Transcript
Page 1: Presentation1- Elem Comp Cladiri

ELEMENTELE COMPONENTE ALE

CLĂDIRILOR

Page 2: Presentation1- Elem Comp Cladiri

ELEMENTELE COMPONENTE ALE CLĂDIRILOR- infrastructura, aflată sub cota zero (± 0.00)

- suprastructura aflata deasupra cotei zero

Page 3: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Infrastructura cuprinde: • fundaţia, care intra în contact direct sau

indirect eu terenul bun de fundare şi căruia îi transmite încărcările care acţionează asupra clădirii:

• pereţii de la subsol şi planşeul de peste subsol, dacă clădirea are subsol, sau soclul şi elementele componente ale planşeului de la cota zero.

Page 4: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Suprastructura (elevaţia) este partea clădirii aflată deasupra cotei zero, considerată la nivelul pardoselii finite de la parter şi include: elementele verticale şi orizontale de rezistenţă şi de compartimentare precum şi elementele de finisaj.

Page 5: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Toate construcţiile de tip clădire sunt realizate din 3 categorii de elemente: • Elemente structurale, portante, de rezistenţă *• Elemente nestructurale, neportante **• Elemente de echipare tehnică ***

CO

MPA

RTIM

EN

TA

REA

CLĂ

DIR

ILO

R

Page 6: Presentation1- Elem Comp Cladiri

În această categorie intră următoarele 4 elemente componente, care definesc structura de rezistenţă a clădirii: Fundaţiile – preiau încărcările de la structura verticală de rezistenţă şi le transmit terenului de fundare. Structura verticală de rezistenţă se poate realiza sub forme de: pereţi portanţi, cadre sau mixt din lemn, cărămidă, beton, metal şi preia încărcările de la structura orizontală şi acoperiş şi le transmite fundaţiilor. Structura orizontală de rezistenţă sau planşeele preiau încărcările care le revin, verticale şi orizontale, permanente, temporare sau excepţionale şi le transmit structurii verticale de rezistenţă. Se pot realiza cu sau fără grinzi, plane sau curbe, monolit sau prefabricat, din lemn, metal, cărămidă sau beton. Acoperişul preia încărcările din greutatea proprie şi din acţiunile dinamice (vânt, zăpadă, ploaie, chiciură, etc) şi le transmit structurii verticale de rezistenţă. Acoperişul se poate realiza sub formă de acoperiş cu pantă denumit şarpantă, sau fără pantă, denumit terasă.

ELEMENTE STRUCTURALE, PORTANTE, DE REZISTENŢĂ

Page 7: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Elemente nestructurale, neportante, care participă la alcătuirea funcţională şi protecţia construcţiei, această categorie fiind realizată din mai multe elemente: Pereţii despărţitori, de compartimentare sau închidere, care delimitează funcţiunile într-o clădire, respectiv închid clădirea la exterior. Învelitoarea – închide acoperişul la partea superioară, protejând panoul sau ultimul nivel, fiind realizată din produse ceramice (ţiglă, olane), paie, stuf, şiţă, şindrilă. Izolaţiile – protejează clădirea sau elemente ale clădirii împotriva apei (hidroizolaţii), împotriva pierderilor de căldură (termoizolaţii) sau a propagării zgomotului (fonoizolaţii). Tâmplăriile de la uşi şi ferestre au rolul de a închide golurile de lumină şi circulaţie, de a izola interiorul faţă de exterior şi a asigura o iluminare naturală corespunzătoare. Finisajele elementelor de construcţii au rol estetic, dar şi igienic, de protecţie mecanică (uneori) etc. Scările asigură circulaţia pe verticală în clădire, fiind dimensionate pentru evacuarea tuturor persoanelor, eventual bunurilor, în caz de necesitate (incendiu, cutremur, inundaţii).

ELEMENTE NESTRUCTURALE, NEPORTANTE

Page 8: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Sunt componente care asigură confortul în activitatea omului, fiind practic o serie de instalaţii, numărul şi complexitatea lor depinzând de tipul clădirii, confortul interior impus, posibilităţile financiare, etc. În această categorie se includ: • Instalaţii de alimentare cu apă şi evacuare a apelor uzate • Instalaţii de încălzire • Echipamente de transport pe verticală (lifturi ascensoare) • Instalaţii de curenţi şi curenţi slabi (sonerie, interfon, telefon) • Instalaţii de evacuare a deşeurilor • Instalaţii de aer condiţionat etc.

ELEMENTE DE ECHIPARE TEHNICĂ

Page 9: Presentation1- Elem Comp Cladiri

COMPARTIMENTAREA CLĂDIRILOR

Clădirile se compartimenteaza : a )pe înălţime (compartimentare verticala) se realizează prin subansambluri orizontale (plansee) aşezate la diferite cote, in funcţie de destinaţia clădirii Spaţiul dintre doua plansee consecutive se numeşte nivel In funcţie de poziţia pe care o au in construcţie nivelele pot capata diferite denumiri: b) pe acelaşi nivel (compartimentare orizontala sau in plan). Se realizeaza cu pereţi in care se prevăd goluri pentru circulaţie, cu sau fara usi Compartimentarea poate fi realizata atât cu ajutorul pereţilor structurali (daca structura de rezistenta verticala este pe diafragme de beton sau zidărie), cat si cu pereţi despărţitori

Page 10: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Demisol nivel construit al clădirii având pardoseala situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu maximum jumătate din înălţimea liberă a acestuia şi prevăzut cu ferestre în pereţii de închidere perimetrală. Demisolul se consideră nivel suprateran al construcţiei.Atunci când pardoseala este situată sub nivelul terenului (carosabilului) înconjurător cu mai mult de jumătate din înălţimea liberă, se consideră subsol şi se include în numărul de niveluri subterane ale construcţiei.-subsolul este nivelul situat sub cota ± 0 00 a construcţiei (cota ± 000 reprezintă cota de referinţa intr-o construcţie si se identifica cu cota la care se afla pardoseala finita a parterului acelei construcţii);Subsolul se poate desfăşura in plan sub întreaga construcţie numindu-se in acest caz subsol general sau numai intr-o anumita zona a ei, caz in care poarta numele de subsol partial; daca spatiile din subsol sunt destinate in exclusivitate adăpostirii instalaţiilor aferente clădirii se numeşte subsol tehnic;- parterul reprezintă primul nivel situat in totalitate peste cota terenului natural; - etajele sunt nivelurile situat deasupra parterului. Daca intre parter si etajul l se afla un nivel cu inalţime mai mica decât fiecare dintre acestea sau daca parterul este situat peste un demisol, nivelul respectiv se numeşte mezanin. Peste ultimul etaj se executa acoperişul. In cazul in care acoperişul este realizat cu pante mari, spaţiul dintre acesta si ultimul planseu al clădirii este denumit pod. Daca podul este amenajat ca locuinţa cu luarea masurilor corespunzătoare de protecţie termica, fonica etc el poarta numele de mansarda. Intr-o clădire se identifica pe verticala doua mari zone : infrastructura ca fiind ansamblul tuturor elementelor construcţiei care se găsesc sub cota ± 0,00 si suprastructura reprezentând totalitatea elementelor de peste aceasta cota.

Page 11: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Fundaţia este elementul de construcţie care se află în contact direct cu terenul bun de fundare şi transmite acestuia toate încărcăturile care acţionează construcţia. Fundaţia este partea principală a structurii de rezistenţă a clădirii prin intermediul căreia se realizează încastrarea în pământ. Tipuri de fundatii -continue (din beton simplu-pt incarcari mici, cladiri din zidarie si din beton armat-pt incarcari mari, cladiri inalte) -izolate Fundatii continue la cladiri fara subsol Fundaţiile continue se prevăd sub pereţi portanţi şi autoportanţi (diafragme) din zidărie sau beton. Pot fi rigide, elastice, cu talpă şi cuzinet şi cu descărcări pe reazeme izolate. În cazul clădirilor fără subsol fundaţiile se pot realiza cu aceeaşi lăţime până la cota ±0,00 sau se poate prevedea un element cu lăţimea mai redusă între nivelul terenului şi cota ±0,00 numit soclu.

FUNDATII

Page 12: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Fundatii continue la cladiri cu subsol Lăţimea necesară a fundaţiei se stabileşte prin calcul, iar în cazul clădirilor fără subsol, lăţimea minimă a fundaţiei se stabileşte şi din condiţia tehnologică de execuţie în funcţie de adâncimea de săpare .Aceste fundaţii se numesc rigide pentru că sunt nearmate, însă pentru a micşora eforturile unitare de întindere (pentru a putea fi preluate de betonul simplu sau zidărie) este necesar ca raportul dintre lăţime şi înălţime să fie mai mare decât o valoare minimă necesară.Fundatii izolate Fundaţiile izolate se utilizează în cazul stâlpilor din beton, zidărie, metal sau lemn. Se realizează din beton, pot fi cu talpă, cu bloc şi cuzinet sau prefabricate de tip pahar. Fundatii de tip radier general Radierul general este format dintr-o placă din beton armat monolit prevăzută sub toată construcţia. Pe radier reazemă toate elementele structurale verticale şi acesta le transmite terenului de fundare. Pe contur se prevăd pereţii de subsol din beton monolit, care împreună cu radierul general şi planşeul peste subsol formează aşa-numita cuvă. Soluţia constructivă cu radier general se adoptă în cazurile unor încărcări mari şi terenuri de fundare mai slabe, precum şi în cazurile în care există apă subterană la adâncimi relativ mici.Radierul poate fi alcătuit dintr-o placă plană cu grosime mare (care poate depăşi 1 m) sau din placă cu grinzi. Soluţia cu radier general poate fi aplicată în cazul structurilor cu diafragme, cadre, mixte sau tubulare

Page 13: Presentation1- Elem Comp Cladiri

PEREȚIPereţii sunt elemente plane (uneori curbe) verticale care au

rolul funcţional de realizare şi delimitare pe orizontală a unităţilor şi subunităţilor funcţionale din clădiri, deosebindu-se astfel pereţi exteriori şi interiori. Pereţii sau zidurile sunt elemente de construcţii verticale care îndeplinesc următoarele funcţii: • preiau şi transmit fundaţiilor clădirii greutatea proprie şi în unele cazuri şi încărcăturile provenite de la alte elemente ca planşee, grinzi, acoperişuri; • închid clădirea spre exterior protejând interiorul acesteia împotriva agenţilor atmosferici şi asigură izolarea termică şi fonică; • compartimentează clădirea în interior în funcţie de destinaţie; • asigură rezistenţa construcţiei la solicitări orizontale (vânt, cutremur). După materialul din care sunt alcătuiţi, pereţii se deosebesc: • pereţi din zidărie din lut, piatră naturală, cărămidă, înlocuitori de

cărămidă, blocuri mici de beton etc.; • pereţi din lemn; • pereţi din elemente metalice; • pereţi din sticlă, azbociment; • pereţi din materiale uşoare; • pereţi din materiale plastice;

Page 14: Presentation1- Elem Comp Cladiri

După rolul în construcţii, se deosebesc: • pereţi de rezistenţă (portanţi) care preiau şi transmit la fundaţie

greutatea proprie şi încărcăturile provenite de la acoperiş, planşee, ziduri etc.;

• pereţii autoportanţi preiau încărcări orizontale (din vânt sau seism) şi verticale numai din greutatea lor proprie (nu preiau încărcări de la planşee) şi prin intermediul fundaţiilor le transmit terenului. Ei au rolul de realizare a rigidităţii de ansamblu a clădirii şi de preluare a încărcărilor orizontale (se numesc şi pereţi de contravântuire).

• pereţi purtaţi care reazemă pe elementele structurale (planşee, grinzi) şi le transmit acestora încărcările din greutatea proprie. Pereţii purtaţi pot fi interiori (cu rol de compartimentare interioară) sau exteriori (cu rol de închidere). Pereţii purtaţi trebuie să corespundă exigenţelor funcţionale care decurg din rolul de compartimentare sau de închidere, dar şi unor exigenţe minime de rezistenţă şi stabilitate (deşi nu sunt pereţi structurali) pentru a putea prelua încărcările locale (împingeri, instalaţii sanitare, greutatea unor obiecte atârnate etc.). Pereţii purtaţi nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii. Ei reazemă pe planşee sau grinzi, care preiau greutatea lor proprie şi o transmit elementelor verticale de rezistenţă (pereţi portanţi sau stâlpi).

Page 15: Presentation1- Elem Comp Cladiri

După poziţia în construcţie, se deosebesc: • pereţi situaţi sub nivelul terenului natural; • pereţi amplasaţideasupra terenului natural; • pereţi interiori; • pereţi exteriori. După modul de execuţie, pereţii pot fi: • executaţi monolit, prin turnare (lut, beton); • executaţi prin zidire cu cărămizi, blocuri, plăci şi mortarede

legătură; • executaţi prin mortare de elemente prefabricate din lemn,

beton, elemente uşoare etc. şi materiale de legătură (de asamblare).

Page 16: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Sunt elemente de construcţie orizontale, cu rolul funcţional de compartimentare a clădirii pe verticală.Planşeele au şi rol de rezistenţă, sunt elemente structurale şi fac parte din structura de rezistenţă a clădirii şi au un rol dublu :de preluare şi transmitere a încărcărilor gravitaţionale (verticale) la elementele portante verticale; de realizare a conlucrării elementelor portante verticale sub acţiuni orizontale din vânt sau seism.Preluarea încărcărilor verticale (inclusiv greutatea lor proprie) se face de către elementele de rezistenţă ale planşeului, în funcţie de alcătuirea constructivă, elementele de rezistenţă ale planşeului având o rigiditate corespunzătoare la încovoiere astfel încât săgeţile maxime să fie în limita celor admisibile, asigurând exploatarea normală a clădirii. Clasificare: • Dupa pozitia lor in cladire (peste subsol;intre nivele,curente; plansee

terasa,de pod). • Dupa material (din beton armat-monolite,din elemente prefabricate;din

lemn;din grinzi si corpuri de umplura;din grinzi de metal si placa de beton monolit).

• Dupa modul de izolare acustica (un strat de izolare fonica;doua straturi de izolare fonica).

• Alcatuirea generala a planseelor (partea de rezistenta; pardoseala,stratul pe care se circula;izolare fonica). Exigente:sa aiba rezistenta suficienta sa poata prelua incarcarile fara sa fie pericol de rupere; conditia de rigiditate(proprietatea de a se opune deplasarilor cauzate de fortele ce actioneaza).

PLANSEE

Page 17: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Planşee din BAM cu grinzi pe o direcţie Se utilizează la încăperi cu deschideri de 6-12 m. Plansee din BAM cu grinzi pe 2 drectii Sunt planşee alcătuite din grinzi dispuse în plan după ambele direcţii ale încăperii, formând o reţea de grinzi ortogonale ce reazemă pe pereţi portanţi sau grinzi. Deschiderea încăperii (L2) poate fi de 6-12 m, iar lungimea (L1) de max. 1,5 L2 (în caz contrar grinzile longitudinale au o rigiditate redusă şi toată încărcarea se transmite la grinzile transversale).

Plansee din beton armat monolit Planşeele din beton armat monolit se toarnă la faţa locului, la fiecare nivel, în poziţie definitivă, utilizând diverse tipuri de cofraje. Au o mare varietate de soluţii constructive Avantaje : - capacitate portantă şi durabilitate mare ; - comportare foarte bună ca şaibă orizontală - adaptabilitate la diverse forme

constructive - Dezavantaje : - consum mare de cofraje, - consum mare de manoperă calificată - necesită măsuri de protecţie pe timp friguros

Page 18: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Plansee din panouri mari prefabricate Panourile mari prefabricate au dimensiunile unei trame obişnuite pentru clădiri de locuit, fiind destinate înlocuirii planşeelor monolite de tipul plăcilor plane.Dimensiunile nominale coincid cu cele modulare, iar dimensiunile de fabricaţie rezultă în funcţie de elementele pe care reazemă (pereţi din zidărie, din beton armat, panouri mari sau rigle de cadreAvantaje : productivitate mare, o bună comportare ca şaibe orizontale, nu apar fisuri pe tavane. Dezavantaje: probleme la realizarea îmbinărilor de continuitate în cazul clădirilor cu multe niveluri). Planşee din fâşii prefabricate Fâşiile prefabricate sunt elemente din beton armat cu goluri longitudinale de formă circulară Planşeul se realizează prin dispunerea alăturată a fâşiilor după latura scurtă a încăperilor, acestea fiind simplu rezemate pe pereţii portanţi sau pe rigle şi monolitizate cu centuri din beton armat. În zone seismice se prevăd subcenturi (centuri cu înălţimea mai mare decât grosimea fâşiilor).Planşee din grinzi prefabricate şi corpuri de umplutură Grinzile se realizează din beton armat, beton precomprimat sau corpuri ceramice speciale asamblate prin precomprimare. Grinzile se montează paralel cu latura scurtă a încăperilor la distanţe de 40 - 60 cm, putând ajunge până la 1,20 m în cazul folosirii unor corpuri speciale de umplutură.

Page 19: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Planseul LEP este un planseu prefabricat, constituit din grinzi de beton armat prefabricat si suport ceramic, pe care se monteaza blocuri ceramice cu goluri.

Page 20: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Supanta- reprezinta un planseu intermediar plin, deschis pe una sau mai multe laturi fata de incaperea in care este dispus. Supanta a carei arie este mai mare decit 40% din cea a încăperii/spaţiului în care se află constituie nivel, adaugandu-se la numarul total de niveluri.

Supanta

Page 21: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Acoperişurile sunt subansambluri constructive amplasate la partea superioară a clădirilor.

ACOPERISURIACOPERISURI

Clasificare: acoperisuri cu pod, cu mansarda (sarpanta); de tip terasa. Exigente: • rezistenta,rigiditate, • stabilitate(mecanice); • etanseitate impotriva apelor fluviale; • colectarea si indepartarea apelor fluviale; • izolare termica; • estetica; • economice; • fiabilitate.

Page 22: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Acoperisuri cu sarpanta si pod Se utilizează la clădiri de locuit (case familiale, hoteluri, blocuri), social-culturale, administrative etc., precum şi în cazul construcţiilor industriale (pentru anexe, etc.) Sunt acoperişuri înclinate. Şarpanta reprezintă structura de rezistenţă a acoperişurilor cu pod realizată deasupra ultimului nivel, având rolul de a crea pantele şi forma acoperişului şi de a prelua încărcările care revin acoperişului.

Componente: • Capriori se dispun la o

distanta intre ei de circa 80 cm si se reazama in 3 puncte.

• Pana de coama are rol secundar,rol constructive.

• Pana curenta • Popi au rol de sustinere a

panei. • Contrafisa • Pop secundar . • Clesti .

Page 23: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Acoperisuri cu sarpanta si mansarda. Componente:pereti inchidere a mansardei(nestructurali) trebuie sa fie usor. Tavan inclinat cu izolatie termica(face parte din acoperis).Portiunea orizontala a tavanului se prinde pe clesti.

Acoperisuri terasa. Datorită avantajelor economice şi de execuţie, au un domeniu larg de utilizare, la toate tipurile de clădiri civile. Fac parte din categoria acoperişurilor compacte, fără straturi de aer. Se mai numesc acoperişuri calde deoarece învelitoarea este supusă direct fluxului de căldură şi vapori de apă din interiorul construcţiei.Strucura:Invelitoare biruminoasa p<8%.Strat support pt invelitoare(poate fi slab armat).Strat de protectie pentru termoizolatie.Termoizolatie.Beton de panta(greutate cat mai mica).Bariera contra vaporilor cu rol de stopare a migrarii vaporilor.Placa de rezistentza(suport pentru toate incarcarile)

Page 24: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Straturile de difuzie se prevăd în zonele de acumulare a vaporilor de apă: sub învelitoare, respectiv sub bariera de vapori. Aceste straturi se realizează din carton bitumat perforat blindat pe partea inferioară cu nisip grăunţos aderent, care nu se lipeşte pe stratul suport.

Acoperişurile terasă cu canale de aerare se recomandă la clădiri cu umiditatea aerului interior de peste 60% (până la 65-70%). Canalele de aerare se realizează prin includerea în structura planşeului a unei reţele de canale înguste şi continue pe toată suprafaţa terasei, care comunică cu atmosfera prin deflectoare, acoperind fiecare maximum 120 mp, dispuse în câmpul terasei la intersecţia canalelor principale şi prin orificii de aerisire prevăzute pe marginile acoperişului (barbacane), în atice sau cornişe.

Acoperisuri terasa cu straturi de difuzie,cu canale de aerare si cu strat de aer ventilat

Page 25: Presentation1- Elem Comp Cladiri

SCĂRIScările sunt elemente de construcţie care

asigură circulaţia pe verticală între nivelurile clădirii în procesul de exploatare curentă a clădirii şi evacuarea, într-un timp minim, a persoanelor în caz de pericol (de exemplu incendiu). Din aceste condiţii rezultă necesarul de scări, amplasarea şi dimensionarea lor. Pentru circulaţia pe verticală se pot folosi planuri înclinate , scări rulante sau escalatoare şi ascensoare sau lifturi (pentru persoane şi pentru mărfuri).

Scările sunt formate din rampe, podeste şi balustrade, care sunt elemente cu rol funcţional, cu precizarea că rampele şi podestele sunt şi elemente de rezistenţă ale scărilor. Rampa este elementul înclinat al scărilor, fiind alcătuită dintr-un element de rezistenţă şi trepte. Forma în plan este dreaptă sau curbă. Se recomandă ca numărul minim de trepte într-o rampă să fie 3 şi numărul maxim 18. Treptele se caracterizează prin dimensiunile geometrice: lăţime (b), înălţime (h) şi lungime (l). Lungimea treptelor este egală cu lăţimea rampei. Înălţimea treptei se mai numeşte contratreaptă.

Page 26: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Clasificarea scărilor : a) după poziţia în clădire: scări exterioare (asigură accesul în clădire) şi scări interioare (asigură circulaţia pe verticală); b) dupa numarul rampelor c) după forma în plan: scări cu rampe drepte, cu rampe curbe şi scări cu trepte balansate d) după înălţimea contratreptelor : scări cu trepte joase (h ≤ 16,5 cm, folosite ca scări principale, în şcoli, grădiniţe, spitale, scări monumentale etc.), scări cu trepte de înălţime medie (16,5 ≤ h ≤ 17,5 cm, utilizate ca scări principale pentru clădiri obişnuite), scări cu trepte înalte (17,5 ≤ h ≤ 22,5 cm, utilizate ca scări secundare) şi scări abrupte (22,5 ≤ h ≤ 30 cm, utilizate ca scări verticale pentru folosinţe ocazionale: acces la acoperişuri terasă, spaţii tehnice, pentru întreţinere etc.); e) după material: din beton armat, metal, lemn, piatră naturală;

Page 27: Presentation1- Elem Comp Cladiri

STÂLPIISunt elemente de construcţie verticală care preiau incărcările date de elmentele orizontale ale structurii de rezistentă (grinzi,planşee,şarpante) sau de alte părţi ale structurii care reazemă pe ei şi le transmit la fundaţii. După materialele din care se realizează, stâlpii pot fi din: • lemn • zidării diverse • beton armat(cu armătură

flexibilă sau rigidă) • metalici

Page 28: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Stâlpii din lemn sunt utilizați la construcţii provizorii, magazii, depozite sau la alte construcţii de mică importanţă. Stâlpii din lemn pot avea in secţiune transversală formă circulară sau poligonală, pot fi realizaţ dintr-un singur element sau din mai multe elemente solidarizate între ele. Stâlpii din zidărie sunt utilizaţi la diferite tipuri de construcţii de imporanţă redusă. Stâlpii din zidărie de cărămidă trebuie să aibă latura secţiunii transversele de cel puţin o cărămidă. În cazuri speciale, la stâlpii care trebuie să preia încărcări mari sau la stălpii de înălţime mare, în zidărie se înglobează bare de oţel-beton (zidăria de armată).

Stâlpii metalici se utilizează la construcţii diverse cum ar fi hale industriale, clădiri civile sau industriale. Stâlpii metalici se utilizează în general la structurile care au condiiţii deosebite de încărcare şi/sau exploatare. Stâlpii metalici pot fi relizaţi cu diferite forme în secţiune transversală în funcţie de tipurile de produse de oţel ce se folosesc la executarea acestora. Astfel stâlpi metalici pot fi realizaţi având secţiunea transversală simplă sau compusă. Stâlpii din beton armat se pot realiza prin turnarea betonului la faţa locului (monolit) sau prin prefabricare. Stâlpii clădirilor civile şi indrustriale realizaţi monolit au în general, secţiunea transversală de formă pătrată sau dreptunghiulară şi mai rar. În forma de T, I , circurară sau poligonală. Stălpii prefabricaţi pentru a rezulta de greutate cât mai redusă, tubulară sau compusă au secţiunea traversală subformă de T, I tubulară sau compusă. (cu goluri, cu zăbrele etc.)

Page 29: Presentation1- Elem Comp Cladiri

ELEMENTELE DE FINISAJ

Elementele de finisaj asigura functionalitatea constructiei. realizarea aspectului estetic Tipuri de elemente de finisaj : • Pardoseli • Tencuieli • Placari • Zugraveli • Lucrari de tamplarie

Page 30: Presentation1- Elem Comp Cladiri

Vă mulțumesc pentru

atenție !!!

Daniel PREDICIOIU


Top Related