7/24/2019 Povestirea (1)

http://slidepdf.com/reader/full/povestirea-1 1/2

+++POVESTIREACEALALTĂ ANCUŢĂ

  Mihail Sadoveanu

Repere introdutiveÎn sens larg, termenul „povestire” este sinonim cu cel de „naraţiune”, fiind specific astfeloricărei opere epice. În sens restrâns, povestirea reprezintă o specie a genului epic, cuurmătoarele trăsături:

• Dimensiuni restrânse•  Naraţiune subiectivizată, centrată n !urul unui singur fapt epic•  Naratorul este martor sau participant la ntâmplările relatate• "ccentul este pus mai mult asupra situaţiei narative #i mai puţin asupra

 persona!ului• $elaţia narator%cititor este mai strânsă decât n cazul altor specii epice prin

oralitate, motivarea ntâmplărilor #i atmosferă&ovestirea n ramă presupune integrarea mai multor ntâmplări ntr%un singur fundal, careapare la nceputul #i sfâr#itul te'tului. ('emple: O mie şi una de nopţi )literatura arabă*,+iovanni occaccio - Decameronul , i/ail 0adoveanu - Hanu Ancuţei.

!anu Anu"ei # pre$entare %eneral&"părut n 1234, volumul Hanu Ancuţei desc/ide seria capodoperelor lui i/ail

0adoveanu. „Într%o toamnă aurie”, „ntr%o depărtată vreme” la /anul din inima oldoveise ntâlnesc nouă persona!e aparţinând mai multor categorii sociale: comisul 5oniţă,călugărul +/erman, căpitanul Neculai 5sac etc. &rintre ele se amestecă #i supranaratorul.0e creează un spaţiu privilegiat, potrivit ritualului povestirii. "ceste persona!e au plăcereaistorisirii, bând vin #i ospătându%se cu pui la frigare #i plăcinte. aestra de ceremonii este

/angiţa "ncuţa, cea care „mparte mâncăruri, râsete #i vorbe bune”. Întâmplărineobi#nuite, pline de /az sau nfrico#ătoare, sunt rostite conform unui complicat c

eremonial. 6ivilizaţia occidentală este refuzată n această lume ar/aică n caretoate merg de la sine ntr%o ordine desăvâr#ită. "ceste persona!e cu rol de naratorisecundari nu sunt prezentaţi cu toţii de la nceput, ci introdu#i pe rând. (le ies din rândulascultătorilor, iar după ce%#i termină povestirea se retrag iară#i n tăcerea lor. Decupat dinspaţiu, /anul asigură izolarea #i pacea, sile#te istoria să amuţească.

6riticul literar +eorge 6ălinescu afirma: „ Hanu Ancuţei este capodopera idilicului !ovial #i a subtilităţii barbare”.

Cealaltă Ancuţă

Te'a o constituie povestea de dragoste imposibilă ntre doi tineri care provin din douăclase sociale diferite: răze#ul 7odiriţă 6atană #i duduca 8arvara.Su(ietulCarateri$area lui Todiri"& Catan&&ersona!ul principal al acestei povestiri este 7odiriţă 6atană, un răze# „nebun #i nemernicdin ţinutul 8asluiului”, după cum l caracterizează arnăutul 6ostea 6ăruntu. 0lu!ba# alvornicului obeică, el ndrăzne#te să aspire la o iubire care nu ţine cont de diferenţelesociale, cea pentru duduca 8arvara. Naratorul 5enac/e coropcarul l caracterizează pe

1

7/24/2019 Povestirea (1)

http://slidepdf.com/reader/full/povestirea-1 2/2

eroul nostru ca pe un om „frumos #i ndrăzneţ, după cât se vedea #i m%am cam nfrico#atde privirea lui”. 7odiriţă este un persona! neobi#nuit prin forţa #i vite!ia sa: „6alul fuge ngoană #i el stă n picioare n #a. $idică sacul de orz n mâna dreaptă. ate ca un berbec cucapul #i pe cine%l păle#te l dă !os fără suflare”. "ceste abilităţi sunt datorate faptului că ela dobândit me#te#ugul armelor n 9ara Nemţească. Naratorul este interesat mai puţin de

 psi/ologia persona!ului. "flăm despre el că este dârz #i stăpânit de iubire: „&entru odragoste pot să%mi dau viaţa #i tinereţile mele”. 5nteresează mai mult aventurile prin caretrece, emoţia ascultătorilor fiind ntreţinută de situaţii precum recunoa#terea de către5enac/e a lui 7odiriţă n persoana omului care l%a luat n căruţă. "!utat de "ncuţa, el vareu#i să%#i răpească iubita, plecând amândoi n 9ara ngurească.i!loace de caracterizare: caracterizarea directă #i cea indirectă.

Art& narativ& )i *til

0tructural, volumul Hanu Ancuţei respectă te/nica povestirii n ramă, cele nouăistorisiri fiind spuse de către naratori diferiţi n aceea#i mpre!urare #i n acela#i cadru. (le

sunt unite de un liant care aparţine vocii supranaratorului. ;iecare povestire are ncomponenţă câte o parte introductivă #i una finală care o leagă de povestirea precedentă#i de cea care urmează.

În aceste introduceri sau ie#iri din povestirea propriu%zisă, naratorii secundarivorbesc despre sine, creează o atmosferă de suspans potrivită #i reacţionează la povestirile precedente. 0e creează astfel un ceremonial al istorisirii.

(lementul comun tuturor povestirilor, sentimentul dominant al te'tului estenostalgia după vremurile de odinioară, văzute ca fiind superioare prezentului, #i n carenaratorii secundari #i caută refugiul. 6ei care au trăit n acele timpuri par a nu%#i mai găsilocul n lumea contemporană #i, de aceea, prelungesc trecutul prin povestirile lor. ;iltrate prin con#tiinţa estetică a naratorilor, dornici de ntâmplări neobi#nuite, povestirile

e'ercită o adevărată fascinaţie asupra celor care le ascultă sau le citesc.

3