-
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului
Pozitia judetului Ialomita in cadrul
regiunii Sud-Muntenia
Student: Ionascu Anca
Grupa 1329, Seria B
-
2011
Cuprins:
I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita
1.1. Pozitia geografica
1.2. Vecini
1.3. Suprafata si structura acesteia
1.4. Relieful
1.5. Reteaua hidrografica
1.6. Clima
1.7. Resurse naturale
1.8. Populatia si structura acesteia
II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita
2.1. Agricultura
2.2. Industria
2.3. Serviciile
III. Spatiul rural al judetului Ialomita
3.1. Populatia
3.2. Ocupatia
3.3. Forta de munca
3.4. Infrastructura fizica si sociala
IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita
V. Concluzii si propuneri
2
-
Pozitia judetului Ialomita in cadrul regiunii
Sud-Muntenia
I. Caracteristici generale ale judetului Ialomita
1.1. Pozitia geografica
Judetul Ialomita se afla n partea de sud-est a tarii, n Cmpia Baraganului, diviziune
estica a Cmpiei Romne, pe cursul inferior al Ialomitei si la interferenta unor vechi si
importante drumuri comerciale, prin care capitala tarii este legata cu Moldova si cu litoralul
Marii Negre.
Fig. 1. Pozitia judetului Ialomita in cadrul Romaniei
Coordonate geografice extreme in care judetul Ialomita este incadrat sunt urmatoarele:
spre Nord 44051latitudine nordica (la nord de satul Malu Rosu, comuna Jilavele);
spre Sud - 44020 latitudine nordica (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetesti);
spre Est 28006 longitudine estica (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica);
spre Vest 26018 longitudine estica (la vest de satul Rasimnicea, comuna Brazii).
3
-
1.2. Vecini
Vecinii judetului Ialomita sunt:
la Nord - judetele Braila si Buzau ;
la Nord-Vest judetul Prahova ;
la Vest judetul Ilfov ;
la Sud judetul Calarasi ;
la Est judetul Constanta
Fig. 2. Vecinii judetului Ialomita
1.3. Suprafata si structura acesteia
Suprafata totala a judetului este de 4453 km'. adica ,1.9% din supfafata totala a tari,
din care : 3.736 km2 suprafata agricola, 258 km2 suprafata cu vegetatie forestiera, 389 km2
terenuri cu alta destinatie si aproape 69 km2 terenuri neproductive.. Resedinta judetului este
Municipiul Slobozia, care se gaseste in centrul Campiei Baraganului, in lunca raului Ialomita.
La 31 decembrie 2002, organizarea administrativa a teritoriului acestui judet era
urmatoarea: 3 municipii (Slobozia,Fetesti,Urziceni) si 4 orase (Amara, Tandarei, Cazanesti,
Fierbinti-Targ), 49 comune si 130 sate. Acest teritoriu se afla la interferenta unor vechi rute
comeciale care-i dau si acum caracterul de zona de tranzit intre Orient (prin Constanta) si
Occident.
1.4. Relieful
Judetul Ialomita poarta amprenta situarii sale in diviziunea estica a Campiei Romane
ocupand circa 2/3 din Campia Baraganului, fiind dominat de campuri tabulare intinse si
lunci. Circa 65% din suprafata judetului apartine Campiei Baraganului, 15% Luncii Dunarii,
9% Campiei Vlasiei si 11% luncii Ialomitei si campiei de divagare Arges Buzau.
4
-
Din punct de vedere geologic, zona Ialomitei este un bazin de sedimentare maritima
lacustra.
Altitudinal, relieful in judet se desfasoara in trepte de la nord la sud si de la vest spre
est. Zona cea mai inalta 91 m se afla pe Platoul Hagienilor, langa satul Platonesti, ei
alaturandu-i-se Piscul Crasani 81 m si Campul Grindu 71 m. Altitudinea minima este de 8
m, in nordul incintei indiguite a Bratului Borcea.
1.5. Reteaua hidrografica
Reteaua hidrografica a judetului Ialomita cuprinde :
ape curgatoare : Dunarea veche (75 km.), Bratul Borcea (48 km.), Ialomita (175 km.),
Prahova (30 km.), Cricovu Sarat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Scheauca
(1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Saratuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2),
Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Catrunesti, Hagiesti, si
altele.
lacuri de lunca : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Barbatescu ;
lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).
Reteaua hidrologica este formata din ape freatice potabile, aflate la adancimi de 2 7
m in lunci si 5 30 m in cea mai mare parte a judetului.
Au fost identificate resurse de apa termala in zonele Amara si Giurgeni, cu o
temperatura de 400C.
Fluviul Dunarea si raul Ialomita sunt principalele colectoare hidrografice ale judetului.
Dunarea, ce delimiteaza la est judetul, curge pe doua brate: Borcea, pe stanga (pe langa
Fetesti, Bordusani, Facaeni, Vladeni) si Dunarea pe dreapta, acestea reunindu-se intr-un
singur curs la 3 km de Giurgeni. Intre aceste brate se afla Balta Borcei sau Ialomitei, initial cu
stuf, lacuri si paduri, azi utilizata agricol, dupa amenajarile din anii 50-60 si doar pe margini
forestier. La Giurgeni, Dunarea are un debit mediu multianual de 6.040 m.c. / s din care 61%
se scurge pe Borcea si 39% pe Dunare.
Raul Ialomita intra in judet in amonte de Grecii de Jos (comuna Fierbinti-Tirg). El
izvoraste din Muntii Bucegi si are 417 km lungime si 10.350 km2 suprafata bazinului
hidrografic. Pe teritoriul judetului curge pe ultimii 212 km, cu o panta medie a profilului
longitudinal de 0,025%. La intrarea in judet debitul este de 14,5 mc/s apoi primeste raul 5
-
Prahova, langa satul Patru Frati (comuna Adancata) ce are debit de 27,3 mc/s , iar la Urziceni
pe Sarata (0,2 mc/s).
Caile navigabile: Teritoriul judetului Ialomita este strabatut de o retea hidrografica
bogata, reprezentata in principal de fluviul Dunarea cu bratul Borcea si Dunarea Veche si de
raurile Ialomita si Prahova. Reteaua lacurilor cuprinde lacurile de lunca Piersica si Bentu,
lacurile de albie (Amara) si limanurile fluviatile: Ezer, Strachina, Fundata, Saratuica, Maia,
Ratca, Malu Rosu.
1.6. Clima
Judetul Ialomita este sub influenta climei temperat-continentale cu nuante excesive in
partea de nord si vest, caracterizandu-se prin veri foarte calde si ierni foarte reci, printr-o
amplitudine termica anuala, diurna relativ mare si prin precipitatii in cantitati reduse; in
ultimii 3 ani fenomenul specific zonei fiind seceta prelungita cu efecte negative asupra
ciclului vegetativ al plantelor. Durata medie anuala de stralucire a Soarelui este cuprinsa intre
2.100 si 2300 ore, numarul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu
cer acoperit 130 de zile. O alta caracteristica a climei judetului lalomita o constituie regimul
vanturilor. Directiile lor predominante fiind din nord-est si nord.Valorile temperaturii medii
anuale sunt cuprinse intre 10,5-11C .
Dintre fenomenele climatice specifice perioadei calde a anului se remarca evapotranspiratia
700 mm/an (rezultand un deficit de umiditate de 200-300 mm/an) si roua (75-100 zile anual).
Temperatura medie anuala a aerului creste de la Nord-Vest (10,40 C la Armasesti),
catre Sud-Est (11,10 C la Fetesti). Minima absoluta a ajuns pana la 32,50C la Armasesti (25
ian.1942), iar maxima absoluta pana la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determina o
amplitudine termica maxima de 76,50C.
Precipitatiile atmosferice, variaza intre 400 si 520 mm/an, cele mai mici fiind
repartizate in Lunca Dunarii, iar cele mai mari fiind in restul judetului. Vanturile au ca directii
dominante nord-est, nord, sud-vest si sud, dominante fiind crivatul, austrul, baltaretul si
suhoveiul.
Umezeala relativa a cerului variaza intre 74 si 76%. Dintre fenomenele climatice
caracteristice se remarca inghetul, bruma si viscolul, in perioada rece, seceta, roua si grindina,
in perioadele calde ale anului.
1.7. Resurse naturale6
-
Solurile judetului Ialomita sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) si
brun roscat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) si solurile saraturate solonceacuri si
soloneturi (800 ha.). si altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una
dintre bogatiile judetului Ialomita.
Resursele subsolului judetului Ialomita sunt reprezentate de :
petrol si gaze naturale in perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
loessul cu o textura foarte fina Urziceni, Tandarei, Slobozia, Manasia ;
nisipul, in zona Hagieni si albia raurilor ;
namolul terapeutic sapropelic la Amara si Fundata.
izvoare sulfuroase(peste 100 m) la Ciulnita , Perieti, Amara, Valea Ciorii.
izvoare termale de adancime(peste 3.000 m) Giurgeni, Amara.
Vegetatia judetului Ialomita are caracter de stepa pe 65% din suprafata sa, intalnindu-
se urmatoarele tipuri :
de stepa primara la Cocora, Salcioara, Movila, formata din graminee lipsite de valoare
furajera;
de silvostepa, in sud-vestul judetului, cu paduri mari la Groasa, Odaia Calugarului,
Sinesti, Deleanca, Morareanca, unde se inregistreaza arborele de stejar pufos si brumariu, cer,
garnita, salcam ;
de stepa, cu arbori si arboret de padure, regasiti in padurile de la Redea (com. Ion Roata),
Cornatele (com. Cosambesti), Beslesti Popesti (com. Suditi), Ciunga (com. Movila) si care
cuprind frasinul, parul si marul paduret, ulmul, jugastrul, paducelul, porumbarul, lemnul
cainesc, macesul, cornul, sangerul.
de lunca : stuf, papura, rogoz, salcie, plop, stejar in Lunca Ialomitei (Barcanesti, Speteni,
Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrasesti) si in Lunca Dunarii (Bordusani, Saltava, Balaban) ;
lacustra orzoaica de balta, bradisul, lintita, coada calului, limba broastei, sageata apei,
cucuta de apa, piciorul cocorului ;
alte tipuri : urzica, troscot, palamida, mohor, musetel, coada soricelului, papadie, ceapa
ciorii, ghiocel, brebenel, etc.
Fauna existenta in judetul Ialomita se poate clasifica astfel :
animale de stepa si de padure : popandaul, harciog, orbete, soarecele de camp, dihor de
stepa, iepure de camp, prepelita, potarniche, soarecele de camp, nevastuica, capriorul,
7
-
mistretul, vulpea, soarecele de padure, viezurele, iar dintre reptile mentionam: sarpele rau,
soparla de stepa, soparla de camp.
S-au mai semnalat : bizamul, cainele enot, vrabia spaniola. Pana in 1940 (in vestul
judetului) si 1967 (in estul sau) a existat dropia, azi disparuta. Si spurcaciul a disparut dupa
1945.
pasari, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbraveanca, ciocarlia, cioara,
vrabia, graurul, turturica, gugustiucul, fazanul colorizat, prepelita, potarnichea, vrabia, sitarul,
lisita, rata salbatica, soimul dunarean, etc.
ihtiofauna este alcatuita din : bibanul, platica, crap, caracuda, babusca, stiuca, somn,
nisetru, morun, etc.
O parte importanta din fauna judetului Ialomita este de valoare si interes cinegetic,
constituind o resursa pentru dezvoltare locala durabila.
1.8. Populatia si structura acesteia
La recensamintele organizate in ultimele decenii, populatia judetului a inregistrat
urmatoarele cifre:
Tab.1. Populaia si densitatea populaiei la recensminte
Judeul IalomitaNumrul
locuitorilorLocuitori / km2
29 decembrie 1930 205844 46.225 ianuarie 1948 244750 55.021 februarie 1956 274655 61.715 martie 1966 291373 65.45 ianuarie 1977 295965 66.57 ianuarie 1992 306145 68.618 martie 2002 296572 66.6
Sursa: INSSE Ialomita
Tab. 2. Organizarea administrativ a judeului Ialomia la 31 decembrie
Suprafaa total a judetului Ialomita : 4453 KM (mediul urban: 395 KM mediul rural: 4058 KM )
Ialomia Numrul oraelor din care: Numrul Numruli municipiilor municipii comunelor satelor
2000 4 3 49 1302001 4 3 49 1302002 4 3 49 130
8
-
2003 4 3 50 1302004 7 3 52 1272005 7 3 58 1272006 7 3 59 1272007 7 3 59 1272008 7 3 59 1272009 7 3 59 1272010 7 3 59 127
SURSA: Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc.
Structura populatiei de la ultimul recensamant se poate clasifica astfel:
Dupa mediul in care traiesc :
- in mediul urban traiesc 133137locuitori, reprezentand 45.80% ;
- in mediul rural traiesc 157.501 locuitori, reprezentand 54.20%.
Dupa sex :
- barbati 143.459 = 49,36%
- femei 147.179 = 50,64%
Dupa nationalitate :
- romani 282.690 locuitori - 95,34%
- rromi 12.178 locuitori - 4,1%
- aromani 658 locuitori - 0,22%
- lipoveni 613 locuitori - 0,2%
- alte 25 de nationalitati (maghiari, germani, turci, macedoromani, greci, italieni,
ucrainieni, macedoneni slavi, tatari , rusi, evrei, sarbi, armeni, sasi, bulgari, polonezi,
ceangai, secui, etc.) 347 locuitori 0,11%
Dupa religie, populatia judetului la ultimul recensamant se grupa astfel:
- ortodoxa - 291.981 locuitori - 98,48%
- penticostali - 1.507 locuitori - 0,5%
- adventisti de ziua a saptea - 1.280 locuitori - 0,43%
- crestini de rit vechi - 539 locuitori - 0,18%
-alte religii (romana-catolica, baptista, evanghelica, musulmana, reformata, greco-catolica,
etc.) - 1179 locuitori - 0,4 %
Densitatea populatiei era in martie 2002 de 67 locuitori/km2. Populatia este grupata in
municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetesti (33.197 locuitori )si Urziceni ( 17.089
locuitori ), orasul Tandarei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc in mediul rural ( 181.008
locuitori ).
9
-
Structura populatiei pe grupe de varste la ultimul recensamant arata ca 22,27% au intre
0-14 ani, 23,1% au intre 15-29 ani, 37,2% au intre 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.
Tab. 3. Populaia pe grupe de vrst la 1 iulie in perioada 2000-2010
Ialomia TotalPe grupe de vrst
0 - 14 ani 15 - 59 ani60 ani i
peste2000 304327 59694 183587 610462001 303947 58118 184606 612232002 294757 53842 179636 612792003 293969 51628 181164 611772004 293102 49573 182632 611672005 292666 47663 183892 611112006 291178 47550 182682 609462007 290563 47500 182153 615252008 288725 47312 180901 605122009 287780 47008 179750 610222010 286980 47017 162886 77077
Sursa: INSSE Ialomita
Rata somajului in judetul Ialomita in anul 2007 a fost de 6.9 %, urmand ca in anul
2008 sa se produca o usoara scadere la 4.8% iar in anul 2009 sa creasca la 11.6%.
6.9
4.8
11.6
0
2
4
6
8
10
12
2007 2008 2009
Fig.3. Rata somajului in judetul Ialomita
10
-
Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita a avut o scadere accentuata din anul
2007 pana in anul 2009 datorita lipsei locurilor de munca.
7.2
3
-0.4-1
0
1
2
3
4
5
6
7
8
2007 2008 2009
Fig. 4. Numarul mediu de salariati din judetul Ialomita
II. Structura economica in profil sectorial a judetului Ialomita
2.1. Agricultura
Situat in Campia Romana, cu cea mai mare suprafata cuprinsa in arealul Baraganului
de sud-est - restul fiind suprafata riverana raului Ialomita si Bratului Borcea al Dunarii
Inferioare - judetul Ialomita are o suprafata totala de 445.641 ha., 374.526 ha. fiind suprafata
agricola pretabila pentru cultura plantelor (349.338 ha. arabil) pasunilor si fanetelor (18.354
ha.) precum si viilor sau livezilor (6.834 ha.). Din suprafata arabila de 349.338 ha., 85%
cuprinde terenuri de tip cernoziom, cu mare potential de productie care permite obtinerea
unor productii superioare cantitativ si calitativ, in conditiile gestionarii cu raspundere si
profesionalism a tuturor elementelor din tehnologia fiecarei culturi.
11
-
Agricultura in judetul Ialomita este reprezentata de un sector preponderent privat care
detine, ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adica 95% din
suprafata agricola a judetului.
Judetul Ialomita produce anual, in medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone
plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.
Dispunand de o larga baza cerealiera si furajera judetul Ialomita are conditii si pentru
cresterea animalelor, efectivele insumand aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete
porcine, 125 mii capete ovine si caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane pasari si altele.
Tab. 4. Suprafaa cultivat n profil de exploatare, cu principalele culturi in perioada 2000 -2010
Sursa: INSSE Ialomita
2.2. Industria
Industria judetului Ialomita are ca principale ramuri: producerea ingrasamintelor
chimice, a zaharului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne si a conservelor de
legume, fructe si carne, laptelui si produselor lactate, piine si produse de panificatie, in
industria confectiilor, tricotajelor si materialelor de constructii, producerea de aparate
electronice, mobila si prelucrarea lemnului, producerea alcoolului si a bauturilor alcoolice,
lacuri si vopseluri, productie tipografica, etc.
In judet exista 165 de agenti economici care au fie capital integral, fie majoritar privat,
dintre acestia sunt 13 regii autonome si 152 de societati pe actiuni.
Astfel pe categorii ale industriei cei mai importanti agenti economici sunt:
12
hectare
IalomiaSuprafaa cultivat -
total
Cereale pentru boabe
Gru i secar
Orz i orzoaic
PorumbPlante
uleioaseFloarea soarelui
Sfecl de zahr
Cartofi Legume
2000 335194 222109 100668 12680 105958 78741 59599 - 822 54372001 344355 248434 129724 24946 89601 64112 45354 118 759 55952002 345584 231316 111948 30333 85343 79957 61959 258 790 49772003 332282 177707 52614 10277 110907 117570 96743 1270 867 61002004 355286 214112 75810 21146 123033 104524 72198 12 260 106302005 344059 202229 104667 20766 74474 107968 77660 - 630 92432006 317213 168789 83454 9003 72941 114540 78668 - 521 33962007 358935 197033 92409 15611 86317 139604 62818 - 280 71952008 342854 209963 106286 22255 77867 104644 70394 - 442 101812009 347439 215923 109082 32714 68881 103805 56400 - 392 93162010 334998 190559 102805 27896 55487 117758 61360 - 364 11497
-
Chimica: SC Amonil SA, care produce ingrasaminte chimice pe baza de azot
Prelucrarea cauciucului si maselor plastice: Pet Star Holding
Alimentara: Expur SA Slobozia, Ultex Tandarei care produc uleiuri comestibile si
grasimi; Cristal Urziceni, Beta Tandarei, produc zahar; in industria conservelor de
legume si fructe este Horticons Fetesti, Tritipan SRL, Morarit si Panificatie in ceea
ce priveste panificatia.
Lemnulu: Net-I-Com, VipProd, Fidias, Mobila, Staer, Predecor,Orizont.
Confectii: Sorina, Camping Urziceni, Carreras, Lamar.
Constructii: Constrif SA, Stractural, Omega Invest, Drumuri si Poduri, Concivic.
Tehnologia informatiei: Softex, Gamatel
Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009
Activiti (seciuni CAEN) Total
din care : pe clase de mrime dup numrul de salariai
0 - 9 Oct-49 50 - 249250 i peste
TOTAL 3834 3446 314 65 9Industrie extractiv 1 1 - - -Industrie prelucrtoare 365 249 86 24 6Energie electric i termic 1 1 - - -
Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri,
activ.de decontaminare - total
27 20 2 5 -
Construcii 409 353 45 11 -Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i
ntreinere autovehicule 1833 1694 121 17 1Hoteluri i restaurante 197 186 9 2 -
Transport ,depozitare i comunicaii 337 317 18 1 1
nvmnt 17 15 2 - -Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti
de servicii 62 58 4 - -Alte activitai de servicii colective, sociale
i personale 226 219 7 - -Sntate i asisten social 31 27 4 - -
Activiti serv.admin.si serv. suport 69 55 8 5 1
13
-
Activ. de spectacole, culturale i
recreative
27 27 - - -
Alte activ. ale econ. naionale 77 74 3 - -
Informaii i comunicaii 114 110 4 - -Intermedieri financiare i asigurri 41 40 1 - -
Sursa: INSSE Ialomita
Industrie extractiv
Industrie prelucrtoare
Energie electric i termic
Distribuie ap, salubritate, gest. deeuri,activ.de decontaminare - totalConstrucii
Comer cu ridicata, amnuntul, reparaii i ntreinere autovehiculeHoteluri i restaurante
Transport ,depozitare i comunicaii
nvmnt
Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti deserviciiAlte activitai de servicii colective, sociale ipersonaleSntate i asisten social
Activiti serv.admin.si serv. suport
Activ. de spectacole, culturale i recreative
Alte activ. ale econ. naionale
Informaii i comunicaii
Intermedieri financiare i asigurriFig. 5. Structura intreprinderilor active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009
2.3. Serviciile
Serviciile prestate in judetul Ialomita au crescut ca pondere, s-au diversificat ca
domenii si au atras forta de munca disponibila. Principalele servicii aferente consumatorilor se
refera la : hoteluri si restaurante, transporturi, intermedieri financiare, inchirieri de bunuri
mobile si imobile, asistenta medicala, servicii informatice, servicii personale sau pentru
intreprinderi, activitati recreative, etc.
Sfera serviciilor publice este asigurata in judetul Ialomita de societati comerciale si
companii /societati nationale care presteaza servicii de interes general. Intre aceste unitati de
prestari servicii se numara 187 de unitati care asigura servicii de posta si telecomunicatii. In
14
-
judet mai exista unitati de prestari servicii in ceea ce priveste: hoteluri si restaurante,
transporturi, administrarea imobilelor in schimbul unei sume, servicii recreative, culturale si
sportive, sanatate, coafura, infrumusetare, spalatorii si curatatorii, intretinerea si reparatia
autovehiculelor, reparatii articole gospodaresti, etc.
In zona pot fi oferite urmatoarele servicii:
organizare evenimente
amenajari interioare
menaj, intretinere
traduceri
financiare si contabilitate
foto si filmari video
meditatii
detectivi particulari
amenajari exterioare
notariat
avocatura
management
asistenta juridica
studii, sondaje de piata
recuperari datorii
concept si design
marketing prin internet
proiecte pentru turism
reclama in presa scrisa
reclama TV
servicii de brokeraj si intermediere
transport si depozitare
servicii IT si Internet
decorare
divertisment
sanatate
servicii funerare
agenti de comert exterior
servicii de urgenta si supraveghere
servicii de tiparire si ambalare
dezinsectie/dezinfectie/deratizare
Turismul in judetul Ialomita are urmatoarele componente: turism balnear, agroturism,
turism cultural si turism pentru vanatoare si pescuit.
Baza turistica a judetului Ialomita insumeaza o capacitate de cazare de peste 6.000
locuri, din care aproape 3.000 de locuri in hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia,
Compet si Miorita din Fetesti, Turist din Tandarei ), peste 600 locuri in vile si la motelurile
Sinesti, Malu si Perla din Amara, 2.430 locuri in unitatile de tratament balnear din Amara si
300 locuri in vilele Taberei scolare din Amara.
15
-
Valorificarea turistica a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice,
legate indeosebi de reteaua hidrografica, cu salba de lacuri si limane fluviatile, dar si la pozitia
de tranzit a judetului Ialomita spre litoralul romanesc al Marii Negre.
Cel mai important obiectiv turistic al judetului este statiunea balneoclimaterica
AMARA, situata la 7 km de Slobozia si 126 km de Bucuresti, vestita prin namolul sapropelic
si apele minerale sulfaterte, clorurale si bromurate folosite in tratamentul bolilor reumatismale
cronice, ale sistemului nervos periferic, in afectiuni posttraumatice ale aparatului locomotor si
in boli ginecologice.
Fiind pozitionata pe drumul european spre litoralul romanesc al Marii Negre, zona
ialomiteana isi valorifica potentialul turistic existent incepand cu peisajul geografic,
lacurile si limanele fluviatile, dar avand ca principal obiectiv turistic statiunea balneara
Amara.
STATIUNEA BALNEARA AMARA
Situata la 7 km. de Slobozia si 126 km. de Bucuresti, statiunea balneara Amara este
recunoscuta inca din 1900 datorita namolului extras din lacul cu acelasi nume, avand
valori terapeutice asemanatoare celui de la Techirghiol. Capacitatea de cazare de care
beneficiaza statiunea este de aproximativ 2000 de locuri in hoteluri, moteluri, casute si
vile, iar in sezonul estival cazarea se extinde, cuprinzand si locurile din campinguri.
Efectele terapeutice ale namolului si ale apelor minerale sulfatate, clorurate si bromurate
sunt indicate in tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic,
precum si in tratarea afectiunilor post-traumatice ale aparatului locomotor si afectiunilor
ginecologice.
SLOBOZIA
Municipiu resedinta de judet, Slobozia este situata in Campia Baraganului, aproximativ la
jumatatea distantei dintre Bucuresti si litoral.
Localitatea este mentionata pentru prima oara in 1594, iar carturarul Paul de Alep, care a
trecut prin Slobozia in 1658 o aminteste in scrierile sale. Numele localitatii este legat de
Matei Basarab care a inaltat manastirea Sfintii Voievozi in 1634. In 1993 se infiinteaza
Episcopia Sloboziei si Calarasilor cu sediul la Slobozia. Alte obiective de interes turistic
sunt Muzeul Agriculturii si Muzeul Judetean.
URZICENI
Cel de-al doilea municipiu al judetului, Urziceni se afla la circa 60 km. de Bucuresti, si
dateaza din vremea lui Mihai Viteazul. Prima scoala de aici a functionat in anul 1780,
16
-
fiind mentionata in cronicile domnesti ale vremii. In apropierea orasului se poate vizita
barajul si lacul de acumulare de la Dridu si manastirea-monument Pitesteanu.
FETESTI
La sfarsitul secolului al XV-lea Fetestiul se remarca drept localitate de sine statatoare, iar
in 1934 trece in randul oraselor. Important nod de cale ferata pe magistrala Bucuresti-
Constanta, orasul se face remarcat prin complexul de poduri dunarene cu cale ferata dubla,
construite de arhitectul Anghel Saligny intre anii 1890-1895.
TANDAREI
Desi dateaza din epoca neoliticului, localitatea este mentionata in vechile cronici ale
secolului al XV-lea, fiind declarata oras in 1968. Fiind asezat pe malul Lacului Strachina,
ofera posibilitati de practicare a pescuitului sportiv. Alte puncte de interes pentru vizitatorii
aflati in zona sunt vestita dava getica de la Piscul Crasanilor, biserica din lemn de la Poiana
si casa memoriala Ionel Perlea de la Ograda.
Tab. 6. Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2010
Ialomia NumrTotal 2807
Hoteluri 2192Hosteluri 15Moteluri 145
Vile turistice 50Campinguri 44
Casute turistice 105Tabere de elevi si prescolari 212
Pensiuni agroturistice 26 Sursa: INSSE Ialomita
17
-
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Campinguri
Casute turistice
Tabere de elevi siprescolariPensiuni agroturistice
Fig. 6. Graficul structurii de primire turistica cu functie de cazare turistica, la 31 iulie 2010
Invatamantul
Reteaua de invatamant din judetul Ialomita cuprinde 123 unitati prescolare, 115 scoli
primare si gimnaziale, 17 licee, o scoala postliceala sanitara, 4 universitati si 4 cluburi ale
elevilor din centrele urbane.
Invatamantul superior este prezent in judet prin filialele unor universitati de renume:
Academia de Studii Economice Bucuresti la Amara cu Facultatea de Comert, Turism si
Finante Banci, in sistem de invatamant deschis la distanta, Facultatea de Drept si Stiinte
Economice din cadrul Universitatii Gheorghe Cristea Bucuresti, Facultatea Spiru Haret,
Facultatea Biotera si Colegiul de Institutori din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta,
care functioneaza in municipiul Slobozia.
In domeniul sportului exista un club sportiv la Slobozia si peste 180 asociatii sportive
pe intreg judetul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal, tenis de masa si camp, scrima,
box, turism, fotbal, lupte libere si greco-romane.
Tab. 7. Populaia colar pe niveluri de educatie(inclusiv invatamintul particular)
IALOMIA TOTAL Precolar TOTALPrimar(cl.I-
IV)Gimnazial(cl.V-
VIII)
nv-mntul
special(cl.I-VIII)
LICEALProfesio-nal i de ucenici
Postliceal i de
maitriSUPERIOR
2000/2001 53639 7795 34214 15015 18774 425 7485 2757 946 4422001/2002 53246 7835 32936 14382 18221 333 7960 3019 786 7102002/2003 51166 6542 31216 14267 16704 245 8717 3160 673 858
18
-
2003/2004 51963 6859 30247 14930 15132 185 9542 3985 538 8122004/2005 51042 6823 28438 14424 13882 132 9948 4765 449 6192005/2006 50623 7587 27432 14034 13275 123 10108 4728 422 3462006/2007 48987 8099 26756 13607 13062 87 9739 3887 356 1502007/2008 48195 8497 26068 12792 13276 82 9871 3275 418 662008/2009 46859 8489 25114 12474 12640 88 9765 3011 480 -2009/2010 46334 8658 24580 12237 12343 90 10636 1730 415 3152010/2011 45350 8721 23999 11882 12117 118 11153 801 386 290
Sursa: INSSE Ialomita
Sanatatea
Activitatea de ocrotire a sanatatii populatiei din judetul Ialomita se desfasoara in 4
spitale cu 900 de paturi din care un spital judetean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la Fetesti
si Urziceni, si unul orasenesc, la Tandarei, precum si Serviciul judetean de Ambulanta,
Centrul de Transfuzii Ialomita.
In reteaua sanitara a judetului functioneaza un numar important de unitati private: 130
cabinete medicale individuale de familie, 40 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3
laboratoare de tehnica dentara, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice si 2 depozite
farmaceutice, 4 centre de optica medicala.
La nivelul judetului in reteaua publica si privata isi desfasoara activitatea 334 medici,
1180 cadre medii sanitare, iar numarul de salariati in sectorul sanitar numara peste 2.200.
Tab. 8. Paturile n spitale i personalul medico-sanitar la 31 decembrie
numr
Ialomia Paturi n spitale1) Medici2) Stomatologi FarmacitiPersonalsanitar mediu
2000 1252 284 43 36 13882001 1252 290 47 48 13502002 1157 279 53 45 13332003 883 288 50 47 13252004 898 283 52 48 13482005 898 274 57 50 14022006 888 252 59 52 13262007 881 246 58 58 13152008 891 274 57 68 13152009 891 283 60 75 1320
1) inclusiv paturile din unitatile de sanatate2) inclusiv stomatologiSursa: INSSE Ialomita
19
-
Asistenta Sociala
Ministerul Sanatatii pe raza judetului Ialomita are 5 spitale cu o capacitate de l300 de
paturi, din care un spital judetean la Slobozia, 2 spitale municipale la Fetesti si Urziceni; unul
orasenesc la Tandarei si unul comunal la Fierbinti, l4 dispensare urbane, 49 rurale , 7
policlinici, 3l farmacii (din care 25 in sistem privat), 12 puncte farmaceutice.
In materie de asistenta sociala, la nivelul judetului Ialomita sunt organizate:
Directia Judeteana de Asistenta Sociala Ialomita ;
Centrul de asistenta medico-sociala Fierbinti-Tirg, judetul Ialomita ;
Caminul pentru persoane varstnice ing. Vadim Rusu Balaciu, judetul Ialomita.
Pentru protectia drepturilor copilului este organizata si functioneaza cu bune
rezultate Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Ialomita, cu :
8 centre de plasament (5 in Slobozia si cate unul in Urziceni, Movila si Fierbinti-
Tirg) ;
2 centre de zi in Slobozia in care sunt gazduiti pe timp de zi copii care provin din
familii cu grad crescut de abandon ;
1 centru de primire a copilului care functioneaza in regim de urgenta pentru situatii
deosebite ;
1 centru maternal care ofera gazduire mamei si copilului pe o perioada determinata ;
118 asistenti maternali profesionisti.
Tab. 9. Cantine de ajutor social
Sursa: INSSE Ialomita
Mass media
In judetul Ialomita mass media este reprezentata de un studio de televiziune
apartinand postului de televiziune ANTENA 1, de posturile de radio private Radio Campus,
care emite la Slobozia si la Urziceni pe lungimea de 87,7MHz , de Radio Sud - Est care emite
20
mii leiIalomia 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
Cantine de ajutor social
- numar1 - - - 1 1 1 1 1
Capacitate - locuri 200 - - - 120 120 120 200 200Beneficiari - persoane 54 - - - 68 85 86 66 131
-
la Slobozia, pe lungimea de 88..9MHz, de Radio Orion, care emite la Fetesti pe lungimea de
99.1MHz., de 9 publicatii: Tribuna Ialomitei, Impact, Independent, Semnal, Concret, Ialomita,
Gazeta de Sud - Est, Stirea si Jurnajul de Ialomita.
III. Spatiul rural
Mediul rural al judetului este alcatuit din punct de vedere administrativ din 49 comune
care au in componenta lor 130 sate. Diferit de mediul urban prin profilul activitatilor
economice, al structurii ocupationale si al resurselor disponibile, mediul rural prin potentialul
de dezvoltare de care dispune joaca un rol deosebit in viata economica si sociala a judetului.
3.1. Populatia
Resursa potentiala deosebit de importanta pentru dezvoltarea spatiului rural, populatia
din mediul rural al judetului este de 157.501 locuitori, ceea ce reprezinta 54.20% din totalul
populatiei judetului Ialomita.
Populatia rurala a judetului este caracterizata de o scadere continua,aceasta inscriindu-
se in tendinta nationala, datorita migratiei din spatiul rural spre spatiul urban, care reprezinta
un important fenomen demografic, social si economic.
Un alt factor demografic care a avut un impact major asupra dinamicii populatiei rurale
si a dimensiunii comunitatilor rurale din cadrul regiunii l-a constituit sporul natural negativ .
Scaderea populatiei mediului rural a fost totodata insotita de imbatranirea acesteia
determinata de o serie de factori demografici si socio-economici.
Componenta satelor dupa numarul de locuitori si a comunelor dupa numarul de sate si
de locuitori influenteaza in mod semnificativ gradul de asigurare a populatiei cu echipamente
si servicii publice. Comunele cu numar mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au
cele mai mari probleme sub aspectul echiparii edilitare si au avut, in ultimele decenii,
descresterile cele mai mari de populatie .
3.2. Ocupatia
Locuitorii spatiului rural in judetul Ialomita au ca indeletnicire principala agricultura,
acestia inca din cele mai vechi timpuri s-au ocupat de cultivatul cerealelor si nu numai. Cu
21
-
toate ca tehnicile de lucrat pamantul au evoluat inca exista tarani care muncesc pamantul cu
propriile maini, fara a apela la mecanizare. Exista si tarani care au renuntat la acest obicei
inscriindu-se in asociatii de proprietari, astfel pamantul fiind lucrat la comun cu ajutorul
tractoarelor, combinelor si altor masini de lucrat pamantul. In afara de cultivatul cerealelor, in
judetul Ialomita locuitorii din spatiul rural au si gradini cu legume, in camp sau in spatiul din
jurul casei. In spatiul rural se mai cultiva si livezi dar acestea nu apartin de obicei persoanelor
fizice ci anumitor firme. Acestea de obicei sunt lucrate de catre locuitorii de la sat cu un venit
mai redus.
In afara de lucrul la camp, locuitorii din spatiul rural isi fac de lucru in propriile
gospodarii. Gospodinele se ocupa cu facutul bucatelor, fac branza din laptele proaspat muls de
la vaci, oi sau capre.Locuitorii de la sat se ocupa si cu crescutul animalelor printre care:
bovine, porcine, cabaline, ovine si deasemenea pasari. Unele dintre aceste animale sunt
crescute toata perioada anului in propria curte, altele sunt duse la stana, acestea fiind oile. Oile
sunt tinute pe timp de iarna la casele oamenilor si imediat cum se incalzeste si iese coltul
ierbii acestea sunt duse la stana , aici fiind scoase la pasunat mult mai des.
3.3. Forta de munca
Forta de munca din mediul rural este specifica economiei rurale dominata de
agricultura, aceasta fiind sursa veniturilor pentru o mare parte a populatiei de la sate.
Populatia este ocupata in mare parte in agricultura in exploatatiile agricole familiale,
acestia lucrand pamantul in familie. Din aceasta cauza rezulta un numar mult mai mic de
someri la sat de cat in mediul unban chiar daca acesti mai mult lucreaza la negru si nu
figureaza cu nici un venit.
Efectul pozitiv furnizat de rata ridicata de ocupare si de niveul redus al ratei somajului
nu poate compensa cu alti factori specifici ocuparii, cu influenta negativa asupra nivelului de
trai, precum ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura, sezonalitatea acestei activitati,
etc.
Rata ridicata de ocupare intalnita in prezent in mediul rural este determinata de nivelul
scazut al inzestrarii tehnologice din agricultura, ceea ce determina populatia rurala sa
desfasoare activitati cu productivitate redusa, generatoare de venituri mici. In mediul rural,
agricultura domina ca activitate principala, ponderea detinuta de aceasta la nivelul regiunii
fiind de 48,1% din totalul populatiei ocupate.
22
-
In randul populatiei ocupate din spatiul rural se observa o imbatranire, deoarece tinerii
nu se mai multumesc cu veniturile foarte mici pe care le genereaza agricultura de subzistenta.
3.4. Infrastructura fizica si sociala
Infrastructura in spatiul rural din judetul Ialomita in mare parte lipseste, drumuri
amenajate fiind decat in localitatile prin care trec diferite artere principale de circulatie
nationala sau internationala. In afara de aceste situatii, drumurile in spatiul rural sunt pietruite,
sau chiar si mai rau nefiind deloc amenajate. Drumurile judetene si comunale modernizate au
o pondere de 8,35%, restul acestora fiind acoperite cu imbracaminti usoare.
Starea tehnica a drumurilor este intr-o stare deplorabila, deoarece prin aceste zone
circula vehicule cu tonaj mare, iar lucrari de reparatii se fac foarte rar.
Comunicatiile au inceput sa se dezvolte si in spatiul rural deoarece furnizorii de
telefonie mobila si-au instalat antene si in aceste zone, un punct slab al comunicatiilor il
reprezinta Posta(Romtelecom) ,care decade pe zi ce trece, serviciile acesteia fiind din ce in ce
mai proaste.
In ceea ce priveste reteaua si distribuirea apei potabile, dintr-un total de 2.511
comunitati rurale existente in regiune, 432 sunt alimentate cu apa potabila in sistem
centralizat.
In ceea ce priveste alimentarea cu apa potabila, populatia rurala nu este asigurata cu
conditii acceptabile de trai, ea fiind dependenta de obtinerea apei potabile din alte surse
(fantani, izvoare) care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunzatoare.
In urma analivei spatiului rural se pot trage urmatoarele concluzii:
tendinta de scadere si imbatranire a populatiei rurale
ponderea ridicata a fortei de munca cuprinsa in activitati agricole
rata de ocupare a fortei de munca superioara mediului urban
rata de ocupare ridicata a fortei de munca tinere
nivel redus de pregatire a fortei de munca
starea nesatisfacatoare a retelelor de drumuri
gradul scazut de dotare cu utilitati publice
infrastructura pentru educatie satisfacatoare
23
-
IV. Analiza SWOT a judetului Ialomita
Puncte forte
Agricultura este cel mai mare atu al regiunii
Existenta unor retele de drumuri nationale si europene si cai ferate modernizate
Acces rutier, feroviar si naval la Marea Neagra
Grad de acoperire ridicat cu retele de telecomunicatii
Existenta resurselor naturale
Pondere ridicata a terenului arabil in total agricol
Fertilitate ridicata a pamantului
Forta de munca calificata in agricultura
Sectorul privat detine majoritatea suprafetelor agricole
Existenta infrastructurii pentru irigatii
Mediu de viata nepoluant
Grad ridicat de electrificare a gospodariilor
Grad ridicat de cuprindere in invatamantul general si liceal
Puncte slabe
Conditii tehnice precare a drumurilor locale
Facilitati portuare pe Dunare nefolosite
Utilitati publice urbane degradate
Dezvoltare slaba a infrastructurii sociale in mediul rural
Contaminarea panzei freatice cu produse chimice si compusi organici
Nivel scazut al atragerii investitiilor straine
Lipsa marketingului si promovarii regionale
Infrastructura fizica de acces si sociala slab dezvoltata
Pondere redusa a activitatilor neagricole
Lipsa managementului performant
Nivel scazut al educatiei
24
-
Acces greu la pietele de desfacere
Putere financiara scazuta a populatiei
Scaderea populatiei active si ocupate
Lipsa oportunitatilor de angajare in special in mediul rural
Lipsa unor centre regionale de orientare, formare si reconversie profesionala
Industria slab dezvoltata
Sectorul serviciilor slab dezvoltat
Oportunitati
Construirea autostrazii(Constanta Bucuresti)
Modernizarea infrastructurii de transport
Cresterea transportului de marfuri si persoane pe Dunare
Dezvoltarea industriei turistice
Implementarea Programului ISPA
Diversificarea produselor agricole si animaliere
Dezvoltarea culturilor agricole si legumicole organice
Implementarea Programului SAPARD
Reteaua de apapotabila se poate dezvolta in scurt timp
Turismul in scop curativ
Amenintari
Deplasarea transportului feroviar spre cel rutier
Diminuarea volumului transportului de marfuri si calatori
Deteriorarea conditiilor de trai si de mediu
Atractivitate scazuta pentru investitii si dezvoltarea afacerilor
Dezvoltare redusa a economiei rurale
Neutilizarea pamantului la adevaratul sau potential
Migrarea tinerilor catre zonele urbane
Dezvoltare lenta a economiei rurale
Adancirea dezechilibrului pe piata muncii intre cerere si oferta
Migrarea fortei de munca inalt calificata25
-
Schimbarile climatice pot afecta economia
V. Concluzii si propuneri
In urma analizei realizate asupra judetului Ialomita am reusit sa deduc cateva
concluzii, si de ce nu propuneri.
Din punctul de vedere al structurii suprafetei se poate spune ca exista destul de putine
municipii, care sunt caracterizate de un numar scazut de locuitori, in ceea ce priveste orasele
acestea sunt de dimensiuni foarte mici, si au luat aceasta denumire de oras in ultimii ani.
Limita intre spatiul rural si cel urban nu este delimitata bine, deoarece locuintele din
spatiul urban sunt reprezentate mai mult de case decat de blocuri. In orasele nou declarate
chiar si ocupatia principala este agricultura de subzistenta, ceea ce nu le diferentiaza cu nimic
de sate.
Relieful acestei regiuni favorizeaza dezvoltarea agriculturii, datorita profilului de
campie. Contrar reliefului, datorita schimbarilor climatice, precipitatiile nu mai favorizeaza
agricultura, deoarece volumul lor este din ce in ce mai redus. Agricultura a inceput sa fie
afectata de seceta datorita faptului ca nu se folosesc irigatii. Acestea sunt folosite in special de
producatorii care isi valorifica productia pe piata, dat fiind faptul ca acestia au o situatie
financiara mai buna si isi permit cheltuieli mai mari.
Reteaua hidrografica este bine dezvoltata deoarece in aceasta zona se regaseste
Dunarea, dar si raul Ialomita si cateva rauri care vara seaca datorita secetei, doar primavara si
toamna curg apa prin albiile acestora.
Lacurile din aceasta zona sunt recunoscute pentru proprietatile curative pe care acestea le au,
deoarece au un continut bogat in sulf si alte substante benefice organismului.
Populatia este in numar mai mare in spatiul rural, deoarece aici isi poate castiga
existenta mai usor. In orase datorita industriei slab dezvoltate numarul populatiei este mai
scazut, cu toate ca se spune ca acesta este in crestere, tinand cont de fenomenul de migratie
din mediul rural in mediul urban, din punctul meu de vedere fenomenul cred ca a inceput sa
se modifice, astfel ca locuitorii oraselor au inceput sa migreze catre satele din zona oraselor.
Motivatia pentru acest fenomen este faptul ca in spatiul rural impozitele sunt mult mai mici,
26
-
castigarea existentei din agricultura si hrana pe care si-o procura singuri, insa si comoditatea
si dorinta de a scapa de aglomeratia oraselor sunt unele dintre motivele pentru care locuitorii
din spatiul urban se retrag catre spatiul rural.
In urma restructurarilor si disponibilizarilor, care au avut loc dupa revolutie o mare
parte a populatiei urbane a ramas fara un loc de munca, acest fapt favorizand mutarea in
spatiul rural.
Sustinerea din partea statului a fost benefica, impreuna cu fondurile programelor de
dezvoltare au ajutat la modernizarea anumitor zone, dezvoltarea infrastructurii.
In urma programelor de care a beneficiat judetul Ialomita, o mare parte a satelor au
fost inzestrate cu retea de apa potabila, prin forarea mai multor puturi de adancime in jurul
localitatilor.
Sustinerea in ceea ce priveste industria din Tandarei lasa de dorit deoarece nu se vede
nici o schimbare, fabrica cea mai mare care functioneaza in zona fiind Beta Tandarei, fabrica
de zahar.
Starea drumurilor nu s-a imbunatatit considerabil in urma programelor, dar pot spune
ca se vede o mica imbunatatire a acestora.
Infrastructura este inca slab dezvoltata, foarte multe sate beneficiaza nu beneficiaza de
drumuri amenajate. Cum spuneam si mai devreme, reteaua de apa s-a extins considerabil in
ultima perioada.
Faptul ca industria este slab dezvoltat reprezinta un beneficiu pentru mediul
inconjurator, deoarece poluarea este redusa, aflandu-se in limitele legal admise. Cele mai
afectate, in Ialomita, sunt solurile datorita administrarii de ingrasaminte chimice in cantitati
mari pentru agricultura. Un alt factor de mediu afectat este apa datorita cantitatii de deseuri
deversate in aceasta.
Economia judetului Ialomita se bazeaza pa agricultura, fiind ramura de baza in zona.
In aceasta zona lipseste educatia referitoare la fondurile pe ca Uniunea Europeana le
aloca pentru agricultura, astfel agricultura este in special de subzistenta. Agricultorii produc
pentru propria familie si doar o foarte mica parte produc pentru valorificarea productiei.
Spatiul rural ar trebui sa beneficieze de proiecte prin care locuitorii sa fie educati in ceea ce
priveste fondurile pentru agricultura, deoarece acestia nu stiu care sunt programele in care ar
putea sa se inscrie si le este frica sa incerce fara sa cunoasca mai multe detalii despre acestea.
Tinand cont de faptul ca majoritatea sefilor exploatatiilor agricole familiale sunt
persoane in varsta, acestia trebuie instruiti mai riguros.
27
-
Populatia in spatiul rural sufera o imbatranire, deoarece tinerii pleaca la orase, iar
persoanele mai in varsta din orase se retrag catre spatiul rural.
In spatiul rural calitatea factorilor de mediu este destul de buna, cel mai mare impact
avadu-l ingrasamintele asupra solului, dar sa speram ca se va recurge in viitor la o agricultura
ecologica.
Judetul Ialomita ar trebui sa se dezvolte din punct de vedere economic si in alte ramuri
decat agricultura deoarece datorita schimbarilor climatice e posibil ca aceasta sa nu se mai
poata practica.
28
-
Bibliografie:
Directia judeteana de Statistica- Ialomita : www.ialomita.insse.ro
Consiliul judetean Ialomita: www.cicnet.ro
Prefectura Ialomita : www.prefecturaialomita.ro
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud Muntenia: www.adrmuntenia.ro
Jandarmeria Ialomita : www.jandarmeriaialomita.ro
29
Tab. 5. Intreprinderile active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe activiti i clase de mrime in anul 2009