organismului sunt elemente eseniale n pstrarea sntii.
AlimentatiaAlimentaia joac un rol esenial n ndeprtarea riscului de apariie acancerului mamari a oricrui tip de cancer, n general. Alimentele bogate n grsimi animale trebuie evitate sau nlocuite cu cele ce au n componen grsimi vegetale. Totodat, trebuie consumate ct mai multe fructe i legume proaspete i fibre.Cancerul de snpoate fi prevenit i printr-un control strict i periodic a greutii corporale. Iar asta cu att mai mult cu ct grsimea n exces din organism duce la declanarea unei astfel de afeciuni. nlturarea alcoolului consumat n exces din dieta zilnic poate reduce riscul de apariie acancerului de sn.
PrevenireCancerul de snpoate fi prevenit prin efectuarea controalelor medicale n mod regulat. De altfel, pacienta trebuie s se prezinte la medic n cel mai scurt timp dac a observat anomalii la nivelul snilor. n cazul unor afeciuni benigne, atunci colaborarea dintre pacient i medicul specialist trebuie s fie maxim. Astfel se pot supraveghea mult mai atent modificrile aprute la nivelul snilor. Recomandate sunt i mamografiile, care dup vrsta de 35 de ani pot fi efectuate chiar i de dou sau de trei ori pe an.Nivelul hormonal normal previne apariiacancerului mamarSpecialitii recomand n prevenireacancerului mamarinerea sub control a nivelului hormonal. Celulele din organism se divid cu ajutorul estrogenului. Cu ct cantitatea de estrogen este mai mare, cu att crete puterea de nmulire a celulelor. Acest fapt poate conduce n unele cazuri la anomalii, existnd situaia ca celulele s fie canceroase. Pe de alt parte, contraceptivele luate pe perioade ndelungate pot crete riscul apariieicancerului mamar. Aa c cel mai bine este s consultai medicul nainte de administrarea oricrui tratament bazat pe hormoni.
Alptarea timp de un an reduce riscul apariieicancerului de snAlptarea este un proces care contribuie din plin la nlturarea apariieicancerului de sn. i asta pe lng celelalte efecte benefice pe care le aduce copilului, dar i proaspetei mmici. ns, n prezent, din ce n ce mai multe femei renun la alptarea bebeluului la sn din motive ce in de estetic.Alptarea trebuie s se fac timp de cel puin un an. Vitamina D ajut organismul s lupte mpotrivacancerului de snCancerul de snpoate fi prevenit, printre altele, i prin administrarea de vitamina D, la recomandarea medicului. Potrivit specialitilor, carena de vitamina D poate crete riscul de apariie acancerului de snchiar i cu 70%.Expunerea la iradiaii trebuie evitat!Expunerea la iradiaiile ionice chiar i n scopul identificrii unei anumite afeciuni nu trebuie prelungite. Acestea contribuie la dezvoltareacancerului mamar. Tot la apariia acestei afeciuni maligne contribuie i expunerea la radiaiile solare. Aadar, evitai ct mai mult s facei plaj fr sutien. De evitat sunt sutienele strnse care pun presiune asupra snilor i care favorizeaz dezvoltareacancerului mamar.
Loiunile pentru sni mresc riscul de apariie acancerului de snPentru prevenirea declanriicancerului mamar, medicii recomand evitarea loiunilor pentru sni i n special a celor care ar avea efect de mrire a snilor. Din cauza coninutului ridicat de fitoestrogeni, astfel de loiuni cresc gradul de apariie acancerului de sn.Unele studii arata ca si sprayurile si antiperspirantele pot produce o infundare a glandelor sudoripare ceea ce poate duce la aparitia cancerului mamar.Circumstante de aparitie cancerul de col uterinCancerul este declansat de virusul uman papilomavirus (HPV). Diferite tulpini ale acestui virus joaca un rol in declansarea celor mai multe cazuri de cancer cervical. Atunci cand esti expusa la HPV in mod obisnuit sistemul tau imunitar combate efectul daunator al virusului in organism. Insa in unele cazuri, virusul supravietuieste in organism chiar si ani de zile pana cand afecteaza in cele din urma unele celule sanatoase de pe suprafata cervixului, malignizandu-le. Insa daca esti infectata cu HPV nu este obligatoriu sa faci cancer; chiar daca toate cazurile de cancer cervical au evidentiat prezenta HPV in organism, exista o multime de femei care au avut virusul toata viata, dar nu au facut boala. Nu exista o conditionare obligatorie a celor 2.Factori de riscExista mai degraba o serie de factori de risc implicati in declansarea cancerului de col uterin care le predispun intr-o masura mai mare pe femei acestei boli:mai multi parteneri sexuali (virusul HPV este contractat de la barbati in urma contactelor sexuale neprotejate);factorul ereditar
inceperea vietii sexuale la o varsta foarte frageda (fetele care fac sex inainte de 18 ani sunt mai predispuse sa faca acest tip de cancer daca constracteaza HPV pentru ca celulele cervixului sunt imature si mai predispuse la malignizare); alte boli cu transmitere sexuala (gonoreea, chlamydia, sifilis etc.); un sistem imunitar slabit (sau o boala auto-imuna, sistemica); fumatul (nu este inca dovedita legatura dintre cancer de col si fumat, dar specialistii sustin ca fumatul plus HPV in organism cresc sansele de declansare a bolii);Metode de depistareTestul citologic Babes Papanicolau este cea mai sigura si eficienta metoda de identificare timpurie a formelor incipiente de cancer, ceea ce creste foarte mult sansele de videcare si supravietuire a celor care sunt depistate cu boala. In timpul testului, medicul recolteaza o mostra de secretie vaginala din cervix si o analizeaza in laborator. Acesta depisteaza celulele anormale din cervix, chiar si in faza precanceroasa, cand se pot trata cu succes (SE REALIZEAZA IN ZILELE 16, 17, 18 DE CICLU) In plus, medicul poate sa realizeze si alte investigatii in functie de simptomele pe care le prezinti si gardul de susceptibilitate cu privire la boala: examinarea cervixului (colposcopie); recoltarea unei mostre de celule cervicale (biopsie); recoltarea unei forme conice de celule cervicale (conizatie o biopsie care permite medicului analiza mai multor straturi de celule cervicale, nu numai a celor de suprafata).
Metode de preventie a cancerului cervical
contacte sexuale protejate cu prezervativ;
realizarea regulata a testului Papanicolau;vaccinarea importiva bolii.
Spune: STOP CANCERULUI
