5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 1/21
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” IaşiFacultatea de Geografie şi Geologie
Departamentul de GeografieBd. Carol I. Nr.20A, 700505 – Iaşi, România
Tel.: +4.0232.20.1477, +4.0741.33.15.56Fax: +4.0232.20.14.74
h ttp://geography.uaic.ro/e-mail: [email protected]
Aplicaţie practică
Cucuteni-Pârcovaci-Lacul Crucii
Grupa de practică: Riscuri Naturale şi AmenajareaTeritoriului
Coordonatori practică
Prof.dr. RUSU ConstantinAsist.dr. NIACŞU Lilian
Asist. dr. MINEA Ionu
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 2/21
2011
Repere generale
Orice aplicaţie practică, cel puţin în domeniul geografiei, vizează în primul rând fixarea şverificarea cunoştinţelor teoretice prin contact nemijlocit cu terenul. Fiind vorba de aplicaţia practică
unei grupe de master, care a absolvit deja ciclul I al studiilor universitare, respectiv cel al studiilo
universitare de licenţă, efortul maxim este canalizat spre partea pragmatică, aplicativă a tuturo
activităţilor. Motivaţia este legată atât de fundamentele teoretice existente încă din primul palier a
ciclului universitar de licenţă, cât mai ales de necesitatea formării unor vitori specialişti, capabili s
poată intra pe piaţa muncii, indiferent de domeniul din care provin. Indiferent de perspectiva sumbră
crizei economice actuale şi a lipsei locurilor de muncă (fie că ne referim la un domeniu anume sau lacoperirea necesităţilor financiare în funcţie de efortul depus), responsabilitatea rămâne aceeaşi.
Repere particulare
Practica de specialitate realizată în Podişul Moldovei (în bazinl superior al râului Bahlui) şi î
Munţii Stânişoarei (în bazinul râului Cuejdel, mai exact în zona lacului de baraj natural cunoscut su
denumirea de Lacul Crucii - Cuejdel) are în vedere specificul domeniului de masterat şi este focalizat
spre analiza riscului de alunecări de teren în aria de podiş şi a flişului carpatic (factori cauzali
forme de manifestare, periodicitate, vulnerabilitatea teritoriului, măsuri de prevenire
amenajare).
Aplicaţia de teren urmăreşte însă un spectru mai larg care are în vedere trei categorii d
obiective:
1. Obiective generale;
2. Obiective specifice;
3. Obiective complementare.Obiectivele generale ale aplicaţiei practice au în vedere grupul ţintă căreia aceasta i s
adresează şi necesitatea formării unei imagini cât mai corecte asupra teritoriului vizat. Din acest punc
de vedere, urărmim:
a. aşezarea geografică şi încadrarea structural-funcţională a teritoriului;
b. geologia regiunii;
2
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 3/21
c. geomorfologia regiunii;
d. elemente hidro-climatice;
e. zonarea verticală şi diversitatea învelişului biogeografic;
f. solurile regiunii;
g. repere uman-geografice (cu referire la economia agro-pastorală)
Obiectivele specifice au drept scop identificarea şi înţelegerea următoarelor elemente (care fa
referire strictă la zona de practică).
a. datele de identificare ale alunecărilor vizate;
b. cauzele alunecărilor de teren;
c. tipologia alunecărilor de teren;
d. dinamica recentă a proceselor geomorfologice actuale;
e. intervenţia antropică în morfogeneză;
f. identificarea posibilităţilor de amenajare şi perspective de dezvoltareObiectivele complementare acoperă două direcţii distincte, însă nu diferite, ambele avân
practic aceeaşi finalitate:
a. educaţie ecologică şi ecologizare;
b. educaţie sociologică.
Menţionăm că o parte din materialul prezentat este preluat cu consimţământul autorilor dintr-
serie de studii ştiiţifice realizate de SILVIU GANIA (pentru zona Pârcovaci) şi TĂNASE
IULIANA (căs. Niculiţă) (pentru zona Lacul Crucii).
3
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 4/21
ALUNECAREA DE TEREN DIN SATUL PÂRCOVACI, JUDEŢUL IAŞI
Alunecarea de la Pârcovaci, reactivată în iarna 1996/1997, aparţine unei categorii de ma
deplasări în masă, fiind reactivată pe o pantă acoperită de un deluviu mai vechi într-o perioadă d
maximă dezvoltare a acestor procese geomorfologice în cadrul Podişului Moldovei. Această unitate d
relief prezintă toate condiţiile structurale şi tectonice pentru apariţia şi reactivarea deplasărilor în masă
Oscilaţiile tectonice, deşi au o amplitudine mică, sunt foarte extinse. Acestea au creat o structur
monoclinală cu înclinaţia medie a straturilor de 5-8 m/km dinspre NNV spre SSE.
Versantul afectat d
alunecarea de teren estsituat în partea sudică
satului Pârcovaci, p
dreapta văii Bahluiulu
în aval de confluenţ
acestuia cu pârâu
Pârcovaci. Zona studiat
face parte di
subdiviziunea Dealu
Mare – Hârlău
Podişului Sucevei, fiin
foarte aproape de lini
de contact ce separ
această unitate d
Câmpia Moldove
Bazinul superior Bahluiului, precum
întregul Podiş
Sucevei din care fac
parte, are aspectul un
monoclin sculptat în formaţiuni sedimentare sarmaţiene, cu o înclinare generală spre SSE. Deplasare
4
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 5/21
de teren a afectat marginea nordică a Platformei Structurale Sângeap, o cuestă tipică orientată spr
NNV ca urmare a structurii monoclinale înclinate spre SSE. Această platformă, acum ocupată d
terenuri agricole şi afectată de procese gravitaţionale în partea sa terminală nordică, reprezintă
suprafaţă defrişată încadrată de două masive împădurite: Balta Dracului în vest şi Zagavia în es
Acestea sunt rămăşiţe ale pădurii dense ce acoperea cândva Dealul Mare – Hârlău.
În regiunea de care vorbim - cuesta terminală a Platformei Sângeap - stabilitatea relativă
terenului şi influenţa mai pregnantă a forţei de gravitaţie se datorează existenţei unei cuvertu
deluviale mai vechi ce îmbracă un versant cu o energie de aproximativ 240 de metri şi cu o înclinare î
jur de 6-7°. Cuesta alcătuită din roci sedimentare cu diverse durităţi s-a dezvoltat în strânsă dependenţ
de valea Bahluiului, care astăzi joacă un important rol în evacuarea materialelor transportate de p
versant. Deluviul de alunecare, o relicvă din Pleistocen, acoperă întreaga lungime a versantului.
Fig. 1 Profil longitudinal pe direcţia S – N cu delimitarea secţiunilor alunecării.
Alcătuirea petrografică
Particularităţile taxonomice ale alunecării
5
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 6/21
• După modul de fragmentare al deluviului este o alunecare mixtă constituită din trepte în parte
superioară, monticuli, precum şi valuri în partea inferioară, la bază.
• După poziţia desprinderii în cadrul versantului şi după felul în care s-a produs este o alunecar
detrusivă (împingătoare). Îşi are originea în zona de desprindere de la partea superioară a versantulu
şi s-a extins treptat către sectoarele mai joase prin presiunea stratelor din spate.
• După profunzimea deluviului şi structura geologică a depozitelor este o alunecare profund
afectând nu numai cuvertura de alterare ci şi roca în sine.
• După raportul dintre materialul deplasat, suprafaţa de alunecare şi structura geologică este
alunecare insecventă (suprafaţa de alunecare intersectează stratele geologice sub un anum
unghi).
• De asemenea, deplasarea de teren de la Pârcovaci este o alunecare rapidă (2-3m/12 ore, conform
localnicilor), de adâncime marc (aprox 20 metri) şi secundară (reprezintă o reactivare a vechilo
alunecări produse în Cuaternar).
• Din punct de vedere al suprafeţei pe care s-a dezvoltat, alunecarea de teren de la Pârcovaci este cea ma
mare din Podişul Moldovei, afectând o suprafaţă de aproape 100 ha.
Activităţile antropice
Ignorându-se faptul că în secolul precedent panta a fost afectată de repetate reactivări al
alunecării, locuitorii satului Pârcovaci au continuat să-şi construiască gospodăriile pe partea dreaptă
Bahluiului (case, stâne etc).
Alunecarea din 1976 a distrus 10 gospodării situate în partea inferioară a pantei de pe dreapt
Bahluiului precum şi 2 proprietăţi amplasate pe stânga văii (Cioaca A., Dinu M., 1997). Deşi aceast
reactivare a fost o dovadă clară a instabilităţii versantului, nu s-a luat nici o măsură de prevenir
aproape toţi reconstruindu-şi casele exact în acelaşi loc.
Activităţile antropice au avut astfel un impact negativ asupra evoluţiei versantului afectat d
procese gravitaţionale încă din Pleistocen. Aşadar activităţile antropice care au favorizat dezvoltare
alunecării de teren sunt următoarele: defrişările, săpaturile şi sondările efectuate la partesuperioară a versantului, suprapăşunatul, construirea drumurilor deasupra cornişei, p
marginea şi chiar pe deluviul de alunecare, construirea caselor şi gospodăriilor pe deluviul d
alunecare.
6
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 7/21
Impactul social şi economic al alunecării
Dacă în cazul alunecării din 1976 au fost afectate doar 10 case, şi acestea doar fisurate, în 1996
pagubele materiale au fost considerabile. În perioada 7-22 Decembrie 1996 alunecarea a afectat
aproximativ 100 de case pe partea dreaptă a văii Bahluiului, marea lor majoritate fiind construite sau
reconstruite după 1970. Mai mult de 60% din casele afectate aveau pereţii înclinaţi şi crăpături de
zeci de centimetri, fapt care a implicat demolarea lor imediată datorită nesiguranţei pe care o
reprezentau .Alunecarea a distrus, de asemenea, terenurile pregătite pentru culturi, viile şi grădinile
din treimea inferioară a versantului, precum şi păşunile de pe întreaga suprafaţă a versantului.
Activităţile agricole şi creşterea animalelor au fost influenţate negativ atât de alunecarea de teren cât şi
de inundaţiile care s-au produs în urma blocării cursului râului Bahlui.
7
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 8/21
Alte pagube: grajduri şi alte adăposturi de animale avariate sau chiar distruse, fântâni astupat
(dispariţia bruscă a apelor din fântâni a cauzat probleme în alimentarea cu apă), garduri distrus
(„adunate grămadă" conform localnicilor), un pod avariat (în urma blocării cursului râului Bahlu
reconstruit mai târziu). Alunecarea de teren a avut ca efect mutarea multor familii pe partea stângă
Bahluiului, în zone mai sigure ; suprafeţele de pământ oferite de autorităţi în aceste zone nu au reuşit s
convingă toată populaţia sinistrată să părăsească vechile gospodării pentru altele noi.
Nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti şi nici pierderi în efectivele de animale (conform
localnicilor). De asemenea, suprafaţa afectată a fost declarată zonă de calamitate, interzicându-se oric
fel de construcţie pe deluviul de alunecare.
Măsurători topografice şi rezultate obţinute
Figura nr.
Prelucrare în Surfer, privire dinspre nord-vest: se poate observa aproximativ jumătatea superioară aalunecării, cu râpa de desprindere principală cât şi liniile de desprindere laterale, trepte de alunecare,
ravena dezvoltată în partea de est, respectiv unii monticuli mai pregnanţi (toată suprafaţa fiindconturată pentru o mai bună vizualizare); pe axele X şi Y găsim coordonatele în sistemul STEREO 70
iar alături avem scara altitudinilor
8
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 9/21
Figura nr.3 Proiect de amenajare, pe jumătatea superioară a alunecării. Planşa exprimă o posibilitatede amenajare durabilă, din punctul de vedere al reîmpăduririi suprafeţei afectate, cât şi a refolosirii
acesteia în scop agricol. Acestea pot fi puse în aplicare în acelaşi timp cu lucrările pentru îmbunătăţirerezistenţei deluviului şi pentru susţinerea şi sprijinirea alunecării. Împreună cu lucrările de la partea
inferioară a versantului, în lunca Bahluiului, pot reprezenta un proiect cu dezvoltare pe termen lung şcu ameliorarea vizibilă a riscurilor mari induse de această alunecare
9
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 10/21
LACUL CRUCII (CUEJDEL)
În bazinul hidrografic Cuejdel, în urma intervenţiei antropice (construcţia unui drum forestier)
pe fondul unei pluviozităţi ridicate, în anul 1978 a avut loc o alunecare de teren ce a barat albia râulu
Cuejdel şi a dus la formarea unui lac cu următoarele dimensiuni: 250-300 m lungime, 25-30 m lăţimşi 4-5 m adâncime maximă. Ulterior, în vara anului 1991 pe baza aceloraşi cauze a avut loc
alunecare de strate care a dus la formarea celui mai mare lac de baraj natural din ţară, Lacul Crucii.
Elementele morfometrice ale Lacului Crucii
Suprafaţa
(km²)
Lungimea (m) Lăţimea
min. (m)
Lăţimea
max. (m)
Lăţimea
med. (m)
Adâncimea
medie
Adâncimea
maxima184549,38 836,129 57,79 238,028 135,951 7,25 16
(după Bojoi et.al., 1996Datorită precipitaţiilor abundente din perioada caldă a anului 1991 (mai-august - valoar
cumulată de 741,4 mm precipitaţii), procesul de alunecare s-a amplificat, astfel că fundul albie
pârâului Cuiejdel, între km 0,5 şi 1,5 amonte de confluenţa Cuiejdiului, a fost umplut cu material
provenite de pe versant prin alunecare. Grosimea depozitelor variază între 5-25 m sau chiar mai mu
în zona barajului.
Bazinul de alimentare al lacului Cuiejdel are o suprafaţă de 8,75 km2 (48,22% revin
subbazinului paraului Cuiejdel, 29,25 % provine de la subazinul paraului Glodu, 22,53 %
revine afluentilor mai mici s i apelor de precipitaţi i de pe varsanţi. Barajul natural are o înălţim
cuprinsă între 25 şi 30 m, cu valori mai mari spre malul stâng şi mai reduse spre cel drept şi lungim
de circa 80 m. Nivelul apei din lac a fost constant şi s-a situat la altitudine absolută de 665,5 m până în
anii 1994-1995, când au avut loc mai multe viituri care au adâncit deschiderea sub formă de albie. L
acelaşi nivel, suprafaţa determinată topografic era de 12,2 ha. Lungimea lacului ajungea la 1,0 km, ia
lăţimea medie la 102 m. Valorile maxime de lăţime ating 185 m la confluenţe.
AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE BAZINULUI HIDROGRAFIC CUEJDELBazinul hidrografic Cuejdel este situat în grupa centrală a Carpaţilor Orientali, mai precis î
sud-estul Munţilor Stânişoarei. Aceasta este dezvoltată de la nord-vest spre sud-est pe o distanţă de 4
km, iar de la vest la est pe 25 km. Faţă de limita sud-estică a acestei subdiviziuni, adică împrejurimil
nord-vestice ale oraşului Piatra Neamţ, distanţa este de 17 km, iar faţă de limita estică a munţilor, p
linia Dărmăneşti – Gârcina – Almaş – Poiana Crăcăoani - Crăcăoani, bazinul hidrografic Cuejdel s
10
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 11/21
află la 10 km. Cuejdelul este afluent de stânga al râului Cuejdiu, la limita cu bazinul hidrografi
Cracău.
Poziţia geografică a lacului Cuiejdel (Rădoane-2002)
GEOLOGIA
Bazinul hidrografic Cuejdel este încadrat de culmi montane cu înălţimi ce depăşesc pe alocur
1000 m. În partea estică Dealul Măgurii – 1117 m, Muncelul Cracău, Vârful Muncelului – 1076 m, s
suprapun peste culmea anticlinală Horaiţa-Doamna. În nord culmile cu altitudini maxime de 1012m
873 m, şi 1081m (Vârful Tarniţelor) separă bazinul hidrografic Cuejdel de cel al Cracăului Negru. Î
vest culmile sunt grefate pe flancul estic al sinclinalului Cracăului Negru, cu înălţimi maxime de 103
m şi 986 m. Spre sud-vest şi sud, prelungirea Piciorului Rotund, culme ce desparte pe această direcţ
bazinul Cuejdiului de cel al Cuejdelului, nu depăşeste 820 m înălţime.
Bazinul hidrografic Cuejdel se suprapune ariei carpatice si include pânzele flişului exter
(flişului curbicortical, Audia, Tarcău şi Vrancea) şi pânza subcarpatică. Dintre aceste pânze, p
suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel aflorează doar Pânza de Vrancea, cunoscută şi sub denumirede Pânza cutelor marginale.
Pânza de Vrancea este cea mai estică pânză a flişului, aflându-se în raport de încălecare c
pânza de Tarcău, şi încălecând la rândul său, pânza pericarpatica. Bazinul hidrografic Cuejdel se af
situat în partea nordică a corpului propriu-zis al semiferestrei Bistriţa. În nucleele anticlinalelor, apa
stratele de Bisericani, iar pe flancuri se face trecerea spre umplutura oligocenă a sinclinalelor.
11
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 12/21
Lacul Crucii (ortofotoplanuri A.N.C.P.I.)
Ansamblul zonei este dominată de cea mai ridicată structură a Pânzei de Vrancea, anticlinalu
Horaiţa-Doamna, şariat spre est, cu flancul invers laminat şi o încălecare de cca. 4 km, având în nucledepozite cretacice inferior-superioare. Spre estul său, se remarcă o altă structură, anticlinalul fal
Almaşu, cu nucleu de molasă, şi flancuri de depozite miocen inferioare-oligocene, ce reprezintă
recrutare a flancului invers alcătuit din miocen, al anticlinalului răsturnat Horaiţa-Doamna. Spre ve
spre bordura Pânzei de Tarcău, anticlinalul Horaiţa-Doamna trece într-o serie de sinclinale, din car
12
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 13/21
apar doar flancurile estice, cele vestice fiind acoperite de stratele Pânzei de Tarcău. Aceste sinclinal
sunt constituite din depozitele oligocenului, cu umplutură de miocen inferior.
Bazinul hidrografic Cuejdel se suprapune flancului nord-vestic, laminat al acestui anticlina
Doamna-Horaiţa, şi trecerii spre sinclinalele oligocene.
Suita litostratigrafică începe din partea extrem estică, cu Formaţiunea de Lepşa, din flancu
vestic, normal al anticlinalului Horaiţa-Doamna. În continuare succesiunea litostratigrafică es
continuată de depozitele paleocen-eocene. Prima formaţiune a acestei serii litostratigrafice es
Formaţiunea de Izvor. A doua formaţiune a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea de Piatr
Uscată. A treia coloană a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea de Jgheabul-Mare. Aceasta est
caracteristică în exclusivitate semiferestrei Bistriţa-Râşca. A patra formaţiune a suitei est
Formaţiunea Calcarelor de Doamna. Ea este caracteristică în special semiferestrei Bistriţa-Râşca,
este atribuită Eocenului mediu. A cincea coloană a suitei paleocen-eocene este Formaţiunea d
Bisericani. Stratotipul aceste formaţiuni se află pe pârâul Bisericani, afluent de dreapta al Bistriţei, ctaie flancul vestic al anticlinalului Horaiţa-Doamna la nord-vest de Piatra Neamţ. Această formaţiun
include trei membri, unul bazal de argile roşii şi verzi cu gresii, unul mediu de argile cenuşii şi verz
şi unul superior de marne cu globigerine. Ultima formaţiune a suitei paleocen-eocene este reprezentat
de Formaţiunea Gresiei de Lucăceşti. Ea este caracteristică mai ales litofaciesului de Doamna di
Pânza de Tarcău, în Pânza Cutelor Marginale subţiindu-se până la dispariţie.
Succesiunea litostratigrafică care aflorează pe suprafaţa bazinului hidrografic Cuejdel es
încheiată de suita de formaţiuni oligocene, prin partea bazală a litofaciesului de Pietricica, specifi
Pânzei Cutelor Marginale. Aceasta este începută de către Formaţiunea menilitelor inferioare, car
împreună cu Formaţiunea marnelor brune bituminoase, formează un reper cartografic excelent a
Oligocenului Pânzelor de Tarcău şi Cutelor Marginale. Formaţiunea disodilelor inferioare conţin
tipuri petrografice bitumolitice, cu laminaţie pronunţată pe capetele de strat, eflorescenţe de sulf, ghip
şi limonit. Caracteristică acestei formaţiuni este apariţia unor intercalaţii subordonate de până la 20%
de cuarţarenite de tip Kliwa.
CONSIDERAŢII MORFOLOGICE
Ecartul altitudinal al bazinului hidrografic Cuejdel este de 546 m, altitudinea maximă fiind d
1121 m, iar altitudinea minimă de 575 m. Pe acest ecart altitudinal, altitudinea medie este de 848 m
încadrând bazinul în relieful munţilor joşi.
13
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 14/21
Energia de relief este un parametru care se referă la diferenţa de altitudine pe care se dezvoltă
formă de relief sau o caracteristică geomorfologică. Ea poate fi absolută, pentru un anumit spaţiu, sa
poate fi modelată ca variaţie, în cadrul acelui spaţiu. Semnificaţia geomorfologică a energiei de reli
se referă la legătura acesteia cu energia potenţială care stă la baza proceselor geomorfologice
Cantitativ ea este exprimată de diferenţa dintre altitudinea maximă şi cea minimă, raportată la bazinel
hidrografice, la cursurile hidrografice, sau la o reţea de carouri suprapusă pe un teritoriu. Energia d
relief maximă a bazinului hidrografic Cuejdel este de 575 m.
Pantele şi distribuţia lor pe o suprafaţă a reliefului are semnificaţie geomorfologică doar dacă s
face o corelaţie între pante, procese şi forme de relief, pentru ca în final să se obţină clase de pante
folosite în reprezentarea grafică.
Folosirea clasei de pante (Tănasă, 2007) arată pentru bazinul hidrografic Cuejdel scoate î
evidenţă şi alte aspecte:
- panta de 6º delimitează fundul văilor;- panta de 9º delimitează baza versanţilor şi baza inflexiunii superioare maxime;
- intervalul de pantă 9-26 delimitează zona medie a versanţilor;
- panta de 26º delimitează partea superioară a versanţilor;
- pantele de 29º, 35º şi 41º delimitează trepte probabil litologice din profilul părţii extreme
culmilor;
- pantele de peste 41º sunt caracteristice doar vârfurilor de tip conic spre ascuţit.
Relieful structural. Structura geologică din zona bazinului hidrografic Cuejdel este determinat
de raporturile dintre pânzele de Tarcău şi cea a Cutelor Marginale. Astfel, pânza Cutelor Marginal
apare datorită eroziunii, de sub pânza de Tarcău acoperitoare. Intervine apoi structura cutelor pânze
Cutelor Marginale, care prin ridicarea anticlinoriuului Horaiţa-Doamna, imprimă în relief altitudinil
maxime (culmea Măgura Gârcina-Muncelul). Altitudinile maxime sunt date însă nu de maximu
ridicării anticlinale, ci de flancul său vestic, de aceea concordanţa nu este deplină. De asemene
altitudinile mari din partea vestică a bazinului sunt legate de un flanc de sinclinal (culmea Tarniţelor
Mătieş), rezultând o concordanţă inversă.
Relieful petrografic. Principala caracteristică a rocilor care duce la individualizarea reliefulu
petrografic este rezistenţa la eroziune. Această rezistenţă este dată de proprietăţile fizico-mecanice
de gradul de alterare. Astfel, considerând gresiile ca roci cu o rezistenţă relativ mare la eroziune
remarcăm prezenţa lor la nivelul tuturor formaţiunilor ce aflorează în bazinul hidrografic Cuejdel. Îns
nu la nivelul tuturor formaţiunilor aceste roci au efect morfogenetic. Acest efect este dat de grosime
acestor gresii (cel mai adesea apărând ca intercalaţii centimetrice sau decimetrice, mai rar metrice). Î
14
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 15/21
acelaşi timp formaţiunile paleogene ale Calcarelor de Doamna, de Jgheabu Mare şi de Piatra Uscat
au cea mai mare dezvoltare areală. În cadrul acestor formaţiuni, gresiile nu au ponderi majoritare, da
au ponderi importante. Prin cumularea acestor aspecte (dezvoltare areală, continuitate spaţială) gresiil
din aceste formaţiuni, pe fondul structurii, determină arealele de culmi înalte Măgura-Muncelu ş
Poiana Mătieş-Poiana Rotundă. Conglomeratele şi calcarele, roci cu rezistenţă bună la eroziune, apa
sporadic şi nu au o dezoltare areală mare, de aceea rolul lor se poate remarca doar acolo und
formează suite litologice împreună cu gresiile. Doar la nivelul microreliefului albiilor pâraielor d
ordinul I se mai pot individualiza cu rol morfogenetic, prin îngustări. Marnele şi argilele, roci c
rezistenţă moderat spre slabă la eroziune, se remarcă ca dezvoltare areală şi ca pondere în cadrul suite
litologice, pentru formaţiunea de Bisericani. Rolul lor este potenţat de structură, şi reiese în cadrul vă
largi a Cuejdelului, cu aspect depresionar, ce astăzi constituie cuveta lacustră a lacului Crucii. Aic
decroşarea dublează grosimea formaţiunii de Bisericani, şi a permis adâncirea văii Cuejdelului.
REPERE CLIMATICE
Pentru altitudinile de peste 800 m, topoclimatul este unul montan propriu-zis caracterizat d
următorii parametri:
durata de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 1425-1650 ore;
temperatura medie anuală variază între 3 şi 6 ºC;
temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între -4 — -6,5 ºC;
temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 12-16 ºC; amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului variază între 18-20 ºC;
numărul mediu anual de zile cu îngheţ este de 135-170 zile;
durata perioadei de îngheţ variază între 155 şi 205 zile;
numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 100 şi 140;
grosimea maximă decadică a stratului de zăpadă este de 55 cm.
Pentru altitudinile de sub 800 m, topoclimatul este unul de munţi joşi caracterizat de următor
parametri: durata de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 1475-1625 ore;
temperatura medie anuală variază între 6 şi 7,5 ºC;
temperatura medie a lunii ianuarie este cuprinsă între -3,5 — -4,5 ºC;
temperatura medie a lunii iulie este cuprinsă între 16-18 ºC;
amplitudinea medie anuală a temperaturii aerului variază între 20-22 ºC;
15
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 16/21
numărul mediu anual de zile cu îngheţ este de 130-140 zile;
durata perioadei de îngheţ variază între 145 şi 155 zile;
numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă este cuprins între 90 şi 110;
grosimea maximă decadică a stratului de zăpadă este de 33 cm.
M.N.T. realizat de studenta Iuliana Tanase
REPERE HIDROLOGICE
Tabel 1. Caracteristici hidrochimice ale lacului Crucii în perioada 2000-2006
Nr.crt.
Parametrul Limite de variaţie
1 pH 7,3 – 7,82 Oxigen diz. - mg O2/l 4,90 – 9,043 Subst. org. mg KMnO4/l 10,30 - 19,474 Azotaţi - mg NO3
- /l 0,84 - 1,22
5 Azotiţi - mg NO2-
/l 0,013 - 0,0796 Amoniu - mg NH4/l 0,11 - 0,267 Fosfaţi mg P/l 0,003 - 0,0048 Fosfor total - mg P/l 0,005 - 0,0159 Alcalinitate tot. - mval/l 3,30 - 3,4010 Duritate tot. - gr. germ. 9,87 - 10,6611 Calciu - mg Ca2+/l 58,5 - 62,512 Magneziu - mg Mg2+/l 6,8 - 9,713 Bicarbonaţi - mg HCO3
-/l 201,3 – 207,414 Sulfaţi - mg SO4
2-/l 24,3 - 26,215 Cloruri - mg Cl-/l 6,0 - 7,116 Reziduu fix - mg/l 251 - 270
16
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 17/21
Datele rezultate din analiza fizico-chimică a probelor de apă prelevate în lunile Iulie, august septembrie 2004 din sursa de alimentare a lacului Crucii, din lac şi din apa evacuată din acesecosistem sunt prezentate în tabelul 2.
Tabel 2. Valorile unor parametri fizico-chimici ai apei lacului Crucii, în anul 2004
Nr.crt.
Parametrul hidrochimic Luna StaţiaAlimentare Coadă lac Centru Baraj Evacuare
1Temperatura apei (0C)
VII 18,5 23,0 21,0 21,5 20,0VIII 13,5 21,2 21,5 18,0 17,2IX 9,0 12,0 14,0 12,0 13,5
2 pH-ul apei(unităţi pH)
VII 7,1 7,9 7,7 8,0 8,1VIII 7,5 7,2 7,4 7,2 7,5IX 7,5 7,3 7,4 7,3 7,4
3 Oxigen dizolvat(mg / l)
VII 10,72 10,51 8,77 10,95 6,60VIII 11,36 8,47 9,43 8,35 8,01IX 11,92 12,20 10,97 11,57 10,50
4 Subst.org.diz.(mg KMnO4 /l)
VII 7,98 14,04 15,31 14,35 17,22VIII 15,34 13,00 10,03 11,72 11,64IX 14,85 13,43 10,43 11,54 11,69
5 NH4+
(mg / l)VII 0,06 0,08 0,14 0,25 0,21VIII 0,22 0,13 0,20 0,15 0,12IX 0,12 0,29 0,25 0,29 0,54
6 NO2-
(mg / l)VII 0,007 0,054 0,012 0,034 0,012VIII SLD 0,024 0,021 0,037 0,018IX 0,012 0,021 0,024 0,021 0,015
7 NO3-
(mg / l)VII 3,09 0,39 0,35 0,35 0,35VIII 1,07 1,03 0,84 0,88 0,83IX 1,00 1,04 0,80 0,76 0,78
8 PO43-
(mg / l)VII - - - - -VIII 0,092 0,162 0,139 0,185 0,116
IX 0,031 0,044 0,044 0,050 0,0379 Duritate totală
(gr. Germane)VII 10,43 8,08 9,87 9,98 9,98VIII - - - - -IX - - - - -
10 Calciu(mg Ca2+/l)
VII 64,12 48,10 60,12 60,92 60,12VIII - - - - -IX - - - - -
11 Magneziu(mg Mg2+/l)
VII 6,32 5,84 6,32 6,32 6,81VIII - - - - -IX - - - - -
12 Bicarbonaţi VII 278,2 173,2 201,3 213,5 217,2
17
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 18/21
(mg HCO3-/l) VIII - - - - -
IX - - - - -13 Reziduu fix
(mg/l)VII 313 197 228 237 240VIII 244 254 252 256 254IX 238 246 250 254 250
Datele din tabelul de mai sus arată faptul că apa ecosistemelor investigate prezintă o reacţislab alcalină, o oxigenare bună, o duritate moderată şi valori caracteristice clasei I de calitate
nivelului de oligotrofie pentru ceilalţi parameri hidrochimici analizaţi, fără diferenţe semnificativîntre perioadele în care s-au prelevat probele. Concentraţiile fosforului şi azotului sunt reduscaracteristice apelor oligotrofe. Încărcarea globală în săruri minerale relevă un grad moderat dmineralizare a apei. Valorile parametrilor determinaţi evidenţiază o apă de categoria I de calitat(conform Normativului privind calitatea apelor de suprafaţă , 2006).
Realizarea schiţei de contur, ridicarea topografică şirealizarea schiţei batimetrice a unui lac
Realizarea schiţei de contur a unui lac se poate efectua, cu precizie mai mare, asupra lacurilor ddimensiuni mai mici (cu suprafaţa de sub 10ha). De obicei schiţa de contur se realizează, mai întăi pe hârtie dcalc, prin trasarea unei linii care să urmărească fidel conturul ţărmurilor lacului vizat. Dacă suprafaţa laculueste de ordinul a zeci şi sute de ha atunci diferitele porţiuni ale schiţei de contur se măresc o dată sau de mamulte ori, în funcţie de scara aleasă, pentru a putea fi aduse completări şi modificări ale conturului lacului, pritrecerea detaliilor care lipsesc, în etapa de teren.
Pentru ridicarea topografică a unui lac şi realizarea schiţei batimetrice a lacului este necesar sdispunem de mijloace materiale mai costisitoare (bărci pneumatice, busolă, pentru stabilirea unghiurilo profilelor batimetrice, cabluri cu lungime de 50-200m, gradate din metru în metru sau din doi în doi metri etc).
Pentru ridicarea topografică a unui lac se pot utiliza mai multe metode. Una dintre metode constă dtrasarea unei dreapte (A-B) cu ajutorul unui cablu astfel încât să se cuprindă lungimea întregului lac. Di
mijlocul acestei drepte, considerat punct de staţie (notat cu „O”) s-au trasează o serie de profile (F1, F2, F3.....Fn
la anumite unghiuri faţă de dreapta A-B. Pentru fiecare profil se măsoară distanţa, în m, faţă de punctul dstaţie, şi apoi se determină adâncimea apei din lac la distanţe egale din metru în metru, doi în doi metri sau dizece în zece metri.
Pe baza valorilor obţinute din măsurătorile efectuate asupra adâncimilor apei din lac se realizeazschiţa batimetrică a lacului. Această schiţă, în general se construieşte pe o hârtie milimetrică, alegându-se scară covenabilă (1.10000 sau 1:5000). Pe hârtia milimetrică se înscrie, mai întâi, dreapta A-B, iar din centrudreptei care reprezintă punctul de staţie se trasează profilele realizate, în funcţie de unghiul pe care îl face lini profilului cu dreapta A-B, unghi stabilit prin măsurători de teren. Pe fiecare profil, din 10 în 10 metri (1 cm lscara schiţei) se notează adâncimea apei. După stabilirea tuturor adâncimilor, pentru fiecare profil în parte, strasează conturul lacului şi se unesc prin linii continui (izobate) punctele care au aceiaşi valoarea a adâncimapei.
O altă metodă, în ridicarea topografică a unui lac costă în trasarea unor profile transversale pe lungimelacului, la distanţe egale, pe care se realizează măsurători ale adâncimii apei la distanţe egale (din 2 în 2 metrdin 5 în 5 metri sau din 10 în 10metri).
Valorile adâncimii apei măsurate în lungul profilelor se înscriu într-un tabel şi în funcţie de valoareacestora se întocmeşte schiţa batimetrică a lacului, prin unirea cu ajutorul unor linii continui (izobate), punctelor cu aceiaşi adâncime a apei.
18
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 19/21
Model de ridicare topografică a Lacului Crucii cu ajutorul profilelor trasate dintr-un singur punct (Minea, Romanescu, 2007)
Ridicarea topografică a Lacului Crucii cu ajutorul profilelor transversale
În cazul Lacului Crucii au fost trasate 8 izobate corespunzătore adâncimilor de 2, 4, 6, 8, 10, 12, 14 ş16m, realizându-se astfel schiţa batimetrică a acestui lac (după I.Ichim şi colab.1996 ).
Valorile adâncimilor pe profile în Lacul CruciiNr.
punctProfil 1-2 Profil A Profil B Profil c Profil D
Dist.cumul.
(m)
Adân.(m)
Dist.cumul
(m)
Adân(m)
Dist.cumul.
(m)
Adân.(m)
Dist.cumul.
(m)
Adân.(m)
Distcumul.(m)
Adân.(m)
P1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0P2 30 1,5 5 3,6 5 1,2 5 1,6 5 1,7P3 60 2,2 10 5,2 10 2,5 10 2,1 10 3,1P4 90 2,9 15 7,6 15 3,6 15 2,8 15 4,2P5 120 3,6 20 9,8 20 5,1 20 3,5 20 4,5P6 150 4,2 25 12,4 25 6,9 25 4,2 25 4,8P7 180 4,8 30 14,2 30 8,3 30 4,8 30 4,9
P8 210 5,4 35 16 35 10,4 35 5,4 35 5,2P9 240 5,9 40 15,3 40 12,5 40 6,1 40 5,5P10 270 6,5 45 14,5 45 13,2 45 6,9 45 5,8P11 300 7,1 50 11,3 50 14,0 50 7,5 50 6,2P12 330 7,6 55 9,2 55 12,1 55 8,2 55 5,9P13 360 8,0 60 7,3 60 10,2 60 9,3 60 6,1P14 390 8,5 65 4,6 65 8,1 65 10,2 65 5,2P15 420 9,2 70 2,5 70 7,2 70 9,0 70 4,3P16 450 9,6 75 0 75 6,4 75 8,3 75 3,0P17 480 10,2 - - 80 5,7 80 6,8 80 18P18 510 10,5 - - 85 4,8 85 5,2 85 0
19
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 20/21
P19 540 10,9 - - 90 3,9 90 2,4 - -P20 570 11,3 - - 95 2,8 95 0 - -P21 600 11,8 - - 100 1,6 - - - -P22 630 12,1 - - 105 0 - - - -P23 660 12,5 - - - - - - - -P24 690 13,1 - - - - - - - -P25 720 13,8 - - - - - - - -P26 750 14,2 - - - - - - - -P27 780 14,5 - - - - - - - -
P28 810 14,2 - - - - - - - -P29 840 14,5 - - - - - - - -P30 870 15,2 - - - - - - - -P31 900 15,8 - - - - - - - -P32 930 12,6 - - - - - - - -P33 960 8,2 - - - - - - - -P34 990 3,1 - - - - - - - -
Schiţa batimetrică a Lacului Crucii (după I.Ichim şi colab., 1996)
Determinarea lungimii şi lăţimii maxime a Lacului Crucii (Minea, Romanescu, 2007)
Volumul de apă al lacului (V) se poate calcula prin determinarea valorii fiecărei izobate (h), adâncimii izobatelor (h1, h2, h3 ……..hn) şi a suprafeţelor delimitate de către aceste izobate ( S1, S2, S3………Sn
Volumul de apă se poate determina prin metode grafice sau prin metode analitice.Metodele grafice se bazează pe trasarea curbei batigrafice (hipsografică) care de fapt reprezintă relaţ
dintre adâncimea lacului (H) şi a volumului de apă din lac, în funcţie de adâncime şi suprafaţă (Gâştescu şcolab., 2001). Pentru realizarea unei astfel de curbe batigrafice se determină suprafeţele diferitelor izobate şvolumele corespunzătoare acestor suprafeţe.
Nr.ctr.
Distanţa dintreizobate (m)
Suprafaţacorespunzătoare
izobatei (m2)H/2
Volumeparţiale
(m3)
Volumecumulate
(m3)
20
5/10/2018 Practica Iulie 2011 Parcovaci-Cucuteni-Lacul Crucii - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/practica-iulie-2011-parcovaci-cucuteni-lacul-crucii 21/21
1 0 132600 0 132600 4377002 2 112400 1 112400 3051003 4 82600 1 82600 1927004 6 56200 1 56200 1101005 8 25300 1 25300 539006 10 16200 1 16200 286007 12 7500 1 7500 12400
8 14 3700 1 3700 49009 16 1200 1 1200 -
Estimări cantitative a volumului de apă pentru diferite adâncimidin Lacul Crucii
Pentru datele rezultate se realizează un tabel pe baza căruia se reprezintă grafic adâncimea pe ordonatde la cea maximă la intersecţia axelor la 0 (la suprafaţa lacului) şi volumul de apă corespunzător fiecăreizobate, pe abcisă.
Pe baza graficului obţinut se poate determina în mod direct volumul de apă existent în lac în funcţie dadâncimea apei în lac.
Curba batigrafica a Lacului Crucii
Metoda analitică se bazează pe asemănarea depresiunii lacustre (în profunzime) cu anumite corpugeometrice (cilindru, emisferă, sinusoid, elipsoid, paraboloid, con) şi aplicarea unei formule de calcul, specific pentru determinarea volumului fiecărei figuri geometrice cu care a fost asociată depresiunea lacustr Aceastmetodă nu are suficientă precizie, pentru că pot fi omise volume importante de apă.
21