Transcript

Rodica Ojog-Braşoveanu

Poveste imorală

LUNI

Crede iţ -m , b ie i, trei crime întră ă ţ -o singur s pt mân înseamnă ă ă ă ă cam mult chiar pentru unul ca mine. Sunt mic şi al dracului! Am 1,61 dar bat la 1,65. Cu tocuri şi talonete. "Ca papi oii şi l utarii", zic unii, darţ ă nu-mi pas . Chestiaă -i c am s rit din ordinul handicapa ilor. Când mă ă ţ ă rad, trebuie s m urc pe un scaun. Tipul care a stat înaintea mea înă ă apartament juca în Na ionala de baschet şi a c rat oglinda din baieţ ăţă sub tavan. În rest, lucrurile n-ar sta prea r u. Mama crede c sunt dr gă ă ă -laş, eu sunt sigur c pe tata nuă ă -l chema Peter O'Toole. Ea nu-i sigur înă

leg tur cu nici un nume. Apropo de nume, mi se spune Bobi . Pentruă ă ţă un tip care a trecut de treizeci de ani, sun neserios, dar parc Barbu miă ă se potriveşte? Aşa a vrut îns mama, probabil ca s in minte s nu maiă ă ţ ă ă înghit b rbi. Alde Nae Cola, Mary Istanbul, Gigi Samsung, clien i fideliă ă ţ care-mi asigur un trafic nonă -stop în birou, îmi zic Cap Bob. V d cevaă filme b ie ii!ă ţ

A i în eles, deci, c sunt c pitan. Din cauza fizicului, am intrat greuţ ţ ă ă în Poli ie. "Prea atragi aten ia", mi sţ ţ -a explicat. Le-am explicat şi eu că nu toat lumea se poate angaja la circ. Pe un ton conving tor. Importantă ă în via e s ştii cum vorbeşti. Adic stilul. Îl adaptezi dup persoan ,ţă ă ă ă ă func ie, sex, ora la care se consum conversa ia.ţ ă ţ

Cele mai pu ine şanse de reuşit le ofer primele ore ale dimine ii.ţ ă ă ţ To i sunt capsa i. Nţ ţ -au dormit îndeajuns, iar agenda de lucru care trebu-ie epuizat pân la sfârşitul orelor de program le d ame eal . Pe graşiă ă ă ţ ă nu-i bine să-i abordezi dup gustarea de prânz. Iar au scrântită -o cu regi-mul, au remuşc ri şi sunt nervoşi.ă Abulicii, dimpotriv , sunt fiare înainteă de a fi b gat ceva la raft. Cu cucoanele te în elegi cel mai bine întreă ţ zece şi dou sprezece antemeridian. Au avut timp s se machieze, arată ă ă înc proaspete şi au apucat să ă-şi bea cafeaua. Mai dificile sunt doamnele la menopauz . Astea au, de obicei, un ficat sprin ar care nuă ţ ine seama de nici un fus orar. E nevoie musai deci, de uvertur . Recte,ţ ă

scapi un Kent sau o ciocolat mai pricopsit secretarei careă ă - i şopteşteţ momentul când şefa se afl în dispozi ie urban . Pu in psihologieă ţ ă ţ ă aplicat .ă

Nu sunt însurat. Din cauza categoriei. Musc . O zân penă ă tru care am jumulit cam la un hectar de margarete, "ba da — ba nu, ba nu — ba da", mi-a desluşit-o r spicat: "Nu m pot m rita cu un tip careă ă ă -mi încape în trusa de manichiur . Câte kile ai? Cincizeci? Exact cât o oaie.ă Scuză-m , nuă -i în fiecare zi Paştele."

Hobby-uri? Filmele în care frumoşi à la Lorenzo Lamas sau Gary

Busy sunt cafti i. M enerveaz supermenii ştia de le încaseaz zeceţ ă ă ă ă minute în şir, f r s li se deranjeze nici m car freza. Un singur pumnă ă ă ă bine aplicat şi din simbol-sexy ajungi ciclop pe cel pu in şase zile lucrţ ă-toare. Sunt un individ cu sim ul realit ii.ţ ăţ

Altul! Îmi place s m îmbrac elegant. ă ă À quatres épingles, cum se spune în lumea francofon ; în valah , la opt sute şi un pol. Asta, înainteă ă de infla ie. Costum, cravat , manşete bine scrobite. Miţ ă -ar fi pl cut ună monoclu, dar n-am suficient curaj. "Duşmanul meu intim" (vorba lui Montgomery sau a lui Rommel, nu-mi amintesc exact), c pitanul B doiu,ă ă sus ine c am aerul unui proxenet de categoria a treia. Cam r ut ciosţ ă ă ă B doiu, altfel b iat de n dejde, vesel şi optimist. Pl teşte cinci pensiiă ă ă ă alimentare şi priveşte via a cu ochi luminoşi. O privire de la juma' deţ vodc în sus.ă

Ar mai fi muzica. O ador, mi-ar fi pl cut s cânt în coruri. Pe undeă ă am încercat îns , mă -au oprit înainte de a fi ajuns la jum tatea cântecuă -lui, convinşi că-l ştiu pe tot.

În principiu, e o fiş complet . Aş putea ad uga c locuiesc singur,ă ă ă ă într-un apartament de dou camere, pe lâng Facultatea de Drept. Maă ă -ma st la Pia a Kog lniceanu. Toat via a a avut damblaua s locuiască ţ ă ă ţ ă ă în apropierea unor statui: Rosetti, Lahovary, Luigi Cazzavillan, Stalin. Acum, s-a s turat şi de Hora Unirii şi pândeşte ceva pe la Eroii Neamuluiă din Roman . Vrea probabil s intre în Istorie.ă ă

Vorbeam de locuin . Îmi place, am aranjatţă -o dup gustul meu şiă am impresia c m reprezint . Biblioteca e impozant , fotoliile confortaă ă ă ă -bile — atmosfer ă english — pe patul din dormitor po i s te plimbi cu biţ ă -cicleta. B doiu pretinde c aş fi sc pat mult mai ieftin dac îmi cumpă ă ă ă ă-ram mobila de la pitici. Ştiu c ine la mine, deşi e m gar. Şi e m gară ţ ă ă pentru că-i invidios. Vorba lui Diderot, nici prietenia nu poate stinge sen-timentul de invidie. "Nimic nu-i mai greu de iertat decât meritele altuia." Iar eu constitui pentru B doiu un motiv de oftic permanent. M nânc caă ă ă un spart şi nu sar din musc . El r mâne la supergreu, doar privind gaă ă -lantarele de la McDonald's. Nişte poli işti chinezi, veni i la noi cu daraveliţ ţ de-ale lor, l-au întrebat ce loc ocup în topul SUMO european. Vorbeauă serios, ştia cu ochi brida i nu se in de bancuri. Dac li se întâmpl toă ţ ţ ă ă -tuşi s râd , e sigur c ai s plângi tu.ă ă ă ă

Pân una, alta, a i f cut cunoştin cu c pitanul B doiu. Lucr mă ţ ă ţă ă ă ă îndeobşte împreun . Mai avem un coechipier, locoteă nentul Ene. Despre el, mai târziu. Timpul preseaz . Trei crime întră -o s pt mân pun peă ă ă gânduri şi ceva îmi spune c autorul — pentru c este categoric vorbaă ă despre acelaşi autor — nu se va opri aici.

E luni, deci. Diminea a. Infect ca toate dimine ile de luni. Cine afirţ ă ţ -m că ă-i place s munceasc se d mare sau constituie un caz pată ă ă ologic. Tot ce este obligatoriu exclude ipso facto, no iunea de pl cere, unţ ă truism pe care nu eu l-am descoperit. Dac stai comod pe un scaun laă

birou, vreme de opt ceasuri, e munc . Dar dac alergi de nebun înă ă chilo i scur i, pe cheiul Dâmbovi ei, pân î i dai sufletul, în garaga aţ ţ ţ ă ţ ţ bucureşteanului miştocar de profesie "ce faci dom'le, tot nu l-ai prins?!", nu e munc . Exul i în sudori, nu teă ţ -a obligat nimeni.

Ca de obicei, sunt primul la birou. Nu c aş fi cel mai hară nic — do-miciliez cel mai aproape. Un sfert de or pe jos, f r s fac jogging.ă ă ă ă

Dau dosarele la o parte şi m ocup de raportul rezumat al lui Ene.ă Pe o jum tate de pagin a concentrat elementele comune celor trei criă ă -me. Sunt prea specifice ca ipoteza unui singur subiect criminal s nu seă impun de la sine.ă

Întâi, toate victimele sunt femei; tinere, frumoase, "vesele". Dar nu borfet în tragere la Gara de Nord — Dida Maidan, iese şi de-acolo un ban. Sunt dame first class, şcolite, cu apartamente Zeiss şi maşini titirite în culori metalizate.

Al doilea, câte'ş'trele s-au lansat dup 1991 şi nu pe trotuar. Pat diă -chisit din start, bar în salon şi baie cu bideu.

Ridic degetul mijlociu. Mult gr itorul, concludentul ă modus operandi. Asasinatele s-au comis cu un revolver Magnum 365.

B doiu d buzna în birou, pentru c , altfel, nu poate intra. staă ă ă Ă -i stilul lui, oriunde s-ar duce. Un stil banditesc. El sus ine cţ ă-i deştept:

"Fiecare individ are un ceva de ascuns. Când îl iei pe neaşteptate, se tr deaz . Obligatoriu, încearc s tupileze un oareşce, mai totdeaunaă ă ă ă corp delict: arm , bani, prafuri, hârtii."ă

De-aia pl teşte el acum cinci pensii alimentare, iar în restaurantă chelnerii scap platourile şi ridic mâinile sus. E o namil , de unde şiă ă ă porecla — Babuinul. Când intr întră -o înc pere, dac nuă ă -i sala paşilor pierdu i, se face întuneric. Oricum sţ -ar suci, astup cel pu in o surs deă ţ ă lumin . Sta i, s viă ţ ă -l pictez! Are 1,92 şi 49 la înc l ri. Când coboar vreoă ţă ă scar , o face câş, ca schiorii, altfel ar veni deă -a berbeleacul. Moaca-i de gangster sau poli ist, în func ie de starea de spirit a privitorului. P i,ţ ţ ă dac eu atrag aten ia, sta e farul din Constan a! Trebuie s recunoscă ţ ă ţ ă îns c vede meserie şi cunoaşte lumea de gang pe degete. Aici nă ă -are rival, îl po i consulta cu aceeaşi încredere cu care ai deţ schide o carte de telefon din Vest.

Conform obiceiului, nu salut pentru c nu vede ra iunea unor "tiă ă ţ -curi conven ionale. Dac aşa ar fi logic, ar trebui s m şi recomand înţ ă ă ă fiecare zi." Odat , iă -am povestit c în Anglia tat l şi fiul îşi strâng mâinileă ă în fiecare diminea , celţă din urm adresânduă -i-se cu sir. Babuinul s-a distrat nespus: "Î i dai seama ce le trosc ie fl c ii din zori, dac trebuieţ ă ă ă ă s fac mereu cunoştin ?" Ideea de subtil polite e nu lă ă ţă ă ţ -a convins. Prin-tr-o acrobatic asocia ie de idei, a conchis senten ios: "Vezi, deă ţ ţ -aia au pierdut ei Imperiul. Din polite e."ţ

Nu spun nici eu nimic şi-l las să-şi fac mendrele concret, să ă-şi ia prima înghi itur de cafea. Şiţ ă -o aduce de acas , întră -un termos. Pretex-tul: "cafeaua trebuie f cut cu dichis, respectând norme speciale." Eu oă ă cunosc pe cea mai important : trei sute de grame de vodc la o sut deă ă ă

lichid, iar dac la trotilul sta el îi spune cafea, îl priveşte. De mult nuă ă mai contrazic pe nimeni f r s fiu absolut obligat. Am un vecin care deă ă ă ani de zile îşi expediaz scrisorile, depunânduă -le la coşul de gunoi de lâng bloc. Miă -am închipuit c b trânelul confund galbenul pubelei,ă ă ă spânzurat de un stâlp, cu galbenul cutiei de scrisori şi iă -am explicat eroarea. B rbatul miă -a tras un rânjet à la ultima scumpire de pre uri:ţ "Ce- i pas dumitale dac eu port coresponden cu gunoierii?"ţ ă ă ţă

În fine, primul zâmbet pe fa a Babuinului. Abia acum a intrat înţ priz . Fuşereşte dosarele şi, dup asemenea opera ie, dezordinea eă ă ţ cumplit , nu mai g seşti o singur hârtie. Chestiunea m agaseaz , dară ă ă ă ă nu m bag. Rânduial dup el face Ene.ă ă ă

— Cât e ceasul? întreab brusc.ăF r să ă ă-mi ridic ochii din hârtii, îi ar t cu pixul micul penă dul de pe

perete:— Scrie pe el.— Hm, opt şi dou zeci. Ar fi dou zile de când nă ă -a mierlit nici o far-

fuz .ă— Straşnic, dar m îndoiesc. Ar fi primul caz când victima e descoă -

perit mai târziu?ă— , face B doiu cl tinând din cap. Ar fi prea imprudent sŢţ ă ă -o inţ ă

lan . Realizeaz ce agita ie declanşeaz un set de crime în serie şi nuţ ă ţ ă -i fraier s asmut toat potera pe urmele lui.ă ă ă

Instinctiv, când vorbim despre subiectul asasin, ne gândim to i la unţ b rbat. De ce nă -ar fi o femeie? Un Magnum — arma crimei în cele trei cazuri — poate fi manevrat de oricine.

— Pun pariu c aşa e, îşi reia ideea. Intr în ă ă relâche pe cel pu inţ câteva s pt mâni.ă ă

— in pariul, şi întind mâna peste birou. O chenzin e bine?Ţ ăB doiu îşi încrunt fruntea groas şi m priveşte circumă ă ă ă spect:— Care-ar fi teoria ta?— C mai urmeaz o crim , dou şi asta rapidissimo! Dac nu să ă ă ă ă -au

şi comis.— Crezi că-i bolnav? Ce-ar fi în capul lui?— S ac ioneze rapid, pân nu apuc m s ne dezmeticim, s ne oră ţ ă ă ă ă -

ganiz m, s intre Bucureştiul în stare de asediu — glasul meu mergeă ă crescendo — cu poli ie, oştire, câini, jandarmerie, g rzi civile şi lume isţ ă -terizat ! R mâne valabil o chenzin ?ă ă ă ă

Îl privesc zâmbind şi citesc la fix ce se petrece în spatele frun ii înţ -câlcite. Meci între bine cunoscuta lui înc p ânare şi îndoiala semă ăţ ănată de argumentele mele. Câştig la puncte "catârul" şi ne stră ângem mâinile.

În clipa asta, intr Ene, cu r suflarea t iat :ă ă ă ă— Înc una! gâfâie. O boarf din Dionisie Lupu. Neă ă -a anun at sectoţ -

ristul.B doiu âşneşte de pe scaun cu sprinteneala unui cimă ţ panzeu şi-l

apuc de reverele trenciului. Dac şiă ă -a pus cumva în minte s i le smulă -

g , reuşeşte sigur.ă— Te omor! Nenorocitule, nu puteai s vii cu zece secunde maiă

devreme?

***

Consiliu fulger în care decidem urm toarele: Ene pleac în investiă ă -ga ii de peisaj şi atmosfer . Adic , trebuie s repereze urţ ă ă ă m toareaă damicel care prin ă modus vivendi prezint asem n ri cu celelalteă ă ă victime, pentru că-i limpede, autorul are béguin la o categorie specială de profesioniste. În mine se înşurubeaz tot mai adânc ideea c filmulă ă nu s-a terminat, iar asasinul, ac ionând specific asupra unor subiecteţ specifice, se izoleaz , intr singur în conul nostru de lumin .ă ă ă

— B rbatuă -i psihopat, repet Babuinul.ăM fac c nu în eleg. Poate s mai aştepte cu revanşa şi nici eu nuă ă ţ ă

exclud ideea. Spun în doi peri:— E o explica ie la fel de bun ca oricare alta, dar aş prefera sţ ă -o di-

bui pe cea conform cu realitatea.ă— Ce iste eşti tu, Hercule tat ! C parc eu prefer un tabiţ ă ă ă net cu

purt torul de cuvânt al Guvernului!ă"Hercule" constituie alt dr g l şenie din inepuizabilul arsenal al luiă ă ă ă

B doiu, al turi de Superman, sau Tarzan, când ne întâlnim la bazin. Acoă ă -lo nu uit niciodat s m salute, urlând cu mâna trâmbi la gur :ă ă ă ă ţă ă "Wau, Wau, Wau!..." Pentru c proştii râd, se crede spiritual. Dac nuă ă l-ar încuraja, poate s-ar îndrepta.

Nu i-a trecut înc paraponul şi se r steşte la Ene, r mas pe gânduri,ă ă ă în mijlocul biroului:

— Ce faci, neic ?! Te crezi statuie? Ce mai aştep i?ă ţTotuşi, îi vinde un pont:— Caut-o pe Vivi e e, aia ştie tot catalogul pe dinafar . DacŢ ţ ă ă-i vor-

beşti cu pardon, te serveşte... Şarpele Roşu, cam pe la prânz.Locotenentul îi adreseaz un zâmbet luminos şi o zbugheşte:ă— Mul am, jupâne!ţEne-i un superb cu ochi albaştri şi obraji roz-bombon, de fondante.

Genul de b iat c ruia i se deschid toate uşile şi i se surâde spontan. Geă ă -nul de odorul-mamei-cel-cuminte, doar c mama habar nă -are ce face o-dorul. Un tip cum mi-ar fi pl cut mie s fiu...ă ă

Îmi smulg canadiana din cuier şi o vir m urgent spre strada Dioniă sie Lupu.

***

Inten ia Babuinului e s bage un far în meleag, spre oriţ ă entare şi prim diagnostic. Vrea să-şi fac o impresie — ipotez de lucru — apoi vaă ă disp rea în direc ie necunoscut . Aşa procedeaz de obicei. Timp de câă ţ ă ă -teva zile, va scotoci cele mai neaşteptate şi insalubre cotloane ale Capi-

talei. Are acces nelimitat la lumea proast , trece lesne drept unul deă -al lor. Ca travesti, prefer ipostazele care presupun barb neras şi alcool.ă ă ă Peisajul — bombe de cartier, improviza ii post '89, din câteva scânduri şiţ un raft de b uturi. Aici evolueaz cu talent ca muncitor la deraă ă tizare, fost sportiv de performan dec zut din pricina şnapsului şi a paraşuteţă ă -lor, dispus s intre în combina ii obscure, sau face pe zebra portocalieă ţ de la spa ii verzi.ţ

Când împrejur rile impun restaurante cu geamuri mari şi planteă tropicale, se în oleşte ca un gangster de prin anii '30. Izbuteşte un anţ -samblu atât de absurd, încât m întreb de fiecare dat cum de seă ă g seşte cineva să ă-l ia în serios. Aici flutur un portofel gras, ca ală pie arilor şi se d drept angrosist. Are preţ ă tutindeni prieteni şi cunoaşte la perfec ie arhiţ tectura — structur şi infrastructur — a bordelurilor dină ă Bucureşti. Ca unul de-al casei, aş zice.

La prima vedere, şi chiar şi la a doua, victima e coechipiera celorlal-te trei. S-o lu m metodic.ă

Se numea Doina State, vârsta — dou zeci şi şapte de ani. Înalt ,ă ă spectaculoas şi blond . Blond , acum. În şcoala priă ă ă mar , şaten închis.ă Se vede sub slip şi la subsuori. Sectorul de activitate — art şi cultur .ă ă Specialitatea — striptease. Numele de artist — Wanda. Numele instituă -iei — ţ Crocodil Club, un stabiliment simandicos şi restrictiv, de la Şosea.

Am nuntul miă -l şopteşte un puşti din echipa operativ . Completează ă f cânduă -mi cu ochiul:

— Sunt mai mul i bodyguarzi şi dobermani în curte, decât muşteriiţ în untru.ă

— Tu ce cau i peţ -acolo?— Cunosc o f tuc din cartier...ă ăÎnainte de Crocodil, Wanda a lucrat câ iva ani la Dţ üsseldorf, după

cum rezult din nişte hârtii pe care le g sesc în dormitor. Unul dină ă dormitoare!... Sunt în total nou , şi patru b i. Wanda a cump rat un etajă ă ă întreg din bloc, a desfiin at pere ii desp r itori, a renovat, a adaptat şiţ ţ ă ţ f uit.ăţ

Ne afl m întră -un bordel de lux, nu trebuie s fi dobândit drept deă vot ca s în elegi mişcarea. A tras pesemne tare la nem i şiă ţ ţ -acum inten-iona s pun pe picioare propriaţ ă ă -i afacere. Nefericita n-a mai apucat în-

s să ă-i dea start. Cel pu in, nu oficial şi în stil mare. Nu toate dormiţ toa-rele sunt puse la punct, nici urm de "salariate", un singur telefon (inadă -misibil la o cas mare), vecinii nă -au nimic de reclamat.

M întreb cine se va bucura la inaugurare şi m cuprinde un vagă ă sentiment de triste e. Inventariez superficial interiorul şi pot s realizez,ţ ă f r deviz, câte parale au intrat între zidurile astea! O c ru de valut ,ă ă ă ţă ă tone de compromisuri, de riscuri, de grea ; jegul şi bezna slinoas aţă ă culiselor, de dup stingerea reflecă toarelor... Nu-s vreun Makarenko, pre-dicile, indiferent din partea cui ar veni, m fac s traversez strada, dară ă dac v închipui i c ceea ce f cea Wanda e o chestie simpl , încerca iă ă ţ ă ă ă ţ şi voi, surioarelor, m car pentru uz casnic. În jobă -ul sta nu in trucurile,ă ţ

î i trebuie un fizic de zece plus, curaj şi aptitudini. Wanda le avea dinţ plin, o constat dup cifra de afaceri. Şi ca să -o realizezi în nem ime, aiaţ de fu a lui Adenauer, nu a lui Honeker, la concuren a de acolo, po i fiţ ţ sigur c fata se n scuse cu un Jollyă ă -Jocker în chilo i.ţ

Banii şi spiritul de organizare al Wandei ip din fiecare ungher.ţ ă Toat mobila e adus din Vest, un modern de bun caliă ă ă tate, iar s lile deă baie sunt un vis! Şi aici a func ionat importul personal. Nţ -am v zut, înă nici o vitrin de la noi, faian japonez , cristal bizotat, c zi de col ocuă ţă ă ă ţ -pând doi pere i, oglinzi înalte ca la Versailles. M gândesc la faimoasaţ ă sal cu oglinzi în care să -a semnat Pacea din 1919. Asta ca s vede i că ţ ă sunt cult.

Nu mai insist asupra celorlalte tromboane de confort şi de luat ochii — toate cristal, por elan şi feronerie fin . Dacţ ă -aş fi femeie, mi-aş ag aăţ robinetele alea de gât şi la urechi.

Ca s ispr vesc cu patrimoniul Wandei, nu pot s sar pesteă ă ă Bugatti-ul absolut senza ional, care str luceşte ca un bec de 5000 deţ ă wa i întrţ -o p dure de opai e. Opai ele ar fi sculele vecinilor şi nu z rescă ţ ţ ă decât dou Cielo, s fim bine în eleşi. E o uli de ortomani.ă ă ţ ţă

În rest, h in rie mult , iă ă ă ţ -ar lua pe pu in trei zile ca sţ ă-i faci inventa-rul, piese semnate de nume ame itoare din lumea modei. Modalitatea deţ crim , aceeaşi: un glon tras în cap. Wanda a fost surprins cu spateă ţ ă le. E într-o c maş de noapte tip furou, ca în filmele americane, dintră ă -o m tase foarte lucioas . Ştiu de la mama că ă ă-i zice crepsatin. Deasupra, un peignoir din acelaşi material.

Medicul legist presupune c moartea a avut loc în jur de ora trei,ă deci cu circa şase ore în urm . Dup toate semnele, abia apucase s seă ă ă întoarc de la Club şi s fac un duş. Patul nuă ă ă -i desf cut, iar ora ar coă -respunde cu terminarea programului... Un am nunt care nuă -mi place. Nu-mi place de loc. Crima a fost anun at printrţ ă -un telefon anonim dat la poli ia de sector.ţ

— Vreun secretar1 care vrea să-l dea în gât, opineaz Babuinul.ă— ! resping, nuŢţ -i genul care s se încurce cu plevuşc . Miă ă -e

team c tipuă ă -i un psihopat, cea mai primejdioas specie de criminali.ă Abili şi imprevizibili. Le vâjâie glandele în toate sensurile, nu ştii pe ce bulevard să-i aştep i. Sunt sigur c a teleţ ă fonat chiar el. Mai ii un pariu?ţ

Babuinul se hlizeşte, ştie că-mi aplic una subtil sub cenă ă tur :ă— Ascult , b i Hercule, dac tu ai pierdut pân şi jartierele maică ă ă ă ă-tii

la Caritas, crezi c to i suntem fraieri?ă ţÎnghit pastila, deşi-i p trat . Aşa e, am pierdut eap n. Mama să ă ţ ă -a

luat dup mine şi ca s fie suma mai rotofeie, să ă -a împrumutat, a vândut de prin cas . Şi azi mai pl tesc datoriile ei şi m in de pariuri.ă ă ă ţ

Puştiul care mi-a dat informa ii despre ţ Crocodil Club casc ă ochii:— Ce interes avea s avertizeze poli ia?ă ţB iatul ştie ceă -a înv at şi el la Academie. Interesul oric rui infracăţ ă -

1 Complice, în argou.

tor este ca isprava lui s fie descoperit cât mai târziu. Timpul şterge ură ă -mele vertiginos, le ia cu aspiratorul.

— Provocare gratuit , îi explic B doiu. Orgoliu care i să ă ă -a urcat la cap, uite ce mare sunt eu! Afar de asta, nă -are ce pierde. Oricum am fi aflat de crim , pân la miezul nop ii. Fata trebuia s se prezinte la proă ă ţ ă -gram, s-ar fi agitat ia de la Club. Cam aşa sun teoria şefului t u!ă ă ă

Îi zâmbesc cu to i din ii:ţ ţ— A ta, nu? Şi-i propun o variant de pariu la care ştiu c nu poateă ă

rezista: Mergem tot pe o chenzin , dar dac pierd eu, î i dau dublu. OK?ă ă ţM priveşte circumspect şi îşi suge col ul stâng al gurii, semn că ţ ă

reflecteaz aă dânc:— Hm, m mai gândesc...ăŞtiu la ce trebuie s se gândeasc . Disear are un pocher şi vrea să ă ă ă

vad cum îi iese casa. E un juc tor excelent, dar nici ilal i din grup nuă ă ă ţ joac şotron în fa a casei. Am asistat odat la o întâlnire. Captivant deă ţ ă urm rit, dar numai pe post de chibi . Se joac dur, în for , cu degetulă ţ ă ţă pe tr gaci. Astaă -i impresia, iar avantajul partenerilor asupra Babuinului — considerabil. To i franzelariţ 2 plini de bani, te arunc din joc cu două ă buc i, chiar dac ai prins full, mai ales c se joac f r limit de supraăţ ă ă ă ă ă ă li-citare.

În schimb, B doiu a înv at pocher înainte de tabla înmul irii. Maiă ăţ ţ corect, a înv at tabla înmul irii pentru c avea nevoie la pocher. ăţ ţ ă

Cel mai bine o ştie cu trei, şase şi nou . Studiile elementare leă -a ab-solvit în c pr ria lui taică ă ă-s u, unde a aflat c în via nu trebuie s aiă ă ţă ă idei preconcepute. De pild , c un pachet de c r i are musai doar patruă ă ă ţ aşi, popi, vale i etc. Fals! Cu cât mai mul i, cu atât mai bine, dar cu conţ ţ -di ia s fie la tine. Şi nu mai mul i de şase! Altfel, juc m Popa Prostu'.ţ ă ţ ă Magna cum laudae şi-a luat-o îns la Marin , unde a f cut armata patruă ă ă ani. A plecat de-acolo cu o fiş excep ional . Eu, unul, aş fi fost susă ţ ă -picios. Vorba b trânilor, vr jmaşului care se duce fă ă ă-i pod de argint. Dac vrei s scapi de cineva, ridică ă ă-i statuie pe Ceahl u. P dureniiă ă 3 se vor gr bi s iă ă ţ -l umfle. Nu-mi dau îns cuvântul de onoare, c nu suntă ă invidios.

Babuinul vrea s se tireze. Din punctul lui de vedere, a aflat tot ceă merita s fie aflat. Îşi îndreapt artileria spre Georgescu, medicul legistă ă — un tip pleşuv, sfrijit şi nervos. Are o expresie silnic , de parc iă ă -ai ineţ tot timpul sub nas o pisic moart . Seam n al naibii cu un cunoscută ă ă ă comentator de politic extern de la TV. Nici pă ă - la nu lă -am mai v zută zâmbind de la alegerile din '90.

B doiu îi arde o lab tandr pe spinare şi eu pariez (hot rât, a ajunsă ă ă ă un tic nervos) c Georgescu îşi aude amigdalele cl n nind:ă ă ţă

— B , chelule, eşti sigur c autorele nu iă ă ţ -e coleg de facultate?Omule ul se crispeaz , dar a venit decis s se st pâneasc . Ei doiţ ă ă ă ă

2 Afacerişti prosperi3 Fraieri

se cunosc de mult. Babuinul îşi trece de câteva ori palma peste b rbiaă aspr :ă

— M intereseaz fiindc prea e precis tirul! Acelaşi la toate fufele,ă ă ă vital şi la milimetru. Aici, devine chestie de anatomie...

Georgescu îl priveşte peste ochelari, col urile gurii caut Polul Sud:ţ ă— Întâi, c m cheam Georgescu, aşa cum dumneata te numeştiă ă ă

B doiu, şi nu te "apelez" cu Omul din Neanderthal! Al doilea, dac eă ă vorba de p r, şi dumneata tot cu prosopul te piepteni! Al treilea, dacă ă- iţ închipui c to i criminalii au absolvit Facultatea de Medicin şi eşti ună ţ ă bun cet ean, anunăţ ţă- i şefii! Al patrulea, al dracului s fiu dac eu maiţ ă ă accept s lucrez în acelaşi dosar cu dumneata! Al cincelea, fă ă- iţ analizele. Obligatoriu, o encefalogram . Nici nuă -mi dau seama de ce î iţ dau un sfat atât de bun...

M salut în exclusivitate şi îşi asigur o ieşire demn . Râd copios,ă ă ă ă gata s pariez c discursul era preg tit dinainte. Râde cu poft şiă ă ă ă B doiu. Se simte prea formidabil, din orice parte să -ar privi (şi pe dinafar , şi pe din untru), ca să ă ă-l po i atinge.ţ

— sta aĂ -nebunit la ficat! comenteaz , aprinzânduă -şi o igar motoţ ă -tolit . Iă -am zis ceva?! Ce, el nu ştie c are trei genunchi? Nă -are oglind ?ă Nu se vede când îşi încal p l ria?ţă ă ă

Se avânt întră -o dizerta ie despre chelboşi celebri, un soi de borşţ pesc resc — Kojak, Iulius Cezar, D'Anunzzio, Picasso şi Crin Halaicu...ă Dintr-o dat , îşi aminteşte că ă-i gr bit şi renun . O car spre cotloaneleă ţă ă lui. B ie ii din Operativ îl regret . Sunt to i foarte tineri, iar pe z p citulă ţ ă ă ţ ă ă sta de B doiu îl ador ; poană ă ă tele lui circul prin institu ie, e pe primulă ţ

loc în topul preferin elor.ţ

Lipit de dormitorul Wandei se afl o înc pere mic . Un minibirou,ă ă ă ă aş zice, cu trei piese: un secrétaire elegant, un scaun cu bra e foarte coţ -mod pentru lucru şi un fişet neîncuiat. Mai exact, cu cheile spânzurând în broasc . În untru g sesc un dosar cu actele casei şi tot felul de conă ă ă -tracte cu diverse firme întru amenajarea interiorului. Mai dau peste două extrase de conturi (Banca iriac şi o alta din Germania) şi cheia uneiŢ casete de valori.

Trag câteva concluzii ferme. Ce a reuşit s agoniseasc Wandaă ă poate fi taxat, chiar şi în Occident, drept prosperitate. Raportat la standardele noastre, o avere colosal . Dar oricât de bine ar fi fost cotată ă ca artist , nă -a opintit de una singur . Miroase de la trei mii de kilometri,ă f r s bat vântul, a niscai ă ă ă ă porte-feuilles-uri din piele fin care au pusă un um r vâră tos. P i, numai vizonul auriu de la sec ia de bl nuri dină ţ ă debaraua ei cost cam patruzeci de mii de dolari. Asta o ştiu tot de laă mama. Frecventeaz Biblioteca American şi ia au toate cataloageleă ă ă marilor magazine, din toate megalopolisurile. O chestie deşteapt !ă Gineşti obiectul, pre uţ -i alături, nu- i r mâne decât s faci comanda. Ceţ ă ă simplu e, fra ilor, şi noi nu neţ -am prins!

Exist un ă ceva care mi se înşurubeaz în minte, semnificaă tiv în defi-nirea personalit ii Wandei. La platforma ei financiaăţ r , nu mai era obliă -gat s lucreze la Club, chiar dac barosanii pl tesc fabulos. "O perecheă ă ă ă de rinichi talenta i, c acoloţ ă -i mişcarea 'oa !", dup cum explic Maryţă ă ă Istanbul, şi v asigur c ştie ce vorbeşte, "scoate pe sear chenzinaă ă ă mea, liber de orice taxe. Strict showă -ul, f r s fac pluta!"ă ă ă ă 4

În concluzie, în materie de bani, Wanda era o g man . Avid şi ină ă ă -sa iabil . Sau lucra de pl cere. P timaş. Din viciu, încerca fiori subtili,ţ ă ă ă despuindu-se cu fi e dinaintea unor ochi salivând de pofte. Oricum, oţ vizit la Clubul cu pricina se impune. O voi comite chiar disear , împreuă ă -n cu Ene. Incognito, f r legitima ii. Unaă ă ă ţ -i atmosfera cu insign ă sub re-ver, şi alta cu garoaf ă pe rever. Cum la Babuin se vede insigna chiar da-c o înghite, îl prefer pe Ene.ă

Lâng dosarul de afaceri al Wandei, îl g sesc pe cel peră ă sonal. Cam sub irel. E n scut la Bucureşti, în 1970. P rin ii — Mircea şi Gabriela. Înţ ă ă ă ţ mod normal, sunt oameni relativ tineri, cel mult în preajm de pensie. Aă absolvit Liceul de limbi str ine în 1989. Am nuntul spune multe, avemă ă clar de-a face cu o familie de mah ri. Nu trebuie s v explic cine puteaă ă ă s intre la ă Zoia Kosmodemianskaia! Feciori şi f tuci de ştabi sau nababiă ai epocii, rela ii şi bani! În primul rând, bani. Dacţ ă-i ai, rela iile vin de laţ sine... Nu-i c s torit . Paşaport plin de vize. Venea în ar de trei patruă ă ă ţ ă ori pe an, pentru circa zece zile. Asta pân mai deun zi, de şase luni nă ă -a mai c l torit. Probabil a lichidat businessul cu nem ii... Atât. Un dosară ă ţ curios de firav. Nici coresponden nu g sesc. Nu primeşte sau nu p sţă ă ă -treaz . Eventual vom chestiona poştaşul.ă

În bibliotec , nici o carte de beletristic . Doar dic ionare, ghiduriă ă ţ turistice, albume de reclam , superbe — ă The American South, La Bretagne vue du ciel etc. Mai interesant, din punctul meu de vedere, e cel de fotografii. Nimic din albumele de odinioar , din care, r sfoinduă ă -l, privitorul putea reconstitui istoria unei familii pe itinerarul a trei, patru genera ii; nu exist nici un subiect tras în poz pe care s nuţ ă ă ă -l cheme Wanda. Ea, mereu ea, şi întotdeauna singur . Pe plaj , pe uli , laă ă ţă volanul unor maşini decapotabile, fotoportrete de studio, instantanee în fa a unor obiţ ective turistice celebre, în inut de sear . În mare toalet ,ţ ă ă ă arat tr snet! E atât de fascinant distins , încât nuă ă ă - i po i închipui c oţ ţ ă asemenea f pă tur a inut vreodat în mân un sul de hârtie igienic .ă ţ ă ă ă Aşa cum nu-mi pot imagina WC-uri publice în universul botticellian. Dacă vre i s şti i, seam n leit cu Grace Kelly, principes de Monaco,ţ ă ţ ă ă ă prototipul de fiin minuţă nat , imposibil de închipuit în ipostazeleă prozaice ale muritorilor de rând. Dup cum al ii dau impresia c tr iescă ţ ă ă toat via a întră ţ -o înc pere faian at , unde uşile se in îndeobşte închise.ă ţ ă ţ

Exist şi fotografii nud. Opere de art ! Pe bune! Fotograful, scula,ă ă modelul — toate Zeiss! Şi ideea, de milioane! Adic pozi ia subiectului,ă ţ decorul, elementele de recuzit reproduc pânze celebre, din celebre gaă -

4 A face dragoste

lerii. Aşadar, iat-o pe Wanda în decorul voluptuos al Olympiei lui Manet, blonda Wanda substituindu-se brunei şi focoasei ducese de Alba, admi-rându-se în oglinda plasat la şmecherie de Velasquez pentru ă Maja des-nuda, primenindu-se în baia de acum o sut de ani a lui Degas şi încă ă vreo cinşpe chestii din astea, când nimf , când zei , când bamă ţă bilic ă à la Toulouse-Lautrec, dup filozofia de via şi mediul pe careă ţă -l frecventa cândva maestrul.

Nu m îndoiesc c exist şi casete pe care şiă ă ă -a tras show-urile. Merit vizionate pentru c am impresia c fata vedea meserie. O voiă ă ă face în primul moment de respiro. Pân atunci, am de dep şit ună ă moment fioroso: întâlnirea cu p rin ii Wandei. Chiar dac pe copil îlă ţ ă cheam "asasinul din debara" şiă -i un netrebnic, o astfel de veste nu-i de natur să ă- i stimuţ leze apetitul pentru gimnastica de diminea .ţă

Pe urm , de unde ştim c Wanda a fost o tic loas ? De ce?! C seă ă ă ă ă despuia cu muzic şi martori, aşa cum mama mare nu cuteza să -o facă nici în noaptea nun ii? Câştiga şi ea o pâine. Tr im în secolul diversit iiţ ă ăţ ocupa ionale. Mai aminti iţ ţ -v c toate aghiotantele lui Ceauşescu umă ă -blau încheiate pân la tiroid şi cu câte o chifl în vârful capului. Erauă ă ă Maica Tereza?

***

Dat în paşte, zmeul nostru! Din nou, mi-a luat-o înainte. Doamna State, mama, a aflat acum o jum tate de ceas despre decesul Wandei.ă Un telefon anonim. Dincolo de buim ceala momentului, d impresia uneiă ă femei care-a fost dus de mân toat via a.ă ă ă ţ

S le lu m pe rând.ă ăUn interior (e interesant de ştiut unde a copil rit şi evoluat Wanda)ă

civilizat, bine între inut. La o privire fugar , perioada de prosperitate aţ ă familiei se situeaz cam prin anii '60ă -'80. Piesele importante provin din vitrinele mai sp l ele din epoc : magaă ăţ ă zinul de mobil din Pia aă ţ Palatului şi cel de la Coada lui Mihai Viteazul. Pe pere i, tablouri de cotţ ă interbelic — Vermont, Biju, Kimon Loghi, dou Schweitzer —ă ă Cump na...ă

Tat l, Mircea State, fost judec tor la Tribunalul Capitalei, şiă ă -a întâl-nit superiorul acum doi ani. L-a cur at ciroza. Preăţ vizibil! A fost un indi-vid care şi-a petrecut trei sferturi din existen otr vind via a lui şi a seţă ă ţ -menilor. Dac ne gândim la epoc , pe cel lalt sfert i lă ă ă -au halit şedin ele.ţ Un ficat foarte ocupat.

Doamna State e înc anesteziat ; pe undeva, a înregistrat tragediaă ă doar la nivelul epidermei şi vorbeşte în neştire. O femeie înc dr gu laă ă ţă cincizeci şi ceva de ani, moale, îndobitocit . A tr it o via al turi de ună ă ţă ă tiran şi o sim i complet depersonalizat . Presupun c Wanda, pe care oţ ă ă intuiesc puternic şi voluntar , îi sem na b trânului.ă ă ă ă

Gabriela State îmi confirm ipoteza:ă— Ei doi nu s-au în eles niciodat . De când era Doina mic ... douţ ă ă ă

pietre tari. N-avea suflet r u r posatul, dar nă ă -a fost niciodat tân r. Nuă ă cred c m în elege i...ă ă ţ ţ

— V în eleg foarte bine. Prea sever, prea auster...ă ţ— Chiar aşa... O inea r u din scurt. Nici ciorapi de m tase nţ ă ă -a avut

pân dup bacalaureat... Ruj, o petrecere, nici vorb . P rul împletit înă ă ă ă coade. Nici un film. Îi controla lecturile, îi scotocea prin sertare... La şap-te seara, acas , iarna la şase. Fat mare la optsprezece ani, vedea şi eaă ă pe al ii cum se distreaz ... Iţ ă -a dat soru-mea o rochie. I-a t iată -o, că-i ne-ruşinat ... "Mam , eu nu mai rezist, eu fug deă ă -acas ..." Din cauza lui aă fugit... Ca din puşc a fugit...ă

Vorbeşte în cioburi care reprezint de fapt am nuntele cele maiă ă semnificative, startul şi conjunctura unui itinerar previzibil. O educa ieţ obtuz , preg tind parc pentru c lug rie, r suceşte cu o sut optzeci deă ă ă ă ă ă ă grade inten iile careţ -au pavat-o. Copiii fie ajung nişte mameluci, r t cindă ă în via ca întrţă -o p dure neguroas , f r lantern , fie îşi iau lumea înă ă ă ă ă cap. Devin frondişti şi satisfac ia r zbun rii, când îşi salt poalele înţ ă ă ă pia a mare, e uriaş . Distan a de la codi e pe spate şi ora optsprezeceţ ă ţ ţ stingerea, la striptease profesionist, e ca de la G eşti la Las Vegas. Ună hap care-a zgâl âit zdrav n infrastructura domnului State. Iţ ă -a pus în mân biletul f r retur, spre garsoniera aceea de trei pe doi din mijloculă ă ă unei alei cu statui. Unele cu aripioare.

Ca din trans , doamna State îmi puncteaz cum să ă -au desf şurată lucrurile:

— ...A disp rut deă -acas imediat dup bacalaureat. O s pă ă ă t mân ,ă ă s zic. Plecase la medita ii, se preg tea pentru Medicin , că ţ ă ă -aşa voia ta'su, o facultate serioas ... Nu să -a mai întors niciodat .ă

Ca s nu tac, presupun:ă— S-au f cut cercet ri, desigur...ă ă— Vezi bine! N-am s uit noaptea aia... prima noapte. State era caă

turbat, îi era fric de un accident. Eu ştiam că ă-i doar fugit ... A anun ată ţ imediat Mili ia. Era judec tor la Capital , avea rela ii... Au puricat toatţ ă ă ţ ă ara, dar nţ -au dat de ea. În vara lui 1992, parc , am primit prima veste,ă

din Italia. De ziua lui tată-s u, 25 iulie. O felicitare şi trei fotografii. Goaă lă puşc , pe o scen de restaurant. Se vedea lume la mese, orchestr ...ă ă ă

Îmi ascund zâmbetul. Nici c se putea n scoci o r zbunare mai bineă ă ă direc ional . Un bobârnac care lţ ă -a expediat pe bietul State direct la trei metri sub nivelul solului, al turi de str buni.ă ă

— N-a mai fost niciodat acelaşi om, confirm nevastă ă ă-sa. Zile în şir n-a scos un cuvânt. Ştiu c-a meritat-o, dar parc a fost prea de tot... Să -a pensionat imediat, se topea v zând cu ochii, ca lumânarea. Dup vreoă ă doi ani, s-a dus... Nici pe patul de spital n-a iertat-o. Ultimul lui pat... A murit cu blestemul pe buze. Şi uite c-a ajuns-o... Eu acum, ce s fac?ă Nici nu ştiu ce s fac...ă

O re in înc zece minute. Dup întoarcerea Wandei, rela iile au fostţ ă ă ţ reluate. Fata o vizita cam de dou ori pe lun şi o ajuta substan ial cuă ă ţ bani. Raporturi urbane, dar stricte. Nu confiden , nu intimitate. Probaţă bil

c Wanda o socotea mult prea g in pe maică ă ă ă-sa, ca s-o introduc înă via a şi în afacerile ei. Nuţ -i cunoaşte prietenii, nu ştie dac a existată vreun b rbat, vreo legă ătur serioas .ă ă

Se aga de bra ul meu:ţă ţ— Spune iţ -mi ce trebuie s fac... Nu m l sa i aşa... Nă ă ă ţ -am pe ni-

meni!Promit să-i trimit un subaltern care o va ajuta s îndepliă neasc toaă -

te formalit ile şi m ridic. Abia acum începe s plâng .ăţ ă ă ă

***

E un dosar neobişnuit. O spun cu toat r spunderea. Fiecare eleă ă -ment e original. Ca s nu spun unic. M feresc de termenii prea categoă ă -rici, iar "unic" e unul dintre aceştia. Nimic nu-i unic pe lume, decât la modul subiectiv. Femeie unic , amant unic, copil unic... Privire voalată ă de sentiment excesiv, vizibilitate redus .ă

În cazul în spe , tr im sub semnul specialului. Autorul, victima,ţă ă pân şi vecinii. Nă -am pomenit înc vecini atât de discre i, de indiferen i,ă ţ ţ de "lasă-m , dom'le, în pace, nu m intereseaz ce fac al ii..." Şi notaă ă ă ţ bene, având de papotat, colportat, comentat pe marginea unui subiect gras! Pentru cumetre cu dou permanente pe an şi subsuori nerase,ă care vizioneaz via a din spatele perdelelor, o Wanda constituie cel maiă ţ palpitant roman care se poate închipui. Deliciu! Purcel de lapte! Halva!!! Cozonac cu nuc !!!ă

Ei bine, stora din Dionisie Lupu pu in le pas . Au o scuz şi euă ţ ă ă ghinion. Nu-s o faun de toate zileă le...

O domnişoar b trân , profesoar de pian. Dac nu te cheamă ă ă ă ă ă Chopin sau Mozart, nu exişti. Tr ieşte pe alt lume, ca şi zulufii ponosi iă ă ţ de pe lâng urechi! Aştiaă -s r maşi din epoca victorian ... "Iliescu?! Cineă ă -i domnul?! A, vecinul de la demisol..." A v zut scris pe zidul blocului ă Jos Iliescu. S ştie oamenii unde să ă-l caute...

Renun la test şi sun la alt uş . Privatiza i, so şi so ie, ocupa i pâţ ă ă ţ ţ ţ ţ -n peste cap, lipsesc mai tot timpul de acas . Nă ă -ar fi observat nici dacă s-ar fi mutat Liz Taylor în bloc... Aceeaşi situa ie la alte dou apartamenţ ă -te, patroni în veşnic criz de timp.ă ă

Poate am mai mult noroc la parter. Sun de-mi amor eşte degetulţ pentru c simt mişcare dincolo de uş . Tipii deă ă -aici sunt cei mai reuşi i!ţ Dac le aduni vârsta la un loc şi mergi înd r t, ajungi la Tudor Vladimiă ă ă -rescu. Au s rit amândoi din nou zeci de ani şi se simt foarte bine. Peră ă -spectivele le sunt luminoase. Bine orienta i politic. Şi înc cu b taie lunţ ă ă -g , s rind peste decenii! Domnul ine cu mareşalul Averescu, un b rbată ă ţ ă puternic, care-a dovedit ce poate. Doamna e de p rere c în Fran a treă ă ţ -buie s r mân Clemenceau, abil şi gentilom. Întră ă ă -un glas, m asigur că ă ă peste zece ani vom tr i întră -o Europ prosper , pe deplin pacificat .ă ă ă Adic , ei şi cu mine. Presupun c seă ă cred nemuritori.

Nu ştiu cum s m tirez mai repede. În curtea interioar , dau pesteă ă ă

femeia de serviciu. Am noroc, astea sunt totdeauna cele mai informate. E uscat şi robace. Dup setea cu care trânteşte containerele de gunoi,ă ă î i dai seama c munceşte cu tragere de inim . Salt privirea spre mineţ ă ă ă şi deschide gura interogativ. I-au r mas doar caninii care par, în lipsaă vecinilor, nem surat de lungi şi ascu i i. Seam n cu un vampir.ă ţ ţ ă ă

Pun câteva întreb ri conven ionale. Femeia e mut ca un pian după ţ ă ă autopsie. Nu vrea s vorbeasc . Să ă -a speriat cândva bine. Ea îşi vede de-ale ei, nu cunoaşte pe nimeni din bloc, doar pe don' Pandele, aministratorul, care-i d banii la lun ... St la etajul trei, da' nuă ă ă -l g si i, eă ţ dus la Ol neşti, la tratament... Ce s se'ntoarc , că ă ă -abia se duse... Cu nevasta, vezi bine...

Hot rât, nuă -i ziua mea cea mai bun . Z bovesc câteva clipe în fa aă ă ţ blocului, de parc nă -aş şti încotro s-o iau. Procedez inspirat pentru c laă nici dou zeci de metri distan , parcheaz un BMW cafeniu. Coboară ţă ă ă gr bit o cioc nitoare care nu se vrea recunoscut . O deconspiră ă ă ă ă inten ia vizibil de incognito: ocheţ ă lari de soare negri, p l rie stil apaşă ă înghi induţ -i sprâncenele şi culoarea p rului înghesuit sub calot .ă ă

D buzna în bloc şi nu m mai obosesc s pariez c se duce la Wană ă ă ă -da. M iau dup ea şi constat c liftul opreşte, întră ă ă -adev r, la etajul paă -tru. Deci nu ştie înc ce să -a întâmplat... Dup nici dou minute, e dină ă nou în strad . Nuă -i greu de presupus c siă giliul de la uşa Wandei nu i-a stimulat dispozi ia.ţ

V dit tulburat , se îndreapt în pas gimnastic spre BMWă ă ă -ul cafeniu. Îi a in calea. Fata îmi şuier din mers:ţ ă

— Arde r u, Cap Bob! Foc! Te caut eu!ă

***

Nu r mân cu gura c scat , pentru c nă ă ă ă -o deschid nici la dentist. De fric . Perplex îns , sunt. Dau s urc în maşin şi renun . Unul dintre caă ă ă ă ţ -uciucuri e fleaşc . Mi lă -au f cut terci, în vreme ce eu umblam prin bloc,ă dup informa ii. BMWă ţ -ul cafeniu a disp rut.ă

Pe Nina Vestibul5 o ştiu de la debut. Debutul meu. Abia terminasem facultatea. Ea avea pu in peste doisprezece ani şiţ

trecuse la profesionişti. Opera în trotinete6, hoa de buzunare. Cu unţă senin şi o abilitate de- i t iau respira ia. Şi un lookţ ă ţ 7 prea deştept! Vorba olteanului, "oaia cât de hoa ar fi, nimeni nţă -o va b nui."ă

Când o vedeai pe Nina, din reflex î i venea sţ -o mângâi pe cap. Sau s-o m nânci. Un model de şcol ri cu ghiozdan în spinare, codi e cuă ă ţă ţ funde gogonate şi uniform bine c lcat . Pe fe işoara cât un pumn, ochiiă ă ă ţ zâmbeau tot timpul, câ iva pistrui aurii şi parşivi subliniau aerul de neviţ -nov ie. Nu ştiu de ce dracu', dar aşa se întâmpl . Când vezi pistrui pe oăţ ă

5 Vestibul sau antreu = buzunarele exterioare ale unei haine.6 Tramvai, troleibuz, autobuz.7 Aspect, felul de a ar ta (engl.), moac .ă ă

mutri nosţă tim , î i vin în minte plase de prins fluturi, şotron, s rit coară ţ ă -da, tot treburi din astea roz-şerbet sau bleu-bébé... Şi comportarea era adorabil . i se topea inima de pl cere când o vedeai cum cedeaz loculă Ţ ă ă persoanelor vârstnice, gravidelor sau "mamei cu copilul". În astfel de si-tua ii, avea cel mai mare dever, mocofanii se l sau lucra i cu priviriţ ă ţ umezite de duioşie.

Locurile din fa erau cele mai spornice şi Nina îşi asigura succesulţă luând vehiculul de la cap de linie. Când victimele constatau acas c fuă ă -seser operate, începeau să ă-l înjure pe Ceauşescu şi achitarea datoriilor externe. Încercau, dup aceea, investiga ii retro întru depistareaă ţ momentului şi a autorului. Suspec i se g seau, dar Nina nu figuraţ ă niciodat pe list : "Un copil atât de dr g laş şi bine crescut! Ferice deă ă ă ă p rin ii ei!"ă ţ

Adic ferice de Coana Aurica, bunica Ninei. Frumuşel album de faă -milie8 în s ltar la m m i a, nimic de zis! Dichisit, procopsit, nă ă ă ţ -a sc pată nimic! Hoa , escroac , gazd de ho i, t iţă ă ă ţ ă -nuitoare, prostituat , codoaşă ă — în func ie de vârsta şi ambian a socioţ ţ -politic . A s rit bine din şapteă ă -zeci de ani s-a tras pe dreapta cam de cinci. "S-a retras" într-un aparta-ment, undeva prin Dristor, v duv respectabil cu p l rie, televizoră ă ă ă ă color şi pechinez.

Ştiu de la B doiu, care le ine eviden a şi dup ce ies la pensie.ă ţ ţ ăNina e opera lu' Rica Cabanos9, numele de profesionist a lu'ă

gramama, între anii '40-'70. Fata n-a avut practic p rin i. De tat nuă ţ ă -şi aminteşte nimeni, iar maică-sa, fiica Auric i, a uşă chit-o cu un Mustafa. Bogat om! Doar cinci neveste la o c mil ! I să ă -a pierdut urma acolo, printre harapi. Nina avea trei ani şi Coana Aurica a în eles c trebuie sţ ă ă se ocupe serios de educa ia ei. Miţ -o subliniaz şi acum, mul umit caă ţ ă una care-a câştigat pariul cu via a:ţ

— ...asta i-am b gat eu în cap de mititic : s miroas de la trei poşă ă ă ă -te a odicolon şi s se esprime cu pardon! Nu oaf de Ferentari! Ba amaă ă -zoancă10 de cinci stele! De teşcherea cu monogram . Mă -a ascultat şi uite c nă -a greşit.

M priveşte încântat , de la în l imea celor trei guşi careă ă ă ţ -i împing capul pe ceaf . M uit la ea şi râd ca prostul. E clasic de tot! Dac nă ă ă ă -aş cunoaşte-o, aş zice c am în fa un travesti. Madam de bordel deă ţă ă odinioar , de la robdeşambrul înflorat care să -ar vrea un kimono, pân laă pedichiura sângerie care-i âşneşte din papucul auriu, decoltat la vârf.ţ Pân şi pechinezul e clişeu "academic" de madam . Titirit, împanglicat,ă ă şamponat cu Dog's Dream (în valah , ă Vis de Câine) şi isteric. Numele? Fireşte, Bombonel.

Nu se mai satur să ă-mi povesteasc ce bine să -a aranjat Nina. Nici Da Vinci nu s-ar fi sim it mai mândru, dacţ -ar fi ştiut c moaca de vi ică ţ ă

8 Cazier judiciar.9 Sexul masculin.10 Prostituat de mare clas .ă ă

bine hr nit şi cheal de sprâncene a Monei Lisa va str bate secolele!ă ă ă ă Ea, Coana Aurica, e autoarea succesului Ninei, fata având meritul de a-i fi f cut supus ascult ric .ă ă ă ă

— ...pup zaă 11 s-o ii în chilo i, nu în palm , la "ia acilea, neaţ ţ ă mule, că-i ramazan, nema contor!" Şi când o fi la negocieri, pas-parol la crei aţ -rii tolomacului sta de Ceauşescu, care nici faă cult i nu are... Canciăţ 12 la el în bil , canci în pantaloni!ă

— De unde ştiai, Coan Aurico, ceă -avea Ceauşescu în pantaloni?— M ndel cunoaşte! Deă -ajuns s m uit la cravat şiă ă ă - i spui ce seţ

petrece juma de metru mai jos, la fermoar!Îmi înfige un ochi p trunz tor în tiroid şi m simt fericit c aziă ă ă ă ă

n-am pus cravat .ă— Tot n-am în eles, Coan Aurico, ce învârte Nina de fapt la nem i?ţ ă ţB trâna se holbeaz , c zut din Lun . Cum, adic , nu ştiu? De pară ă ă ă ă ă -

c nă -aş şti ce serviciu are Dol nescu... Se ridic greoaie şiă ă -mi aduce un teanc de fotografii. Le r sfir f r prea mare aten ie. Casa, piscina, maşiă ă ă ţ -nile Ninei nu m intereseaz . Nici banii ei.ă ă

Între timp, aduce cafeaua. Pune al turi şiă -o sticl de coniac.ă— Hai s glis m câteă ă -o streptomicin ... M 'ntrebaşi de Nina?...ă ă— Da, practic, cu ce se ocup ?ă— Ea?! Adic , ce ziceai tu, Bobi maic , că ţă ă -a plecat în nem ime caţ

s trag la şaib ?! O ine b rba'su, vezi bine. Bisinisman! Eaă ă ă ţ ă -i cocoan ,ă filantropii, chestii d- ştia cu handicapa ii, tot soiul de fi e — că ţ ţ -a ar tată -o şi la televizor, când a venit cu un camion de medicamente. Doamna Nina von Soac ii măţ ă-sii, c mi seă -mbârlig limba, din Duzeldof...ă

— E c s torit ?ă ă ă— Da' ce credeai?! E cu acte şi inel!Începe s râd şi rujul gras i se aga de proteza de bun caă ă ţă ă litate,

dar prea alb . Din i ca ai ei, lapte, nă ţ -am v zut decât la negri, şi acoloă func ioneaz contrastul!ţ ă

— E prima cununat din familie. Nici una nă -am trecut pe la Primărie. Nici mama, nici bunica. Mai încolo, nu ştiu... Am fost neam de migratoare13... Z u dac te mint, Nina se brodi prima cartoafă ă ă14 din gint .ă

— Grea meserie!— Aşa-i, c pit naşule, mai ales când eşti os de pampi. Da' Nina ştieă ă

cum s-o-ntoarc . Acoloă -i micşunea cu rou , zici că ă-i desprins de pe zidă de biseric ... Când îi arde de dr cii, trage o vâjâial la Bucureşti, c niciă ă ă ă aşa nu se poate! B rba'su sta, Helmut, bate la şaij'd ani, iar lui Nina,ă ă ă acu' îi prieşte cataiful. Abia la var , face dou 'şapte. Ce, să ă ă-i cânte greie-rii în cap? S-ajung la colesterol?...ă

11 Sexul feminin.12 Nimic, zero.13 Femei uşoare.14 Femeie c s torit , nevast .ă ă ă ă

Dau peste o fotografie f cut împreun cu Wanda. Sunt sină ă ă gure la o mas , pe terasa unei cafenele din Paris. Nu c aş cunoaşte Parisul peă ă degete, dar pe fundal se profileaz cupola inconfundabil de laă ă Sacré-Coeur. P-asta o ştie orice ageamiu...

— Cine-i libelula de al turi?ă— Wanda! exclam , dup ceă ă -şi pune ochelarii. Şi asta s-a ajuns!— Adic ?ă— Adic , Lady Maryă 15, nu cloamb de chenzin am r ştean . Şpiă ă ă ă ă ţ

mare, armură16 grea! Ascult aici, Boabe, aă sta-i focul lui ardei17! Vai de la pe care şiă -o pune geana!... iŢ -o spun, fin'c te ştiu secret. Eă

şmecher Nina, dar coconaraă 18 (şi bate cu unghia în chipul Wandei) e cu dou caă pete peste! Ocn mare!! Farmazoan !!! Şi s mai ii minte unaă ă ă ţ de la Coana Aurica: Wanda ori se cocoa de ajunge unde nici gândul nuţă te duce, ori ispr veşte cu bereg ile t iate!ă ăţ ă

— De ce?Coana Aurica îşi duce unghia lung , sângerie, la nas. Are n rileă ă

suflecate, ca negrii. Cândva, semn de temperament focos. Acum, două g uri neguroase. Pe una din aripi, a în epenit un neg dolofan.ă ţ

— Are ceva în ea, de cheam coliva. Joac tare. Prea tare! Nu cruă ă ţă pe nimeni. Ca un ins care n-are nimic de pierdut... Eram eu tân r , miă ă -oar , numai ce ieşisem la maidan şi lă -am v zut pe unul jucând la cazino,ă la Constan a... Nu lţ -am uitat o via ! Era pe bune cu min ile acas , darţă ţ ă tot aşa, ca Wanda! Gata s se ia la trânt şi cu vântul, gata s ia o gură ă ă ă de iarbă19, în tot momentul. Nu-i p sa!ă

— Coan Aurico, astea sunt vr jeli. Ce ştii de fapt despre Wană ă da?Codoaşa d din umerii graşi.ă— A naibii s fiu, dac ştiu ceva cu dungi ori cu pic eleă ă ăţ 20... O vezi

pe una ca Wanda în spovad cu mine?ă

Sun telefonul. Coana Aurica se ridic inânduă ă ţ -se de şale. M uit înă jur. Deşi coco at , Nina nu şiţ ă -a uitat bunica. E clar c o subven ionează ţ ă gras. Ce face îns b trâna cu banii, e alt poveste.ă ă ă

Şi-a aranjat casa aşa cum visa odinioar Rica Cabanos, dac ar ieşiă ă la lovele. Mai precis, apartamentul de dou camere din Dristor imagineaă -z un salon de tractir. Cum se purta în Crucea de Piatr . Puzderie de ogă ă -linzi, bidinele de bronz pe toat lemn ria, undeă ă -ntorci ochii, numa' aur. P puşi, perne de catifea şi m tase, hectare de fotografii...ă ă

A terminat convorbirea, dar expresia "de serviciu" îi mai st ruie peă

15 Prostituat de cea mai înalt clas .ă ă ă16 Îmbr c minte foarte elegant şi scump .ă ă ă ă17 Aici, extraordinar de periculoas .ă18 Persoan cu situa ie material foarte bun .ă ţ ă ă19 Gata s moar .ă ă20 Indiferent ce.

chip. Adic a cocoanei drept care se d şi vrea s treac în cartier: v duă ă ă ă ă -v onorabil , înlesnit , cu nepo ica stabiă ă ă ţ lit în str in tate. Amatoare deă ă ă rummy şi o foi , limbaj sp lat de argou, romanul vie ii bine pus laţă ă ţ punct. R posatul, de exemplu, a fost ori ofi er de carier , ori a de inută ţ ă ţ un post important în vreun minister. Astea sunt, în general, c r ile deă ţ vizit preferate. Sun bine, sunt şi greu de controlat...ă ă

— Ce faci, Boabe maic , de ce nu bei?ă— Sunt în timpul programului.— Şi ce ziceai, c te reclam eu? Mai de diminea , trecu pă ţă -acilea laă

cu fa de confort trei... B doiu! A ras juma' de albiţă ă tură21 f r s se ridiă ă ă -ce de pe scaun. Cic pansament, s nu bea după ă -aia pe stomacul gol!

Sar în sus. Şrapnel.— A fost B doiu aici şi nu miă -ai spus? M faci s pierd timă ă pul de

poman ?!ăCoana Aurica râde pişicher. Îmi vine s-o strâng de gât.— Aveam chef de-o parol şi pân' la patru, când vin fetele la canasă -

t , trebuia să ă-mi omor timpul...— Dar ce-ai cu al meu? de furie, m stropşesc pi ig iat: Fii atent ,ă ţ ă ă

Coan Aurico, chestiaă -i groas !ăÎmi trimite o şuvi de fum direct în obraz şi declar liţă ă niştit :ă— Wanda a tras obloanele22, ştiu. Era de aşteptat.— Ce nu ştii şi n-o ştie nici B doiu, e c pe Nina dumitale o paşteă ă

aceeaşi primejdie.— Iaurt23! Nu in tromboanele, c pit naşule. Nina e Zeiss,ţ ă ă

cet eanc str inache, cu paşaport albastru, nu se vâr în nimicarni eăţ ă ă ă ţ 24.Îi zgâl âi um rul de halterofil pufos:ţ ă— Vorbesc serios, mi-a spus-o chiar ea, acum o or . E încol it !ă ţ ăB trâna îmi îndreapt o privire sub ire ca un laseă ă ţ r:— Nina nu-i în România. Ce vrei s sco i de la mine?ă ţ— Î i dau cuvântul de onoare c nu te mint şi c am venit la dumţ ă ă -

neata, exclusiv în interesul ei!Îi relatez întâlnirea cu Nina, starea de surescitare în care se afla.

Insist asupra faptului c se ştia urm rit şi c se sim ea amenin at .ă ă ă ă ţ ţ ăSe ridic de pe canapea, f r s se mai in de şale. Cunosc! Emoă ă ă ă ţ ă -

iile mari, st rile de spirit neobişnuite alung durerea. Când te aşezi peţ ă ă scaun, la dentist, nu te mai doare nimic. Pân nu deschizi gura, bineînă -eles... M apuc de revere şi m trage la feţ ă ă ă reastr . Mă -ar putea s lta cuă

o singur mân . D la o parte drapeă ă ă riile de pluş vişiniu. Lumina dimine iiţ p trunde violent, ca un bisturiu. Îmi caut pupilele. Din cauza încord riiă ă ă m uit saşiu:ă

21 Vodc , în genă eral orice alcool alb.22 A închis ochii, a murit.23 Fleacuri, rahat.24 Prostii.

— Dac min i, înseamn c eşti tata capulzaniloră ţ ă ă 25. Zi-i ce vrei de la mine!

— Dă-mi o adres , unde eventual se ascunde. Unde o pot g si, înaă ă -intea luilalt...ă

Se întoarce din dormitor cu un carne el deschis. Recunosc scrisulţ şcolit al Ninei. Strada e undeva pe lâng Schitu M gureanu, Generală ă Cristescu. Exist şi un num r de telefon. Formez de dou ori şi aşteptă ă ă lung. Nu r spunde nimeni.ă

— De fapt, ce-i cu adresa asta? A cui e casa?— A cump rată -o Nina pentru dragostele ei. E m ritat , cu situa ie,ă ă ţ

nu poa' s trag la 'otel, cu to i cioc narii.ă ă ţ ă— Mai ştie cineva de ea?D hot rât din cap. Când s ies, m trage înapoi de mânec :ă ă ă ă ă— Ascult , Boabe, dac mă ă -ai liftat26 şi pa Nina ceva, de prohodţă

să- i fie în fund de fântân , f r fanfar şi canci lumânare!ţ ă ă ă ă

***

E ora dou sprezece. M introduc în liftul Coanei Aurica şi iauă ă leg tura cu sediul. Comunic unde am l sat maşina. Cer alta şi informa iiă ă ţ despre Ene şi B doiu. Nă -a semnalizat nici unul. Nici Nina, care-a promis s m caute.ă ă

Pân la Cişmigiu, iau un taxi. Piesa de schimb, un Renault albasă tru, m aşteapt la câ iva metri de intrarea în Schit. Cu cheile de contact înă ă ţ priz . Plutonierul care miă -a adus-o şi taie frunze la câini în partea opus ,ă ginind s nă -o salte careva, îmi face semn c mă -a înregistrat. Dup careă se implementeaz pe aleile parfumate ale Cişmigiului.ă

Trag adânc aer în piept. Nic ieri nuă -i mai 'oa prim vara ca în Cişţă ă -migiu! Cunosc o mie de inşi care-or s m contrazic , dar eu pe staă ă ă ă -l ştiu! Sunt copil de oraş, am crescut pe asfalt. Nu c mama ar fi f cut troă ă -tuarul, dar n-am bunici şi nici verişori la ar . Pentru mama, a schimbaţ ă aerul înseamn s ia un tren şi s doarm în oricare alt pat decât cel deă ă ă ă -clarat la poli ie. Mai precis, în loc s joace pocher la Bucureşti, f r chelţ ă ă ă -tuieli de deplasare, fileaz foiă ţe la Mamaia sau Sinaia. Dar nu despre ea e vorba acum...

Am ajuns la cotezzo del amore al Ninei, o vilu ar toas , din c rţă ă ă ă ă-mid aparent . Ferestrele sunt r scroite îngust în stil maur, unde soareă ă ă -le p trunde cu şoldul. Da' ceă -i trebuie lumin ?! Intru în curticic , adulă ă -mec meleagul. Nici o suflare. Hogeacul Ninei e la parter. Întâi, sun. Al doilea, bat. Al treilea, bag şperaclul. Pe când eram stagiar, am luat medita ii de la faimosul Fane Yal , capelmaistruţ ă 27 odinioar în lumeaă sp rg toă ă rilor. Azi, a tras şi el la umbr , nu mai primeşte studen i. Şiă ţ -a

25 Falsificator de bani; fals, ipocrit.26 P c lit.ă ă27 Hot iste , maestru în breasl .ţ ă

m ritat feă tele numa' cu gogoşari28 cuprinşi, e om de afaceri, sponsorizeaz un pară tid. Intri la el doar cu audien . Originea dinastiilorţă se pierde totdeauna în negura trecutului...

În untru, linişte. Interior standard. Clandestinitate şi atleă tism. De aşternut. Pat cât un hipodrom, bar, frigider şi c mar asigurate. Dulă ă ăpior farmaceutic. Provizie de prezervative şi cam la vreo sut de prosoaă pe. Cam tot atâtea casete. Muzic şi filme. Hai s facem un pariu! Dac înă ă ă colec ie exist o singur mostr ţ ă ă ă à la serialul polonez Cele zece porunci sau alte pelicule din astea superintelectuale, cu câte zece nasoi pe metru p trat şi tot atâtea drame bârligate, eu...ă

Sun telefonul şi nu mai am timp s v spun ceă ă ă -aş face eu. R spună -de robo elul. Glasul de c n ri al Ninei invit suav la declinarea identiţ ă ă ţă ă -tă ii şi formularea mesajului. Personajul de la cel lalt cap t al firului aşţ ă ă -teapt s se termine poezioara şi declicul careă ă -i d startul. Pe urm , fluă ă -ier . Cu talent şi ureche muzical . Celebrul ă ă My way al lui Frank Sinatra. Cam cinci, şase secunde, dup care închide. E o parol de îndr gosti i.ă ă ă ţ Îmi place ideea, dar asta nu m face s avansez.ă ă

Un tur de orizont prin baie şi buc t rie. Sunt înc perile de obligatoă ă ă -rie folosin , tr dând fie pustiul, fie o trecere recent prin zon . Iar peţă ă ă ă -a-ici, s-a trecut. S pun cleios, prosoape umede, sp l torul din buc t rie udă ă ă ă ă de-a binelea. Trag apa la WC. Curat . Când nuă -i frecventat o bucat deă timp, primul jet e plin de rugin .ă

Dup calculele mele, Nina a trecut peă -aici, şi-a aranjat ce a avut de aranjat, dar lampa mică29 o face în alt parte. ă

Parchetul scâr âie şi m r sucesc fulger tor. Un tip se holbeaz laţ ă ă ă ă mine. Ca hart , arat bine, toate punctele cardinale ale playboyă ă -ului, deşi moaca-i în convalescen . Sunt maximum dou zile de când aţă ă primit un pumn zdrav n la sinuzit .ă ă

Constat că-i mai mult decât surprins. Speriat. Profit de avantaj, âşţ -nesc deasupra, cum spun francezii, şi-l abordez cotidian:

— Ce mai faci?Chiar cu tapirul demolat, r mâne un golan ar tos. Pariez totuşi, că ă ă

nu el e tipul care a fluierat My way la telefon. Prea cioban pentru aşa ceva...

Cioban. Mi-o confirm în urm toarea secund . Un salt de panter şiă ă ă ă tab r cu pumnii pe mine. Fentez cu gra ie şiă ă ţ -l catapultez în şifonier. Ala n-are ce face, se deschide şi începe s plou peste b rbat cu gen i, p lă ă ă ţ ă ă-rii, saci de voiaj. Clişeul e savuros, te duce cu gândul la filmele cu Stan şi Bran. Lipseşte doar tortul cu frişc . E din nou în picioare, încep s credă ă c are ceva cu mine. F r soma ie, încearc să ă ă ţ ă ă-mi aplice un upercut vânjos. Previn cu o stâng energic . De data asta, adresa e lampa deă ă col . Dup toate aparen ele, are de gând s se stabileasc acolo. Nu seţ ă ţ ă ă mai ridic . Îi place.ă

28 Persoan cu situa ie material excep ional .ă ţ ă ţ ă29 1 A se ascunde.

În sfârşit, deschide ochii. Dup expresie, ghicesc ceă -i în capul lui. Îşi închipuie c a visat. Ceă -i al meu e-al meu, nu fac impresie! Şi-a îndoit genunchii în echer. Peste ei, îi atârn cazmalele. M contempl şiă ă ă -i ofer un profil neglijent. Începe s râd . Nu m aşteptam la o reac ie atât deă ă ă ţ rafinat şi m inteă ă resez:

— Mi-a crescut ceva pe nas?!Ciobanul îşi aprinde o igar . M priveşte vesel. Desluşesc chiar unţ ă ă

lic r de inteligen . Hot rât, nuă ţă ă -i un tip cu maniere, dar nici imbecil.— Poate râdem împreun , propun.ă— Eşti prea caraghios ca s fii adev rat, şi se ridic . Vezi ceva mară ă ă -

iţ ale. Police?Nu aşteapt r spunsul şi se duce la bar. Scoate o sticl şi dou paă ă ă ă -

hare. M întreab din priviri. R spund idem, c nu. Bea singur, f r reă ă ă ă ă ă -muşc ri. E deă -al casei.

— Unde-i Nina?— Dac ştiam, se hlizeşte, m aflam în alt parte, nu crezi?ă ă ă— Avea i întâlnire?ţCol ul gurii îi zvâcneşte. Respir adânc înainte de aţ ă -mi ine un disţ -

curs:— În mod normal, problema m intereseaz numai pe mine. Suntă ă

îns un tip paşnic, nu vreau s am deă ă -a face cu poli ia. Deţ -aia nici nu am continuat meciul...

— M-ai menajat!— Nu tocmai, dar m-am prins care-i situa ia şi trec pe arţ misti iu.ţ— De ce-ai s rit imediat la b taie?ă ă— Am crezut c eşti vreun fante deă -al Ninei. Sunt prea tân r, cumă

zice ea, ca s fiu blazat. Aziă -noapte, în dormitorul din stânga, se recitau jur minte înfocate. Vin acum, dup cinci ore, şi dau peste un F tă ă ă -Fru-mos!

Trec peste chestia cu F tă -Frumos, am impresia c nuă -i sincer .ă Pentru rest, mi se umfl bicepşii. Dac unul ca sta poate s fie gelos peă ă ă ă mine, Un-Metru-Şi-Un-Pic, în elege i...ţ ţ

— De când sunte i combina i?ţ ţ— De şase luni. Când vine în România, m caut .ă ă— De data asta, când te-a c utat?ă— P i, e luni... sâmb t diminea . Mă ă ă ţă -a sunat la serviciu.Am o fa expresiv şi fl c ul începe s râd iar:ţă ă ă ă ă ă— Imaginează- i c am o slujb !ţ ă ăÎşi strecoar anevoie dou degete în buzunarul jeanşilor strâm i, deă ă ţ

unde scoate buletinul şi legitima ia de serviciu.ţ— Ca s nă -avem probleme... Nu ştiu ce treab ave i cu Nina, dară ţ

mie nu-mi place s am treab cu poli ia. Sunt virgin!ă ă ţÎl cheam C t lin Voicu, domiciliaz în Bucureşti şi lucreaz la Hoă ă ă ă ă tel

Flora. Recep ioner. Stabilimentuţ -i de lux, frecventat în special de paşa-poarte albastre cu p r blond. Arieni. Recte, dac te ui i pe hart , de laă ă ţ ă Berlin, ii mereu Nordul. Primele locuri în statisticile UNESCO, în materieţ

de frigidere îmbelşugate şi autoturisme pe cap de locuitor. Noi îi lu m înă schimb, la o el. Tot pe cap de locuitor.ţ

Ce mai, jimbl cald la Flora, stai şi'n limb s te lipeşti! De astaă ă ă ă -i Voicu atât de cooperant. Îşi trece mâinile prin p rul zbârlit şi se uit laă ă ceas:

— Nu te sup ra, şefule, dar la doişpe intruă -n tur .ă— La ce-ai mai venit?Râde parşiv, ca o curv de cincizeci de ani care, în spe , arat deă ţă ă

dou zeci.ă— Ca să-i spun c-o iubesc. Vezi, asta n-a i înv atţ ăţ -o la Academie!Ca s m r zbun, ar t cu degetul spre nasul f cut zob:ă ă ă ă ă— Unde-ai g sit chestia asta?ăTipul chi ie:ţă— Nu r spund decât în prezen a avocatului!ă ţSe c r b neşte. La o adic , ştiu unde să ă ă ă ă-l g sesc. Comit una dină

frumoasele greşeli ale vie ii mele. Una din alea care nu te las s dormi.ţ ă ă Ca o amant infidel . De careă ă - i pas .ţ ă

***

S-ar putea crede c dosarele primelor trei victime au fostă abandonate. Lucrurile stau pu in altfel. Când ai de a face cu un ţ serial killer, e suficient s rezolvi un singur caz din set şi, ă ipso facto, ii în mânţ ă solu ia ceţ lorlalte.

Concentr m toate for ele în dosarul Wandei. Ni se pare cel maiă ţ semnificativ, ofer cele mai multe pârtii, în ciuda "discre iei" victimei. Deă ţ re iţ nut c ă toate victimele erau, într-un anume sens, discrete. Gură cusut . Bizar, c ci femeile sunt pită ă palace de felul lor. Cuvânt re e. Înă ţ special, demimondul. Simt nevoia de confiden , sţă ă-şi etaleze umilin eleţ sau realizările materiale. Înainte de toate îns , exist omul cu contorul,ă ă herghelegiul30 obligatoriu al fiec reia, cunoscut de toat tagma. Notabilă ă c , în spe , garidele nu iese la ramp , ac ioneaz din culise.ă ţă ă ţ ă

O explica ie ar exista. Nici una din cele patru nu f cea prostitu ie deţ ă ţ gang, nu-şi ag a muşteriii la col de uli , iar cu excep ia Wandei,ăţ ţ ţă ţ angajat la Club, toate lucrau doar la domiciă liu.

Deci nu aveau contact cu colegele de breasl , nimeni nu intra înă intimitatea lor.

Nev zut, neauzit, egal necunoscut. Killerul nostru să -a baricadat în cea . Plutim în griţă -mister, iar eu simt în n ri o arom de ă ă Loulou de Ca-charel. Cam dou sute de dolari flaconul. Peisajul se completeaz de laă ă sine: cartier reziden ial, carte de vizit impresionant , semnaliz ri deţ ă ă ă prezen în VIP; VIP şi altele asemenea pe care Nea P mp lacheţă ă ă 31 dă bani ca s strecoare un ochi în dormitorul ă high-life-ului epocii de tranzi-

30 Proxenet31 Fraier, în general.

ie. Miţ -e team de ideile fixe, dar asta mi se înşurubeaz cu obstina ie:ă ă ţ garidele e mare mah r, cu statut inatacabil. Cel mai infect stil deă afacere. Î i cresc cucuiele în cap ca ciupercile, nuţ - i mai încape nici oţ p l rie.ă ă

Am de gând să-l provoc pe B doiu la un pariu în sensul sta. Tot mă ă ă duc la sediu. M îngrijoreaz situa ia Ninei, m întreb unde naiba seă ă ţ ă ascunde. Sunt sigur c încearc s dea de mine. Dac nă ă ă ă -o face, înseam-n că ă-i în chingi. Strâns talonat .ă

T ! Nina nţ -a telefonat. O sun pe Coana Aurica. Nimic, dar insist să ă revin dup ora paisprezece. De ce? E o în elegere deă ţ -a lor mai veche, de pe vremea când Nina n-avea paşaport nem esc şi mai s lta g lbenuşulţ ă ă 32

prin tramvaie. Dac se afla la ananghie, b ga o sârm la ora dou fix şiă ă ă ă b trâna ştia ce are de f cut.ă ă

Poate c acum va proceda la fel. Sunt sceptic, dar biă neîn eles c voiţ ă reveni.

Soseşte şi Ene. B iatul sta e mult prea expresiv. O fa pe care ciă ă ţă -teşti imediat "harta sinoptic a câmpului baric". Cuvintele astea imporă -tante le ştiu de la meteo TV. Habar n-am ce înseamn , dar sun impreă ă -sionant. Ene are o figur ideal pentru un actor. Vorbeşte singur , cuă ă ă gura închis . Pe şleau, nă -a f cut nici o brânz , o arie de nebulozitate deă ă origine anticiclonic iă -a cuprins întreaga f ptur . Întreb scurt:ă ă

— Nimic?— Nimic.— Pe farfuza aia la care te-a trimis B doiu, ai g sită ă -o?D din cap afirmativ. Îi expediez cu un bobârnac pachetul de ig riă ţ ă

care gliseaz pe sticla biroului şiă -i aterizeaz în poale.ă— Gl suieşte, fiule!ă— Am dat de ea f r probleme...ă ăRânjesc. Nu m-am îndoit o secund c informa ia Babuinului e deă ă ţ

prima mân . În materie de maidaneze, e computer; ce nu cunoaşte încaă -pe într-un degetar şi mai r mâne loc. Ştie şi ce culoare de chilo i preferă ţ ă fiecare!

— Cum e stabilimentul?— Mai special, ca faun . Multe nume de afiş, moace pe care le ştiiă

de la televizor şi din filme. Aproape cu to ii purii, tineri pe vremea luiţ Gheorghiu Dej, hei rup! şi înghe ata pe b . Pre uri moderate. Ca flor ,ţ ăţ ţ ă japi e de categoria a IIţ -a.

— Normal, artiştii n-au bani. Cei mai mul i. Başca, dup cum umblţ ă ă vorba, to i nepo i buni, de bunic, ai lu' Hagi Tudose. Zânele ţ ţ first class nu-şi fac parohie la calici. Cum e Vivi e e? A ce miroase?Ţ ţ

— Aş zice busuioc33. Prietenoas , cooperant ...ă ă

32 A fura.33 Sincer .ă

— De ce-i zice e e?Ţ ţEne ridic din umeri:ă— Nu ştiu Cap Bob, poate unde vorbeşte de te-adoarme... Altfel,

n-am v zut în via a mea o talie mai sub ire. Intr întră ţ ţ ă -o verighet . Î iă ţ vine s-o pui jos, asta ca impresie general , dar o ui i imediat. Cel pu ină ţ ţ aşa o v d eu.ă

— Vezi bine. Le-a cunoscut pe r posate?ă— Nu, i-am ar tat şi fotografiile. Vivi e convins c au fost dame deă ă ă

circuit închis, nici una n-a f cut trotuarul.ă— În ierarhia borfet , reprezint o cast superioar .ă ă ă ă— Exact. În tagm , li se spune ă telefoniste. Practic, contactul se rea-

lizeaz prin telefon. Exist o Central unde se primesc comenzile şi careă ă ă repartizeaz clien ii — în func ie de preferin ele declarate — unei "salariă ţ ţ ţ -ate" sau alta. În consecin , feti ele nu fac vitrin , nu îşi caut eleţă ţ ă ă muşteriii. Stau acas , la televizor şi aşteapt telefoane.ă ă

— Ce p rere are Vivi de sistem? M intereseaz unde ar putea ină ă ă -terveni neîn elegerile cu patronul.ţ

— Jur c pentru nimic în lume nu să ă -ar b ga în re ea. O citez: "Eă ţ iob gie curat , frumosule! Eu, cel pu in, pe pr v lia mea, am drept deă ă ţ ă ă op iune, pesc ruşulţ ă 34 nu m oblig s fac aerobic cu orice papaciocă ă ă ă 35, dac mie nuă -mi cânta.

Pl tesc dijma şi nu mai are treab cu mine, eu aleg. Am râteleă ă ă astea cu telefonul nu ştiu niciodat cu cine au deă -a face, pân nu sună ă la la uş . Şi acilea nu ine refuzul, nu ine biberonulă ă ţ ţ 36 şi, cât ar fi de

baragladin şi jegos clientul, nu po i să ţ ă-i dai cu flit. Cui, ce-i pas deă digestia ta? Nu- i mai povestesc de g lbinariţ ă 37, i mai sadici, maiă perverşi şi mai ticăloşi din toat semin ia! Coşmarul ă ţ telefonistelor! Au f cut ele scandal, dar pe urm şiă ă -au fixat or la dentist..."ă

— De ce, adic ? îl întrerup. Leă -a luat peştele la pumni?— Absolut. Orice r zvr tire e imediat şi dur sanc ionat , ca s nu seă ă ţ ă ă

creeze precedente. În afar de asta, fiii lui Soareă -R sare pl tesc foarteă ă bine. Sunt de la distan clien ii cei mai graşi, nici un patron nuţă ţ -i rateaz .ă

— Mda, grea pâine... Acu, te duci la Macri. M intereseaz lista cuă ă femeile disp rute, începând cu 1990. Bineîn eles, tinere pân înă ţ ă dou zeci şi cinci de ani.ă

Sare de pe scaun ca o minge de cauciuc. E ceva care-l caracterizea-z , parcă -ar avea arcuri, nu încheieturi. Visul lui era s ajung cascador.ă ă I-a plâns maică-sa pe umeri — riscuri prea mari, ea v duv , el copil unică ă — şi-a renun at. C parc poli ia ar fi sanatoriu. Cei mai mul i oameni auţ ă ă ţ ţ reprezent ri ciudate despre ceea ce se petrece în jurul lor.ă

34 Peştele (protectorul) unei prostituate.35 Pervers sexual.36 Prezervativ37 Extrem orientalii (chinezi, japonezi etc.)

— Ce faci disear ? Aşa, cam pe la opt?ăM priveşte nedumerit:ă— Ave i nevoie de mine?ţ— Aş vrea s vizion m împreun casetele Wandei. Vine şi c pitanulă ă ă ă

B doiu. Mai mul i ochi... Poate g sim ceva.ă ţ ă

La dou şi un sfert, o sun pe Coana Aurica. Nuă -i una care să-şi piard lesne cump tul, nici Nina nuă ă -i oaie s se împiedice întră -un cotor de m r, totuşi e speriat . E convins c a încercat să ă ă ă -o contacteze. De trei ori a sunat telefonul la ora dou , dar să -a întrerupt leg tura pân să ă ă zic alo! Face ceva în telefoanele lui Pantiş, poate c omu' are vreoă ă daravel important ...ă ă

Gata, ştiu cu cine nu voteaz la anticipate, aşa c o înă ă trerup:— Dac a fost ea, o s te mai caute. Dumneata stai pe faz !ă ă ă— C nă -oi sta pe oal , bomb ne.ă ă— Treaba dumitale, chestia-i s fii atent . Nu deschizi nimă ă ănui, nu

primeşti pe nimeni. Nici cu legitima ie de la Casa Alb !ţ ă— M crezi mandarină ă38? Am amânat canasta şi am tras toate ză-

voarele. Ar fi bine să-mi trimi i un bodegarţ 39 din la, de rupe lan uri laă ţ circ. Nu mai sunt în putere, cum am fost odat ...ă

— Am şi f cută -o, casa e pus sub supraveghere. Voi reveni telefonică din or în or .ă ă

Sunt zece casete în total. Un num r de striptease, cât de elaborată ar fi, dureaz maximum zece minute. Vizionarea va dura cam două ă ceasuri. Tocmai bine. Vom descinde la Crocodil spre ora unsprezece, când începe mişcarea. Sortez filmule ele pe criteriu cronologic. Nuţ -s probleme, pe fiecare etichet sunt treă cute patria, anul şi stabilimentul. Wanda era o pedant .ă

Sun telefonul şi m arunc asupra lui ca un ghepard. Fa de imă ă ţă -portan a mesajului, puteam s m deplasez şi în ritm de spondiloz .ţ ă ă ă

E mama, grozav de emo ionat . M anun c sţ ă ă ţă ă -a fixat data. Sâmb ta cealalt , adic pe şaisprezece. Se m rit . A unsprezeă ă ă ă ă cea oar .ă Pe bune! La Prim rie, cu flori, şampanie şi "mul i ani tr iasc "! Ultimaă ţ ă ă oar , acum cinci ani, unul din invita i, în viră ţ tutea iner iei, a continuat deţ unul singur: "şi-alt dat , şiă ă -alt dat ..." Uite, că ă -a avut dreptate. Adevă-rat îns , c pe trei din cei zece, iă ă -a bisat. De pild , a divor at de al cinciă ţ -lea so , sţ -a m ritat între timp de dou ori, iă ă -a parolat, şi-a opta oar să -a rec s torit cu al cincilea. Tot cu binecuvântare de la vecinu' cu tricoloă ă -rul, verighet şi schimbare de buletin. Nă -am timp s m lansez în consiă ă -dera ii de ordin psihologic, dar trebuie s recunoaştem c e ceva s gţ ă ă ă ă-

38 Tân r f r experienă ă ă ă ţă39 Bodyguard

seşti trei inşi dispuşi s greşeasc de dou ori, cu una şi aceeaşi persoaă ă ă -n ! Celor mai mul i dintre so ii divor a i le e deă ţ ţ ţ ţ -ajuns doar să-şi z rească ă fostul partener, ca s traverseze pe roşu şi trafic aglomerat...ă

Ca de fiecare dat , m asigur c acum "e ceva pe toat via a, aă ă ă ă ă ţ găsit, în sfârşit, omul dup care a tânjit cincizeci şi trei de ani (la Florii)";ă s-au decis asupra localului, meniului, listei de invita i. Natural, fra ii eiţ ţ lipsesc. Nu mai semneaz de prezen de la al cincilea mariaj. Dup pă ţă ă ă-rerea lor, chestiunea e neserioas şi absolut to i, mireas şi miri, auă ţ ă ceva cu Wassermanul, chiar dac la analize nu se vede. Ce naiba, vreaă mai multe verighete decât congrese P.C.R.? În realitate, sunt meschini, li s-a leh me it de atâtea cadouri de nunt şi au impresia c maiă ţ ă ă că-mea şi-a b gat în cap s epuizeze cartea de telefon.ă ă

Soneria. Promit o vizit în urm toarele câteva zile, ca s nu fac cuă ă ă -noştin cu ţă tata chiar la Prim rie, şi m reped s deschid. Un deget mă ă ă ă-gar s-a proptit în sonerie şi a în epenit acolo. Nuţ -i poate apar ine decâtţ lui B doiu.ă

— 'Ce n-ai dom'le, r bdare?...ăBabuinul s-a oprit direct la bar şi-mi adreseaz un rânjet ambiental:ă— Aşa te-a înv at pe tine presa independent săţ ă ă- i aştep iţ ţ

oaspe ii? Sţ ă-i ii pe la uşi?ţ— Pe tine cine dracu' te-a înv at s vii la şapte jumate, când ai fostăţ ă

poftit la opt? Poate că-mi luam clistirul!...— ! NuŢţţ -i frumos s vorbeşti urât!ăE mieros de team s nuă ă -i încui barul. Ocheşte sticla cea mai plin ,ă

o înşfac şi chipul îşi reia expresia diurn : de babuin care se crede spiriă ă -tual. Brusc, rotunjeşte ochii. Se mir gros, se mir l b r at. A observată ă ă ă ţ fotografia Ginei în bibliotec . Îmi muşc buzele de necaz. Mă -a luat mai-că-mea cu telefonul şi am uitat s-o ascund.

Gina şi Caritasul sunt subiectele care-l fac fericit. Dac la un întinsă de bra , se afl şi un litru de vodc , nu mai cere nimic de la via . Deţ ă ă ţă regul , nuă -l ascult şi, uneori, izbutesc chiar s nuă -l aud. Nu-i lesne. În materie de garaga , Babuinuţă -i maratonist.

A în epenit în fa a fotografiei şi continu s se pr p deasc de uiţ ţ ă ă ă ă ă -mire:

— S nuă -mi spui c mai oftezi dup alivancă ă ă40?! Rândul trecut, parc-o scoseseşi din galantar. Ce dracu', ai puseuri?

Rândul trecut, fusesem mai dibaci, apucasem s-o ascund. Îmi a-prind nervos o igar . Nu sunt fum tor, e de notorietate. B doiu, careţ ă ă ă dep şeşte dou pachete pe zi, m mustr duios:ă ă ă ă

— De ce fumezi? Ştii c împiedic la creştere...ă ăE motivul pentru care nu m-am apucat de fumat la vârsta când o

fac to i puştii, ca s se dea grande. Eram n pârstocul claţ ă ă sei şi, ca to iţ scundacii, aveam complexe. Ca s cresc, aplicam toate metodele,ă inclusiv "trasul" pân îmi pârâia coloana, ineam seama de pove ele celeă ţ ţ

40 Femeie trupeş , atr g toareă ă ă

mai absurde. Cineva îmi explicase c nicotina frâneaz dezvoltarea. Niciă ă o amenin are de pe lume nţ -ar fi sunat mai conving tor.ă

Ca prostul, i-am povestit poanta lui B doiu şi, tot ca prosă tul, mi-l f cusem confident în acele furtunoase zile când m plimbam cu Gina,ă ă inânduţ -ne de degetul cel mic. Mai corect, zilele n-aveau nimic furtunos.

Dimpotriv , un curent de aer cald, de origine mediteranean , se oploşiseă ă peste oraş, toropeala atârna în aer, p s rile aveau plumb în aripi. Furtuă ă -n era în sufletul meu! Micu şi rotund ca o m rgic , muream de draă ţă ă ă ă -gul Ginei. Chiar aşa, muream! Vreo şase luni am fredonat-o în stilul să ta. O atingeam numai cu flori. Nu ştiu nici m car ce num r purta la suă ă tien. Dac purta, în general. Ce să -o mai întind, pân la urm să ă -a m ritat cu ună fotbalist. A urmat o terapie în stil B doiu, cu rafturi de vodc , vă ă ăduve sprin are şi versuri de Şt.O.Iosif, alt pl sist devenit clasic...ţ ă

Caut o replic nimicitoare şi, tocmai deă -aia, n-o g sesc. Apare Eneă şi oprim meciul. Îi place s fie gentil şi miă -a adus un buche el de zamţ bi-le. Babuinul nu scap ocazia s arunce o boab :ă ă ă

— V-a i logodit?ţPun prima caset , micşorez lumina şi începem s vizion m. Ce să ă ă ă

v spun, film f cut în nem ime! Calitate ireproşabil , operatorul vedeă ă ţ ă meserie. Întâi un tur de orizont prin local. Suficient de elocvent ca să- iţ dai seama cât te-ar costa doar bacşişul portarului. Smokinguri, papioane, decolteuri — vitrine vii pe care îşi expun ultimele crea iiţ giuvaergii simandicoşi, alde Cartier; în nici un caz, Christine Valmy. Ochii lui B doiu cerceteaz hulpav paharele de cristal cu licori de toateă ă culorile:

— Ce-or bea ia?ă— Ce n-ai s bei tu niciodat , îl asigur.ă ă— De unde ştii? Poate câştig la Caritas...Îl trimit undeva. Nu vrea s se duc singur.ă ăUn spot de lumin ă bleu de nuit se concentreaz asupra Wandei. Ună

cerc perfect, care-o ine prizonier . În restul scenei — o bezn ermetic .ţ ă ă ă Muzic a â toare, pian şi coarde. Sufl torii şomeaz . Miă ţ ţă ă ă -amintesc de re-marca lui Mary Istanbul şi sunt atent la rinichii Wandei. Are dreptate. Torsul, şalele sunt cele care picteaz mişc rile cele mai fastuosă ă excitante şi nu ataşul41. Îi urm resc expresia fe ei. Fireasc , absent ,ă ţ ă ă impenetrabil . Totuă -i cât se poate de normal, aşa se furlandisea şi mă-sa mare, când punea de m m lig .ă ă ă

— E formidabil ! sufl Ene.ă ăB doiu îşi toarn de b ut cu un ochi la pahar şi cu cel lă ă ă ă alt la Wan-

da:— Ce not o fi avut asta la socialism ştiin ific? Tot ce face e absolută ţ

dialectic.Hainele se desprind de trupul Wandei într-un ralenti insinuant, care

împinge la dulce exasperare. Mâinile au gra ia grumajilor de leb d , nuţ ă ă

41 Fundul femeii.

l-ar fi nemul umţ it nici pe Ceaikovski.— Asta-i art , b ie i, art adev rat , nu maidan! Ar ta iă ă ţ ă ă ă ă ţ -mi un sin-

gur truc care s fie obscen. Parcă ă-i o duces !ăLocotenentul Ene e de acord cu mine:— Corect, boss! Te fascineaz , te excit , dar î i impune un soi deă ă ţ

respect. S zic că -o întâlnesc mâine în metrou, nici n-aş îndr zni să -o a-ting. Şi nu numai eu, sunt convins!

— Z u?! se mir B doiu. Duă ă ă -o într-o tavern cu marinari exă -sovietici şi p-orm , discut m!ă ă

În ce m priveşte, sunt elucidat. sta a fost secretul Wandei: disă Ă -tinc ie, gra ie şi un firesc conving tor, excluzând din capul locului oriceţ ţ ă tent de vulgar. Trup pictat, desigur, dar să -a mai v zut. Unic r mâne peă ă ă celelalte. Tras linia — talent. S-a n scut cu meseria în sânge.ă

Ispr vim casetele nem eşti. Fiecare cuprinde alt num r, varia iuniă ţ ă ţ pe aceeaşi tem . Mai notabil prin originalitate — siă ă mularea unui act se-xual, având drept partener o biciuşc de c l rie, prev zut cu o mă ă ă ă ă ăciulie de argint. Unele cuvinte, folosite în tandem, genereaz absurdul, dară n-am încotro: "sobrietate excitant ". Asta îi semneaz toate showă ă -urile, sta a fost stilul ei.ă

Facem o pauz . Comentarii. Ene se amuz , închipuinduă ă -şi cum ar reac iona maicţ ă-sa dac iă -ar prezenta un exemplar striptease: "Uite, mam , astaă -i fata cu care vreau s m însoră ă ."

— N-o să- i dea voie, declar serios Babuinul. Pariez c iţ ă ă ţ -a şi ochit una cu chilo i de stamb pân la genunchi, care ştie a face rântaşţ ă ă economic.

Eu pariez, în sinea mea, c a sesizat ceva care nou neă ă -a sc pat,ă dar, deforma ie de pocherist înverşunat, îşi disimuleaz cartea. Când îlţ ă vezi aşa otova şi cu 49 la pantofi, n-ai b nui c are un spirit de observaă ă -ie al dracului de fin. Nu de alta, îns fizionomiştii afirm c tipii cu piţ ă ă ă -

cioarele mari n-ar fi prea subtili.D m drumul la casetele ă Crocodil Club. Al i bani, alt invenţ tar. Oriun-

de iţ -ai propti privirea. Adic , poleial , nu aur şi asta inadmisibil deă ă scump . Doar numerele Wandei sunt aceleaşi. Reflectez înc o dat laă ă ă cota profesionalismului ei. Lucra cu aceeaşi acurate e ca la nem i, f rţ ţ ă ă concesii de prost gust, f r kitschuri gen " ine, dă ă ţ ă-i în mă-sa, că-s pei-zani!" Presta ie impecabil , nu sim i deosebirea de valut a biletului deţ ă ţ ă intrare.

Babuinul e încordat ca un lynx. igara i se stinge între degete, aŢ uitat s şi bea. Îmi cere s pun caseta de la cap t. Dup sapteă ă ă ă -opt metri de pelicul , m opreşte:ă ă

— Stop! R mâi pe cadrul sta!ă ăE limpede că-l intereseaz secven ele de atmosfer . M uit curios.ă ţ ă ă

Mese, lume, în prim-plan o pereche de picioare decoltate pân la ovare,ă pe fundal — bateristul. Ambian clasic , nu obţă ă serv nimic special:

— Dă-i drumul, unde-i iepuraşul?B doiu se ridic şi pune degetul pe ecran:ă ă

— sta. Apare în patru casete. Totdeauna singur.ĂUn b rbat între dou vârste, aflat în plan secund. Are o cheă ă lie abso-

lut , mai frecvent la b rba ii foarte graşi. Nu cunosc explica ia ştiin ifiă ă ă ţ ţ ţ -c , dar privi i în jur şi v ve i convinge că ţ ă ţ ă-i o realitate. Slabii, cât de chel-boşi, tot mai au ceva m rar. Tipul lui B doiu pare filiform, fa a numaiă ă ţ gropni e. Sub pome i, la tâmţ ţ ple... Şi ochii sunt înfunda i, impresie acţ cen-tuat de arcadele proeminente ca nişte streşini. Ca alur general —ă ă ă elegan şi distinc ie blazat . O figur care nu poate fi trecut cu vedeţă ţ ă ă ă -rea. Ciudat e c nu lă -am remarcat nici eu, nici Ene. Insist contrariat:

— Zici c gagiul apare în patru casete?ăBabuinul adulmec un peşte mare şi se gr beşte s m provoace:ă ă ă ă— Pui un pariu? Tot pe o chenzin !ă— Nu ine, am pierdut la Caritas...ţ— Neam de traist ! Miă -am notat casetele: 3, 5, 8 şi ultima. Chiar

când imaginea e fragmentat de persoane care se supraă pun, apare câte un detaliu de-al monşerului.

Relu m secven ele de "generic" ale casetelor indicate. B doiu ni leă ţ ă explic :ă

— Stop, aici! Fi i aten i la individul în smoking roşu... A ridicat braţ ţ ulţ ca să-l cheme pe chelner. Uita iţ -v peste cotul lui!... Vede i autoă ţ strada42

gagiului? Hai că-i inconfundabil , un ou guguiat!ă— Corect, recunosc, ai dreptate.Manevreaz la fix aparat şi casete, cu degete îndemânatice de iluă -

zionist. Personajul mai apare la aplauze şi în imagini întâmpl toare, cuă public, luate în timpul show-ului. De fapt, buc i de personaj. Jum tateăţ ă de profil, ochii vicioşi (mi se pare mie), un trois-quarts cu urechea în prim-plan.

— V-a i edificat?ţ— S sper m c nuă ă ă -i o coinciden , spune Ene.ţăMâna lui B doiu alung o musc inexistent :ă ă ă ă— Dac astaă -i coinciden , pe mine m cheam Felix L baroviciţă ă ă ă

Dzerjinski! Ar mai exista ipoteza ca Nea Chelie s fie vreun fan deă -al Wandei, microbist care nu scap un spectacol. Dar b rbatul semnează ă ă condica în patru casete, iar una e tras la Dă üsseldorf. Îmi vine greu a crede c a luat ă Luftanza, numai ca s-o vad pe Wanda cum îşi scoateă chilo ii la Bucureşti.ţ

Sunt un tip care nu exclude nimic din capul locului!— S-au mai v zut, totuşi, cazuri. O dragoste p timaş î i ia min ileă ă ă ţ ţ

şi, în numele ei, s-au comis cu mult mai multe decât s iei un avion...ăBabuinul rânjeşte şi se uit ostentativ la poza Ginei:ă— Vorbeşti din experien a ta revolu ionar ?ţ ţ ăÎmi ies din fire:— B i seralistule, ai auzit de Antoniu? De l laltu' Eduard, careă ă ă -a

renun at la ditai Imperiul Britanic de dragul lu' madam Simpson?! Da...ţ

42 Chelie

— Astea le ştii din seriale, m întrerupe hlizinduă -se. Ai uitat-o pe Lady Hamilton, pe japi a ailalt care a ajuns împ r teas în Maica Rusie,ţ ă ă ă ă de Iosefina lu' nen'tu Bonaparte şi n-am ispr vit apelul....ă

— Amesteci situa iile. Vroiam sţ ă- i demonstrez c ...ţ ă— Nu-mi demonstra nimic! Pui, colea, un pariu cu mine c Chelulă

nu-i un fan de al Wandei, şi c nu pentru fi e sexy îi inea urma? Al doiă ţ ţ -lea pariu: c exist o leg tur strâns între moac sta şi asasinarea ei?ă ă ă ă ă ă ă

— Sus ii c el e criminalul?ţ ă— N-am spus asta, deşi e posibil. Sunt convins îns c face parteă ă

din distribu ie, amestecat pân la chelie în afacerea amaţ ă zoanelor r puse. Care ii pariul, neamule?ă ţ

Ene râde şi refuz . Nuă -şi permite s rişte. Maică ă-sa desf şoar oă ă strategie bugetar careă -i permite s sesizeze orice deficit, chiar dacă ă-i vorba de o singur bere consumat peste normativul stabilit. Pe mineă ă m-ar tenta. Nu c iă -aş contesta ipoteza, dar a zgând rit juc torul dină ă mine. Babuinul afirm c dac aş aveaă ă ă -o în fa pe Cindy Crawford şiţă al turi, un pariu, cât de modest, mă -aş arunca pe pariu. Reuşesc să-mi amintesc la timp de datorii şi de cadoul de nunt al maică ă-mii. Cu durere în suflet, ignor provocarea.

Ne lu m hainele şi ne c r b nim la ă ă ă ă Crocodil Club.

***

Imobilul e an oş, aşa cum sunt mai toate în zon . Şoseaua Kisseţ ţ ă -leff, ce p rere ai mata? Genul la de c scioare pe care se d în realitateă ă ă ă lupta din Parlament. Să-mi spune i şi mie când or mai trage vreodatţ ă apa, acolo, foştii proprietari de os "burghezo-moşieresc"!... Gr dina suă -perb nu dateaz din epoca moă ă dern . Dup capul meu, copacii existauă ă dinainte de ciuma lui Caragea. Baft pe ştia care cu cât îmb trânesc,ă ă ă cu-atât devin mai frumoşi! Mai cunoaşte i vreun fenomen similar în naţ -tur ?ă

Ne-am parcat Renault-ul mai harcana, s nu stea în priveal . Ceă ă vizionezi aici, în materie de patru ro i, te umileşte! La intrare, taie frunzaţ la câini portarul şi doi ginitori în costum şi cravat . B rba i epeni, bineă ă ţ ţ lega i, tineri. Au şişuri în priviri şi, sunt sigur, revolvere la ficat sau riţ -nichi, în func ie de stil. Mai mobileaz peisajul viu trei dul i de garsonieţ ă ă -r . Adic , au drept domiciliu stabil câte o garsonier . Dac se ridic înă ă ă ă ă dou piă cioare, m iau cu un cap. Pân una alta, ne arat m selele careă ă ă ă nu au nevoie de dentist.

Geala ii ne m soar circumspec i. Alc tuim un trio bizar. Lua i înţ ă ă ţ ă ţ parte, mai treacă-mearg , dar în grup d m film de comeă ă die. Portarul doldora de ceapraz rie aurit se intereseaz f r s zâmbeasc :ă ă ă ă ă ă ă

— Dumneavoastr ?ăB doiu îşi face loc în fa . Să ţă -a decis pentru cea mai detestabil ipoă -

staz din galeria lui de personaje. Mitocanul ajuns! Recte — ceap , whisă ă -ky, scobitoare în col ul gurii, acustic zgomotoas la toate orificiile şiţ ă ă

ghiul à la Regele Cioab . Rosteşte scurt:ă— Consumatori.— Localul e rezervat.— Ce spui, amirale, se minuneaz Babuinul, rotinduă -şi ostentativ

privirea, p i în coşmelia asta intr juma' de Bucureşti! Fii amabil şi muă ă -tă- i fizicul. G sim noi o mas !ţ ă ă

Simt un schimb de priviri cu geala ii şi suntem l sa i s intr m.ţ ă ţ ă ă Chestia nu-mi place deloc. Ne-au mirosit şi acum vor da alarma. "Şase, balaurii43!" Asta numai din cauza lui B doiu. ip epole ii pe el. Chiar şiă Ţ ă ţ în vârf de munte, cu saric pe umeri, baci înconjurat de mioare. A inută ţ îns mor iş s vin cu noi. Se conă ţ ă ă sider un as în materie de birturi, iară pe noi — mocofani.

Pl tim biletele de intrare unei blonde pe care nă -o crede nimeni şi coborâm scara de marmur , aşternut cu covor roşu. Babuinuă ă -i încântat. P şeşte "pe preş preziden ial, ca Ceauşescu şi Bill Clinton". Numai el e înă ţ stare de asocia ii atât de cretine.ţ

Eu sunt mai pu in încântat. Hm, exact la ce m aşteptam! La capţ ă ă-tul treptelor, suntem lua i în primire de un gagiu în smoţ king, cic direcă -torul stabilimentului. Dup aspectul construit şi aerul afişat, ar vrea să ă se identifice cu un crupier distins, de pe distinse şi opulente meleaguri. Are o fa piept natţă ă ă44 şi pare proasp t ieşit de la coafor. ă

Şuvi ele de p r sunt ordonate artistic şi date cu gel. Scrâşnetul mţ ă ă-selelor i se citeşte în priviri, dar ne zâmbeşte profesional şi ne conduce spre o mas liber . Am vaga senza ie c lă ă ţ ă -am mai v zut.ă

Babuinul îl apostrofeaz cu familiaritate gras , sigur de efect:ă ă— Auzi, bibicule — şi-l împinge cu degetul bont în garoafa de la re-

ver... Plonjează-ne mai lâng ring, s vedem lingeria!ă ăTipul se crispeaz , pumnul ar vrea să ă-i plece:— Ne pare r u, sunt mese rezervate.ăB doiu îi arde o palm zdrav n pe spinare, de parc ar fi mâncată ă ă ă ă

cândva la aceeaşi cantin :ă— Las vr jeala, amigo, chestia asta neă ă -a cântat-o şi caraghiosul

la de împ iat de la poart ... Uite, aia de colo ne convine!ă ă ăEste exact masa pe care şi-ar fi ales-o orice filator. Lâng zid, cuă

perspectiv panoramic asupra întregii s li şi controlul intr rilor. Nu maiă ă ă ă conteaz , tot neă -am deconspirat. Ne aşez m, f r ca l lalt s mai crâcă ă ă ă ă ă -neasc . B doiu comand scurt:ă ă ă

— Liturghierul.— Poftim?!— Lista! Ce, n-ai înv at carte?ăţTipul e la cap tul puterilor, o simt dup respira ie. Ne aduce meniulă ă ţ

încopertat cu cheltuial în piele vişinie şi se retrage.ăFacem cunoştin cu atmosfera. Bani peste tot. Şi pe ziduri, şi peţă

43 Poli iştiţ44 Îngrijit , sugerând industria cosmetic .ă ă

mese, şi pe scaune. B doiu studiaz lista concentrat:ă ă— Ce pre uri poa' s aibe ştia! Sunt nebuni!ţ ă ăO chelneri de cinema vine s ne ia comanda. ţă ă Miroase a beef-

steak45 şi a parfum bun. Babuinul opineaz pentru Campari. E dulceă -a-mar şi taie considerabil din apetit. F tuca ne surâde f r plombe şi seă ă ă duce la bar, s ne aduc licorile. Ene îi priveşte fundul picant. Cele maiă ă multe femei nu-l au. Ori e c zut, ori plat, ori prea l b r at. Al fetei e roă ă ă ţ -tund, uşor bombat ca al negreselor care au auzit c exist Naomi Campă ă -bell .

Adic , nu se arunc la proteine şi reproducere în serie.ă ăTrec în revist consumatorii, pe muzic interpretat de o orchestră ă ă ă

de mâna întâi. Deşi pletoşi, neraşi şi tatua i, nuţ - i fac grea . Pentru cţ ţă ă sunt tineri, ar toşi, numai vân . Când se dau îns în aceeaşi stambă ă ă ă burtoşi, sau chiar costelivi, cu cosi e coţ lilii şi gura plin de acrilat, îmiă simt stomacul revoltându-se.

— E o frumuşic , observ Ene cu ochii int dup chelneri .ă ă ţ ă ă ţăB doiu mârâie:ă— Are un ochi mai frumos decât cel lalt... Fi i aten i, ne in în faă ţ ţ ţ ruri!— Te aşteptai la altceva? stora leĂ -am stricat seara şi noi o

pierdem de poman . Realizezi c atâta timp cât facem umbr în cartier,ă ă ă nu mişc nimic?ă

— Nu se ştie niciodat , ave i r bdare.ă ţ ăContinuu inventarierea muşteriilor. E lumea "cauză-efect", la care

m aşteptam. Câ iva dintre marii noştri afacerişti, cu inconă ţ fundabilul aer de suficien ; nu sţă -ar schimba nici cu Sfin ii Petru şi Pavel! Dac aici seţ ă afl m car unul singur cu legitima de la nunta de argint, eu m transferă ă ă la pompieri! Fac excep ie, desigur, tinerele mariaje, unde diferen a deţ ţ vârst dintre "Os b trân" şi "Fr gezica" în olit la ă ă ă ţ ă Christian Lacroix e de la dou zeci de ani în sus. Mai recunosc dou manechine de succes,ă ă câteva vedete de muzic hop şi op, o celebr creatoare de modă ţ ă ă b ştinaş cu tuă ă peu Coco Chanel, o alta cu paşaport "cincizeci de stele" care ne trateaz de tribali, deşi mai are neamuri pe la Huşi; str ini,ă ă func ionari de amţ basad mai m run i, câ iva gigolo în şomaj deă ă ţ ţ moment. Tr gând linia — distinc ie şi rafinament. ă ţ Originale.

Îmi atrage aten ia o pereche aflat în spatele nostru. Sunt sobri,ţ ă elegan i, silen ioşi, gentlemani autentici. Le semnalez prezen a, darţ ţ ţ Babuinul ridic din umeri, are altele pe cap.ă

Când fund picant ne aduce b utura, întreb aşa, de Madaă gascar46 , ca s v d reac ia:ă ă ţ

— La ce or e num rul Wandei?ă ăNici asta nu s-a n scut la ultimul seceriş. Îmi surâde cât se ă poate de

natural:— La dou sprezece, are primul show.ă

45 Femeie tân r , fraged .ă ă ă46 De chichi

Zexe! Adic ştia nu ştiu c Wanda nu va mai pune piciorul la ă ă ă Cro-codil, în veacul veacurilor, amin?

Apare o gurist , imita ie Madonna, care ne demonstreaz ceă ţ ă condi ie fizic bun are. E o mod acum, de zbucium pe scen , de parcţ ă ă ă ă ă to i ar fi profesori de unţ -doi, epileptici. Îi ine tira corţ pul de balet al Clubului. Slipurile paietate le intr în fund ca o sfoar şi îmi închipui că ă ă senza ia trebuie s fie subtil .ţ ă ă

Personal, încerc alt senza ie. Simt c suntem inu i în faruri încruă ţ ă ţ ţ -cişate. Câte un filator de fiecare punct cardinal. La miaz zi a r mas diă ă -rectorul cosmeticat, dreapta-nord o ine barmanul. Pe ceilal i doi nuţ ţ -i ştiu cine sunt, dar nu ne scap o secund din priviri. B doiu se afl înă ă ă ă -tr-un moment de medita ie. Priveşte fundul paharului gol. P lit de o inţ ă -spira ie brusc , îl schimb cu al meu, din care abia am sorbit. Îmi surâdţ ă ă e ca un serafim blond:

— Ştii c nuă - i face bine...ţ— Hm, neînc p toare de fapte bune iă ă ţ -e ziua!Se sting luminile şi aprindem lumân rile de pe mas . Facem şi noiă ă

ce vedem la al ii. Muzica înceteaz , linişte ca la Ateneu. Pe estrad ,ţ ă ă âşneşte jetul circular de lumin albastr din casetele Wandei. B doiuţ ă ă ă

îmi sufl :ă— Gentlemanul de la masa aia... Un'te ui i? Asta din spate, cu tipaţ

în verde, mi i-ai ar tat adineaori... Nu te întoarce c nuă ă -i frumos!— Ce-i cu el?!— A tras o b şin în si bemol.ă ăÎl tratez ca pe nebuni. Adic serios:ă— De unde ştii c el, şi nu ea?ă— ! face expert. Nu era de dam .Ţţ ă— OK! Acum, explică-mi te rog, semnifica ia fenomenului, înţ

contextul socio-politic şi economic actual.— Ca s nuă - i faci complexe, T rz nel, taic . Cum eşti tu de la ar ,ţ ă ă ă ţ ă

nu prea scos în lume...— C tu te tragi din crucia i?!...ă ţ— Dar nici c m ă ă sparie milorzii de fa , cu tot neamul lor, adormituţă

şi neadormitu!— Eşti beat.— Aşi! Ridic ar t torul, semn c ce urmeaz e adânc. Una s re ii:ă ă ă ă ă ă ţ

şi câinele m nânc din troac , dar nuă ă ă -i bun de cârna i... Linişte, c intrţ ă ă filoxera47!

E tân r şi apetisant , dar să ă ă -a mai v zut. Fa de Wanda, nici mă ţă ă-car distribu ia a doua. Încep s m plictisesc. Am ratat din start prospecţ ă ă -ia, nţ -are sens s ne pierdem noaptea.ă

Cazmaua Babuinului mi se înfige în bra , f r menajaţ ă ă mente. Mă r sucesc furios, gata să ă-i aplic un pumn la unicul molar de minte, dar nu-mi las timp.ă

47 Pacoste, cocot periculoas .ă ă

— Chelu'! şuier . Acum a intrat la toalet .ă ăUşurel! Crocodiliştii nu trebuie s simt c să ă ă -a întâmplat ceva. Ene

se ridic f r grab şi se duce, ca tot omul, la WC. Dintre noi, ca alur , eă ă ă ă ă cel mai "prezen fireasc " întrţă ă -un bar de noapte. Eu fac teren. Concret, m pot fâ âi prin sal , f r s blochez perspectiva. Aşa cred eu, pentruă ţ ă ă ă ă c un deştept, fundaş stânga, m apostrofeaz să ă ă ă-mi mişc scaunul. Zice s stau jos. M lipesc de o coloan , încercând s reperez masa de laă ă ă ă care s-a ridicat chelul. Caut, deci, una f r locatari, deoarece în caseteă ă era totdeauna singur. Am g sită -o! O sticl de şampanie destupat şi ună ă singur pahar.

B doiu, r mas la mas , are controlul întregului teatru de opera iă ă ă ţ uni. Chelu' iese de la toalet . Arunc o privire indiferenă ă t , maşinal , prină ă sal . E în olit întră ţ -un diplomat bleumarin, la dou rânduri. Ca s te aă ă van-tajeze stilul, trebuie s fii musai înalt şi suplu. Preferabil şi distins, cuă mâna stâng în buzunarul de la pantalon şi o igar bun întră ţ ă ă e degetele de la dreapta; vezi Humphrey Bogart în Casablanca. Dac îi tai caă pul, Chelul îi seam n leit. Amândoi, mostre de b rba i de club ă ă ă ţ England style. Se mişc cu dezinvoltur , sim i că ă ţ ă-i acas . Când îşi moaie buzeleă în cupa de şampanie, îi observ mâna viril şi ă Chopard-ul alunecat negli-jent pe poignet. Figura, acum că-l vizionez de la nici trei metri distan ,ţă însp imânt . Citândă ă -o iar pe Mary Istanbul, dac aş avea o moac ca aă ă lui, aş umbla cu spatele. Tot capul, doar g vane şi gropi, e o east deă ţ ă mort. O tigv . Distins, nuă -i vorb , dar te ia cu rece.ă

Ene m priveşte intens. Pesemne, sunt frumos. Recurg la dic ionaă ţ -rul de gestic şi o întinde. S fie pe faz , cu maşina preg tit , dacă ă ă ă ă ă evenimentele se precipit . Constat c am anticiă ă pat corect. Chelu' face nota şi abandoneaz princiar sticla de şampanie, din care a consumată doar dou pahare. Trece razant pe lâng mine şiă ă -mi comunic pe un tonă imposibil de calificat:

— Ave i o mas liber .ţ ă ăM-a mirosit şi m ia per fermoar? Amabilitate cu care nu suntemă

obişnui i? Aş fi pariat c tipul habar nţ ă -are c exist şi m simt îngrijorat.ă ă M uit la B doiu. A şi disp rut. O iau dup ei. În drum, directorul celă ă ă ă coafat se înclin întră -un echer care cânt reşte aşa, cam la vreo ton deă ă mişto. Aromat cu Dune.

Individul se comport anormal de normal. Îi voi spune de acum înaă -inte east . Chelu' nuŢ ă -l reprezint . Prea cuminte, ceva a la Mitic Sindiă ă -cat, ciorb de burt şi nevast f r pedichiur . Or, omul meu, ca persoaă ă ă ă ă ă -n , sugereaz rafinament şi morg . Homari, s ruri de baie şi sex, peă ă ă ă muzic de Vivaldi.ă

Bacşişuieşte din vârful degetelor portarul şi str bate liniştit curtea.ă Zmeii bodegari au disp rut, dar asta să -o cread electoraă tul! Pândesc din umbr , aş zice c le simt r suflarea în ceaf .ă ă ă ă

east nu r suceşte o clip capul. Nici reflex, când potriveşte cheileŢ ă ă ă

în broasca portierei. Se instaleaz calm la volan şi demareaz lin, ca oriă ă -ce cet ean care are Constitu ia în sânge. Ori eu am pierdut Nordul şiăţ ţ -l suspicionez f r nici un temei, ori b rbatul joac tare. Pân la alte conă ă ă ă ă -cluzii, turismul în care s-a introdus m las perplex. M aşteptam la ceă ă ă va gen Las Vegas. Ei bine, schimb vitezele la un Trabant! Dacă -aş avea timp, aş încerca să-mi amintesc când l-am v zut pe ultimul...ă

Ene m aşteapt în priz . Urc, şi Babuinul sare dup mine.ă ă ă ă— Ce p rere ai?ăB doiu decreteaz scurt:ă ă— Cacealma.— Poate ne-am înşelat şi tipu-i "virgin"...— Nu.Urm rim Trabantul f r probleme şi oleac altfel decât în filmeleă ă ă ă

americane. Fac tumbe limuzinele yankeilor în plin zi, fi e şi piruete,ă ţ scrâşnesc şi explodeaz ! Nu trafic, nu înghesuial , alearg ia deă ă ă ă nebuni, f r s deranjeze pe nimeni. Pustiu caă ă ă -n Sahara. În loc de nisip, bitum. Când se caftesc, tot ikebana48!

Nu ştiu cum naiba, dar tot în depozite nimeresc. Schele, sc ri zigzaă -gate, interminabile, spa ii etajate sparte, cu vizibilitate perfect , l zi şiţ ă ă navete suprapuse, s aib oamenii ce r sturna, butoaie goale şi pline,ă ă ă conteinere, evi şi drugi de fier la îndemân şi — obligatoriu — un teleţ ă -fon. Func ioneaz întotdeauna, iar adresanţ ă tul r spunde prompt. Nu exisă -t , pe tot traseul, nici un scurtciră cuit.

Noi suntem îns în Bucureşti ă by night, urm rireaă -i comod . B doiuă ă e la pând , se aşteapt la un liftat. east conduce ca întră ă Ţ ă -o lene. Nu se gr beşte, noapteaă -i lung , iar Ene se stră ăduieşte s p streze o distană ă ţă ambigu . Pe mine m obsedeaz Trabantul. Exist o incompatibilitateă ă ă ă strident între personaj şi scul .ă ă

— Nu se leag , nu rimeaz cu nimic. Ca şi cum ai purta joben şiă ă opinci!

— Poate fi şi o întâmplare, opineaz Ene. S fi împrumutat Trabană ă -tul, având probleme cu personala...

În spatele meu, Babuinul mârâie:— Prostii! Când am pe cap un şir de crime, întâmplarea sau coinci-

den a nu m conving.ţ ăG sesc oportun s plasez un panseu:ă ă— Ştii ce spunea André Gide? Ideile imuabile, fixe, ne conduc spre

moarte.Babuinul îmi împunge ceafa cu degetul:— Nu m intereseaz ce spunea homosexualul la şi, în geă ă ă neral,

to i şmecherii din Larousse. Nu tot ce apar ine unui geniu e şi genial.ţ ţ Fiecare avem dreptul s emitem şi tâmpenii. Treceă - iţ -o în carne el şiţ pune, în parantez , Costic B doiu!ă ă ă

Continu s m gâdile pe ceaf . Maşinal, ziceă ă ă ă -se, dar eu ştiu că

48 Aici, aranjament, regie.

vrea s m enerveze. Reuşeşte:ă ă— Termin o dat ! Scobeşteă ă -te în nas, dac nă -ai ce face cu degetul

la!ăAm str b tut cea mai mare parte din Calea Victoriei. La Bisericaă ă

Kretzulescu, face dreapta şi coboar spre magazinul Adam. Pe Câmpiă -neanu, lumin ie care, pe moment, face Parisul s nu i se mai parăţ ă ţ ă chiar atât de departe. Ceasul de la Biserica Luteran arat ora exact . Eă ă ă singurul ceas din Bucureşti care nu minte niciodat . Verificat! Al turi, laă ă Velvet, distrac ia e în toi. Ne angaj m pe Brezoianu.ţ ă

— Ştiu unde se duce! exclam B doiu. Pui un pariu? Repede, până ă ă ajungem!

— Eşti deştept ca V c roiu! Se duce la tov. Salam. Mare brânz !ă ă ăTov. Salam (Petr chescu) era responsabilul complexului alimentară

din Pia a Amzei. De vreo trei ani, şiţ -a deschis un bordel clandestin în a-propiere de Cheiul Dâmbovi ei. Poli ia închide deocamdat ochii.ţ ţ ă Interese legate de ac iuni care vizeaz recţ ă hini dolofani...

— Ai pierdut pariul! strig Babuinul. Uite, c nu să ă -a dus la tov. Sa-lam!

Într-adev r, east a dep şit stabilimentul. Mai parcurgem circa doă Ţ ă ă -u sute de metri şi totul devine o înv lm şeal . Dracu' ştie de unde, âşă ă ă ă ţ -neşte un camion apar inând firmei Pepsi Cola, de dimensiunile unui TIR.ţ Se interpune între noi şi east , blocând intersec ia de la Domni a AnasŢ ă ţ ţ -tasia. R mâne în epenit în mijlocul drumului, ca un monument istoric.ă ţ

— Ce faci, dom'le?!Şoferul se hlizeşte:— Bine mersi. Matale?— Mut dricu' s putem trece! url B doiu.ă ă ă ă— Dac m împingi mata, nă ă -am nimic împotriv !ăCoboar şi începe s scotoceasc motorul. Babuinul înjur . Tipul seă ă ă ă

enerveaz , înjur şi el:ă ă— Ce ai, neic , iă ţ -a intrat ceva în ureche?! Crezi c miă -am instalat

dormitorul aici? Ei, beleaua dracului! Urneşte-o dumneata!Între timp, Ene d Trabantul în urm rire prin radio. Noi facem caleă ă

întoars . east a sc pată Ţ ă ă -o undeva, pe chei... Aşi! A fost mai şmecher. G sim Trabantul abandonat în fa a teatrului Bulandra. El să ţ -a topit pro-babil cu un taxi. M fulger o idee:ă ă

— Înapoi la Crocodil! Rapidissimo!B doiu m cerceteaz b nuitor:ă ă ă ă— La ce te gândeşti?— Nu ştiu care e situa ia exact a Trabantului, dar aş paria c auţ ă ă -

to-ul personal îl aşteapt la Club. Când şiă -a dat seama că-i filat, a luat prima trotinet care iă -a venit la îndemân . Habar nă -are cui apar ine, imţ -portant e s nuă -i cunoaştem propria maşin !ă

— ...prin care i-am fi dat lui de urm , completeaz B doiu. Hai să ă ă ă fim serioşi! Trec şi peste chei — s zicem că ă-i un profesionist — dar de ce a ales tocmai un Trabant?

— Era foarte departe parcat, ieşit din colimatorul bodegarilor care ar fi putut observa c e furat maşina vreunui cunoscut al localului. Iară ă dac ai fi fost mai atent, ai fi b gat de seam c în mai toate celelalte,ă ă ă ă somnola câte un şofer.

— Merg pe mâna ta. Ce inten iona mai departe? Dac nuţ ă intervenea cretinul la de la Pepsi Cola, cum se fofila?ă

— Pe ce a mizat, nu ştiu.Ene întoarce capul spre mine, deşi i-am spus de o mie de ori c daă -

c e la volan şi eu al turi nu vreau să ă ă-i v d decât profilul.ă— Crede i c incidentul Pepsi a fost regizat?ţ ă— Cam greu s sco i din p l rie un mastodont ca sta la comand .ă ţ ă ă ă ă

O s vedem raportul bulg raşiloră ă 49 care l-au luat în primire.B doiu rumeg ipoteza mea:ă ă— Tu zici c să -a întors acum la Club, ca să-şi ia maşina?— Dac nu are complici, chiar acum. Când pierzi vânatul pe drum,ă

nu-l cau i la potou, pentru c în mod normal, nici un urm rit nu se înţ ă ă -toarce la linia de start. Îşi mai face socoteala c dac vrem s punemă ă ă Clubul sub supraveghere, n-am avut înc timpul material să -o facem. Deci, e momentul, secunda, să-şi recupereze bidiviul50.

— Mda, ca teorie sun destul de bine. S vedem acum dac eastă ă ă Ţ ă e dispus să- i respecte itinerarul... ţ

— Eu, unul, aşa aş fi procedat.Cu vreo cincizeci de metri înainte de a ajunge la Crocodil, ne iese în

fa un taximetru, de la firma Valentino. Îl oprim. Sar jos, m legitimez şiţă ă intru în subiect f r uvertur :ă ă ă

— Pe cine ai dus la Crocodil?E tân r, frumuşel şi dezghe at. R spunde prompă ţ ă t:— Un b rbat singur, cam la vreo cincizeci de ani, aer de boss, cevaă

mai slut decât dracu'!— Ce vrei s spui?ă— Î i face impresia cţ ă-i sculat din mor i. Dac eram pe lâng Bellu,ţ ă ă

nu-l îmbarcam. Po i s juri cţ ă ă-i vreun post-mortem evadat!— De unde l-ai luat?— De la Kog lniceanu, eram în sta ie.ă ţ— Când?Se uit reflex la ceas:ă— S fie cam jum tate de or . Adaug , anticipânduă ă ă ă -mi întrebarea:

Pre de o igar , am stat la o parol cu colegii. Aşteapt muşteriii deţ ţ ă ă ă primul cântat al cocoşilor. Aş mai fi r mas, dar am primit o comandă ă prin radio.

— Tipul a intrat în local?— Nu. A f cut nişte paşi, miă -am închipuit c aşteapt pe cineva, peă ă

49 Porecl dat agen ilor de circula ie moto, care se datoreaz c ştiloră ă ţ ţ ă ă de protec ie albe.ţ50 Maşină

urm să -a pierdut prin parking. Impresia mea...— Spune.— Lua iţ -o sub beneficiu de inventar...— Faci Dreptul?— Da, la F.F... Am avut senza ia c individul a luat o maşin dinţ ă ă

parcare şi a plecat mai departe. Insist, simpl impresie. Abia aprinsesemă igara, când am auzit o baban demarând. Motor în patru timpi, silen iţ ă ţ -

os. M-am gândit la el, pentru c era pustiu în zon . Doar noi, şoferii, caă ă re st team la o gargar ...ă ă

Îl las s plece şi caut ochii lui B doiu:ă ă— Ei?! şi pun tâlc, nu glum .ă— Ei şi? mi-o întoarce. iŢ -au ieşit bobii. Chestia e ce-am câştigat?

Caut în tot Bucureştiul o baban în patru timpi, silen ioas . Spor înă ă ţ ă ramur , amigo!ă

Ene intervine:— Ave i un mesaj, Cap Bob. Vţ -a c utat Nina. V roag să ă ă -o contac-

ta i neap rat în noaptea asta. E la ţ ă gramama51.— La Coana Aurica, m sperii. Ce impruden !ă ţăIntru în panic şi Babuinul, impresionat, devine uman:ă— Stai blând, nu te agita, avem lamp de vegheă 52.Decidem pe loc. B doiu şi Ene r mân la Club, în vederea unor "ină ă -

terviuri". Eu, asaltat de presim iri sumbre, o virez urgent spre Coana Auţ -rica.

***

Locotenentul Timofte, pândaş la zidurile codoaşei, îmi face semn să fiu liniştit. Arunc un ochi în jurul meu. Strada-i animat . În afar de doă ă uă bombe cu or de închidere în func ie de dever, mai exist şi un magaă ţ ă zin non-stop. În untru z resc clien i. Au venit dup b utur şi ig ri, maiă ă ţ ă ă ă ţ ă mult ca sigur.

Nu-l v d nici m car pe Ludovic Spiess s rind la dou noaptea dină ă ă ă papuci, pentru un arşin de cârna i! În principiu, Timofte are o misiuneţ destul de simpl . Nu trebuie s recurg la trucuri grozave ca să ă ă ă-şi camu-fleze prezen a şi nici nu se plictiseşte. Bombeleţ -s pline; umbre am râte,ă de fripturiste care şomeaz , ling zidurile. Îl las pe Ene în maşin şi mă ă ă strecor în bloc. Sun.

— Cine-i?Întrebarea e pus de la cel pu in zece metri distan de uş , iar peră ţ ţă ă -

soana st cumva oblic, nu în b taia glon ului. Bravo Nina, ai înv at cevaă ă ţ ăţ în nem ime!ţ

— Cap Bob.— Pe cine cau i?ţ

51 Bunică52 Filator

— Feti a cu chibrituri.ţEra numele ei de profesionist , la doisprezece ani. Abia acum îmiă

deschide. Încuie repede în urma mea şi m îmbră ă işeaz :ţ ă— De când nu ne-am v zut! Se d un pas înapoi şi m admir . Ştii,ă ă ă ă

parc ai mai crescut!ăCoana Aurica, în alt capot în care a intrat cam la vreun kilometru de

material şi cu cold cream pe obraji, se distreaz . Iă -a mai venit inima la loc.

— Z u c teă ă -ai mai în l at, m asigur Nina.ă ţ ă ăCoana Aurica groh ie:ă— Mie-mi spui?! Umbl 'n picioare pe sub pat!ăNina arat tr snet, chiar f r farafastâcuri. În bermude, cu ună ă ă ă

T-shirt cadrilat şi cu p rul strâns întră -un coc neglijent, seam n cu oă ă adolescent în ultimii ani de liceu. O adolescent care promite...ă ă

— Ce-i cu tine? o întreb. Ce se întâmpl ?ă— Nasol.Privesc în direc ia b trânei care nu se clinteşte şi r spunde neîntreţ ă ă -

bat :ă— Nu-i secret cu mine şi chiar dacă ă-mi face i vânt, tot ascult laţ

uş .ă— Aşa-i, râde Nina. Nu ştiu cu ce s încep.ă— Cu începutul. Când ai sosit în România?— Acum trei zile.— Ai tras în General Cristescu. Dup aia?ă— La un amoraş de-al meu. M ascund... Degeaba! M dibuie şi înă ă

gaur de şarpe.ă— Cine?Nina ofteaz . Îşi aprinde nervoas o igar .ă ă ţ ă— Dac-aş şti cine e, sau m car cum arat , nu miă ă -ar fi atât de fric .ă

Îmi cunoaşte toate mişc rile.ă— Ce vrea de la tine?— Bani. Foarte mul i bani. Sunt în stare s m lichideze.ţ ă ă— În ce dracu' te-ai vârât?Coana Aurica intervine:— Vorbeşte, f , mai simplu, pe în elesul poli iştilor!ă ţ ţNu-i momentul s fiu susceptibil. Nina m priveşte absent. Încearcă ă ă

să-şi adune gândurile:— Ştii c mă -am c s torit în Germania...ă ă— Da. Şi c ai tras un tun mare.ă— Foarte mare. B rbatuă -meu e în Bundestag, rud de sânge cuă

vreo trei statui din oraş!Fluier c piat. Chiar la un elă efant alb53 nu m aşteptam. Ştiă am c oă

izbise, m gândeam îns doar la un munte de bani, nu şi la o pozi ie soă ă ţ -cial fabuloas . Când reflectezi unde a ajuns ă ă Feti a cu chibrituri ţ şi mai a-

53 Persoan cu situa ie excep ional social şi material .ă ţ ţ ă ă ă

poi Nina Vestibul, micu a hoa din transportul public, î i vine ame eaţ ţă ţ ţ la! Începi s crezi din nou în poveşti cu zâne şi prin i fermeca i pe arm sariă ţ ţ ă albi! So ie de parlamentar, şi nu dţ - sta, de tranzi ie!ă ţ

— Bravos na iune!ţCoana Aurica se foieşte ofensat între colaci de osânz şi vreoă ă

douăzeci de co i de crepsaten:ţ— Uite-l şi pe cu ulanulţ 54 sta, cum mai cade în izmene de mirare!ă

Adic de ce nă -ar fi Nina madam Bund ştab, ă la educa ia pe care iţ -am da-t-o? E fat cu bacaloriat şi trei p s reştiă ă ă 55. P i Ceauşeasca... Se îneacă ă de indignare: Avea glaspapir între picioare, s fi fost b rbat m culcamă ă ă mai degrab că -o gaur de metrou... Muia chimicul în gur când se iscă ă ă-lea şi era ditamai împ r teasa! Se compar cu Nina mea, frumoas , cuă ă ă ă Biblie56, cuminte?!

— Gata, bunico, râde Nina, l-ai convins!În fond, codoaşa nu minte. Fata a terminat liceul şi n-a f cută

trotuarul. Nici m car camere închiriate cu ora.ă— Explică-i caraliului ce via respectuoas duci tu acolo.ţă ă— Sunt o doamn respectabil , surâde Nina.ă ăO iau pe scurt tur :ă ă— De-aia te şantajeaz . Cu ce te au la mân ?ă ăNina îşi ridic privirea. Are nişte gene grozav de lungi şi, în general,ă

tot ce-i trebuie ca s vii deă -a dura. Iar la 60 de ani, cam câ i num rţ ă ă Herr Bundestag, nici nu te mai ridici...

— 58, m corecteaz Nina, când îmi dau cu p rerea.ă ă ăCoana Aurica apreciaz expeă rt:— La anii ştia, unii mai au cotorul verde.ă— Şi o protez cu cinzeci de m sele, completeaz Nina.ă ă ă— Ei şi ce? L-ai luat ca s te m nânce? Etete şi la asta!ă ăLe întrerup:— V arde de şuet ? Ziă ă -mi cu ce te şantajeaz .ă— Au nişte casete.— Porno?— Dac ă vrei...Îmi vine s-o iau la palme:— Eşti iresponsabil ! De ceă -a trebuit s te bagi în rahat? Fă ă-m să ă

în eleg!ţ— Jur c nuă -mi fac de cap în Germania. Am atâta minte. Stau pe

secet şi vin să ă-mi fac plinul la Bucureşti.Coana Aurica m ajut s în eleg:ă ă ă ţ— Trebuie s se distreze şi fata. Ceă -oi vrea, s ajung la pastile deă ă

mansardă57?

54 Poli istţ55 Limbi str ineă56 Cu carte, şcolit .ă57 Medicamente pentru boli nervoase.

Nina se enerveaz .ă— Vorbesc eu sau vorbeşti tu? Casetele au fost înregistrate f r să ă ă

ştiu, c doar nuă -s cretin !ă— Deci aici, la Bucureşti, de vreme ce la Düsseldorf faci tuşă.— Stare de m n stire, subliniaz b trâna. Carmelit !ţă ă ă ă ă ă— La Bucureşti, confirm Nina.ă— Halal pi igoiţ 58... Asta-i tot ce-ai g sit în Cişmigiu?ă— N-a ştiut nici el, pun mâna în foc!Coana Aurica bate în lemn:— Poate p-a lui V dim, nu fi proast , f !ă ă ăNina se înfl c reaz :ă ă ă— Cap Bob, eu ştiu ce vorbesc. Puştiul e curat lacrim ...ă— Cu ce se ocup ?ă— E student la Academia Comercial .ă— Îl între ii?ţB trâna sare ars :ă ă— Ce-i proast ?! Dup patru'j d ani pl teşte muierea şpri ul...ă ă ă ă ţ— Nu, Cap Bob, m cost doar b utura şi ig rile. S mai zic benziă ă ă ţ ă ă -

na, un restaurant... Crede iţ -m c şi pentru astea se jeneaz , trebuie să ă ă ă insist.

O privesc în adâncul ochilor:— Îl iubeşti?— Da.Mi-amintesc de Sinuzit :ă— C t lin?ă ă— Nu, sta a fost mai de mult... Se ine şi acum de capul meu, nuă ţ

vrea s în eleag c să ţ ă ă -a terminat. Casetele nu-s cu el.— Cu studentul?— Da, cu Mihai.— Unde s-au comis?— La el acas . Locuieşte singur, p rin ii sunt în provincie. În Geneă ă ţ -

ral Cristescu nu m mai sim eam în siguran , din cauza lui C t lin.ă ţ ţă ă ă— Când s-au tras casetele şi când a început şantajul?Îşi d ochii peste cap, f când nişte calcule. B trâna profit de pauză ă ă ă ă

ca s mai strecoare un comentariu:ă— Ce mod o mai fi şi asta?! Nu mai po i s iei loc pe ucal, f r să ţ ă ţ ă ă ă

te trag în poz ! Nuă ă -mi pare r u că -am îmb trânit.ăNina ridic un deget:ă— Î i spun exact, Cap Bob! Lţ -am cunoscut pe Mihai în februarie.

Atunci s-a f cut prima înregistrare. A doua în martie, când am venit iară la Bucureşti.

— Cum justifici frecven a vizitelor în România?ţ— Urmez un tratament ca s r mân îns rcinat . Chiar îl urmez, peă ă ă ă

bune!

58 Amant

Coana Aurica chi ie:ţă— Pe vremea mea, doar vedeai izmene pe frânghie şi peştin r mâă -

neai bor oas ! Dac nuţ ă ă -i puneai cep, umpleai o sal de cinema.ă— Şantajul, continu Nina, a început acum opt zile. Am primit caseă -

tele prin poşt , cu indica ia s le vizionez f r mară ţ ă ă ă tori.B trâna îşi pocneşte o palm peste frunte:ă ă— Nici t iat moart nu pricep cum naiba nă ă ă -a i v zut fotograful! Cţ ă ă

doar nu v dr g lea i cu uşile vraişte! Chiar aşa era i, în ală ă ă ţ ţ nou 'ş'noulea cer, de nu lă -a i sim it cţ ţ ă-i cu voi în cas ?ă

Nina îşi duce exasperat mâinile la cap:ă— Degeaba-i explic c e suficient s plasezi instrumentul şi laă ă ă -şi

face treaba singur.— Şi tu de ce n-ai v zut instrumentul? Eşti şchioap dă ă -un ochi59?— Dacă-l vedeam, nu m mai cr c nam! ip Nina. Din suflet teă ă ă ţ ă

rog, bunico, pune iv r la c eaua aia!ă ăţCodoaşa caut ceva în jur, să ă-i arunce în cap:— Tu s fii respectuoas cu mine, c io teă ă ă -am f cut cocoan ! Facă ă

ceva în paşaportu' t u, şiă -n carit ile tale, şiăţ -n statuile lui b rbat'to!ăÎmi vine rândul la urlat:— Dac nu v potoli i, plec! Descurca iă ă ţ ţ -v singure!ăSe face linişte. Nina respir adânc şi reia:ă— Dup dou zile am primit un telefon.ă ă— Cât? întreb.Suma m înfioar . Fluier din nou, complet aiură ă it.— Parca-i fi de la Circula ie, m admonesteaz b trâna. Deţ ă ă ă geaba

v-a în olit ca pe şerifi, maniere tot nţ -a i deprins...ţ— Ai pl tit?ă— De unde?! Am un cont personal în banc , dar... ce s mai discuă ă -

t m, nuă -i o sum care s treac neobservat . Pe urm , şană ă ă ă ă tajul e puios. Azi — 500, mâine — milionul.

— Practic, ce-ai f cut?ăNina îmi arat dou şiruri de din i str lucitori. Are aerul unei feti eă ă ţ ă ţ

care a umblat la borcanul cu dulcea :ţă— Am întins-o. Pentru totdeauna. N-am curajul s înfrunt un scană dal

de asemenea propor ii. Presa, familia, cariera lui politic ... Degeaba, voiţ ă nu v pute i da seama de pozi ia lui Helmut!ă ţ ţ

Bunică-sa declar suficient :ă ă— Ba eu îmi dau seama, c mă -am inut o vreme cu notarul din Gţ ă-

eşti... Eram l cr mioar pă ă ă -atunci, rou ! Unde nu mai am io, acuma,ă cinşpe ani!

— Pe scurt, conchid, ai plecat definitiv. Ce-ai de gând în continuare?— Vreau să-mi aranjez aici nişte probleme şi pe urm disă par. United

States, poate Australia... Am ceva bani şi cu ştia te descurci oriunde.ăCoana Aurica se şi vede în aeroplan:

59 Chioară

— Ce iţ -e şi cu soarta! M-am n scut la Bolintin, şiă -o s dau ortulă popii la ştia din serialele cu canguri!ă

Îi fac semn s tac şi m întorc spre Nina:ă ă ă— Spune-mi concret ce i sţ -a întâmplat, de când ai aterizat la Oto-

peni.— Sunt urm rit .ă ă— N-ai cumva idei fixe?— Suntem meseriaşi, Cap Bob şi eu nu mi-am pierdut mâna. Am

ştiut şi când m filau detectivii lui Helmut. Asta la început, în perioadaă de verificare.

— Poate te verific şi acum.ă— Exclus! Golanii de aici încearc ori s pun mâna pe mine, ori să ă ă ă

m achite.ă— Dac vroiau s te achite, izbuteau pân acum, iar dac şantajul eă ă ă ă

obiectivul lor principal, nu-s nebuni s taie g ina cu ou de aur. Credă ă ă mai degrab în varianta a doua — r pire urmat de o cerere de r scumă ă ă ă -părare, transferând astfel şantajul asupra lui Helmut.

Nina ofteaz , îşi frânge degetele:ă— Poate... Un lucru e cert: nu mi se n zare. Printre altele, am abană -

donat sediul din General Cristescu, pentru c au umblat în cas , în lipsaă ă mea. Discret, dar neîndoielnic.

— De exemplu!Nina râde:— Am sistemul meu, f r greş. Când plec, îmi las papucii în fa aă ă ţ

uşii, într-o anumit pozi ie. Neavertizat, e imposibil s nu te împiedici deă ţ ă ei şi pe urm să ă-i aranjezi exact aşa cum i-am pus eu!

— Poate c a fost C t lin. Miă ă ă -a spus c a i petrecut împreună ţ ă noaptea de duminic .ă

— Minte. De unde ştie îns c sunt în România? Eu nu lă ă -am c utat.ăDeci, Sinuzit mă -a tras în piept. Mi-a sc pat printre degete. Lucreaă -

z la Flora, iar eu la Casa Alb . Nina ridic din umeri:ă ă ă— N-a fost angajat în via a lui, st pe bişni .ţ ă ţăM uit la ceas. Să -a f cut de ora trei.ă— Vorbeşte-mi despre Wanda. De când o cunoşti, în ce raporturi

era i, ce c utai la ea ieri diminea ?ţ ă ţă— Ne-am cunoscut în Italia, amândou debutante pe pia a din Vest.ă ţ

Ea cu gagic reala, eu cu şparleala.ă— Ce-i mai rentabil?— Chestiune de voca ie. De talent, în cazul ei. Ce f cea Wanţ ă da pe

scen eu nă -aş fi fost în stare niciodat .ăCoana Aurica declar cu superioritate:ă— Cred şi eu, la educa ia pe care iţ ţ -am dat-o... Nici la maici nu te

înv au mai elegant!ăţ— Rahat! respinge Nina. Şpilul e cum o f cea! Nici nă -apuca să-şi

scoat sutienul şi to i gagiii erau cu mâinile sub fa a de mas . Merita să ţ ţ ă ă vezi un show de-al ei! A fost cea mai bine pl tit stripteus din fostaă ă ă

Germanie Occidental . La competi ia de acolo, asta spune ceva! Eu amă ţ tras pe altele. Am mâna ager , lucrez fin...ă

— Mi se pare foarte distins, apreciaz ă gramama.— ...şi, nu se las întrerupt Nina, am moac nevinovat . Am f cută ă ă ă ă

reclame la firme de dulciuri, oale pentru tineret, echipaţ ment sportiv... N-am câştigat cât Wanda, dar am f cut rost de acte şi nu miă -am compromis şansele. Nici la şterpelit nu m-am aruncat. Cât să-mi ajungă de chirie, de-o pia ... S nu consum gang pentru un hamburger sau oţă ă pereche de ciorapi.

B trâna o soarbe din ochi, se pr p deşte de atâta în elepciune:ă ă ă ţ— Deşteapt , mi să -a izbit mie! Zi-i scatiului60 c teă -ai m ritat fată ă

mare...— Ca matale, nu m pot ab ine.ă ţCodoaşa îşi salt nasul:ă— Nu mi-a stat în caracter. Sunt liber din fire, aşa cum neă -a l sată

Dumnezeu. Ce, Adam şi Eva au trecut pe la Prim rie?! Şi slav Domnuă ă -lui, s-au înmul it r deţ ă ă -au umplut p mântul!ă

I-o ar t ostentativ Ninei:ă— Totdeauna face aşa? M-a înnebunit de cap.Coana Aurica e gata să-mi ard un baston. Nu c să ă -ar sfii, dar n-a-

junge la el. Joac pe teren propriu şi ine s miă ţ ă -o sublinieze.— Ascult , O âric , treci pe unde medii! Întâi, c nu eu teă ţ ă ă -am c uă -

tat; al doilea — vezi bine c colaborez cu autorit ile f r s fiu în chingi,ă ăţ ă ă ă adic de r spundere civic ; al treilea — eşti în b tă ă ă ă ătura mea!

— Ascult , Coan Aurico! şiă ă -mi proptesc amenin tor pumţă nii în centura de la pantaloni.

— Vorbeşte civilizat, nu cu mâinile în şolduri, ca a ele!ţ ţ— Dac ii la zilele Ninei, treci în odaia cealalt . Nu vrei, salutare!ă ţ ăO iau spre uş . Nina sare cu gura:ă— Ce faci, bunico, eşti bolnav la ceaf ? Pleac sta şi noi cum oă ă ă ă

descurc m?ă— Pleac p dracu'! Nuă ă -l las conştiin a...ă ţO car totuşi în dormitor. Nina ofteaz :ă ă— Nu ştii ce inim are şi câte a f cut pentru mine! A furat, a flă ă ă-

mânzit, c nici ea nu mai era tân r , ca s fac eu liceul la zi şi să ă ă ă ă-mi plă-teasc lec ii de englez ... Gura îns nu iă ţ ă ă -o poate astupa nimeni. Unde am r mas?ă

— În Italia.— Da... Ne-am reîntâlnit în Germania. ineam aproape, dar nu neŢ

vedeam des din cauza pozi iei lui Helmut.ţ— A avut necazuri în Germania?— Habar n-am! De fel, nu prea vorbea. Ştiam c are de gând s seă ă

instaleze în România pe cont propriu, dar nu credeam c se va decideă atât de devreme. Probabil că-şi f cuse suma...ă

60 Poli istţ

— Se întorsese de aproximativ şase luni...— Ştiu. M-a sunat la Düsseldorf, înainte de a pleca, iar aici ne-am

v zut de câte ori am venit. Am fost şi la ă Crocodil.— Ai observat ceva bizar, ai avut impresia c are probleme?ăNina îşi priveşte mâinile îngrijite, dar "nefardate". Poart doar veriă -

gheta b tut în briliante.ă ă— Ce să- i spun, Cap Bob? De când am aflat cţ -a dat în primire, nu-

mai la ea m gândesc. Era mai ermetic decât un sfinx, vorbea exclusivă ă despre afaceri. Nici nu ştiu dac iubea pe cineă va, dac avea vreoă leg tur mai serioas ... Exist totuşi o chestie care mi să ă ă ă -a p rut ciudat .ă ă Când am venit în martie, m-a rugat să-i împrumut nişte bani.

— Cât?— Cincizeci de mii de m rci. Cheltuise cu instalarea mai mult decâtă

prev zuse şi o agasa s r mân cu lucrarea neterminat ..ă ă ă ă ă .— Ce e ciudat aici?Nina îşi holbeaz ochişorii de p puş :ă ă ă— P i la cota ei, banii ştia iă ă -ar fi scos în Germania hocus-pocus.

Fostul patron nu-şi doreşte nimic altceva decât s-o vad din nou în loă -calul lui!

— Deci, care-i teoria ta?— B nuiesc c şiă ă -a precipitat plecarea for at de ceva şi c îi eraţ ă ă

fric s se întoarc .ă ă ă— Dac avea de gând s se ascund în România, nă ă ă -aş zice c a fostă

prea inspirat continuând s profeseze. E aici un ă ă chose care scâr âie.ţNina se întinde dup ig ri:ă ţ ă— Vrei?— Nu. Fii atent şi gândeşteă -te bine...I-l descriu pe east . Desigur, îi voi ar ta şi casetele. Pe momentŢ ă ă

încerc să-l "povestesc" cum m pricep mai bine.ă— ...î i spune ceva portretul sta?ţ ăNina întoarce iute capul. Mişcarea brusc sugereaz un poney nă ă ă-

r vaş:ă— Cap Bob, sunt sigur c lă ă -am v zut. Are fa de caidă ţă 61, e prea

fioros ca să-l po i uita.ţ— Unde? Când?— În martie, la Wanda în bloc. Tocmai cobora din lift. Când se uită

la tine, înghe i. Cum zice bunica, are o figur de "miţ ă -a zâmbit de sub tramvai".

— Eşti bun s traduci?ă ă— De mort.Nu încape nici o îndoial , lă -a v zut pe east . Iar east avea legă Ţ ă Ţ ă ă-

turi cu Wanda!Glasul Coanei Aurica mugeşte din spatele uşii:— P- la scos din formol, lă -am ginit şi eu. Am ras, dup aia, juma deă

61 Şef de band ; om foarte periculos.ă

albitur , s nu visez câş!ă ăM reped spre dormitor şi deschid uşa. B trâna ne audiaz aşezată ă ă ă

în fotei de budoar, cu toate accesoriile la îndemân : şnaps, ig ri, Fantaă ţ ă şi ceva de ron it.ţă

— Când l-ai v zut, ă gramam lăE înc ciudoas şi m pune la punct:ă ă ă— F r intimit i de persoan , ă ă ăţ ă nu-s gramam ă cu fitecine. L-am vă-

zut ieri, când m dusei s anun vecina...ă ă ţ— Ai ieşit din cas ? Doar teă -am avertizat...— Ho! Cât i-am cioc nit leia în uş . Juma' de metru. Ioă ă ă -s aparta-

mentul 38, ea-i 40. Să-i zic c am ă megren ă şi nu mai juc m canast . laă ă Ă cobora scara. Am fost curioas c de ce nă ă -a luat liftu', şi-am belit ochii. Nina are dreptate. Numa' ce te ui i la el, şiţ - i cresc aripioare. Nu mint, unţ sfert de ceas mi-a b tut inima dup aia...ă ă

M întorc la Nina:ă— Tu, de fapt, ce c utai ieri la Wană da?— Vroiam s m ascund la ea. Nu mai ştiam unde s m duc. Peă ă ă ă

Mihai nu vreau să-l amestec în afacerile mele, e prea periculos. Când mi-a spus ma'mare c iă -ai pus cu ulan la uş , am venit aici.ţ ă

M preg tesc s plec. Nina se aga de mine:ă ă ă ţă— Cap Bob! Îmi îndreapt o privire cuminte de clasa I priă mar , preă -

miul I, cu cununi : ajutţă ă-m să -o virez vie şi nev tă ămat , şi nă -o s te uit.ăM ridic în vârful picioarelor şi mângâi pe creştet feti a de premiul I.ă ţ

Le recomand s fie pe faz cu telefonul, s nu p r seasc locuin a, să ă ă ă ă ă ţ ă nu deschid uşa. Deşi nuă -s ageami e, le atrag aten ia asupra capcanelorţ ţ clasice: poştaşul, IDEB-ul, Telefoanele, fochistul blocului, femeia cu brânz şi smântân to i falşi, fals incendiu.ă ă ţ

Coana Aurica îşi flutur degetele inelate:ă— P-astea le ştiu înc de la Notreă -Dame! Acu', de la revedere, te fac

o spum la variceă 62? Ne mai învior m...ăNina m conduce pân la uş . Zâmbetul îi despic obrazul de la ună ă ă ă

cercel la cel lalt:ă— Pleci f r acte?ă ă— Cum aşa?!Reflex, duc mâna la buzunarul de la piept. Recrea ie! Nina îmi înţ -

tinde portvizitul:— Am vrut să- i ar t c nu miţ ă ă -am pierdut mâna.Coana Aurica s-a învine it de râs.ţ

MAR IŢ

Diminea . Am dormit scurt. Nici trei ore. Dispozi ie sl bu . B doiuţă ţ ă ţă ă

62 O bere b ut în picioare.ă ă

a ajuns la birou înaintea mea. Şi-a b ut cafeaua, e gata trotilat. Fuşereşă -te listele disp rutelor, care au sosit de la Eviden .ă ţă

Eu înc nu m pot conecta. E o zi superb de prim var exploziv .ă ă ă ă ă ă Simpl constatare. Nu sunt vreun bucolic, anotimă purile n-au nici o in-fluen asupra mea, nici cţă ă-mi pas de striden e meteo: arşi , furtună ţ ţă ă sau ger siberian le percep doar sub aspect vestimentar.

Zglobilia prim var a venit cu imense coşuri de flori. Îmi plac florileă ă şi, în drum, am cump rat un buchet de narcise. Cam firav, cinci firicele,ă dar astea sunt pre urile. Le pun întrţ -un pahar cu ap , iar paharul, osă ten-tativ, pe biroul meu. Babuinul m urm reşte cu priviri piezişe. Desă ă chid fereastra.

— Vezi c intr muşte.ă ă— Tr zneşte a alcool şi fum de igar , spun sec.ă ţ ăBabuinul se las pe spate şi scaunul pârâie. Poate vine deă -a berbe-

leacul. Mi-ar însenina dispozi ia. Nu vine. R suceşte pixul între degete şiţ ă m contempl cu un aer gânditor:ă ă

— Ai visat urât, Superman?— Nu discut decât chestiuni de serviciu. in sŢ ă- i amintesc c neţ ă

afl m aici pe banii contră ibuabililor!B doiu izbucneşte întră -un râs de c pc un. Foile din fa a lui zboar ,ă ă ţ ă

de parc ar fi curent în odaie.ă— staĂ -i num rul t u de la brigada artistic ? Bată ă ă ă-te mântuirea, b iă

bobârnac! Banii contribuabililor! Caută-i la Caritas. Te credeam mai serios...

— Calificativele mi le dau superiorii.Pe ultima silab intr maiorul Demetru. E uscat, dur, t ios ca şi nuă ă ă -

mele. Când pronun Demetru, am în fa a ochilor un cu it cu lam lungţ ţ ţ ă ă şi flexibil . Dup cum Bucureşti, cuvântul în sine, îmi sugereaz oă ă ă maşin de scris. E o c neal deă ţă ă ă -a mea...

Se uit în jur. Ochii scormonesc de parc ar c uta un cadavru, exă ă ă -presia — de parc ar fi înghi it adineauri un lighean de melci vii. Nasulă ţ sub ire îi vibreaz , anten de coleopter . Când nuţ ă ă ă -i de fa , i se spuneţă Suli .ţă

— Miroase a scor işoar ...ţ ăAntidotul Babuinului! Mestec toat ziua ca s nu se simt damfulă ă ă ă

de alcool. Maiorul se mir crispat:ă— Chiar în fiecare zi merge i la dentist?ţ— N-avem calciu, domnule maior, explic B doiu.ă ă— Ave i, în schimb, ficat de broţ nz.Babuinul surâde. Mai reveren ios decât o face cu mine, dar degajat.ţ

Nu se pierde cu firea. Dacă-l scuip din poli ie, îşi pune o pan la p l riaă ţ ă ă ă de duminic . A primit oferte serioase de bodyguard. Başca, de vreun seă -mestru, flirteaz cu ideea de aă -şi deschide o agen ie de detectiviţ particulari. St în rezerv — zice el — pentru c nu are oameni pe careă ă ă s se poat bizui. Dup capul lui, e cel mai dotat şerif din spa iulă ă ă ţ mioritic.

Suli se reazem cu fundul de pervazul ferestrei:ţă ă— Unde-a i ajuns?ţ— Tocmai preg team raportul.ă— Oral. F r discursuri, la obiect.ă ăPunctez faptele. Scurt, zici c suf r de sughi . Aşaă ă ţ -i place lui Suli .ţă

Conversa ia lui nu cunoaşte fraze. Se exprim în propozi ii simple, uneţ ă ţ -ori şi alea eliptice.

Când e meditativ, Babuinul îşi imagineaz cum se petrec lucrurile laă maior acas . Te t v leşti de râs. Ca să ă ă ă-mi acorda i credit, precizez c euţ ă nu râd decât la Stan şi Bran. Mai fac o excep ie pentru ţ Mister Bean, pe care îl ajut colosal moaca. În rest, scuze! Ei zice, ei râde. Când ă ajung la episodul Crocodil Club, comenteaz alb:ă

— Presupun c pentru voi, asta a fost partea cea mai neplă ăcut aă misiunii.

B doiu îmi strecoar o privire sub ire: "Fii atent, t ticu', ce mişto fină ă ţ ă la b iatu'!"ă

Îmi continuu raportul, relatând cele aflate de la Nina; ce e musai să ştie. Vine rândul Babuinului. S-a întors la Club, dar n-a reuşit s voră -beasc decât cu Negulescu — omule ul cel neră ţ vos şi cosmeticat. Patronii, chipurile, nu sunt în ar . Iar de la Negulescu, nţ ă -a aflat mare lucru. "Nu el angajeaz personalul, nu el se ocup de dosarele lor.ă ă Wanda a fost o profesionist excep ional , vestea iă ţ ă -a consternat pe to iţ etc."

Suli îl întrerupe:ţă— De unde de inea informa ia?ţ ţ— Ieri diminea , au primit un telefon anonim la Club.ţă— Îhî! face pe nebunul. Asta o să-l piard . Ceă -i cu "disp rutele"?ă— N-am g sit nimic, spune B doiu şiă ă -i întinde raportul de la

Eviden . Nici una dintre victime nu figureaz pe liste.ţă ă— Am s m uit pe el... Îşi împleteşte mâinile la piept şi face câ ivaă ă ţ

paşi prin birou: Unu! Vom folosi fata (se refer la Nina) ca nad . Sechesă ă -trat la domiciliu, nu ne serveşte. Doi oameni îi vor ine umbra.ă ţ Non-stop!

— Domnule maior, ne asum m un mare risc...ă— Prima condi ie de a câştiga! Exist o leg tur neîndoielţ ă ă ă nic întreă

situa ia ei şi asasinarea Wandei. east e liantul. Doi! Du casetele danţ Ţ ă -satoarei la laborator. Fotografii cu east ! Le ve i împ r i sectoriştilor,Ţ ă ţ ă ţ agen ilor de circula ie, informatorilor din tagm . Mobiliza i cât mai mul iţ ţ ă ţ ţ oameni pe teren. Dac nuă -i ave i, crea i disponibilit i. Nu omite i porţ ţ ăţ ţ -tarii marilor hoteluri şi restaurante. Aten ie la pie e, cafeneaua cumetreţ ţ -lor! Trage i cu urechea. Un om care iese din comun e totdeauna comenţ -tat. Trei! Urgen şi eficacitate. Patru! A nu se mai consuma — apas —ţă ăscor işoar ţ ă în orele de serviciu. Tulbur limpedea judecat .ă ă

Babuinul surâde serafic:— Permite iţ -mi s raportez, domnule maior, p rerile difer . Siră ă ă

Winston Churchill dormea cu damigeana de whisky în bra e şi a câştigatţ

r zboiul!ăDemetru îi arunc o privire laser.ă— În schimb, Eisenhower era abstinent. Altfel, nu mai aveai dum-

neata ast zi ocazia s vorbeşti atât de mult. Bun ziua!ă ă ă— Uite-l şi pe sta cum iese din scen ! comenteaz Babuinul.ă ă ă— iŢ -am zis de o mie de ori s nu le trosc i, m car pân se termină ă ă ă ă

raportul!— Dă-l în mă-sa de nebun! Auzi, s tragem cu urechea prin pie e, laă ţ

ce t if suiesc Mi a foliculinista, cu Tan i bigudiu şi Cici colesterol!ă ă ţ ţÎncep s trag de sertare aiurea. Nu caut nimic. Aşa procedez cândă

sunt nervos:— Nu sunt de acord s-o folosim pe Nina drept nad .ăSe hlizeşte:— Ieşi la raport!Extrage din buzunarul de la spate sticlu a plat , de serviciu, şi ia oţ ă

înghi itur zdrav n :ţ ă ă ă— Auzi, Hercul che, nă -aş paria pe şansele Ninei s se tireze din raă -

hat, nici o sut de lei. Suli o sacrific . În ultim analiz , "o curv maiă ţă ă ă ă ă pu in pe lume". Contribuabilii nu pierd nimic!ţ

M apropii de fereastr . E frumos afar . Soare, cer azuriu intens,ă ă ă nen cl it de torid, verdele pomilor argintiu, necolbuit înc . Zambile şiă ă ă Star-Foods pe moacele privatiza ilor, pâine înc subven ionat pe celeţ ă ţ ă mai multe. Un el şi o ea trec pe sub fereastr . ştia înc nu să Ă ă -au s rutat.ă Pun pariu. Sunt la început de tot. Paşii nu sunt roda i, pe fa leţ ţă -a în eţ -penit o fericire ierbivor , care anticipeaz evenimentele. Cunoscă ă expresia, din experien .ţă

Situa ia Ninei m îngrijoreaz . M simt r spunz tor fa de ea. Şiţ ă ă ă ă ă ţă fa de Coana Aurica. Pentru amândou am o afec iune special şi nţă ă ţ ă -a-ve i decât s m socoti i sentimental. De ele m leag primele amintiriţ ă ă ţ ă ă din meserie. Dou tic loase. Probabil, dar şi aici exist ierarhiz ri. Celă ă ă ă mai mult îmi place c au luptat s se smulg din interlop şi s ajung laă ă ă ă ă limanul respectabilit ii. Câte vagaboande au reuşit? Nu le ridic statui,ăţ dar încerc să-mi amintesc mereu c negrul nuă -i totdeauna negru abso-lut, dup cum albul nuă -i perfect imaculat, indiferent de marca detergentului.

— Mi-a stricat toat ziua.ăNeatent, am bomb nit cu glas tare. Când m vede trist, Babuinulă ă

devine uman. Îmi împunge un deget sub omoplat. M str punge ca o ină ă -jec ie. staţ Ă -i la el un gest de tandre e. Aşa cum ai mângâia un câine peţ cap.

— Nu te fr mânta, Bobi . Cretinul a debitat numai abera ii, în celă ţă ţ mai lung discurs din via a lui. Popularizarea portretului r mâne singuraţ ă chestie valabil . Mersi, o ştiam şi noi, f r indica ii.ă ă ă ţ

— Exagerezi, Demetru nu-i prost. — Domnul cu el! Mie-mi prieşte la ficat să-l cred tâmpit.Pe mine m obsedeaz Nina:ă ă

— Logic, şantajistul nu are interes s-o lichideze.— Hm, doar dac f tuca ştie ceva, despre care nu ştie c ştie, dară ă ă

laă -i convins c ştie.ă— Oricum, n-am curaj să-i dau drumul în larg.— Cum vrei s procedezi?ă— O avertizez. Trebuie s ştie că ă-i hârtie de prins muşte. Are

dreptul s aleag .ă ăBabuinul surâde parşiv:— Corect, dar nu tocmai în interesul contribuabililor. Suli nţă -ar fi

de acord s-o avizezi... Dup mintea mea, avem toate şansele s intr mă ă ă într-un c c el frumuşel.ă ăţ

— De ce s intr m? ă ă Tu n-ai nici un amestec, e decizia mea.— Şi ce te faci dac eu vreau s merg pe mâna ta?ă ăÎl privesc impresionat:— În fond, eşti un golan de treab .ă— În fond, o fac de-al dracului. Opozi ie lui Demetrache!ţTelefonul. Ridic receptorul. Ascult trei secunde şi-l las să-mi scape

din mân . Babuinul se sperie:ă— Ce-i?— Nina.— Moart ?ă— Nu ea. Coana Aurica.

***

Împrejur rile în care să -a comis crima sunt limpezi ca un clar de lu-n . Nina e livid şi mult mai afectat decât are aerul. Se st pâneşteă ă ă ă bine, numai ea ştie cu ce pre .ţ

B trâna zace pe burt , la circa un metru de fereastr . Nuă ă ă -i pot ve-dea expresia. Sigur nu-i de fericire. B doiu a întinsă -o la imobilul de peste drum. De acolo s-a tras. Procurorul şi judecătorul de instruc ie îmi stauţ în cale şi-l freac la cap pe Georgescu, medicul legist. Tipule ul, cum îiă ţ spune Babuinul, lucreaz ca pe ace. E un nervos, dar ştie meserie. ilal iă Ă ţ doi sunt înc p mp lache. Prosp tur . Parte din profesionişti — artileriaă ă ă ă ă grea — au c rată -o în avocatur , unde nă -aştep i chenzina ca sţ ă- i pl teştiţ ă lumina şi telefonul. Între inerea o mai sari.ţ

Referindu-se strict la fapte, Nina n-are prea multe de spus. S-au sculat la ora nou diminea a. Au folosit baia cu rândul şi au luat miculă ţ dejun împreun . Coana Aurica să -a ridicat să-şi ia o igar . Sţ ă -a oprit în dreptul ferestrei deschise, cât s-o aprind . Să -a auzit un şuierat "ca un cauciuc care se dezumfl ", şi să -a pr buşit.ă

Suntem la etajul 7. De imobilul de vizavi ne despart cam 60 de me-tri. A lucrat un lunetist. P mp lache 1 şi 2 se minuneaz de profesionaă ă ă -lismul tirului. Trucuri din astea au v zut doar în serialele TV, anverguraă victimelor justificând muni ia şi cheltuţ ielile. Nu angajezi un virtuos ca să- i suprime o bab gras din Dristor. Nu se înşeal , iar biata Coana Auţ ă ă ă -

rica moare nevinovat . Asasinarea ei constituie doar un avertismentă sinistru adresat Ninei: "Fii atent , bambina, nu ne juc m."ă ă

Îi spun s stea acas . M voi întoarce cât pot de repede. S nuă ă ă ă întreprind nimic pân atunci.ă ă

M gr besc spre cl direa din care să ă ă -a tras. Dau nas în nas cu B doă -iu, care tocmai iese. Ridic din umeri, f r să ă ă ă-mi aştepte întrebarea:

— Rahat! N-am f cut nimic. Tipul a traă s de pe terasa blocului. Un-ghiul de tragere ideal.

— De ce a ac ionat la zece diminea a, în plin zi?ţ ţ ăB doiu se enerveaz :ă ă— Eu v-am mai spus-o! Vede i prea multe filme. Doar acolo, toateţ

crimele se comit în creierii nop ii şi în peisaj pluvios. Dau bine trendurileţ cu gulerul ridicat al poli iştilor şi asfaltul ud. E timpul s v maturiza i!ţ ă ă ţ

— Ia statisticile, deşteptule! Cele mai multe infrac iuni grave au locţ noaptea: Nu martori, alt acoperire...ă

— Ce acoperire mai bun vrei decât un labirint de cearşafuri şi iză -mene puse la uscat? Când urci acolo, ai impresia c-ai nimerit pe corabia lui Cristofor Columb.

— Putea s dea peste el vreo gospodin .ă ă— Ei bine, am râta care a sp lat azi a avut noroc. R mânea cuă ă ă

rufele pe frânghie, iar familia c uta acum în pia grâu ieftin.ă ţăLa col ul str zii, surpriz ! Ne ajunge din urm un puşti care ne aţ ă ă ă bor-

deaz cu mult polite e:ă ă ţ— Bun ziua, domnilor. Sunte i cumva de la Poli ie?ă ţ ţAjunge cam pân la centura lui B doiu, are un cap perfect rotund şiă ă

ochelari pe nasul cât o cireaş . În spatele lor, privirea e liniştit şi direcă ă -t . Genul de copilaş care pune întreb ri incoă ă mode acas şi la şcoal .ă ă

— Cum ai ghicit, âc ? se mir amuzat B doiu.ţ ă ă ă— Sem na i foarte bine cu Baracus din ă ţ Echipa de şoc, doar c sună -

te i mai solid. Am caseta... Nu v sup ra i... Aş fi mai liţ ă ă ţ niştit dac miă -a iţ ar ta legitima ia.ă ţ

Babuinul intr în joc. Piciul o studiaz ca pe o tabel de loă ă ă garitmi. O restituie şi îşi declin identitatea:ă

— M numesc Florescu Dorinel, am unsprezece ani şi sunt în claă sa a VI-a.

Din nou în actualitate, dup aproape jum tate de secol, ghiozdanulă ă purtat pe spate; al lui Dorinel e roşu, cu bretele galbene. În mod normal, la ora asta trebuia s fie la şcoal . Nu vreau să ă ă-l blochez şi m ab in să ţ ă pun întreb ri cu iz pedagogic. Altfel, bine îmbr cat, bine hr nit. Nuă ă ă -i lip-sesc din frigider bananele şi snaksurile din recrea ie.ţ

St m în drumul oamenilor şi ne tragem lâng un zid. Babuinul ară ă -boreaz un aer festiv jovial, adecvat la interlocutor: "Vine, vine vacan aă ţ mare!"

— M i Dorinele, tu opreşti toate persoanele care seam n cu ună ă ă

artist sau altul de la televizor?B ie elul face scurt la gât, c utând obrazul lui B doiu. Dup exă ţ ă ă ă ă -

presie, se aştepta la o întrebare mai inteligent .ă— Nu, r spunde serios, sem na i cu Baracus, dar vă ă ţ -am v zut şi peă

terasa de la blocul meu.— Ce naiba c utai tu acolo?ă— M ascundeam.ă— De cine?!— De toat lumea.ă— P i de ce, fr ioare?ă ăţ— Am chiulit azi de la şcoal .ă— Aha! în elege Babuinul, deşi putea fi mai intuitiv.ţDoar pl teşte cinci pensii alimentare, dintre care trei şcolaă rizate. In-

tervin:— Dorinele, povesteşte-ne de la început, de când ai plecat tu de

acas .ăSe întoarce spre mine cu tot trupul. Se pare c nu ştie s zâmbeasă ă -

c , ci doar s priveasc intens:ă ă ă— Am plecat la şapte jumate. Bunica se uit totdeauna dup mineă ă

pe geam, şi i-am f cut la revedere. Dup ce a plecat de la perdea, mă ă -am întors şi am urcat pe teras .ă

— Planificaseşi chiulul...— Da, avem azi şi zoologie, şi istorie, care pe mine nu mă

intereseaz . Voiam s termin şi cartea pe care miă ă -a împrumutat-o M ndescu Coră nel, de la C, şi m-am dus s citesc pe teras . Trebuie s iă ă ă -o dau înapoi disear . Doamna Diamantopol, careă -l are pe Max, un chaw-chaw grozav, l-a dat şi la televizor, întindea rufele. Dup ce aă plecat, am început s citesc. La 10 şi 5 minute, a venit mafiotul.ă

Babuinul cade în izmene. Îşi închipuie că-l stimuleaz :ă— Formidabil! Cum de ştii ora cu atâta exactitate?— Tocmai m uitam la ceas. Ora a treia, zoologia. Proful a terminată

apelul şi scoate la tabl .ă— Vorbeşte-ne despre mafiot. De ce-i spui aşa?— Dac nuă -i din bloc, nimeni nu intr pe teras . Pă ă -orm , se uita înă

jur mereu şi umbla aplecat, ca mafio ii. Aşa umbl to i, când dau o loviţ ă ţ -tur .ă

Îmi vine s râd. Întră -adev r, aşa se p şeşte, se alearg în filme.ă ă ă Furişat. Babuinul îl priveşte contrariat:

— Cum de nu te-a v zut? ă— M-am ascuns printre rufe. El a strigat: "E cineva pe aici? Aş dori o

informa ie". Am t cut chitic şi el sţ ă -a dus la balustrad . Avea o valizu ,ă ţă ca o cutie de vioar dar dreapt . A scos puşca şiă ă -a aşteptat vreo trei mi-nute... L-am v zut pă -orm , cum ocheşte, uite aşa plimba eava, şi a tras.ă ţ A b gat arma la loc, în valiz , şiă ă -a plecat.

Babuinul îl mângâie pe cap. Dac staă ă -i pedagog, eu sunt sex-sim-bol. Cum de nu a în eles c lui Florescu Dorinel nuţ ă -i place să-l tratezi ca

pe un copil mic?— Po i s niţ ă -l descrii pe mafiot? Nici nu ştii cât de mult ne aju i.ţ— Ba ştiu, declar placid Dorinel. Sunt martor ocular.ăBabuinul n-are r bdare:ă— Atunci, dă-i drumul! Vârsta! Tân r sau b trân?ă ă— B trân. Cam ca dumneavoastr .ă ăM distrez pe cinste. Ca to i masivii, B doiu arat mai în vârst deă ţ ă ă ă -

cât în realitate. Îmi îndreapt o privire cum c nu te po i bizui peă ă ţ aprecierile puştiului. Dorinel e îns imprevizibil. Ne arunc un portret înă ă patru cuvinte, de ne las cu gura c scat :ă ă ă

— Seam n cu Richard Gere.ă ă— Hm, consumi ceva televizor.— Nu prea. Lui bunica îi plac concertele şi mitingurile. Eu m uit laă

video... Merg şi la cinema.— Nu stai cu p rin ii?ă ţ— Nu. Pentru prima oar , privirea coboar dar nuă ă -şi pierde cumpă-

tul: Tata şi mama au divor at şi sţ -au m ritat din nou, cu altcineva. Nuă -i bine s stea cu copilul de la început.ă

"Copilul" e Dorinel, iar teoria auzit în cas — comod penă ă ă tru ambele cupluri. Pe fondul acestei reflec ii, îmi vine o idee. Nu cumva lţ -o fi văzut pe teras pe C t lin Voicu, fostul amant al Ninei, care lucrează ă ă ă la Flora, iar dumneavoastr la NASA?ă

— Spune-mi Dorinel, mafiotul sta, Richard Gere, nă -avea ceva la nas? Nu i sţ -a p rut umflat, vân t, de parc ar fi avut vreun accideă ă ă nt?

— Atunci n-ar mai fi sem nat cu Richard Gere.ăLogic impecabil , totuşi b iatul poart ochelari. Cu toate menajaă ă ă ă -

mentele, îl întreb ce dioptrii are. C pşorul rotund face tică -tac de câteva ori şi îşi duce instinctiv degetul la şaua ochelarilor Optinova.

— Nu-s cu dioptrii. Sunt pentru astigmatism, explic doct, care esteă un defect de refrac ie. În clas , stau în banca a cincea. Pe miopi iţ ă -a pus în banca întâia.

Argument irefutabil în fa a c ruia m închin şi cade ipoteza Voicuţ ă ă - Sinuzit , eventual Lunetă ist.

— Ce-ai f cut dup plecarea mafiotului?ă ă— Am r mas ascuns. Doamna Diamantopol a venit cu înc un liă ă -

ghean de rufe. N-am vrut s m vad , e prieten cu bunica.ă ă ă ă— Ti-e fric de bunica?ă— Nu mi-e fric , dar e sensibil . Se nec jeşte din orice prostie şiă ă ă

asta-i face r u la ficat.ă— Mai departe, îi d brânci B doiu.ă ă— Mai departe, a i venit dumneavoastr . Am v zut c a i început sţ ă ă ă ţ ă

c uta i urme... Chiar acolo de unde a tras le c uta i...ă ţ ă ţ— De ce n-ai venit la mine? Ziceai c sem n cu Baracus...ă ăDorinel se foieşte în oareşce încurc tur :ă ă— Da, dar sem na i şi cu banditul la gras din ă ţ ă Naşul. A i fi putut sţ ă

m r pi i. A i auzit de ă ă ţ ţ kidnapping?

— Mi s-a întâmplat.B iatul clipeşte des, de parc să ă -ar mira ce cult e amicul B doiu.ă— Ca s fiu sigur, vă -am urm rit. Am auzit ce a i vorbit cu doamnaă ţ

Diamantopol. P-orm , vă -a i întâlnit cu dumnealui...ţCu mine, vrea s spun . Brusc, în epeneşte.ă ă ţ— Bunica! S nu m spune i! şi o ia la fug ca un ied, disă ă ţ ă p rând înă

mul ime.ţNe uit m curioşi la femeia care a ieşit din cas , dup obişă ă ă nuitele

cump r turi matinale. Spre şaptezeci de ani. E înalt , distins şi are deă ă ă ă -zinvoltura caracteristic portofelului plin. Poart ochelari negri la modă ă ă şi întreaga inut , chiar de pia , e actual , are şic.ţ ă ţă ă

— Ar ta bine cândva...ă— Mda, face Babuinul. Cred c merita să -o priveşti de dou ori. Peă

timpul r zboiului din Coreea...ăAsta-i criteriul calendaristic al Babuinului! R zboiul din Coreea, Cuă -

ba, Vietnamul, Afganistanul, Golful... Ce-i drept, fiecare puncteaz aproă -ximativ alt genera ie.ă ţ

Îşi aprinde o igar , privind lung dup o fâ — R zboiul din Vietţ ă ă ţă ă -nam. Fiecare centimetru de epiderm ip sex. Mai ales popoul, rotitor şiă ţ ă agresiv. E genul lui. Toate cele cinci pensii alimentare au avut aceeaşi genez .ă

— Ai luat-o cam de diminea .ţăM priveşte mirat:ă— Va s zic , pe tine te întreab cât e ceasul?... Trece brusc laă ă ă

altceva: B i Hercule, încep s m enervez. Tu realizezi c avem doară ă ă ă niscai piste, dar nu subiecte? C nă -ai pe cine s iei la întreb ri?ă ă

— Subiecte ar fi, dar de unde s le iei? Crezi c nă ă -ar fi interesant să stai la o parol cu Voicu sau cu east ? Cel pu in, pentru lunetist — Riă Ţ ă ţ -chard Gere — nu mai avem nevoie de portret-robot.

— Ai luat-o drept bun ? Ştii, eu nu prea am încredere în ştia mici.ă ă Vorbesc din experien , am cinci exponate în inventar. Sunt aiuri i şiţă ţ trombonişti.

— Dac iă -ai scoate în fiecare duminic la circ şi leă -ai sc pa nişteă bani de buzunar, ai constata c sunt inteligen i şi dr g laşi. Hebdomaă ţ ă ă -dar îns , exist o pitulice care merit mai mult aten ie.ă ă ă ă ţ

— Eşti invidios.— Realist. Nu- i place adev rul.ţ ă— Du-te'n mă-ta!Se r suceşte pe c lcâie şi m las în mijlocul str zii.ă ă ă ă ă

***

M duc nu ă în, ci la mama. Am un r gaz de circa o or , pân s mă ă ă ă ă întorc la Nina. E singura urgen de moment. Rezultatul autopsiei nuţă poate cuprinde nici o noutate, cel balistic mai dureaz . Nici pe sta nuă ă dau prea multe parale. Oricum, ştiu c arma nuă -i de provenien autohţă -

ton . Hindus , malaez , filiă ă ă pinez (vorba vine, fiin'c ia import , facă ă ă ă palmieri, nu flinte), tot n-o s-o g sesc înregistrat în cartea de imobil. Iară ă dup '90, au intrat în ar atâtea scule clandestine, încât ar fi interesantă ţ ă de ştiut cam câte revin pe cap de locuitor. Sub Ceauşescu, eram mai in-forma i. Ştiam cât o el ne revine de p l rie. Îi luam şi pe japonezi! Sentiţ ţ ă ă -mentul ne umplea de linişte şi legitim satisfac ie. Mai erau unii, curioşi,ă ţ care se întrebau cam la câte kile de o el s consume ei personal, întrţ ă -un an? Naiba ştie de ce le p sa! Parc pinguini consumau?ă ă

I-am promis şi trebuie s m duc. Sunt singura ei fiin apropiat .ă ă ţă ă Cu maică-sa şi fra ii ei, nu sţ -a în eles de când era în liceu. În fapt, ei nţ -au în elesţ -o. Sunt din ia care nu schimb aşternutul şi verigheta de laă ă desc lecare pân la ultimul suspin. Mama e mai ă ă alegretto, ine la oţ experien de via bogat , comţă ţă ă promisurile îi sunt str ine.ă

Cu mine s-a purtat foarte frumos. Parc nici nu miă -ar fi fost mam .ă N-a cunoscut personal nici un profesor de al meu, la pai'şpe ani mi-a dat bani de ig ri, ne bucuram împreun când începea vacan a mare. Amţ ă ă ţ sim itţ -o ca pe o sor care avea grij s nuă ă ă -mi lipseasc nimic. În fond, nuă ne despart decât şaptesprezece ani. Atât avea mama când m-am n scut. Iă -am fost totdeauna recunosc tor c nu mă ă -a l sat în seamaă bunicii, o scorpie cu Dumnezeu pe buze şi-o oaste de draci în suflet! "Cuminte ca o poz " era idealul ei de copil. Ca să ă- i dea o buc ic deţ ăţ ă rahat, trebuia s te fi c rat pe un nor şi să ăţă ă- i fi crescut aripioare. Mamaţ ar fi putut ob iţ ne orice de la mine, doar emi ând eventuţ alitatea de a mă caza în poalele de evanghelist uscat ale bunicii. Nă ă -a profitat niciodată de atu. Nici nu m-a amenin at m car. Chiar când iţ ă -am t iat o centur dină ă piele de crocodil, ca să-mi fac praştie... Cât am iubit-o pentru asta!

Cu so ii ei mţ -am în eles foarte bine. Firesc, mama nu se putea mţ ă-rita decât cu b rba i simpatici. Cel mai mult miă ţ -a plăcut al cincilea. Era regizor de circ, vedeam toate spectacolele pe gratis şi de câte ori pofteam. Am avut o copil rie foarte fruă moas ! În cas a fost armonie şiă ă permanent atmosfer de cară ă naval. C s toriile nă ă -aveau timp s seă uzeze; cum s-ar zice, n-apucau toamna. Durau atât cât durează prim vara întră -o leg tur sentimental . Desp r irile erau duioase, cuă ă ă ă ţ şampanie şi lumân ri aprină se. To i plecau cu lacrimi în ochi, to i auţ ţ regretat-o. V-am mai spus c trei dintre foştii so i, mai perseveren i, auă ţ ţ reuşit s biseze.ă

Mama a transformat apartamentul din Pia a Kog lniceanu întrţ ă -un studio cu dormitor. Un dormitor aiurit şi adorabil. Exact ca ea. Patul perfect rotund, aşa cum şi l-a visat înc din adolescen , citind — dacă ţă ă nu m înşel — ă Anotimpurile lui Radu Tudoran. Dulapurile din perete sunt camuflate de draperii galben-canar. O oglind vene ian autentic peă ţ ă ă peretele de la picioarele patului, şi staă -i tot bedroom-ul. Ansamblul dă impresia unui decor de teatru, ca şi studioul, de altfel. O canapea cir-cular imens , un scrin fran uzesc transformat în bar, televizor, câtevaă ă ţ aplice de cristal... Aici, galbenul-canar — culoarea ei preferat (e bruneă -t ) — mai înregistreaz câteă ă va pete de violet.

Cât priveşte atelierul unde bricoleaz tot felul de fleacuri ornamenă -tale, acesta e instalat la mansard . Banii nuă -i lipsesc niciodat . Sunt fiulă ei, dar al dracului s fiu dac ştiu cum îi faă ă bric ! Efectiv, face parte dină fericita categorie de oameni care scot, inventeaz bani din orice.ă R t cit în Sahara, iă ă ă -ar g si probabil în cocoaşa unui dromader.ă

Îmi deschide de la primul ârâit şiţ -mi sare de gât. E şi ea scund .ă Deosebirea dintre sexe nu va disp rea niciodat ! Ce d la mine "pitic" laă ă ă ea devine gra iosul ţ mignon. O privesc cu pl cere şi de fiecare dat îmiă ă spun c nu va fi niciodat b trân . Să ă ă ă -a tuns scurt de tot, ca un derbedeu de zece ani. Cerceii gitane uriaşi, din cristal negru, mâna impecabil ,ă expresia luminoas , destins , a insului careă ă -a f cut toat via a doar ceă ă ţ -a poftit, te avertizeaz imediat cu cine ai deă -a face: o femeie care n-a inut în via a ei un lighean cu maz re de cur at în poale şi nici nţ ţ ă ăţ -a

apretat cu ştaif c m şile legitimului. C ci, cu excep ia accidenă ă ă ţ tului din care m-am iscat eu, a avut doar legitimi.

Bineîn eles c nu mai arat ca în tinere e, dar a r mas seduc toare.ţ ă ă ţ ă ă Ochii sunt tot minuna i, surâsul de copil în fa a pomului de Cr ciun —ţ ţ ă intact, intact pielea din cea mai fin caă ă tifea. Când eram mic, avea un mantou de lutru. Mi se p rea c seam n cu mama. Atingânduă ă ă ă -le, încer-cam aceeaşi senza ie.ţ

M trage în mijlocul înc perii şi, chipurile, m admir :ă ă ă ă— Ce-ar fi să- i laşi barb ? D prestan , ştii...ţ ă ă ţăRespir adânc şi zâmbesc:— N-ai s te obişnuieşti niciodat cu ideea c nu sunt Adonis?ă ă ă— Ce prostie! Eşti foarte dr g laş şi ai un gen. Mickey Rooney, deă ă

exemplu...— Mam , o întrerup, sunt foarte gr bit, abia am reuşit s gă ă ă ăsesc o

gaur în program...ăS-a f cut covrig pe canapea. Are o flexibilitate de inviă diat.— Eu îmi închipuiam c lu m masa împreun . Nu neă ă ă -am mai v zută

de...— Exact unsprezece zile jum tate, timp în care — zâmbesc — mi seă

pare c nu teă -ai plictisit...Surâde şi ea, cu gropi e şi licurici în privire:ţ— A!, te gândeşti la Toto!O iau scurt, ca la Poli ie.ţ— Câ i ani are?ţ— Şaizeci.Mi se pare neserios s te cheme Toto la şaizeci de ani, dar parc euă ă

sunt mai reuşit ca Bobi , la aproape treizeci şi trei?ţă— Ce'nvârte?— Începe să-mi semene a interogatoriu...— N-o lua aşa. Vreau să-i stabilesc punctele cardinale.— Te asigur c nă -are cazier. E coafor!M uit edificat la capul ei:ă— Crea ia lui?ţ

— Nu fi caraghios, şi începe s râd . E coafor de câini!ă ăCâteva momente, r mân stopă -cadru. Fa de profesiile celorlal iţă ţ

so i, asta, a lui Toto, mi se pare de la distan cea mai fistichie. Mamaţ ţă îmi sesizeaz starea de spirit:ă

— Bob, mi-e team c tu nu eşti îndeajuns de adaptabil. Lumea eă ă -volueaz şi exist azi o gr mad de meserii despre care pe timpul luiă ă ă ă Ceauşescu nici m car nu se auzise.ă

— Tot c eluşi piept na Toto şi atunci?ăţ ă— Sigur c nu. Era geolog. Să -a reprofilat dup '90. in să Ţ ă- i spun cţ ă

s-a orientat perfect, are azi cel mai important salon din Bucureşti. Pro-gram rile se fac cu două ă-trei s pt mâni înainte.ă ă

— Înseamn c merge treaba!ă ăMama râde încântat :ă— Are un dever extraordinar, vin şi din provincie. Abia face fa ,ţă

continu plin de entuziasm, a fost obligat s mai angajeze dou peră ă ă ă -soane. O actri de la Nottara şi un inginer... ceva cu calculatoare. Auzi,ţă tu? Numai corp diplomatic, are patruzeci şi trei de clien i. iţ Ţ -ai fi închi-puit?!

— Nu, recunosc cu sinceritate. Unde şi-a deschis salonul? Aş fi cu-rios să-l v d.ă

— Nu ştiu să- i spun strada, deşi am fost de câteva ori. Cam pe unţ -de era Lupoaica...

— Las' c nimeresc eu!ă— Precis. Localul e dr gu , dichisit, cu ziduri oglindate. În vitrin areă ţ ă

câteva paneraşe cu pui vii, cum erau odat pe cutiile de bomboane. Oă dr g l şenie!ă ă ă

E grozav de entuziasmat şi m întreb dac nu cumva bizarul îndeă ă ă -letnicirii e cel ce a precump nit în luarea celei de a unsprezecea decizii.ă La mama, totul devine "adorabil", din momentul în care sare cu cel pu inţ câ iva centimetri ştacheta normalului. Abia aştept reac ia bunicţ ţ ă-mii şi a unchilor! Îmi promit, ca pe un regal, o vizit cât de curând.ă

— Cum se numeşte firma?— Rex şi Prin .ţ— Promonarhist?— Spiritualule! Doar nu era să-i zic ă La Azoric şi Grivei?!ăM uit la ceas:ă— Mam , mai am un sfert de or . Când şi cum lă ă -ai cunoscut?— Acum zece zile. De cum l-am v zut... A fost un şoc, Boă bi ! Amţă

sim it din prima secund c , în sfârşit, am g sit omul vie ii mele. Celţ ă ă ă ţ predestinat! E greu să- i explic... O linişte binecuvântat miţ ă -a cuprins în-treaga f ptur şi parc o voce miă ă ă -a şoptit... În fine, am sim it c am aţ ă -juns la cap tul c ut rilor.ă ă ă

Îmi camuflez scepticismul în spatele unui zâmbet de fericire. Ori de câte ori s-a preg tit să ă-şi pun o verighet nou în deget, mama să ă ă -a sim-it la cap tul c ut rilor. M întreb cât va rezista Toto, cel deţ ă ă ă ă -al unşpelea

predestinat? Grozav aş pune un pariu, dar sunt un fiu respectuos.

— ...şi în modul în care ne-am cunoscut, se vede desluşit mâna des-tinului. Închipuieşte- i, ultima oar am fost în Floreasca... da, aşa e, cuţ ă Mitic .ă

— Mitic ... Mitic ...ă ă— Da, drag , Mitic , marinarul. Al şaptelea... Pur şi simplu, nă ă -am

mai avut treab pe acolo. S nă ă -o lungesc, cineva şi-a cump rat o cas înă ă cartier şi m-a rugat s-o v d, poateă -i dau vreo idee cum s şiă -o aranjeze. La plecare, mi s-a f cut chef s m mai uit pe la vitrine...ă ă ă

— La obiect, mam , te rog!ă— P i sta e obiectul! Mâna destinului a intervenit a doua oar ! Înă ă ă

loc s iau un taxi, ca de obicei, am luată -o pe jos. Când am ajuns la salo-nul lui Toto, am sim it o... nu o, unţ impuls irezistibil s intru. Primul omă cu care am dat ochii a fost Toto. Nu i se pare deţ -a dreptul extraordinar? Se ocupa de toaleta unui Loulou de Pomeranie — o bomboan , alb şi roă -tund ca un boule-de-neige!

Se opreşte, cl mp nind din genele superbe şi riverane. Adic areă ă ă gene bogate şi pe tivul de jos al ochiului, ceea ce nu se prea întâmpl .ă Încheie cu un gest elocvent — "voilà de vezi!"

— Asta a fost tot şi-a fost de-ajuns...— Î i doresc din toat inima s fii fericit , şi o îmbr işez.ţ ă ă ă ăţE o femeie cu sim ul realit ii care consider c nţ ăţ ă ă -a avut, nu are

motive s se plâng de soarta ei:ă ă— Eu am fost întotdeauna fericit , scumpule. Sper, de fapt suntă

convins c fericirea pe care iă ă -o datorez lui Toto îmi va acoperi întreaga existen .ţă

— Hot rât, fericirea e o chestiune de decizie interioar .ă ăNu cred o silab , aş vrea să ă-l v d şi eu pe la care decide interior să ă ă

nu fie fericit, dar de ce s nu adaug o pensul de azuriu şi roză ă -paradis la o zi frumoas ? Mama m mângâie recunosc toare pe obraz:ă ă ă

— Ce copil bun eşti tu, Bob! Ce mult îmi doresc s fii la fel de fericită ca mine! Va veni şi timpul t u.ă

Trebuie s plec. Promit s vin la cin mâine sear , ca să ă ă ă ă-l cunosc pe logodnic. M conduce pân la uş . Nuă ă ă -i spun c inten ionez o prospec ieă ţ ţ incognito la Rex şi Prinţ, chiar acum, înainte de a m întoarce la Nina.ă Nu vreau să-l avertizez pe ipochimen, îmi plac impresiile, clişeu neregizat, în schimb, o întreb ce cadou i-ar pl cea. E generoas , ca deă ă obicei:

— Am să- i fac eu un cadou. Nuţ -mi mai datorezi nimic pentru Cari-tas. Debitele mele le-a preluat Toto. E un adev rat genă tilom, de pe vre-mea turnirurilor!

Asta chiar că-i o veste bun , de ieri, nă -am mai f cut nici un pariu.ă M mai re ine o secund şi lanseaz , ca pe ceva cu totul lipsit deă ţ ă ă importan :ţă

— Dac nu te plictiseşte din cale afar , poate treci pe la bunică ă ă-ta să-i spui. Ştii, totuşi nu se face...

M ă exprim la fel de eliptic:

— Nu crezi totuşi, c tu...ăM s rut pe frunte şi îmi face vânt:ă ă ă— N-am nici un chef... să-mi stric cheful.

***

Aş fi dat peste salonul lui Toto, f r nici o indica ie. E viă ă ţ trina cea mai frecventat din zon şi, dac ce se petrece în untru corespunde foră ă ă ă -fotelii de afar , înseamn c mama a dat lovitura. Ca negustor, tipul areă ă ă geniu, idei şi curaj. Pe seceta din frigiderele noastre, î i trebuie oţ fantezie cu b taie lung , ca să ă ă- i închipui c po i scoate bani montândţ ă ţ bigudiuri pe este canine. Uite c Toto şiţ ă -a închipuit bine! Vorba aia, e de ajuns s observi preşul de la intrare, ca să ă- i dai seama c afacereaţ ă merge splendid.

Ca s ajungi s vezi ce se petrece în vitrin , trebuie s faci coad .ă ă ă ă ă Curioşii sunt de toate vârstele, iar copiii efectiv în epenesc acolo. În peiţ -sajul s r ciei ante şi postă ă -decembrie '89 clişeul are inedit. Şi- iţ înc lzeşte inima. Cât ai fi de "câine", nu po i r mâne indiferent laă ţ ă dr g l şenia că ă ă ă eţ luşilor de toate na iile, caza i în trei paneraşe. Suntţ ţ amesteca i ca un pachet de c r i de joc, iar pe unii îi v dţ ă ţ ă prima oar peă viu, îi ştiam doar din Larousse. În mijloc — un acvariu lat în şolduri, ca bolurile de coniac, cu peştişori exotici, policromi şi grozav de activi.

Încerc s v d ce se petrece dincolo de vitrin . Num r camă ă ă ă cincisprezece scaune. Maeştrii manevreaz foarfeci, perii, foehnuri,ă sprayuri, cu siguran şi competen . Mamele supraţă ţă veghează chestiunea îndeaproape, la locul opera iunii, în picioare, lâng victime.ţ ă Vorbesc continuu, probabil numai prostii. Coaforii zâmbesc şi ei continuu, se dau câte un pas înapoi, admir în oglind clientul, maiă ă ajusteaz o ureche, mai adaug un cârlion pe frunte, mai trag o pensă ă ţ ă la coad . Judecând dup expresii şi h rm laia care str bate pân înă ă ă ă ă ă strad , e o via animat acolo.ă ţă ă

Cei trei, m refer la personal, sunt uşor de identificat. Actri a, o feă ţ -meie înc tân r , are ceva de tras cu un caniche nouă ă ă -nou . E alb şi abiaţ scos din baia de şampon, se zbate s scape dintră -un prosop. Nici foehnul nu-i place mai mult. Ce circ poate s fac , e ceva nespus! Canicheă ă -ii sunt nebuni şi când sunt normali...

La distan de dou scaune, lucreaz inginerul electronist. Nici staţă ă ă ă n-a împlinit patruzeci de ani. Fizionomia tipic a bolă navului de ulcer. Când a f cut rost de el, nă -aş putea spune. Ca electronist sau ca frizer?

Uite-l şi pe "tata"! Nu ştiu cum trebuie s arate un geolog, dar preă -simt c tipul nă -are moaca breaslei. E masiv, jovial şi pişicher; mustaţă neagr , ă à la Clark Gable. Impresie de ansamblu: "capşist" de alt dat ,ă ă foi ar redutabil şi plaisirist, fum tor de pip sau trabuc. Recomandabil sţ ă ă ă nu stai cu spatele la el. Din orice parte l-aş privi, nu-l v d sc rpinândă ă pietre printre monumente ale naturii. Şi...

M încearc un sentiment de nelinişte. Nuă ă -l v d de loc însurânduă -se

la şaizeci de ani. O fi maică-mea seduc toare, dar pe certificatul ei deă naştere original e intuit stema cu lei, şi nu pâr ul cu spice şi sonde alţ ă ţ socialismului cu şapc . Concret, Toto T golan cu stil şi crai, cum îl intuă -iesc — dac tot ajunge la Prim rie, po i paria matale pe ultima centimă ă ţ ă c însuşi viitorul socru e cu cel pu in zece ani mai tân r.ă ţ ă

Miros ceva suspect în povestea asta şi simt o strângere de inim . Ară fi prima decep ie din via a mamei. Dureroas pentru c se afl — aşaţ ţ ă ă ă cred — la final de carier sentimental . S raca îşi închipuie ultima coră ă ă -tin c zând peste un straşnic happy end! Ca să ă ă-mi îmbujorez dispozi ia,ţ acord totuşi un zece la sut eventualit ii ca Toto s se fi îndr gostit sină ăţ ă ă -cer de mama, de farmecul ei, de tonicitatea care o caracterizeaz , deă inegalabilul ei talent de a picta un soare conving tor pe un cer autumnală ciuruit de ploaie, de fermec toarele ei aiureli. Un argument deloc de neă -glijat pledeaz în favoarea ipotezei unui Toto sincer: nu el a c utată ă -o pe mama, nu el a provocat cunoştin a. Ea lţ -a g sit.ă

Încerc să-mi deschid c rare în turma de ânci care asalteaz vitrina.ă ţ ă O surpriz pe cinste, o surpriz de zile mari m înşuă ă ă rubeaz pe trotuar.ă Degajat, cu aerul unuia de-al casei, east intr în pr vŢ ă ă ă ălie!

Toto îi zâmbeşte Trei Roze — recte, de la o ureche la cealalt , ca să ă nu v închipui i c ar fi vorba despre whiskyă ţ ă -ul omonim. Abandonează foarfeca şi întinde mâna peste capul clientului, un Saint Bernard cu ex-presie sf toas . B ie ii se în eleg din priviri şi east dispare în spateleă ă ă ţ ţ Ţ ă unei draperii din fundul salonului. Presupun c acolo se afl un mic biă ă -rou. Electronistul tocmai se elibereaz şi Toto îl roag să ă ă-i preia clientul. Dispare dup aceeaşi perdea.ă

Gândurile mi se ciocnesc în cap, ca nişte bile de biliard, doar că mult mai repede. east , fiorosul suspect de la Dusseldorf şi Ţ ă Crocodil Club, omul care-o cunoaşte pe Wanda şi le-a însp imântat pe Nina şi peă Coana Aurica, tenebrosul care şi-a semnalat prezen a în momentele celeţ mai fierbin i, e un bun amic cu logodnicul maicţ ă-mii! Senza ional! Preaţ senza ional!ţ

M fac mic, ceea ce nu constituie o problem . În mai pu in de zeceă ă ţ minute, east p r seşte salonul. E atent la trafic, mai exact la taximeŢ ă ă ă -tre, o stratagem careă -i d posibilitatea s constate dac e urm rit. A aă ă ă ă -juns în sta ie şi urc în primul taxi careţ ă -şi aşteapt rândul. Îmi notez nuă -m rul în gând. Eu îl iau pe al treilea. Nimeresc unul de la firma Valenă -tino, pentru care am o sl biciune. Sunt corec i, şoferii — în general tineriă ţ — au figuri urbane. Şi sta e la fel. Îi explic ce are de f cut şi d încântată ă ă din cap. Îi place.

Pe traseu, începe s se simt decep ionat. Cursa e cuminte, f ră ă ţ ă ă fi e, f r emo ii. Se aştepta probabil s gonim cu dou sute pe or , sţ ă ă ţ ă ă ă ă zbur m peste vreo dou troleibuze şi o Dâmbovi , s intr m întră ă ţă ă ă -un supermarket prin vitrin şi s stop m întră ă ă -un deal de cutii de conserve!

Nici gând: east coboar la Sala Palatului. Priveşte instinctiv în jur.Ţ ă ă

Nu ca unul care caut s sesizeze un eventual filaj, ci se orienteaz laă ă ă schimbarea de peisaj, dup cursa cu un vehicul. Constat că ă ă-i soare şi încal o pereche de ochelari. O ia alene pe Luteran . Un domn care seţă ă plimb . Pare atât de liniştit, c încep s m simt eu neliniştit. Am nevoieă ă ă ă de un secund. În jur, lume ca la Moşi, pe o strad care pân mai acumă ă câ iva ani era liniştit ca o dupţ ă ă-amiaz de duminic provincial .ă ă ă

La Catedrala Sf. Iosif, câteva afişe anun un concert de diminea .ţă ţă Spre surpriza mea (în fond de ce?), east intr în untru. E catolic, sauŢ ă ă ă cel pu in vrea s aib aerul. Îşi moaie degetele în ap sfin it şi se închiţ ă ă ă ţ ă -n cu palma complet deschis . O zbârceşte la urm . Reflex, face cruceaă ă ă ortodox , adic de la um rul drept spre cel stâng. Catolicii merg în sensă ă ă invers. Încerc s ghicesc ce o fi în capul caraghiosului sta?! Se aşază ă ă într-o banc şiă -şi culc fruntea pe degetele împletite. Pare adâncit în ruă -g ciune.ă

În Catedral , lume pu in . Tot fe e sub iri, nici picior de mitocan.ă ţ ă ţ ţ Sunt în ultima banc şi deocamdat singur, pe o raz de circa trei metriă ă ă p tra i. Îmi scot scula şi comunic cu sediul. În câteva minute, Ene şi Tiă ţ -mofte vor fi la Catedral . Gândurile îmi alearg în toate p r ile. Caută ă ă ţ puncte fixe şi conexiuni logice. În afar de am nuntul c toate victimeleă ă ă au avut leg tur cu industria sexului, restul pare teatru absurd. Segă ă -mentele sunt bizare, nu se îmbuc . Uiteă -l pe east ! Bate Europa dupŢ ă ă fundul Wandei, zice prezent ori de câte ori mierleşte vreo fuf , se joacă ă de-a omul invizibil, iar acum face conversa ie cu eternul sacru. În tevaţ -tur , pic şi Nina Vestibul, nevast de Bundestag. Aerobic la aşternut.ă ă ă ă Lipsea sosul picant... Pune mo draga de Celia, m mica mea personal ,ţ ă ă încurcat cu Toto, amicul lui east !ă Ţ ă

Îmi d târcoale o idee... Cel pu in în cazul Wandei şi al Ninei, avemă ţ de-a face cu un şantaj de propor ii. Difer comparţ ă timentul de via asuţă -pra c ruia el se exercit , dar esen a e aceeaşi. Wanda se sustr seseă ă ţ ă unor obliga ii, înc nu ştiu de ce natur , iar înc p ânarea a costatţ ă ă ă ăţ -o. La Nina, e vizat compartimentul social în care a reuşit s se instaleze.ă Indiferent de miz , jocul e acelaşi: ori valsezi cum î i cânt eu, ori plângeă ţ mă-ta la mormânt proasp t!ă

Şi-acum, ajung la idee! Oare n-au nimerit f tucile astea în p ienă ă -jenişul unui trust de şantaj? O institu ie specializat , acoperind toateţ ă sectoarele vie ii sociale. Şi politice. De ce nu? Helmut e o personalitateţ în Partidul Creştin-Democrat, un apropiat al Cancelariei lui Kohl, vin ale-gerile etc... Doar cu jum tate din dos raşul Ninei, în Occident, arunci ună ă guvern în aer. La noi, î i trebuie trinitrotoluen.ţ

O atingere uşoar pe spate. E locotenentul Ene. Iă -l ar t pe eastă Ţ ă care se îndreapt spre Madona din dreapta altarului, undeă îngenuncheaz . Pariez c ne preg teşte o figur 'oa !ă ă ă ă ţă

— Nu-l sc pa din ochi. Eu in ieşirea... Pst! O car .ă ţ ăeast se închin din nou, dup tipic, şi iese.Ţ ă ă ă

— E Timofte pe faz , m linişteşte Ene.ă ăI-o lu m pe urme, ă tiptilement. east face câ iva paşi şi se opreşte.Ţ ă ţ

Are o zvâcnire a bra ului, de parc şiţ ă -ar fi amintit de ceva. Da, trebuie să cumpere flori. Coşurile ig ncilor din coasţ ă ta Catedralei sunt îmbietoare, ispita te face s l crimezi. Un sină ă gur fir de trandafir echivaleaz cu două ă-zeci de pâini. Cam mult, chiar şi pentru east . Renun la flori şi traŢ ă ţă -verseaz strada.ă

Doar c l de traverseaz nu e east . E altul.ă ă ă Ţ ă

***

N-am luat niciodat atâtea plase întră -un singur dosar şi situa ia mţ ă afecteaz . Mă -am l sat dus cu un truc ridicol de simă plu. Îl simt la ficat.

La câ iva paşi de Madon , se afl confesionalele, sicriaşele aceleaţ ă ă cu z brele, unde catolicii îşi fac spovada. În zon , domă ă neşte un clar-obscur constant. Din unghiul în care m situasem, partea inferioară ă a trupului unei persoane nu se vede. Rândurile de b nci taieă perspectiva. Aşa s-a realizat ştafeta. "Înlocuitorul lui east aşteptaŢ ă semnalul ascuns într-unul din confesionale. Tupilându-se, a ajuns la Madon . Schimbul să -a efectuat probabil în timp ce east eraŢ ă îngenuncheat. O singur secund de neaten ie, când a venit Ene, şiă ă ţ east , folosind acelaşi itinerar cu al complicelui (minus halta dinŢ ă

confesional), a întins-o. În fa a Madonei se închin acum omul de paie.ţ ăEne r mâne să ă-l in sub ochi, eu dau fuga afar . Peste zece minuteţ ă ă

începe concertul, lume ciotc . M reped la Timofte caă ă re-a ieşit din maşi-n . Priveşte îngrijorat înghesuiala din fa a Catedralei. În mul ime, eastă ţ ţ Ţ ă se putea topi uşor, ceea ce, probabil, s-a şi întâmplat. Nu-l vedem nică-ieri.

Regia e prea evident ca s nu m simt speriat. Am fost aduşi aiciă ă ă ca s se dea verde în alt parte. ă ă Alt parte ă înseamn acum Nina.ă Trebuie s ajung la ea neîntârziat. M întorc în Catedral . Lumea aă ă ă început s se aşeze în b nci. Ia loc şi "subă ă stitutul" la un cap t de banc .ă ă S-o poat vira la prima ocazie.ă

— Fii atent, îi spun lui Ene, s nuă -l rat m şi pe sta. Când iese, îlă ă umfla i şiţ -l duce i la sediu!ţ

— Dac face scandal?ă— Lasă-l s fac . Ne cerem dup aia scuze...ă ă ăM priveşte cu îndoial .ă ă— Cap Bob, mi-e c ne d m r u în stamb . E lume mult şi cucuiaă ă ă ă ă -

t . Numa' plenipoten iariă ţ 63.— Las c iă -a obişnuit Iliescu cu şi mai boac ne! Oricum, îi da i voieă ţ

s se îndep rteze câ iva metri şi dup aia îl flanca i. Nuă ă ţ ă ţ -l sc pa i indiă ţ fe-rent de risc. M reped pân la Nina. Acolo, arde!ă ă

Le las lor maşina, eu iau din nou un taxi. Bine c se dau acuma boă -nuri de decontare. Uşor şi original, îi ajungem pe albanezi din urm !...ă

63 Figuri spiritualizate; intelectuali.

***

Îmi bate inima ca o pendul japonez . Ochii brida i cu care între iă ă ţ ţ -nem leg turi tradi ionale... Cunoaşte i un singur popor sau trib cu careă ţ ţ s nu între inem leg turi tradi ionale, înc de pe vreă ţ ă ţ ă mea celui desc leă -c tor, Bogdan din Cuhnea, Voievod de Maramureş? Deci, Mitsubishi şiă Cio-Cio-San, tr ind cu cinci sute de kilometri pe or , normal c şiă ă ă -au adaptat şi ceasurile.

Înc de pe bulevard, v d maşinile pompierilor din fa a blocului. Aă ă ţ izbucnit un incendiu la parter, îmi explic maiorul S. pe careă -l cunosc. Numele lui nu constituie un secret, dar nu vreau s v aglomerez meă ă -moria. Ceva mai în spate, unul din pândaşii noştri îmi adreseaz ună smile liniştitor. Nina e OK!

Focul a ajuns pân la etajul I. Din fericire, să -a intervenit prompt şi situa ia e sub control. Fireşte, lumea sţ -a speriat, a coborât în strad cuă argint ria, niscai aur şi bl nurile epocii de tranzi ie.ă ă ţ

Când i-am spus lui Ene c "arde", am vorbit întră -un ceas r u. Priă -vatizatul care avea la parter un magazin de galanterie contempl dezasă -trul cu un aer buimac. Totu-i ferfeni şi nişte tipi de la ASIROM fac peţă marii detectivi de la marile societ i de asigurare din lumea I. Diverşiăţ Mitici şi Costici îşi dau cu presupusul privind cauza incendiului. Inevitabil, se ajunge la politic . Dat fiind cartierul în care ne afl m, primarul CDă ă primeşte o rafal de şuturi vizând buzunarele dorsale de la pană taloni. Nu s-au luat m suri de securitate, autoriza iile se dau aiurea... ia care r să ţ Ă ă -pund la sondajele IRSOP cu "nu ştiu" înclin spre varianta "accident daă -torat neglijen ei". Iţ -aş provoca la un pariu c se înşeal . Dou boac neă ă ă ă mari — o crim şi un incendiu — în aceeaşi diminea şi în acelaşi periă ţă -metru nu mai seam n nici a accident, nici a coinciden . Iă ă ţă -o spun şi Ni-nei, care-mi deschide de la primul semnal.

E bine zgâl âit , iar mai palid de atât nu poate fi. O masc de teaţ ă ă ă -tru chinezesc clasic.

— Am crezut c mor de fric . Nu ştiam ce s fac.ă ă ă— A fost o diversiune, inten ionau s te scoat din cas .ţ ă ă ă— La atâta lucru m-a dus şi pe mine capul. Noroc c mă -a sunat ca-

raliul vostru "lampa de veghe", şi mi-a spus s stau liniştit .ă ăÎntinde mâna dup sticla de whisky şi m întreab din priviri. Totă ă ă

din priviri r spund c nu.ă ă— N-aş fi rezistat f r un gât de alcool. E a lui bunica, s raă ă ă ca... În-

cepe s plâng : A fost o femeie extraordinar , în felul ei... Sunt lucruriă ă ă pe care nu le pot uita... Într-o iarn ... Aveam zece ani, puştoaic întră ă -a V-a. F cusem o congestie pulmonar , nasoal de tot. Temperatură ă ă ă mare, m inea în cearşafuri ude. Trei luni am bolit, credeam c pierdă ţ ă anul şcolar. N-a vrut s m lase la spital, unde z ceau câte treiă ă ă -patru copii într-un pat...

Vorbeşte sacadat, scuturat de sughi uri. Mieă ţ -mi arde jarul în ciu-bote, dar nu m las inima să ă -o întrerup. Bunică-sa i-a fost fiin a cea maiţ

apropiat , simte nevoia să -o evoce.— ...aveam nevoie de bani. Totul costa! Doctorul care venea acas ,ă

medicamentele str ine, cump rate la negru şi, în special, mâncarea.ă ă Trebuia s fiu bine hr nit , şi sub porcul la de Ceauşescu nu g seaiă ă ă ă ă nimic. De unde citrice, supe de carne, ficat proasp t, dulciuri? Chiară dac te mai lipeai pe lâng vreun Mercur, pl teai şpag de la simplu laă ă ă ă dublu. ii minte cât te cŢ ăciuleai pentru un kil de zah r peste ra ie?...ă ţ Am râta asta — Rica Cabanos cum îi spuneau golanii, curv b trân deă ă ă ă Ferentari, hoa , codoaş , tot ce pofteşti — mţă ă -a sculat din mor i.ţ Ajunsesem la optişpe kile, cât un curcan NATO mai modest.

Aprinde o igar , trage câteva fumuri. Îşi ridic obrazul ud, c utânţ ă ă ă -du-mi privirea:

— Să- i spun cum? Sţ -a apucat s fac din nou trotuarul penă ă tru mi-ne. Femeie s rit din şaizeci şi cinci de ani! Cum? Pândea prin bombeleă ă de periferie clien i de la un kil de vodc în sus. F cu i pulbere, ca s nuţ ă ă ţ ă bage de seama c cloamba a fost coleg în primar cu Ana Ip tescu! Tu,ă ă ă ă Cap Bob, eşti în m sur s reaă ă ă lizezi ce soi de muşterii erau ia! Câtă ă sil , câte umilin e, cât mişto ordinar a trebuit s înghit ! Pentru o sută ţ ă ă ă de lei, uneori câ iva poli. Bineîn eles c am râta îşi rotunjea suma. Câtţ ţ ă ă erau ia de matoli i, iă ţ -ar fi putut buzun ri şi o gali de Ciorogârla. Leă ţă umfla capitalul şi schimba pentru o vreme c pr ria. Pân la urm , auă ă ă ă g bjită -o. "Naş" i-a fost un lipovean, hamal în Gara de Nord. Dat în Paşte, ce reflexe putea s aibe animalul! Spunea bunică ă-mea că-l v zuse cuă ochii ei r zând pe nemâncate, şiă -n mai pu in de un ceas, doi litri de paţ -linc ! S raca şiă ă -a zis c merge cu sta la fix... Aşi, era treaz, ca dup ină ă ă -fuzii cu muşe el! A luatţ -o de coc şi glon cu ea la sec ie! Î i dai seama, oţ ţ ţ îmbulinase r u de tot: prostitu ie şi furt din avutul particular. Numa' buă ţ -ne de joben la un cazier dolofan, cinci ani de incubator64 ca nimic.

— Ultima deten ie a efectuatţ -o parc prin '70...ă— Aşa-i. Când cu lipoveanul, a nimerit un mili ian cumţ secade. I-a

c zut luia în genunchi s nuă ă ă -i fac dosar. Iă -a vorbit de mine, l-a dus a-cas s m vad , s se conving c nuă ă ă ă ă ă ă -s tromboane. Dac o închideau,ă eu ajungeam automat la Casa de copii. Ştia şi la ce înseamn orfelinaă ă -tul socialist. Cât eram de prăp dit , cr pam în mai pu in de o s pt mâă ă ă ţ ă ă -n .ă

— În eleg...ţNina scutur din cap:ă— Nu în elegi zile ca acelea decât dac leţ ă -ai tr it. Iartă ă-m că ă- i mţ ă-

nânc timpul... eşti singurul om pe lumea asta cu care pot vorbi despre Coana Aurica... Aşa cum a fost ea, poz neretuşat . Pe om, c ci era ună ă ă OM — vorbesc de mili ian — nţ -am să-l uit nici în groap ! A muşamalizată povestea. Când a plecat de la noi, i-a l sat bunicii cinci sute de lei, să ă-mi cumpere fructe şi dulciuri... Maiorul Stângaciu, aşa-l chema. Nu l-ai mai prins, eşti prea tân r. Dup ce mă ă -am procopsit în nem ime, lţ -am c uă -

64 Închisoare

tat... E la pensie, s-a retras la Br ila. Am plâns amândoi...ă

I-am expus planul maiorului Demetru, f r a omite riscurile pe careă ă le incumb . Desigur, trei "umbre", îngeri p zitori, o vor talona neîntreă ă -rupt, dar am nuntul nu elimin în totalitate periă ă colul. Op iunea îi apar iţ ţ -ne în exclusivitate.

Nina m ascult încordat . D din cap, punctânduă ă ă ă -mi fiecare propo-zi ie. O raz de soare i sţ ă -a împiedicat în genele lungi, dându-le un lustru de antracit. Îmi întinde spontan mâna:

— Sunt de acord.— Nu vrei s te mai gândeşti?ă— Ieri, poate aş mai fi stat pe gânduri. Azi, nu, vreau s dau în gâtă

bestiile astea. Pentru Coana Aurica.

***

La sediu, balamuc. Demetru face pe nebunul, dar staă -i ritmul lui biologic. Stilul casei. Una din pensiile alimentare ale Babuinului, cea mai veche, e coleg de clas , la Matei Basarab, cu fiul lui Suli . Instruc ie laă ţă ţ ei acas , mai ceva ca la puşcaşii marini americani! Şi ştia iau cu un gâtă ă Legiunea Str in de care a auzit toat lumea... Raportul se prezint deă ă ă ă dou ori pe zi. Întreaga familie. Nu face excep ie nici doamna Demetru.ă ţ Lecturile trebuie avizate în prealabil, nimeni nu are acces la cinemato-graful de noapte, b ie ii (doi) prezint spre aprobare dosarele copiilor cuă ţ ă care vor s fie prieteni... Tot felul de dr cii din astea şi B doiu se jur că ă ă ă ă nu pune floricele.

G sesc pe birou un mesaj din partea lui. Urm reşte un fir care duceă ă la Sinuzit , amorul de mai an r al Ninei... Nu lipseşte un autograf de laă ţă ţ mama. Sau trebuie să-i scot ceva de la reparat, sau are o comand speă -cial pentru cina de mâine sear . Poate s mai aştepte. Acum, vreau să ă ă ă v d ce hram poart omul de la Catedral .ă ă ă

— A f cut tapaj?ăEne clatin din cap fericit:ă— Nu. Coopereaz , zici că ă-i place. E la a treia cafea.— Aha! Alert de gradul I.ă

La prima vedere, un pensionar indexat, amator de şuet nonă -stop. Le ştie pe toate, are opinii despre toate, e împ cat cu toate: cu Dumneă -zeu, cu Guvernul, cu Opozi ia...ţ

Îl cheam Vasile Panait, are şaizeci şi trei de ani şiă -a lucrat ca admi-nistrator, la diferite c mine şi internate. Încerc să ă-mi dau seama în ce m sur ar putea fi confundat cu east . Au aceeaşi statur , autostradă ă Ţ ă ă ă între urechi, cam aceleaşi culori, pe gama de gri. În principiu, nimeni nu poate s semene cu east , are tr să Ţ ă ă ături prea caracteristice, dar de la

oareşce distan , pe lumin inţă ă cert şi în fug , pot fi lua i cu uşurină ă ţ ţă drept una şi aceeaşi persoan . Costumul deschis sporeşte considerabilă şansele confuziei.

În realitate, întreb rile leă -a consumat Ene, dar eu am inut sţ ă-mi fac o impresie personal . Îmi spun c nă ă -are nici fa , nici aer de catolic. Oileţă Papei au ceva special şi, s m ierte majoriă ă tarii ortodocşi, o anume distinc ie careţ -i singularizeaz . Arar întâlneşti printre ei fizionomii mitoă -c neşti. Panait îmi explic singur motivul "inadverten ei": a trecut la caă ă ţ -tolicism cu cincisprezece ani în urm . Nu, nu lă -a influen at nimeni, nu sţ -a l sat convertit de nimeni, a sim it aşa, ca un soi de porunc . De atunci,ă ţ ă frecventeaz Catedrala Sf. Iosif.ă

— Locui i în apropiere?ţ— Nici prea-prea, nici foarte-foarte.Îşi închipuie c a f cut un banc grozav şi aşteapt efectul. Constată ă ă ă

c nu vine şi continu :ă ă— Stau pe Locotenent Lemnea, cam la un sfert de ceas în pas de

plimbare.— Merge i frecvent la Catedral ?ţ ă— Duminica, în orice caz. De când am ieşit la pensie, m duc maiă

des.— Depinde de ceva anume?Zâmbeşte de parc să -ar scuza:— Când simt chemarea şi la toate s rb torile.ă ă— Azi a fost vreo s rb toareă ă , sau...— S-au împlinit patruzeci şi trei de ani de când a murit bunică-mea!Îl privesc lung. staĂ -i original de tot!— Comemora i toate decesele?ţZâmbeşte din nou. Prea des.— Cum adic ?!ă— În caz afirmativ, şi având neamuri numeroase petrecute spre

cele veşnice, normal ar trebui s merge i zilnic.ă ţE dezorientat, în atitudine i se strecoar o vag umbr de iritare.ă ă ă

Asta şi urm resc. Showă -ul pensionarului cumsecade care face politic înă papuci la televizor i l-a servit lui Ene. Dac exist şi alt partitur , vreauă ă ă ă s-o cunosc.

— Pardon, de unde şti i dumneavoastr câ i mor i am eu în familie?ţ ă ţ ţ— E elementar! De la o vârst , ai mai multe cunoştin e "dină ţ colo",

decât aici. Fatalmente, agenda cu numere de telefon se sub iaz , iarţ ă familia nu face excep ie.ţ

Se uit la mine dintră -o parte, ca surzii de o ureche, sau poate încer-când s aprecieze cam la câte kilograme trag.ă

— Mde... N-am privit niciodat lucrurile din punctul sta de vedere.ă ăÎmi iau o expresie elocvent : "Vede i?"ă ţ— Acum am în eles. Poate cţ ă-s p c tos şi nuă ă -i mai pomenesc chiar

pe to i care sţ -au dus, dar bunică-mea m-a f cut om, miă -a scris mie toată averea. Cum se zice, m-a s ltat. De pe urma ei, ins la nici dou 'j d aniă ă ă

am avut o c su la Bariera Vergului, mobil şi un radio Telefunken.ă ţă ă Dumneavoastr sunte i tineri, vă ţ -a i n scut cu televizor, nu şti i... Pe aţ ă ţ -tunci, însemna ceva. Dac aveai radio şi telefon, erai burjui, unul care aă exploatat clasa muncitoare. Aveai şi pian, te b ga la criminali de r ză ă -boi!...

"...Şi aşa mai departe", completez în gând. Îl întrerup:— În concluzie, sunte i practicant.ţ— Cred c da. in foarte aproape cu biserica.ă Ţ— În cazul acesta, firesc, cunoaşte i personalul şi mare parte dinţ

enoriaşi.— Doar din vedere îi ştiu, lume nu prea cunosc.— Cum aşa? Face i impresia unui ţ om foarte sociabil.— Eu sunt — şi iar zâmbeşte lung — dar nu şi ilal i. Sunt o na ie deă ţ ţ

oameni scor oşi, care nu se las traşi de mânec . Şi nici eu nuţ ă ă -s insul să m vâr cu deă -a sila, dac v d c nu te laşi.ă ă ă

R spuns abil, dar neconving tor. Încearc să ă ă ă-mi motiveze anticipat inexisten a unor rela ii; situa ie imposibil , dac o raportezi la oameniţ ţ ţ ă ă care se întâlnesc mai des între ei, decât cu propria familie. În acelaşi timp, vrea s lase impresia unui enoă riaş fervent, "f r absen e". De ce?ă ă ţ Simplu. Vizita de azi, la Catedral , nă -a fost regizat de east , ci să Ţ ă -a în-cadrat într-un sistem de existen normal. Când şi cum a avut eastţă Ţ ă posibilitatea să-l "comande" la fix, r mâne de v zut.ă ă

Îi ar t o fotografie scoas dup caset :ă ă ă ă— Îl cunoaşte i?ţPanait îşi pune tacticos ochelarii, studiaz poza cu aten ie.ă ţ— N ! Nu lţ -am v zut niciodat ... E ciudat, râde cu îndoial , dar pară ă ă -

c ar aduce cu mine. Ceă -o mai fi şi dr cia asta?!ăGaf , fl c u! Ai supralicitat şi ai dată ă ă -o în bar ! Col unaşul prea plină ţ

plezneşte la încheieturi. Acum sunt ferm convins c e aghiotantulă 65 lui east . Cei doi pot fi confunda i ca siluete, ca aspect general şi contuŢ ă ţ -

ruri, dar niciodat fizionomie. În afara pleşuviei, nici o tr s tur nu aă ă ă ă min-teşte de cel lalt. Din nou, a anticipat ra ionamente, sugerând ipotezaă ţ unei asem n ri întâmă ă pl toare care a dus la confuzie.ă

— Cine-i duhovnicul dumneavoastr , domnule Panait?ăÎntrebarea nu-i de umplutur , inând seama de importan a confesoă ţ ţ -

rului în via a unui catolic, credincios asiduu. I se spovedeşte s pt mâţ ă ă nal, nu ia decizii importante f r aă ă -l consulta, e mentor şi consilier. Chi-pul i se adumbreşte brusc:

— Abatele Gabriel Ciplea. A fost un sfânt... Pot spune c miă -am pierdut p rintele...ă

— Când a murit?— Acum o s pt mân .ă ă ăAha! Înc un drum închis. Ce bine leă -a i brodit voi pe toate, m iţ ă

b ie i!ă ţ

65 Complice

Surâsul lui Panait îmi arat din nou de undeă -i încep urechile.

***

Sunt dat în Paşte! Toat lumea are nevoie de mine. Mesajul luiă B doiu porunceşte să ă-l aştept în tot momentul, maică-mea m aşteaptă ă neap rat, tot neap rat m aşteapt şi doamna State, mama Wandei,ă ă ă ă care m-a sunat acum cinci minute. Nina conjug acelaşi verb, iară obligatoriu m aşteapt maiorul Demetru.ă ă

Cei din urm vor fi cei dintâi. Intru deci în birou la Suli . Se uită ţă ă atât de lung şi de abstract la mine, c îmi vine s m reă ă ă comand.

— Unde-i c pitanul B doiu?ă ă— B nuiesc c urm reşte o pist care duce la C t lin Voicu.ă ă ă ă ă ă— B nuieşti sau ştii?ă— În sensul acesta sun mesajul lui telefonic.ă— A i comunicat semnalmentele asasinului? Fotografiaţ ?M sprijin discret de col ul biroului:ă ţ— Adic ... fotografia lui Richard Gere?ă— Fireşte c nu a lui Florin Piersic. (E primul banc pe careă -l face de

când îl cunosc) Minorul a vorbit despre Richard Gere. Ilustrate cu perso-najul se g sesc în toate debitele. Multiplica i şi difuza i. Testa i cu prioriă ţ ţ ţ -tate femeile sub treizeci de ani!

Tipu-i ori nebun, ori genial. Original, în orice caz. E ca şi cum aş plimba un urs pe Calea Victoriei: "Ştii cine-i sta, neaă mule?... Ştiu, un urs." Junele cuconet o să-l recunoasc instană taneu pe Frânge-Inimi, eventual şi filmul.

— Ce-ai rezolvat cu Nina?— E de acord s colaboreze.ă— Atunci dă-i drumul din les . Cu trei "umbre" permanent. Aten ieă ţ

la înmormântare.Iar vin de-a dura:— Care înmormântare?E consternat de naivitatea întreb rii, în sinea lui m compă ă ătimeşte:— A bunică-sii, normal. Despre cine vorbeam? Sugerează-i o cere-

monie tradi ional fastuoas .ţ ă ă— Scuza iţ -m , nu cred c vă ă -am în eles.ţÎncepe s pianoteze nervos pe sticla biroului:ă— Dup datin şi cu tamă ă -tam. Lume mobilizat , înghesuial , pomaă ă -

nagii. O împrejurare ideal pentru a se putea ac iona asupra Ninei. Aă ţ -cum ai în eles?ţ

Spun c da şi pare surprins. M avertizeaz :ă ă ă— Tu şi B doiu r spunde i cu capul.ă ă ţ

Lung zi mar ea asta şi înc nu să ţ ă -a terminat! O sun pe Nina, voi ve-ni s-o v d mai pe sear . Pân atunci, liniştit şi nemişcat ca o sardină ă ă ă ă ă

într-o cutie de conserve! Bag c rbuni şi, peste un sfert de or , sun la uşaă ă Gabrielei State.

E într-o rochie neagr , cu un decolteu foarte strict care p strează ă ă amintirea unei carna ii minunate. Pe masa din sufragerie sunt risipite oţ gr mad de medicamente. Calmante, presupun. Glasul sun brusc, ca şiă ă ă cum ar continua o discu ie început cu mult înainte:ţ ă

— ...cu ce-am greşit în fa a lui Dumnezeu?... De ce mai trţ ăiesc eu, domnule c pitan? De ce?...ă

Sunt întreb ri menite îndeobşte s r mân f r r spuns. În astfelă ă ă ă ă ă ă de situa ii, cobori privirea, î i doreşti s te afli la alt cap t de oraş şi aşţ ţ ă ă -tep i.ţ

— ...nu ştiu ce s fac, leă -aş înghi i pe astea toate o dat şi s terţ ă ă -min, s nu mai ştiu nimic... M car pân o bag în p mânt, s m lase înă ă ă ă ă ă pace...

P mânt, un fel de a spune. La dorin a expres a Wandei, manifestaă ţ ă -t în diverse ocazii, va fi incinerat . Miă ă -a spus-o plutonierul M., care a ajutat-o pe Gabriela State s descurce toate formalit ile. În lumina eveă ăţ -nimentelor petrecute, asemenea preocup ri la o tân r de dou zeci şiă ă ă ă şapte de ani e simptomatic . În climat normal îns , doamna State a luă ă -at-o drept una din bizareriile Wandei care, din orice parte ai fi privit-o, era o persoan singular . Acum, ine să ă ţ ă-i respecte dorin a: "Unde eraţ atât de frumoas şi nu se împ ca cu gândul să ă -o m nânce viermii... Preă -fera praf şi pulbere..." Ipoteza nu-i lipsit de logic .ă ă

— ...de dou ori a telefonat. Asear pe la zece şi aziă ă -diminea , iar.ţă Ce inim au oamenii ştia?ă ă

O privesc încordat:— Cine v-a telefonat?— Un b rbat... "Sunte i mama Wandei?" Am întrebat cu cine voră ţ -

besc, Popescu, zice, dar parc îşi b tea joc. Pe urm , chiar miă ă ă -a stat mintea în loc. Auzeam, dar nu pricepeam.

În situa ii ca a doamnei State, nu întrerupi declara ia. Persoana seţ ţ z p ceşte, îşi pierde şirul. Nă ă -am r bdare îns şi fac abstrac ie de ce amă ă ţ înv at la şcoal :ăţ ă

— Concret, ce vrea de la dumneavoastr ?ăDup privire, retr ieşte buim ceala momentului:ă ă ă— Unde-i copilul?— Care copil?!— Crede i c eu ştiu ceva?! Îi tremur buzele: Zice c ficţ ă ă ă ă-mea ar

avea un b ie el de vreo treiă ţ -patru ani... Chiar în halul sta mă -a urât?... S nuă -mi spun nici atât, c are un copil? Nă ă -am fost poate cum ar fi vrut ea, ar fi trebuit s m iau de piept cu tată ă ă-s u, dar îmi ziceam c dac eă ă ă linişte în cas , îi e şi ei mai moale... De ce s ascund copilul, mai alesă ă ă c State nici nu mai e?ă

Ciudat, într-adev r, s faci un mister din naşterea unui copil neleă ă -gitim în epoca unei trâmbi ate şi autentice libert i sexuale; şi mai bizar,ţ ăţ când te gândeşti la mentalitatea şi curajul Wandei. De re inut şi faptulţ

c , între actele ei, nu am dat peste certificaă tul de naştere al copilului sau peste orice alt hârtie care să ă-i ateste existen a. Conchid c , dintrţ ă -un motiv de importan vital , b ie elul trebuia ascuns.ţă ă ă ţ

— Ce i-a i spus?ţ— Ce să-i spun, domnule c pitan? Ce v spun şi dumneavoasă ă tr : deă

unde s ştiu unde e, când nă -am auzit în via a mea de el?! Azi diminea ,ţ ţă a luat-o de la cap t. Miă -a vorbit urât, urla ca un descreierat: "Unde-i bă-iatul? Auzi, f , dac faci pe nebuna, o teră ă mini ca Wanda!" "Termină-m ,ă domnule, i-am zis, omoară-m ! Am să ă- i mul umesc, c eu tot nu maiţ ţ ă am de ce s tr iesc!"ă ă

Netezeşte mecanic fa a de mas . Verigheta îi stranguleaz degetulţ ă ă gr su , probabil nă ţ -o mai poate scoate.

— Eu nu ştiu ce s fac... Asta nu pricep în ruptul capului! De ce să ă se fereasc ? Taică ă-s u nu mai tr ieşte şi, chiar dac ar fi tr it, o rupseseă ă ă ă de mult cu el... Ce-a gândit ea? C ascunzi un copil în geant ? Fa deă ă ţă mama ta?

Fac un gest de neputin :ţă— Fiica dumneavoastr era o persoan foarte discret . Aş zice chiară ă ă

închis . Sunt convins îns c pe b iat nu de dumă ă ă ă neavoastr lă -a ascuns. Nu ştiu ce ra iuni au obligatţ -o la aceast atitudine, un fapt e sigur: coă -pilul constituie o miz foarte imporă tant şi lă -a ascuns astfel încât s nuă poat fi g sit.ă ă

Plânge din nou. Liniştit, tr gând maşinal de col urile batisă ţ tei ude.— Ce soart a mai avut şi familia noastr ! State să ă -a sfârşit bleste-

mând, Doini a s r cu a... Copilul ei, copilul Doini ei, pe unde o fi şi ce lţ ă ă ţ ţ -o mai fi aşteptând... M car o dat de lă ă -aş vedea!

Încerc s-o încurajez şi nu chiar în deşert.— Fiica dumneavoastr avea o caset secret la ă ă ă Banklife.M priveşte nedumerit :ă ă— Ce-i aia?— E vorba despre o caset de valori, un fel de depozit la care doară

ea avea acces.— De ce avea nevoie Doina de aşa ceva?— Ca să-şi p streze în deplin siguran şi discre ie diverse valori.ă ă ţă ţ

Poate fi vorba de bijuterii, valut sau documente imporă tante. Nu-i exclus ca acolo s fi depus actele copilului, ca şi alte date care s ne ajute să ă ă-i d m de urm .ă ă

O sf tuiesc s fie calm . Telefonul va fi pus sub urm rire, poate loă ă ă ă -caliz m persoana care o sun . (S fim serioşi, la nuă ă ă ă -i nebun s-o sune de acas , dar nu iă -o spun.) Imobilul va fi supravegheat, iar mâine va fi înso-it la crematoriu. Dac are rude sau vreo vecin dispuse s înnoptezeţ ă ă ă ă

cu ea...— N-am pe nimeni, domnule c pitan. Soră ă-mea s-a mutat la copii,

în Canada... Prieteni, cunoştin e, de unde?ţÎn eleg ce vrea s spun . Cu un b rbat cum a fost judele State, nuţ ă ă ă

intra nimeni în cas . Mai târziu... a fost prea târziu. De la o vârst , prieă ă -

teniile se leag greu.ăTelefonul. Tresare şi se uit la mine îngrozit .ă ă— R spunde i.ă ţRidic receptorul cu un aer pierit. Iă -l dep rtez pu in de ureă ţ che ca să

pot asculta.— Doamn State, v întreb pentru ultima oar ! Unde ascunde i coă ă ă ţ -

pilul?Mi se accelereaz pulsul: De unde naiba ştiu eu vocea asta? O ştiuă

bine, am auzit-o de curând...— Alo? ine i minte, a fost ultimul aveŢ ţ rtisment.Convorbirea se întrerupe. Glasul a alunecat, se topeşte în necunos-

cut. M simt ca un copil care a sc pat zmeul din mân şi priveşte nepuă ă ă -tincios dup el.ă

***

Babuinul m întâmpin cu un rânjet. Cel mai antipatic din întregă ă arsenalul:

— Ce mai zicea amicul Suli ?ţă— Du-te şi întreabă-l!— Tu-mi explici pe în elesul meu...ţ— OK! Notează- i în agend ce ai de f cut.ţ ă ăÎşi împleteşte degetele peste pântece. Dup expresie, aşteapt să ă ă

intre Jean Constantin.— Unu! Faci rost urgent de poza lui Richard Gere, o multiplici în 209

exemplare...M întrerupe, cu gura pân la urechi:ă ă— De ce nu 210?— A sc pat să ă-mi spun , dar dac vrei să ă ă- i pui una pe nopţ tier ,ă

n-ai decât. Dup ce ai materialul, dai fuga pe teren şi cau i cinefile sentiă ţ -mentale sub treizeci de ani...

— Aha, va s zic nu să ă -a sonat Ene. Când mi-a povestit, nu l-am crezut. Mai departe, ce facem?

— Ce faci, subliniez. Simplu! Când întâlneşti persoanele cu pricina, î i sco i p l ria, dai frumos bun ziua şi le vâri poza sub nas. Unde, cândţ ţ ă ă ă l-au v zut...ă

— La Scala, la matineu!... S-a c nit la toate încheieturile! Trebuieţă ă ieşit la raport, parol! A trecut deja la periculoşi.

— Nu pun la îndoial diagnosticele tale, dar eu m gr besc... Puncă ă ă -tul doi! Organizezi funeralii clasa I pentru Coana Aurica. Dric, cai mas-ca i, jerbe, coroane, persoan impozant care s in discursul de rigoaţ ă ă ă ţ ă -re. Un curriculum vitae conceput cu tact şi f r cazier. Semnezi regia şiă ă trebuie să- i spun c domnul maior Demetru aşteapt foarte mult de laţ ă ă tine.

Trage un gât copios din termosul cu "cafea", îşi şterge tacticos buzele.

— Auzi, Superman, las miştoul şi ziă -i ce vrea la!ă— iŢ -am zis. Tam-tam în jurul Ninei. Presupune c Zmeul va profitaă

de vânzoleal ca să -o înghesuie. Înghesuind-o, se deconspir . Noi suntemă pe faz şi îl umfl m automat.ă ă

— Adic , ne juc m deă ă -a "te-am z rit printre morminte"! P catul maă ă -jor al lui Mister Major e că-i crede pe absolut to i mai proşti ca el. Are şiţ banditul atâta minte ca să-şi dea seama c in irimul va fi în esat deă ţ ţ ţ sticle i şi canţ ari66. În locul lui, tot singur aş încerca să -o prind şi acas ...ă

— Ca s te citez, e probabil îndeajuns de intuitiv ca să ă-şi închipuie c imobilul are santinele.ă

— Dar şi un acoperiş, Herculache, tat ! Un acoperiş de pe care, cuă o bucat de frânghie, se poate face un plonjon frumuşel pe balconulă Coanei Aurica.

— Chestia asta ai citit-o în Evenimentul Zilei. Cum o ia pe urm înaă -poi la deal? Sau o fi fost la vân torii de munte! Cred c te ocupi camă ă mult de "o anumit parte a presei"...ă

— Am stabilit c nu facem politic ... Alo! Unde te gr beşti?ă ă ă— La dame!— M rog, credeam c teă ă -ar interesa o şuet cu amicul Voicu.ăM opresc ca fulgerat din drum:ă— Sinuzit ?! Unde e?ăBabuinul jubileaz , sigur de efect:ă— Cum ieşi matale, prima uş pe stânga.ă— Unde naiba l-ai pescuit?!Exult şi înc nă ă -a ajuns la cap t. Dac o ine tot aşa, în urm toareă ă ţ ă le

cinci secunde, plesneşte.— Acolo unde matale nu iţ -ar fi trecut prin minte să-l cau i...ţ— La Catedrala Metropolitan ?ă— Alt dat . Hai, c tipul ne aşteapt !ă ă ă ă— Atunci, de ce m-ai inut aiurea la gargar ?ţ ăÎşi compune o masc de lehamite:ă— N-ai tu prea mul i centimetri, în schimb eşti fraier cât plopul.ţ

L-am l sat s mediteze! Să ă ă-şi imagineze!! S fiarb !!!ă ăDau buzna în biroul al turat. R mân stan de piatr în prag. Locoă ă ă ă -

tenentul Ene e K.O. Lâng cuier, fereastra larg deschis . M r sucescă ă ă ă spre B doiu:ă

— S fiarb , ziceai? Uite c a dat în foc...ă ă ă

***

Reflex, ne repezim la fereastr . De parc neă ă -am aştepta să-l vedem pe Sinuzit , s se scuze c a plecat f r s spun la revedere. Biroul e laă ă ă ă ă ă ă etajul I, calculez circa cinci metri pân jos. Pentru un tân r cu oarecareă ă condi ie fizic , plonjonul pe geam nuţ ă -i o performan fantastic . În filme,ţă ă

66 Informatori

b ie ii se arunc din zgârieă ţ ă -nori în zgârie lun dezinvolt şi în ritm de tană -go.

Sub ferestre, câteva brazde de gazon. Dup urmele l sate, ne d mă ă ă imediat seama c Voicu să -a accidentat în c dere. Un pas e adânc,ă cel lalt — superficial şi târât. Maşin nă ă -avea la dispozi ie, de vreme ceţ venise escortat de Babuin, înseamn c a prins din zbor un taxi. Sau aă ă reuşit s ajung la sta ia din apropiere. Tot f r la revedere, B doiuă ă ţ ă ă ă zboar pe uş .ă ă

Ene deschide ochii. Îi dau bun ziua şi îmi r spunde mecanic. Nuă ă mai trebuie s povesteasc ce i să ă -a întâmplat, se vede cu ochiul liber. O singur secund în care a uitat regula şi să ă -a întors cu spatele spre Sinu-zit . Se mai ştia şi "acas ", în siguran ...ă ă ţă

În ce-l priveşte pe ex-amantul Ninei, e mai primejdios decât mi-aş fi imaginat. Ai nevoie de ceva curaj ca s spargi capul unui sticlete în ină -cinta Poli iei, cu o uş care se poate deschide în orice clip , iar apoi sţ ă ă ă te arunci cu capul în jos, în mijlocul unei str zi aglomerate. Mai trebuieă s fii implicat pân în gât, ca să ă ă- i asumi un astfel de risc. Deduc cţ ă Voicu e unul din p lmaşii de baz ai marelui boss — east sau poateă ă Ţ ă altul. Pân acum, echipa num r trei membri. Ei doi şi "Richard Gere".ă ă ă Dacă-s mai mul i, o s avem migrene din cauza sporului de eficien alţ ă ţă unui grup infrac ional numeros. În schimb, cresc considerabil şansele deţ a-i depista. Chestiune de abecedar, complicii şi femeile au semnat, de regul , actul de deces al marilor delincven i.ă ţ

Şapte seara. G sesc anevoie loc de parcare. Ginitorul nosă tru bea o turceasc la terasa din coasta imobilului. Locuă -i bun, are perspectiv ,ă dar, din p cate, nu "dureaz ". Cât po i s tragi de o cafea, f r să ă ţ ă ă ă ă trezeşti suspiciuni? În fine, se descurc el...ă

M opresc s cump r câteva pachete de ig ri pentru Nina. Sechesă ă ă ţ ă -trat la domiciliu, să -ar putea s fie în criz ... M întâmă ă ă pin cu un surâsă luminos. Chiar dac raportat la circumstan e termenuă ţ -i deplasat, e feri-cit c m vede. Toat în negru, miă ă ă ă nion şi fragil , seam n cu un puiă ă ă ă de cioar dr g laş. Se simte c a b ut şi înc mai ine paharul în mân .ă ă ă ă ă ă ţ ă O impresioneaz fapă tul c mă -am gândit la ig ri.ţ ă

— Totdeauna am ştiut c eşti b iat bun, Cap Bob. ii minte cândă ă Ţ m-ai umflat prima oar ? Nă -aveam înc treisprezece ani...ă

— Cum s nu in minte? Furai pantofi la Victoria!ă ţRâdem amândoi. Condi iile erau propice, sistemul ingenios. Acutaţ

criz de bunuri de larg consum de pe vremea lui Ceauşescu... Când seă aducea înc l minte de import, îmbulzeala friza demen ialul. Larm , voă ţă ţ ă -cifer ri, forfot de mâini avide s apuce, spaima c se termin marfa,ă ă ă ă ă vânz toare z p cite de vacarm, cliente isterice... Un coşmar pentruă ă ă toat lumea! Nu şi pentru Nina, feti a cu guleraşul ca o spum şi obr joriă ţ ă ă de cacao cu lapte diminea şi ţă Înger, îngeraşul meu la culcare. Profitând de haos, fura direct de pe tejghea pantoful vizat, expus totdeauna v duv. Dup un minut sau dou , se prezenta de client proasp t ,ă ă ă ă ă ă solicitând cel lalt pantof:ă

— ...e mai mare la mama, vreau s zic piciorul stâng, din cauzaă montului... Uita iţ -o acolo, ar ta la întâmplare cu dege elul murdar deă ţ cerneal , doamna cu p l rie de pe scaun. Sufer de inim ...ă ă ă ă ă

Astfel al doilea pantof disp rea în ghiozdanul de elev model. Până ă ă s se dezmeticeasc vânz toarele, Nina era de mult topit în tumultulă ă ă ă str zii. Marfa o vindea, pe urm , Coana Aurica. F r nici o investi ie,ă ă ă ă ţ scotea cam 600-700 de lei la pereche şi ştia erau bani buni prin anii '80ă şi ceva.

Râsul i se alung brusc şi chipul prinde o expresie speriat :ă ă— Cap Bob, nu ştiu dac m în elegi, nici eu nu m în eleg bine...ă ă ţ ă ţ

Încerc o senza ie grozav de ciudat ... cţ ă ă-s r t cit undeă ă ă va, în deşert... sau c am r mas singura supravie uitoare dup al treilea r zboi mondiă ă ţ ă ă -al. Nu apar in nim nui... nici mie. Chiar şi via a mea cu Helmut îmi pareţ ă ţ o poveste auzit de la al ii, despre al ii. Nă ţ ţ -am punct de sprijin. De unde vin, încotro o iau? Parc m aflu în mijlocul unui cerc închis. Po i s înă ă ţ ă -elegi aşa ceva?ţ

— Încerc... Ai trecut, mai treci înc prin emo ii mari. Tu te sim i tulă ţ ţ -burat , pe al ii iă ţ -ar fi dat de-a dura! Nu crezi c Mihai, amoraşul t u,ă ă te-ar putea ajuta acum?

Îşi ridic iute privirea. Încearc s ghiceasc ce ascund, de fapt, cuă ă ă ă -vintele mele:

— Nu aşteapt decât să ă-l chem...— Ce te împiedic să -o faci?Îmi îndreapt o privire laser:ă— Face şi el parte din scenariu?— Nu. M-am gândit la tine, s nu mai fii singur ...ă ă— Nu vreau să-l amestec. Nu merit să ă-l amestec în porc ria asta!ă

E dintr-o familie onorabil şi cea mai curat fiin pe care am întâlnită ă ţă -o vreodat . Să ă-şi vad liniştit de facultate!... Te rog din suflet, lasă ă-l în pa-ce! Nu ştie nimic, nu te poate ajuta cu nimic. Te implor, Cap Bob!

— Îl iubeşti...— Am spus-o de la bun început. Spune-mi ce trebuie s fac eu.ăRespir adânc, povestea nu-mi place deloc:— Te-am avertizat c vei fi nad . Şi te avertizez înc o dat că ă ă ă ă-i o

tentativ foarte riscant !ă ă— iŢ -am spus c sunt de acord.ă— Dac aşa stau lucrurile, din clipa asta nu mai eşti sechesă trat laă

domiciliu. Po i s ieşi când vrei... Urmeaz o chestiune mai delicat . Suţ ă ă ă -periorii mei opineaz pentru o înmormântare zgomotoas , tradi ională ă ţ ă din toate punctele de vedere: mobilizare, datini, opulen .ţă

Nina zâmbeşte ironic:— Zi-i publicitate în for . În eleg! Spera i ca bandi ii s profite deţă ţ ţ ţ ă

tevatur . În fond, e treaba voastr , dar numai un cretin nă ă -ar sesiza că-i vorba de o curs !ă

— Sunt de acord cu tine şi eşti liber s refuzi colaborarea...ă ă— Nu, Cap! Oricum, am de gând să-i fac o înmormântare grandioa-

s . De când miă -o amintesc, doar la asta a visat! Dric cu cai masca i, treiţ popi, colive cât roata carului, pomeni boiereşti... I-am g sit comandulă preg tit şi lista cu prietenii ei, la care se gândea cu pl cere c o vor conă ă ă -duce la groap ...ă

— Ei, lasă-m !ă— Dacă- i spun! Sţ -a gândit la absolut totul. Vrea praznic cu l utari,ă

aşa cum i-a pl cut ei toat via a. A stabilit şi repertoriul... Trage cu din iiă ă ţ ţ de batista mototolit , ochii îi sunt umezi: A fost primul şi ultimul lucru peă care mi l-a cerut când m-am ajuns. Loc de veci dichisit, în cimitir si-mandicos.

— Deci, Bellu.Nina râde încetişor:— Bellu, vezi bine! Un cavou mic pe care ea şi l-a ales. Îi pl cea că ă

n-are igrasie, s nă -o trag la picioare... Suferea cumplit din cauzaă reumatismului. Nu râde, avea ideile ei despre via a de dincolo...ţ

Reflectez c , în condi iile date, Suli va fi servit peste aştept ri.ă ţ ţă ă— E mult lume pe list ?ă ă— Destui. Acum, s v d pe cine mai g sesc, care mai tră ă ă ăieşte.

N-am anun atţ -o decât pe tanti Lucica.— Sunte i rude?ţ— Nu, aşa îi spun eu, tanti, de când m ştiu. A fost şi ea meseriaş ,ă ă

dar n-ai zice. Pe s raca bunica, se cunoştea. Lucica juri c e cocoan . Aă ă ă împiciorat-o un barosan care murea dup ea. A s ltată ă -o de pe şină67, şi a luat-o cu pop şi inel!ă

Râd. M amuz revirimentele de limbaj ale Ninei, uşurin a cu careă ă ţ ia liftul din subsolurile argoului spre etajele unui vocabular sp lat şi viă ce-versa. E un act reflex. Îşi adapteaz instinctiv exprimarea la situa iile peă ţ care le evoc sau le tr ieşte.ă ă

— Trebuie s pice. Totdeauna a fost inimoas , nu vrea s m laseă ă ă ă singur noaptea asta.ă

— E perfect... Mai am o problem ! Tu ştii ceva despre copilul Wană -dei?

Expresia Ninei e elocvent . A c zut din pod:ă ă— Wanda a avut un copil?!— Aşa s-ar p rea... Un b ie el pe careă ă ţ -l inea ascuns. Nici acum nuţ

se ştie unde se afl .ăNina âşneşte în picioare, îşi înfige pumnii în şolduri:ţ— De unde ai scos dr covenia asta?! Imposibil!ă— De ce imposibil?Începe s se plimbe, asaltat de argumente.ă ă— Pentru că-i imposibil! Adev rat c era o misterioas , dar cel pu ină ă ă ţ

în anumite privin e am cunoscutţ -o bine. Wanda era o mare ambi ioas ...ţ ă O devorat de ambi ie! Îmi lipseşte orice teră ţ -men de compara ie. Aveaţ ambi ie pentru şapte vie i! Vroia s se pricopseasc cu orice pre , doarţ ţ ă ă ţ

67 Prostitu ie întrţ -o gar .ă

pentru asta tr ia. Te şi speriai când o vedeai atât de îndârjit ... Pricepi?ă ă— Zi-i mai departe.— Ce să- i mai zic?! Ai mai v zut vreun cangur f când striptease?ţ ă ă

Pentru ea, un copil ar fi însemnat un dezastru, ruina tuturor proiectelor. Cel pu in un an scoas din circuit. Doar lucra cu hoitul! Pe urm , nu seţ ă ă ştie niciodat cu ce bilan ieşi dintră ţ -o naştere. Unele se v c resc, leă ă pleac şoldurile, cu sau f r biberon sânii nu mai sunt aceiaşi, dac maiă ă ă ă ai baft de o cezariă an , nu mai faci matale striptease nici la azilul de bă ă-trâni... Aici, trebuie s fii pictat , impecabil !ă ă ă

— Teoretic aşa ar fi, totuşi...— Care totuşi? Crezi c era nebun să ă ă-şi rişte cariera pentru un

plod? Poate, zic poate, dac-ar fi încercat să-l prind în la pe Prin ulă ţ ţ Charles!

— Cam la aşa ceva m gândesc... V întâlnea i des?ă ă ţD din umeri şi se las pe spatele canapelei.ă ă— Ştiu eu? De trei, patru ori pe an, când puteam eu s scap deă

acas . Acolo, o so ie de om politic are un program foarte înc rcat şi e şiă ţ ă foarte urm rit .ă ă

— E posibil ca ea s fi n scut un copil f r ca tu s ştii?ă ă ă ă ă— În principiu, nu-i imposibil. L-am cunoscut pe Helmut în 1993 şi

ne-am c s torit în '94. Un an întreg în care am fost extrem de prudent .ă ă ă For am şansa vie ii mele, nţ ţ -am vrut s risc nimic şi, în consecin , nuă ţă m-am v zut cu ea. Prietenia cu o stripteus nuă ă -i cea mai indicat . Chiară şi cu bunica între ineam rela ii clandestine, nuţ ţ -i scriam prin Poşt .ă

— Nu fi naiv ! Î i închipui c la statutul lui b rbatuă ţ ă ă -t u nu să -au cerut rela ii la Bucureşti?ţ

— Te referi la Serviciile Secrete, m-am gândit şi eu. Dac auă f cută -o, a fost o ac iune pe cont propriu. Pentru Helmut, mţ -am n scut înă ziua în care m-a cunoscut. A declarat-o din prima clip şi să -a comportat ca atare... Zâmbeşte cu gropi e: era foarte înţ dr gostit, iar eu virgină ă autentic . Pe bune! Nici nu b nuieşti ce atu fantastic a însemnat astaă ă pentru mine! În noaptea nun ii, credeam cţ -o s înnebuneasc deă ă fericire. Aş fi putut face orice din el...

Sunt convins. Moda retro face ravagii în cele mai neaşteptate domenii. A reactivat elemente vestimentare, de mobilier, de ce nu şi anatomice?! M întorc la Wanda şi calculez cu glas tare:ă

— În concluzie, dac acest copil exist , înseamn c să ă ă ă -a n să cut spre sfârşitul lui '93 sau în primele luni ale lui '94...

— Absolut, altfel aş fi v zut că ă-i bor oas , ce Dumnezeu... Un copilţ ă de trei-patru ani! Tot nu-mi vine s cred...ă

— În intervalul '93-'94, ai pierdut orice contact cu Wanda?— Da. Helmut m instalase la o pensiune de tinere domă nişoare. Di-

rectoarea m controla strict, f r s aib aerul că ă ă ă ă -o face.— Deci nu ştii ce-a f cut Wanda în perioada respectiv ?...ă ă— Ce ştiu sigur e c a venit la Dă üsseldorf la începutul lui '94, la

foarte pu in timp dup ce mţ ă -am m ritat...ă

În actele Wandei, am g sit contractul cu clubul unde lucra. Am să ă compar datele s v d dac e loc pentru b ie el.ă ă ă ă ţ

Soneria de la uş . M uit maşinal la ceas. Când naiba să ă -a f cut deă nou ?! Se sun cu parol , ca un stacatto din partea cuiva care nu areă ă ă r bdare. Presupun că ă-i tanti Lucica şi nu m înşel. Mai z bovesc un miă ă -nut, cât s se consume prezent rile. Întră ă -adev r, nă -ai zice c-a fost damă şi înc în lumea şapcaliiloră 68 ! De fapt, n-ai zice nimic, nu o po i situa înţ nici un compartiment social. E mai tân r decât Coana Aurica, nă ă -a îm-plinit înc 70 de ani. Scund şi foarte sub iric , duce cu gândul la o muă ă ţ ă -latr : n ri c rnoase şi dilatate, gura — o ventuz lacom , ochi migdala i,ă ă ă ă ă ţ umezi, bogat împ duri i. În tinere e, trebuie s fi fost picant şi exotic .ă ţ ţ ă ă ă Acum, e elegant şi simpatic . Îmi întinde cu dezinvoltur o mân înă ă ă ă -m nuşat .ă ă

Privirea expert cuprinde totul. Pariez că ă-mi ştie şi num rul de laă indispensabili.

— Sper c nu pleca i din cauza mea...ă ţAccent distins, surâs de cas mare. Zâmbesc cretin şi o asiă gur că

nu. Afar , lipesc din obişnuin urechea de uş .ă ţă ă— Cine fu chiştocul sta, soro?ă— Un poli ist, r spunde Nina, ne cunoaştem de mult.ţ ă— Hm, parcă-i de la desene animate! Caraghioşii ştia au de obiceiă

ridichile apene...ţIau liftul şi o alung din minte. "O mulatr moşneag , obscen şi ană ă ă -

tipatic !"ă

***

E tot mar i şi înc nu sţ ă -a terminat. La sediu, îl g sesc pe Babuin înă picioare, mâncând o tartin . inând seama de mecaă Ţ nismul vie ii lui,ţ înseamn c nă ă -a avut timp nici să-şi trag sufleă tul. Îmi arat cu degetulă o hârtie pus la vedere pe biroul meu. E fişa lui Panait, sosia lui eastă Ţ ă de la Catedral . O parcurg în vitez şi o dat fac "A!"ă ă ă

Nu c are cazier m impresioneaz , ci obiectul infrac iunii — favoă ă ă ţ -rizarea de treceri clandestine de grani . A umflat zece ani pe chestiaţă asta. Privind azi lucrurile, nimic grav. Mul i au f cut pârnaie grea pentruţ ă fapte care, din punctul de vedere al celui mai strict cod moral din lume, nu constituie fapte reprobabile. De inerea de aur sau valut , de pild ,ţ ă ă încercarea de a s ri fronă tiera pe şest, ascultarea unor posturi de radio imperialiste etc. constituiau infrac iuni doar pe considerente circumstanţ -iale şi nu etice, dictate de interesele unui regim sifilitic. În condi iile deţ ţ

puşc rie comunist în care tr iam, dac cineva te ajuta s for ezi graniă ă ă ă ă ţ -a, s vârşea în primul rând un act de mare curaj şi umaniţ ă tarism. Din pă-

cate îns , lucrurile nu st teau totdeauna aşa. Mul i veleitari au c zută ă ţ ă victime unor c l uze necinstite, uneori crimiă ă nale. Erau asasina i şi jefuţ -

68 Ceferişti

i i, abandona i apoi, în cine ştie ce râp sau coclauri. Pe disp ru i nuţ ţ ă ă ţ -i c uta nimeni, se putea preă supune orice. Şi în vreme ce putrezeau neşti-u i, la câ iva metri de piatra de hotar, familiile pândeau cu sufletul la guţ ţ -r factorul poştal, tres reau la orice apel telefonic, continuau s spere,ă ă ă s aştepte...ă

— Câ i neferici i o fi având şi sta pe conştiin ! reflectez cu voceţ ţ ă ţă tare. M gândesc, uneori, c dac să ă ă -ar face investiga ii serioase în toateţ sectoarele unde crima a fost posibil cu zero consecin e, am ajunge laă ţ concluzia de genocid. Panait a fost c l uz . ă ă ă Job-ul presupune curaj, sân-ge rece, spirit de aventur . Lă -ai fi v zut pe dr g laşul nostru pensionar...ă ă ă

M opresc. Am impresia c vorbesc singur. B doiu m urm reşteă ă ă ă ă mestecând cu un aer bovin. Are un stil de a mesteca plimbându-şi maxi-larul inferior, exact ca rumeg toarele.ă

— Ce faci, tot consumi? De obicei, eşti mai cuvânt re .ă ţÎnghite şi se şterge cu ambalajul de la tartin :ă— Nu-i frumos s vorbeşti cu gura plin ! în rest, ba i câmpiă ă ţ i. E tar-

div de târziu...— Ce naiba vrei s spui?ă— Amicul Panait a sucombat. Atac de cord. Un infarct frumuşel şi

cât se poate de clasic. Ca la carte!Cad pe scaun, n ucit:ă— A fost aranjat!— Ce, infarctul? Fii serios. De altfel, tipul are fiş la Fundeni. Nu mă ă

dau în vânt dup coinciden e, dar de data asta treă ţ buie s înghit una.ă— Când s-a întâmplat?— Acum dou ore. Juca table cu un vecin. I să -a f cut brusc r u.ă ă

l lalt a chemat Salvarea. Caraula noastr a sesizat mişĂ ă ă carea aşa c amă fost imediat informa i.ţ

— Fantastic! Nu mi-amintesc nici m car în exemplele de şcoal ună ă caz cu atâtea victime, şi atâtea cadre mobilizate! Ai num rat r posa ii?ă ă ţ

— Şase, spune B doiu placid. Pân la Jack Spintec torul mai e!... Tuă ă ă ce faci? O mai fredonezi pe-aici?

— Inten ionam s m duc acas .ţ ă ă ă— Ce mai aştep i?ţ— Vreau s stau de vorb cu vecinul lui Panait.ă ă— Vezi- i de treab , tipuţ ă -i trandafir. St de o sut de ani în cartier,ă ă

are porc în ograd şi o herghelie de nepo i. Îl vezi pe Al Caponeă ţ crescând porci şi g ini?ă

— Cine i-a luat declara ia?ţBabuinul îmi trimite cu un bobârnac câteva coli de hârtie:— M plictiseşti... Ai aici toate datele. Eu o car!ă— Ai rezolvat ceva cu Sinuzit ?ă— N ! A disp rut! Taximetriştii din sta ie nu lţ ă ţ -au v zut.ăŞi-a terminat tartina şi se spal pe mâini.ă— Înc nu miă -ai spus unde l-ai depistat...— Acolo unde era normal să-l caut. La karatişti! Ştiam de la tine că

fl c ul e "mar ialist", vede Karate, Kung Fu, Taikon Akido, "Kamikadze",ă ă ţ Hiroşima şi Mao-Tse-Dun!... Cum nu-s multe centre în Bucureşti, treaba a fost relativ simpl . Tot dup el m duc şi acum...ă ă ă

E în priz . Ca gen, Babuinul nuă -şi pierde lesne cump tul. E însă ă ambi ios şi vanitos cât o duzin de p uni. Sinuzit lţ ă ă ă -a f cut K.O., lă -a ex-pediat, cu orgoliu cu tot, direct în frânghii. Figura îl arde la fica i. Îi audţ sfârâind de parc să -ar afla pe o plit încină s .ă

— ...mama lui de pezevenghi cum mi-a zburat de sub nas!— Nu-i primul evadat din arest, îi spun generos, au mai pă itţ -o şi

al ii...ţBabuinul scrâşneşte:— Eu nu-s al ii, ţ asta-i una! Alta, de mine tot nu scap şiă -l înv minăţ -

te s mai fac pe fachirul! Cel mai al dracului m oftic ideea c Suă ă ă ă ă liţă jubileaz . Abia aştepta să ă-mi dea peste nas, dar ca să-i ofer un cataif ca sta nu spera el nici în vis cu zâne blonde! ă Merde! pocneşte din degete,

am întins-o.— Concret, unde te duci?— Unde am mai fost. La karatişti!— Hm, nu-i în fiecare zi duminic . Fii sigur c a schimbat parohia...ă ă— Cea mai bun taini e cea care a mai fost scotocit . Pui un paă ţă ă -

riu?— N-am chef acum. Vrei să vin cu tine?— Pas! E problema mea personal şi vreau să -o rezolv personal.— Nu-i problem , e r fuial . Fii atent!ă ă ă— Auzi, Herculache, p strează ă- i preceptele deontologice pentruţ

cursantele de duminic ale cluburilor penticostale!ăCoborâm împreun . Trag aer în piept cu real pl cere. Ceă ă ă

minun ie de noapte! Frumoas ca în albumele de suveniruri aleăţ ă domnişoarelor lui Sadoveanu şi Bassarabescu. Nici n-ai zice c pe lumeă exist computere, faxuri, NASA, mar ieni... O noapte pe care instinctiv oă ţ mobilezi cu clişee romantice. De pild , o banc veche de piatr cum maiă ă ă sunt câteva în Cişmigiu, un lac glazurat cu argint, o salcie v duv , ună ă pod cocoşat în spinare de pisic , un mijlocel ml dios âşnind dintreă ă ţ dantele-spum de beă zea, un june în pantaloni pepita şi cu must iăţ apretate...

— Visezi?Tresar:— M gândeam... Eşti sigur c nu vrei s te înso esc?ă ă ă ţBabuinul m priveşte lung, f r s m vad . Pare s reflecteze:ă ă ă ă ă ă ă— Dac insişti, fie.ă

E trecut de zece. Post meridian, desigur. Om fi noi originali, totuşi m îndoiesc c la ora asta se mai in cursuri de karate. B doiu morm ieă ă ţ ă ă în barb :ă

— Nu ne ducem la sal . Au un club al lor, o bomb infect . Am bă ă ă ă-

gat un far de diminea .ţăE la volan. Conduce bine, dar ca pentru galerie. Spectaculos, agre-

siv, în draci. Chiar când nu e cazul. Ca acum, de exemplu, când evolu mă pe o felie de Bucureşti cuminte, domolit de pustiul nop ii. Str batemă ţ ă Calea Şerban Vod .ă

— Cândva, remarc vis tor, îi spunea Podul Beilicului. Aici se aflaă casa de oaspe i a trimişilor otomani în ara Româneasc . Chiar pe druţ Ţ ă -mul sta veneau...ă

— Mi se fâlfâie! Ai c piat?! Auzi dom'ne, îmi arat Bucurescii de aă ă -cum o mie de ani by night!... Uite, acolo e stabilimentul.

Dup aspect, pare un fost depozit. Firma de neon roşu promite:ă Pumnul şi cracul. În untru, cârp ceal , dat repede cu bidineaua şiă ă ă b tute trei cuie. Muşteriilor de aici nici nu le trebuie mai mult. G l gie să ă ă ă fie! Şi e. Mi-arunc o privire peste mese. Bere şi pepsi. Multe fâ e deţ duzin ; moă delul TV şi cinema-ul le-au uniformizat. Din pricina idolilor de pe ecrane, copia i pân şi în expresie şi p şit, parc niciodat tinerii nuţ ă ă ă ă au sem nat atât de mult unul cu altul. Frumuse i trase la xerox. Suntă ţ îns proaspete şi par pline de însufle ire. Mai cred în Moş Cr ciun şi astaă ţ ă mi se pare foarte frumos. Un Moş Cr ciun care nu cunoaşte valaha,ă c l rind un Rolls Royce.ă ă

Cum era şi de aşteptat, suntem lua i în colimator. Din orice unghiţ ne-ai privi, nu p rem deă -ai casei, mai suntem şi frumoşi pe deasupra! Am pomenit de mese, dar de fapt, sunt nişte b nci lungi, ca în trapezeleă mân stireşti. Cot la cot, pot sta pân la doi'şpe inşi. Ne aşez m la ceaă ă ă mai pu in aglomerat . Încerc sţ ă ă-mi deschid c rare în vacarmul de truă -puri şi zgomote. O despletit roşcalie îmi arunc , din stânga şi dreaptaă ă unui nas nec jit, o privire saşie. Se ia drept Barbra Streisand. E la fel deă urât , dar nă -are şi bafta ei. Deşi stagiară69, nu pare s mai aib multe deă ă înv at.ăţ

— Ciao, piciule! Am impresia c nu teă -am mai v zut pe aici.ăM g ri a are cel mult şaptesprezece ani. Îmi vine să ă ţ -o cârpesc. Nu-i

frumos s trozneşti o doamn , aşa c m zâmb resc lipicios, ă ă ă ă ă à la "uite unde era marele crai!"

— Am auzit c s l şluieşte, în zon , o dulcea de feti ...ă ă ă ă ţă ţă— Te pomeneşti c oi fi eu aia!?...ă— Te-ai prins.— îŢ - îţ - î! ce cap fain am! Da' pe t ticu' de ce lţ ă -ai adus?!Babuinul îi întoarce o privire de urs care tocmai a primit o s geată ă

acolo unde foloseşte hârtie igienic :ă— Despre mine vorbeai, artisto?Morcovea a începe s râd :ţ ă ă— Eşti impresar, s nuă - i fie de deochi, le citeşti la fix.ţ— Dau şi ora exact — şi ridic mâna, semnalizând spre bar.ă ăParaşuta râde de moare:

69 Tân r f r experienă ă ă ă ţă

— Pleac vreun tren? Aici, e cu autoservire.ăB doiu îşi face loc printre s lt re i. Fata îl urm reşte cu privirea, ră ă ă ţ ă ă-

sucindu-şi o şuvi de p r pe deget. M întreab direct, de parc nţă ă ă ă ă -aş fi venit împreun cu B doiu:ă ă

— Cine-i gladiatorul?— Un tip dat dracului...— Ce spui! se mir Morcovea a şiă ţ -mi expediaz în ochi un jet deă

fum. Te pomeneşti c are şi carnet de conducere!?ă— Bineîn eles, marşez. E şofer pe un submarin atţ omic!— Aici s-ar putea s nu min i.ă ţBabuinul se întoarce cu trei sonde. Doar când le v d, m cutremur.ă ă

Bere cu Jamaic . Trotil cu explozie imediat . Ştie c eu nu consum — înă ă ă asemenea ocazii, el bea şi paharul meu — şi urm resc curios ce vrea să ă scoat de la fat .ă ă

— Cin-cin, artisto!Morcovea a arat spre sond :ţ ă ă— Iaurt?B doiu are un p cat. Îi place s spun tot ceă ă ă ă -i trece prin minte, nu

iart pe nimeni, se mai crede şi nespus de spiritual, dar nu suport s fieă ă ă el însuşi luat peste fermoar:

— Auzi, surioar , dac st teai pe lactate, g seai în frigider la tac'tuă ă ă ă şi nu umblai despletit prin taverne!ă

Fata nu-şi pierde cump tul. Bate din palme:ă— Bravo, ai vorbit exact ca proful nostru de Mate! De câte ori le dis-

curseaz , ne dau lacrimile...ăSincer, puştoaica m amuz . Are os de vagaboand , dar nuă ă ă -i proas-

t .ă— Tineret studios, deci.— Aşa şi aşa. Sunt într-a doişpea, la Mişu...M i s fie! ă ă Mihai Viteazul e socotit unul dintre cele mai serioase

licee din Capital . Devin curios:ă— Cum de te las ai t i s umbă ă ă li brambura?Începe s râd :ă ă— Nici ei nu prea stau pe acas . Tata are domiciliu for at la Sfântaă ţ

Vineri, mama-i flotant ...ă— Eşti amabil să ă-mi traduci?— Tata a murit, mama e om de afaceri. Umbl prin ar şi str ină ţ ă ă ă-

tate.— Tromboane! decreteaz Babuinul şi se întinde dup pahaă ă rul meu.— Cum î i convine matale, t ticule!ţ ăDintre noi trei, pare s se distreze cel mai bine. Din sacul de sportă

scoate un pachet de Camel intact. Îl deschide, ne invit , refuz m, îşi aă ă -prinde înc o igar . Se duce la bar. Babuinul proă ţ ă fit de ocazie şi îşi bagă ă nasul în sacul r mas deschis: caiete, c r i, un manual de istorie.ă ă ţ

— Ce genera ie! exclam scârbit. S ii lâng Ştefan cel Mare şiţ ă ă ţ ă Sfânt un set de prezervative! Blasfemie curat , unde o s ajungem?...ă ă

Noi eram altfel.— Z u?! Deă -aia pl teşti acum cinci pensii alimentare?ăMorcovea a se întoarce. Pune pe mas o sticl de ţ ă ă Ballantine's abso-

lut virgin şi trei sonde înc l ate una întră ă ţ -alta.— Sorry, dar barul n-are ghea !ţăine s ne epateze şi al dracului s fiu dac nu reuşeşte!Ţ ă ă ă

Desigileaz expert sticla, începe s toarne...ă ăBabuinul îşi penduleaz degetul în aer.ă— Nu te osteni.— De ce?! Sunte i invita ii mei.ţ ţ— Poate amicul, eu nu consum decât Bourbon...Etete! Consum orice, chiar şi odicolon exă -sovietic, cu condi ia sţ ă

ard .ă— ştia nĂ -au, dar avem noi, la pr v lie...ă ă— Care pr v lie?!ă ă— A maică-mii. ine un nonŢ -stop pe Moşilor. Dac vre i, mergemă ţ

acolo... Se ridic brusc şi începe s dea agitat din mân : Vic!... Vic!ă ă ă ă Sunt aici. Ce naiba ai f cut? Credeam c nu mai viiă ă .

Un tân r în geac de piele se îndreapt spre noi. Îşi face loc cu caă ă ă -rura destul de impresionant . Nu zice pardon, mestec chewing gum şiă ă are aerul c toat lumea e a lui. Ridic sprâncenele spre noi:ă ă ă

— Nişte prieteni, explic vesel Morcovea a. Am uitat să ă ţ ă-i întreb cum îi cheam ...ă

B doiu şi cu mine am încremenit. În fa a noastr , se afl "Richardă ţ ă ă Gere"!

***

Dac f ceam un film, în mod normal ieşea un caft caă ă -n Texas! Cir-cumstan ele se mulau ca un maiou ud: bomb de carţ ă tier, un stoc de proiectile — mese, b nci, sticle etc. — asigurând recuzita, bambilici careă s ipe artistic, punctând sonorul; pe ring, cam la un chintal de muşchiă ţ antrena i, în fa a noastr — un subiect criminal de bestţ ţ ă -seller, ucigaş de profesie, cu muian de megastar.

Aşi! Nu s-a schimbat un singur pumn. Cât îl vezi de malac, B doiu eă iute ca un şarpe. A âşnit şrapnel şi, în aceeaşi secund , îi r suceşteţ ă ă mâinile la spate, înc l ânduă ţ -i br rile. Exclam încântat:ăţă ă

— Bine te-am g sit, Alain Delon!ăÎl corectez instinctiv:— Richard Gere.— Dă-i în mă-sa, aceeaşi facultate... hai, fl c u, mân !ă ă ăO ajut pe Morcovea a s se ridice. E perplex şi alb , ca pâinile neţ ă ă ă -

subven ionate de Guvern.ţ— Îmi pare r u, dar trebuie s vii cu noi.ă ă— Unde?!Babuinul rânjeşte, cât poate el de antipatic:

— La dans!

***

Mi-e mil de asta mic . O fat urâ ic , complexat b nuă ă ă ţ ă ă ă iesc, dar ca-re încearc s fac pe şmechera. O scutur tur bun o va dezmetici, dară ă ă ă ă ă e p cat să -o facem praf. Knock-out-urile adolescen ei sunt definitive. Araţ -reori mai p r seşti podeaua. Dac nuă ă ă -i prea grav implicat în "serial",ă m gândesc să ă-i fac vânt, eliminându-i numele din dosar. În principal, să nu fie anun at şcoala, cu alai de consecin e, s nu figureze sub nici oţ ă ţ ă form la proces. Un proces al c rui cadru tematic îl constituie luă ă mea prostituatelor.

— Să-i lu m declara ia şi să ţ -o expediem urgent, îi propun lui B doiu,ă cât nu-i Suli pe faz . sta ar exmatriculaţă ă Ă -o pân la adânci b trâne iă ă ţ din toate institu iile de înv mânt şi ar puneţ ăţă -o la stâlpul infamiei în Pia-a Mare.ţ

— Aşa ar fi pedagogic.— Cuget el, marele moralist Costic B doiu! Nuă ă ă -mi f mie peă

nebunul!— i se pare normal ca o elev de liceu s umble prin locante deşuŢ ă ă -

cheate, cu ig ri şi prezervative în ghiozdan?! Cu Ştefan cel Mare...ţ ă— ...şi Sfânt, du-te la oştire, pentru ar mori, şiţ ă - i va fi morţ mântul

înconjurat cu flori... Lasă-te dom'le de iordane! Ce au prezervativele cu str bunii eroi? Tu fumezi de la doi'şpe ani, la trei'şpe teă -ai dus la dame...

— Pardon!— Nici un pardon, nu m las întrerupt. stora li se in cursuri deă Ă ţ

educa ie sexual , în toat lumea civilizat se procedeaz la fel, tinerii auţ ă ă ă ă dreptul la dragoste! S se iubeasc liber şi în cunoştin de cauz , nuă ă ţă ă orbec ial ordinar în şur sau în vreun gang pestilen ial, cum ai f cută ă ă ă ţ ă tu!

— Se cunoaşte c nă -ai copii, î i d mâna s cuvântezi despreţ ă ă libertatea sexual . Ia s v d eu, dup ce iă ă ă ă ţ -or mişuna vreo doi, trei în ograd !ă

M uit la el dintră -o parte:— Tu vorbeşti de copii?! Când i-ai v zut ultima dat ? Câ i ani are deă ă ţ

fapt a treia pensie alimentar ? Ce num r la pantofi are a patra? E b iată ă ă sau fat ? Repede, f r să ă ă ă- i consul i agenda!ţ ţ

M opresc pentru c vorbesc singur. Babuinul a c rată ă ă -o, fluturân-du-şi amândou mâinile în dreptul urechilor. Miă -a cedat terenul.

Morcovea a e speriat r u, dar nu vrea s plâng . Îmi place, are aţ ă ă ă ă -mor propriu, nu cerşeşte compasiune. O fa mobil şi inteligent . Dinţă ă ă p cate, asta nu o face fascinant . Sub iric . Normal, la vârsta ei. Îmbră ă ţ ă ă-cat standard. Fustişoar şi ilic de blugi, Tă ă -shirt mai lung. Totul de calita-te şi marc original . Ghetele de antilop galben , de exemplu, suntă ă ă ă

Mario autentic. M uit la coama disperat , o claie ca o flac r inut înă ă ă ă ţ ă vârful capului de o c tuş metalic :ă ă ă

— V las cu p rul vopsit la şcoal ?ă ă ă ă— N-avem probleme, b ie ii vin cu plete şiă ţ cercel.O cheam Viorela Calot . Va împlini optsprezece ani în toamn . Taiă ă ă -

că-s u a fost pilot pe curse externe. A murit întră -un accident. Mama — inginer . Să -a lansat în afaceri imediat dup 1990 şi a izbită -o. Are două fabrici în provincie şi un non-stop la Bucureşti: Marilyn. Ea, Viorela, e într-adev r elev la ă ă Mihai Viteazul. Şi înc bun de tot! Îmi arat carneă ă ă -tul. Cele mai mici note sunt de opt. Stima şi respectul, gândind unde-şi prepar lec iile...ă ţ

— Cum ai ajuns la Pumnul şi cracul?— Stau în cartier.— Te duci des?— Aproape în fiecare sear .ă— Maică-ta ştie?— Pe mama o intereseaz doar carnetul de note şi... Are o scurtă ă

ezitare:... şi s fiu s n toas .ă ă ă ă— Îi e fric de SIDA?ăViorela confirm dând din cap. Deşteapt femeie! Se pare că ă ă

fiică-sa îi seam n .ă ă— Când lipseşte din Bucureşti, stai singur ?ă— Avem o menajer , doamna Petru a. E angajat s ne in gospoă ţ ă ă ţ ă -

d ria, nu câine de paz .ă ăÎmi strecoar o privire pe sub sprâncene, ca s vad dac am priceă ă ă ă -

put.— Cum s-ar zice, eşti de capul t u...ăTrage mecanic de br ara elastic a ceasului:ăţ ă— Pân acum, nă -am dat-o niciodat în bar ... Nici acum, nu ştiu deă ă

fapt ce-am f cut. Nuă -i interzis s intri întră -un local. Mama m las de laă ă trei'şpe ani s merg la Discotec .ă ă

— Colegii t i se distreaz la fel?ă ă— Depinde. Unii au p rin i încuia i... Ridic din umeri: Ce reuşesc?ă ţ ţ ă

În loc s se distreze seara, ca mine, chiulesc de la ore şi o fac ziua.ăÎşi roade unghiile şi m priveşte neliniştit . Să ă -a dus şmecheria, tre-

mur varg . O iau pe scurt tur :ă ă ă ă— iŢ -e fric s nu te reclam m la şcoal , aşaă ă ă ă -i?D repede din cap:ă— Da. Nu ştiu ce am f cut r u, dar... Avem numai gorile în cancelaă ă -

rie şi pe mine nu m înghit. Mă -ar bubui şi pentru o picătur de cerneală ă sc pat pe caiet.ă ă

— De ce nu te înghit?Îşi ridic ochii. C prui, în care a c zut o pic tur de miere. E deconă ă ă ă ă -

certant de sincer :ă— Nu sunt simpatic .ă— I-auzi, n-aş fi zis!

— Mama spune c profii sunt... scuza iă ţ -m , o şleaht de impoten iă ă ţ invidioşi. Şti i, în înv mânt sunt salarii mici, îi deţ ăţă ranjeaz c al ii seă ă ţ descurc . Dac ai bani, automat eşti escroc sau fost nomenclaturist...ă ă

Mi-o închipui foarte bine pe patroana Marilyn-ului. Suficien agreţă si-v , siguran a arogant a femeii v duve care a izbutit să ţ ă ă ă-şi fac loc grasă în jungla post-decembrist ; doar cu coatele şi umerii ei, întră -o lume a b rba ilor. O ă ţ self-made woman a anilor noştri, de vârst mijlocieă excelent îmbr cat , serviet diplomat cu cifru, glas de c pitan de pira i.ă ă ă ă ţ Dispre necamuflat fat de excluşii din patria succesului. Doar imbeciliiţ ă sau trântorii nu izbutesc!

— Las ce spune mama. Ceă - i reproşeaz ţ ă ie ţ cancelaria?Viorela îşi muşc buzele, se uit cu jind la ig rile l sate de Babuină ă ţ ă ă

pe mas . Am râtele de Carpa i, când ea are Camel în sac. În ce m priă ă ţ ă -veşte, dac maică ă-sa n-are nimic împotriv s fumeze, nu sunt eu laă ă ă care s strice dispozi ia oamenilor. Îns miă ţ ă -e c intr în birou un aldeă ă Suli şi fata ia not proast . Vreau sţă ă ă -o scot repede la aer curat şi basma curat .ă

— Tot nu mi-ai spus de ce nu te înghite cancelaria.— Fiin'c sunt fată a lui mama.— Nu-i de-ajuns.Aş completa, dar nu pentru urechile ei: îndeobşte, elevele frumoase

se înfrunt cu corpul didactic. Profesorii nă -au încredere în ele, d sc li eleă ă ţ sunt geloase. Nu-i cazul cu Viorela.

— Nu mi-e fric de ei şi ei o simt. staă Ă -i adev rul.ă— Vrei să-mi explici?— Profilor le place s tremuri în fa a lor. S stai cu ochii pleca i. Daă ţ ă ţ -

c nu le eşti simpatic, te ard la not .Cu mine nu ine. Înv bine, sunt aă ă ţ ăţ doua în clas , am luat pân acum trei Olimă ă piade. Ei fac icter şi mie n-au ce-mi face. Dar m aşteapt la cotitur .ă ă ă

— Nu cumva iţ -ai inventat tu r zboiul sta? Uneori, şi p rin ii se înă ă ă ţ -şeal .ă

— Mama nu se înşeal niciodat ... Îmi adreseaz un surâs nesigur:ă ă ă Nici atunci când are încredere în mine.

Îmi reazem în b rbie degetele împletite. Inten ie de sinceriă ţ tate grav , sus in fizionomiştii, translatori de gestic .ă ţ ă

— S iă -o l s m intact . Dac m aju i, poate reuşim. Dac eşti abă ă ă ă ă ţ ă -solut sincer , ai şanse. Spuneă -mi tot ce şti despre Vic.

— Se numeşte Victor S raru. Ce vre i s şti i?ă ţ ă ţ— Tot, Viorela. Când şi cum l-ai cunoscut, cu ce se ocup , în ce raă -

porturi v afla i.ă ţS-a mai destins. Simte c vreau să -o ajut, iar eu simt c are încredeă -

re în mine.— L-am cunoscut la Cracu', acum trei s pt mâni. Adaug cu slă ă ă ăbi-

ciunea pentru precizia datelor a primelor idile: mar i, 2 mai, ora 21.ţ— Tu l-ai abordat?— Nu, el m-a invitat la dans. De atunci, ne-am v zut în fiecare zi.ă

— Ce-nvârte?— A f cut doi ani la Construc ii, dar să ţ -a l sat de facultate dup '90.ă ă

Acum... se ocup cu diferite afaceri, nu pot s v zic ceva precis. Ciubuă ă ă -c reşte, cum fac mai to i tinerii... Altceva ce s v spun?ă ţ ă ă

— Nu iţ -a cerut niciodat să ă-i faci vreun serviciu?D din cap, pe urm începe s râd :ă ă ă ă— O prostie... M-a rugat s pt mâna trecut să ă ă ă-i cump r nişte peştiă -

şori exotici. Mi-a dat banii şi m-a trimis la magazinul respectiv.Ceva îmi sun . Peşti exotici... Unde am v zut eu de curând? A! În viă ă -

trin , la Toto al maică ă-mii...— De ce te-a trimis pe tine?— Trebuia s mearg la Br ila. Peştişorii careă ă ă -l interesau apar

foarte rar şi îi era team c dac întârzie, nă ă ă -o să-i mai g seasc . Suntă ă foarte dr g laşi, zâmbeşte. Negru cu alb, seam n cu nişte dansatoareă ă ă ă spaniole. Cu fustele lor, adic . Cei roşii sunt mai banali.ă

— Unde se afl magazinul?ă— Pe la Pia a Confedera ieiţ ţ . E de fapt un coafor de câini. Foarte

nostim, m-am distrat grozav...Mai vre i ceva? Eu, nu. Sunt l murit. east , "Richard Gere", Toto...ţ ă Ţ ă

Nici c putea maică ă-mea s cad întră ă -o combina ie mai împu it !ţ ţ ă— Ai idee ce-a f cut cu peştii?ăViorela casc ochii. Când se mir , strabismul i se accentueaz .ă ă ă— Ce s fac ?! Şi iă ă -a luat acas .ă— Ai fost vreodat la el?ă— Niciodat . Ne vedem la ă Cracu sau la mine.— Când maică-ta nu-i acas !ă— Mai tot timpul nu-i acas . Râde: Nu asta ar fi problema. Am ină -

trare separat şi, în general, mama nuă -i o persoan indisă cret . Vă -am mai zis c în afar de note şi seropozitiv, nă ă -o mai intereseaz nimic... A, miă -a mai atras aten ia s nu m încurc cu b rba i însura i. Niciodat ! "Dupţ ă ă ă ţ ţ ă ă ce- i m nânc fica ii şi tinere ea, se întorc la balabust . Aiaţ ă ă ţ ţ ă -i trânteşte de bucurie un lighean de sarmale festive şi tu r mâi cu ochii în soare."ă

Figur mare patroana de la ă Marilyn, într-o zi, am s încerc să -o cu-nosc.

— Pe S raru i lă -ai prezentat?Râde cu gropi e:ţ— Sunte i atât de ceremonios! Nu se mai poart scrisori deţ ă

acreditare şi bunicu e grase cu coc în vârful capului.ţ— Spune-mi, Viorela, tu crezi c b iatul sta te iubeşte?ă ă ăFa a îi devine serioas , m priveşte în adâncul ochilor:ţ ă ă— Da. Sunt o fat urât . Cea mai urât din clas . Au f cut b ie iiă ă ă ă ă ă ţ

topul la nasoale şi de in primul loc. Pe liceu, sunt a doua. Mţ -a luat una dintr-a unşpea...

— Astea-s prostii, zic eu de p rul broaştei, nu v d leg tura.ă ă ă— P i dac nu mă ă -ar iubi, de ce şi-ar pierde timpul cu una ca mine?

N-ave i idee câte frumoase, pe bune, încearc s miţ ă ă -l sufle! De ce m-ar

min i?ţ— Ai dreptate. Tu-l iubeşti?Îşi muşc buzele şi respir adânc:ă ă— Sunt moart dup el.ă ă— Îmi pare r u, dar trebuie să ă-l ui i. Dac vrei s nţ ă ă -ai necazuri...— A f cut ceva r u?... Foarte r u? V rog din suflet să ă ă ă ă-mi spune i.ţ— Vorbim alt dat . Acum — îi împung fruntea cu degetul — te duciă ă

acas . Trebuie s fii foarte cuminte. Şi în eleapt ... O s te conducă ă ţ ă ă ă cineva.

Se ridic nu prea sigur pe picioare. Ochii îi sunt umezi.ă ă— Nu exist nici o solu ie? Nici ă ţ una?— Nu prea. Tu nu po i s realizezi acum, dar s ştii c azi a fost unaţ ă ă ă

din zilele tale norocoase.

Unele asem n ri sunt deă ă -a dreptul uluitoare. Şocheaz , în special,ă la b rba i, unde gama artificiilor care pot apropia fizioă ţ nomic dou peră -soane e substan ial mai redus decât la femei. Machiajul, sprânceneleţ ă pensate, p rul vopsit, coafura rev zut fac minuni în m sluirea unui chipă ă ă ă şi o femeie poate aborda toate trucurile în modul cel mai firesc, f r aă ă deveni suspect . Un tip îns fardat şi c nit duce cu gândul în toate diă ă ă -rec iile, nici una ortodox .ţ ă

S raru sta, juri că ă ă-i frate geam n cu actorul american, ză ămisli i înţ aceeaşi sâmb t . Tr s turile, statura, aerul, zâmbetul fermec tor — toaă ă ă ă ă -te sunt aceleaşi. Blugii şi geaca de piele, devenite uniform oriunde aiă pune degetul pe harta lumii, împing asem narea pân la inconfundabil.ă ă Personal, nu m dau în vânt dup Richard Gere, prefer alte vedete, dară ă dac guşti genul, ca femeie, tipul e un num r despre care merit s aiă ă ă ă amintiri.

B doiu îi ia interviul în stilul lui de zile mari. Dur, brusc, frust. Îşiă scoate pârleala pentru plasa luat cu Voicu. Îmi arunc ochii pe datele deă stare civil . Are dou zeci şi opt de ani, n scut la Constan a, ambii pă ă ă ţ ărin iţ pensionari. Locuiesc în continuare la Cî a. Dup cum miţ ă -a spus Viorela, a absolvit doi ani la Construc ii. A abandonat, nu mai renteaz . Cinci aniţ ă pierdu i ca s ieşi cu un salariu mai mic decât al unei femei de serviciuţ ă de la Sofitel!

Logic de bronz, f r fisur , contraziceă ă ă ă -l dac po i! Mai departe.ă ţ ...Din '91 pân în '94, a lucrat la negru în Germania şi Belgia. A strânsă ceva lovele şi a investit în micul comer . Un timp a inut tarab la meţ ţ ă -trou. Ce face acum? Nimic important pentru moment. Se orienteaz . Caă -ut un asociat care s fie speă ă cialist.

— În ce?— Să-i zicem industrie alimentar . M gândesc la o fabric de proă ă ă -

duse apicole şi una de produse dietetice. În Vest, treburile astea merg foarte bine.

— ! se minuneaz gras B doiu. Î i plezneşte inima de bucurieŢţţ ă ă ţ

când vezi ce tineret harnic şi întreprinz tor avem! Albine şi vaci! Cunoştiă ceva mai în l tor?!ă ţă

Întrebarea mi se adreseaz , dar nu aşteapt r spuns. S raru zâmă ă ă ă -beşte încântat:

— Este exact felul în care privesc şi eu lucrurile. Sunt convins c voiă avea succes. În doi, trei ani...

— Devii angrosist70.— Mare întreprinz tor, îl corecteaz S raru. Comercian ii pot fi ană ă ă ţ -

grosişti. Eu, ca produc tor...ăFace pe la care nă -a priceput. Îi turuie înainte despre fabuloasele

însuşiri ale mierii de albine, cu multiple întrebuin ri în industria cosmeţă -tic şi farmaceutic ... Simuleaz perfect avântul, entuziasmul contamiă ă ă -nant al individului ame it de propriile proiecte; care abia aşteapt sţ ă ă-şi suflece mânecile şi s se apuce de treab .ă ă

Pumnul Babuinului bubuie pe birou:— Gata, superbule! M-am plictisit de zumz it. Repede şi pe scurtă ă-

tur ! Unde erai azi diminea între orele 9,30 şi 10,30?ă ţăUrm resc atent reac iile lui S raru. Pentru o frac iune de secund ,ă ţ ă ţ ă

am impresia c se va n pusti asupra Babuinului. Respir adânc şi flaă ă ă căra din privire se stinge. Se las pe spate, relaxat:ă

— Poate c înainte de toate, am dreptul s fiu informat asupraă ă motivului pentru care am fost adus aici...

— N-ai nici un drept!Simuleaz furia ca să ă-l intimideze. Inutil. S raru nă -are de gând să

vin deă -a dura. Se mir suav:ă— Cum se poate?! Tr im întră -un stat de drept... C veni vorba, potă

refuza s vorbesc, altfel decât în prezen a avocatului!ă ţB doiu rânjeşte, încântat nespus:ă— Astea la televizor, puiule! Cioace electorale pentru Mi a APACA,ţ

zis Bigudiu!ăS raru se scarpin ostentativ la ceaf :ă ă ă— Cum r mâne cu Constitu ia, Cadiuleă ţ 71?— Du-o la bud ! Aici în birou, la tetea — bate cu palma în mas —ă ă

eu mi-s Constitu ia! Clar? Atunci, punct şi de la cap t.ţ ă— Scuze, dar pentru mine nu este deloc clar. În condi iile astea,ţ

refuz s vă orbesc.Babuinul se ridic , namil amenin toare:ă ă ţă— Ascult , nenorocitule, dac te fac pingă ă -pong72, plânge mâine

mă-ta c ce b iat frumos a avut!ă ăÎi arde din zbor o palm care reprezint doar cinci la sut dină ă ă

poten ialul Babuinului. Un soi de mustrare cu avertisment şi, dintrţ -o dat , Richard Gere îmi arat profilul stâng în loc de cel drept. Încearcă ă ă

70 Ho primejdios, cu multe condamn ri.ţ ă71 Judec tor, şef, în elept.ă ţ72 B taie vizând, în special, obrazul.ă

s zâmbeasc :ă ă— Ai dracului de viteji suntem, când cel lalt nu poate s riposteze!ă ă

Unul cu bâta, l lalt cu mâinile legate!ă ăBabuinul începe s râd . E pus pe demonstra ii. Îl apuc de revereleă ă ţ ă

gecii şi-l ridic cu o singur mân pe vertical , cât îi permite lungimeaă ă ă ă bra ului. Ceea ce nuţ -i de colo, fl c ul sare optzeci de kilograme, dar eă ă un fleac fa de performan ele lui B doiu.ţă ţ ă

— Auzi, cocoraşule73, eu te fac arşice oriunde iţ -ai ine mâinile. Înţ cur sau pe flint !ă

— Z u?! Dă ă-mi o şans ...ă— Şans ?! şiă -i arde, de simetrie, înc o ghioag . Ce şans iă ă ă -ai dat tu

Coanei Aurica, vierme? Bag la cap! Întreg şi tot, nu ieşi din mâinile meă -le!

— Am s te reclam, Cadiule, scrâşneşte S raru. Pân la os ai să ă ă ă- iţ muşti cazmalele alea!

Babuinul îşi aprinde calm o igar .ţ ă— G seşti la ofi erul de serviciu num rul de acas al lui Bill Clină ţ ă ă ton.

Dac te intereseaz Strasbourgul, î i fac eu şusta. Îl cunosc pe poră ă ţ tar.

MIERCURI

Diminea a e radioas şi proasp t ca toate dimine ile. Din p cate,ţ ă ă ă ţ ă nu-i sem n. M doare capul, stomacul semnalizeaz c exist , nuă ă ă ă ă prezint zglobilisme de ciocârlie. Când m mai gână desc la câte am de rezolvat în cursul zilei, umoarea neagr tinde spre aă cut.

Nu cunosc finalul meciului de asear . Iă -am l sat pe B doiu şi S raă ă ă ru în tête-à-tête. Nici unul nu avea nevoie de mine, şi nici eu de ei. Nu-mi doream nimic altceva decât s ajung în pat. Am adormit imediat. Pe caă -napea şi îmbr cat. Vorbesc în rime, ceva nuă -i în regul .ă

Mic-dejunez. Cafea cu lapte, ca preşcolarii. Biberon, zice Babuinul. Ca s m îmb rb tez, îmbrac un costum careă ă ă ă -mi place şi asortez o cra-vat luminoas . Am primită ă -o de la mama. Îi face o pl cere nespus să ă ă constate c port lucrurile d ruite de ea; disear , are loc vederea şi nuă ă ă ştiu dac voi mai avea timp s m schimb.ă ă ă

În birou, Babuinul îşi consum "cafeaua". Dup cum arat şiă ă ă -l cu-nosc, e cam pe la al treilea termos. A dormit la sediu. Are ochii roşii, de peşte proasp t, e neras şi şifonat ca unul care a c l torit noaptea întră ă ă -un compartiment de clasa a II-a. M mă ăsoar ironic:ă

— Ar i ca un pitic la matineul de nunt !ăţ ă— Tu ca un hamal. Dac te vede Suli , îl indispui pe toat ziua.ă ţă ă— Voi fi cu adev rat trist...ă— ...şi o s tragem nă oi din cauza ta.

73 Escroc sentimental.

— Pentru c sunte i fraieri. Şiă ţ -n vis sta i drep i în fa a lui. Scoateţ ţ ţ totuşi aparatul de ras electric şi-l pune în priz . Sunt curios s ştiu undeă ă a ajuns cu S raru.ă

— Ce s-ajung, c nu neă -am urnit. Tot la kilometrul 0 sunt. E dat dracului!

— Are vreun alibi?— Nu, dar fireşte, se afla la cel lalt cap t al oraşului. F cea joggingă ă ă

la Lacuri.— staĂ -i "stadionul" pe care-l frecventeaz ?ă— Îhî, îi place peisajul: fluturaşi, aerosoli şi spa iu nonţ -garaga !ţă

"Aşa, t ticu', trage tare, s le rupem gura la Olimpiad !"ă ă ă— Martori?Aparatul bâzâie acum, sub b rbia de hipopotam:ă— Costumul sta de fante nuă - i prieşte. Nu prea le cuge i. Martori?!ţ ţ

Ai haz. P i de ce crezi c mă ă -a trimis la Lacuri?! Ozon şi pustiu.— Un obicei care se repet cotidian las urme. În fond, la zece sauă ă

unsprezece diminea a, parcul nuţ -i tocmai pustiu, are clien ii lui.ţBabuinul şi-a terminat toaleta. Îşi arunc o privire în oglind pentruă ă

care îl invidiez. Dup ochiul lui, arat straşnic de bine.ă ă— B i, Superman, dac tu î i închipui c am s dau fuga la Her s-ă ă ţ ă ă ă

tr u, s fac investiga ii printre m tur tori, zah r pe b şi ploziă ă ţ ă ă ă ăţ -neamuri d-ale Guvernului care se cac francofon, înseamă n c eşti mai tolomacă ă chiar decât în coşmarurile mele, unde pot afirma c de ii rubric permaă ţ ă -nent .ă

E în fa a chiuvetei, face un duş pân la brâu. Se scutur ca un câiţ ă ă ne ud şi îşi pune c maşa curat , de rezerv . Se simte fercheş şi îndumi-ă ă ănecat. Îmi îndreapt o privire mul umit . De el, nu de mine.ă ţ ă

— Ştii de ce n-o fac? Pentru c nuă -mi place să-mi pierd timpul. Nu am nici cel mai mic dubiu c ieri diminea , punea de muceniciă ţă 74 în Dristor. Ce sens are s caut la mama dracului? Doar aşa, ca s v d vaă ă ă -poraşele?

— Cum o dovedeşti? Nu ai decât declara ia lui Dorinel, un minor deţ unsprezece ani.

— O declara ie zdrobitoare. Când iţ -am comunicat derbedeului că exist un martor, miă -a zâmbit luminos ca la o serbare în aer liber cu mititei, bere cald şi "chişcă ă-m de cur, Ioane, că -am votat tromboane!" Dup ce iă -am povestit îns filmul de pe teras , rânjetul iă ă -a alunecat spre miaz zi. În clipa asta, nu priă cepe de ce nu scot iepurele din joben.

— Nu-i suficient.— M i Herculache, pu in îmi pas c exact în momentul sta nuă ţ ă ă ă -l

pot aduce în fa a Tribunalului sub învinuirea de crim . Sunt aproape siţ ă -gur c el e criminalul şi, deocamdat , îmi ajunge. Ce urm resc eu e să ă ă ă-l sperii în aşa m sur , încât socotind partida pierdut , s m duc de mâă ă ă ă ă ă -n la sta ia terminus. east sau care dracu' o fi în spatele afacerii.ă ţ Ţ ă

74 A ucide.

— Dacă-i doar un simplu killer cu contract, nu ştie nimic.— Aşi! Cineva tot l-a contactat. S-a luat leg tura cu el. Pe C t lină ă ă

Voicu sigur îl cunoaşte.— Poate.— Nu, poate. Sigur. Pui un pariu?Încep s râd. Mizeaz pe faptul c amândoi frecventau aceă ă ă laşi

stabiliment. C a dat peste S raru, c utânduă ă ă -l pe Voicu...— Voicu... Personajul m intrig din ce în ce mai mult.ă ăBabuinul îşi cur unghiile cu briceagul. Se întrerupe ca s se zâmăţă ă -

beasc în voie:ă— Trebuia s te intrige alalt ieri, când iă ă ţ -a sc pat din mân ca ună ă

peşte viu, pe o simpl legitima ie de la tractirul la de fagotiştiă ţ ă 75.— Tu vorbeşti?!! şi v d policrom Dalist în fa a ochilor. Să ţ ă- i scapeţ

unul din arest, p i asta se întâmpl o dat la trei genera ii de poli işti!ă ă ă ţ ţ— B i "un metru şi un pic", dac te preocupa să ă ă- i dezvol iţ ţ

cerebelul şi nu gioalele76, ai fi aflat c întâmpl rile sunt pe m suraă ă ă oamenilor.

La oameni mari, greşeli mari! La pitici, c c rici!ă ă— Hai sictir, du-te şi te plimb !ă— Chiar m duc. Îl las pe S raru s mediteze la trecutuă ă ă -i revolu ioţ -

nar şi încerc s dau de Voicu.ă— Unde?— Am nişte presim iri în organism pe care vreau s le veriţ ă fic. Întâi,

dau o rait pe la ă Crocodil s bag nişte fitile şi să ă-i v d cum dau în clocot.ă Pe urm , trec pe la muşchetarul la de pune câinii pe bigudiuri. M ină ă ă -tereseaz aerul din zon ...ă ă

I-am povestit tot ce ştiu despre Toto, f r s pomenesc îns de maiă ă ă ă -că-mea.

— Tu încotro o iei?— Am o gr mad de nasoale pe cap. Acum, m duc la Crematoriu.ă ă ă

La zece o incinereaz pe Wanda. E interesant ă dac ă şi cine mişun prină preajm .ă

B doiu ridic din umeri:ă ă— Pierdere de timp, te iei dup capul lui Suli . Î i imaginezi c seă ţă ţ ă

prezint Marele Boss la condolean e? Sau că ţ -o s participe la înhumareaă Coanei Aurica? De ce? S se conving că ă -a murit de-a binelea? laĂ -i cor-nut, s se vâre singur în congres de fiă latori?

— Nu vine el, dar un observator tot trimite.— Fâs! Ascult , Boabe, completează ă- i agenda de lucru cu douţ ă

probleme. Vezi ce po i scoate de la Nina despre Voicu, şi contacteazţ ă-l pe l barul la mic, Dorinel, să ă ă-i trag o vizionare lui S raru. Ziă ă -i că-l plimbi cu maşina, vr jeşteă -l, în fine, te descurci tu...

— Te descurci şi tu la fel de bine. Ura! şi o iau spre uş .ă

75 Homosexuali76 Picioare

— Salve et i77! Nu uita ce te-am rugat...M r sucesc pe c lcâie ca un titirez:ă ă ă— M-ai "rugat"?! Ce-ai p it?ăţÎmi surâde ca o duminic sportiv . Când câştig Rapidul. Plec peă ă ă

gânduri, miroase suspect. Azi nu-i duminic şi nici meci. Ce o fi punândă la cale Babuinul?

Sinistru r u la Crematoriu, nu ştiu cum să -o întind mai repede. Mi-amintesc de cuvintele unui muşteriu de-al meu, Nelu Pa'Şase (scund cât mine, purta 46 la escarpeni), comentând o situa ie asem n toare:ţ ă ă "Nasol momentul, mişto coliva!"

Ca totdeauna, peste triste ea spectacolului, m impreţ ă sioneaz lipsaă de însemn tate a individului, ca fenomen în sine, efemerul rela iilor soă ţ -ciale, z d rnicia oric rui zbucium raportat la o groap de trei pe unu...ă ă ă ă F când abstrac ie de personal, pară ţ ticip m la ceremonie trei inşi. Plutoă -nierul M., omul nostru care s-a ocupat de formalit i, eu şi mama Wanăţ -dei. Situa ia are motiva iile ei, totuşi pustiul ceremoniei m întristeaz .ţ ţ ă ă

Gabriela State e ca în trans . Ai senza ia c particip la un spectaă ţ ă ă -col pe care nu-l în elege. Oricum, str in de persoana ei. Din fericire, nuţ ă dureaz mult. În circa treizeci de minute, se teră min num rul, vin al ii laă ă ţ rând. M. r mâne s se ocupe de restul formalit ilor, eu o conduc acasă ă ăţ ă pe doamna State. O întreb dac a mai primit vreun telefon în leg tur cuă ă ă copilul. Nu, nici un telefon. O rog s fie în continuare prudent . De altfel,ă ă ne vom revedea mâine sau poimâine, imediat ce ob inem aprobareaţ Parchetului pentru deschiderea casetei de la Banklife.

M aude, dar nu percepe. O conduc pân în cas . M asigur c toă ă ă ă ă tul e în ordine, c nuă -i lipseşte nimic, nu trebuie s ias nici dup pâine. Mă ă ă ă urm reşte cu o privire lipsit de con inut. A r mas cu p l ria şi voaă ă ţ ă ă ă lul, poşeta plic uitat la subsuoar şi mâinile înm nuşate abandonate înă ă ă poal , cutremur toare statuie a neputin ei.ă ă ţ

Îi dau tot felul de sfaturi imbecile pentru c aşa se obişnuieşte şiă n-o pot trimite la cinema. Îşi ridic privirea f r expresie. Întrebarea mă ă ă ă doboar :ă

— Eu acuma ce s fac?ă

***

M va urm ri toat ziua. "Eu acuma ce s fac?"... Adic , în clipaă ă ă ă ă imediat urm toare, disear , mâine, toat via a...ă ă ă ţ

M întorc la birou. Din raportul schimbului de noapte, rezult c ,ă ă ă deocamdat , la Nina lucrurile decurg normal. Acum o or , a plecat înă ă oraş pentru înd tinatele cump r turi — blide, prosoape, lumân ri etc.ă ă ă ă Mai pu in sicriul pe care Coana Aurica şiţ -l comandase din via , dupţă ă

77 Salutare şi du-te (lat.).

gustul şi gabaritul ei. Îl p stra la madam Covrig, alt prieten din tineă ă ă -re e. Femeia locuieşte la curte, spa iu de depozitare berechet.ţ ţ

G sesc şi rezultatul autopsiei lui Panait, catolica sosie a lui east :ă Ţ ă infarctul cât se poate de autentic al unui cardiac cu vechi state. C euă continui s fiu circumspect — prea a murit de parc şiă ă -ar fi aşteptat rân-dul şi la momentul oportun — e un punct de vedere pe care îl p streză pentru mine. Oricum, o pist închis .ă ă

E ora dou sprezece. Înainte de aă -mi continua itinerarul, îmi fac o cafea. Aştept s se r ceasc . Capul îmi vâjâie de ipoteze, coliziune peă ă ă teren accidentat. Mâzg lesc maşinal hârtia din fa a mea. Dintră ţ -o dat ,ă realizez c desenez peşti. Peşti fandosi i, cu must i bârligate şi cozi înă ţ ăţ evantai, nu cr pceni de l covişte peizan .ă ă ă

Constat c au început s m obsedeze şi e firesc. Nuă ă ă -l v d deloc peă S raru, alias "Richard Gere", subiect de pasiuni domesă tice. Pasă-mi-te, tânjea dup exotici şi iă -a g sit taman la Toto, amicul luiă east !"Pesticidele" constituie un mister. Ce naiba s ascund ? UnŢ ă ă ă

mesaj special? Spun î! Cât de supravegheat ai fi sau teţţ -ai sim i, existţ ă mijloace de comunicare mai eficiente şi mai comode. Droguri?... Cât drog po i ascunde în pântecele unui peştişor, care nu cânt reşte maiţ ă mult de 15-20 de grame? Unde ar fi afacerea? Aberant. in minte c amŢ ă citit într-un policier celebru c un escroc ascunsese o perl foarteă ă important în burta unui tip din sta cu coad şi aripioare. Vaxuri, suntă ă ă convins c nu despre aşa ceva e vorba.ă

M pocneşte o idee ă à la Babuinul! Riscant , pentru c sfidează ă ă agresiv toate prevederile legale. M duc acas la "Richard Gere". Să ă ă-i v d peşă tii şi, în general, cote ul. Deci, vioţ lare de domiciliu şi perchezi ieţ f r preă ă alabila autoriza ie obliţ gatorie a Procuraturii. Singur, de capul meu şi f r martori. Asta şi urm resc.ă ă ă

Înainte de a pleca, îmi trag un pieptene în oglind . Ei da, pot să ă spun c p r am. E des şi castaniu, frumuşel de tot. Nă ă -am s chelesc niciă -odat , sunt sigur. De regul , pleşuvia începe s are pân în treizeci deă ă ă ă ani... Nici de la sprâncene la vale n-ar fi tocmai r u. Stric pu in direc iiă ă ţ ţ le contrare. Nasul pleac sudă -vest, în timp ce linia gurii urc nordă -est. "Bob e atât de caraghios, spune una din m tuşile mele, c pare invenă ă tat."

Aud în spate o tuse care se vrea discret . M r sucesc ars, ca sură ă ă -prins în flagrant de viol. În clipele mele de intimitate, detest martorii. Maiorul Demetru, care umbl şi se mişc pisiceşte, are talentul de a teă ă lua pe neaşteptate.

— Ai aranjat cu Nina?Direct şi brusc, în stilul casei. E vertical, vibrant, t ios ca o sabieă

Ninja.— E de acord.— Când?— Mâine, la unsprezece.

— Mobilizare general . Voi veni şi eu... Ceva special azi, laă Crematoriu?

— Nimic.— Cum se comport S raru?ă ă— Neag orice fel de amestec.ă— Minorul Florescu l-a recunoscut?— Acum m duc dup el, trebuie s ias de la şcoal . Nă ă ă ă ă -am nici o

îndoial că ă-l va recunoaşte.— Mai ave i şi alte probe?ţ— Nu.M m soar acru. Din f ptura lui Suli eman un soi de electriciă ă ă ă ţă ă -

tate, piciorul drept parc ar avea epilepsie.ă— Atrage-i aten ia c pitanului B doiu s nu le inventeze cu pumnii.ţ ă ă ă

E un avertisment.— Am în eles, domnule maior.ţ— S-o în eleag ţ ă el. Arestul Poli iei nuţ -i sal de antrenament pugilisă -

tic... Adaug ca pentru sine: Meciurile în care unul din parteneri areă mâinile legate îmi fac sil .ă

În principiu, are dreptate, totuşi r mâne m gar. Pe Richard Gereă ă l-am ag at în timp record şi nu pe ab ibildurile lui. Datorit exclusivăţ ţ ă Babuinului. Chiar dac umblam dup altul, el detectase deja bârlogulă ă fiarelor. Merita m car un cuvin el de apreciere. Din p cate, situa ia nuă ţ ă ţ se poate schimba. Îl detest organic pe B doiu. Cum nici Babuinul nuă ă -l consum la desert pe Suli , sunt chit. Nuă ţă -şi datoreaz nimic unul altuă ia.

— Când aduci b iatul, îmi spune cu mâna pe clan , s m anun i.ă ţă ă ă ţ Vreau s asist... Re ine! Nu comite i nimic ilegal vizavi de S raru. Proceă ţ ţ ă -da i ferm, dar nu dur. C pitanul B doiu are nosţ ă ă talgia epocii de piatr .ă Dac nu se poate debarasa, s ias la raport pentru a fi înlocuit.ă ă ă

R mân cr c nat şi, în mod excep ional, îmi aprind o igar . Minteaă ă ă ţ ţ ă îmi d în clocot, bâldâbâcă -bâldâbâc. Aci se petrec lucruri mari, neamule! E prima oar când Suli insist asupra unei probleme, repetând un oră ţă ă -din. De regul , porunceşte, se car şi aşteapt executarea. Acum, seă ă ă oboseşte s emit de dou ori, şi s şi îndemne la legal blajinitate! Ceă ă ă ă ă presupun? La fel de simplu ca bonjour sau hai sictir! Sforile se trag în sfere înalte.

Gonesc spre Dristor, să-l contactez pe Dorinel. Nu c aş fi renun ată ţ s bag un far la domiciliul lui S raru. Abia acum, c Suli insist şi traă ă ă ţă ă ge pe legalitate, am devenit şi mai curios. Înc de pe vremea studen iei,ă ţ mi-am formulat un principiu: po i comite ilegalit i dac sunt strict gânţ ăţ ă -dite şi operate cu bune inten ii. Nu in sţ ţ ă-l înfund neap rat pe S raru;ă ă vreau s descop r ceea ce miă ă -ar fi mai greu de descoperit în împrejur riă legale. De fapt, îmi creez singur condi iile. Cam toate poli iileţ ţ procedeaz la fel, doar c nă ă -o recunosc.

Mân spre Dorinel, pentru a-l acroşa înainte de a ajunge acas . Amă

re inut c o menajeaz pe bunicţ ă ă ă-sa, nu m pot duce s sun la uş . Amă ă ă noroc, îl descop r imediat, înc din maşin . A f cut o halt la buticarulă ă ă ă ă din col . Întrţ -o mân ine ghiozdanul, în cealalt o înghe at . Bunică ţ ă ţ ă ă-sa o s constate înc o dat c b iatul nu are poft de mâncare, poate iă ă ă ă ă ă -ar trebui nişte fier.

M recunoaşte f r emo ii extraordinare. Îşi îndreapt ochelarii şiă ă ă ţ ă m priveşte atent. E în aşteptare.ă

— Ce mai faci, Dorinele?— Mul umesc, foarte bine. Dumneavoastr ?ţ ă— Cum a mers azi, la şcoal ?ă— Aşa şi aşa, şi plimb o limb lat peste mo ul înghe atei.ă ă ă ţ ţ— E bun ?ă— Dac v place fisticul... O întinde spre mine: Vre i s gusta i?ă ă ţ ă ţ— Nu, dragule, m sperii, nu la ora asta!ă— Mie-mi place la orice or ... Nu v sup ra i, lă ă ă ţ -a i prins pe mafiot?ţ— Nu sunt sigur, tocmai de-asta te-am c utat.ăD din c pşorul rotund:ă ă— Mi-am închipuit eu c nuă -i o simpl coinciden .ă ţă— Dac vrei, ai putea s m aju i.ă ă ă ţM priveşte dintră -o parte. Probabil, vede mai bine cu ochiul stâng.— Trebuie să-l identific, nu-i aşa? Am v zut în ă Taxiul nopţii şi Aven-

tur la Hongă -Kong. Vin mai mul i tipi pe scen , şi noi st m ca la cinema,ţ ă ă pe întuneric.

— Exact, pe toate le ştii!— Nu înc , declar modest. Poate peste un an sau doi...ă ă— Ce zici, vii cu mine?— Cu pl cere, dar nu acum. Dac nu vin la mas , bunica se sperie.ă ă ă

Dup aia, îmi fac lec iile. Şti i, ea nu ştie nimic.ă ţ ţ— OK, spune tu ora care î i convine.ţ— La patru, când îşi face bunica siesta. Dar v aştept aici, nu în faă aţ

blocului s ne vad cineva.ă ă— Ne-am în eles, la patru sunt aici. Îmi amintesc recomanţ darea Ba-

buinului şi adaug: Vin s te iau cu o maşin !ă ăNu pic el pe spate, pic eu. M întreab cu viu interes:ă ă ă— Ce marc ?ă— Renault te avantajeaz ?ăDeclar serios, ca un specialist, şofer încercat:ă— E o pies bunicic , dar suspensia nuă ă -i destul de elastic pentruă

şoselele noastre!— Conduci?— Tata a avut un Renault şi l-a vândut. Nu-l satisf cea. Acum, areă

un Mitsubishi, iar so ia lui un Opel. Mama are Mercedes. E preten ioasţ ţ ă şi greu de între inut, dar face impresie, întrţ -o lume în care doar impresia conteaz .ă

Intuiesc frazele p rin ilor, re inute la silab şi aud de la distană ţ ţ ă ţă foşnetul bancnotelor vert bouteille, galbenii nezorn iă tori ai epocii.

***

Garsoniera lui Victor S raru e în Drumul Taberei: o oal de noapteă ă şi dou cutii de chibrituri. Traduc! O odaie în care nu dansezi mataleă vals, o baie şi o buc t rie unde instala iile sunt pendinte de câte un liă ă ţ -ghean, crati , cutie de conserve colecţă toare.

Intru f r probleme, de la primul truc. Nu m vede nimeni. O pisică ă ă ă flotant prospecteaz palierul. E prea deprimat şi v dit leh me it caă ă ă ă ă ţ ă s aib st pân. În untru, nimic din ce m aşteptam, nici o tr snaie.ă ă ă ă ă ă Deasupra somierei, pe care o evaluez cam de pe vremea Mareşalului Antonescu, zâmbeşte prins în patru pioă neze Claudia Schiffer. Top modelul despre care optzeci la sut dintre americani m rturisesc c şiă ă ă -ar dori-o în pat. Interiorul e sordid de tip studen esc. Câteva mobile vechi,ţ deteriorate, apar inând desigur locatarului, un tranzistor mic, o veioz .ţ ă Într-un col , direct pe parchet — un teanc de c r i.ţ ă ţ

Oamenii sunt imprevizibili! Uite, ce citeşte de pild Victor S raru,ă ă Sperie-Lume, probabilul asasin al Coanei Aurica! Descartes — Medita iiţ metafizice, Sandra Brown, Jules Verne, Petre u ea, Ţ ţ Magicianul... Mă doare capul de-ale mele şi intru în buc t rie. Ambian tipic de meseă ă ţă ă improvizate; în picioare, la hârtie, direct din pachetul cump rat la b că ă ă-nie...

Pe pervazul ferestrei, m surprinde un ghiveci cu o ciclam . Floareaă ă e frumoas şi îngrijit . Nu m las inima şi umplu un ibric cu ap . Suntă ă ă ă ă gata s fac o greşeal monumental . La o eventual perchezi ie, să ă ă ă ţ -ar constata c floarea a fost udat de curând.ă ă

Privesc pe gânduri fotografia Viorelei. St lâng ghiveci, întră ă -o ramă care imit argintul. Exceptând ciclama, e singurul obiect estetic dină cas . De ce în buc t rie?! Simplu! (Toateă ă ă -s simple la mine!) În cameră nu exist mas sau vreo alt suprafa plan , fereastra nu are pervaz...ă ă ă ţă ă Fotografia este caracteristic strabiştilor. Poz din profil, camuflândă ă defectul. Săraca-i tot urâ ic , dar, privindţ ă -o, te sim i tuşat, ceva teţ mişc , transă mite o ging şie sufleteasc ... Sau poate sunt eu ună ă sentimental, impresionat ori de câte ori descop r omenescul în forma luiă cea mai frumoas — draă gostea. C ci (sunt gata s pariez) killerul sta oă ă ă iubeşte pe Viorela.

Deschid bufetul de deasupra chiuvetei, transformat de S raru în biă -rou. G sesc coli de hârtie, plicuri, pixuri, fleacuri de papet rie şi un doă ă -sar sub irel cu acte personale. A p strat legitima ia şi carnetul de stuţ ă ţ -dent. M uit curios la calificative. Cel mai modest e şapte şi asta spuneă ceva... În fine, un notes, cu adrese şi numere de telefon. În locul nume-lor, doar ini iale. Dou sunt din Germania şi am nuntul merit re inut. Înţ ă ă ă ţ acelaşi dosar, al prostituatelor, patru dintre implica i au între inut,ţ ţ între in diverse raporturi cu federalii: Wanda, east , Nina, S raruţ Ţ ă ă -Ri-chard Gere. Nu sunt în vizit , violez un domiciliu. Nă -am adus flori, am venit cu Kodakul. Trag microfilm dup notesul cu adrese şi intru în sfâră -

şit, în baie. Surpriz ! Nu, nu dau peste un cadavru, dau peste un acvaă -riu, improvizat într-un borcan de mur turi. Se poate afirma astfel c exoă ă -ticii au un domiciliu, dar scuze, nu aşa îşi cazeaz proteja ii un împ tiă ţ ă mit care umbl cu limba scoas dup exemplare rare, ă ă ă cu sofisticate pedi-gree-mi. Mai exist un detaliu interesant! Viorela a luat ă cinci peşti de la Toto, iar în borcan sunt numai patru. Mister Gere, peştii matale ascund un mister.

Scot un cap pe palier. Tot nimeni. Pisica sesizeaz mişcarea şiă alearg spre mine, plin de n dejdi. O las s se strecoare în cas şi încuiă ă ă ă ă uşa. Al dracului s fiu, dac ştiu de ce am f cută ă ă -o! Am uneori impulsuri bizare.

***

Apelul lui Ene m g seşte la birou. Sun de la un telefon public afă ă ă lat chiar vizavi de terasa La G ina Beat . ă ă Îmi spune în câteva cuvinte des-pre ce este vorba. Dup cum hot râse, Nina a ieşit de diminea , laă ă ţă cump r turi. La un moment dat, a f cut o halt la galinaceea amintit . Aă ă ă ă ă comandat un capuccino şi a aprins o igar . Urgent, sţ ă -a prezentat un crai la aga ament. În ciuda protestelor ei, sţ -a aşezat la mas . Nina a dată s se ridice, dar tipul nă -a l sată -o. Au intervenit chelnerii, la leă -a şters câte o ghioag şi iă -a amu it. A s rit locotenentul Timofte şi cu doi pumniţ ă a restabilit pacea în Cecenia.

— V-a i deconspirat, scrâşnesc.ţ— Ce puteam face? Craiul devenise agresiv, intra în anatomia ei.— Asta a şi urm rit. S face i ceva. A provocat scandalul ca s vadă ă ţ ă ă

dac Nina se afl sub protec ie.ă ă ţ— Cum proced m în continuare, Cap Bob?ă— Timofte iese din curs , trimit schimb. Tu r mâi pe faz , Marinaşă ă ă

ia urma craiului.— Craiul s-a evaporat... Extraordinar!— Ce s-a întâmplat?— A ap rut east . E pe teras .ă Ţ ă ă— Diversiune! Tipul încearc s v disperseze. Fii atent, nă ă ă -o sl biă

din ochi pe Nina. În cinci minute, sunt acolo.Ene strig disperat:ă— Cap Bob, ce facem cu east ?Ţ ă— Să-l preia Timofte. Tot s-a deconspirat şi n-avem încotro. Nu mai

aştept liftul. Cobor sc rile în zbor şi plonjez la volanul Renaultă -ului. Dau prin radio dispozi ii de încercuire a zonei.ţ

Fâs! Şti i ce înseamn onomatopeea asta? Pâr ulache. Ceva înţ ă ţ genul m rgicii albastre din povestea lui Creang . Când ajung la ă ă G inaă

Beat , ă e soare, pace şi linişte ca într-un week-end caracalez. Ac iuneaţ noastră-i f cut zob. Craiul să ă -a exclofisit de mult şi east iŢ ă -a urmat exemplul, nesup rat de nimeni. Normal! Ene discuta cu mine la telefon,ă Timofte f cea pe F tă ă -Frumosul care a salvat-o pe Cosânzeana şi primeşte modest mul umiri, Marinaş st tea b tut în cuie, în strictţ ă ă ă conformitate cu ordinul de a nu o abandona pe Nina o singur secund .ă ă

Contemplu dezastrul. Îmi sosesc oamenii alerta i prin radio, dar ceţ folos! Cei doi au p r sit de mult meleagul. Nina a achitat nota şi seă ă ridic de la mas . Îmi face insesizabil cu ochiul şi se îndreapt spreă ă ă toalet . M fofilez în urma ei. Strecor o bancnot în mâna îngrijitoarei şiă ă ă intru la Ladies. Nina, chipurile, se aranjeaz la oglind .ă ă

— Îmi pare r u...ă— St!Indic una din cabine, ocupat . Scoate iute un portvizit din poşetă ă ă

şi mi-l bag în buzunarul de la pă iept.— Ce-i asta? suflu.— E al tipului care-a venit la mas . I lă -am palmat când se vâra în

mine...Aud sifonul de la cabina ocupat şi m gr besc s dispar. Reflecteză ă ă ă

la ce va s zic profesionalism şi tehnic . De undeva, din eter, Coanaă ă ă Aurica îmi face cu ochiul.

***

Un portvizit clasic, cu con inut clasic: buletin de identitate, carnetţ de conducere, un bon de la Nuf rul, cartea de vizit a unui dentist, oă ă bancnot de cincizeci de dolari, dou de zece mii de lei şi fotografia uneiă ă brunete mioritice. Asem narea cu o oaie este frapant . Pe verso, lângă ă ă num rul de telefon, semneaz ă ă Loredana. Practic şi eficient! Pe vremea mea, se mai pomenea despre "o piedic în calea uit rii".ă ă

Se numeşte Marin Panduru, are dou zeci şi şase de ani şi locuieşteă în Militari. La ora asta, se întreab probabil unde dracu' a pierdut portă -vizitul. Exclus să-i treac prin minte c i lă ă -a s ltat Nina. Îl dau în urm riă ă re urgent şi o car spre Dorinel. E aproape ora patru.ă

M aşteapt la locul stabilit. St întră ă ă -un picior şi cu cel lalt în eă cher, rezemat de zid. M nânc ă ă Boni Bon. Cu pumnul, nu ciugulit. În două reprize ispr veşte tubule ul de pastile colorate care seam n cu un etuiă ţ ă ă de termometru. Când m observ , îşi revizuieşte politicos inuta. Mă ă ţ -am l sat reperat de la circa cinciă sprezece metri, vrând să-i verific vederea de la distan . Nţă -are probleme. M verific şi el, privinduă ă -şi ceasul. Constat mul umit c sunt punctual. Dup care m pofteşte la ă ţ ă ă ă Boni Bon.

— Nu vre i?ţNu vreau. Îi pare r u, pentru c aşa lă ă -a înv at bunicăţ ă-sa.— Sunt gata.

Iar pe mine, m d gata. Cu cel mai firesc aer din lume, m ia deă ă ă mân şi încearc să ă ă-şi potriveasc paşii dup ai mei. Probabil, aşa eă ă obişnuit s procedeze cu adul ii din familie. Mânu a e rece şi lipicioas .ă ţ ţ ă Mi se încredin eaz cu totul şi încerc un sentiment bizar... Ce mai încoloţ ă şi încoace, simt c mi se topeşte inima. De ce, dracu' ştie! Nu m dau înă ă vânt dup bambini.ă

Se aşaz cu dezinvoltur în dreapta volanului. La un calcul sumar,ă ă circul frecvent cu trei autovehicule babane şi nu mă -ar mira s aib şiă ă bunică-sa un c lu . M car un Fie el, acolo... E atent la toate manevreleă ţ ă ţ mele, dar nu pune mâna pe nimic. Dresur de înalt clas ! Dup ceă ă ă ă -şi epuizeaz curiozit ile de conduc tor auto, se las pe spate şi îşi potriă ăţ ă ă -veşte ochelarii cu ar t torul lipicios:ă ă

— E departe?— În zece minute ajungem.— Şti i... puteam s ne întâlnim şi mai devreme pentru c bunicaţ ă ă

s-a dus la coafor şi dup aia joac poker la doamna Valerian.ă ă— Probabil, nu ştiai chestia asta la prânz.— Ba ştiam. Eu şi bunica ne afiş m în fiecare diminea proă ţă gramul

lâng telefonul din buc t rie.ă ă ăM uit la el nedumerit:ă— Atunci?! De ce mi-ai spus c ...ăÎşi întoarce toat fa a spre mine. Doamne, cât poate fi de rotund şiă ţ

caraghios! Iar nasul staă -cireaş , bretonul lung şi ochelarii Optinova i seă potrivesc de minune. O caricatur deliă cioas pe care î i vine să ţ -o m nânci! Pare pu in încurcat. Îşi desprinde gogoloiul de chewing gumă ţ din spatele urechii şi începe s mestece cu n dejde:ă ă

— Şti i, mţ -am gândit c să -ar putea s m r pi i. Dac sunte i comă ă ă ţ ă ţ -plicele mafiotului?

— Aha, ai avut nevoie de timp ca s faci cercet ri.ă ă— Cam aşa ceva.— Deci, legitima iile noastre nu teţ -au convins.— Sunt înc mic şi nă -am mai v zut altele pân acum. De unde să ă ă

ştiu dac sunt adev rate?ă ă— Corect. Practic, cum ai procedat?— M-am dus la domnul poli ist care p zeşte blocul cu crima şi... ...ţ ă ă

... sta i s vede i. Iă ţ ă ţ -am zis c la ora patru am o afacere important , totă ă cu un domn poli ist.ţ

— Şi la nu teă -a trimis la plimbare?— Nu, c vă -am descris... P-orm , iă -am zis c să -ar putea s întârziiă

dar tot vin. Aşa l-am min it eu... S v d dac v cunoaşte... "A!, zice el,ţ ă ă ă ă Cap Bob! Dacă-l v d, îi spun, fii liniştit, dar vezi s nu întârzii prea mult."ă ă Eu ştiam cum v cheam , aşa c — ridic din umeri — ă ă ă ă asta e!

— Bravo, eşti prudent. Dar de unde ştiai c la e poli ist? Nuă ă ţ -i în uniform .ă

— Asta n-a fost greu. De ieri pierde timpul pe la noi şi p-orm , lă -am v zut asear bând o bere cu sectoristul nostru pe careă ă -l cunoaşte toată

lumea. Era pe teras la ă Trei Ochi Sub Plapum , ă şti i, unde suntţ umbrelele roşii.

Râd, puştiul m amuz colosal:ă ă— De ce i se spune Trei Ochi Sub Plapum ?ă— Fiin'c domnul Fane, patronul, are o nevast care are un ochi deă ă

sticl , dar face nişte pateuri, o bun tate! Iă ă -au pl cut şi lu' bunica, careă -i foarte dificil ... Adic , se întoarce la idee, când se culc , la ei acas , suntă ă ă ă doar trei ochi sub plapum , în loc de patru. E logic.ă

Am ajuns, parc m, coborâm. Intr m în sediu. Sergentul de la poartă ă ă m salut reglementar. Dorinel salut şi el foarte politiă ă ă cos. S-a sim it inţ -clus în ceea ce el consider a fi fost doar un act de gentile e. Gradatul seă ţ uit lung dup noi.ă ă

Puştiul îi face o impresie bun maiorului Demetru. Cred c în sineaă ă lui îi acord un şapte plus, poate chiar minus opt, ceea ce din partea luiă Suli echivaleaz cu un Oscar.ţă ă

În ce m priveşte, miă -am format convingerea. Dorinel e ocn mare!ă Că-i bine crescut, m rog, tr iasc bunica!, dar se orienteaz din mers. Aă ă ă ă sim it imediat c Suliţ ă ţă-i alt c pr rie decât Cap Bob sau Babuinul şiă ă ă -a schimbat tangoul. St în reă zerv , aşteapt s fie întrebat, nu seă ă ă lanseaz în observa ii peră ţ sonale. La intrarea maiorului, se ridic frumosă în picioare, ceea ce d bine de tot; r mâne în pozi ie de drep i şi înghiteă ă ţ ţ guma de mestecat.

Suli vrea s ştie cu cine are de a face şiţă ă -i trânteşte un interogato-riu: p rin i, şcoal , note, prieteni, preocup ri. Aştept din clipă ţ ă ă ă-n clip ,ă să-l întrebe dacă-şi spal urechile. În principiu, întreb rile cu caracteră ă intim sunt de natur s dezghe e un copil. Nu îns când emitentul seă ă ţ ă numeşte Demetru, putând să-l cheme la fel de bine Igna iu de Loyola.ţ Tonul e sec, las urme de glaspapir. Dac iă ă -ai sugera s zâmbeasc sauă ă să-şi scoat pantalonii, ar r mâne la fel de încremenit.ă ă

A dep şit generalit ile şi începe tirul întreb rilor incoă ăţ ă mode:— Cum de te-au l sat p rin ii s vii singur la Poli ie?ă ă ţ ă ţDorinel îl priveşte printre cele dou degete cu careă -şi potriveşte

ochelarii:— N-am venit singur, m-a luat de acas Cap Bob.ă— Tot nu e normal.— E normal pentru c p rin ii mei sunt oameni de afaceri foarte o-ă ă ţ

cupa i... ... ... ... şi cu firme str ine. Bunica sufer de ficat, dup maţ ă ă ă ă ă ă -s bea ceai hepatic şi trebuie s stea întins ... ... ... mai multe ore.ă ă ă ă ă Cap Bob m duce şi înapoi.ă

Îmi cenzurez orice umbr de surâs. Minte sta micul, ca un purt toră ă ă de cuvânt preziden ial.ţ

— Hm... Privirea lui Suli urc de la adidaşii italieni ai lui Dorinelţă ă pân la ochelarii a c ror achizi ionare iă ă ţ -ar dezechilibra eap n salariul deţ ă Major: Cum de te aflai la ora zece pe terasa blocului, în loc s fii laă

şcoal ?ăDirect de dreapta, dar Dorinel fenteaz bine. R spunsul e neaştepă ă ă -

tat, m las şi pe mine cu gura c scat :ă ă ă ă— V rog s m ierta i... am chiulit.ă ă ă ţDac e premeditat — absolut genial acest "ierta iă ţ -m ", c ci aşa ar fiă ă

vorbit instinctiv un copil. Instinctiv, pentru c Demetru nuă -i este nici di-riginte, nici director de şcoal . Ceea ce nuă -l împiedic s fac pe la înă ă ă ă -grozitul: "Fi i aten i, infamie, elevul Florescu Dorinel a chiulit de la R zţ ţ ă -boaiele Punice şi dicotiledonate!!"

— Ai chiulit?! E un lucru extrem de grav. De ce-ai chiulit?— S vede i... Donald... vreau s spun basetul meu, e bolnav. Areă ţ ă

viermi intestinali şi bunica criz de ficat... Nă -avea cine să-l duc la docă -tor. Vizitele sunt între zece şi unu jum tate, dar trebuie s aştep i, suntă ă ţ foarte mul i bolnavi, şi vin şi pisici, şi canari... am v zut şi un cocoş...ţ ă Aşa c nu mă -am dus la şcoal .ă

— i se pare un motiv suficient?ŢDe mirare, ochii lui Dorinel ies din ochelari. E stupefiat şi r nit pâă nă

în adâncul sufletului:— P i cum?!.. Ce, să ă-l las pe Donald s moar ?!ă ăEdificat, Suli miţă -l abandoneaz . Bomb ne ceva despre p rin iă ă ă ţ

iresponsabili şi trecem în "sala de proiec ie".ţ

În sală-i întuneric. Pentru protec ia martorului. Pe estrad , luminţ ă ă ca la fotograf. Vizion m o duzin de hojm l i între dou zeci şi cinci şiă ă ă ă ă treizeci de ani. To i chipeşi, atletici, blugi şi succes la dame. Zici c sţ ă -a mutat Buftea la Poli ie! Reflectoarele orientate asupra lor îi împiedic sţ ă ă ne vad . Îi admir m din fa , apoi din ambele profiluri. Victor S raru, zisă ă ţă ă Richard Gere, e al optulea din şir. Dorinel îi priveşte concentrat. M aşă -teptam s âşneasc şrapnel de pe scaun, "uite, sta e!" Nu. Le cumpă ţ ă ă ă-neşte serios înainte de a se pronun a. Suli îşi pierde r bdarea. A treţ ţă ă cut cam un minut şi jum tate.ă

— Ei, b iete, ce spui? Pe care dintre ei lă -ai v zut cu puşca pe teraă -s ?ă

R spunsul lui Dorinel m pocneşte în moalele capului:ă ă— Pe nici unul. Nici unul din domnii ştia nu e Richard Gere!ăClar. Scurt. Categoric. Nu m uit la Suli . Doar cu privirea poateă ţă

nimici un tramvai. Simt c înnebunesc:ă— Eşti sigur că-i vezi bine? Nu vrei s mergi mai aproape?ă— V-am mai spus c eu nu sunt miop, am astigmatism şi stau înă

banca a cincea. V d foarte bine... şi la tabl , şi când aştept troleibuzul.ă ă ..Eu mi-am pierdut cump tul:ă— Uită-te la al optulea din şir! Sau al patrulea din dreapta, dacă

vrei! Nu-i la Richard Gere?ă— Nu.— Atunci, cine mama dracului e?!

— Robert Redford.

***

În sufletul meu e pace. Ca în Bosnia şi Her egovina. Demetru miţ -a ordonat (scrâşnit) să-l duc acas şi s m întorc imediat. În maşin , Doă ă ă ă -rinel m cerceteaz cu interes ştiin ific. Aşa cum să ă ţ -ar uita la un gândac, un arici sau alt rahat g sit în iarb . Scoate un pache el de chewing gumă ă ţ şi m invit la o pară ă tid de mestecat. Refuz mai brutal decât inten ioă ţ -nam. Nu are nici o vin , dar obrazul sta iscoditor, rotund ca o bil , mă ă ă ă scoate acum din s rite. Se intereseaz cu o und de îngrijorare:ă ă ă

— V pune note?ăÎncep s râd. Al naibii, r oiul a sim it raportul de suboră ăţ ţ donare şi că

am feştelit-o. Urmeaz desigur o sanc iune pe care o imagineaz prină ţ ă prisma universului şcolar.

— Nu ne pune.Dorinel r sufl uşurat:ă ă— Atunci, pu in v pas . Am observat c oamenii mari nu cunoscţ ă ă ă

artiştii. Bunica îi ştie bine doar pe domnul Iliescu şi pe Arşinel... Îşi a-minteşte: Şi pe Tarzan, de pe timpul ei, Johnny Weissmüller.

— Ai ceva cultur ...ăProbabil pe a mea nu d doi bani. Respinge modest:ă— Sunt înc mic...ăMie-mi spui?! S vezi ceă -o s dea sta din el, când o fi mare!ă ă— Unde vrei s tă e las?Se uit la ceas:ă— E cinci şi zece, am timp de lec ii. Dac vre i s m l sa i la Turţ ă ţ ă ă ă ţ -

cu'. Are cea mai bun pizza din cartier.ă— I-auzi! exclam maşinal, cu gândul în alt parte.ă— Toat lumea spune la fel. Cost zece mii de lei, dar are laă ă

ciuperci şi ketchup... cât vrei!— Zece mii de lei o singur pizza?!ăDorinel m priveşte surprins:ă— Vi se pare mult un dolar jumate?!Abandonez partida. E expert în maşini, Hollywoodul îl ine în buzuţ -

narul de la spate, cunoaşte cursul valutar, dac mă -ar socoti îndeajuns de intim, mi-ar şopti adresa şi pre urile unui bordel de toat încrederea.ţ ă

Ne desp r im dup ce m asigur cât pl cere iă ţ ă ă ă ă ă -a f cut s m cuă ă ă -noasc . âşneşte din maşin şi se pierde în mul ime. Mare num r! Înă Ţ ă ţ ă -cerc o p rere de r u la gândul c nuă ă ă -l voi mai întâlni, probabil, niciodat .ă Trag de accelerator, demarez şi, în următoarea secund , îl uit.ă

Din orice parte l-ai privi, e doar înc rc tur electric . Zbârnâie. Daă ă ă ă -că-l atingi, cazi jos. R pus. Electrocutat. Dacă ă-l bagi în priz , sare judeă ulţ Ilfov în aer. Doar glasul pare scos din frigider:

— Cum califici cele întâmplate?Trag adânc aer în piept.— Drept o confuzie regretabil , domnule maior.ă— Confuzie?! Insubordonare şi cras incompeten !ă ţă— V rog s m scuza i, nu sunt un cinefil. Am confundat dou veă ă ă ţ ă -

dete americane şi întâmplarea face ca în acelaşi dosar s figureze sosiaă unuia dintre ei.

— Cum a fost posibil?!"Cum a fost posibil şi la tine, îi r spund în gând. Teă -ai prins doar

când a vorbit b iatul."ăTac şi aştept. N-am altceva de f cut. Pe lelalte leă ă -am ispr vit peă

toate. Demetru îşi continu cupletul:ă— Cum v permite i asemenea proceduri?! Adic , aresta i o persoaă ţ ă ţ -

n în mod samavolnic, o re ine i ilegal o noapte întreag şi o interoga iă ţ ţ ă ţ ca la Gestapou, numai pentru c vi se pare vou c seam n cuă ă ă ă ă Winnetou?

— Scuza iţ -m , dar...ă— Nici un fel de scuze! Când minorul Florescu v-a vorbit despre Ri-

chard Gere, era i obliga i sţ ţ ă-i verifica i afirma ia, sţ ţ ă-i pune i poza al turiţ ă de Florin Piersic şi al i "tenori" din ştia! Vţ ă -am ordonat să-i multiplica iţ fotografia şi s-o difuza i. Nţ -a i f cutţ ă -o. De ce?

— Îl g sisem pe S raru, despre care ne închipuiam că ă ă-i personajul c utat şi nu mai avea sens...ă

Suli m întrerupe, ba mai d şi un pumn în mas :ţă ă ă ă— S-a întâmplat, v-a i închipuit, vţ -a i înşelat, a i confundat! Preaţ ţ

multe şi prea grave, pentru ca lucrurile s se ispr veasc aici. Ve i fiă ă ă ţ amândoi aspru sanc iona i. Pe S raru îl eliberezi imeţ ţ ă diat, cu scuzele pe care e dispus s le înghit sau nu. Eşti liber!ă ă

...Victor S raru! Care nu mai e Richard Gere, ci Robert Redford şiă aşa mai departe... M-am s turat! M voi rezuma la numele din buletin.ă ă Deci! Primeşte situa ia ţ en bon garçon, cu o linişte şi un şic absolut de-concertante. M aşteptam la un triumf agresiv, scandal, amenin ri, gaă ţă -raga gras la adresa Poli iei şi Constitu iei. Dup lumini ele careţă ă ţ ţ ă ţ -i sca-p r în privire, aş zice c se distreaz pe cinste. Restul chipului e imobilă ă ă ă şi în eleg şi eu ce va s zic s zâmbeşti doar cu ochii. Cu o polite e exaţ ă ă ă ţ -gerat , gâlgâind de sarcasm, cere permisiunea s aprind o igar . Preă ă ă ţ ă -zint scuze în numele institu iei, al meu personal, bat câmpii despreţ errare humanum est, mai cu seam în conjunctura unor crime teribile înă care el, S raru, a avut neşansa de a fi subiect de confuzie.ă

B rbatul m ascult cu aerul "ce frumos ştii matale s povesteşti,ă ă ă ă t ticu'", în vreme ce eu recit textul gândind cu totul altceva. În general,ă şi independent de dosarul prostituatelor, tipul din fa a mea e un om periţ -culos. Numai faptul c nu face un legitim scandal şi te pune pe gânduri.ă Dar mai e ceva care ine de instinct. Simt cu toat fiin a mea c noi doiţ ă ţ ă

ne vom mai întâlni. Nu la cinema sau la bodega de peste drum, ci chiar pe itinerarul de unde, pentru moment, pare s ias din curs . Nuă ă ă -i el o-mul cu flinta, fiind Redford şi nu Gere. Sunt sigur, deoarece Dorinel a reuşit s m conving de acurate ea spiritului lui de observa ie, iar înă ă ă ţ ţ materie de cinema, e profesor. R mâne fapt stabilit c nu S raru aă ă ă suprimat-o pe Coana Aurica, aş paria îns greu c face parte dină ă infrastructura combina iei. Ipoteza de coinciden , apropo de episodulţ ţă peştişorilor exotici, nu l-ar ispiti nici m car pe şeful de post din Tupila iiă ţ Veseli! Pentru mine, triumviratul east , Toto, S raru r mâne intact.Ţ ă ă ă

Show-ul a luat sfârşit, ne desp r im cordial. Cu strângeri de mân ,ă ţ ă ca la întâlnirile la nivel înalt, când fotoreporterii sunt de fa . S raru eţă ă în eleg tor peste poate, m asigur c nuţ ă ă ă ă -i sup rat pe nimeni, toateă poli iile din lume procedeaz aidoma. Desigur, îi transmite salut ri şi luiţ ă ă Bădoiu. Ca s nă -o mai întind, pleac p strânduă ă -ne o amintire luminoas .ă Eu îi ascult vorbele, dar îi aud râsul din m runtaie. Fioros.ă

Am satisfac ia s admir un Babuin stupefiat. Îi relatez artisţ ă tic marea scen a identific rii "nuă ă -i Gere, e Redford" şi urm resc cu cel mai viuă interes manifest rile fizice ale stupefac iei. Pielea capului îi fuge spreă ţ ceaf , urechile i se lipesc de craniu, deschide gura dup aer:ă ă

— Uite, la o chestie ca asta, chiar c nu m aşteptam! Fie vorbaă ă între noi, e de antologie! Ce plas fabuloas !!ă ă

— Suntem doi tolomaci.— Aşi! Oricui i se putea întâmpla...

staĂ -i Babuinul! Are un instinct de conservare f r greş, nuă ă -i nicio-dat vinovat. Când se întâmpl vreo dandana, transfer automat culpa,ă ă ă declinându-şi paternitatea. Dac manevra nuă -i posibil , minimalizează ă greşeala, reducând-o la dimensiuni de bagatel .ă

— Oricui, pe dracu', resping, hai s nu mânc m rahat! Ştii, la fel deă ă bine ca şi mine, c am lucrat inadmisibil de superficial.ă

— De ce, c nă -am abonament la Scala?— Taman de aia, trebuia s ne inform m. În realitate, noi nu am ştiă ă -

ut cum arat Richard Gere. Am dat peste unul care semă ăna cu un star şi-am zis ura, al nostru e! Adic , îl c ut m pe N ic şi d m peste Costiă ă ă ă ă ă -c , nu conteaz , peneă ă -n cur s aib !... Şi mai râdeam de Suli c vreaă ă ţă ă ab ibilduri cu moaca tipului!ţ

B doiu se strâmb :ă ă— Aşa se întâmpl când ai deă -a face cu un imbecil calificat. A emis

prea multe abera ii, ca s mai observi o sugestie valaţ ă bil ... Îmi strecoară ă o privire câş: Zici c la a plecat fredonând ă ă Silentium... Ciudat, foarte ciudat. Nu-i genul care s primeasc f r s riposteze!ă ă ă ă ă

— Fii liniştit, va riposta. Nu trec treizeci de zile, pân să ă- i spargţ ă capul la loc umbros. Pui un pariu?

— Dac lipeşti un codicil, rânjeşte. in pariu pentru fapt împlinit nuă Ţ pentru simpl tentativ . C m aşteapt la cotitur , ştiu. Dac îns mă ă ă ă ă ă ă ă ă

bag în spital, ai câştigat. Ce zici?ă— sta nu mai e pariu, de vreme ce oricum câştigi.Ă— Cum, oricum?!— Aşa bine. M vezi venind cu citrice şi ig ri la spital, s te v dă ţ ă ă ă

cum î i st cu ficatul în ghips şi sţ ă ă- i reclam banii pe pariu?! Nu mţ -ar l saă inima nici cu Suli .ţă

Trage ultimul fum inând igara f r filtru între unghii. Îşi arde buţ ţ ă ă -zele, dar pesemne că-i place. Emite pe un ton vis tor:ă

— Eşti fraier, câştigai şi tu un ban cinstit. Mai ales acum, cu cheltu-ielile care te aşteapt ...ă

M interesez circumspect:ă— Ce cheltuieli?— Ştii că-mi placi? O nunt cost . Când mai e vorba şi despre rudeă ă

apropiate, te ruineaz .ăZâmbeşte senin. Învior tor ca un câmp de margarete. Plânse de roă -

u .ă— De unde dracu' ai aflat? scrâşnesc.— Era secret?— Nu, dar nici nu s-a difuzat prin pres sau la ă Anun uri ţ TV. De unde

ştii?Babuinul d din umeri:ă— N-au fost necesare investiga ii. iţ Ţ -am spus c m duc s arunc oă ă ă

privire în parohia lu' tataia. Buluceal mare, dever neă spus, m-am întrebat dac nuă -i vorba despre un miting spontan. F r glum , st teauă ă ă ă cucoanele gr mad în fa a uşii, başca la coad , să ă ţ ă ă-şi coafeze domesticele. Dup ochiul meu, papa sta noul are o afacere formidabil .ă ă ă

— Treci la obiect.— Te aşteptai la vreo chestie senza ional ? M învârteam pe acolo,ţ ă ă

când a ap rut ă madame, votre mère. Toto a c zut în izmene de fericire. Aă abandonat pieptenul, foarfeca şi coada la care lucra, şi a îmbr işatăţ -o e-nergic. S-a gr bit să -o prezinte unei gentlemane, care inea un câineţ infect în bra e: "Viitoarea mea so ie." Mai vrei ceva?ţ ţ

— Nu. Ai f cut ceva la ă Crocodil?— ! Mi sŢţ -a comunicat c Negulescu a plecat la Suceava, ta'su eă

grav bolnav. Locuieşte chiar la Crocodil, în fostul pod, unde şi-a aranjat o garsonier ... Ce zici c g sesc lâng uşa tipului?ă ă ă ă

— Dă-i drumul!— Un acvariu aşezat pe o m su ! !ă ţă— Ei lasă-m !ă— Îl întreb pe buc tar, c el mă ă -a condus, ce caut peştii acolo şiă -mi

zice c sunt ai lui Negulescu. Iă -a scos din odaie pentru c nu ştie cât lipă -seşte şi a rugat femeile de serviciu s aib grij de ei.ă ă ă

— Cum arat ?ă— Cine, femeile de serviciu?— Peştii, deşteptule!— Ce- i pas ? Din ştia fandosi i, te duce capul c nu cr pceni de laţ ă ă ţ ă ă

tine din comun .ă— Cumva negri, paieta i?ţ— Parc erau şi mai bronza i, dar mai mult roşii...ă ţ— Câ i erau?ţB doiu se holbeaz :ă ă— Eşti nebun?! Crezi c-am stat s num r peştii luia?ă ă ăÎi spun c am descins clandestin la S raru şiă ă -l pun în tem cu exoă -

ticii. Viorela a luat cinci de la Toto, iar eu am g sit în bă aia derbedeului doar patru.

B doiu se simte atât de aiurit, c aprinde igara de la filtru.ă ă ţ Tuşeşte, nu ştie de ce, şi continu să -o fumeze aşa. Eu nu spun nimic, poate că-i prieşte.

— Unde mama dracului e trucul? S nuă -mi povesteşti c S raru o fiă ă vreun adorator al "pesticidelor" — cic ar fi o sect — şi d o gr madă ă ă ă ă de bani ca să-i in în WC.ţ ă

Fac bilan ul:ţ— Nota bene! Se contureaz deja o re ea: east , Toto, Negulescu,ă ţ Ţ ă

S raru. Liant — peştişorii exotici. În lipsa acestui am nunt, S raru ar ieşiă ă ă complet din cauz .ă

— Pe dracu'! Cu peşti sau f r peşti, S raru nuă ă ă -i un heruvim. Până şi r suflarea iă -e suspect . Cu sta sigur ne mai întâlnim noi!ă ă

Se ridic şi face paşi cr c na i prin birou, semn sigur c îl fr mântă ă ă ţ ă ă ă ceva. Se decide s vorbeasc :ă ă

— Auzi, Herculache, ai s zici c mă ă -am sonat... M obsedeaz oă ă chestie... Concret, un câine.

— Un câine?— Fizionomia lui.— Interesant. Cum ai ajuns tu în situa ia asta?ţSe aşaz din nou. Îşi împleteşte degetele sub b rbie şi îşi ca ră ă ţă ă

ochii la p ianjen. Privirea e saşie. A devenit reflexiv.ă— În materie de bizarerii, începe, natura uman e inepuiă zabil ...ă— Hm, sta ar fi mottoă -ul. Acum, exprimă-te c m gr besc.ă ă ă— Când eram puşti, aveam o vecin , una, doamna Condurache,ă

profesoar de canto. Suferise un accident, poate o polioă melit în copilă ă-rie, chestia-i c avea un şold mai ridicat şi şchiop ta r u de tot...ă ă ă

Încep s fluier ostentativ un "dixilent":ă— Treci la amintiri din armat .ă— Ai r bdare. Cât a stat la noi, în cartier, a inut doi câini. Un boxeră ţ

şi dup aia un mops... M priveşte fix: Amândoi şchiop tau din cauzaă ă ă aceleiaşi infirmit i, un şold mai s ltat. Unde naibaăţ ă -i dibuise, ne între-bam noi, că-i sem nau leit. Absolut fabulos! Când îi scotea la plimbare,ă te şocau pasul, mişcarea trupului, parc şi expră esia... Identice.

— Care-i teoria ta? Sim ea nevoia unui frate de suferin idem?ţ ţăBabuinul îşi aminteşte c are un termos. Îl scoate din safe, îl zgâlă -

âie şi toarn con inutul în ceaşc .ţ ă ţ ă— Acum vreo zece ani, reia, am cunoscut un tip. Sem na extraordiă -

nar, mai ales din profil, cu un papagal. Clenciul e c şi sta inea ună ă ţ fr ior în cas . Un papagal Ara. Când îi vedeai alăţ ă ături, jurai că-s gemeni.

— Nu ştiu unde vrei s ajungi, dar exist o gr mad de lume cuă ă ă ă profil de papagal. E cea mai frecvent asem nare dintre un om şi peră ă -soane din regnul animal.

— De acord, dar pe mine m intereseaz fenomenul în sine. Faptulă ă c unii indivizi, mai speciali fizic, îşi caut un duplicat, un alter ego careă ă s le fie în preajm .ă ă

— F o comunicare ştiin ific pe tema asta.ă ţ ă— F tu bancuri mai bune! Fii atent, c acum vine poanta. Dândă ă

târcoale la târla lu' t tâneă -tu, am trecut pe lâng o vil . Le ştii pe aleaă ă din Pia a Confedera iei... În curte, o potaie care începe s m latre enerţ ţ ă ă -gic. M opresc să ă-i spun ceva de pedigree şi r mân tablou.ă

— Sem na cu tine!ă— Aut, dar eşti pe aproape. Face o pauz , scontând pe efect: Leit,ă

cap t iat east !ă Ţ ăM ridic enervat:ă— Î i ba i joc de mine?ţ ţSe interpune între mine şi uş , nu m las s plec.ă ă ă ă— Pe cuvântul meu de onoare c vorbesc serios. Nuă -i ştiu rasa, nu

le am pe astea cu chinologia, dar animalu-i un barosan. Cenuşiu, p r caă la taurine, moaca numai g uri. Te n uceşte asem narea cu east , iară ă ă Ţ ă privirea te vâr în sperie i. O privire de OM, domnule, te aştep i în oriceă ţ ţ clip s înceap s voră ă ă ă beasc .ă

— L-ai întrebat cum îl cheam ?ăBabuinul m apuc de revere şi m salt ca pe un fulg pe birou:ă ă ă ă— Începi s m enervezi.ă ă— Tu nu faci nimic altceva de când te cunosc.— Pun pariu pe trei salarii c animaluă -i al lui east !Ţ ă— Eşti nebun!— ii pariul?ŢÎl m sor circumspect. Chestiaă -i prea fistichie ca s nu ias ceva deă ă

aici.— Ai presim iri în organism sau ascunzi o carte? Cineţ -s locatarii

vilei?— E închiriat de o firm englez .ă ă ă— Atunci, e câinele lor!— Nu.— De unde ştii?— Treaba mea. Pariezi sau nu?— Ei, bravo! Pe ce s pariez dac nuă ă -mi dai toate datele? Când vezi

un animal într-o curte, se presupune c ambele au acelaşi proprietar. Deă ce-ar fi câinele lui east şi nu al supuşilor Gra ioasei Sale Majest i BriŢ ă ţ ăţ -tanice Queen Elisabeth?

Cu dexteritatea care-l caracterizeaz , îmi expediaz un jet de fumă ă direct în ochi:

— Pentru c nu ştie englezeşte.ăÎmi înha vestonul ag at pe urechea scaunului şi dau s plec. Idiţ ăţ ă -

otul îmi pune piedic , dar, amabil, m ine s nu cad.ă ă ţ ă— De ce n-ai r bdă are, son? Copilul nu vorbeşte english, asta-i tot.

Au coborât doi tipi din imobil şi l-au dr g lit cu ă ă how do you do, baby şi alte z h rele, şi c eluşul leă ă ăţ -a ar tat c nă ă -are nevoie de dentist. Fier să -traie, nu m sele! Lă -am testat şi eu cu vorbe dulci, acelaşi rezultat.

— Dacă-i ar tai un cârnat, pricepea.ă— Scuză-m , la nu mai e ă ă english, e mit . În cel mai bun caz, espeă -

ranto.M smulg iritat din mâinile lui:ă— Pân acum, nă -am auzit decât tâmpenii. Orice câine latr cândă

vede str ini.ă— Chestie de nuan .ţă— De rahat!— N-am ispr vit. Mă -am dat în vorbe cu o f tu în halat albastru,ă ţă

care m tura holul pe româneşte. Vezi Doamne, m intereseaz câinele,ă ă ă c ce frumos e, cineă -i ta'su, vr jeli din astea...ă

— Şi?— Dogul nu face parte din personalul stabilimentului. Apar ine unuiţ

client care trece din când în când pe la firm . Chiar acum e în untru...ă ă Ba nu, a plecat c nu mai vede câinele... A ieşit, desigur, pe uşa deă serviciu care se afl în spatele cl dirii.ă ă

— Clar. Când ai ieşit afar ...ăB doiu pocneşte din deă gete:— Am admirat o frumoas după ă-amiaz de var bucureştean .ă ă ă

east m ginise şi a c ratŢ ă ă ă -o în timp ce eu discutam cu fata în hol.— Cum îl descrie fata?— A, e redus s raca! Cic , "un om ca to i oamenii". Când amă ă ă ţ

întrebat-o dac nu i se pare c cei doi seam n între ei, tâmpita şiă ă ă ă -a dus palma la gur ca s râd . Nă ă ă -am s pricep nicioă dat de ce muierilor dină mediul rural sau din mica mahala li se pare de bon ton să-şi pitească râsul? În eleg babele, c nţ ă -au din i, dar toantele astea tinere?ţ

— Las considera iunile de ordin comportamental, cum ai de gândă ţ s procedezi?ă

— Supraveghem sediul firmei.— Hm, realizezi c doar pân acum sunt mobiliza i în dosar o duziă ă ţ -

n de oameni? Dacă ă-i spui lui Demetru...M întrerupe:ă— Mi se fâlfâie la modul artistic de Demetru. De altfel, filatul engle-

zilor m priveşte personal.ă— Şi cu Sinuzit ce faci?ă— Ştiu unde să-l g sesc pe S raru. El ne va duce de mân la Voicu.ă ă ă

Î i dai seama? Dacţ ă-l dibuim pe east , avem servit pe tipsie de argintŢ ă ă toat re eaua. Are, deci, prioriă ţ tate.

Reuşesc în sfârşit, să-mi pun haina. Rostesc, dus pe gânduri:

— E interesant east , nu zic, un pion important probabil...Ţ ă— Dar? Treci la dar.— Mi-e team c e doar iepuraşul, ziă ă -i porumbelul care ne ia ochii.

M-ar interesa fundul jobenului.— Aha! Mânca rahat în sensul sta şi Suli . Însuşi faptul c sugesă ţă ă -

tia îi apar ine, m determin sţ ă ă -o destinez unor utilit i de ordin igieniăţ -co-sanitar... Ai plecat? Dac vrei flori frumoase şi mai ieftine, g seşti înă ă Pia a Splaiului, lâng magazinul de mobilţ ă ă.

M întorc surprins. Exact la buchetul de flori pentru mama m gână ă -deam.

— Asta cum dracu' ai mai ghicit-o?!— Prea vrei s ştii multe întră -o singur zi. Umbl s n tos şi comuă ă ă ă ni-

c R.O.S.F. din parteă -mi.Adic , Respectuoase Omagii şi Sincere Felicit ri. De unde naiba ştieă ă

c azi are loc întrevederea?ă

***

E opt şi zece când sun la uş . Am un buchet de trandafiri onorabil.ă De luat fa a, pentru c toat lumea ştie c sunt scumpi. Altfel nu merit ,ţ ă ă ă ă pân mâine diminea devin amintire. Cum de rezist la igă ţă ă ţ ănci — mis-ter. De la Plaisir, am cump rat un carton cu bomboane truf . Fac impreă ă -sie şi gaur în portofel. Dar s nu zic Toto aşa şi pe dincolo, despreă ă ă neamurile logodnicei.

Îmi deschide chiar el şi m îmbr işeaz jovial. Întreaga lui f ptură ăţ ă ă ă eman o c ldur torid . Zici c ne cunoaştem de când lumea şi, tot deă ă ă ă ă atunci, m iubeşte n prasnic. E descump nitor de sincer, imposibil să ă ă ă r mâi insensibil fa de atâta cordialitate. Manifest şi spontan .ă ţă ă ă

În spatele lui, mama face pe mica gospodin . E întră -un kimono de m tase neagr cu ibişi purpurii careă ă -i vine de minune. Şi-a mai legat şi un şor ule de operet ca s desfac pachetele de la Capşa sau Inter şiţ ţ ă ă ă s aranjeze con inutul pe plaă ţ touri. N-o v d pe mama în fa a aragazuluiă ţ gâdilând o mânc ric la foc mic, cum nuă ă -l v d pe Fane tractoristul dană -sând menuet. Observ în treac t pe mas cinci tacâmuri. Mai aştept mă ă ă deci dou persoane.ă

... Amândoi m sorb din ochi, m simt dulce ca o pisicu . Toto seă ă ţă agit , umple pahare, aduce ghea , farfurioare cu tot felul de trucuri să ţă ă-rate care se vând în plicule e metalizate şi cost o gr mad de bard.ţ ă ă ă Vorbeşte non-stop, mama se zglobileşte ca un cintezoi, eu încerc să-mi fac o impresie despre individ. Prima not bun ! Pare de o sinceritateă ă absolut care te cucereşte pe loc. Dac minte, e un magician ală ă disimul rii! Eleă gant, masiv, şarmant, inspir siguran şi confort. Poateă ţă suci înc multe capete, chiar tinerele. Dac îns să ă ă -a prins de mama, a încurcat-o. E femeia de care nu te po i desprinde, am mai spusţ -o. Închin m primul paă har de şampanie. Trag cu ochiul la sticl . Eă fran uzeasc . Dup dopul dichisit, de plut extrafin — de cea mai bunţ ă ă ă ă ă

calitate.— O cup de şampanie pentru cea mai fermec toare doamn şiă ă ă

pentru fericirea ei!Se face echer. Atât cât îi îng duie pântecele. S rut mâna alesei cuă ă ă

o reveren de pe vremea malakoffţă -ului. Dup care ne îmbr iş m, neă ăţ ă batem pe spinare, ne hiritisim, ne ur m tot felul de abera ii — b trâni caă ţ ă Mathusalem, boga i ca Cresus, poame de la Rusalim şi pace în Orientulţ Apropiat. E uluitor ce repede s-a creat atmosfer ! Nimic din încorsetareaă primelor momente ce urmeaz unei cunoştin e, conversa ia e animat şiă ţ ţ ă se leag de la sine, nu se fac constat ri de ordin meteorologic.ă ă

Toto vorbeşte mult despre el, ca unul care nu are nimic de ascuns. E fericit şi b nuiesc c aşa a fost toat via a. De altfel, miă ă ă ţ -o confirm .ă

— Nu le-am suferit eu nici sub Ceauşescu... Râde discret în guşa roz, bine ras : Doar naivii nu ştiu s se aranjeze!ă ă

— Sunte i geolog...ţ— De birou, mon cher, de birou. N-am umblat cu târn copul şi lopaă -

ta de când mi-am terminat stagiul... Da, scumpa mea, doreşti ceva?— Unde-ai pus creve ii? S nuţ ă -i uit m...ă— Pe platoul de majolic . Maioneza e în sosier ... Ceă ă - i spuţ neam?

Da! Dou regrete mari încerc. C nu am m car zeceă ă ă -cincisprezece ani mai pu in... Aş fi profitat altfel de eveniţ mente, aveam alt timp în fa sţă ă m bucur, s dau din mâini... Al doilea, c nu am cunoscută ă ă -o pe mama ta mai de mult. Eşti prea tân r ca s m în elegi, emite cu emfaza caracă ă ă ţ -teristic unui anuă mit tip de persoane, s rite din cincizeci de ani. Ca indiă -vid matur, i se întâmpl sţ ă ă- i par r u c nu te mai po i naşte o daţ ă ă ă ţ t .ă Pentru o anumit persoan . E ceea ce se petrece cu mine acum...ă ă

M simt stânjenit ca o fecioar . Apelez la o banalitate, sină ă gura solu-ie în astfel de situa ii:ţ ţ

— M bucur că ă-mi spune i aceste lucruri...ţ— Doream s ştii c in foarte mult la Celia. De fapt, e cu mult maiă ă ţ

mult decât atât, dar la vârsta mea, declara iile prea dense sun ciudat înţ ă ochii tinerilor. Trebuie să- i spun c eu am mai fost însurat...ţ ă

O sfeclesc. Ce şi despre câ i ţ i-a povestit mama? În general, nu-şi as-cunde recordurile, totuşi preferam s fiu pus în tem . Toto se gândeşteă ă îns la altceva.ă

— ...o persoan foarte bine de altfel, arhitect , avem un fiu care să ă -a stabilit în Canada. Am tr it unsprezece ani împreun , suficient ca s neă ă ă convingem de incompatibilitatea dintre noi şi c nu comitem o greşeală ă desp r induă ţ -ne. Am r mas în raporturi excelente...ă

Dau din cap ca boul — ce s spun? — şi zâmbesc l t re din cauzaă ă ă ţ Armagnacului la care s-a trecut dup şampanie. Straşnic b utur ! Aluă ă ă ă -nec miere, nă -are asprime şi dup o sut de grame, te sim i vecin cuă ă ţ Steaua Ciobanului. Doar s sari gardul.ă

— În sensul sta, continu pe acelaşi ton confiden ial, o admir peă ă ţ mama ta. A fost mai direct în via , mai spontan , mai decis . Când aă ţă ă ă fost cazul, a ştiut s utilizeze foarfecele cu o mân ferm .ă ă ă

Iar eu îi admir eufemistica emfatic . Despre ă câ i ţ ştie, totuşi?— Sunt fericit c privi i lucrurile din punctul acesta de vedere. Credă ţ

c sunte i un om în elept...ă ţ ţ— N-aş zice în elept, râde modest, ci un privilegiat. S fii ultimulţ ă

partener al unei femei unice, socotit mai bun decât cei care te-au prece-dat, e o favoare!

M mul umesc să ţ ă-l privesc. Nu ştiu dac nuă -şi bate joc de mine sau chiar îşi închipuie şi sper c va constitui ultima schimbare de buletin aă ă maică-mii. Pe figur , i se citeşte doar jovialitate, o opulent mul umireă ă ţ de sine şi de tot ce-l înconjoar , apetituri tinere, care nă -au împlinit nici treizeci de ani. Continu s discurseze. Legat de şansa pe care a avută ă -o întâlnind-o pe mama, trece cu uşurin la proiecte de viitor. Are de gândţă s se bucure din plin de vârsta a treia, cu anexele şi condiă mentele c l toă ă ritelor prim veri ale june ii. Concret:ă ţ

— ...f r să ă ă-mi repudiez trecutul, inten ionez împreun cu Celia sţ ă ă edific m propriile noastre amintiri, abia deă -acum încolo. În genere, vârstnicii se izoleaz de societate, se extaziaz în fa a naturii şi cârtescă ă ţ nostalgic la tot ce nu seam n cu clişeele tr ite de ei, acum jum tate deă ă ă ă secol. Cu noi doi, lucrurile se vor petrece altfel.

Îşi aprinde un Pall Mall, deşi eu aş fi pariat c fumeaz traă ă buc. Figu-ra, pântecele, nonşalan a elegant a piciorului peste picior (admirabilţ ă înc l ate) se preteaz , ip dup o havan . M interesez zâmbind:ă ţ ă ţ ă ă ă ă

— Cum ve i proceda?ţTrag cu ochiul înspre mama. A primit o gr mad de flori, r spânditeă ă ă

prin tot studioul. Trece de la o vaz la alta, dichisind ici colo, insistândă asupra vreunui efect. E fragil , gra ioas şi când se adun pe canapea,ă ţ ă ă zici c ar înc pea întră ă -o cutie de Ness.

— Despre ce vorbea i?ţ— Îi spuneam lui Bob despre proiectele noastre.Se ridic şi toarn din nou în pahare. A l sat barul deschis. Ce seă ă ă

vede în untru — policrom, auriu şi str lucitor — duce la câteva mii deă ă dolari. Gagiul bea eap n şi nici maicţ ă ă-mii nu-i displace. M uit instincă tiv la ceas. Mama m surprinde:ă

— S nuă -mi spui c te gr beşti. Mai aştept m pe cineva, dar am dată ă ă ora nou , ca s putem sta pu in singuri.ă ă ţ

— Am observat c sunt mai muă lte tacâmuri. Cine mai vine?— Surpriz ! şi îşi pune o Virginia în port igaretul lung de cincispreă ţ -

zece centimetri, cum am v zut doar în filmele cu Bette Davis.ăToto e ner bd tor să ă ă-mi descrie cum va ar ta o lung şi neîntrerupă ă -

t lun de miere. Ochii îi str lucesc, tr ieşte cu anticipa ie. Z u dacă ă ă ă ţ ă ă ştiu ce s cred despre el! Sunt îndeajuns de onest ca s recunosc că ă ă dac nuă -l tangenta pe east şi nŢ ă -ar fi negu torul de peşti din scenariu,ţă l-aş fi acceptat f r nici o reă ă zerv , lă -aş fi îndr git şi aş fi foă st fericit pentru mama.

— ...în octombrie vom fi în Italia, Cr ciunul îl facem obliă gatoriu la Paris. Vom da o rait apoi prin Bretagne, unde am un amic foarte bineă

aranjat...— În eleg c ve i lipsi destul de mult. Ce face i cu pr v lia?ţ ă ţ ţ ă ă— Nici o problem , d asigur tor din mân . Afacerea e monă ă ă ă tată

atât de bine, c merge singur , am oameni de încredere.ă ă— Vara viitoare, intervine mama, mergem în Statele Unite. Ce ar fi

s vii şi tu cu noi, m car o lun , în concediu. Ce zici, Toto?ă ă ăM foiesc, sincer jenat:ă— Las asta, mam ...ă ă— De ce? se mir gros Toto. Excelent idee! Miă ă -ar face pl cere să ă-l

cunoşti pe fiu-meu. iŢ -am spus că-i în Canada, pentru ei, e la o zvârlitură de b ...ăţ

Mama d din palme încântat , e juc uş ca o pisicu care încurcă ă ă ă ţă ă un ghem de lân roşie. Se şi vede peste gârla cea mare, bonjourind Staă -tuia Libert ii, Twiceăţ -ul, shopurile din O mie şi una de nop i ţ de pe Madi-son... Realizez c ştia doi seam n cel pu in întră ă ă ă ţ -o privin . Sunt aviziţă de via , au o inepuizabil capacitate de entuziasm, de a se bucura. Înţă ă -cep s cred c treaba va merge.ă ă

Toto se ridic pentru un nou oficiu la bar, când se aude soneria. Seă reped amândoi la uş .ă

***

R mân holbat, cr c nat şi stupefiat. Babuinul, în schimb, e cu deă ă ă să-vârşire încântat. Peste toate, s-a şi înduminecat. M exprim rimat, mă ă simt handicapat.

Nu-mi vin în fire şi m uit ca un idiot la papionul grena cu picouriă albe. E ultimul obiect pe care l-aş fi putut asocia cu persoana lui B doiu.ă Aş fi pariat ORICE şi ORICÂT c în garderoă ba lui nu exist acest elementă de recuzit . Cine ar fi imaginat un Babuin întitirit şi împapionat?! Poateă un Dali...

Şi mama e încântat de efectul surprizei. Toto se bucur — e verbulă ă lui congenital, B doiu nu mai cere nimic de la via : a dat cu ochii deă ţă bar. Cât ai clipi, îşi construieşte o gogeamite şi cutremur toare sond .ă ă Trage cam la juma de kil. În untru, trotil. Nitroglicerin . Plutoniu! Genulă ă lui de mixtur c reia nu iă ă -ar rezista nici un hipopotam. Poate statuia lui. Turnat în bronz. Combin sub privirile pline de admira ie ale gazdelor.ă ă ţ Presimt c e genul de musafir dup care se dau amândoi în vânt. Aniă ă -mat, degajat, comme chez lui. Contactul se realizeaz spontan, ca laă Toto. Cât ai zice peşte (m obsedeaz !), se în eleg de minune.ă ă ţ

Mama vrea s încerce şi ea combina ia. O sf tuiesc s renun e şi îiă ţ ă ă ţ explic infrastructura: vodc Krepkaia, Cinzano, rom cubanez, şampanieă şi pune mo o cinzeac de lichior de ananas. Am încercatţ ă -o o dat şiă timp de o s pt mân , mă ă ă -am crezut Aeroportul Otopeni. Asta pentru că nu cunosc Orly-ul sau Kennedy. Totul vâjâia şi eu, în primul rând.

A început h rm laia. Este inerent oric rei felii de spa iu unde seă ă ă ă ţ afl Babuinul cu un pahar întră -o mân şi igara în cealalt . Vorbim tare.ă ţ ă

Schimb expert de re ete cocktail, amintiri de straşnice chefuri. Aflu şiţ misterul descinderii Babuinului la prezenta petrecere. A v zută -o pe ma-ma la Rex şi Prin , ţ s-a oprit s-o salute, ea l-a invitat. Şi mie îmi f cea peă marele cititor în stele!

Tot nu ne aşez m la mas . Nă ă -a sosit înc al cincilea tacâm. Nuă -s curios cine o fi. Surprizele serii s-au epuizat.

M înşel.ă

Îl cunosc îndeajuns de bine pe Babuin, ca s realizez c de când aă ă intrat pe uş , st la pând . Vorbind deschis, e un tip peă ă ă riculos, luat mereu drept altul decât cel ce este în realitate. Deruteaz aerul malac,ă iar în capul de brut nu b nuieşti cine ştie ce trafic. Ai zice, un boxeră ă care a cunoscut şi zile mai bune, eventual killer dintr-un film de duzin ...ă Loin de là, les copains!, c tot suntem francofoni împreun cu Coasă ă ta de Fildeş, şi aici s-au ars mul i! Ca b utor e şi mai primejdios. O fenoţ ă menală capacitate de ingurgitare care nu las dâre. Un altul, bând doar ceai deă tei în aceeaşi cantitate, s-ar sim i mai descump nit. Rezisten organicţ ă ţă ă plus antrenament, î i bag degajat sub mas un pluton de maţ ă ă trozi CSI. Când zici, în sfârşit, că-i beat pulbere, e mai limpede, proasp t şiă spontan ca un sifon inut la ghea . Un simulant perfect.ţ ţă

Toto s-a grizat cât îi st bine omului la chef, mama se mul umeşteă ţ cu o figura ie gra ioas . Se simte admirat , chiar adorat . Cu toat obiţ ţ ă ă ă ă -ectivitatea, e o gazd str lucitoare, cam treă ă cut dar nescuturat . Î i faceă ă ţ pl cere să -o priveşti şi e imposibil s nu regre i pentru ea rozalbele zileă ţ de april, de odinioar .ă

Sun telefonul. Toto se duce s r spund la cel din buc t rie. Sană ă ă ă ă ă -chi, s aud mai bine, f r a cere s se fac linişte. Schimb de priviriă ă ă ă ă ă între mine şi B doiu. Un vag sentiment de artificial îmi bate la uş . Seă ă instaleaz deă -a binelea, când surprind privirea îndreptat de mama luiă Toto. Încordat , neliă niştit .ă

— Regret , dar e re inut. Un milion de scuze, felicit ri şi s rut ri deă ţ ă ă ă mâini... Ne explic : Aşteptam un bun amic...ă

Tonul se vrea indiferent. Ca stare de spirit, d impresia unuia careă face eforturi s dep şeasc un moment nepl cut, s disimuleze o preoă ă ă ă ă -cupare, s nu se observe c îl fr mânt ceva.ă ă ă ă

— Ce spui, iubito, ne aşez m?ăO mas de peşte. Pesc rie mult şi fin . Fructe de mare, icre deă ă ă ă

Manciuria, nisetru au gratin, şal u ă bonne femme...— Ave i o sl biciune, constat.ţ ăToto zâmbeşte larg, dezv luind cea mai splendid pereche de din iă ă ţ

din via a lui. Imposibil ca preceden ii s fi fost mai fruţ ţ ă moşi!— Celia vrea s sl beasc şi mă ă ă -a convertit şi pe mine!Mama d din cap şi repet creve ii cu maionez . B doiu abia se aă ă ţ ă ă -

tinge de mâncare. Îi place să-şi fac plinul pe stomacul gol, başca faptulă c farafastâcurile nuă -l mişc . Bucatele lui preferate sunt de osp t rieă ă ă

na ional — un arşin, doi de cârna i, ciorb de burt , ciolan cu fasole,ţ ă ţ ă ă tuslama... Nu scap ocazia şi trag pe tem . Tema peştilă or.

— Mi-am închipuit c , în general, ave i un ă ţ penchant pentru... lumea acvatic ... Râd şi m întreb singur unde e bancul? Am admirat peştişoriiă ă din vitrina magazinului. Când eram puşti, îmi doream grozav s am ună acvariu...

Mama casc ochii, cl mp ne din ă ă ă genele fantastice:— Când iţ -ai dorit tu peşti, Bob? E prima oar când te aud!ăSe simte pu intel atins . Pentru ea, a constituit totdeauna un izvorţ ă

de nesecat mul umire faptul c nu miă ţ ă -a refuzat nimic. Şi chiar aşa a şi fost.

— Constituie un punct de atrac ie, ne explic Toto turnând în pahaţ ă -re un vin alb de Rin, şi se vând foarte bine.

Mama intervine:— Las c î i şi plac, voiai să ă ţ ă-mi aduci şi mie. Numai când v d cuşă -

tile alea cu ap în care mişun tot felul de lighioane anormale, m indisă ă ă -pun.

Toto zâmbeşte, dar nu-i zâmbetul lui:— Exagerezi scumpa mea. De altfel, inten ionam o simpl aten ie.ţ ă ţSubiectul nu-i face pl cere. B doiu nuă ă -i las timp s treac la altceă ă ă -

va:— Formidabil idee! Jupâne, dă ă-mi voie s te pup! S pt mâna viiă ă ă -

toare e ziua lui fiu-meu, împlineşte doişpe ani. Nu ştiam ce cadou să-i fac. Cred c iă -ar pl cea vreo câ iva peşti exotici.ă ţ

Toto decreteaz :ă— Po i s fii sigur! Copiii sunt clien ii noştri cei mai buni.ţ ă ţ— Tu ce zici, Boabe? O nimeresc?De fa cu mama, nuţă -mi spune niciodat Hercule, Tarzan etc. Oă

menajeaz . Presupune c biata a comis un rateu şi înc nu să ă ă -a consolat. Rahat! Povestea ei preferat e ă Tom Dege el.ţ

— La anc! marşez. Mai ales ia negri, paieta i, sunt fabuloşi!ţ ă ţToto m priveşte iute. Aş vrea s pot descrie scurt tura aia de priviă ă ă -

re. T ioas , ascu it , p trunz toare ca lama unui floă ă ţ ă ă ă retist. Sclip t de seă -cund , dup care pleoapele grele, de b utor încercat coboar . Surâsulă ă ă ă r mâne îns la fel de amabil:ă ă

— Dragii mei, v servesc oricând, cu pl cere... Ce spui, iubito, deă ă nişte cafelu e?... Stai cuminte, le prepar eu.ţ

B doiu îl urmeaz cu paharul în mân :ă ă ă— Dac nu te inoportunez, vin să ă- i in de urât.ţ ţR mân singur cu mama. Îşi petrece bra ul pe sub al meu.ă ţ— Cum îl g seşti?ă— Un tip şic. Îmi place. Tu îl cunoşti mai bine...— În m sura în care po i cunoaşte pe cineva în dou zeci şi trei deă ţ ă

zile! Dar nu vreau să-mi bat capul, abia dac ne cunoaştem pe noi înşiă -ne.

— Ai dreptate. În general îns , nu în eleg de ce trebuie s vă ţ ă ă

gr bi i.ă ţ— Dac îmi spui asta, înseamn c nu eşti tocmai mul umit. Eu suntă ă ă ţ

femeia impulsurilor, am procedat ca atare de când m ştiu şi conă sider că n-am greşit. De câte ori am plecat din via a unuia sau altuia dintre so iiţ ţ mei, nu am f cută -o realizând c aş fi comis vreo eroare ini iă ţ al . Realizamă îns c aş greşi continuând. În elegi?ă ă ţ

— Pe tine te în eleg...ţ— Nici la Toto nu-i complicat. A f cut ă un coup de foudre, dă-mi voie

s nu m înşel. E ceva care nu i să ă -a întâmplat de mult şi are aproape şaizeci de ani. Vrea s se bucure din plin de ceea ce iă -a r mas, s prindă ă ă timpul ca pe un tren din mers. Nu-şi mai poate permite s aştepte, să ă-l iroseasc . E obsedat de ideea c trebuie s profite la maxim de toateă ă ă ofertele care se ivesc. Ştii, Bobi , omul acesta nu se va s tura niciodatţă ă ă de via ...ţă

— Asta-i foarte bine, nici tu nu eşti altfel.Îmi zâmbeşte uşurat :ă— Începuse să-mi fie greu s tr iesc f r afec iunea cuiva. Toată ă ă ă ţ ă

via a mea am fost adorat ...ţ ă— Ştiu, mam .ă— Şi Toto m divinizeaz ! Surâde cochet: Nu sunt sigur c are moă ă ă ă -

tive, dar sunt absolut sigur c nu are nici un motiv s m mint .ă ă ă ă ă...Cafeaua eman o arom de bun şi veritabil. Babuinul ocheşte oă ă

sticl de Jamaic în bar, şi asta veritabil . E atât de entuziasmat, c acă ă ă ă -cept m şi noi câte un degetar în ceşti. Toto o înv luie pe mama întră ă -o privire luminoas :ă

— Ei, am trecut examenul?I s-a strecurat un fior în glas, care m p trunde şi pe mine. M simtă ă ă

de-a dreptul emo ionat. Alcoolul adaug un diez în plus şi exclam:ţ ă— Cu bile albe!B doiu îşi freac mâinile, ca dup o afacere izbutit :ă ă ă ă— Ura! Ce mai bem pe chestia asta?Toto îşi deschide bra ele, îmbr işeaz înc perea. E ospitaţ ăţ ă ă lier până

în vârful pantofului italian, care cost cam dou sute de dolari.ă ă— Dragilor, barul v st la dispozi ie. În ce m priveşte, r mân laă ă ţ ă ă

vinişorul meu de Rin. Cândva, eram şi eu un acrobat, dar acum nu mai rezist la extravagan e.ţ

B doiu descoper o sticl de brandy, ă ă ă Cognac des Ducs. L-am întâlnit în c r i, ca şi pe mai plebeianul ă ţ Pernod al lui Maigret, dar n-am consumat niciodat . Accept din curiozitate câteva pic turi. Ciupeşte ca oă ă limb de şarpe, dar are catifea. Babuinul exult :ă ă

— Jupâne, eşti o comoar ! Şi un om fericit. Ar trebui s dai lec ii.ă ă ţToto zâmbeşte îng duitor, convins c B doiu să ă ă -a pilit. Se adresează

galant maică-mii:— Tu ce p rere ai, Celiă a? — C fiuă -meu e un afurisit. Cei mai dr gu i prieteni îi ine ascunşiă ţ ţ

doar pentru el!

Babuinul mai trage o doz , cuprinde umerii lui Toto:ă— Pe Bob îl cunoaştem, dumneata îns , nene, m fascinezi! Eştiă ă

pentru mine, ce să- i zic... ca o revela ie! Matale î i zici acum c am camţ ţ ţ ă luat la bord, dar iţ -o pot repeta şi treaz. N-am întâlnit în via a mea unţ tip... echivalent!

— Eşti dr gu .ă ţ— Nu-s dr gu , nă ţ -am fost nici când or c iam cu fund roşie la boă ă ă -

ne ic , dumneata eşti formidabil!... Apropo, cum î i veni ţ ă ţ ideea asta cu institutul de beauté pentru Azorela şi Grivei? Absolut ge-ni-al! Am v zută ce dever ai...

— O meserie ca oricare alta, nimic extraordinar. Se practic în Ocă -cident înc din secolul trecut, f r ca nimeni s ciuleasc urechile. Meriă ă ă ă ă -tul meu a fost c mă -am orientat, c am fost primul...ă

— Nu fi modest, intervine mama, iţ -a trebuit curaj. Ai investit pu iţ -nul pe care-l aveai într-o întreprindere f r alt peră ă ă spectiv decât ironiiă ieftine. Cine îşi închipuia, pe mizeria de la noi, c se vor g si clien i disă ă ţ -puşi s cheltuiasc pe zulufii lui Bijulic !ă ă ă

— Corect, apreciez.Toto scoate din bar o cutie de havane. Jubilez, am câştigat pariul cu

mine însumi, de-acum trei ceasuri... Deschide, invit , îşi aprinde una şiă începe s puf ie satisf cut.ă ă ă

— Corect, la o privire superficial . Marii victorioşi, indifeă rent de do-meniu, au fost, mai înainte de toate, buni psihologi. Ca s te po i folosiă ţ de oameni, trebuie să-i cunoşti!

B doiu spiraleaz extaziat cu havana prin aer, ca un u r: "Fii aă ă ţ ţă -tent, neamule, ce d sta din el!!!"ă ă

— Cu ani în urm , îşi continu teza Toto şi sim i c plezneşte deă ă ţ ă voluptate, am cunoscut o cucoan . Pensionar , suferind , chintesen aă ă ă ţ mizeriei materiale şi a degrad rii fizice. Datorii la bloc, haine ponosite,ă mese pe sponci sau chiar s rite, ace de siguran ... Multe, multe ace deă ţă siguran !ţă

Mama se mir :ă— Nu v d ce caut aici acele de siguran !?ă ă ţăToto o cuprinde tandru pe dup umeri:ă— Scumpa mea, acul de siguran e simbolul mizeriei. Acul de siguţă -

ran omniprezent, omnipotent, folosit în cantit i indusţă ăţ triale.— Dac vrei s înduioşezi, spuneă ă -i mizerie. Oricine î i va spune însţ ă

că-i vorba numai despre neglijen şi nesim ire. Când iţă ţ ţ -e lene s coşi,ă bagi acul de siguran . Comod şi rapid!ţă

— staĂ -s eu! se hlizeşte Babuinul.În ce m priveşte, îl urm resc curios pe Toto evoluând în postur deă ă ă

filozof. Observa iile lui nu sunt lipsite de miez. Surâde:ţ— S coşi... De acord, dac mai ai ce coase. Ce te faci îns , când iă ă ă ţ

s-a rupt fermoarul de la şoşoni? Şoşoni care nu se mai poart de patruă -zeci de ani, cizmarul te trimite la plimbare doar când îi vede, iar tu nu ai bani să- i cumperi cea mai ieftin pereche de ghete? Tot aşa nu ai baniţ ă

s repari cordonul de la geant , nici să ă ă- i iei o alt fust . Asta o ai deţ ă ă treizeci de ani şi nu te mai cuprinde. Sau i sţ -a rupt elasticul de la chi-lo i...ţ

— Ce oroare! se sperie mama.Toto se dep rteaz , ca şi cum ar vrea să ă -o vad mai bine:ă— De ce? Spune-mi cum ai proceda tu, neavând bani pentru un

metru de elastic? Dă-mi alt solu ie!ă ţ— Ai dreptate, decreteaz B doiu. Ziă ă -i de cucoan ...ă— Avea un pechinez, Mugurel. Masa lui zilnic se comă punea din o

sut de grame de mezeluri mai pu in grase şi dou pr jituri de cofet rie.ă ţ ă ă ă Atât vreau s v mai spun! Nu o dat st pâna fl mânzea la modul conă ă ă ă ă -cret; c elul niciodat . Când am anvizajat deschiderea salonului, la eaăţ ă m-am gândit...

— Te-ai gândit bine, spune maşinal Babuinul apreciind din ochi cât a mai r mas în sticla de Armagnac.ă

— S te orientezi, astaă -i totul, conchide modest Toto. De exemplu, n-aş fi încercat o asemenea afacere în mediul rural unde animalul, ca şi femeia, sunt simple mijloace de produc ie. Ar ta iţ ă ţ -mi şi mie un singur

ran careţă -şi duce câinele bolnav la veterinar. Dacă-i zici de coafor, râde o s pt mân chiar dac a murit taă ă ă ă -su'!

— Chestiune de mentalitate, educa ie şi chiar rafinament, decideţ B doiu cu o suficien de cas regal . Dar apropo de câini... Am v zut laă ţă ă ă ă matale în salon, un soi foarte interesant. Cenuşiu, cam costeliv, cu o moac al naibii de ciudat ...ă ă

— Nu-mi dau seama la cine te referi. Trec atâ ia pe la noi...ţ— Imposibil, respinge Babuinul, tipul e inconfundabil! Are fizionomie

uman , teă -aştep i s deschid gura şi s vorbeasc . Nţ ă ă ă ă -am pomenit asemenea ras , de aia eram curios...ă

Îi strecor o privire asasin . Prea liciteaz ! Toto ştie c sună ă ă tem poli-işti şi boul îl bag la idei, interesânduţ ă -se de câinele lui east .Ţ ă

— Eu cred c ştiu despre cine e vorba, declar cu nonşalan maă ă ţă -ma. M-a izbit şi pe mine expresia. În special, când te priveşte, î i d friţ ă -soane. Cred că-i o corcitur , ogar şi înc ceva... Nu lă ă -ai întrebat pe stă-pân?

Abia m ab in s nu sar de pe scaun. Babuinul, ca s fie mai sigur,ă ţ ă ă îşi înfige cazmalele în perna canapelei. Toto ridic din umeri:ă

— Voi îmi vorbi i despre nu ştiu ce groz vie a naturii! To i câinii,ţ ă ţ dacă-i priveşti cu în elegere, au expresii omeneşti. B nuiesc c vţ ă ă ă referi i la un doberman de la Ambasada Belgiei.ţ

Mama are un stil al ei. Ori se dezintereseaz complet de oă chestiune, cât de major ar fi, ori — cât de nesemnificativ — nu se lasă ă ă pân nu o l mureşte.ă ă

— Doberman?! P i dac la e doberman, eu sunt Iosif Vissarionoă ă ă -vici!

Toto o bate liniştitor pe mân :ă— Bine, scumpo, cum spui tu, nu-i doberman, deşi ai recunoscut

singur c nu te pricepi.ă ă— Şi aşa este, nu m pricep, dar din întâmplare, am avut un doberă -

man în familie. L-a adus unul din so ii mei. Tudor, medicul, nuţ -i aşa, Bob?

Nu medicul îl adusese, ci regizorul de circ. Discu ia în sine e deplaţ -sat şi nu o contrazic. Se corecteaz ea îns şi, cu o seă ă ă nin tate care mă ă perplexeaz .ă

— Cred c am confundat. Tudor a venit cu ghemul la alb, Loulouă ă de Pomeranie. Dobermanul era al lui Mitic ... Explic pentru cine nu ştie:ă ă C pitan de curs lung , am primit chiar zilele trecute de la el o ilusă ă ă trată din Thailanda. Uite unul care nu osteneşte s vânture lumea!ă

Fac fe e, fe e. Mama nuţ ţ -i proast şi nici beat . Are doar o viziuneă ă original asupra lumii. Atâta tot!ă

Soneria. Ne privim to i mira i şi reflex, ceasurile. Dou zeci şi cinciţ ţ ă de minute peste miezul nop ii.ţ

— Curios, constat Toto şi se duce s deschid .ă ă ăTot act reflex, îl urm m. Un puşti de vreo şaisprezece ani, în uniforă -

m de comisionar, ine în bra e un coş cu flori de dimensiuni impresioă ţ ţ -nante.

— Pentru doamna Celia Costea... Dac vre i s semna i...ă ţ ă ţMama, surprins şi încântat , preia coşul. Toto a r mas în pragulă ă ă

uşii, c utând o bancnot pentru b iat. Aud un susur de şarpe, apoi încă ă ă ă unul. M uit intrigat spre vestibul. Toto basă culeaz , şiă -a pierdut echilibrul şi încearc s se aga e de canaă ă ţ turi. Se pr buşeşte greoi.ă

***

A primit dou gloan e, dar mai respir . Mama e pierit , b iatul cuă ţ ă ă ă florile lipeşte zidul îngrozit.

— Chema i Salvarea!ţLe dau în fug num rul serviciului privatizat; verificat sunt promp i,ă ă ţ

nu aşteapt parastasul de trei zile, ca s vin s constate decesul.ă ă ă ăB doiu a şi zburat peste trupul lui Toto, pr buşit în prag. Blochează ă ă

liftul şi o ia la goan pe sc ri. La vale. Eu, în sens invers, urc. Pe undeva,ă ă tot a întins-o tipul! Doar dac nu are complici în bloc, careă -l aşteptau cu uşa apartamentului întredeschis şi cafeaua aburind pe mas . Imobilulă ă are şapte etaje. Mama st la patru. Când ajung la şase, m opresc. Aş aă ă -vea timp şi de o igar . Pe aici sţ ă -a evaporat pistolarul. Fereastra care dă pe sc ri e deschis . În canat, sunt înfipte ghearele unei ancore. De ancoă ă -r , fireşte, spânzur o frânghie. Frânghia duce la fix în curtea interioar .ă ă ă

Scenariul e simplu, limpede ca dup o baie cu ă Bona Prima. S-a lu-crat în plin noapte — libertate de ac iune. Care doarme, careă ţ urm reşte un thriller la televizor. Trafic, mişcare prin bloc — zero!ă Asasinul intr deci f r probleme, îşi pune la punct instala ia deă ă ă ţ evacuare şi aşteapt sosirea comisionarului. Comanda la flor rie aă ă f cută -o un complice sau chiar el însuşi, indicând ora obligatorie la care

s fie predat buchetul. Bă ăiatul sun la uş , victima deschide. Inerent, seă ă consum nişte secună de pentru reglarea afacerii: surpriz , recep ie,ă ţ semnat, bacşiş. Asasinul îşi regleaz tirul şi... pac! pac! cu silen iosul.ă ţ Panic , blocaj, derut — alte câteva secunde. Killerul ia sc rile în piept,ă ă ă îşi d drumul pe frânghie şi salut din mers. În strad , îl aşteapă ă ă t maşinaă cu motorul în func iune şi bine uns cu gaz. A devenit n luc , înainte caţ ă ă Babuinul s fi ajuns la uşa blocului. Bietul alearg acum dup eventuale,ă ă ă cât de infinitezimale urme. Aş paria, dar n-am cu cine, c pistolarul celă r u a şi ajuns în blonă de şi proaspete bra e. ţ Deshabillé-ul e de la Dior, atmosfera — din cinematograful de noapte. O gur de whisky şi ună telefon laconic c tre boss. O singur emisie vocal : ă ă ă All right!

Chiar dac lucrurile nu stau întocmai la silab (neă ă -au z pă ăcit filme-le, gândim în clişee intens comercializate), poate doar p l ria eă ă schimbat . Apropo de ă même Jeanette. C nă -o fi whisky, o fi vodc . Nuă Dior, ci Lacroix sau alt izm nar iscusit.ă

M întorc în apartament. Brancardierii au şi sosit, încarc victima.ă ă Agita ie pe palier, cu â âuri, bigudiuri, ţ ţ ţ cold cream, papuci cu monturi şi bur i v rgate, şic ante '90. Ave i idee cât cost o pijama azi?ţ ă ţ ă

Puştiul de la flor rie îşi pip ie circular şapca. Nu ştie ce s fac şiă ă ă ă nu-i spune nimeni. M abordeaz timid:ă ă

— Trebuie s plec, domnule, mai am nişte comisioane...ă— Mai aşteapt o clip !ă ă— Îmi pierd slujba. Pe patron nu-l intereseaz nimic, nu mă -ar scuza

nici dac-ar muri Bill Clinton.Mama e alb ca prima ninsoare. M trage de o parte:ă ă— Crezi c e cazul s merg şi eu?... Vreau s zic cu Salvarea.ă ă ă— Dac supravie uieşte, ar face o bun impresie.ă ţ ă— Mi-ar trebui pu in bagaj, nu sunt preg tit .ţ ă ă— Nimeni nu-i preg tit în asemenea situa ii. Nuă ţ -i picnic. Te duci sau

nu.Ca întotdeauna, îşi ascult instinctul. Pleac cu Salvarea. Cu kimoă ă -

noul împurpurat şi candelabrele de cristal în urechi, va face senza ie laţ spital. Nu uit s ia bani la ea. Bravo mam , nu te pierzi cu firea! Un capă ă ă de andaluz careă -a stat întotdeauna pe umeri zdraveni.

N v leşte B doiu. Gâfâie ca un tractor:ă ă ă— L-am sc pat, paştele mă ă-sii!Îi desluşesc în câteva cuvinte trucul folosit de killer. D o fug peă ă

sc ri, s vad cu ochii lui, eu m ocup de comisionar. Îi iau datele, nuă ă ă ă -mele patronului etc. şi îi dau drumul. Când nu-i pe drum, aşteapt coă -menzi îndeplinind servicii de om la toate. Dac apare ceva, schimbă ă straiele, ia zarzavatul şi-i d bici, colo sau dincolo, prin Bucureşti.ă Comanda de acum, pentru doamna Celia Costea, a fost f cut telefonic,ă ă la nou seara.ă

Hm, conchid, itinerarul serii a fost decis înc de acum patru ore. Peă când eu m minunam de pantofii de dou sute de dolari ai lui Toto, iară ă Babuinul, la oglinda din baie, c ce frumos îi vineă lui cu papion! Cea din

baie pentru c e singura din cas . La cinci pensii alimentare, şi peria deă ă din i e ipotecat !...ţ ă

B doiu să -a întors. Se trânteşte pe canapea:— Afurisit zi! Tu ce crezi c urm reşte east ? De ceă ă ă Ţ ă -i coseşte

aşa, la rând?— E speriat. S lichidezi pe cineva în prezen a a doi poli işti înseamă ţ ţ -

n c timpul preseaz , iar mata ai intrat în panic . Nu aplici proceduraă ă ă ă de urgen decât în cazuri extreme. Toto...ţă

— Stai! m opreşte. Ce dracu' se aude?ăR mânem tablou. Natur moart . C a venit echipa operaă ă ă ă tiv , noră -

mal. Ce caut îns , maiorul Demetru? Cine lă ă -a informat şi de ce a inutţ s se deplaseze în toiul nop ii întru constat ri ă ţ ă de visu?! N-a f cută -o nicio-dat pân acum. Simt în cap un b rz une nervos. Bâzâie motorizat,ă ă ă ă între Dealul Mitropoliei, Pia a Vicţ toriei şi Cotrosoir. Punct terminus, undeva, peste grani .ţă

Prezen a lui Demetru m indispune. Nici B doiu nu pare mai fericit.ţ ă ă Dintâi, se simte jignit. Suli se uit fix stupefiat la papionul lui, pe urmţă ă ă coboar deă -a lungul costumului prea valabil, pe bune, pân la bombeuri.ă De fel, Babuinul e neglijent, iar la croitor nu-i vecin de cabin cu Albertă de Monaco. Totuşi, surpriza groas afişat de Suli poate inflama şi oră ă ţă -golii mai modeste. N-ar ar ta mai perplex, nici dac lă ă -ar vedea pe Mihai Viteazul s rind de pe că al la Universitate.

Pentru moment, ne abandoneaz . Se uit în jur, tocând inteă ă riorul cu privirea. E departe de ceea ce în elege el printrţ -o cas cumsecade. Cuă mâinile la spate, reconstituie meniul serii. Nu-i greu. Resturile festinului se afl înc pe mas , pe barul deschis — p dure de sticle şi pahare dină ă ă ă şi cu care s-a degustat. Sila ce i se citeşte pe obraz e f r de margini. Seă ă răsuceşte brusc spre noi. Vibreaz ca o panter fl mând :ă ă ă ă

— Ce cau i aici?ţBabuinul arboreaz zâmbetul pe care sconteaz sut la sut .ă ă ă ă

Scoate din s rite şi sfin ii de pe zidurile bisericii:ă ţ— Ne afl m în calitate de invita i.ă ţ— E locuin a mamei mele, explic. A fost o petrecere de familie.ţSprâncenele îi sar şi în epenesc la r d cina p rului:ţ ă ă ă— Mama dumitale?!Se minuneaz de parc iă ă -aş fi zis c e Jeanne D'arc.ă— Da, ea.— Unde e?— A înso it victima la spital.ţ— În ce calitate?Dau vag din mân :ă— Un gest de prietenie... ceva cât se poate de omenesc.Babuinul precizeaz :ă— N-a cerut voie de la nimeni!

Un chicotit iute reprimat în grupul operativ care s-a masat în vesti-bulul spa ios, aşteptând dispozi ii. Ochii lui B doiu scap r de mali ie, îlţ ţ ă ă ă ţ arde o dorin sadic , sfâşietoare de aţă ă -l scoate de pe şine. Iar când are galerie, nimic nu-l mai poate opri.

Glasul lui Suli , t ios oţă ă ricum, devine acid sulfuric:— Rezervă- i spiritele pentru Ansamblul artistic!ţBabuinul recunoaşte ca omul modest şi cumsecade:— M-au dat afar . Cic , nu corespund.ă ă— Nu-i singurul domeniu!— Aşa e. Nu m-au primit nici în corpul de balet...Îşi toarn ostentativ vodc în cel mai mare pahar aflat la îndemân .ă ă ă

Pentru Suli e deja prea mult. Explodeaz :ţă ă— Cum î i permi i?ţ ţ— Scuza iţ -m , sunt în afara orelor de serviciu. Persoan priă ă vat .ă— Ieşi!!!Cuvântul str punge ca un laser. Cu o linişte calculat , Babuinul maiă ă

ia o înghi itur şi abandoneaz paharul. Îşi îndreapt papionul, traţ ă ă ă ge de reverele hainei, îşi netezeşte p rul la tâmple. Juri c se crede la foă ă tograf.

— În m sur s m dea afar ar fi numai gazda...ă ă ă ă ă— Ieşi! Pân la alte sanc iuni, eşti suspendaă ţ t!— Am în eles, domnule maior!ţContinu s surâd nonşalant şi p r seşte zona cu paşi voit l b ră ă ă ă ă ă ă -

a i. Operativii îi fac c rare, lipseşte doar covorul roşu. Le arunc dinţ ţ ă ă mers, suficient de r spicat ca s fie înregistrat de Suli :ă ă ţă

— V pierde i vremea aici. C pitanul Costea şi cu mine sună ţ ă tem pe faz de la ora dou zeci. Cerceta i fereastra de palier, de la etajul şase,ă ă ţ treptele şi curtea interioar ...ă

Taman acum se g si şi mama s se întoarc . Mi se arunc de gât şiă ă ă ă z u că ă-i aud b t ile inimii.ă ă

— E la reanimare. Tr ieşte!ăTo i o privesc holba i. În kimonoul japonez, cu cerceii grei de cristal,ţ ţ

tuns la şmecherie şi cu obrazul însufle it de emo ie face efect! Oricum,ă ţ ţ o prezen neaşteptat . Îmi debiteaz dintrţă ă ă -o suflare:

— ...dou gloan e. Unul să ţ -a oprit în pl mân. Cel lalt nu ştiu eă ă xact.... E grav. Se va încerca imposibilul, am omenit peste tot... Cred c eramă prea fericit ... Am venit doar s m schimb şi m întorc la spital!ă ă ă ă

Ochii îi alunec peste um r şi, în sfârşit, realizeaz asisten a.ă ă ă ţ Privirea îi r mâne la Suli . E o femeie care în via a ei nu să ţă ţ -a cenzurat. Nu ştie ce-i aia gur cusut , nici limb înnodat . Cl mp ne din geneleă ă ă ă ă ă de doi centimetri:

— Cine-i sta? Ce caut aici? Doamne, sunt şi aşa destul de ocupaă ă -t !ă

— E Poli ia, mam , domnul maior Demţ ă etru.— Aşa e, m-am z p cit. Iă ă -a chemat Salvarea... Tentativ de crim !ă ă

Tot nu-mi vine s cred...ăNici lui Suli . C asta ar fi mama. O cerceteaz cu o privire indisţă ă ă -

cret , nepoliticoas . Probabil, şiă ă -o închipuie umblând descul prin casţă ă şi cu basma. Când colo, are în fa un star de cinema. sta a fost stilulţă Ă maică-mii din totdeauna. Cam "zgomotos", zic unii, à la Liz Taylor, dar îi st bine. Faptul c nu se machiaz excesiv o salveaz de ridicol în peisaă ă ă ă -jul mentalit ii primitive de la noi. Dac pui o p l rie roşie dup ce ai îmăţ ă ă ă ă -plinit patruzeci şi cinci de ani, lumea se uit oblic: "face pe tinerelul... peă tinerica." Fireşte, mama are suficient minte ca s nu mai îmbrace tiroă ă -leze sau rochi e marinar. Poate un spielhosen...ţ

Dispare dup draperia care separ dormitorul, înainte ca Demetruă ă s-o poat opri. Relatez succint filmul serii şi Suli se deplaseaz cu echiă ţă ă -pa la etajul şase. Eu urmeaz să -o re in pe mama, în caz c vrea sţ ă -o tu-leasc înainte de a o lua el la întreă b ri. Se întoarce dup circa zece miă ă -nute. La anc, mama tocmai iese de dup draperie. Şiţ ă -a pus pantaloni albi, balerini şi o bluz ampl cu carouri roşii şi negre. Sacul de pe umeriă ă completeaz impresia: d o fug pân la Lacuri, unde să ă ă ă -a deschis sezo-nul de ştrand. Ca s fim oneşti, ce putea s îmbrace? Rochie neagr cuă ă ă perle la gât? Ca şi cum n-ar fi suficient aerul "Arminden la iarb verde",ă mai e şi îmbujorat , ceea ce o face s par foarte tân r .ă ă ă ă ă

— Bob, comandă-mi te rog, un taxi!— Un moment, doamn , intervine Suli , trebuie să ţă ă-mi r să punde iţ

la câteva întreb ri.ă— Acum?!— E absolut necesar.— E absolut ridicol! Viitorul meu so se afl pe masa de opera ie şiţ ă ţ

dumneavoastr încerca i s m re ine i. Poate c sunt ultimele lui clipe!ă ţ ă ă ţ ţ ă Bob, te rog...

— Doamn , nu m sili i s recurg la altfel de m suri!ă ă ţ ă ăI-ar trebui considerabil mai mult ca s-o impresioneze. Dac ar cuă -

noaşte-o câtuşi de pu in, ar şti c nu sţ ă -a n scut înc peră ă soana care s-o determine s-o in h is!, când ea a apucatţ ă ă -o cea!

— Ce o să-mi face i? M aresta i?ţ ă ţSuli hot rât nu mai ra ioneaz :ţă ă ţ ă— Dac e cazul...ăMama îi lanseaz un zâmbet de înalt societate:ă ă— Domnule maior, nu v face i de râs! şi se îndreapt hot rât spreă ţ ă ă ă

telefon.— V-am avertizat!La Suli , incidentul sţă -a transformat într-o chestiune de ambi ie, deţ

dres busuiocul fa de subalterni. Capsat de B doiu, tratat de maiţă ă -că-mea cu princiar indiferen , ca s nu zic de rahat, a pierdut Nordul.ă ţă ă În realitate, nu o poate obliga s stea acum la conversa ie. Mai ales că ţ ă eu, martor ocular al evenimentelor, sunt în m sur s dau cele mai comă ă ă -petente informa ii. Incontestabil, audierea ei e important , dar sufer oţ ă ă amânare. Rostesc moale:

— Mam , e o chestiune de câteva minute...ăDemetru mi-o reteaz :ă

— Asta eu o decid!Ochii maică-mii au devenit v p i. Se propteşte în fa a lui Suli .ă ă ţ ţă

Trebuie s ridice capul ca să ă-i ating privirea:ă— Nu şi în locul meu, domnule maior. Indiferent de consecin e, amţ

plecat. În clipa asta! Şi tot indiferent de consecin e, trebuie s v spunţ ă ă c îl comp timesc pe fiul meu c se simte obligat s suporte un şef caă ă ă ă dumneavoastr . Imposibil!... Nuă - i bate capul, Bob, g sesc taxi laţ ă Statuie!

Se topeşte, sprinten ca o libelul . Suli respir greu, de parc să ă ţă ă ă -ar str dui s înghit un scaiete.ă ă ă

— Ultraj! Refuz de cooperare cu autorit ile! Văţ om mai discuta!Cachi! Nu sperie nici un gândac mort. Baiul e c să -a obişnuit prost.

Toat lumea st drep i în fa a lui. La serviciu — subordona ii, acas —ă ă ţ ţ ţ ă familia, care nu merge la WC f r aviz prealabil. Cu superiorii se descură ă -c , pentru c austeritatea şi aerul inflexibil impresioneaz totdeauna.ă ă ă Ceva îmi spune c , în spatele platoşei de invulnerabilitate, Robespierreă sta ascunde niscai vicii. Nasoale de tot. Cel pu in, aşa miă ţ -ar pl cea.ă

Suli concluzioneaz :ţă ă— O persoan recalcitrant , lipsit de r spundere civic .ă ă ă ă ă— Permite i s raportez: nu a tr it niciodat în rela ii de subordoţ ă ă ă ţ na-

re, nu-i obişnuit s primeasc ordine...ă ă ă— Aşa, va s zic ! G seşti că ă ă ă-i un comportament normal?!— Scuza iţ -m , nu sunt în m sur să ă ă -o judec. Adaug moale: Nu-i sub

tutela mea.M m soar dintră ă ă -o parte, cu dispre nimicitor:ţ— Î i permi i s faci spirite cu mine? Teţ ţ ă -ai luat dup B doiu?! Undeă ă

e s ...ă— Iacă-tă-mă-s!E chiar în prag. Cu un aer victorios şi papionul strâmb, gata s caă -

d .ăSuli începe s ipe. Prima oar de când îl cunosc. Glasul baritonalţă ă ţ ă

are registru limitat şi se pierde la acute. Rezult ceva, fioros, de pas reă ă r nit :ă ă

— Ce cau i aici? Eşti suspendat!ţBabuinul plaseaz una din reveren ele lui. Un pachiderm încercândă ţ

gra ii de gavot :ţ ă— Scuza iţ -m , domnule maior, m aflu aici în calitate de prieten deă ă

familie.— Iar aici are loc o anchet oficial , aşa c te poftesc s ieşi afar .ă ă ă ă ă— Tocmai în interesul anchetei m-am întors. Am de f cut o comuă -

nicare important .ăPrecis a descoperit ceva. Orgoliul lui Suli a încasat îns prea mulţă ă -

te upercuturi azi, pentru a-i mai îng dui s fie lucid. Face un pas înaină ă te. Cuvintele explodeaz obuz:ă

— Nu m intereseaz ! De fapt, în întreaga dumitale activiă ă tate, n-am întâlnit decât nesubordonare şi cras incompeten . De data asta, să ţă -a

ispr vit. Ieşi sau dispun s fii arestat!!ă ăBabuinul d din umeri:ă— Voia domniei voastre...Îmi face cu ochiul şi dispare.

JOI

Ce zi o mai fi şi asta? Procedez aidoma miliardelor de oameni, indi-ferent de meridian, etnie, num r de clase primare etc., careă -şi dau bună diminea a: m uit în primul rând, pe geam. Cum e timpul?... Însorit.ţ ă

Oftez şi m urnesc anevoie din pat. Aziă -noapte, m-am culcat la trei jumate. Practic, l-am inut pe Suli de coad care, el însuşi, se învârteaţ ţă ă în jurul cozii. A scobit ca un idiot apartamentul maică-mii unde nu se petrecuse nimic concret, iar asasinul nu-i trecuse pragul. Pe urm , să -a inut de capul operativilor. În curtea interioar , pân şi g urile de şoboţ ă ă ă -

lan au fost trase în poz , când itinerarul de retragere al killerului era maiă evident decât trasat cu creta: şi-a dat drumul pe frânghie, a traversat în fug curticica şi peă -aci iţ -e drumul, pe ieşirea de serviciu a blocului. Fre-cangeal pe fiecare centimetru p trat, de parc la ar fi ambi ionat muă ă ă ă ţ -sai azi-noapte s lase urme în toate punctele cară dinale. Nu ştiu ce a ur-m rit cu demonstra ia asta de conştiină ţ ciozitate profesional , fiindc , amă ă mai spus-o, Suli nuţă -i prost meseriaş, într-atât de redus încât s nuă -şi dea seama c se pierdea timp de poman .ă ă

Intru în programul zilnic ca într-un prezervativ prea strâmt. N-am dormit nici patru ore, asear am amestecat b uturile. Sar gimnastica.ă ă Aia e pentru revistu e de gospodine. În realitate, socot c cinci şedin eţ ă ţ pe s pt mân la sal şi bazin îmi permit s dorm jum tate de or maiă ă ă ă ă ă ă mult în fiecare diminea . Fac un duş rece, m rad şi intru în buc t rieţă ă ă ă să-mi prepar cafeaua. D în foc, pentru c sun la uş B doiu. A intrat înă ă ă ă ă clandestinitate şi nu m poate c uta la birou. Se pare c ceea ce are deă ă ă comunicat arde.

Babuinul a trecut la straie de liber profesionist. Blugi ferfeni , bluţă -zon destul de vast pentru un elefant talie medie, adidaşi made în Suedia, patria picioarelor mamut. Acolo, doar Cenuşeresele poart 42.ă Greta Garbo avea 41, dar era Garbo!!!

Vine dup mine în buc t rie, s m asiste în timp ceă ă ă ă ă -mi beau cafe-aua în care torn circa treizeci de grame de lapte. Rânjetul îi pleac spreă urechea stâng :ă

— Tot cu biberonul?— Dac ai venit s m enervezi de diminea , renun la viă ă ă ţă ţ zit . Suntă

gata capsat, nu mai am nevoie de combustibil.— Hm, ar i destul de bine dup o noapte petrecut în comăţ ă ă pania lui

Suli . Ce mai spunea prostul la?ţă ă— Că- i face vânt din pr v lie, cred c iţ ă ă ă ţ -e clar. Iar mie, ca boul, o

să-mi par r u.ă ă— Nu fi sentimental, Herculache!Deschide frigiderul, unde ştie c in totdeauna la rece o jum tateă ţ ă

de palinc .ă— M , tu eşti nebun?! Să -au anun at pentru azi, 35ţ -36 de grade. A-

cum, am auzit la radio.— Nu mai ascult basme, dintr-a doua primar ... M şuteaz Suli ?ă ă ă ţă

Mi-e absolut rococo, oricum inten ionez s m uşchesc din institu ie. Cuţ ă ă ţ o precizare! Nu când are chef şarpele sta schizofrenic, ci când ă pohtesc eu!... Dar c veni vorba, m i Boaă ă be, de ce n-am face noi o cooperativ ?ă La Babuinul şi Tarzan, detectivi particulari, de exemplu. Cum crezi că ne-ar sta?

— Passe-parole! Abia te-am suportat, fiind colegi, ca asociat mi-ar fi peste poate!

— Mai adineaori, plângeai c ne desp r im.ă ă ţ— N-am plâns şi dă-i cep, c m gr besc. Careă ă ă -i chestia?B doiu îşi smulge sticla de la gur :ă ă— Şoferul care l-a preluat pe pistolarul de azi-noapte e fostul amic

Richard Gere, mai nou Redford, zi-i Victor S raru.ă

***

Fluier sub ire.ţ— De unde ştii?— Când am luat-o pe sc ri dup flintaş, am ajuns la potou cam cuă ă

trei gâturi mai în urm . Am apucat să ă-l v d aruncânduă -se într-un Volvo plumburiu, care-l aştepta sub presiune.

— Pretinzi c lă -ai recunoscut pe S raru la volan, dup ceaf , noapă ă ă -tea, de la distan ?ţă

— Nu scumpule, am recunoscut-o pe gânsaca aia a lui, cu p rul roă -şu.

— Viorela?!— Îhî...— Unde ai v zută -o?— Pe strad . Copila lipea un cotlon. Când Volvolache a demarat, aă

âşnit ca o torpil , sţ ă -a introdus într-o Dacie alb şi a luat urma lora.ă ăDau cu pumnul în mas înciudat:ă— Proasta! Se bag singur în rahat pân 'n cercei şi se vait pe ură ă ă ă -

m că ă-i miros urechile. Nici m car nă -are carnet de conducere! Ce mă-sa mare c uta acolo?!ă

Babuinul d pe gât ce a mai r mas din sticl . Se simte jigă ă ă nit dacă mai r mâne o singur înghi itur în urma lui.ă ă ţ ă

— B i, Tarzane, ii minte când pândeai coco at în coă ţ ţ paci ferestrele Ginei? La jalousie, asta e! Pesemne, S raru a s rită ă -o asear , iă -a servit vreun trombon că-i ocupat. Pe puştoaic nă -a convins-o, a umflat una din trotinetele mă-sii şi l-a urm rit.ă

M trezesc din nou fluierând. De ast dat , cu tem : ă ă ă ă Visi d'arte, visi d'amore... B doiu, care nu le prea are cu opera — el şi Regina Elisabetaă a II-a — exclam încântat:ă

— Pe sta îl ştiu şi eu. Fluier ceva din Wagner!ă ă— Ascult , de ce crezi c S raru aştepta la volan? Adic , doar şoferă ă ă ă

şi nu chiar subiectul pistolar?— Dac S raru ar fi intrat în bloc, am râta aia mic să ă ă ă -ar fi luat după

el, s vad ce face, la ce apartament intr . Or, ea a r mas în strad ,ă ă ă ă ă acolo unde ad sta amorezul.ă

— Logic.— Vezi, asta îmi place la tine. Spre deosebire de Suli , recuţă noşti că

sunt cu cel pu in cinci minute mai deştept.ţ— Ai dreptate, morm i maşinal. La varianta killer egal Sinuzit teă ă -ai

gândit?— La Voicu? Nu-i exclus... Ştii, devine gânditor, lua i de val, noi amţ

cam început s facem abstrac ie de o realitate româneasc . M , g inariiă ţ ă ă ă ştia de la noi nu să -au n scut cu Browningul în mân . Să ă -au jucat doar

de-a oştenii lui Burebista şi "Mircea cel Mare", western şi patrio i nespus,ţ aşa cum i-a înv at Grandele Nicolaescu. Cât am fi noi de multilateralăţ talenta i, nuţ -i ajungem din urm pe gangsterii din Chicago aşa rapid, înă -tre o mineriad şi un Strasbourg! Mai pe în elesul t u, nă ţ ă -am avut timp să scoatem promo ii de killeri, profesionişti adev ra i.ţ ă ţ

— Nu fi prost! Şcoala de la B neasa a scos aşi în materie de crim !ă ă Când s-a mai dat cu aspiratorul la Secu', s nuă - i închipui c epura ii sţ ă ţ -au înscris la ajutorul de şomaj. De unde crezi c să -au ivit legiuni întregi de gorile şi bodyguarzi? Cine zici tu c sunt fl c ii? Nea Pitpalac, fostă ă ă contabil la Ferma Pâr eni, pus pe liber când sţ -au restructurat? Au, don' Lic , frizer cândva, pe Moşilor?... Uiteă -te ce-l ineau şalele şi pe sta, cţ ă ă nu avem destui criminali şcoli i!... Punem un pariu c acelaşi individ iţ ă -a aranjat şi pe Coana Aurica şi pe Toto?

— Posibil.Intru în dormitor s m îmbrac. B doiu vine dup mine. Are obiceă ă ă ă iul

sifilitic de a se ine scai dup tine prin toat casa. Nuţ ă ă -i intr în cap că ă exist momente de intimitate absolut şi c dă ă ă -aia exist uşi. Îmi scotă cordonul de la halat şi-l privesc ostentativ, cu mâinile în şolduri. Înc seă mai şi mir :ă

— Ce stai, nu te îmbraci?— Aştept s ieşi tu din dormitor, m r stesc. De ce nă ă ă -ai venit mai

devreme, s m asişti şi la WC?ă ăOchii i se bulbuc stupefia i:ă ţ— Eşti nebun de-a binelea! Mai hachi os decât o foliculinist de laţ ă

Matrimoniale! Ce s vizionez la tine?! Parc nu ştiu c eşti cr c nat,ă ă ă ă ă că- i bagi dou sandvişuri în pantofi pân mai creşti şi c nu iţ ă ă ă ţ -ai schimbat izmenele de la Revelion?

Azvârl peria de cap, precum marele Inim de Şoim, secuă rea. Nu şi cu aceeaşi adres . Babuinul are reflexe. Eschiveaz artistic şi nimerescă ă

o glastr de por elan care se face nd ri.ă ţ ţă ă— Wassermannul, t ticu' ! îmi recomand de dup uş . Teă ă ă ă -a inutţ

Suli în fi e aziţă ţ -noapte, şi acum te iei de oameni.Sunt nervos şi nu nimeresc nodul la cravat . Când îi dau de cap tă ă

am transpirat ca un hamal. Costumul are îns linie bun şi constatareaă ă m mai aduce pe şine. E albastru petrol, o culoare careă -mi vine de minu-ne. Aşa m asigura odinioar Gina şi mie miă ă -a intrat în cap. Trei sferturi din garderoba mea e pe albastru petrol. Dup p rerea Babuinului, "aia"ă ă şi-a b tut joc de mine, ar t ca o scrumbie de Dun re pescuit anul treă ă ă ă -cut.

Îl g sesc fumând liniştit pe canapea:ă— Tot n-ai plecat?! Ce dracu' faci aici?— Aştept scuze.— Aşteapt .ă— All right, Nevrozache, de data asta te iert... Ne vedem la Bellu. La

ce or ziceai că ă-i bâlciul?— La dou sprezece. S ştii c dac te vede Suli , e în stare să ă ă ă ţă ă- iţ

fac o figur acolo.ă ă— Abia aştept, dar, din p cate, nuă -i chiar aşa de diliu s rişte ună

scandal cu martori. Nimeni nu m poate împiedica s asist la înmormână ă -tarea unei prietene şi al dracului s fiu, dac nu am inut sincer la Coaă ă ţ na Aurica.

B doiu fiind în clandestinitate, convenim cum s inem leg tura şiă ă ţ ă ne desp r im în fa a blocului. Ziua abia acum înceă ţ ţ pe.

La birou, intru imediat în priz . Inhalez aerul infect, închis, p să ă trând mirosul M r şeştilor lui B doiu. Altfel, totul str luceşte de cur eă ă ă ă ăţ nie. Ciudat, nu? Nu! E bine? Avem ca femeie de serviciu o sectant de ziă ua a paisprezecea sau a dou zeci şi noua, miă -e indiferent, pe care o asediază dracii. E într-un permanent conflict, ia o caut peste tot şi deă ă -ai naibii ce sunt, o g sesc şi în vis. Pe chestia asta, Lenu a astup tot ce poate fiă ţ ă orificiu de p trundere în spa iul în care evolueaz : ferestrele, în primulă ţ ă rând. E în schimb, corect , harnic şi mai are doar un an pân la pensie.ă ă ă

N-apuc bine s deschid ferestrele, c m sun mama Wandei. Teleă ă ă ă -foanele necunoscutului continu , ei îi e fric s mai şi r spund şi plână ă ă ă ă -ge. Cu gândul la Doina, la nepo elul r mas de izbelişte printre str ini,ţ ă ă plânge c ea ce s fac , nu ştie şi nimeni nă ă ă -o înva ...ţă

În timp ce o ascult, r sfoiesc hârtiile care m aşteapt pe birou.ă ă ă Printre ele, autoriza ia Procuraturii de a deschide caseta de valori aţ Wandei de la Banklife. Îi explic c acum avem şanse mari s g simă ă ă copilul. Îi promit s-o caut cel mai târziu mâine şi când închide telefonul, simt c respir mai trandafiriu.ă ă

Apare, frumos ca un prin de operet , locotenentul Ene. Deşi a f cutţ ă ă tur de noapte la domiciliul Coanei Aurica, e proasă p t ca un bujor înlă ă-crimat de rou , pentru c p rul înc ud mai p streaz urmele pieptenuă ă ă ă ă ă -

lui. Precis a halit vreo cinci bazine înainte de a se prezenta la raport. Îmi transmite ordinul maiorului Demetru. M aşteapt în biroul personal ură ă -gent şi imediat.

— Altceva, mai interesant!— E'n b rbie r u, Cap Bob, nu ştiu ceă ă -a p it.ăţ— În eleg c la Nina e linişte.ţ ă— Linişte, predat serviciul.— Eşti liber.— Cap Bob, vin şi eu la înmormântare.— Nu crezi c dup o noapte pierdut , teă ă ă -ar aranja mai bine un

ştrand?— Nu, permite iţ -mi s vin şi eu.ăM str fulger o idee:ă ă ă— Nina e o fat dr gu , aşaă ă ţă -i?Îşi flutur genele de dam :ă ă— N-am nici o şans , Cap Bob.ă— Nu fi prost. Cu moaca asta de arhanghel scandinav, ai toate şan-

sele. Totdeauna. Cel pu in în urm torii zece ani.ţ ă

Nu mi-e dor de Suli , dar nţă -am încotro. Simte omul o nevoie în or-ganism să-i dau bun diminea a. E în civil. Normal, vrea s mearg laă ţ ă ă înmormântarea Coanei Aurica. Zice-se, ne camufl m. Oricum ai luaă -o îns , dac neă ă -am duce to i cei care particip m la ac iune în uniforme,ţ ă ţ şi-ar închipui bucureştenii c a murit Ministrul de Interne. Costumul îiă pic valabil. Dac iă ă -ai pune un prosop pe fa , lţă -ai putea lua drept dansator profesionist.

Îmi primeşte salutul reglementar cu o expresie care ar tulbura şi un rinocer. Zici c tocmai a terminat de înghi it o cutie de crem de ghete.ă ţ ă

Pe birou, o hart a cimitirului Bellu, plin de însemn ri cu cariocaă ă ă verde. La toamn , îmi scot p l ria în fa a lui Suli . Acum e în şifonier.ă ă ă ţ ţă Trebuie s recunosc c are energie! Probabil, nă ă -a dormit nici dou ore.ă Şi-a g sit timp pentru inuta impecaă ţ bil , pentru un drum la cimitir, să ă fac rost de hart , ba să ă -o mai şi studieze! Temeinic judecând dup mulă -imea de s ge i, cruciuli e, cercule e. Deasupra fiec rui semn, ini iale.ţ ă ţ ţ ţ ă ţ

Adic , omul şi locul.ăTeoria lui Suli este c ac iunea comport dou momente cheie,ţă ă ţ ă ă

cele mai primejdioase din punctul de vedere al Ninei, momentele propice în care poate fi r pit sau asasinat . Unul ar fi la Capel , în toiulă ă ă ă slujbei, când prezen a asisten ei e maxim . Al doilea, "ultimul drum".ţ ţ ă Respectiv, pe itinerarul spre cavou, când, de regul , creânduă -se oarecare debandad , posibilit ile de ac iune criminal sunt multiple.ă ăţ ţ ă Este ferm convins c tentativa va avea loă c obligatoriu într-unul din aceste momente.

Eu sunt sceptic, dar îl las s vorbeasc . Chiar şi în zile mai senineă ă nu-i place s fie contrazis. Teza lui, cel pu in în privin a primului moă ţ ţ -

ment, e aiureal ! Ninaă -i personajul principal în piesa asta, consolat ,ă sprijinit , înconjurat . Cu afec iune sau din curiozitate. Cum naiba să ă ţ -o smulgi (în cazul r pirii) dintre suporă teri şi s-o duci h t departe, f r caă ă ă nimeni s bage de seam ? În ipoteza asasinatului, Nina fiind înghesuit ,ă ă ă cum î i reglezi tirul s nuţ ă -l nimereşti pe altul? Cel mult, dac ar chemaă -o Bogdan Stelea — trei capete peste îndoliata asisten .ţă

Momentul 2 (drumul spre locul de veci), aşa cum îl vede Suli , arţă putea fi luat în considerare, dar numai în varianta unei inten ii de crim .ţ ă Oricât ar fi lumea de dispersat pe itinerar, r pirea nu ine. Cel pu ină ă ţ ţ intimii r mân în imediata apropiere a subiectului îndurerat.ă

În continuare, îmi explic repartizarea b ie ilor pe obiecă ă ţ tive. A, B, C... ajunge la V! Cred c la sediu, mai r mân portarul şi Lenu a, sectantaă ă ţ de ziua o sut paisprezece... Strategie a la ă Ziua cea mai lung . ă Aleia îi zicea Overlord. Asta, a lui Suli , e ţă Paraşuta. Obiectivul Zero e Capela. Eu sunt repartizat la C, în dreapta, cum vii pe aleea central . Mormântulă lui Spiridon Cost chescu, r posat înainte de primul rezbel. Prenumeleă ă îmbătrânesc şi ele! Du-te azi în orice şcoal , şi dac întâlneşti un singur,ă ă singur — Spiridon, Iorgu, Silvestru, Aretia, Filofteia, Eufrosina, eu... Ceă mai, accept orice pariu.

Suli va ocupa obiectivul K. E vorba de un cavou şi îşi închipuie cţă ă de acolo va putea controla întreg teatrul de opera iuni. Deşi ceremoniaţ are loc la dou sprezece, pretinde ca toat lumea s se afle în cimitir deă ă ă la zece. În privin a asta, nu exagereaz . În caz c încearc vreo mişcare,ţ ă ă ă echipa advers va veni şi ea mai devreme, în prospec ie.ă ţ

Înainte de a ne desp r i, Demetru îmi atrage aten ia:ă ţ ţ— Nu cumva să-l prind pe B doiu la cimitir! Dac lă ă -ai solicitat s teă

asiste, renun . Zbura i amândoi! Pe cer, e loc destul.ţă ţ

Pân la înmormântare, miă -a r mas ceva timp. Trebuie s iau neaă ă -p rat leg tura cu Viorela şi nu ştiu cum s procedez. Cel mai simplu ar fiă ă ă să-i las un mesaj acas . La programul ei tr snit îns , liber de orice conă ă ă -trol, risc să-l g seasc peste trei zile. Nici să ă -o caut la şcoal nu pot, nuă vreau să-i stric ploile cu cancelaria.

Parchez ceva mai departe de liceu şi recurg la un procedeu clasic. Cump r un pachet de Kent şi aştept recrea ia. La col ul str zii. E imposiă ţ ţ ă -bil s nu fi chiulit cineva de la prima or !... La f r dou zeci, apar primiiă ă ă ă ă şmecheri, doi gentlemani de şaptesprezece-optsprezece ani. Blugi, geci, adidaşi, saci pe um r. Tot un soi de uniform , doar c nuă ă ă -i una impusă de şcoal . Le ies în cale şi salut vag cu un deget la tâmpl :ă ă

— Am o rug minte...ăM cerceteaz curioşi. Eu scot ig rile la vedere.ă ă ţ ă— O şti i pe Viorela Calot ? E întrţ ă -a unşpea...— Una cu p rul roşu? Se uit spre cel lalt: E la C, mi se pare c auă ă ă ă

Laborator. Vre i sţ -o chem m afar ?ă ă— Nu, v rog doar să ă-i transmite i un bilet. Trebuie sţ ă-i parvin neă -

ap rat.ă— No problem! I-l ducem chiar acum, în recrea ie.ţ— Mul umesc.ţO dat cu r vaşul, pasez şi pachetul de ig ri.ă ă ţ ăB ie ii încep s râd :ă ţ ă ă— Nu e cazul, dar dac v incomodeaz ... Mul am, maestre!ă ă ă ţ— Merge i s n toşi!ţ ă ă

***

O voce cavernoas îmi sufl în ceaf :ă ă ă— Doar un debil mintal nu s-ar prinde c zona colc ie de sticle i.ă ă ţNu trebuie s m întorc ca s descop r că ă ă ă ă-i vorba de B doiu. Ură -

meaz cu aceeaşi satisfac ie sardonic :ă ţ ă— Ce de lume care n-are ce face şi a venit s rezolve inteă grame la

Bellu! S citeasc ! S viseze! S studieze monuă ă ă ă mentele! S reflecteze laă deşert ciunea celor lumeşti! Şi numai tineret revolu ionar, pân 'nă ţ ă treij'd ani!... B , Suli sta al vostru doar c nu rage.ă ă ţă ă ă

M trag câ iva paşi în spatele obiectivului:ă ţ— Ai grij s nu te vad .ă ă ă— Începi s m plictiseşti... Fii atent o chestie, lă ă -am v zut aici peă

Panduru.Simt, senza ie fizic concret , cum mi se ascut urechile. Ca la fauni.ţ ă ă

Marin Panduru e craiul de la G ina Beat , ă ă c ruia Nina iă -a umflat portvi-zitul. Asta s-a întâmplat ieri, dar parc ar fi treă cut o sut de ani.ă

— De unde-l ştii?— Mi l-a ar tat Ene, e chiar în fieful lui. Uită ă-te în stânga! Tipul de

pe banc ... Face conversa ie cu babeta aia belalie.ă ţE din aceeaşi familie cu S raru şi Sinuzit , doar c pus la costum şiă ă ă

cravat , respectând conven ionalul. Din cauza modei, ochelarii negri nuă ţ mai sugereaz camuflaj. Pe genunchi, un buchet de flori. Sanchi, e inviă -tat la o înmormântare şi aşteapt să ă-i vin rândul... A abordată -o pe bă-trân şi a improvizat un diaă log. Deşteapt idee! Oamenii în vârst , maiă ă ales femeile, sunt cuvânt re i, se simt încânta i de aten ia tinerilor. Înă ţ ţ ţ ce-l priveşte pe Panduru, şi-a asigurat un cadru firesc pentru o sta ionaţ -re prelungit în meleag. Î i po i lesne închipui c sunt dou cunoştin e,ă ţ ţ ă ă ţ mobilizate la aceeaşi ceremonie.

— I-am spus lui Ene s nuă -l scape din ochi.— De ce nu-l ii tu în colimator?ţ— M rezerv pentru clien i mai graşi. Dac e sta aici, sigur mai aă ţ ă ă -

par şi al ii.ţ— Z u?! Cum r mâne atunci cu p durea de sticle i ă ă ă ţ pe care doar un

debil mintal...— Nu f pe nebunul, m întrerupe, am sus inut amândoi aceeaşiă ă ţ

teorie. Nici acum nu renun la ea. Am certitudinea c dac se încearcţ ă ă ă ceva aici, avem de-a face cu o diversiune. Se ac ioneaz dur în altţ ă ă

parte.Se topeşte printre morminte.

Cred c la fiecare dou zeci de metri, avem câte un om. Personal,ă ă nu am mai participat în zece ani de meserie, la o ac iune cu asemeneaţ mobilizare de for e. Încerc sţ ă-mi imaginez, punându-m în loculă bandi ilor, ce mişcare aş avansa, b nuind doar pe jum tate cât de deasţ ă ă ă e plasa întins de poli ie. Decid c doar disperarea sau panica de timpă ţ ă m-ar putea smulge dintr-o expectativ atent .ă ă

Fac paşi în prospec ie. Oamenii sunt deja prezen i la obiecţ ţ tive, tra-vesti i în ideile lui Suli . Pe T, D, V şi N (tot ca s nu v încarc memoria)ţ ţă ă ă îi recunosc în postur de gropari. Au tras, chipurile, pe dreapta şi aşă teap-t lâng uneltele specifice s intre în tur . Pentru autentic, circul întreă ă ă ă ă ei o sticl de vodc şi ciugulesc o gustare proletar , de pe o hârtieă ă ă groas cafenie.ă

Al i colegi, preocupa i de cur enia cimitirului, plimb roabe. Ajungţ ţ ăţ ă la ultimele obiective pe care Suli leţă -a gândit cam pe la jum tatea aleiiă centrale. M in bine, s nu cad jos de râs. Locotenentul Marinaş, în haă ţ ă -lat alb, patroneaz o tonet ambuă ă lant . Vinde covrigi, bomboane şi înă -ghe at . Mai lipsesc baloanele colorate şi zah rul pe b . Ce o fi în capulţ ă ă ăţ lui Suli , cţă ă-i parc de distrac ii?! Culmea e c bietul Marinaş are dever.ţ ă Evident, dintre clien i, nu putea lipsi Babuinul. Roade concomiţ tent din trei înghe ate şi presupun c se distreaz nemaipomenit.ţ ă ă

M întorc la obiectivul meu — Spiridon Cost chescu. To i suntem laă ă ţ locurile noastre. Suli vibreaz pe post de Napoleon la cavoul Stat Maţă ă -jor. Îi lipsesc doar calul şi bicornul. Panduru şi moşneaga sunt pe aceeaşi banc .ă

Începe spectacolul.

Trebuie s recunosc c Nina a organizat o înmormântare lux! Resă ă -pectând dorin a expres a Coanei Aurica, a f cut rost de dric. Efectuţ ă ă -i de zile mari. Şi c ru a şi caii masca i ploua i cu aur şi argint par nouă ţ ţ ţ -nou i,ţ tot cimitirul e cu ochii pe ceea ce s-ar putea numi un tablou vivant. Unii cred c se filmeaz , iscodesc cu ochii dup artişti. Mai înregistrez câtevaă ă ă coroane fastuoase, multe flori de mân . Mobilizare aă -ntâia, cam la vreo dou sute de persoane. Fireşte, intr în inventar şi poli iştii, calicii adulă ă ţ -mecând poman bogat , curioşii. Oricum, r mân destui fanii Coanei Auă ă ă -rica. Dac te gândeşti de când să -a retras din via a activ , performan aţ ă ţ nu-i de colo.

Nina, gingaş , minion , neverosimil de tân r , pare un ghiocel ceră ă ă ă -nit, polarizând întreaga aten ie. Deuxţ -pièces-ul negru e sic, tradi ionalulţ voal âşneşte involt dintrţ -o toc de m tase, cât o cutie de margarină ă ă Wiesana. Transferate în alb, ar da mireas . Aşa, aduce cu Jackă ie Kennedy la înhumarea lui alde John Fitzgerald.

Al turi de ea, afectuoas şi prevenitoare, Coana Lucica, aia care să ă -a ajuns şi m-a f cut pitic. Distins , nimic de zis, mare doamn , juri că ă ă ă-i veritabil , nu ştift. Tipii din Parlament ar puteaă -o închiria la evenimente de familie, unde se fac şi poze pentru VIP. D bine de tot!ă

Le urmeaz îndeaproape cuconet între şaizeci şi optzeci de ani. Pă ă-l rii, râuri de m rgele, ghiuluri. Evantaie şi monturi. Glezne umflate şiă ă cantit i de odicolon. Aroma policrom ridic cea şi las dâre lungi.ăţ ă ă ţă ă

Dac aş fi mai copt, leă -aş repera cu nume, adres şi curriculum viă -tae pe fostele cliente ale sec iei de moravuri de pe vreţ mea Anei Pauker. Hei rup!... Aşa, le intuiesc doar. E formidabil cum îşi pun amprenta unele meserii! Mai toate l b r at grase, gras fardate, giuvaieruri grase. Ună ă ţ ghii roşii, excesiv de lungi, simbol în capul lor de respectabilitate şi bună-stare. Altcineva se ocup de menaj! Privinduă -le, î i dai seama c partiţ ă -cip la un eveniment monden de prima mân , în vederea c ruia şifonieă ă ă -rele au fost îndelung scotocite. În şoapt , dar nu le st gura. Au ceă ă -şi po-vesti. Printre ele, vreo opt-zece gentilomi, apar inând aceleiaşi epoci.ţ Draib riiă 78 şi garizii79 de odinioar . Şi pe ştia, p rul c nit, must cioaraă ă ă ă ă fin şi costumul la dou rânduri, cusut acum patruzeci de ani, îi aduc laă ă numitor comun. De pe nici un deget mic nu lipseşte chevaliera grea, de aur cu monogram .ă

Din cauza c ldurii şi a supranumerarului de asisten , slujă ţă ba se ineţ afar . Trei preo i, trei colive impun toare, cât o roti de Trabant. Dacă ţ ă ţă ă are televizor în zon , Coana Aurica e sigur mul umit .ă ţ ă

Începe ceremonia. Dup cât a cheltuit Nina, dureaz cel pu in o or .ă ă ţ ă Trag o privire panoramic . Suntem to i la posturi. Îmi arunc ochii pesteă ţ alee, unde Suli face paşi mici pe lâng cavou. Dar sta e nervos şi înţă ă ă somn. Vreo dou zeci de metri mai la vale, Babuinul fumeaz rezemândă ă un castan. Îmi pare bine că-l ştiu acolo, te po i bizui pe el.ţ

Îmi înal privirea spre cer. O zi absurd de frumoas . Frunzele copaţ ă -cilor sclipesc, câte o pas re îşi cl teşte leneş aripiă ă le în urcuşuri line, un fluture zigzagheaz deasupra sicriului Coanei Aurica. O p l rie neagră ă ă ă cu voalet comenteaz înfiorat:ă ă

— staĂ -i sufletul Aurichii, Doamne iartă-m !ăM simt neliniştit. Aş glisa cu pl cere o sut de niscai t rie.ă ă ă ă

O mân mic , rece şi lipicioas mi se strecoar în palm . Senza iaă ă ă ă ă ţ mi-e cunoscut . Îmi cobor privirea... La asta chiar nu m aşteptam! Ună ă cap rotund ca o bil , o cireaş de nas şi o pereche de ochelari Optinova.ă ă Dorinel îmi d frumos bun ziua.ă ă

— Ce cau i m , aici? Iar ai chiulit de la şcoal ?ţ ă ă— A venit toat strada.ă— Ei şi?

78 Infractori de înalt clas .ă ă79 Proxene iţ

Argumenteaz suprem:ă— Am venit cu tr sura.ă— Cu dricul?!— Îhî. Şti i, nu mţ -am plimbat niciodat cu tr sura. Iă ă -am cerut voie

domnişoarei Nina şi m-a l sat s merg cu ea. A fost foarte frumos.ă ă— Cu moarta acolo, împreun ?!ă— Am avut loc destul. Eram patru persoane şi mai înc peau.ăCopilul sta are darul de a m c pia. Eu m gândesc la fană ă ă ă tome, el,

ca o plasatoare de teatru. Are impresia c nu sunt atent şi m trage deă ă mânec :ă

— Ce mai e?— Voiam s v spun c Richard Gere e aici.ă ă ăN-am nimic în mân ca s scap. Inimaă ă -mi joac şotron:ă— Eşti sigur?— Da. S-a mascat cu barb şi ochelari ca în ă Scorpionul. Un thriller

grozav cu Sharon Stone şi...— Unde l-ai v zut?ă— La Capitol.— Nu filmul, pe el!Cu pumnul plin de bomboane — fiin a asta veşnic mestec — îmiţ ă

arat undeva sus, spre cl dirile administra iei:ă ă ţ— Acolo.— Unde acolo, în cer?— Mai aproape. În pomul la înalt, de lâng acoperiş.ă ă— Cum de l-ai observat?— Şti i, eu nu sunt miop...ţ— Ştiu, i-o retez agasat, stai în banca a cincea, dar cum l-ai desco-

perit? Din cauza frunzişului, nu se vede nimic.— M uitam la cuibul de p s rele de sub streaşin . Miă ă ă ă -ar pl cea să ă

am un papagal sau m car un canar, dar bunica nu m las . Zice c faceă ă ă ă mizerie...

— Las-o naibii!— P i aşa lă -am observat pe mafiot... Sta i, c vin şi eu!ţ ăParc mă -ar asculta, dac iă -aş zice nu. O iau la picior. În drum, îi su-

flu lui Timofte să-l avertizeze pe Suli . B doiu e gata s se înece cu oţă ă ă bucat de cârnat.ă

— Ce spui, în pom?! Crezi c la micu' a v zut bine?ă ă ă— N-a visat. Chiar dac nuă -i Gere, cineva e în copac, asta-i

important.— N-am visat, confirm Dorinel din spatele meu, e Richard Gere înă

Scorpionul.Îl scutur zdrav n de um r:ă ă— M i, b ie ele, nu te ine dup mine c acum nu mai e joac !ă ă ţ ţ ă ă ăBabuinul a luat-o din loc. Croşetez zbârnâind tot felul de ra ionaţ -

mente. Dac au c rat lunetistul în plop, înseamn c se inten ionează ăţă ă ă ţ ă un asasinat. De ce ar asasina-o îns pe Nina, g ina cu ou de aur? Ideeaă ă ă

de diversiune se impune.Îmi explic teoria lui Suli . Crispat, maseaz toate cadrele în periţă ă -

metrul intr rii, l sând complet descoperit zona în care evolueaz Nina.ă ă ă ă E varianta de care m temeam. Strigi "Foc!" la G eşti, ca s scaperi chiă ă ă -britul la Bucureşti. Suli m alung din mers, ca pe o musc .ţă ă ă ă

— Ce diversiune, domnule, ce ba i câmpii? De unde era s ştie cţ ă ă b iatul o s vin la cimitir, s se zgâiasc dup ciori, în loc să ă ă ă ă ă ă-şi vaz deă carte? Şi de unde ştie c lă -a reperat? Ba c-o s şi povesteasc cuiă ă trebuie ce-a v zut!ă

N-am argumente, dar simt c se comite o greşeal uriaş .ă ă ă

Nu-mi vine s cred. E chiar nebun? Nina a r mas în fa a Capelei abă ă ţ -solut singur . Indiferent pe ce variant mergi, nă ă -o po i expune victimţ ă sigur . Nă -ar fi mai vulnerabil nici ca int fix .ă ţ ă ă

Încerc s m orientez. Suli şiă ă ţă -a desf şurat oamenii în evantai. Laă cişmea, lâng intrare, la mormântul lui Petre Ispirescu, pân departe,ă ă spre cealalt arip a administra iei. M apropii de toneta lui Marinaşă ă ţ ă care asist n uc la strategia lui Suli .ă ă ţă

— Ce vrea, dom'le?!— Aşteapt s se coac la şi s cad din pom. M car deă ă ă ă ă ă ă -ar avea

atâta minte s trimit oameni în strad .ă ă ăCalculez c e singura cale de a disp rea. Din copac pe acoperiş,ă ă

apoi pe zidul relativ scund şi de acolo, drept în coşurile ig ncilorţ ă instalate lâng WCă -ul cimitirului.

— Dacă-l vezi pe B doiu, trimiteă -l imediat la Capel . Nina e singur .ă ă M g seşte acolo.ă ă

Un glas mititel cu ochelari Optinova m ajunge din urm :ă ă— Îl caut eu, Cap Bob.M r sucesc iă ă ritat:— Tot n-ai plecat?!Înghite un rest de ceva şi cl mp ne din gene:ă ă— Nu ştiu s ajung singur acas .ă ăÎl iau, chipurile de ureche:— Florescu Dorinel eşti cel mai mare mincinos din câ i am cunosţ -

cut! S nu te mai v d!ă ăÎi întorc spatele iritat. Numai grija lui n-o aveam!... Slujba e pe sfâr-

şite, se plimb coliva în jurul Coanei Aurica. Între n s lie şi asisten să ă ă ţă -a creat un spa iu care nuţ -mi place...

Înghe ! La câ iva metri de Nina, a ap rut Panduru. Ene — nic ieri.ţ ţ ă ă Pariez c doarme knockă -out, pe una din aleile vecine. Faptele încep să se precipite. Ce urmeaz e caă -n filme. Alea proaste. Relatez şi eu pe sec-ven e.ţ

Pe B doiu îl recunosc f r s m întorc. Dup gâfâit.ă ă ă ă ă ă

— Ce-i la poart ?ă— Deocamdat , nimic. Aşteapt s se manifeste la.ă ă ă ă— Mai e în pom?— Dac nu iă -au crescut aripi, e. Mi-a zis puştiul c ai nevoie de miă -

ne.I-l ar t pe Panduru. Lă -a v zut şi el. M întreab unde e Ene. Îi facă ă ă

semn c a disp rut. Babuinul face un pas înainte. Intuiesc ce are deă ă gând. Îi cunosc stilul: "Când e groas , întâi umfli, pe urm explici. Laă ă modus operandi sta îi zice nodul gordian." Aşa interpreteaz Babuinulă ă isprava din Frigia (capitala la Gordium, sunt cult, ce mai!) a lui Alexan-dru Machidon. Acum, inten ioneaz sţ ă ă-l imobilizeze pe Panduru. Ca să fie liniştit, întinde mâna spre um rul lui... Un foc de revolver îi întrerupeă mişcarea la mijloc. Urmeaz înc dou . Toate din direc ia por ii.ă ă ă ţ ţ

Stupoare, rumoare.— Ce se întâmpl aici, domnilor?!ăM întorc reflex spre cel care a lansat întrebarea. E east .ă Ţ ăOmul pe care-l ştiu, v zut de la trei metri. Tigv fioroas . E ultimaă ă ă

persoan cu care iă ţ -ai dori s petreci Revelionul. Altfel, se încadrează ă perfect în peisaj. Sim i c nuţ ă -i flotant, mai acas la el decât atât nu seă poate. Sunt impresii înregistrate în sutimi de secund , ca şi cravata greă -na cu monogram discret dar disă ă tinct : I.C.ă

Nu ştiu ce s fac. C ne afl m în plin diversiune, nu mai încape înă ă ă ă -doial , dar încotro să -o apuci? La poartă-i meci cu gangsterii, iar aici, Nina se afl în r suflarea a doi bandi i periculoşi. O po i abandona?!... Pe deă ă ţ ţ alt parte, east — dup care umbl m cu limba scoas , east —ă Ţ ă ă ă ă Ţ ă vedeta principal a dosarului pân în momentul de fa , trebuie musaiă ă ţă z logit. Dar dac te ocupi de el...ă ă

Nu, ragazzi, nu ine mişcarea! Miţ -azvârli i în b taia undi ei un peşteţ ă ţ gras, dar voi v scufunda i dup scoicu a cu baban perl ! Eu, unulă ţ ă ţ ă ă m-am hot rât, nu m mişc din loc. Nu risc east să ă ă Ţ ă ă-l lu m la dansă 80

numai c se plictiseşte acas . Scopul e clar.ă ăVrea s ne scoat din aren . Las aici aer, în vreme ce noi ne angaă ă ă ă -

j m întră -un v-a iţ -ascunselea printre morminte, b rbatul mizând pe vreoă un'şpe trucuri ca s se topeasc în cea . Ce mai, o vor pe Nina!ă ă ţă

Babuinul e mai tranşant. Printre altele, îşi închipuie despre el c areă o cazma îndeajuns de cuprinz toare pentru a putea ine doi pepeniă ţ într-o mân . În consecin , pe neaşteptate şi f r s se recomande, îiă ţă ă ă ă arde lui Panduru un baros drept în moalele capului. la se mototoleşteĂ din genunchi, n-are timp s pun întreă ă b ri. E aut, scos din circula ie.ă ţ

Panic , ipete, consternare. B doiu nă ţ ă -a inut în via a lui cont de pţ ţ ă-rerea altora, scap ocazia şi acum. Se repede la east , drept înă Ţ ă bereg i. Bar ! Pe sta trebuia săţ ă ă ă-l lucreze întâi. Factorul surpriz care aă func ioţ nat la Panduru e consumat... Mâna lui east âşneşte şiŢ ă ţ -l parfumeaz cu spray paralizant. B doiu se n ruie urs grizzli, lângă ă ă ă

80 A fi luat la anchetă

Panduru. Pare nespus de mirat.La poarta cimitirului, schimb înverşunat de focuri.

Frumuşic debandad ! P l rii cu voalet , proxene i la penă ă ă ă ă ţ sie, po-managii, curioşi, cler şi turişti se împr ştie, m tura i de taifun. Se refuă ă ţ -giaz pe aleile laterale, se ascund dup copaci. Sub un morman de flori,ă ă Coana Aurica a r mas singur . Să ă -a dus dracului ceremonia, regia fastu-oas ! Nina m priveşte speriat . O iau de bra :ă ă ă ţ

— Trebuie s plec m, rezolv m mai târziu.ă ă ă— Cum s-o l s m aşa?!ă ă— Nu fuge. Iartă-m ...ăMarinaş şi-a abandonat toneta şi-mi sare în ajutor. Cine se mai

gândeşte acum la travestiuri? Nici m car Suli , autorul lor, înconjurată ţă de un stat major de gropari. Pic şi Ene; şifonat r u, îsi freac ceafa. E ală ă ă doilea şut pe care-l încaseaz în nici trei zile. Marinaş ia pulsulă Babuinului, salt capul lui Panduru. ip:ă Ţ

— L sa iă ţ -i pe ştia! Prinde iă ţ -l pe east ! A luatŢ ă -o la dreapta!E ca şi cum i-aş trimite în Bucureşti, pe stânga. Unde s mai dai deă

el? Se ascunde dup vreun monument, a intrat în vreun cavou, să -a eva-porat!

— Domnul cu sprayul paralizant a fugit cu o Mobr !ăDorinel e iar lâng mine. Între degete, ine un gogoloi de chewingă ţ

gum. Explic :ă— M-am inut dup el. Avea Mobra în spatele bisericii.ţ ă— Pe el, b ie i! Pe poarta mare nu poate ieşi. Încearc precis pe laă ţ ă

Valea Plângerii!Ene şi Marinaş dispar n luc . Eu comit una din greşelile alea, deă ă

care- i aminteşti toat via a. Am r mas singur.ţ ă ţ ăUn singur gând! S-o pun pe Nina la ad post. Îi in strâns bra ul şi oă ţ ţ

trag lateral pe lâng copaci. Nu ştiu limpede ce se petrece la poart , dară ă o maşin de a noastr tot g sesc. Să ă ă -o duc la sediu, singurul loc unde se poate afla acum în siguran . Dup aceea vom vedea.ţă ă

O gr besc, o târ sc pur şi simplu dup mine. Alearg greu din cauă ă ă ă -za tocurilor înalte.

— Dă-i dracului de pantofi! strig. Aruncă-i!Ne oprim exact o clip .ă— Cap Bob! ip Dorinel. În spate!ţ ăM r sucesc fulger tor. E C t lin Voicu, Sinuzit al meu. Se aruncă ă ă ă ă ă ă

pe mine ca o panter . Dreapta şiă -a înc l ată ţ -o într-un box. Sunt scund, dar am detent . Îi dau bine e cu un ă ţ grand écart oblic, à la Lacul Lebede-lor care pare să-i dea de gândit. Un upercut cu vârful bombeului, ca la carte. Nici sta nuă -i îns scos din incubator. Se redreseaz , trece peă ă Kung-Fu. Zice-se, acum vorbim aceeaşi limb . Face nişte pase deă sanchi, să-mi abat aten ia. Îmi vizeaz stomacul. Eschivez, dar nuă ţ ă îndeajuns de strâns, şi-mi piapt n urechea cu boxul. Înfig un cap înă ă

subsuoara lui, îi imprim un dublu şurub de campionat şi-i strig Ninei:— Fugi!Sinuzit a aterizat pe vine, ca o broasc . Se destinde arc şiă ă -mi prin-

de gleznele. E rândul meu s zbor prin aer. Cad pe spate. Înregistrez,ă ciob de secven , asisten a îngrozit şi urletul Ninei. Nu v d decâtţă ţ ă ă spatele kidnapperului. O duce pe um r, ca pe un sac. Probabil, aă pocnit-o zdrav n şi expert. E anesteziat , moale cârp . Nu ip , nu seă ă ă ţ ă zbate.

Constat c pe Sinuzit nuă ă -l las inima s se despart de mine. Seă ă ă azvârle din nou. De data asta, îmi vrea gâtul. Îl întâmpin cu singura mea pereche de pantofi italieni, în pântece. Vine pe spate dar se redresează rapid cu un zvâcnet de şale. Felicit ri maestrului, elevul îi face cinste.ă Asta la pace! Acum, îi înjur de familie, religie, etnie şi apartenen politiţă -c pe amândoi. Şi pe ă Guru, şi pe ucenic.

Sinuzit m ine în loc. Nu m poate face mat, în schimb m întâră ă ţ ă ă -zie. staĂ -i şi scopul: complicele care a înh atăţ -o pe Nina are timp s disă -par . La poart , schimbul de focuri continu ... Suntem iar în picioare.ă ă ă Nişte idio i aplaud . Nu mţ ă -ar mira s înceap şi pariurile. Se cred peă ă -semne, la un spectacol gratuit. Trupa de circ a Teatrului Masca. Ei sunt cu bâlciul în aer liber. Simulez un atac lateral stânga. Va fenta dreapta, unde vreau să-l aduc eu. Am observat c nu prea sconteaz pe piciorulă ă drept, vizibil mai slab. C z tura de luni, când a plonjat pe fereastr . Riă ă ă -posteaz cu o foarfec nu îndeajuns de puternic şi prea înalt . Se dezeă ă ă ă -chilibreaz uşor şi primeşteă -n plin, "pumnu-mi necru tor"! K.O.ţă !

Ova ii. Îl r sucesc pe Sinuzit şiţ ă ă -i încal c tuşele. Trei "leşuri" deci,ţ ă pe aleea central a cimitirului: Babuinul, Panduru şi Sinuzit ... Aşi! Nuă ă -mai dou . Panduru a disp rut. Şiă ă -a revenit din anestezie şi a întins-o ie-pureşte. Constat c şi Dorinel a disă p rut. Au trecut circa trei minute deă la r pirea Ninei. În împreă jur rile de fa , enorm!ă ţă

Biata Coana Aurica a r mas singur pe n s lie.ă ă ă ă

Ajung într-un suflet la poart . Din zbor, aud c Richard Gere aă ă mierlit-o pe acoperiş. Acum, îl coboar pompierii. E un vacarm şi o aiuă -real ca pe vremea cozilor lui Ceauşescu, când se anun a c să ţ ă -a ispr vită marfa. Înmormânt rile sunt date peste cap, cordon de poli ie, unii vor să ţ ă intre, al ii s plece, dincolo de ziduri, mare de omenire curioas . Îl ocoţ ă ă -lesc pe Suli care urm reşte cu mâinile în şolduri activitatea pompieriţă ă -lor, de parc asta ar fi problema esen ial acum.ă ţ ă

Mobilizez dou maşini cu operativi. Întră -una din ele, urc eu şi Ti-mofte. Vom înconjura cimitirul în sensuri contrare. Nu-mi fac iluzii, dar poate reuşim s "întrerupem" r pirea Ninei. Socot c maşina careă ă ă trebuia să-i preia aştepta dincolo de zidurile Bellu. R pitorul, cât de solidă şi agil, iar Nina, cât de vr biu , per pedes a consumat totuşi un timpă ţă pân la zidul convenit; pân a s ltată ă ă -o dincolo, pân a s rit şi el.ă ă

Am luat-o în direc ia lui Bellu catolic, în vreme ce ceilal i o in la vaţ ţ ţ -

le, pe lâng Cimitirul Eroilor. Timofte m informeaz :ă ă ă— ...brambureal mare, Cap Bob! Dar şi la de pe acoperiş, dat draă ă -

cului!— Avem victime?— Sergentul G. În stare grav şi vreo cinci r ni i. Tipul nu voia s seă ă ţ ă

dea prins cu nici un chip. Era ciuruit, f r nici o şans s scape şi aă ă ă ă tunci, şi-a golit înc rc toarele. În afar de flint , mai avea pe pu in două ă ă ă ţ ă revolvere, zic eu. Prea tr gea continuu... Cap Bob, eu cred c individulă ă era hârtie de prins muşte. F cea tir pe acoperiş, ca s ne scoat dină ă ă zona Capelei.

— Absolut! Nici cu aspiratorul n-ar fi reuşit mai bine... Stai! Opreşte!L-am z rit pe Dorinel. Trop ie pe trotuar în direc ia cimitiă ă ţ rului.

Ghiozdanul roşu cu bretele galbene îi sare în spinare ca o minge b tută ă de foarte aproape. Scrâşnetul frânei îl opreşte. Sar din maşin :ă

— Ce faci? De unde vii?Scuip câteva ă Boni Bon în palm , ca s poat vorbi.ă ă ă— Am vrut s v d unde o duc pe domnişoara Nină ă a.Îl urm resc cu sufletul la gur . Dat în mă ă ă-sa şi bil sta! Z u dacă ă ă ă

nu-i mai iste ca Suli ! Se scuz :ţ ţă ă— Pe dumneavoastr nă -am putut s v ajut. Îmi pare r u... Suntă ă ă

înc prea mic, nu ştiu Kungă -Fu sau Taikon Akido. Nici m car Karate...ă— Las , c ştiiă ă destule.Privirea i se aprinde, m priveşte cu o admira ie în premieă ţ r absoă lu-

t . Am crescut fantastic în ochii lui, bat acum la vreo 1,90 m.ă— Sunte i formidabil! Şti i toate fisurile lui Lorenzo Lamas, dar pânţ ţ ă

la David Carradine...— Ştiu, mai am.— Da, fin'c el ştie şi Kickboxing!ă— Lasă-m dracului cu mar ialele! Ceă ţ -i cu Nina?— Nu te ambala, drag ..., o scap ca bunică ă ă-sa. V rog s m ieră ă ă -

ta i. Voiam s spun...ţ ă— Deci, îl ajut, r pitorul a luată -o la fug printre morminte, cu Nina înă

spinare. A s ltată -o peste zid, cineva aştepta dincolo...— Exact, de unde şti i? Adic , da... Dup aia, a s rit şi el.ţ ă ă ă— Tu ce-ai f cut?ă— P i, mă -am c rat şi eu, şiăţă -mi arat genunchii ferfeni . Pă ţă -ormă

au urcat to i întrţ -un Volvo gri metalizat. V spun imeă diat... Clipeşte des în spatele ochelarilor şi îşi r suceşte bra ul stâng. Citeşte num rul înă ţ ă -semnat deasupra ceasului, cu carioca neagr : Bă -10-NWS.

— Bravo Dorinele! Când mai mergi la cinema, ia-m şi pe mine.ă— Spune i aşa acum şi pţ -orm zice i c nu m in de cară ţ ă ă ţ te.— Ascult , ia nu teă ă -au observat?— ! Am s rit în strad , dup ce au plecat. Aş fi luat un taxi, nuŢţ ă ă ă mai

aşa, ca s v d unde se duc, c aveam bani la mine, miă ă ă -a dat bunica să pl tesc telefonul, dar nu era nici unul în sta ie. Adic , taximetrişti...ă ţ ă

— Slav Domnului! Po i s miă ţ ă -l descrii pe r pitor?ă

De uimire, îi pic ochelarii pe vârful nasului:ă— Cum, nu l-a i recunoscut?!! Era Robert Redford.ţ

***

Bilan la sediu. Cu pixul întrţ -o mân , şi fruntea încins în cealalt .ă ă ăFâs?... N-ar fi grozav, dar e cu mult mai r u. ă CATASTROF ! Ă Nina,

obiectivul nr. 1 al circului de la Bellu — r pit ; Richard Gere, marele kilă ă -ler — mort pe acoperiş; east disp rut, Panduru aşijderea. Mai vre iŢ ă ă ţ sos? You are my guests! O important şi inutil desf şurare de for e (aă ă ă ţ -cum s vedem pe unde scoate c maşa marele strateg Suli ),ă ă ţă tulburarea grav a liniştii publice, şase victime. Panica să -a împr ştiat, înă târg circul zvonuri apocaliptice:ă

...Lupte grele la Bellu, peste 1000 de mor i... Sţ -a extins focul în Bal-cani... Înc o Cecenie!... S vin C ştile Albastre! Desant de paraşutiştiă ă ă ă ex-sovietici... Aşi, Regele. Asta şi UDMR-ul... Vine Regele!... Nu ieşi i dinţ cas ... S cump r m vreo zece pâini, s fie ceva acolo... Ehe, a i vrută ă ă ă ă ţ democra ie! P i, se pomenea aşa ceva pe timpul lui Ceauşescu?!...ţ ă

O dr g l şenie de dandana, î i vine să ă ă ţ -o m nânci! Un etaj mai sus,ă vreo doi'şpe deştep i sculpteaz în sudori texte pentru comunicatulţ ă oficial al Ministerului de Interne, care trebuie s intre disear la ŞTIRI.ă ă

Dar m doare capul de ale mele şi m întorc la bilan . Fa de pieră ă ţ ţă -deri, activul e s r cu r u! Lă ă ţ ă -am g bjit pe Voicuă -Sinuzit , am descoperită hramul lui S raru, alias Robert Redford: membru al bandei, multifuncă -ional, multiutilizat. Intermediar, curier, şofer, kidnapper şi mai încapţ e.

Despre Coana Aurica, r mas de capul ei în fa a Capelei, ce s maiă ă ţ ă spun? Ceremonia imaginat cu atâta drag de b trân să ă ă -a transformat într-un fiasco. Asisten a sţ -a c r b nit cu scântei la potcoave, coliveleă ă ă s-au fleşc it, praful să -a ales de prosoape, pachete, batiste, tot inventarul de datini. Pe drumul de veci, au condus-o pân la urm trei inşi: unul dină ă preo i, dasc lul şi serţ ă gentul P., l sat de mine acolo, s supraveghezeă ă lucrarea. Cel pu in, acum e liniştit , instalat la domiciliul hot rât de ea,ţ ă ă ă în cavoul ei. O trebuşoar bun , respir uşurat, deşi dac stai s te gână ă ă ă -deşti, nimeni n-a v zut mort pe gard.ă

rrrrrrrr... E mama. Îmi telefoneaz de acas . A venit penŢ ă ă tru câteva ore, s se schimbe şi s se odihneasc . Toto se afl la Reanimare, nuă ă ă ă şi-a revenit. Medicii au decis să-l opereze, trebuie neap rat extrasă glon ul de lâng inim . Şansele sunt moţ ă ă deste... Se întoarce la spital, nu are r bdaă re s aştepte acas , dar ar fi preferat s nu fie singur . Nă ă ă ă -aş putea s-o înso esc?ţ

Acum, mi-e imposibil, îi promit prima secund liber . Închide cu ună ă suspin. Alt telefon, pe interior. Sunt convocat la şeful l mare, colonelulă Pascu. E groas , ştiam. Sediul zbârnâie. Telefoane de la Guvern, Preşeă -din ie, şefi de forma iuni politice, ambasade... Afar , ciotc de ziarişti,ţ ţ ă ă s-a anun at o conferin de pres ... Şi iar, dac stai s te gândeşti, toatţ ţă ă ă ă ă tevatura e opera unui nevropat orgolios! Normal, Suli ar trebui s sarţă ă ă

în aer. Nu sare. Are pil baban . Îl g sesc în biroul şefului. Clocoteşte cuă ă ă fa impenetrabil şi mâinile la spate.ţă ă

Colonelul Pascu îmi indic un scaun. E un b rbat obosit şi ponosit.ă ă Nu ca oale, pe din untru. Uzat şi dezabuzat. Abia aşteapt s ias laţ ă ă ă ă pensie. Tipul nu-i nici bun, nici r u. Doar absent. Nuă -l intereseaz niă mic. Iluzii despre oameni şi via nu şiţă -a f cut de pe vremea când îl aşă tepta pe Moş Niculaie cu ghetele la uş . Ca profesionist îns , se apreciă ă az că ă ar face fa cu brio în cele mai fierbin i megalopolisuri.ţă ţ

M priveşte printre pleoapele uşor coborâte, ascultânduă -m f r să ă ă ă intervin . Îi prezint filmul ac iunii şi bilan ul cu toat sină ţ ţ ă ceritatea. Nu omit rolul şi participarea lui B doiu, ca şi exclus din Poli ie. Ridic pală ţ ă ma s m opresc. Conchide:ă ă

— O ac iune r u gândit şi fireşte, ratat .ţ ă ă ăEvit s m uit la Suli , mă ă ţă arele arhitect al Paraşutei, dar trepidez de

satisfac ie.ţ— Un eşec cu valuri mari, reia. Din pricina vâlvei, suntem obliga iţ

s ne mişc m rapid şi eficient. Cu spor de urgen , adic . Îl avem pe Că ă ţă ă ă-t lin Voicu. Scoate i de la el tot ce e posiă ţ bil. Promite i, şantaja i,ţ ţ recurge i la orice mijloc care nu incumţ b spital sau cimitir. B nuiesc că ă ă se va l sa cump rat, e un meră ă cenar. Prin Voicu, ajungem la S raru. Oă pist sigur o constituă ă ie şi fata, Viorela Calot . Trebuie urm rit . Ori oă ă ă caut el, ori ştie ea unde să ă-l caute. Dac punem mâna pe S raru, seă ă rezolv probleă ma Ninei. Kidnapper-ul ştie unde şi-a ascuns victima. Bizar , absurd r mâne chestiunea peştilor. Patronul salonului de câiniă ă ă ştie probabil despre ce este vorba, dar sunt informat c nu şiă -a revenit înc din com .ă ă

Roşesc. Sunt sigur c Suli iă ţă -a povestit c Toto îmi va fi "tat ".ă ă Vocea lui Pascu îns nu are nuan e, privirea nu prinde miez.ă ţ

— Mda, înc o precizare. Situa ia mult prea încins nu ne permiteă ţ ă s facem buc t rie intern . În cas incendiat , nu te apuci s ştergi viă ă ă ă ă ă ă -trina de praf. Vom g si timp pentru discutarea abaterilor de oriceă natur .ă

Vag, f r termen, la var va fi cald... O table ic , p tr ic pentruă ă ă ţ ă ă ăţ ă Suli ic ! Pascu nuţ ă -l aşteapt să -o înghit şi continu :ă ă

— Concret, c pitanului B doiu i se ridic suspendarea. Nuă ă ă -i un e-xemplu de disciplin , dar nu ne putem îng dui întră ă -o situa ie atât de graţ -v , s renun m la serviciile unuia dintre poli iştii noştri cei mai comă ă ţă ţ -peten i. Situa ia lui va fi analizat ulterior.ţ ţ ă

Adic , vax albina! Bravo, Babuinule, ai câştigat!ă— R mâne i amândoi la ordinele domnului maior Demetru. Asupraă ţ

deciziilor importante, voi aviza personal.Adic , traduc din nou, Suli va face figura ie, simplu eleă ţă ţ ment de

decor. Îl las s ias înainte. E sec, eap n, inflexibil ca de obicei. Pe fa aă ă ţ ă ţ galben-hepatic, ochii ard. M îndoiesc îns c şiă ă ă -a jucat ultima carte.

***

Îmi spun c înainte de aă -l lua la întreb ri pe Sinuzit e bine s stauă ă ă de vorb cu Viorela. Îmi poate sc pa unele informa ii cu care să ă ţ ă-l fitilesc pe şmecheraş.

Viorela m-a c utat şi a l sat vorb c o pot g si acas în tot cursulă ă ă ă ă ă zilei. N-o chem la birou, m deplasez eu. Înc încerc să ă -o menajez, să-i e-vit orice ipostaz în distribu ia oficial a doă ţ ă sarului.

M aflu în livingă -room-ul doamnei Camelia Calot , patroaă na prospe-r a ă Marilyn-ului, mama Viorelei. Cât vezi cu ochii, bani şi import. ipŢ ă din toate ungherele. Trei chestii m impreă sioneaz în mod deosebit,ă mi-ar pl cea s le am în inventar: un televizor japonez cu ecranul cât ună ă cearşaf, o mas din bronz cu dou blaturi de cristal şi, mai presus deă ă toate, setul de hall propriu-zis. Canapeaua şi fotoliile. Sunt roşii, din pielea cea mai fin . Nici la m nuşi nă ă -am avut aşa ceva. Când te aşezi, te scufunzi în puf. Iau loc în premier absolut . Obiectele leă ă -am v zut doară în filme.

Morcovea a m pândeşte cu sufletul la gur . Are de înv at dar nuţ ă ă ăţ şi chef. Nu-i greu de în eles. Intru direct în subiect, nţ -am timp de tango-uri:

— Scumpo, dac vrei s te ajut, şiă ă - i dau cuvântul de onoare c ţ ă şi de asta m aflu aici, trebuie s fii foarte sincer .ă ă ă

Îmi îndreapt o privire speriat :ă ă— Ce s-a întâmplat? Iar Vic?— Am la dispozi ie exact jum tate de or , şi m uit ostentaţ ă ă ă tiv la

ceas. Nu ai nimic altceva de f cut decât să ă-mi r spunzi limpede şi f ră ă ă tromboane. Primo! Unde ai fost azi-noapte?

P leşte. Pistruii par picta i cu carioca roşie. Rosteşte neă ţ sigur :ă— Cred c vre i s m ajuta i... O să ţ ă ă ţ -o face i şi cu Vic?ţUite o fat de n dejde. Cu una ca ea, un b rbat poate pleca liniştită ă ă

la drum. Nu-l abandoneaz pentru prima caroserie mai str lucitoare.ă ă— Viorela, nu eşti în situa ia s condi ionezi. Lucrurile sunt preaţ ă ţ

grave. Unde ai fost?— L-am urm rit pe Vic... Am petrecut seara împreun .ă ă— Unde?— Aici, la mine. Pe la zece, mi-a spus că-i obosit şi c are de gândă

s se culce mai devreme... Iă -am propus s doarm la noi. Avem oă ă camer de oaspe i, iar mama e în Grecia. A pretextat c are nişteă ţ ă probleme de aranjat acas . Am sim it c minte, se uita cam des la ceas.ă ţ ă

— Cum ai procedat?— L-am aşteptat s plece. Am coborât imediat dup el şi am luată ă

maşina maică-mii.— N-ai carnet!— N-am, dar ştiu s conduc de doi ani. Mama miă -a pl tit un profeă -

sor.— Treci mai departe. S raru e un tip versat. Cum nă -a sim it cţ ă-i fi-

lat?

Una din uşi se deschide şi apare o menajer în halat alb şi tenişi laă fel. Salut discret, las o tav cu serviciu complet de cafea pe mas şiă ă ă ă dispare. Stilat , nă -am ce zice! M uit la por elanul superb încondeiat —ă ţ hand made — cu motive nipone şi m întreb cine o fi b ut din ceştileă ă diafane, acum mai bine de o sut de ani! Aşa mi se întâmpl când am deă ă a face cu antice. Am impresia c simt, c v d urma trecutelor mâini...ă ă ă

— Frişc sau Jamaic ?ă ă— Nici una, continu . Cum de nu teă -a mirosit?— Am avut noroc. Între mine şi el, s-au aflat permanent trei, patru

turisme. În general, a fost trafic azi-noapte.— Puteai să-l pierzi.— Exclus, are un Volvo inconfundabil. Eu, tocmai ca s nu atrag aă -

ten ia, am luat Dacia şi nu jeepţ -ul Grand Cherokee. N-au fost probleme, mai ales, când am ajuns în Pia a Kog lniceanu.ţ ă

— La ce or ?ă— Dup zece jumate, nu port ceas decât la şcoal . Miă ă -am dat

seama c aşteapt pe cineva. Nă ă -a coborât nici o clip din maşin . Eramă ă convins c la mijloc e o fat . Nă ă ă -am mai avut r bdare. În epenisem,ă ţ sim eam nevoia de aer. Am ieşit şi am intraţ t într-un gang.

— Adic , ai l sat maşina.ă ă— Îhî... Pe urm , totul să -a petrecut foarte repede. Un tip a ieşit fu-

gind dintr-un bloc şi a s rit lâng Vic. Au demarat ca din puşc .ă ă ă— I-ai urm rit?ăViorela d din cap.ă— Nu. Pe mine m interesa doar s v d cu cine se întâlneşte. Era şiă ă ă

târziu, n-am carnet...— Ascult , despre carnet, eu nu ştiu şi nă -am auzit nimic. Prieteneş-

te, te sf tuiesc s nu repe i figura. Cineă ă ţ -i tipul care a ieşit din bloc?— Nu ştiu. Era şi întuneric, şi oarecare distan ...ţă— În regul , oftez, pân aici nă ă -ai min it.ţZâmbeşte timid. Îi st bine. Biata e urâ ic r u, dar parc are totuşi,ă ţ ă ă ă

ceva.— Merg pe mâna dumneavoastr , Cap Bob.ă— Sper. Pe C t lin Voicu îl cunoşti?ă ă— L-am v zut o singur dat . Eram cu Vic la ă ă ă Pumnul şi Cracul. A

venit la noi, la mas . Un tip simpatic.ă— Spune-mi tot ce ştii despre el.Viorela îşi aprinde o igar . Gol neşte, ferind inutil flac ra.ţ ă ă ă— Ce ştiu de la Vic... A terminat Zootehnia, dar nu profeseaz . Preă -

tinde c nu se simte destul de peizan pentru ă job-ul cu pricina. Are p rin i la Calafat. Dup Revolu ie, a lucrat doi sau trei ani în str in tate.ă ţ ă ţ ă ă La negru, bineîn eles, ca to i ai noştri. Acum, e în afaceri. Nuţ ţ -i însurat.

— E prieten bun cu S raru?ă— Vic are o gr mad de prieteni şi cunoştin e. Nu po i să ă ţ ţ ă- i dai seaţ -

ma... În orice caz, nu el e persoana care a ieşit din bloc.— Ştiu. Mai spune-mi ceva despre el, chiar dac i se pare lipsit deă ţ

importan .ţăRâde cu din işori ascu i i. Seam n acum cu o veveri .ţ ţ ţ ă ă ţă— Chiar că-i stupid! Are şi el hobby-ul cu peştişorii exotici. În seara

aceea spunea c a doua zi se duce la Constan a. Cineva, nă ţ -am prea fost atent , primise o specie careă -l interesa. Am râs de ei. Oameni în toat fiă -rea! Ca şi cum ar alerga pe câmp cu plasa de prins fluturaşi!

— Când s-a întâmplat asta?— Acum vreo dou s pt mâni.ă ă ăM ridic:ă— Ai idee cam ce a f cut aziă -diminea ?ţă— Nu... Am fost la şcoal . Începe s tremure: Ceva de r u?ă ă ăSunt un bou sentimental, n-am încotro. O comp timesc din toată ă

inima. Nici optsprezece ani, prima dragoste, primele zile cutremurate de fericire, primele nop i gâfâind de extaz! În loc de lun plin şi o banc înţ ă ă ă Cişmigiu sub castani în floare — Mafie dâmbovi ean , fric , Poli ie. Suntţ ă ă ţ obligat s-o avizez:

— R u, Viorela. Acum, se ascunde.ă— Ce a f cut?ă— Alt dat . Sunt sigur c va încerca s te contacteze. Ai să ă ă ă ă-mi

spui?Îşi înghite buzele palide. E o fat curajoas . M priveşte drept în luă ă ă -

minile ochilor:— Nu, Cap Bob! N-am s v spun pentru c nu vreau să ă ă ă-l închide i,ţ

chiar dac merit . Poate scap întră ă ă -un fel...— Ai auzit de Interpol? În fine, promite-mi m car c nă ă -ai s faci vreoă

prostie. Indiferent ce iţ -ar cere, nu te antrena. E suficient un fleac ca să devii complice.

M conduce. Îmi atinge sfioas bra ul. Simt c ar vrea să ă ţ ă ă-mi spună ceva, dar nu se poate hot rî. Renun . Închide uşa în urma mea şi trageă ţă lan ul. Se arunc pe canapeaua de piele roşie şi începe s plâng . Urlţ ă ă ă ă ca o fiar r nit . O v d şi o aud de parc zidurile ar fi de sticl .ă ă ă ă ă ă

***

Incontestabil, Babuinul e vedeta zilei. Tipu-i un imposibil oricum, când mai trage îns şi un Jolly Jocker, devine de o insolen f r de mară ţă ă ă -gini. C jubileaz e pu in spus, iar galeria suporterilor care exult îi deză ă ţ ă -miard cugetul. B ie ii se bucur de întoarcerea lui dup nici dou zeci şiă ă ţ ă ă ă patru de ore, ca de sosirea unchiului cel bogat din Texas.

B doiu ştie s aprecieze gândurile şi sentimentele bune. În stil proă ă -priu. Bref, în biroul nostru, s-a încins un chef pe cinste! Sticlele de vodcă nu se v d, în schimb to i b ie ii au ceşti de cafea în mân . Sorb din eleă ţ ă ţ ă f r s se frig . Pe masa mea, pizza, hamburgeri şi mici. Toate de laă ă ă ă PLUS.

— Poate pic maiorul Demetru, cobesc, şi v r mâne PLUSă ă ă -ul în gât.— N-are curajul sta, hohoteşte B doiu. Pe urm , nici nu lă ă ă -am invi-

tat!Nu mai ine seama de nimic, face ceva ţ pe şi cu toate regulamentele

de serviciu. O f cea oricum şi înainte, dar nu şi cu uşile deschise. De saă -tisfac ie c lţ ă -a avut pe Suli , pare gata s explodeze. Nţă ă -ai zice c abiaă acum câteva ore, z cea K.O. pe uli a principal de la Bellu. Dac te ieiă ţ ă ă dup atmosfer , urmeaz Perini a.ă ă ă ţ

— Boabe, tat , vino s te pup!ă ăAre inten ia s m oc ie cu buze unsuroase şi m feresc dup biţ ă ă ţ ă ă ă -

rou. Nu sunt un stric chef, dar Babuinul exagereaz . Nici colonelul Pasă ă -cu, oricât de pro-B doiu ar fi, nă -ar aprecia clişeul. Încerc s fac ordine şiă strig:

— Sunte i nebuni?! Vuie massţ -media de scandalul de la Bellu şi vo-u v arde de festivit i! Avem victime, r ni i, Nina e prizonier , eastă ă ăţ ă ţ ă Ţ ă s-a evaporat...

B doiu m întrerupe cu indexul gros, frate geam n cu cârnatul dină ă ă mân :ă

— Pardon, eastŢ ă-i aici!Vin de-a berbeleacul. Primesc reflex ceaşca de vodc pe care miă -o

întinde Ene. Încerc s bravez:ă— Am auzit bancuri mai bune.Babuinul se repede spre mine cu mâna întins :ă— Pui pariu că-i aici? Ştergem datoriile şi o lu m de la cap t. ii oă ă Ţ

chenzin ?ăM uit la b ie i. Surâd mefistofelic, pe sub must i. Ce dracu' se înă ă ţ ăţ -

tâmpl ?! Dac lă ă -ar fi umflat pe east , aş fi aflatŢ ă -o de la poart ! De laă stopul din capul str zii! Totuşi nu rezist şi accept. Babuinul îşi freacă ă palmele cu satisfac ieţ :

— B ie i, sunte i martori!ă ţ ţCu fi e de iluzionist şiţ -n paşi de gavot , cum zice el, în timp ce tineă -

retul postrevolu ionar îl soarbe din ochi, deschide uşa micului oficiu deţ lâng cuier. Întind gâtul, m holbez. Aud un mârâit lugubru urmat deă ă îndemnul tandru al Babuinului.

— Hai, estişor, hai cu tata!ŢApare o lighioan nisipie. Am un şoc. E east , f r nici un dubiu,ă Ţ ă ă ă

doar c îmbl n rit şi pe patru picioare. Cam nesigure. Pare beat mort.ă ă ă De aia nu latr . Asem nareaă ă -i impresionant ! Fantastic ! ! Şi fiorul caă ă -re-l transmite e acelaşi. Când îl vezi, te ia cu frig. O pocitanie, personaj de coşmar cum n-am mai întâlnit. Cât despre privire, B doiu nă -a exage-rat. Absolut omeneasc . Nă -aş putea folosi toaleta în prezen a lui, f r sţ ă ă ă m jenez.ă

— De unde-l ai?Babuinul se pr p deşte de mul umit ce se afl :ă ă ţ ă— I l-am umflat.— Cum?!— Azi-diminea , mţă -am dus la firma inglişilor. Gândeam s m ină ă -

troduc sub vreun pretext, s v d cam ce învârt. În curte, ca şi ieri, easă ă Ţ -

t l mic, legat de un pom. Nă ă -am stat s le meditez. Lă -am dezlegat, l-am s ltat, în maşin lă ă -am b gat şi urgent mă -am c rat!ă

M uit cu îndoial la dobitoc. Nuă ă -i Godzilla, dar nici un c eluş deăţ dam , să ă-l bagi în manşon precum frumoasele celui de al XIV-lea Ludo-vic. E un puternic din familia buldogilor.

— Şi sta nă -a reac ionat? Nţ -a început s latre?ă— Nu, dom'le, e un docil. Sau vreun sociabil, obişnuit cu mai mul iţ

vale i. Când ta'su nţ -are timp, îl scoate la pipi unul sau altul... Te aştept cu banii pe doisprezece!

— Nu tine, miza a fost east , nu fiuŢ ă -s u!ă— Eşti scâr an. Dacţ ă-l avem pe sta, east vine dup el, tras cuă Ţ ă ă

a a. Se va da peste cap sţ ă-şi recupereze câinele. Uită-te disear la ŞTIRI.ă Pariez că-l d la ă Disp ru i... ă ţ Am avut o idee genial , e ca şi prins.ă

— Prinde-l întâi. Î i dau cuvântul de onoare c dac trucul e valaţ ă ă -bil...

— Ce vrei s spui?ă— ...c dac umblând dup câine, east pic în plasa ta, ai câştiă ă ă Ţ ă ă -

gat nu o chenzin , ci dou . Merg pe un salariu!ă ăSe repede să-mi strâng mâna, pân nu m r zgândesc. Din cauzaă ă ă ă

entuziasmului, îmi frânge falangele. Ca să-l deconectez, îi trag un pumn în burt .ă

Când îi iau interviul lui Sinuzit e aproape şase seara. De vreo cinciă ore, se afl în arest. Imposibil s nu fi c zut pe gână ă ă duri, dar nu se mani-fest . Dimpotriv , îmi adreseaz un zâmbet de toat frumuse ea. Areă ă ă ă ţ clişeu81 dar, slav Domnului!, nu seam n cu nimeni.ă ă ă

Nici cu staruri, nici cu dobitoace, deşi nu sunt sigur c Dorinel nuă i-ar g si o sosie. M ia la iute:ă ă

— Don' şef, m 'nchin cu tot respectul! Sunte i un campion!ă ţFace aluzie la meciul din cimitir.— Las piculina, pierdem timpul.ă— Pe bune, şefu'...Îi fac semn s tac şi m uit pe fişa lui. Nu se diferen iaz mult de aă ă ă ţ ă

lui S raru, doar c sta a absolvit facultatea. În rest, aceeaşi genera ie,ă ă ă ţ acelaşi stagiu în Occident, lucrând la negru, aceleaşi businessuri suspec-te. Traşi la xerox, încerc totuşi o disjungere de persoana lui S raru.ă Deosebirea ine de nuan e. Voicu e sinuos, perfid ca un şarpe. Pe iubitulţ ţ Viorelei îns , îl intuiesc deosebit de primejdios. Un gangster de mare viiă -tor, dur, inteligent brici, îndr zne ca un pirat. Un adev rat caid. Primul,ă ţ ă manevrabil; al doilea, irecuperabil.

Pun hârtia de o parte:— Eşti în g leat , Voicule, în rahat pân la plombe.ă ă ăSurâde modest:

81 Arat bine.ă

— Nu aşa ca al ii, şefu'. B iat modest din Calafat, inventar provinciţ ă -al. Mai mult lucern şi iaurtă 82.

Îmi bag mâinile în buzunare şi m las ostentativ pe sp tarul scauă ă -nului:

— Ce spui, fr ioare?! Iaurt şi lucern . Declara ii minciăţ ă ţ noase, falsă identitate, c-ai s rit cu parul la mine nu mai pun la socoteal , sunt fireă ă blajin ...ă

— Ce ziceam eu, maci şi margarete!— Pune şi alb strele, s fie buchetul bogat. Dar de particiă ă pare di-

rect la kidnapping şi complicitate la crim , ceă ă - i şopteşte organismul?ţ— S nu exager m!ă ă— Ascult aici, dr g laşule, ai dat cu picioruşul în fericire..ă ă ăÎmi înghesuie un surâs parşiv:— Chiar dac le cooperez?ăSe explic :ă— Nu zic c sunt velină 83, patroane, dar nici Billy the Kid. Crim ?! Înă

via a mea nţ -am haşurat84, n-am lucrat cu bormaşina85. Sunt un simplu mercenar, m lipesc şi eu unde v d c merge industriaă ă ă 86. La avocat cu Mercedes87 îns , nu m bag. De aia, o virez acuma, când afacerea aă ă început s se împut şi tipii se introduc în chestii tot mai grave.ă ă

— R pirea de persoan cum o califici?ă ă— Nasoal , eu îns eram de atmosfer . Al ii au s ltat prada.ă ă ă ţ ă— Ce-i asta, şuet ? Adic , participi la ac iune, dansezi mar iale cuă ă ţ ţ

mine ca să-i dai timp lui S raru să -o întind cu victiă ma, şi-mi faci acum pe b ie aşul care, ce mare lucru, dom'le, am f cut şi eu o plimbare prină ţ ă cimitir... Nu avem ce discuta.

M ridic. Ieşire fals , ca la actorii cabotini care trag de puă ă blic. Sinu-zit m re ine:ă ă ţ

— Nu v sup ra i. Am crezut...ă ă ţ— Ai crezut pe dracu'! Om cu studii superioare şi nu ştii ce-i aia

complicitate, favorizare şi înc vreo şapte infrac iuni! Ori vrei s coopeă ţ ă -rezi...

— Vreau, eu m-am oferit...— Scurt, unde a i sechestratţ -o pe Nina?Obrazul lui Voicu alunec , se alungeşte:ă— De unde s ştiu? Vă -am spus c sunt un simplu trupe . Mi se d ună ţ ă

ordin şi eu îl execut. Azi, la cimitir, eram pe post de ariergard . Îmă -preun cu Panduru, trebuia s inem în loc eventualii gonaci ai lui Să ă ţ ă-raru.

82 Fleacuri, m run işuri.ă ţ83 Curat84 A umple de sânge pe cineva, a r ni grav.ă85 A înjunghia86 Afacere care prosper .ă87 Avocat de mare cot , solicitat în situa ii limit .ă ţ ă

— Ce urma s faci dac nu te prindeam?ă ă— S fac lampa mic pân mi se d verde.ă ă ă ă— S raru e în "Statul Major"?ă— Precis. Prin el am primit toate dispozi iile.ţ— Unde l-ai cunoscut?— În fostul Refeghe. De acolo ne ştim to i. Eu, Panduru, S raru,ţ ă

Wanda, Nina... Eram un grup întreg de românaşi clandestini. Unii s-au împr ştiat prin lume, nu să -au mai întors.

— Cine-i tipul care se juca azi, pe acoperiş, la Bellu?Sinuzit îşi duce pumnii la inim , gest frecvent în lumea l utarilor:ă ă ă— Domnule c pitan v jur c nu ştiu. Pe ştia nuă ă ă ă -i ştie nimeni.— Care " ştia"?ă— Profesioniştii. Tipii ca el nu fac parte din nici o band , tră ăiesc din

comenzi. Primesc câte un contract eap n şi pe urm , trag la umbr . Potţ ă ă ă doar s v spun că ă ă-i valah de <http://valah.de> al nostru, sută-n sut ,ă se cunoaşte dup limb şi c seam n al dracului cu un actor american.ă ă ă ă ă

— Richard Gere. Ce victime are la activ?— Eu ştiu de Wanda şi de bunica Ninei. Şi ce-o mai fi cosit azi de pe

acoperiş... La am râtele astea, ineam de şase, dar mâna pe arm , jur!,ă ţ ă n-am pus în via a mea!ţ

ine sŢ -o sublinieze, atingându-şi cruciuli a de la gât. De obicei, cândţ moare unul, i se pun în cârc toate f r delegile lumii. Sinuzit nu ştieă ă ă ă îns c marele killer a mierlită ă -o. E foarte probabil ca toate crimele din dosarul prostituatelor s aib aceă ă laşi autor, mânuitor al aceleiaşi arme, un Magnum 365. (Flinta cu lunet a ac ionat doar în cazul Coanei Auriă ţ -ca.) De altfel, afacerea prezint suficient anvergur pentru ca patroniiă ă ă să-şi permit angajarea unui ucigaş profesionist de calibru. Iau dreptă bune declara iile lui Voicu.ţ

— Ce c utai luni la Nina?ă— Nu reuşeam s dau de ea şi inten ionam să ţ ă-i las un bilet. A fost o

vreme când noi...— Ştiu.M priveşte înveselit:ă— V-a spus ea? O fat Zeiss, nu cunosc multe la fel. Nu era de naă sul

meu, pân la urm am în eles...ă ă ţ— De unde ai ştiut c se afl în România?ă ă— De la S raru. Miă -a dat dispozi ie sţ ă-i pândesc c r rile.ă ă— Nu ştia de idila voastr ?ă— Tocmai pentru c ştia. Între mine şi Nina începuse ceva la Kă öln.

Nefinalizat, pentru c în nem ime, Nina face paşi m run i, ine lampaă ţ ă ţ ţ aprinsă88. La Bucureşti îns , şiă -a permis un intermezzo, dup care miă -a dat papucii. S raru cunoştea situa ia şi mă ţ -a pus s-o urm resc, crezână -du-se mare o ! Cosânzeana mţ -a placat, am toate motivele să-i port sâmbetele.

88 A fi atent

— Şi nu-i aşa?— Nu şefu'. Nu-s din tolomacii ia "iubeşteă -m , c te tai!" Totul areă ă

un sfârşit, le-am l sat şi eu pe altele cu perna ud . Din capul locului, amă ă ştiut c sunt doar un capriciu pentru Nina, şi ca mine o s mai aib încă ă ă ă o sut . A prins acolo un aeroplan baban, nă -o să-l piard pentru boii luiă Grigorescu, oricât de f os ar fi feciorul careăţ -i mân . Am s v mai spună ă ă c eu pe Nina o respect, e o doamn , nu nordist de Personală ă ă caracalez89.

— În concluzie!— Am c utată -o luni, ca s-o avizez, s ştie că ă-i inut în faruri. O fatţ ă ă

deşteapt ştie ce are de f cut.ă ă— Pe Wanda de ce au lichidat-o?— Nici pe asta n-o ştiu, dar presupun c miza e de â âial lung !ă ţ ţ ă ă— Cum vine asta?— Adic , dac afli careă ă -i miza faci îţ - îţ - î! juma' de ceas. Iţ -a i vizioţ -

nat seraiul! E suficient ca să- i faci o idee despre visteria la care a avutţ abonament.

Am ajuns la east . Deschid gura dar renun . MiŢ ă ţ -a tr snit...ă— Vreau s m aştep i o clip . Trebuie s chem garda?ă ă ţ ă ăÎncepe s râd :ă ă— Alta-i joaca acum, domnule c pitan. De mar i, să ţ -a schimbat po-

zi ia planetelor.ţM întorc în mai pu in de zece secunde. Îl in în les pe east lă ţ ţ ă Ţ ă ă

mic, care m urmeaz docil. Sinuzit nu în elege ce se întâmpl .ă ă ă ţ ă Scontam pe prima reac ie, care e de nedumerire şi nu de recunoaştere.ţ Patrupedul nu-i spune nimic, nu face nici o asocia ie.ţ

— Fenomenal, ce moac haioas poate s aib ! Juri că ă ă ă ă-i persoan .ă— Î i aminteşte de ciţ neva?Surâde nesigur, crede c fac bancuri:ă— Nu cred să-i fi cunoscut familia.Cert, nu-l ştie pe east . Personajul e inconfundabil şi memorabil,Ţ ă

iar câinele, poza lui fidel . Abandonez pista şi m întorc la S raruă ă ă -Red-ford, despre care Voicu sus ine c este unul dintre pionii principali aiţ ă combina iei, "omul cu binoclul de pe deal, generalul" care conduce,ţ coordoneaz , supravegheaz .ă ă

— Ar putea fi S raru capul de linie?ă— Marele Boss? Nu. Pe mafiot , e unul din locotenen i. ă ţ Capo dei

tutti capi trebuie că-i un balaur, grangur de s rb tori na ionale.ă ă ţAfirma ia m şocheaz . Se lipeşte de impresia unor implica ii politiţ ă ă ţ -

ce pe care o încercam ma deun zi.ă— Un elefant90? Ce te face s crezi?ăSe foieşte nelaîndemân :ă

89 Prostituat cu fieful în Gara de Nord.ă90 Pozi ie social foarte important .ţ ă ă

— Şefule, vorbesc din capul meu. Poate-i o nimicarniţă91... Nu-s eu la care descurc împ r iile, am totuşi patru clase priă ă ă ăţ mare şi o diplomă

agricol . Ştiu s citesc o gazet , nu înghit gogoşi pentru electorat...ă ă ă— Ce vrei s spui?ă— Nina e nevast de mare mah r politic, unul din liderii creştin deă ă -

mocra ilor nem i careţ ţ -i sprijin substan ial şi imporă ţ tant pe-ai noştri. Pe r nişti adic , cel mai serios partid de la putere. În gândirea mea, se înţă ă ă -

cearc compromiterea tipului. Prin nevastă ă-sa. Dac reuşesc, r posaă ă tul Coposu şi ai s i pierd un mare prieten. Neam uă ţ -i însurat cu o româncă pe care o iubeşte. Deci, simpatie şi protec ionism pentru creştin deţ mo-cra ii din spa iul mioritic. Luândţ ţ -o pe scurt tur , dac îl arunc pe Helă ă ă ă -mut în frânghii la el acas , r niştii noştri în şuc r permanent — zi şană ţă ă ă -taj — cu PD şi UDMR, sunt pe jos, la Bucureşti. Prin ricoşeu, la fix.

Teza e interesant , fluier admirativ:ă— M i Voicule, tu ai cap politic. Pe patronul de la ă Rex şi Prin ţ îl cu-

noşti?— Pe Nea Toto, sigur. Ce-i cu el?— Au încercat să-l lichideze. E la spital, în stare grav . M priveşteă ă

surprins:— Nu ştiu nimic. Totuşi, ciudat... Killerul nu trebuie s tragă ă

niciodat dou focuri... Când să ă -a întâmplat?— Azi-noapte. Apropo, pe unde erai?Începe s râd :ă ă— Sunt lacrim , pute i verifica. Am jucat biliard, pe urm am trasă ţ ă

un poker pân spre trei diminea a, la Cazino Victoria. Mă ţ -a v zut o gră ă-mad de lume, pot s v dau numele parteneriă ă ă lor de joc... Cade pe gân-duri: M obsedeaz chestia cu Nea Toto. Care s fie mobilul?ă ă ă

— Peştii.M priveşte amuzat:ă— O şti i şi pe asta?ţ— M intereseaz ce ştii tu.ă ăÎşi deschide bra ele ca pe nişte aripi desf şurate. Seam n cu Stţ ă ă ă -

tuia Aviatorilor.— Mister, domnule c pitan. Plimb m peştişori de coloă ă -colo, aparent

f r nici o noim . Nu pot să ă ă ă-mi dau seama care-i pontul.— Concret, cum se petrec lucrurile?— Eu am participat la trei episoade. De dou ori iă -am luat de la Toto

şi i-am dus la adresele indicate de S raru. Respectiv, la Wanda şi o dată ă la Negulescu, unul din patronii de la Crocodil. A treia oar , iă -am adus de la Constan a şi iţ -am predat lui Toto.

— Ce "grad" are Toto în band ?ă— Din câte s-a manifestat, ar fi doar depozitar de peştişori exotici.

Primeşte şi pred . Altfel, simpatic, lume , cuvânt re . Genul gargar la oă ţ ă ţ ă bere, uns cu Nivea prin toate p r ile.ă ţ

91 Tâmpenie

— Mda... Pe cine ai contactat la Constan a?ţ— Pe nimeni. Se joac strâns de tot. S raru miă ă -a indicat un loc pe

plaj , unde s m prezint la unsprezece seara. Al doilea coş de gunoi,ă ă ă din stânga sc rii centrale. Exoticii m aşteptau acolo. Bineîn eles că ă ţ ă cineva supraveghea din umbr ... Dar sta ceă ă -a p it?ăţ

eştişor, pân acum somnolent şi nefiresc de cuminte, a început sŢ ă ă mârâie. Brusc şi din senin. Mârâitul devine gâjâit. S-a ridicat pe două labe, trupul îi vibreaz . E încordat ca o vergea, ca Suli . Se repede laă ţă uş , se ca r încercând s ajung la clan , o piapt n cu ghearele,ă ţă ă ă ă ţă ă ă latr de mama focului.ă

Îl predau g rzii pe Voicu şi âşnesc pe uş . east , st pânul, e peă ţ ă Ţ ă ă aproape.

***

Dau alarma, scol toat pr v lia în picioare. east e în sediu. Nu seă ă ă Ţ ă poate explica altfel neliniştea isteric a câinelui. Simte prezen aă ţ st pânuă lui. Şi totuşi, ce sper sta? Că ă -o să-şi g seasc dogulă ă plimbându-se pe coridoare, îl înha şi o car ? Oricum, dimensiuneaţă ă riscului asumat m n uceşte.ă ă

Babuinul op ie ca muşcat de albiţ ă ne:— V-am spus eu c vine umbr dup dobitoc?ă ă ăÎmi smulge lesa şi se las condus de eştişor care trage ca un neă Ţ -

bun. Alerta e general , ieşirile sunt blocate, cl direa înconă ă jurat . M ină ă ţ dup B doiu, şi B doiu dup câine.ă ă ă ă

— Al meu e! url . Doar mort îmi scap ! Sprayul mă ă ă-tii de pocitanie!N-are manier , dar are sprint. Şi doar dou picioare. east l mică ă Ţ ă ă

patru. Alearg um r la um r. Ne oprim brusc, sunt gata s vin în b rbie.ă ă ă ă ă Dogul latr ca un apucat, vrea s haleasc uşa. Uşa de la biroul lui Suliă ă ă -

. Babuinul îşi casc ochişorii porcini:ţă ă— Ce p rere ai?ă— Nici una.În secunda urm toare, r mânem stop cadru. Să ă -a deschis uşa. În

prag, east .Ţ ă

În spatele lui east , maiorul Demetru surâde. Tot crispat, tot caŢ ă bolnav de ulcer, dar staă -i zâmbetul lui de Cr ciun. O dat pe an. Acumă ă ar fi a doua oar .ă

— V-am spus? exclam radios east , iă Ţ ă -am recunoscut vocea.Sunt amândoi, om şi câine, ferici i nespus. Doi prieteni care sţ -au

reg sit şi nu trebuie să ă-i priveşti îndelung ca să- i dai seama cât de multţ şi-au lipsit.

— Domnule maior, v r mân îndatorat.ă ăVocea superdistins , uşor graseiat , cu imperceptibile şov ieli; careă ă ă

în mod obişnuit se exprim în alt limb .ă ă ă

— La dispozi ia dumneavoastr , m nânc rahat Suli .ţ ă ă ă ţăeast se înclin şi pleac bine mersi cu dogul care, de feriŢ ă ă ă cire, dă

ora exact cu coada.ăBabuinul şi cu mine suntem stupefia i. În plan secund, trţ ăiesc per-

plexitate Ene, Timofte, Marinaş, toat echipa. Ceă -i cu Suli ?! Sţă -a smintit de tot? Omul dup care umbl m cu limba scoas , suspect din occipitală ă ă pân 'n bombeu, care lă -a f cut K.O. pe B doiu nu mai departe de aziă ă -di-minea , o car liber din seţă ă diul Poli iei! P şeşte degajat, f r grab , îm-ţ ă ă ă ăp ră ind zâmbete în stânga şi dreapta.ţ

B doiu explodeaz :ă ă— Domnule maior, cum îi da i drumul?! E east !ţ Ţ ăPe figura lui Demetru se instaleaz o expresie de nespus grea .ă ă ţă

Asta îi inspir Babuinul. Corecteaz sec:ă ă— Domnul este diplomat. Nu ştiu cine-i east .Ţ ă— S v spun eu! se enerveaz B doiu. Mare naş în dosarul prostiă ă ă ă -

tuatelor şi derbedeul care m-a tratat cu paralizant azi-diminea la Bellu.ţă— Confuzie penibil , decreteaz Suli . Orice demers împotrivaă ă ţă

domniei sale poate declanşa un conflict diplomatic. Vede iţ -v deă treburile voastre.

Ne întoarce spatele şi intr în birou. Pe fa a lui B doiu, citesc exactă ţ ă înjur turile pe care i le adreseaz în gând: o mixtur savuroas de imă ă ă ă -preca ii cu mult sex şi obiecte bisericeşti.ţ

— M duc să ă-i raportez lui Pascu, izbucneşte, nici aşa nu se poate! Din dou , una! Ori e dement, ori e complice.ă

Exclam sufocat:— Costic , î i dai seama ce spui?!ă ţ— Po i paria pe ultimul t u leu. Apropo, eşti de acord c amţ ă ă

câştigat pariul? Am avut câinele, l-am g sit pe east . Corect?ă Ţ ă— Corect.Îmi arde o cazma pe spate:— Asta-mi place la tine. Eşti tu cam p mp lache, dar ă ă fair-play. Şi ca

s vezi că ă-s conte, accept plata în rate.

Exist ferici i care nuă ţ -şi fac nici un fel de iluzii în leg tur cu rostulă ă lor în lume. Îşi tr iesc f r convulsii statutul de mari anonimi, niciodată ă ă ă factori determinan i sau decisivi, niciodat în centrul evenimentelor.ţ ă Contemplatori din zon neutr sunt abona i la ziar, deschid televizorul laă ă ţ ore fixe, aşteapt chenzina, pensia, ă sine die cimitirul şi se simt foarte mul umi i.ţ ţ

Fa de aceştia, colonelul Pascu se situeaz la polul opus. În princiţă ă -piu, acelaşi modus vivendi, o hart a diurnului mecanic asem n toare.ă ă ă Minus liniştea şi rumeg toarea mul umire a ceă ţ lorlal i. E resemnat, darţ nu consolat, trist şi blazat. Via a a conţ stituit pentru el o crunt decep ieă ţ şi, azi, nimic nu-l mai poate lua prin surprindere.

În consecin , îl ascult calm pe B doiu care se exprim f r mţă ă ă ă ă ă ă-

nuşi vizavi de comportarea lui Suli :ţă— ...E absolut incredibil, domnule colonel! peroreaz Bă ădoiu. Ulti-

mul poli ai, curcan de comun , şef de post la Hemoţ ă roizii din Vale nu dă-dea liber suspectului num rul unu dintră -un dosar care, numai pân aă -cum, num r cinci crime! Ba ne mai şi interzice s ne ocup m de peră ă ă ă -soan , s nu isc m conflicte diploă ă ă matice. Vezi Doamne, declanş m ală treilea r zboi mondial!ă

Colonelul Pascu ridic o mân leneş :ă ă ă— Uşurel, B doiule, s nu uit m c Demetru a formulat cel dintâiă ă ă ă

ipoteza c acest east ar fi doar o acoperire, o perdea de fum.ă Ţ ă— Permite iţ -mi, domnule colonel, în patru zile pot interveni schim-

b ri majore. Consider cert faptul c îl acoper .ă ă ă— E o acuza ie foarte grav .ţ ăBabuinul spumeg , e incapabil s ingurgiteze eliberarea lui east :ă ă Ţ ă— Îl aveam în mân , domnule! Şi asta numai datorit unei şanseă ă

fantastice! Am dat peste animal şi am avut ideea genial să ă-l fur.staĂ -i Babuinul, nu practic stilul modest. Eu râd, Pascu zâmbeşte:ă

— Sunt dou aspecte interesante aici. De unde a ştiut indiă vidul că animalul se afla la sediul Poli iei şi cum de a riscat s vin sţ ă ă ă-l recupe-reze?

— Dac maiorul Demetru e complicele lui, nă -a riscat nimic, după cum se vede.

Colonelul se las pe spate. Cu pixul, îşi cioc neşte uşor din ii dină ă ţ fa şi se uit gânditor la Babuin:ţă ă

— B doiule, dup ce c ai o gur prea mare, te mai şi pripeşti. Dacă ă ă ă ă nu te cenzurezi, te vei alege doar cu belele şi cucuie. Curând, voi închide pentru ultima oar uşile institu iei în spatele meu şi pu in îmi pas ce seă ţ ţ ă va mai întâmpla. Prea pu in ca s m mai ocup acum de regulamente şiţ ă ă de dresarea subordona ilor. iţ Ţ -o spun absolut amical, dup patruzeci deă ani de meserie: adev rul umbl cu capul spă ă art şi pe coridoarele Poli iei.ţ

— Permite iţ -mi s raportez, domnule colonel, nici eu nu mai am deă gând s z bovesc în c pr ria asta.ă ă ă ă

— Aha, tot la detectivii particulari iţ -e gândul... De, b ie i, în filmeă ţ chestiunea pare destul de ispititoare. Voi fi curios s aflu cum te desă -curci.

Babuinul se înclin :ă— Aş putea îndr zni s sper la o colaborare?ă ăPascu reteaz hot rât aerul cu palma:ă ă— Sunt onorat, dragule, dar mie îmi ajunge... Vorbeam de east .Ţ ă

Deci, cine l-a informat despre prezen a câinelui la noi?ţ— Simplu, se gr beşte B doiu, Demetru iă ă -a spus.— Plauzibil, dar de ce n-a scos câinele din sediu? De ce a riscat

east o vizit în OlimpŢ ă ă 92?— Câinele e bolnav, domnule colonel, se simte f r s fii veă ă ă terinar.

92 Sediul central al Poli iei.ţ

Tratamentul a fost întrerupt un num r de ore. east a ac ionat ca ună Ţ ă ţ disperat, dispus s fac orice ca să ă ă-şi salveze prietenul. Nu mai avea r bă dare şi e posibil ca recuperarea prin maiorul Demetru s fi necesitată un consum de timp oarecare. Nu ştiu, dar orice mare iubitor de animale şi st pân de exponat ar în elege situa ia. Aş mai ad uga, din câteă ţ ţ ă cunoaştem despre east , c riscul îi este propriu, face parte dinŢ ă ă persoana lui.

Pascu trage o linie ap sat pe hârtia din fa a lui:ă ă ţ— E o teorie... Pân una, alta, contacta iă ţ -l urgent pe individ.B doiu rânjeşte:ă— Permite iţ -mi s v întreb, unde? Pe cine? Cum îl cheam ?ă ă ăPleoapele lui Pascu se întredeschid, obloane obosite. Ochii g lbui neă

a intesc contraria i:ţ ţ— Cum adic ?ăM foiesc în costum, îmi l rgesc nodul cravatei:ă ă— Nu ştim despre east nimic maŢ ă i mult decât în prima zi.— În afar de faptul că ă-i o bun cunoştin a maiorului Deă ţă metru,

ine s precizeze B doiu.ţ ă ăExpresia colonelului se schimb imperceptibil, întinde mâna spreă

telefon. Babuinul anticipeaz cu jubila ie:ă ţ— Domnul maior Demetru a p r sit incinta acum o jum tate deă ă ă

ceas. La câteva minute dup east .ă Ţ ăColonelul îşi duce mâna la loc. Cere o igar deşi e de notoţ ă rietate

c să -a l sat de fumat, de peste un an. Babuinul îl serveşte radios. Îşiă ador viciile şi exult când le întâlneşte şi la al ii. Iă ă ţ -o aprinde în timp ce Pascu formeaz un num r de telefon.ă ă

— S rut mâinile, sunt colonelul Pascu. Pot vorbi cu so ul dumneaă ţ -voastr ?... Da, da, în eleg... Vă ţ -a spus când se întoarce?... Mul umesc.ţ

Pune receptorul în furc şi ne priveşte lung:ă— Dup toate aparen ele, să ţ -a dat la fund. I-a zis nevesti-sii c pleaă -

c întră -o deplasare de câteva zile. Da iţ -l în urm rire, atenă iona i toateţ ţ punctele de frontier ... Îşi împleteşte degetele în dreptul buzelor: Şi aă -cum... Ce ne facem cu Nina, b ie i?ă ţ

Sun pe interior. Pascu ridic . Ridic şi sprâncenele. Interogativ,ă ă ă spre mine. Sufl :ă

— Te caut un cet ean. Ceva foarte important... Da, da, aduă ăţ -l la mine în birou.

În mai pu in de un minut, se deschide uşa. Simt cţ ă-mi vine ame eaţ -la. O pereche de ochelari, pe o cireaş de nas. De mân cu ofi erul deă ă ţ serviciu. Cu cealalt , îşi lipeşte chewing gumul dup ureche.ă ă

Ca de obicei, Dorinel e protocolar. Salut frumos, se încliă n în toateă direc iile. Spre Pascu, spre B doiu, spre mine. De trei ori:ţ ă

— Bun seara, bun seara, bun seara.ă ă ă— Cum naiba ai ajuns aici?! exclam mirat.Dorinei îmi r spunde firesc:ă— Cu taxiul, c tot nă -am pl tit telefonul lui bunica.ă

M uit la ceas. E opt. Post meridian. Şi sta umbl de nebun prină ă ă Bucureşti! Bunică-sa face acum trei'şpe-pai'şpe la geam, aşteptându-l.

— Nu, m linişteşte Dorinel, c are sear de rummy la doamă ă ă na Var-lam.

— M ! şiăăă -l amenin cu degetul. Asta a fost ieri.ţ— Nu. Ieri a avut poker la doamna Valerian. Nu-i acelaşi lucru.B doiu intervine ner bd tor:ă ă ă— Nu te b ga în afacerile lui interne. Ia zi tu, âc , ce să ţ ă -a mai în-

tâmplat?Cu mişcarea lui caracteristic , Dorinel îşi r suceşte complet capulă ă

spre vorbitor, în timp ce trupul r mâne eap n. Înghite în sec, seă ţ ă concentreaz asupra cuvintelor:ă

— Cum s v spun... Eu ştiu pe cineva care ştie unde au ascunsă ă -o pe doamna Nina.

— Aha, în elege Babuinul gândinduţ -se la S raru, Robert Redford!ă— Nu, Robert Redford e kidnapperul, eu vorbesc de altcineva. De

domnul Gic de la ă Odat Moare Omul.ă— Ce dr covenie o mai fi şi asta?ăColonelul Pascu ridic un deget:ă— Lasă-l s vorbeasc .ă ăO umbr de amuzament îi tremur pe obraz. Dorinel e un num r.ă ă ă— Domnul Gic , explic b iatul, are o pr v lie pentru mor i. Tră ă ă ă ă ţ ă-

sura de azi-diminea cu care mţă -am plimbat e a dumnealui.— Dricul, traduc eu pentru Pascu.Dorinel îşi schimb centrul de greutate pe scaun:ă— Mie mi-a pl cut foarte mult. Acum, s vede i... S pt mâna viiă ă ţ ă ă -

toare pe 2 iunie, e ziua mea. Ar fi grozav de nostim să-mi invit prietenii, şi de la şcoal pe Soare Corolian, şi pe Dobrot Alin — caut cu ochii înă ă ă tavan — şi pe Vasilescu Pierrino de la C...

Babuinul i-o scurteaz :ă— Las catalogul, suflete! Ziă -i de Nea Gic !ăDorinei îl priveşte derutat:— P i asta v spuneam. Am nevoie de tr sura lui, s facem o plimă ă ă ă -

bare. V-am spus pe cine vreau s invit. Neă -am distra grozav!— iŢ -o garantez, îl asigur B doiu. Miă ă -ar pl cea şi mie.ăB iatul declar generos:ă ă— E loc destul, s şti i...ă ţPascu cioc neşte cu pixul sticla biroului:ă— Hai, Dorinel, spune tot ce ştii.— P i asta e. Mă -am dus să-i fac o vizit de afaceri. S v d cât cost ,ă ă ă ă

dac miă -ajung banii sau trebuie s mai fac rost.ă— Îi ştiai adresa?— I-am cerut-o azi-diminea , când miţă -a venit ideea. E aproape de

noi. Când am intrat în pr v lie, nu era nimeni. Adic , sicrie şi alte... obiă ă ă -ecte. Era doar o uş deschis spre alt camer . Lă ă ă ă -am auzit, pe domnul Gic adic , c zice:ă ă ă

"De-ar şti poli iştii c Cosânzeanaţ ă -i chiar sub nasul lor..."Cineva i-a zis:"Du-te, m Gic , şi le spune, faci şi tu o fapt bun . Biata fat , Ninaă ă ă ă ă

asta, te-a pl tit bine, uite din mâna ei beai şi tu o uic acum..."ă ţ ăColonelul îl întrerupe:— Glasul era de b rbat sau de femeie?ăDorinel îşi îndreapt ochelarii:ă— Vorbea cu o doamn , sunt sigur, fiin'c domnul Gic iă ă ă -a zis:"Ce, f , eşti capie la ficat? Ai'nebunit între urechi?! Te pui cu gangă -

sterii? ştia m face ferfeni ! M pupi rece, în sicriu la comand ! Etete,Ă ă ţă ă ă ce deşteapt e, domnule!..."ă

Se întrerupe, îşi plimb ochii de la unul la altul:ă— Eu am plecat imediat, ca s v spun... Despre tr sur , am s voră ă ă ă ă -

besc mâine cu dumnealui.

Îl l s m pe Dorinel acas şi ne continu m drumul, eu şi Babuinul,ă ă ă ă spre pr v lia de pompe funebre a lui Gic ă ă ă Odat Moare Omul. ă O dughea-n îngust , o firm albastr cu litere de bronz str lucitor, obloane trase.ă ă ă ă ă Nici o lumin , nici un semn de via .ă ţă

— Normal, constat B doiu uitânduă ă -se la ceas. Nou f r un sfert.ă ă ă Nu-i cârcium s in pân în zori... D cu piciorul întră ă ţ ă ă ă -un cotor de m r,ă catapultându-l în num rul unei Dacii: Ce facem acum?ă

M opresc exasperat în mijlocul trotuarului:ă— Nimic, mon cher! Dac tu ai chef s te duci acum la Sector sau înă ă

paştele mă-sii s cau i adresa lui Gic , binecuă ţ ă vântarea şi ur rile mele deă bine te înso esc! Mie, unul, îmi ajunge! E şi mâine o zi.ţ

Când ajung acas , e s rit de nou . Aş mai avea o gr mad deă ă ă ă ă f cut! Să -o sun pe mama, să-mi sp l m car o pereche de ciorapi şi câtevaă ă batiste, s dezghe frigiderul, s înlocuiesc o gară ţ ă nitur la chiuveta dină baie, s , s , s ... Sunt atât de obosit, c renun şi la mâncare. Reflecteză ă ă ă ţ c dac aş fi murit, toate să ă -ar fi rezolvat de la sine. Başca, aş fi sc pată de dentist. Ca s vede i ce simplu e!ă ţ

Fac un duş, blochez telefonul şi trag pe dreapta. Noapte bun !ă

VINERI

M frec la ochi şi fac aceeaşi constatare din dimine ile precedente:ă ţ Doamne, lung zi a fost ieri! Parc azi, se anun mai scurt ? Îmi r sfoă ă ţă ă ă -iesc mental agenda de lucru...

Primo, trebuie s dau de mama şi s m interesez la spital careă ă ă -i si-tua ia lui Toto. Chiar dac şiţ ă -a revenit, m îndoiesc c poate fi luat la înă ă -treb ri.ă

Secundo! Deschiderea casetei secrete a Wandei, de la Banklife. În

prezen a maicţ ă-sii, Gabriela State, a reprezentantului Parchetului şi a subsemnatului.

Salt degetul mijlociu: cum o rezolv m cu east şi Suli , problemă Ţ ă ţă ă în care colonelul Pascu s-a implicat personal? Adic , a demarat cercetă ă-rile. Dac east e diplomat, eu sunt preşedină Ţ ă tele Academiei Franceze sau Isabella de Castilia. În privin a lui Suli , nuţ ţă -mi revin din perplexi-tate. Nu am gândirea contorsionat a Babuinului, ingerez greu machiaă -velismul. Trebuie s fac eforturi ca s miă ă -l imaginez în postura de poli istţ corupt, participant direct la o afacere împu it de crime în serie. Dac nuţ ă ă apare azi, din dou variante, una e sigur : ori să ă -a dat la fund, tr gândă n dejde s scape peste grani , ori a fost suprimat. Ambelă ă ţă e ipoteze pre-supun statutul de complice.

Prioritar îns , deşi am ajuns la inelar, r mâne g sirea Ninei. Suntă ă ă ă convins c Gic Pompe Funebre constituie o pist , şi la fel de convins că ă ă ă B doiu a scociorât aziă -noapte prin Bucureşti, dup el. Bine a f cut, iar euă ă m-am culcat liniştit... Dar sunt liniştit? În cap am un burghiu perpetuum mobile: PEŞTII. Ce m fac cu peştii? Din datele pe care le de in pâă ţ nă acum, east , S raruŢ ă ă -Redford şi Toto cunosc misterul exoticilor. Primii doi au f cut lampa mic , ultimul e pe cale s o sting pe un pat de fieră ă ă ă aseptic, cu trei tuburi în nas.

La serviciu, informa ii de noapte şi de bunţ ă-diminea a. Primul cuţ care dau ochi e locotenentul Ene. Deşi a înregistrat dou rateuri memoă -rabile în mai pu in de o s pt mân , pare straşnic de mul umit. M lţ ă ă ă ţ ă ămu-reşte f r să ă ă-l întreb:

— Cap Bob, am reuşit la şcoala de cascadori şi am ob inut un roliţ şor într-un film de cap şi spad pe careă ă -l pune...

Îmi d un nume de regizor cu rezonan italian . Dup cum îl proă ţă ă ă -nun , probabil foarte important. Dorinel ştie sigur şi ce purgativţă prefer .ă

— iŢ -a pus Dumnezeu mâna în cap. Pe maică-ta ai informat-o?— Dup ce iau ă Oscarul, afl singur .ă ă— Deci, good bye, Police!— Da, îns dup ce încheiem dosarul.ă ă— Frumos din partea ta... Te felicit, sunt convins c ai ales bine.ă

iŢ -am mai zis-o, cu moaca asta de arhanghel scandinav, faci carier !ăÎncerc un vag sentiment de abandon. Înc unul care o car ! Babuă ă -

inul, Pascu, Suli (f r aţă ă ă -l regreta, dar se adaug ), acum sta. Lui Ene,ă ă oricum nu-i mai era gândul la Poli ie. Îmi vine s şi râd! În momente atâtţ ă de tensionate, prima informa ie pe care miţ -o d e c se face acrobat, şiă ă abia în al doilea rând, îmi raporteaz c acum o or , a fost descoperit înă ă ă Lacul Pantelimon cadavrul lui Marin Panduru. B doiu să -a şi deplasat într-acolo, împreun cu operativii... Hm, şase crime şi o tentativ . St mă ă ă binişor, pân la o sut mai e.ă ă

Babuinul mi-a l sat o not pe birou. Domiciliul oficial al lui Gică ă ă

Funebrul e în Drumul Taberei. A dat peste nevastă-sa, abandonat deă doi ani. Gic tr ieşte cu o iganc , nuă ă ţ ă -i ştie adresa. Pe madam Gic îns ,ă ă n-o intereseaz . Primeşte în fiecare lun o sum confortabil , "treaba luiă ă ă ă cu cine se întinde." În concluzie, trebuie c utat la prima or , la pr v lie.ă ă ă ă

Dintr-un alt raport, mai aflu c east nu figureaz în eviden a coră Ţ ă ă ţ -pului diplomatic, iar prezen a lui Suli nu a fost semnalat nic ieri.ţ ţă ă ă

Întâlnirea cu Gabriela State e fixat pentru ora zece. Deocamdat ,ă ă la nou f r dou zeci, încerc să ă ă ă ă-l contactez pe Gic Funeralii. Înainte deă a pleca, o sun pe Viorela. Sunt sigur c nu să -a dus la şcoal . Aşteapt ună ă semn de via de la S raru, nu se poate desp r i de telefon.ţă ă ă ţ

Nu m înşel, r spunde chiar ea. De la primul tril. În vocea precipiă ă -tat , îi aud b t ile inimii. Începe s plâng :ă ă ă ă ă

— Jur c nu mă -a c utat! M car deă ă -ar fi f cută -o! Recunosc, nu v-aş fi spus-o, dar jur c nu am nimic s v spun.ă ă ă

— Viorela, dac afli ceva, anună ţă-m imediat. To i complicii lui (amă ţ -plific) au fost asasina i, banda a intrat în lichidare. Dac ii la via a lui, ţ ă ţ ţ ai încredere în mine.

Închid. Am fost patetic, dar sincer. Ridic din nou receptorul, sun la Spitalul Municipal. Reuşesc s vorbesc cu asistenta şef . Toto şiă ă -a reve-nit în timpul nop ii pentru câteva minute, dup care a c zut iar în stareţ ă ă de inconştien . Starea r mâne grav , medicii sunt totuşi mai optimiştiţă ă ă ca ieri.

Las vorb la birou cam pe unde m aflu, şiă ă -i dau bici spre super- marketul lui Gic . Îl iau cu mine pe Ene, aflat pe ultimii metri, ultimeleă secunde de sticlete bugetar.

Tot închis, nici o mişcare. Cum m-am obişnuit cu decesele în serie, exclam:

— Altul care a mierlit-o.— Sau poate se ascunde, opineaz Ene.ă— S sper m...ă ă— Ce propune i?ţ— Eu trebuie s plec, am întâlnire cu doamna State. Tu r mâi aici,ă ă

aştep i s vezi ce se mai întâmpl . Fiiţ ă ă atent...Îmi zâmbeşte cu 2000 de din i sclipitori. Un ţ smile f r trese. E dejaă ă

la Hollywood.— Nici o grij , Cap Bob! Acum, c abandonez cursa, precis nă ă -o mai

încurc.

Punctual femeie Gabriela State! Când sun la uş , nici p l ria nuă ă ă ă trebuie s şiă -o mai pun . M invit s iau câteva minute loc, se aşaz şiă ă ă ă ă ea. Îşi culc palma pe pieptul plin:ă

— Pân îşi face medicamentul efectul. Am palpita ii... Fi i liniştit, îmiă ţ ţ trece imediat.

E palid ca o cret şi respir greu.ă ă ă— V-a mai telefonat?

— Nu ştiu. Nu mai suportam să-l aud şi am blocat telefonul.Arunc o privire în jur. E ordine, dar cam praf. Doar de dereticat nu-i

arde! Nu-i arde de nimic. Ficusul de lâng fereasă tr plânge dup ap ,ă ă ă pendula neîntoars arat o or fantezist . Cer permisiunea s intru înă ă ă ă ă baie, s m sp l pe mâini. Pe etajera din fa a oglinzii, produseă ă ă ţ autohtone. Al turi, o trus complet de cosmetice ă ă ă Lancôme. Cadou de la Wanda, precis. Ca şi halatul de baie somptuos, pufos ca o leb d .ă ă

M întorc în sufragerie. Doamna State m aşteapt în picioare,ă ă ă tr gânduă -şi m nuşile negre. ine un doliu foarte strict şi înainte de aă Ţ p r si apartamentul, îşi coboar voalul dens pe fa .ă ă ă ţă

În holul blocului, un vecin cu cheile în mân şi ă Evenimentul la sub-suoar st de vorb cu femeia de serviciu. Ne arunc o privireă ă ă ă indiferent şi continu discu ia despre şobolanii din curtea interioar .ă ă ţ ă Omenia marilor oraşe...

Depozitul de valori se afl la subsol; e lung, îngust şi "tapetat" cuă casete metalice cenuşii. Ca şi V., reprezentantul Parchetului, intru pen-tru prima oar întră -o asemenea institu ie. Mi se pare neaşteptat de famiţ -liar , pentru c arat exact ca hrubele cu safeă ă ă -uri secrete din filme. Du-p o sumedenie de formalit i care in de securitatea locului şi identifiă ăţ ţ -carea noastr foarte strict , directorul deschide cu gestic brahmană ă ă ă caseta Wandei. Îmi bate inima de curiozitate, procurorul a c p tat bruscă ă un gât de barz , doamna State respir greu.ă ă

Apare o serviet diplomat elegant . Suntem invita i s conă ă ţ ă stat mă personal c safeă -ul nu mai con ine nimic altceva şi p r sim peştera luiţ ă ă Harun-Al-Raşid. (Ca şi Burebista, Ali Baba s-a demonetizat!) Din cauza m surilor extraordinare de paz , ajungem în biroul directorului, cam duă ă -p zece minute. Cabinetul arat bine de tot. Mult piele, mobil masiv ,ă ă ă ă ă culori stinse pân şi la tablouri. Inspir exact ceea ce să ă -a urm rit: opuă -len , solidiţă tate, discre ie. Bravo, fl c i, leţ ă ă -a i înv at din mers!ţ ăţ

St m to i în picioare şi din nou neă ţ -au crescut gâturile. La un birou mai mic, o func ionar se preg teşte s bat la maşin inventarul. Eţ ă ă ă ă ă foarte clasic ; pentru competenta secretar de patruzeci de ani, în taioră ă şi escarpeni, nu pentru "unghii şi picioare lungi" de dou zeci de ani, careă bate cu dou degete.ă

Directorul oficiaz cu aceleaşi gesturi onctuoase, prezenă tând fiecare obiect, de parc ar ine un iepure de urechi... Nu intru în descrieriă ţ amănun ite. De semnalat câteva bijuterii pe care le presupun foarteţ scumpe, în etu-urile lor originale (Bulgarov şi Chopard), un carnet de cecuri (Banca Bilbao), câteva mii de lire sterline şi franci elve ieni. Maiţ exist un miă crofilm, plin de miez, fireşte, de vreme ce-şi are domiciliul într-o caset de vaă lori şi, în sfârşit, un dosar sub irel. Con ine o scrisoareţ ţ şi EVRIKA! un certificat de naştere pe care-l înregistrez cu uriaşă satisfac ie, ca pe un succes personal. A fost eliberat în 16 mai 1994 laţ Düsseldorf. Numele copilului (sex b rb tesc) — Erwin Alexander Patrickă ă

State. Tat l — neă xam! Mama — Doina State.Copilul deci exist . E o certitudine şi Gabriela State, r pus de emoă ă ă -

ie, plânge. Atinge tremurând fiecare obiect, cu sentiţ mentul c o atingeă pe fiică-sa.

— Bietul copilaş... M car deă -aş şti unde e.N-o mai in picioarele şi o ajut m s se aşeze. Secretara îi aduce unţ ă ă

pahar cu ap . Urmeaz ultimele formalit i, semn turi, parafe, consiliiă ă ăţ ă profesionale. Doamna State ascult z p cit . Îi atragem aten ia c moă ă ă ă ţ ă -mentan ar fi indicat s p streze valorile în depozitul b ncii şi e de acord.ă ă ă Alt itinerar birocratic, alt rund de hârtii, ştampile, semn turi şi Gabriă ă ă -ela State devine titulara casetei secrete care a apar inut Wandei. Îşiţ bag cheile în poşet şi directorul ne conduce frânt de şale pân la lift.ă ă ă

Pe drum, doamnei State i se face r u, dar nu vrea s aud de spital.ă ă ă Nu m simt liniştit pân nu o v d instalat pe canapeaua ei, respirândă ă ă ă normal. Îmi promite c se va baricada în cas şi c va suna medicul.ă ă ă

— Domnule c pitan, g si iă ă ţ -mi b iatul şi simt... simt c nă ă -o s maiă am nevoie de nici un doctor.

Aştept dincolo de uş pân aud ambele yale r sucite în broasc şiă ă ă ă lan ul pus. Zbor literalmente pe sc ri şi gonesc ca un nebun pân laţ ă ă sediu. Sunt convins c de in cheia afacerii. E în buzunarul meu de laă ţ piept.

***

Duc filmul la laborator şi m arunc pe scrisoare. Paştele mă ă-sii, e în deutsche! Nu-i o problem , avem specialistul nostru, maiorul P, dar euă nu mai am r bdare.ă

— Scrisoarea, începe didactic şi domol, pe în elesul proştilor, e aţ -dresat doamnei Doina State, Dă üsseldorf...

— ...PipiStrasse fif ig 2! Lasţ ă-m , nene, ziă -i ce cânt în comă punere!M priveşte mirat şi d drumul la text:ă ă— Scumpa mea comoar , m simt neconsolat c nu am putut fiă ă ă

împreun la naşterea micu ului nostru Erwin Alexander Patrick, că ţ ă într-un fel nu mi-am f cut datoria de tat . Sunt mână ă dru de fiul meu şi vreau s-o ştie toat lumea. Ziua aceeaă nu va întârzia.

Aici, unde m aflu, sunt în deplin siguran şi doar dorul şiă ă ţă gândurile care mi le fac pentru voi îmi r pesc liniştea. iă Ţ -am deschis un cont la Banca Bilbao prin Sch. El î i va da am nunte. Tremur de teamţ ă ă pentru via a lui Patrick. Pân se linişteşte situa ia, ascundeţ ă ţ -l de H. Nu are scrupule. Cred c ar fi bine s duci copilul în România. Te implor,ă ă adorata mea, ai grij ! Îmbr işează ăţ ă-l pe fiul nostru, vorbeşte-i de t ticulă lui. V iubesc mult. Al t u pân la moarte, Alex.ă ă ă

Se uit la mine peste ochelari. În ciuda dulceg riilor şi a patetismuă ă -lui specifice na iei, scrisoarea impresioneaz . E sinţ ă cer şi transmiteă

emo iile expeditorului.ţ— Copilul e în România, conchide maiorul P., scrie negru pe alb.— De acord, dar unde? Şi de ce trebuie s se ascund amână ă doi, şi

tat l şi pruncul?ă— Ei, asta nu mai scrie.Ieşim împreun . Îl rog să ă-mi preg teasc traducerea scris şi mă ă ă ă

duc iar peste ia de la laborator. Doar ca să ă-i frec la cap. Dac erauă gata, materialul ar fi ajuns în birou. N-am îns r bdare nici cât o fecioară ă ă de 40 de ani, care arde să-şi pun semn tura pe un certificat roz. Fl c iiă ă ă ă m primesc cu un entuziasm nediă simulat:

— Te-ai sonat? Te crezi la NASA? Ce-o fi în capul t u, c lucr m prină ă ă satelit?

Am fost colegi de facultate şi nu-mi amintesc vreun singur curs sau seminar la care N i s nu fi întârziat. Remarc, ă ţă ă en passant:

— Nu te ştiu prea gr bit de feluă - i. ţ E unii pentru care înc nu să -a inventat ceasul.

— Z u?! ă E al ii în schimb, careţ -şi rateaz voca ia de şapcalii. Iaă ţ - iţ dom'le, un fluier, defileaz pe peroane, şi lasă ă-m dracului pe mine f ră ă ă Greenwich!... Ce faci, tot n-ai plecat?

— ! Îmi place aici.Ţţ— Aha, avea dreptate Babuinul. Cic , "pe unde se duce Tarzan, niă -

meni nu-i spune mai stai!"— Nu in fitilele. N i , vorbesc serios, dţ ă ţă ă-i te rog b taie, am nevoieă

urgent de clişee.ă— Nevoie?! În locul t u, nă -aş fi chiar atât de sigur.— Ce vrei s spui?ă

Sunt cincisprezece, format carte poştal . Mi le aduce ude, ag ateă ăţ în clame, de câte o ureche. Una, dou , trei... Nu pricep nimic. Nae mă ă urm reşte ironic:ă

— Dac sunt destinate vreunui ghid turistic, te asigur c am v zută ă ă şi mai reuşite.

Nu r mân cu gura c scat , pentru c eu sunt un perplex cu guraă ă ă ă închis . Absolut toate clişeele reprezint privelişti monă ă tane. Din albume şi nu din c l torii, cred c e vorba despre Mun ii Alpi. Peisajele suntă ă ă ţ splendide, cu flor specific , înreă ă gistreaz toate anotimpurile, la diverseă ore ale zilei. Châlet-uri înfipte în subsuori de munte, prosperitate Sim-menthal, pui de Saint Bernard cu plosca de rom la gât, tot felul de ab iţ -bilduri cu fa comercial , pentru uz turistic.ţă ă

— Ce chestie! exclam descump nit. Nu p strezi rahaturi din asteaă ă într-o caset secret . Dac nă ă ă -au vreun cod, nu mai în eleg nimic.ţ

— Du-le la Cifru, râde Nae, poate iese ceva.— Nici nu am alt solu ie.ă ţ

B doiu, întors din cercetare, se simte plictisit:ă— Nimic din ceea ce nu ştiam. Înc unul din grupul de la Kă öln, că-

ruia i s-a închis gura. Observi? Pic unul dup altul. Pentru varia ie, seă ă ţ mai schimb modalitatea de crim . Pă ă - sta, Panduru, lă -au ars la bil şiă p-orm lă -au azvârlit în lac, s înve e s înoate. Pariez c S raru lă ţ ă ă ă -a aran-jat.

— Nu paria, sunt de acord cu tine. Şi eu îl v d în stare de orice peră -forman criminal .ţă ă

— Cum dracu' ne-a sc pat! şi arde un pumn în mas . Printre degeă ă -te! Şi Suli teţă -a mai pus să-i ceri şi scuze! Mama lui de Suli , mareleţă vertical, Mister Regulament! Să- i fie de înv tur , Herculache! Excesulţ ăţă ă de perpendicular, un geamantan de virtu i ascunde totdeauna un Ceahţ -l u de p cate!... ă ă Pe unde o fi cretinul?

— Eu m întreb pe unde o fi Nina? Ene nă -a sunat, înseamn c nuă ă l-a contactat pe Gic Funebru'... M mai întreb, îmi plou cu întreb ri,ă ă ă ă unde o fi ascuns copilul Wandei? În caset nă -am g sit nici un indiciu.ă

— Normal, copilul a fost depozitat, nu cedat. Nu se fac acte în materie, iar adresa gazdei, vezi bine, o ştia pe dinafar .ă

— Nenorocita de Gabriela State tr ieşte doar cu n dejdea că ă ă-l vom g si. E singurul gând care o mai ine în via .ă ţ ţă

— Şi asta-i cât se poate de normal.— Pe urm , ce caut filmul la turistic întră ă ă -o caset de vaă lori?! Nu

reprezint absolut nimic, în elegi?!ă ţ— Nu striga, am v zut şi eu clişeele. Poate c superdota ii de la Ciă ă ţ -

fru g sesc totuşi ceva. Wanda nuă -l inea de poman la secret.ţ ăSe ridic inânduă ţ -se de şale. Eu nu mi-am epuizat întreb rile, o ină ţ

tot h is!ă— Şi cu east ce ne facem? Unde dai de el? Ar trebui reluat filajulŢ ă

la firma englez .ăBabuinul m mângâie pe cap de parc aş fi copil mic:ă ă— A fost primul drum pe care l-am f cut aziă -diminea .ţă— Şi?Scandeaz întră -o latin proprie:ă— Pax et profundis silentium! Obloane trase şi un paznic ab iguit.ţ

Toat lumea în ă hollyday, începând de ieri.— S încerc m s d m de patroni.ă ă ă ă— Ciuciu! Ca să- i dai seama în ce debandad tr im, firma nici mţ ă ă ă-

car nu e înregistrat la Camera de Comer .ă ţ— Fantastic! exclam sufocat.. În inima Bucureştiului! Un imobil im-

portant care sare în ochi...— Şi aşa mai departe.— Nici nu ştiu de ce s m apuc.ă ă— Nu- i bate capul, priorit ile se ivesc singure.ţ ăţ

Ene bag un cap fericit pe uş . Intuitiv, Babuinul preă ă figureaz :ă

— Quod arat demonstrandurn. Iat mesagerul!ă— L-am g sit, Cap Bob, e aici!ăB doiu începe s râd ca un idiot. Num ruă ă ă ă -i absolut formidabil, în-

tr-adev r, prea caraghios ca s existe, personaj de comeă ă die groas !ă Scund şi cr c nat, din familia r işoarelor, se comă ă ăţ pune din dou ouă ă puse unul peste altul. Unul de bibilic şi unul de stru . Par lipite, nuă ţ exist gât. B rbatul vine direct de la lucru aşa că ă ă-i în uniform . Costum,ă p l rie, cravat — negre. Şi moacaă ă ă -i minunat ! De mors .ă ă

Sunt obligat s recunosc c Babuinul are intui ie. Continu s râd ,ă ă ţ ă ă ă iar Gic ă Odat Moare Omul ă în loc s se simt ofuscat, cum m temeam,ă ă ă se destinde brusc, respir liber şi ne zâmbeşte, îşi spune, desigur, c daă ă -c sticle ii râd, nu st chiar atât de r u. Babuinul îl apostrofeaz :ă ţ ă ă ă

— Unde g sişi fa a asta, neic ?... Cum de nu dai faliment? Comproă ţ ă -mi i ceremonia, se scoal şi mortul s râd !ţ ă ă ă

Nea Gic ("nea" i se urc instinctiv pe buze, i se lipeşte ca marcaă ţ ă de scrisoare) învârteşte stângaci p l ria, verificând întreaă ă ga circumferin a borului. Zâmbeşte mul umit:ţă ţ

— Aşa m-a greşit mama, simpatic.— Unde ai lucrat înainte de privatizare?— Tot în branş , s tr i i! E tradi ie în familie. Şi tata şi bunicul...ă ă ă ţ ţ

Mama şi bunica au fost c ndel reă ă se la Sfânta Vineri.— Oameni orienta i, se distreaz Babuinul. Nţ ă -ave i treab cu şomaţ ă -

jul.— Aşa zice şi tata! "Că-i comunişti, că-i monarhişti, tot la cimitir a-

junge to i. Grip s dea Dumnezeu!"ţ ă ăE genul de conversa ie dup care B doiu se d în vânt. Poate sţ ă ă ă -o iţ -

n aşa, jum tate de ceas. Intervin hot rât:ă ă ă— Nea Gic , noi nu teă -am deranjat degeaba. Spune-ne ce ştii

despre doamna Nina, persoana pe care ai servit-o ieri.Are o mişcare retractil , surâsul îi piere de pe obraz. În mod vizibilă

intr în el cu ă viteza unui arici.— Ce s ştiu eu... La noi, aşa e! Vine omul, face comanda, pl teşteă ă

şi noi îl deservim cinstit, suntem cas serioas şi de încredere. Ce şi cumă ă despre client, nu putem ca s ştim.ă

— Nea Gic , dumitale iă ţ -e fric s vorbeşti. Erai la cimitir când a înă ă -ceput schimbul de focuri. Te-a v zut cineva, improvizez.ă

Respir greu, astmatic, n duşeşte n prasnic; e speriat r u.ă ă ă ă— Nu eream în cimitir... Bâlci ca l de ieri nă -a mai pomenit Bellu de-

cât pe vremea legionarilor, c povestea bunicu'... Dac mă ă -a v zut, mă -a v zut afar .ă ă

— Aşa-i. Spune-ne acum, ce-ai v zut dumneata. Garant m c nu iă ă ă ţ se întâmpl nimic.ă

— Ca s fii mai liniştit, supraliciteaz B doiu, î i instal m un agentă ă ă ţ ă la poart .ă

Nea Gic sare ars:ă— Nu vreau santinel , s tr i i! L sa i aşa, cum miă ă ă ţ ă ţ -o fi scris... Mi-e

team , de ce s nu zic? Sunt r i de tot, nă ă ă -a i v zut?ţ ă— Am v zut, Nea Gic , tocmai de aceea trebuie s ne aju i.ă ă ă ţ

Doamna Nina e în mare primejdie.Ofteaz , schimb batista ud cu una proasp t , se şterge cu n dejă ă ă ă ă ă -

de.— Numai ce urcasem în maşin , când o v d pe fata asta, Nina, că ă -o

salt unul peste zid...ă— Ce maşin ? ! Nu erai cu dricul?ă— Cum cu dricu'? Ispr visem pe ziua de ieri şi mergeam acas ...ă ă

Las' c şi aşa nuă -s prea multe ocazii la dric! Noi că-l avem din familie, altminteri nu m b gam.ă ă

— Tot nu în eleg.ţCasc ochii:ă— P i ce s fac cu dricu' acas ? Un' să ă ă ă-l in, pe trotal?! Ce fac cuţ

caii la bloc?— Atunci, unde ii "complexul"?ţ— La Glina, la un om de-al nostru colea, lâng Bucureşti. Caii areă

unde s stea, ce s m nânce, grijeşte de toate. Când am la o nevoie, îlă ă ă telefonez la Prim rie şi gospodarul, Fane îi zice la omul sta, vine la preă ă -zent. Tot el îi aduce înapoi, iar eu îmi v z de ale mele cu maşina mic .ă ă Am un Fiat mai mititel...

Babuinul — uite ce-l ardea pe el — presupune practic:— Între inerea te cost o gr mad de bani.ţ ă ă ă— P client, râde Nea Gic . Dac vrea cu lux, ca p timpuri, pl teşă ă ă ă ă -

te. "Tarifu-i afişat, care cum pofteşte... La toamn , c astaă ă -i coseşte pă oameni, bruma şi ghioceii, salt pre ul.ţ

— Adic să ă-i d m zor acuma, c prindem soldurile.ă ă— De, fiecare le ştie pe-ale lui.Din nou, trebuie s intru cu foarfeca:ă— Mai departe, Nea Gic ! Ai v zut un individ s ltând fata peste ziă ă ă -

dul cimitirului...— Chiar aşa. Altul, care aştepta afar a luată -o în bra e ca pe un sac.ţ

Primul a s rit şi el în strad şi au intrat câteşi trei întră ă -un Volvo care aştepta p motor, cu portiera deschis .ă ă

— Nina ce f cea? Era conştient ?ă ă— Da... S raca ce s fac , cu gura astupat ? Se zb tea, dar f ră ă ă ă ă ă ă

spor. Şi totul p vitez , dac apucai s numeri pân' la cinci, dar nă ă ă ă -apu-cai!

— Po i sţ ă-mi descrii persoana care aştepta la zidul cimitirului?Nea Gic d din cap:ă ă— Erea tân r, voinic, altceva de ce s vorbesc... Pe vitez , nă ă ă -au stat

să-i fotografiez, încremenisem şi eu la volan...— Totuşi, te-ai luat dup ei.ăFace "sus mâinile!", f r s fi scos vreunul din noi revolverul:ă ă ă— Nu m-am luat, p catele mele, sunt iepuratic din fire, ce s mă ă ă

dau de general? Dac-am avut îns acelaşi drum, eu ce s fac?ă ă

— Nu goneau?— Io zic c-ar fi gonit, dar era trafic. Dac-ar fi luat-o d'amboulea, f ră ă

regulament, i-ar fi g bjit ia de la circula ie. Leă ă ţ -am fost pe urme f r să ă ă vreau. Uite-ai dracului, îmi ziceam, ce caut ei în Dristor, ca şi mine?ă

— Dristor?!— P i nu vă -a zis locotenentul sta, tinerelu', de m aduse aici, c înă ă ă

Dristor am afacerea? O sta ie mai încolo...ţ— Bine, bine, îl întrerup agitat, unde au dus-o pe Nina? "Sub nasul

poli iei", ziceai.ţR mâne f r aer. Uimirea iă ă ă -a împins cu trei centimetri spre r d cinaă ă

p rului toate tr s turile:ă ă ă— A i vorbit cu Domnica, asta e! Cineţ -a pomenit lapte de la broască

şi muiere beteag de limb ?ă ă— Vorbeşte odat , omule!ă— P i, nu v zisei?... Adic nu, nu v zisei. Au oprit maşina la scaraă ă ă ă

r posatei şiă -au intrat în bloc... Ce v uita i aşa? Nă ţ -o îngrop ieri pe buă -nică-sa? N-o înc rcai eu în dric? Ei, acolo, în blocul la au dusă ă -o pe fat .ă Eu atâta am v zut. Ceă -or fi f cut mai încolo...ă

S rim în picioare. Gic ă ă Odat Moare Omul ă ne avertizeaz :ă— Pân se descurc afacerea, s şti i c in închis şi nu mai dau peă ă ă ţ ă ţ

acas . Dac ave i la vreo nevoie, m g si i la Glina, la Fane Ureche, îlă ă ţ ă ă ţ ştie to i din comun , dar pute i s m g si i şi de la Prim rie. M am biţ ă ţ ă ă ă ţ ă ă -ne cu Vicele... I-am îngropat socrii şi un cum tru la pre redus. C niciă ţ ă aşa, oameni suntem...

***

Din nou alert , din nou posturi de supraveghere fixe şi mobile laă fostul domiciliu al Coanei Aurica. Între dou uşi, bem o cafea dur şi neă ă d m cu presupusul. Babuinul îşi expediaz un pumn în cap:ă ă

— Po i sţ ă-mi explici de ce...— Nu, îl întrerup, nu pot să- i explic de ce din tot Bucureştiul auţ

ales ca ascunz toare tocmai apartamentul Coanei Aurica.ă— Eşti deştept, ce să- i spun, citeşti în stele şi sub p l rie.ţ ă ă— În general, ascunz toarea cea mai istea e ultima la care teă ţă -ai

putea gândi.— De ce n-au pitit-o atunci, în sediul Poli iei?ţ— S-au v zut şi cazuri din astea. Capelmaiştri c uta i pentru ină ă ţ -

frac iuni grave comit o g in rie oarecare, se las aresta i şi trag la umţ ă ă ă ţ -br , pân trece valul.ă ă

Babuinul d din mân plictisit:ă ă— Sl beşteă -m , domnule, cu exemplele de şcoal . Acum, vorbimă ă

serios. Adev rat c nu miă ă -ar fi trecut prin minte s-o caut pe Nina la domiciliul r posatei bunici, dar existau alte nu ştiu câte variante care să ă ofere siguran şi discre ie. De pild , o vil la Snagov sau B neasa, maiţă ţ ă ă ă izolat unde s te po i mişca f r martori, s faci tumbe, s sari în cap!ă ă ţ ă ă ă ă

— Sau s faci nudism!... Telefonul, Babuinule!ăÎncremeneşte cu ochii int la mine:ţ ă— Ce vrei s spui? Toate vilele simandicoase de la Snagov sau Bă ă-

neasa au telefon.— Nu zic nu, dar num rul Coanei Aurica se afl în Dristor. E o ipoă ă te-

z , nu crezi?ăM priveşte pe gânduri:ă— Ce-ai b ut aziă -diminea ? S nuţă ă -mi zici c tot cafea cu lapte...ă

Da, e o ipotez . Ideea ar fi c cineva trebuie să ă -o caute pe Nina şi asta musai la bunică-sa. Telefonul e sub urm rire?ă

— N-a încetat nici o clip s fie controlat. Am aşa, o impreă ă sie în corp, c se aşteapt un apel din Deutschland.ă ă

— B rba'su?ă— Ya, Herr Hauptman Babuin Schultze...— În cazul sta, suntem cu mâinile legate, trebuie s aştepă ă t mă

telefonul lui Nea Bundestag.— Exact. St m la pând şi atât.ă ă— Nu-i riscant?— Dac aveau de gând să -o suprime, n-o mai sechestrau. Au nevoie

de Nina vie cel pu in pân discut cu Helmut. Nu mai garantez dup ceţ ă ă ă va pune receptorul în furc . Totul depinde de con inutul convorbirii, iară ţ noi vom fi preg ti i s intervenim imediat.ă ţ ă

— Mda, mârâie B doiu, chestia pare s se lege... Ai vreun pariu deă ă propus?

— .Ţţ

***

Rapoartele vin unul dup altul. Întâi, cel de la Cifru care afirm caă ă -tegoric c filmul din caseta de valori e lipsit de orice semnifica ie, exclusă ţ s ascund vreun cod.ă ă

M simt total deconcertat, dar va trebui s tr iesc şi aşa.ă ă ăDintr-un fax primit acum un sfert de ceas, aflu c ultimele patruzeciă

şi opt de ore nu s-a înregistrat nici o tentativ de for are a frontierei, că ţ ă la nici unul din punctele de control n-a fost semnalat prezen a lui easă ţ Ţ -t ori Suli . Erori nu încap, cei doi sunt inconfundabili.ă ţă

Sun şi Ene. La domiciliul Coanei Aurica, nici o mişcare. Obloaneă trase, ferestre închise, nimeni n-a intrat, nimeni n-a ieşit.

— Asta nu înseamn nimic, îl avertizez, doar nu te aşteptai s deaă ă televizorul la maximum şi s scoat drapele! B ie ii au provizii, stau peă ă ă ţ lumin mic , aerisesc pe şest. Cu apa au o proă ă blem .ă

— Ce trebuie s fac?ă— Te duci la vecinii Coanei Aurica, ia care stau sub ea, la şase. Eiă

aud dac e folosit baia şi, în primul rând, WCă ă -ul. S-or lipsi de multe, dar de sta nu se poate. Vei avea confirmarea dac apartamentul e sau nu eă ă locuit.

— Am în eles, Cap Bob, m duc chiar acum. Mai e o chestie... laţ ă Ă micu', Dorinel, se ine de capul nostru. Mţ -a recunoscut pe mine şi pe Timofte, îl ştie şi pe Marinaş.

— Ce naiba vrea?— Ne ine de urât. Degeaba mţ -am zborşit, chiar şi acum ne filează

de la zece paşi. St de dou ceasuri santinel , imposibil s nuă ă ă ă -l observi. Din cauza lui, intr ia la idei.ă ă

— Afurisit copil! Spune-i c dac nă ă -o întinde, îl torni bunică-sii c iară a chiulit de la şcoal . Stropşi iă ţ -v la el, f ce iă ă ţ -i urgent vânt din zon . Trecă mai târziu pe la voi.

Încep s în eleg de ce p rin ii lă ţ ă ţ -au cedat bunicii pe Dorinel. Iar de bunică-sa îi e team , ca de Alb ca Z pada!ă ă ă

Din nou, telefonul. Mama. Începe cu reproşuri, ceea ce nu-i genul ei.

— Nu pretind s fii afectat, dar m car din polite e puteai s te inteă ă ţ ă -resezi de starea lui. M laşi singur în asemenea momente...ă ă

— M intereseaz mai mult decât î i închipui, primesc peră ă ţ manent informa ii de la spital.ţ

— Ei bine, în cazul c ai vrut s te ascunzi de mine, ai reuşit peră ă -fect.

— Dumnezeule, e un om acolo care-i p zeşte uşa non stop, exist şiă ă un telefon!

Dintr-o dat , glasul i se micşoreaz str b tut de fric :ă ă ă ă ă— Ce caut santinela asta aici, Bob?ă— M sur de securitate. Cine a încercat să ă ă-l suprime o dat , va înă -

cerca şi a doua oar .ă— Bob, oamenii nu se omoar aşa între ei... Nuă -i o întâmplare de

toat ziua. Te rog să ă-mi spui adev rul. A f cut ceva?... E amestecat în...ă ă vreo afacere urât ?ă

— Nu ştiu. Ştiu doar c el ştie ceva, despre care altcineva nu vreaă s se ştie. Clasic.ă

— E îngrozitor de complicat, ofteaz . Nă -am fost niciodat prea peră -spicace.

— De ajuns ca s te descurci mereu şi foarte bine. Nu trebuie să ă- iţ pierzi curajul.

— M simt... Prin telefon, îi aud lacrima încol it : Aş vrea s fiu iară ţ ă ă mic ... S nu râzi de mine, c te omor!ă ă ă

Fac pe în eleptul:ţ— To i avem momente când am vrea s fim iar mici. De obiţ ă cei,

când ne e fric ... Mam , de ce iă ă ţ -e fric ie acum?ă ţ— Nu ştiu exact...Minte. Sau nu vrea s recunoasc adev rul nici fa de ea îns şi.ă ă ă ţă ă

Nu-i o fire complicat , pentru ea exist doar ă ă da sau nu. Alb sau negru, f r nuan e. Nuă ă ţ -i vreo analitic , a ştiut totdeauna exact ce vrea şi înă sensul sta, a avut o via simpl .ă ţă ă

— ...pot doar să- i spun... aş vrea s m v d peste un an.ţ ă ă ă

— O s ne vedem şi peste un an. Nu şiă -a revenit deloc?— Bâiguie câte ceva.— Ce spune?— Pare furios şi înjur de mama focului... Ofteaz : M aşteptam laă ă ă

cu totul altceva...La "I Iove you, cioar mic şi scump ", ştiu. Cu trei sârme în nas.ă ă ă

Îmi vine s râd, mama nu se uit niciodat pe ea îns şi.ă ă ă ă— Va veni şi "altceva", ai r bdare.ă— Bob... Eu am fost o mam mai... original . Eram atât de tân r !ă ă ă ă

Pentru mine, ai fost întâi o p puş ... Pe urm un fr ior mai mic. Acum,ă ă ă ăţ un prieten, un camarad mai tân r. Nu ştiu dac m în elegi.ă ă ă ţ

— Perfect, mam , şi e bine aşa.ă— Toto reprezint ultima mea şans , înainte s ajung la ceaiuri heă ă ă -

patice, plac şi cas care miroase a pipi de pisici... Toto mă ă -a f cut s mă ă ă simt înc o dat de dou zeci de ani! Când te trezeşti diminea a şi eştiă ă ă ţ fericit pentru simplul fapt c tr ieşti şi c afar a înflorit liliacul... Adauă ă ă ă gă în şoapt , cu voce mic : Ai s m aju i?ă ă ă ă ţ

R spund ambiguu:ă— Noi doi am fost întotdeauna o echip .ă

Totul s-a încurcat în aşa m sur — bulib şeal la apogeu — încâtă ă ă ă pariez c lucrurile vor începe s se limpezeasc . E în legea firii. Dup aă ă ă ă -pogeu, declin. Nimic nu poate rezista la infinit, pe maximum de intensi-tate. Babuinul îmi spune c face ceva cu toate teoriile mele despreă intensitate, amperi, Legea lui Ohm sau a lui Arhimede! Adic , nă -am auzit şi de cazuri nerezolvate? Clasate? Muşamalizate? Eu m interesez dacă ă nu are şi amintiri mai luminoase. N-are. E bine?

Suntem într-un moment de r gaz. Bizar, când totul arde în jur. Toă -tuşi, asta-i situa ia. Avem piste, dar de la fiecare trebuie s aştept mţ ă ă verde. M trezesc desenând cu carioca peşti albaştri şi roşii, peă marginea gazetei. B doiu care intr chiar acum în birou url :ă ă ă

— E ziarul meu! Pictează-ţi fundul dac ai chef! iă Ţ -am zis de o mie de ori c nu suport ziare dezvirginate! Citite, mânjite, maculate!ă

F r un cuvânt, scot o bancnot şi iă ă ă -o pun pe birou. Babuinul se simte luat în serios şi m priveşte lung:ă

— Ce-ai p it, neic ?!ăţ ă— Ce-ai p it tu! Faci tapaj pentru juma' de metrou? Ceăţ -i asta, in-

cunabul?! şi azvârl gazeta în tavan.— E chestiune de principiu, iar tu te-ai icnit. Mţ -ai înnebunit cu

peştii! Scoate electrica din nasul lui Toto, returnează-mi-l pe east şiŢ ă misterul exoticilor se rezolv ă ipso facto.

Îmi îmbrac vestonul înc lecat pe urechile scaunului:ă— În maximum o or , m întorc... Dă ă ă-te dom'le, la o parte!Stilul lui cretin de a se interpune între mine şi uş , obstacol insură -

montabil. Nu pot nici să-l înconjur, nici să-l sar.

— Unde te duci?— Ce- i pas ?ţ ă— Vin şi eu.— Treaba-i pe şest.— Asta-mi place cel mai mult.

Îmi încep demonstra ia cu elan retoric:ţ— Domnule!Babuinul âşneşte în picioare şi r mâne în pozi ie de drep i. M mirţ ă ţ ţ ă

ca prostul:— De ce nu stai jos?— Din respect. M-ai luat cu domnule...— Dac ai chef de mişto, adio şi pe s pt mâna trecut . Poă ă ă ă vestea cu

peştii m enerveaz . Dau dracului toate menajaă ă mentele şi bag foarfeca în ei!

— De unde îi iei?— Simplu, de la depozitari. Sunt trei. Toto...— În spital.— La nevoie, sparg magazinul, suntem în familie. Doi, Negulescu de

la Crocodil. Bou am fost, peştii erau pe culoar, la dispozi ia mea... Înţ fine. Trei, mergem la S raru. Alalt ieri, miercuri, mai avea patru dină ă cinci. S vedem ce mai putem afla. B doiu îşi bag un deget în ureche,ă ă ă le cuget :ă

— Concret, cum ai de gând s procedezi?ă— Umflu insectele şi le spintec. Dac exist un mister, e în burtaă ă

lor. Logic?— Logic, doar c mie miă -e team de ceea ce pare prea logic. Deă

câteva ori, mi s-a întâmplat s m împiedic pe un drum foarte logic deă ă un bolovan şi s r mân blocat acolo, când al turi se afla o c rare maiă ă ă ă pu in logic , dar neted ca Wimbledonul.ţ ă ă

— Las pildele, exprimă ă-te concret.— E posibil ca peştii s aib o semnifica ie care s nu in neap rată ă ţ ă ţ ă ă

de intestine. S ne ferim de idei preconcepute.ă— Aiureal ! Ai v zut peşte care s nu ştie s înoate?ă ă ă ă— Nu v d leg tura. Ce are burta cu aripioarele?ă ă— Cu aripioarele înoat , burta — când peştii cap t alt desă ă ă ă tina ieţ

decât cea de decor viu — poate depozita un te miri ce!... M maiă gândesc c ar putea constitui un cifru, un cod...ă

— Eşti mai smintit decât mi-am închipuit! Auzi! Cod cu pesc rie vieă în epoca faxului, a transmisiunilor prin satelit...

— Şi a economiei de tranzit. Hai s-o c r m.ă ăD m ultimele dispozi ii şi p r sim biroul.ă ţ ă ă

Primul obiectiv — garsoniera lui S raru din Drumul Taberei. Ca şiă

miercuri, deschid uşa f r probleme. Din prima secund realizez c să ă ă ă -a umblat aici. Babuinul, la prima vizit , adulmec .ă ă

— Cum po i fi atât de sigur?ţ— Am l sat o pisic în cas . Vie ori decedat trebuia s existe. Aă ă ă ă ă

disp rut şi fotografia Viorelei.ăM reped în baie. Borcanul de 5 litri se mai afl în cad , dar f ră ă ă ă ă

peşti. Era de aşteptat. Verific şi bufetul din buc t rie. Nu mai g sesc doă ă ă -sarul cu acte personale ale lui S raru. Deschid bra ele a fatalitate.ă ţ

— O pist definitiv închis .ă ă— Hai, s nu fim pesimişti!ă— Costic , sta nu mai d peă ă ă -aici în veci! Dac vrei o p rere persoă ă -

nal , Victor S raru, alias Robert Redford — iubitul Viorelei, nu se maiă ă afl în momentul de fa între grani ele scumpei noasă ţă ţ tre patrii.

— Ceea ce ar însemna c şiă -a rezolvat problemele.— Dac nuă -s ale lui, i se fâlfâie. Poate c pierde nişte bani, dar seă

salveaz înainte ca vaporul s se scufunde. La cât se simte de mare şiă ă tare, îşi închipuie c poate face carier oriunde. Totul e s scape. Acum.ă ă ă Crezi c fata ştie ceva?ă

Ridic din umeri:— Poate da sau poate nu. Înclin s cred c S raru nu va semă ă ă naliza

înainte de a se sim i în siguran . Şi asta nu se va întâmţ ţă pla decât la câ-teva mii de kilometri, mile dac vrei, de Bucureşti.ă

— Hm, nu eşti în dispozi ia cea mai trandafirie... Ce urţ meaz ?ă— Crocodil Club.

— G selni a cu pisica mi se pare interesant , îmi spune pe drum. Oă ţ ă modalitate de a verifica dac un spa iu închis a fost viă ţ zitat. De unde dra-cu' ai f cut rost de mâ ? Ai capturată ţă -o pe uli şi ai adusţă -o în serviet ?ă M intereseaz tehnica.ă ă

— Nici o tehnic . Şiă -a oferit singur serviciile. Era pe coriă dor, când am deschis uşa rândul trecut, a zbughit-o în untru şi eu am l sată ă -o aco-lo.

— Aha, tocmai m întrebam. Trucul era prea deştept ca să ă- i aparţ -in .ţ ă

La Crocodil, linişte. Gr dina fastuoas , proasp t stropit , de oă ă ă ă splendoare paradisiac d o senza ie de r coare şi de sigurană ă ţ ă ţă radioas . Nimic r u nu se poate întâmpla. Aici, în spa iul exă ă ţ -iugoslav, în lume.

Suntem recep iona i ca deţ ţ -ai casei. Bodyguarzii care tând lesc prină curte se mul umesc s arunce priviri indiferente şi s st pâneasc doţ ă ă ă ă -bermanii. Mârâie şi vibreaz ca nişte sârme vârâte în priz . La etajul doi,ă ă cade un col de perdea. O femeie de serviciu nţ -ar fi fost atât de discret .ă Cel care ne-a v zut d acum alarma în tot stabilimentul.ă ă

Dup soarele puternic de afar , pentru câteva clipe, nu prea distină ă -gem ce se petrece în hol. Dou siluete, un b rbat suplu şi o femeie cu oă ă

valiz în mân , avanseaz spre noi. Îl recunosc pe Negulescu, directorulă ă ă cosmeticat, semi-patron şi factotum în pr v lie şi — stupefiat — pe maă ă -ma Wandei.

— Ei dr cie! sufl B doiu, ce de lume bun !ă ă ă ăGabriela State se bucur c m vede. Instinctiv, trece lâng mine,ă ă ă ă

mi se pune sub ocrotire.— Ce c uta i aici?ă ţ— Am venit s iau lucrurile Wandei. Domnul Negulescu miă -a spus

c pot s le ridic. Costumele ei... fotografii... E gata s plâng : Mai p să ă ă ă ă -treaz parfumul ei... A fost foarte amabil din partea dumnealui.ă

— Dac era aşa de dr gu , putea s vi le aduc personal, acas .ă ă ţ ă ă ăMusta a lui Negulescu zvâcneşte:ţ— Doamna State a insistat s vin . A vrut s vad unde ă ă ă ă lucra Wan-

da.— Aşa e. Simt nevoia s fiu pe unde a fost Doina. Se înstr iă ă nase,

ştiu atât de pu ine despre ea...ţO apuc brutal de bra şi o scot afar :ţ ă— V-am rugat insistent s nu p r si i domiciliul. Comite i impruă ă ă ţ ţ den-

e care v pot costa via a. Dac era i atras întrţ ă ţ ă ţ ă -o curs ?ăÎşi îndreapt spre mine ochii încerc na i:ă ă ţ— Nu v da i seama c nu m mai intereseaz nimic? C nuă ţ ă ă ă ă -mi pa-

s ce se întâmpl cu mine?ă ă— Dac asta e decizia dumneavoastr , nou nu ne r mâne decât să ă ă ă ă

ne lu m r mas bun şi s ne vedem de treab .ă ă ă ăÎncepe s plâng . Bodyguarzii ne privesc cu o curiozitate maiă ă

degrab placid .ă ă— V rog, nu fi i sup rat... Trebuia s v d locurile acestea. Scena,ă ţ ă ă ă

cabina ei, oglinda în care se privea... Sim eam nevoia ca de aer,ţ în elegeţ iţ -m .ă

Ieşim din curte şi-mi rotesc ochii instinctiv prin jur.— Cum a i ajuns aici?ţÎmi arat cu degetul spre parking:ă— Am venit cu taxiul acela alb. L-am luat din sta ie... Lţ -am rugat să

m aştepte.ăO conduc pân la o Dacie cu c ciuli pe capot . Şoferul o recuă ă ţă ă -

noaşte şi îşi strânge micul dejun întins pe Evenimentul Zilei.— Promite iţ -mi c nu mai pleca i de acas f r s ne anun a i. Aă ţ ă ă ă ă ţ ţ -

propo, ştiam c nu r spunde i la telefon. Cum a izbuă ă ţ tit Negulescu s vă ă contacteze?

Face ochii mari:— Eu l-am c utat. Am luat telefonul de la Informa ii.ă ţ— Am în eles, fi i atent cum proceda i în continuare.ţ ţ ă ţÎmi atinge uşor bra ul. Pe buze îi tremur un zâmbet chiţ ă nuit, privi-

rea e rug toare:ă— Nu a i vrea s veni i cu mine... s ne uit m împreun la lucrurileţ ă ţ ă ă ă

ei? Sunt şi multe fotografii... Mi le-a i putea explica.ţ

Rahat! Dac a existat ceva interesant în cabina Wandei, de mult aă fost confiscat.

Promit vag şi îi închid portiera.Traversez curtea în fug . Dobermanii m latr pe trei voci, bodyă ă ă -

guarzii — cic în surdin — fac mişto ieftină ă :— Uite-l şi p "olimpicul"!ă— Îl haleşte pe kenyan, ce mai! şi încep s aplaude.ă— L sa iă ţ -l, m , c se emo ioneaz .ă ă ţ ăN-am replic aşa c fac pe la superiorul de nuă ă ă -i bag în seam . Înă ă -

jur tura îmi r mâne între din i.ă ă ţÎn hol, nimeni — doar r coare şi curent. Prin uşile deschise v d baă ă -

rul. E înc în pijama. Scaunele sunt pe mese, paharele goale str lucescă ă în lumina soarelui tranşat de draperiile cr pate, pe estrad orchestraă ă ă doarme sub huse. Pentru c totul e prosper, curat şi cu lustru, atmosfeă ra r mâne ambiant . Nimic din aerul localurilor care dezbr cate de lumiă ă ă -nile, paietele şi buna dispozi ie zgomotoas a nop ii dezoleaz . Strig cuţ ă ţ ă ochii spre tavan:

— B doiule, unde eşti?ăGonesc pe sc ri spre "garsoniera" lui Negulescu. Constat imediat că ă

acvariul nu se mai afl pe coridor. Uşa e deschis , intru f r s mai bat.ă ă ă ă ă Dintr-o privire, în eleg cum stau lucrurile. Pe fruntea lui Negulescu atârţ -n dou şuvi e de p r. Fa de coaă ă ţ ă ţă fura lui îndeobşte neclintit , am nună ă -tul e gr itor.ă

Babuinul se afl în zi dur . În ultima vreme, dar mai ales dup deă ă ă -zertarea lui Suli , şiţă -a luat-o r u în cap. Îl întreb din ochi ce se întâmă pl .ă Deschide palma elocvent c tre interior. Adic , pot constata şi singur.ă ă

M uit rapid în jur. Nimic particular. Ordine şi confort. Nu denotă ă nici o preferin , nici o preocupare special , nici urm de acvariu.ţă ă ă

— Unde sunt peştii?B doiu exclam încântat:ă ă— Taman asta-l întrebam şi eu pe Charles Boyer.Face aluzie la coafura gominat , ultracosmeticat , la aspecă ă tul lins

al starului interbelic. Hot rât, de la Dorinel încoace, am dat to i înă ţ damblaua cinemaului... Negulescu lupt din greu să ă-şi p streze sângeleă rece. Ceva din ascu imea tr s turilor şi privirea de glaspapir miţ ă ă -l amintesc pe Suli . Tipologic, fac parte din aceeaşi familie. Reiaţă u:

— Ce-ai f cut cu peştii?ăM str punge cu privirea stilet:ă ă— V crede i şmecheri, aşaă ţ -i? Mastodontul sta car pumni...ă ă— Pardon, omule ule, iţ -o reteaz Babuinul, iă ţ -am şters doar o l buă -

. Dacţă ă- i lipeam un singur pumn, acum visai tehnicolor înstelat..ţ ....Iar dac ochii lui Negulescu ar putea ucide, Babuinul ar fi nd riă ţă ă

la p mânt.ă— Extraordinar! Tr iasc Poli ia Român !ă ă ţ ă— Hip, hip, ura! Ura!! Ura!!! url B doiu şi se preg teşte să ă ă ă-i mai

ard una.ă

M bag între ei:ă— Unde sunt peştii?De furie, lui Negulescu îi sar ochii-n tigaie. R cneşte:ă— Nu ştiu! Mi i-a furat cineva, mama lor de peşti!— Când?— De unde dracu' vre i s ştiu?! ip isteric. Când mţ ă ţ ă -am întors

azi-noapte de la Suceava, nu mai erau.Babuinul scuip lateral sub ire, cu distinc ie Giuleştean : Hai Rapiă ţ ţ ă -

dul!— Cine vrei s te cread , b i lab trist ?ă ă ă ă ăR mân f r grai. Mă ă ă -a bubuit o idee. Absolut acrobatic . Accenteleă

din glas sunt inconfundabile. Acelaşi glas care m-a şocat când am r să -puns la telefonul din apartamentul Gabrielei State. Sunt una şi aceeaşi persoan , nu am nici o îndoial . Ideea mea îns merge mult mai depară ă ă -te... Îmi trec mâinile prin p r, încercând s par liniştit:ă ă

— Propun s te gândeşti pu in... M adresez lui B doiu: Vrei s vii oă ţ ă ă ă clip ?ă

Ieşim amândoi pe culoar. Babuinul îşi mijeşte ochii mistreciori:— Ce- i veni?ţLansez bomba, sigur de efect:— Tipul e fratele lui Suli .ţăDac cineva miă -ar fi spus c ochii lui B doiu de care pomeă ă neam

adineauri pot deveni talgere, nu l-aş fi crezut. De emo ie, se bâlbâie.ţ— M , tu eşti zdrav n? De unde ştii?!ă ă— Dac vrei, punem pariu.ă— Nu pun, eşti prea sigur. Fă-m s în eleg! staă ă ţ Ă -i Negulescu, laă -i

Demetru.M hlizesc:ă— I-ai legitimat vreodat ?ă— Pot s-o fac acum, şi o ia spre uş .ă— Stai blând, îl opresc, e prea devreme ca s ne descoperim c r ile.ă ă ţ

De altfel, chiar dac numele nuă -mi confirm ipoteza, r mân la aceeaşiă ă idee. ştia doi sunt cel pu in fra i uterini.Ă ţ ţ

— Ha?!— Adic , doar dup mam , b i seralistule!ă ă ă ă— B i Oxford, de uter am mai auzit şi eu, dar de ce nă -ar fi fra i duţ pă

tat ?ă— Dintâi, c nă -au acelaşi nume. Mai apoi, b ie ii seam n îndeobă ţ ă ă -

şte cu mamele. Pe amândoi iţ -i po i imagina, cu oarecari retuşuri, în ipoţ -staza de femei. Fii atent la siluetele filate, la gestica isteric , dar maiă ales, vocile când se enerveaz şi le scap . Sunt sigur c nu m înşel, caă ă ă ă de soarele de afar !...ă

M întrerup, fulgerat de înc o idee. Babuinul m urm reşte înfriă ă ă ă -gurat:

— Trebuie s recunosc c eşti în ziua ta cea mare. Nă ă -ai s m conă ă -vingi c aziă -diminea , tot cafea cu lapte ai înghi it. Hai exprimţă ţ ă-te!

M gândesc la perdeaua de la etajul doi, dup care pândea cinevaă ă la sosirea noastr . Numai de nă -ar fi prea târziu. M reped în odaia lui Neă -gulescu şi ac ionez în vitez . B doiu m urm reşte stupefiat cum îi îmţ ă ă ă ă -brac o c tuş , iar cu cealalt îl priponesc de calorifer. Frez începe să ă ă ă ă urle ca un descreierat:

— Ce face i?!... Porcilor! Unde v trezi i?ţ ă ţ— La Crocodil. Doar cinci minute, iepuraş, şi ne întoarcem... Ca să

nu- i vin ideea s zburzi.ţ ă ăBabuinul alearg dup mine, pe sc ri. La deaă ă ă l, spre etajul doi.— Zi-i o dat , Boabe, careă -i chestia?— Suli se ascunde aici.ţă

Când m aflu în dispozi ie reflexiv , realizez c am multe minusuri.ă ţ ă ă Cel mai mult, îns , dup num rul centimetrilor, m deranjeaz lipsaă ă ă ă ă sim ului de orientare. Nu ştiu dac are vreo leg tur , dar în liceu, nu leţ ă ă ă vedeam deloc la geometria în spa iu. Cert este c întrţ ă -un r zboi, aşă nimeri toate capcanele, aş ajunge sigur şi f r nici o inten ie la liniileă ă ţ inamicului.

Acum, trebuie s reperez înc perea unde flutura perdeaua. M maiă ă ă deruteaz şi scara ondulat , tot felul de culoare, nişe, fi e deă ă ţ arhitectur . Îi explic lui B doiu situa ia, amplasamentul respectiveiă ă ţ ferestre v zut din curte şiă ă -l las s-o ia înainte.

— Hm, sigur nu moare în tine un Cristofor Columb! Se înfoaie: Fii atent la tetea, instinct şi sim de orientare!ţ

— Hm, fac şi eu, nu to i avem neamuri în jungl .ţ ăAr fi interesant de ştiut câte uşi are c soiul sta. Am impreă ă sia că

am trecut pe lâng duzine. Babuinul se opreşte brusc. Duce degetul laă buze pe urm , îl îndreapt c tre una dintre ele. Num r m pân la trei,ă ă ă ă ă ă respir m adânc şi ne facem intrarea claă sic : B doiu expediaz în panoulă ă ă uşii o direct de gheat stâng 49 care ar fi f cut s tresar chiar şi oă ă ă ă ă ă poart de cetate, din aia cu ă pont-lèvis, şi d n val ca un apucat, cuă ă ă revolverul în dreapta. Eu îl acop r modest, inând arma cu ambeleă ţ mâini, în pozi ie cr c nat.ţ ă ă

O înc pere foarte asem n toare celei ocupate de Negulescu.ă ă ă Evident locuit , dar locatarul nu se vede. B doiu adulmec , ciuleşteă ă ă urechile, se deplaseaz pe lâng pere i cu paşi uriaşi şi mu i, ca oă ă ţ ţ maimu gigant. Dracu' ştie ce m apuc şi r cnesc din senin, cât m inţă ă ă ă ă ţ pl mânii:ă

— Cu-cu... BAU!B doiu sare spre lustr cu o detent ă ă ă à la Bogdan Stelea.

Concomitent, trage un urlet şi un foc aşa, ca s fie sigur:ă— Eşti sifilitic?! Ai b ut gaz?ă— Cafea cu lapte, iţ -am spus.În aceeaşi secund , se deschide uşa care d spre oficiul saniă ă tar. E

chiar Suli în carne şi oase, cu o Beretta din dotarea pr v liei în mân .ţă ă ă ă

Meditez c trei revolvere între zidurile aceleiaşi înc peri înseamn camă ă ă mult. Babuinul, în gând cu mine, e mai prompt şi mai concret. Se lasă fulger tor pe piciorul stâng, deschide un compas pe careă -l apreciez cam la 120 de grade şi cu aceeaşi copit 49, întră -un elan superb, catapulteaz Beretta lui Suli în tavan. Desigur, tipul nu începe s râd :ă ţă ă ă

— Cum î i permi i?! C pitan Costea, mi se adreseaz , dezarmeazţ ţ ă ă ă-l imediat. E arestat.

Dac Suli nu râde, în schimb Babuinul e pe jos, de ce bine seă ţă distreaz :ă

— Uite-l şi pe Scipio Africanul!Nu sesizez corela ia, dar urm resc cu tot interesul urmarea.ţ ă— Auzi, Boabe, sta nu ştie c de dou zeci şi patru de ore e dat înă ă ă

urm rire în toat ara! Unde disp ruşi, b i "regulament"? T lic şi cuă ă ţ ă ă ă ă amicul east ?Ţ ă

Suli tremur cu pumnii încleşta i, e albţă ă ţ -g leat cu var, ochii îi ardă ă ca la ftizici. Dac staă ă -i normal, eu sunt Mihai Leu în costum de baie. Z u, dac nu miă ă -e şi mil .ă

— Sunt în misiune, ip pi ig iat, nţ ă ţ ă -am disp rut!ăB doiu se scarpin în nas:ă ă— Explică-i chestia asta lui nen'tu Pascu.Suli face doi paşi înapoi:ţă— C pitane Costea, iă ţ -am dat un ordin!— Are altele pe cap acum. Hai, ineţ -o la vale, c te aşteapt fr âă ă ăţ -

ne-tu. O s fie vesel împreun la escalop de linte, vă ă -a i aranţ jat şi cu nea-murile! Un singur drum la vorbitor.

O spum uşoar apare pe buzele lui Demetru. Nuă ă -i epileptic, dar nici departe. Strig , în timp ce Babuinul îi pune br rile:ă ăţă

— E un complot împotriva mea!— I se trage de la Ceauşescu, pricepe B doiu. Cu pas de defiă lare

înainte, c nu pot sta mult în picioare!ă— O conspira ie murdar ! Sunt sabotat în plin misiune!ţ ă ăBabuinul bate câmpii în rime:— Aşa-i, fecior, "turcii mă-nconjor, vântul sufl rece, r nile din c... ală ă

naibii m dor!"ă— Animalule!— Vezi, constat Babuinul împingânduă -l pe uş , nu eşti oriă ginal.

Chestia cu "animalule" e fumat . Numai presa cât rahat a mâncat!ăCoborâm sc rile. Femeia de serviciu care le spal se holă ă beaz la noiă

şi îşi duce mâna la gur . Babuinul se intereseaz în treac t:ă ă ă— Ce-i, soro, n-ai din i?ţPe mine spectacolul m oripileaz . Gata, am câştigat partiă ă da cu Su-

li , de ce mai e nevoie şi de circ?! Scrâşnesc:ţă— Termin odat !ă ăBabuinul îmi arunc o privire rea şi m pune prompt la punct:ă ă— Ei fi vreun milos, nu-i aşa? Dar de paraşutele alea tinere cu iar-

ba-n gur , de Coana Aurica şi mai sunt pe list , nu iă ă ţ -e mil ? Eu leă -am

semnat actul de deces?Pentru c nă -are încotro, Negulescu ne aşteapt priponit de calorifer.ă

La vederea lui frate-s u, obrazul i se aprinde de bucurie. Ochii îi cad însă ă pe mâinile prizoniere şi lumina se stinge instantaneu. Suli îl asigur cuţă ă un mârâit:

— Vor pl ti tot, nă -avea grij .ăBabuinul e de acord:— Po i s fii sigur. Datorez între inerea şi telefonul pe dou luni.ţ ă ţ ă

***

Senza ie e pu in spus! Nici dac intram c lare în sediu, cânţ ţ ă ă tând cât ne inea gura ţ Trei cowboys în oli i la fix... ţ ţ nu f ceam mai multă ă impresie. Un grup de reporteri ne asalteaz , cer declara ii, ne trag înă ţ poz . Babuiă nul se umfl ca un p un, nu să ă -ar schimba nici cu Num rul Iă de la FBI. Ne întreb m amândoi cum naiba să -a scurs atât de repede informa ia.ţ

— Cine v-a vândut pontul?Un jurnalist tinerel şi b g cios care şiă ă -a l sat p rul s creasc vâlă ă ă ă -

voi şi must cioar ca Pamfil Şeicaru încearc s prind din mers ocazia:ă ă ă ă ă— Nea B doiule, dacă ă- i spun ce şi cum, îmi dai o declara ie în exţ ţ -

clusivitate?— Discut doar de la zece mii de dolari în sus.Reuşim s intr m în incinta sediului. Ca fulgerul a p truns şi aiciă ă ă

ştirea unei capturi de zile mari. Ies b ie ii din birouri, dacă ţ tilografele scot pe uş capete fardate şi cârlion ate, chiar şi Lenu a, baptista de ziua oă ţ ţ sut pai'şpe, uit o clip de oştenii lui Belzebuth şi r mâne statuie, cuă ă ă ă cârpa în mân . Trecerea noastr pe culoar constituie un triumf. Ca omulă ă anonim, modest, c ruia nuă -i sunt destinate succese de mas , cu focuriă de artificii şi baloane colorate, m simt emo ionat. Un clişeu megalomană ţ îmi trece prin minte: defilarea lui De Gaulle pe Champs Elysées, la elibe-rarea Parisului...

Ies repede din starea de euforie. M dezumfl reac ia coloneluluiă ă ţ Pascu. Atras de zgomot, a deschis uşa biroului. În elege situa ia dintrţ ţ -o privire. Figura îi r mâne impenetrabil , dar nici nu m aşteptam la altă ă ă -ceva din partea lui. Nu-mi plac cuvintele abia morm ite:ă

— V-a i gr bit. Trebuia s m avertiza i înainte.ţ ă ă ă ţÎntinde mâna dup cheile de la c tuşe şi dispare cu cei doi aresta iă ă ţ

în birou. Babuinul şi cu mine r mânem mofluzi, doi vi ei la poarta nou .ă ţ ă

Cer o gur de "cafea".ă— Aha! exclam B doiu şi îmi umple un pahar.ă ăDe la prima înghi itur , simt c iau foc. Nebunul nu comţ ă ă bin vodcaă

ci doar o coloreaz .ă— E nedrept, bomb n c utând în sertar o igar . Ceă ă ţ ă -i aia c neă -am

gr bit?! Pui o ar pe foc ca s fie g sit şi pe urm îmi reproşezi c lă ţ ă ă ă ă ă -am arestat f r să ă ă- i cer ţ ausweiss.

Babuinul se învârte furios prin înc pere, d cu piciorul în toate moă ă -bilele.

— O dispozi ie de ultim or , afacerea trebuie muşamalizat .ţ ă ă ă— Cum dracu' s-o muşamalizezi, ştire de prima pagin , proă fiterol

pentru orice buletin de ştiri TV?!— Asta-l şi deranjeaz pe Pascu, deşi în locul lui, la un pas deă

pensie, mi s-ar fâlfâi!De furie, trage un şut în coşul de hârtii care zboar prin aer, îmă -

pr ştiinduă -şi tot con inutul.ţ— Vezi, Boabe c pitane, de ce vreau să -o car din tractirul sta?ă

Pentru c miă -e grea , pricepi? Grea din aia fundamenţă ţă tal , ireversibil ,ă ă insurmontabil , intratabil !!! Nu trece nici cu o cistern de vodc .ă ă ă ă

— Acum, exagerezi, nu putem generaliza. În fond, chestii din astea jegoase se petrec cam peste tot. Un telefon influent reduce la zero un dosar la care s-a tras luni de zile, poate chiar ani...

D nervos din mân , "lasă ă ă-m dracului în pace!" Se opreşte în fa aă ţ mea şi se sprijin cu toat greutatea pe birou:ă ă

— Pui pariu c dac pe Suli îl fac sc pat, dosarul se înmoră ă ţă ă mân-teaz ?ă

Îmi smulg mâna pe care a reuşit s miă -o prind :ă— Scuză-m , Costic , nă ă -am chef de nimic.— Deci, îmi dai dreptate.Sun telefonul. Ridic, ascult şi închid precipitat.ă— Ce-i?!— Spitalul. Toto şi-a revenit acum câteva minute. Fug...

Îi fac de departe semn sergentului V. care vegheaz la uşa salonuluiă de reanimare.

— Ce se aude?— Şi-a revenit cam de vreo dou zeci de minute. Acum, a adormită

iar.— Cine-i în untru?ă— Doamna şi asistenta şef .ăRezerva are dou paturi. Toto, prizonier în tot soiul de ciră cuite, zace

pe spate, cu ochii închişi. Pe noptier , întră -o ulcic sm l uit , încântă ă ţ ă ă ochiul un buchet de margarete, aten ia mamei desigur. Deşteaptţ ă femeie! Margaretele sunt învior toare şi nă -au parfum; pe bolnavi îi irită orice.

St de vorb lâng fereastr cu asistenta şef , o platinat sub iric ,ă ă ă ă ă ă ţ ă înfipt , cu un coc foarte coafat. Pare competent şi absolut mul umită ă ţ ă de pielea în care se afl . Nici asta nu să -ar schimba cu nimeni. Am nuntulă nu deranjeaz , ştie s zâmbeasc gra ios.ă ă ă ţ

Mama e palid , încerc nat şi f r cercei. M îngrijoreaz ! Podoaă ă ă ă ă ă ă -

bele fac parte din fiin a ei, nici la cutremurul l mare din '77, nţ ă -a ieşit din cas f r z ng nele pe bra e, la gât şi în urechi.ă ă ă ă ă ţ

— Te sim i bine? Pari obosit .ţ ă— Nu-mi dau seama... Tocmai vorbeam cu doamna Victoria. Ştiai că

l-au operat azi-diminea ?ţă— Care-i situa ia? şi m uit spre asistent .ţ ă ăArboreaz ă imediat un aer aferat, profesional:— inând seama de circumstan e, a suportat destul de bine intervŢ ţ -

en ia. Ne era team s nu cedeze chiar pe masa de opera ie... Domnulţ ă ă ţ profesor e optimist, dar fireşte, pacientul se afl înc întră ă -o stare critic .ă

Mama îşi face curaj singur :ă— Când s-a trezit, m-a recunoscut. Era lucid.Ating cu vârful degetelor halatul impecabil apretat al asistentei:— Pot s r mân singur cu el?ă ă— Domnul profesor nu ar fi de acord.— V rog, doamn Victoria, un singur minut.ă ăUn mic truc care merge totdeauna la fix. Oamenii se simt în mod

particular tuşa i, când constat c leţ ă ă -ai re inut numele.ţ— Un singur minut, zâmbeşte ar tânduă -mi ce din i frumoşi are.ţR mân singur cu mama.ă— A spus ceva când şi-a revenit?— N-are putere nici cât un pui de vrabie... dar tot înjur . "Tic loşi,ă ă

porci... scroafa..." Când m-a recunoscut, a încercat s zâmbeasc . Miă ă -a zis "ai grij de tine", dar nu sunt sigur . Poate mi să ă -a p rut...ă

— Nu i sţ -a p rut.ăM apropii de pat. Toto e livid şi eap n ca o statuie. Dac nu iă ţ ă ă -aş

vedea inima zigzagând pe monitor, aş paria c a tras obloanele. Îi atingă fruntea, îi prind mâna. Nu reac ioneaz . Când îmi pierd orice n dejde,ţ ă ă întredeschide pleoapele. O fâşie de privire vl guit , dar nu r t cit . Îiă ă ă ă ă surâd luminos şi întreb ca un idiot:

— Cum te sim i?ţDesluşesc un lic r ironic: "Nu se vede?"ă— S nu faci eforturi. Te întreb şi dac e ă ă da clipeşti. Dac e ă nu, mă

apeşi cu degetul.M gândesc intens cum s formulez, nu cunosc numele lui east .ă ă Ţ ă

Nu g sesc decât...ă— B rbatul chel cu câinele careă -i seam n ... el e şeful?ă ăÎi simt degetul. Deci, nu.— Peştii sunt foarte importan i în afacerea asta, nuţ -i aşa?Clipeşte şi concomitent m atinge cu degetul.ă— Da sau nu?Aceeaşi mişcare.— Adic şi da şi nu, sufl mama.ă ăToto clipeşte de câteva ori la rând "aşa-i".— Nu în eleg.ţBuzele îi tremur din cauza efortului, deschide gura. Caut aer sauă ă

încearc s spun ceva, nuă ă ă -mi dau seama.Uşa se deschide. Asistenta sufl precipitat:ă— Ieşi i repede, vine domnul profesor. V rog, v rog...ţ ă ăMama m urmeaz pe culoar:ă ă— Ce ai vrut s spui... apropo de Toto, s am grij de mine...ă ă ă— C ai în eles bine, nu i să ţ ţ -a p rut. Ştie cu ce oameni are de a faă -

ce, iar voi a i fost foarte apropia i în ultima vreme. R mâi la spital pesteţ ţ ă noapte?

— Da.— Dac te r zgândeşti, m anun i neap rat. Sub nici un motiv, nuă ă ă ţ ă

p r seşti spitalul singur , nici ca să ă ă ă- i iei ig ri.ţ ţ ăSergentul V. m conduce câ iva paşi. Îi atrag aten ia s fie cu ochiiă ţ ţ ă

în patru, în şai'şpe, în dou 'ş'patru! În maşin , iau legă ă ătura cu B doiu,ă r mas la sediu. La domiciliul Coanei Aurica, linişte, nu să -a înregistrat nici un apel telefonic.

— Ce se aude cu Suli ? E tot la Pascu, în birou?ţăRedau doar textul care urmeaz unei multcuprinz toare înjur turiă ă ă

con inând pe pu in cincizeci de cuvinte, f r s se repete m car unulţ ţ ă ă ă ă singur. Peren , doar suculen a, iar impreca ia a durat cam dou minute.ă ţ ţ ă Finalul, deci:

— ...a plecat de bra cu frateţ -s u, acum un sfert de ceas. Pe laă Exit-ul C, ca s nu dea ochi cu ziariştii.ă

— Pascu a f cut vreun comentariu?ă— Nu ne-am v zut şi sunt convins c e mai bine.ă ă

***

M îndrept spre pr v lia lui Toto, al treilea obiectiv stabilit de dimiă ă ă -nea . În capul meu e un trafic încâlcit ca la întret ierea dintre Acadeţă ă -miei cu Bulevardul Elisabeta, "la ore de maxim audien ". Încerc celeă ţă mai acrobatice corela ii, dar miţ -e imposibil s întrez resc m car, leg tuă ă ă ă -ra dintre: asasinarea prostituatelor, copilul Wandei, sechestrarea Ninei vizându-l ca subiect de şantaj pe Herr Bundestag, omniprezentul east ,Ţ ă care nu-i şeful bandei — cine mama dracului o fi?! —... şi tot omni pre-zen a peştişorilor exotici! Ad uga i la tocan , "am nuntul" c sta ia terţ ă ţ ă ă ă ţ -minus se afl întră -un birou cu o duzin de telefoane, drapel, dou secreă ă -tare (o vac face treaba şi o c prioar — impresie), un şef de cabinetă ă ă stilat, pluton de bodyguarzi; pe statele neoficiale, se mai afl oă "protejat " de 24 de carate, şamponat cu PANă ă TENE Pro-V, vedet "f ră ă ă de care nu se poate", în toate emisiunile de divertisment TV. Tot dou zeci şi patru are şi legitima — ani şi kilograme în plus — şi eă patroan de SRL.ă

Dintr-un astfel de cabinet a venit telefonul care l-a scos din rahat pe Suli şi inerent, şi pe Negulescu, turistţă 93 b nuiesc în toat combina ia.ă ă ţ

93 Intermediar, c r uş.ă ă

Dar Toto? Care-i rolul lui în distribu ie? Acum, c se simte tr dat,ţ ă ă scos din joc cu cinism, ar fi dispus s vorbeasc , dar nu poate. Ce o fiă ă vrut să-mi spun ? ă

M gândesc la conturul buzelor când articula mut şi îmi zic c resă ă -pectivul cuvânt începea cu A... Emisia nesonor a literei A.ă

La Rex şi Prin ţ e pustiu, salonul are un aer abandonat. Din vitrin auă disp rut peştişorii şi coşule ele cu c ei, uşaă ţ ăţ -i închis de mântuial , doară ă cu o yal . Celelalte sisteme de asigurare ale pr v liei nu au mai fostă ă ă folosite. Cine a plecat ultimul şi-a zis c nu mai e cazul. Nu dai gaură ă pentru câteva foehnuri şi aftershave-uri chinologice. Zi-i şi lavoare.

Intru f r probleme. Miroase a curat, a şampon şi pustiu. Nu chiară ă pustiu. Aud un mârâit lugubru şi m r sucesc fulgerat. Din oficiul undeă ă Toto are un mic birou, apare eastŢ ă-câinele. M priveşte cu ochi de Hoă -mo sapiens şi-mi arat din ii de fiar .ă ţ ă

Dup ce inima începe să ă-mi bat din nou normal, m inteă ă resez:— Ce faci, baby?Se uit fix la mine. Jur, cu lacrimi. Pe urm , îmi arat coada, caă ă ă

să-mi arate drumul. La cap tul lui, alt privire fix . A lui east . E mort.ă ă ă Ţ ăDogul face pluta pe burt , lâng pantofii lui east . Plânge deă ă Ţ ă -ade-

văratelea, regnul nu cunoaşte demagogia. Îi mângâi fruntea cheal , ureă -chile. E tot ce pot face pentru el.

Dau telefon la sediu şi anun cozonacul. A şaptea crim ! Încep sţ ă ă fie mai dese decât macii şi alb strelele dintră -un peisaj campestru.

În aşteptarea operativilor, încerc să-mi construiesc o opinie. Moar-tea l-a surprins stând pe canapea, într-o pozi ie nonşalant . Picior pesteţ ă picior, rezemat de bra ul de pluş. Între degete i sţ -a stins o igar , iarţ ă glon ul la pocnit drept la mir. Gaura e perfect centrat între sprâncene,ţ ă zici că-i pictat . Felul în care a fost sură prins denot tipul de rela ie dintreă ţ victim şi agresor. Cel pu in, bune cunoştin e. Ştiu c devin enervant,ă ţ ţ ă dar pariez c e tot mâna lui Victor S raru. Declara ia "clipit " a lui Totoă ă ţ ă se confirm , nu east a fost bossă Ţ ă -ul cel mare.

Curiozitatea îmi d ghes şi m apropii de cadavru. Nici o deosebireă ă între east viu şi east mort. Acesta era de fapt am nuntul esen ialŢ ă Ţ ă ă ţ care înfricoşa. Regret c nu am avut ocazia să ă-l cunosc, trebuie s fi fostă un num r interesant. Pe negru, dar altceva decât întâlneşti în fiecare zi.ă Îmi strecor mâna în buzunarul lui de la piept. Câinele începe s se zbuă -ciume şi s latre, sare la mine. Atunci observ, cam la trei metri de canaă -pea, câteva pic turi de sânge. Apar in neîndoielnic asasinului, east nuă ţ Ţ ă mai avea cum s se deplaseze. Pariez c se trag de la autografulă ă dogului, reac ie la agresarea st pânului. Foarte important de re inutţ ă ţ deci, autorul crimei e însemnat. Cel mai probabil, pe picior.

Bag un text oarecare c tre animal — tot nu pricepe, dar conă tează tonul duios — şi izbutesc s scot portvizitul lui east . F os obiect! Amă Ţ ă ăţ citit în nenum rate rânduri despre portmonee din piele de crocodil, dară

n-am vizionat nici unul pe viu. De atins, nici vorb ! D bine de tot, miă ă -roase a aeroport personal (piscina a devenit comun , e demonetizat ),ă ă vale i cu veste în dungi (Liberty) şi zâne pe care numai dac le viseziţ ă eşti un tip b ftos: gra ii heraldice şi stem brodat pe chilo i.ă ţ ă ă ţ

În teşchereaua de country superindustrializat, f r cinciă ă nale, dumi-nici lucr toare şi tone de o el pe cap de locuitor, gă ţ ăsesc un paşaport al-bastru, b ştinaş din Germania. Pe tip îl cheam Ioan Condeescu şi să ă -a n scut la Craiova, acum cincizeci şi opt de ani. Condeeştii ştia au avută ă bani mul i odat , familie veche, boieri autentici! Se vede şi pe east . Oţ ă Ţ ă fi fost el hidos, dar nu-şi astupa cu Colgate resturile de m m lig dintreă ă ă din i, ai lui mâncau cu furculi a de pe vremea crucia ilor!ţ ţ ţ

R sfoiesc paginile paşaportului. Un b rbat voiajat. A pracă ă ticat mult România, Italia, Elve ia. Mai g sesc bani de toate culorile, un camet deţ ă conducere interna ional şi fotografia color a unui b ie aş de vreo 2ţ ă ţ -3 ani. Hopa! sta ar putea fi copilul Wandei.Ă

Un instantaneu luat într-un parc de distrac ii. Puştiul e dr g laş,ţ ă ă eman prosperitatea caracteristic kinderilor din Occident. Când mă ă ă-sa-i d o banan , nu suspin c de ce nuă ă ă ă -i poate da dou . Ca semnalmente,ă e blond cu ochi albaştri. Nu-i mare lucru, totuşi constituie o separa ie deţ al i dr g laşi. Din persoana careţ ă ă -l înso eşte, se vede o m nuş ieşitţ ă ă ă dintr-o mânec de blan şi un picior elegant. Ar putea apar ine Wandei...ă ă ţ Stai, stai, stai! Fotografia e f cut la Bucureşti. Pariez! Recunosc pe fună ă -dal turnul cu ceas al castelului de la Or şelul Copiilor. ă S nuă -mi spune iţ c exist mii de castele, cu mii de ceasuri, în mii de oraşe ale Mapamonă ă -dului! sta s r c ciosul, unde ip butaforia ieftin , e al nostru. Şi feti aĂ ă ă ă ţ ă ă ţ modest , sură prins în plan secund cu un deget în nas, ne e compatrioaă -t .ă

Se poate deduce oare c Erwin Alexander Patrick este ascuns undeă -va, prin preajma Or şelului? Hm, cam hazardat. Prezen a lui aici se înă ţ -scrie în firesc, doar nu era să-l duc la ă Tannhäuser! O verificare în zonă se impune. La noi, blonzii cu ochi albaştri nu au frecven a din Vest şi niciţ prenumele copilului nu-i comun. Ar putea constitui o pist .ă

Au sosit operativii. Le atrag în mod deosebit aten ia asupra pic turiţ ă -lor de sânge. Câinele latr dezl n uit, nu las pe nimeni s se apropie deă ă ţ ă ă leşul lui east . Îi g sim lesa, izbutim s iŢ ă ă ă -o şi punem, dar asta nu-l face mai cooperant. Vreau să-l iau cu mine. Nu se las dus cu nici un chip. Îlă las în grija b ie iloă ţ r.

Conduc nervos. Cu east sŢ ă -a dus înc unul care cunoştea misterulă peştilor... A! Ini iala cuvântului pe care voia sţ ă-l articuleze Toto este A. Sunt sigur.

***

La sediu, prima persoan interesant pe care o întâlnesc e C t lină ă ă ă Voicu. Tocmai iese, înso it de gard , din biroul coloneluţ ă lui Pascu.

— Interesant, îi spun lui B doiu, ce texte o fi având şeful cu Sinuă -

zit ?!ăDac nă -a i vizionat înc un Babuin furios, experien a dumţ ă ţ neavoas-

tr de via e incomplet . Limitat . Suficient să ţă ă ă ă-i vezi kilul de vodcă stând drept lumânare şi necamuflat pe birou, ca să- i dai seama c nuţ ă -i mai pas de nimic. Sosirea mea îl face totuşi fericit. Are ocazia s se lană ă -seze într-un şuvoi nest vilit de oc ri, impreca ii, evoc ri biblice,ă ă ţ ă genetice, socio-geo-politice şi postelectorale, filipic de zile mari!ă Electoralele nu m mai sură prind. Azi, dac vorbeşti despre un cutareă (Monsieur Monde, în francofon ), persoan necunoscut interlocutorului,ă ă ă prima întrebare dup "câ i ani are?" şi "cum arat ?" este "cu cine aă ţ ă votat?!" Op iunea inţ dividualizeaz la fix, Roentgen.ă

— M i Costic , îl iau cu frumosul, ca pe nebuni, nuă ă -i p cat de fica iiă ţ t i? În eleg s iă ţ ă ţ -i paradeşti cu vodc , dac tot leă ă -ai pus gând r u, dară luptând cu împ r iile!... O iau razna, glasul îmi creşte!... cu celeă ăţ nedrept i, cu cele tr d ri, corup ie şi bizantiăţ ă ă ţ nism, cu cele haznale...

— Şi aşa mai departe! mi-o reteaz . Vezi, asta m oftic ! Că ă ă ă-s prost. M apuc de revere, zici c vrea s m omoare: în Pascuă ă ă ă ă credeam, m ! în elegi? Credeam ca în tata! Un tat noră ţ ă mal, ca în povestioarele cu moral ă à la Cuore şi c c n riile senă ă ă timentale ale lui Dickens! Nu de-alde tataia al meu, beat mort, cu ig ncile pe subţ ă mas !... Îmi zice deun zi, "m Costic , un dor am şi eu! S m scol oă ă ă ă ă ă dat treaz, să ă-i trag un chef pe cinste..."

— Îl în eleg, s racul. A apucat?ţ ă— Po i sţ ă-l întrebi. Are fieful la Nae Mac-Mac. Specialitatea casei

ra a şi galbena de Vâlcea, program non stop... Dar Pascu, m ? Pascu?ţ ă De ce-i trebuie stuia s se dea în stamb , taman la urm ? Fă ă ă ă ă-m să ă în eleţ g!

— Du-te dracului! Dac tot p r seşti stabilimentul, ceă ă ă - i mai pas ?ţ ă Zi-i mai bine, care-i situa ia aici!ţ

— Bund ştagul, b gaă ă -l-aş în mă-sa şi pe la c ne ine pe aragaz,ă ă ţ tot nu s-a manifestat. Ori a tras pe dreapta, la loc de tihn , ambrozie şiă verdea , ori i se rupe de pi ipoanc . Unu şi cu unu fac doi!ţă ţ ă

— Când î i convine ie. Sţ ţ ă- i amintesc de câte ori miţ -ai demonstrat c se poate şi altfel? Întâi, c apelul aşteptat din Germania la num rulă ă ă Coanei Aurica a fost o simpl ipotez de a mea...ă ă

— De oareşce bun sim fa de tâmpeniile pe care le emi i în modţ ţă ţ obişnuit.

— Galbena invidie î i întunec min ile. Al doilea, chiar dac nuţ ă ţ ă -i pa-s de Nina, nuă -i e la fel de perpendicular de propria situa ie. Tipii de caliţ -brul şi mentalitatea lui prefer un glon decât s fie compromişi public.ă ţ ă

— De ce dracu' n-o fi crescând mentalitatea asta şi la noi? Ştiu câ iţ -va la ale c ror funeralii aş asista cu pl cere... A telefonat Ene. Veciniiă ă confirm c apartamentul Coanei Aurica e locuit. Se aud duşul şi closeă ă -tul.

Emit ca de la în l imea unei catedre:ă ţ— Quod erat demonstrandum.

— Fii bun şi înjur în valah . A sunat Gabriela State.ă ă— S-a întâmplat ceva?— Vroia s ştie dac am progresat în problema lui nepotuă ă -s u.ăÎmi expun teoria legat de fotografia g sit la east . O priveşteă ă ă Ţ ă

lung şi morm ie:ă— S-ar putea s fie ceva... Dar î i dai seama? Iar un batalion de poă ţ -

licemeni care s investigheze mahalaua despre un b ie el aşa şi pe dină ă ţ -colo!

— Cu oleac de imagina ie, se poate reduce din efort. Cercet rileă ţ ă trebuie orientate în dou direc ii: scuarurile din cartiă ţ er, unde sunt scoşi copiii la joac şi tabelele cu plata între inerii.ă ţ

— De ce nu c r ile de imobil?ă ţÎl privesc surprins de naivitatea întreb rii:ă— Tu doar munceşti, nu mai gândeşti? Copilul tr ieşte înă

clandestinitate. Când îl ascunzi, nu-l declari şi te în elegi întrţ -un fel cu administratorul. Între inerea îns trebuie sţ ă -o pl teşti, altfel încep veciniiă s rag . Aşa, pu in le pas de identitatea unui ânc aflat în îngrijireaă ă ţ ă ţ gazdelor.

— Mda, r mân la ideea c ai schimbat biberonul cu cinzeaă ă ca. Apro-po de biberon, te-a c utat amicul t u, Mister Cinema.ă ă

— Dorinel? Ce naiba vrea?— Întâi — citez — ca să- i dea bunţ ă-ziua şi ce mai faci. Al doilea, că

tot n-a pl tit telefonul bunică ă-sii, ia un taxi şi vine pân aici. Vrea să ă vorbeasc cu tine. Personal.ă

— E nebun.Babuinul rânjeşte:— Spune-mi un singur ins din imediata ta apropiere normal. Mă

refer la cei pe care-i simpatizezi.— B nuiesc c tu eşti singurul.ă ă— Vezi s nu ui i ceă ţ -ai spus.Telefonul. Ofi erul de serviciu. Babuinul îşi ridic sprâncenele inteţ ă -

rogativ. R spund scurt:ă— A şi ajuns.Se înclin , conform celor şapte plus patru ani de acas , două ă ă

echere la rând. Cu manierele lui, sta face fa şi la Curtea lui Juană ţă Carlos. De gât, oblic, ca o geant de poştaş îi atârn un binoclu deă ă câmp. Îl iau în primire:

— Ce-i, m , cu tine? Cu ce mai pl teşti telefonul? şi duc reflexă ă mâna la buzunar, s decontez.ă

Dorinel d din cap, se opune energic:ă— Nu... v rog... l sa i! Penaliz rile nuă ă ţ ă -s cine ştie ce şi p-orm , tataă

nu are timp s m ia duminic ... O să ă ă ă-mi dea bani. Aşa face când... Îl în-eleg şi pe el.ţ

— Ce spui, dom'le! se minuneaz B doiu, gândinduă ă -se probabil la ale lui, chiar îl în elegi?ţ

Dorinel clipeşte peste ochelari şi decreteaz :ă

— E trufanda.— Cine, m ?!ă— Nevasta lui tata, asta nou . "Tân r şi apetisant ." Aşa spuneă ă ă ă

bunica şi o s în eleg mai târziu. Dar eu în eleg de pe acuma. Şi pe maă ţ ţ -ma o în eleg. Sţ -a însurat tot cu o trufanda. Seam n cu Don Johnson peă ă care l-a l sat Melanie Griffith.ă

Ridic mâinile spre tavan:— M-ai omorât cu filmele! Spune de ce m-ai c utat.ăSe pip ie dup ureche, verificânduă ă -şi cocoloşul de gum şi declară ă

r spicat:ă— Ştiu unde e Robert Redford.Babuinul şi cu mine c dem pe spate.ă

B doiu îl scutur de umeri. Să ă -ar vrea un gest de tandre e, dar b iaţ ă -tul trebuie să-şi îndrepte ochelarii.

— M , tu ştii ce vorbeşti?ăŞi eu sunt surprins. Aş fi pariat c-a s rit de mult grani a.ă ţ— L-am v zut cu binoclul, şi zgâl âie cutia de piele careă ţ -i atârn deă

gât.— De unde ai scula?În ochii şi în vocea lui Dorinel se aprinde tor orgoliul de clan, ţă l'es-

prit de famille:— A fost a lu' bunicul, b rbatul lu' bunica. Asta cu care stau. Buniă cul

meu a fost medic colonel în Armata Regal a Majest ii Sale Regeleă ăţ Mihai I, a luptat şi la Stalingrad, dac vre i s şti i!ă ţ ă ţ

Majusculele vibreaz în glas. Uite unul pe care nu mai treă buie să-l întrebi cu cine a votat. El şi înc vreo trei duzine — familia.ă

Pe scurt, dup ce lă -au flituit b ie ii din perimetru, Dorinel nă ţ -a de-mobilizat. Şi-a amintit c exist o teras chiar vizavi de imobilul cu priciă ă ă -na şi un binoclu în şifonierul bunică-sii. Prudent, şi-a b gat în traist ună ă corn, doi pumni de bomboane şi o sticl de coca şi să -a pus pe pândit.

— Chiar acolo de unde a tras Richard Gere, ne explic , se vede celă mai bine.

— M ! exclam sincer Babuinul, ai stof ! S te faci poli ist.ă ă ă ă ţDorinel consider chestiunea cu toat seriozitatea şi clatin dină ă ă

cap:— Nu, c tr iesc doar din salariu. Eu m fac om de afaceri, ca tata.ă ă ă— Bravo, eşti b iat deştept, să ă- i ajute Dumnezţ eu!B ie elul se înclin :ă ţ ă— Mul umesc, şi dumneavoastr la fel!ţ ă— Chestia e c trebuie s mai dai pe la şcoal .ă ă ăAspectul nu i-a sc pat:ă— Ştiu, dar nu e cazul s exagerez. Anul sta ies cu premiul III. Nuă ă

merit s trag la materii de care nu voi avea nevoie în via . Aşa spuneă ă ţă şi tata.

— Dac vă -a i pus de acord, e în regul . Când lţ ă -ai v zut pe Robertă Redford?

Îşi r suceşte bra ul stâng. Mai sus de curea, dup obicei, şiă ţ ă -a notat ora cu carioca neagr . Şase f r zece, aproximativ cu trei sferturi de oră ă ă ă în urm .ă

— Cum ai putut să-l vezi? Obloanele sunt coborâte.Dorinel m priveşte derutat:ă— Nu sunt obloane, sunt draperii. Le-a dat un pic la o parte şi s-a

uitat pe strad .ă— Dorinele, eu ştiu precis c exist obloane acolo, insist B doiu.ă ă ă ă— Doar la camera de zi, intervin. De ce o fi l sat dormitorul f r ,ă ă ă

naiba ştie.— Dac v spun, Cap Bob, lă ă -am v zut bine. Eu nu sunt miop şi...ă— Ştiu, dragule, stai în banca a cincea.— Nu asta... binoclul e foarte puternic.— Te cred. A stat mult la geam?— Cam zece secunde.Babuinul scoate binoclul din cutia de piele maron, c ptuşit cu pluşă ă

verde şi se apropie de fereastr . Exclam admirativ:ă ă— Uite, domnule, scul de acum şaizeci de ani! Te întrebi cum auă

pierdut nem ii r zboiul!ţ ăDorinel îşi salt ochelarii pe nas, cu geă stul devenit tic:— V spun eu... Dac nu intrau americanii în r zboi, Hitler ne mână ă ă -

ca frip i c aştepta Fau 1 şi Fau 2, rachetele alea şti i... Atunci a în elesţ ă ţ ţ bunicul ce spunea Shakespeare!

Încep s râd, Babuinul se mir sincer:ă ă— Ete' la sta micu' ce d din el! Ce zicea Shakespeare, m ?ă ă ă— "Fereşte-m , Doamne, de blestemul rugii împlinite", rosă teşte

Dorinel r spicat, atent la fiecare silab . Bunicul nu în elegea deloc şi aă ă ţ în eţ les atunci, adic când să -a terminat r zboiul şi au câştigat alia ii, cumă ţ se rugau ei. Adic ruşii...ă

Uite ce va s zic o interpretare corect a clasicilor, dar zbârnâieă ă ă telefonul. E şapte seara. La ora asta, vin de regul doar veşti proaste.ă Nu m înşel. În p durea Tunari, a fost g sit cadavrul unei femeiă ă ă necunoscute.

***

Opt crime, f r a mai pune la socoteal tentativa de asasinare a luiă ă ă Toto. A opta e asta, femeia necunoscut din p durea Tunari. Cum se înă ă -tâmpl adesea, câ iva copii care c uă ţ ă tau ciuperci au dat peste ea: îngro-pat gr bit, la mic adâncime, camuflaj clasic de vreascuri, recuzit deă ă ă ă p dure. Dup cum arat , zace acolo de circa o s pt mân . A fost împuşă ă ă ă ă ă -cat în ceaf , exact ca Wanda şi celelalte trei victime dinaintea ei. Esteă ă elementul esen ial care m determin s fac corela ii cu dosarulţ ă ă ă ţ prostituatelor; aceeaşi modalitate de crim , având acelaşi autor —ă

r posatul Riă chard Gere, killerul bandei.Femeia a intrat în putrefac ie, dar caracteristicile generale se maiţ

pot desluşi. Cincizeci, cincizeci şi cinci de ani, statur mijlocie, greutateă medie. A apar inut clasei mijlocii. Îmbrţ ăc minte tern dar de calitate, înă ă -c l minte fin şi comod . Nici un document asupra ei. Cum nu pare să ţă ă ă ă fi fost genul care s umble cu buletinul şi banii întră -o pung de plastic şiă batista la îndemân , în sân, presupun c poşeta a fost aruncat . Mâinileă ă ă sunt îngrijite, l cuite cu mediocrul, mic burghezul roz. Sunt primele conă -stat ri. Operativii r mân s depisteze eventuale urme. Iluzorii în p dure,ă ă ă ă dup o s pt mân în care a şi plouat.ă ă ă ă

M întorc cu Babuinul la sediu. E zece seara, nu să -au primit veşti. M informez: în ultimele cincisprezece zile, nu a fost semă nalat nici oă dispari ie cu datele care ne intereseaz . Din nou, nu ne r mâne decâtţ ă ă expectativa.

— Oricum, evenimentele se precipit . Nu m aştept la vreun ă ă happy end, dar cel pu in sc p m de tempoul sta infernal. Numai azi, douţ ă ă ă ă cadavre, east şi nefericita din p dure. Ce mama dracului, îi lu m peŢ ă ă ă yankei?

Lui B doiu i se aud plombele de la m sele:ă ă— Dac Pascu ar fi fost omul pe careă -l credeam, altfel st teau lucruă -

rile acum. Realizezi ce avans aveam dac disă puneam de declara iileţ fra iţ lor Suli ?ţă

— Asta-i situa ia, chestiaţ -i ce facem acum? Ne mai ducem acas ,ă ori ba?

B doiu stoarce ultimele pic turi din sticl :ă ă ă— Eu zic ba! Apelul din Germania poate interveni în orice moment

şi exact în momentul la, trebuie ac ionat. Indiferent de con inutulă ţ ţ convorbirii, nu po i şti ce au de gând cu Nina.ţ

Are dreptate. Ideea nu-mi surâde defel. Cad pe mine de oboseal ,ă nu-mi place s m îmbrac dou zile la rând cu aceleaşi haine, ştiu ce înă ă ă -seamn un somn împ r it cu Babuinul. Sfor ie ca un pachiderm gripat.ă ă ţ ă În cel mai fericit caz, î i închipui c dinţ ă colo de ferestre, o arie de nebulo-zitate, de origine anticiclonic să -a deplasat rapid spre sudul continentu-lui, determinând modific ri importante pe harta sinoptic a câmpului baă ă -ric: furtun de gradul 2.ă

Ridic obosit din umeri, în sensul de n-am încotro, şi formez numărul spitalului. Vorbesc cu mama. Toto e sta ionar din toate punctele deţ vedere şi din câte a în eles ea, noaptea astaţ -i decisiv . De la sineă în eles, c nuţ ă -l va l sa singur. Înainte de a închide, adaug :ă ă

— M-auzi, Bobi ?... Tare aş vrea s m v d peste un an.ţă ă ă ă

Din nou, telefonul. Glasul care scrâşneşte ca un fier str u e inconă ă -fundabil. Şi expresia pe care o cap t e inconfundabil , pentru c Babuiă ă ă -nul se intereseaz alarmat:ă

— K.G.B-ul?

Îi fac semn s tac dracului din gur . E bunică ă ă ă-mea, coana Marcela. Capsat ca totdeauna. Şi la obiect. Nu se încurc cu ă ă how do you do.

— Te-am c utat toat ziua, iă ă ţ -am l sat şi mesaj la c catul la de ro-ă ă ăbot!

— N-am trecut azi pe-acas . Ce să -a întâmplat?— Unde-i mă-ta?...B doiu a ridicat cel lalt receptor şi se distreaz aă ă ă -ntâia.— ...o sun de alalt ieri şi nu r spunde.ă ă— Poate c nă -are chef. Tr im întră -o ar liber .ţ ă ă— M garule! Nuă - i permit s vorbeşti cu mine la hai sictir!ţ ă— Atunci, închide telefonul. Ce treab ai cu mama?ă— Unde e?M cuprinde brusc o dispozi ie sardonic :ă ţ ă— În voiaj de nunt . Luna de miere. O petrece la Vene ia.ă ţPauz . Dincolo, b trâna se sufoc , îi aud tensiunea, îă ă ă i savurez con-

sternarea:— A un'şpea oar ?!... E caz de internare, trebuie pus sub interdică ă -

ia familiei!ţ— În fond, ce- i pas ? iţ ă Ţ -a cerut ceva? De la şaişpe ani, nu iţ -a mai

cerut nimic! Te doare c se plimb la Vene ia cu gonă ă ţ dola, în loc să-şi ar-d degetele la aragaz şi cu detergen i, pentru "unica" pereche deă ţ izmene din via a ei?ţ

— Ascult , piticule, când iă ţ -oi arde doi pumni...— Spargi telefonul. În definitiv, ce vrei?— S nă -o mai caute golanii la mine, r cneşte, nici la telefon, nici altă -

minteri!Trânteşte receptorul. B nuiesc că ă-i ferfeni . B doiu nu mai râde şiţă ă

m priveşte neliniştit.ă— Ce p rere ai?ă— ia îşi închipuie c ştie sau are ceva de la Toto. O caut .Ă ă ă— E în siguran ?ţă— E avertizat .ă

Ora dou zeci şi trei. Stau cu Babuinul la pizza şi bere. Iă -a intrat fum în ochi şi clipeşte des:

— M , voi sunte i cam icni i în familie.ă ţ ţ ţ— Voi nu, aşa-i?— Nu, t ticu'! Noi suntem be ivi, nu pleca i cu colindu'! Pe noi ne iaă ţ ţ

şpri ul, pe voi v ia apa. Ap chioar , astaţ ă ă ă -i grav!âşnesc dintrŢ -o dat de pe scaun şiă -l apuc de urechi. Îl zgâl âi isteţ -

ric, cu aerul c nu m pot opri.ă ă— APA!!!... Asta era!— Ha?!— A... A... Apa... sau... Acvariu. Asta a vrut s spun Toto.ă ă

Deşi am luat de vreo pai'şpe ori hot rârea "gata, ne ajunge pe ziuaă de azi, s încerc m m car s a ipim", suntem prea surescita i ca s nuă ă ă ă ţ ţ ă coment m.ă

— Precis or s dea gaur la maică ă ă-ta acas , morm ie B doiu tocmaiă ă ă când credeam c a adormit.ă

— Au şi f cută -o, de vreme ce au c utată -o la b trân . Au încercat înă ă -tâi la mama, au r mas mofluzi.ă ..

— De unde ştii?— Ca s intre în apartament, trebuie s arunce jum tate de cartieră ă ă

în aer. I-a instalat Toto nişte fi e de maxim eficien .ţ ă ţăBabuinul sare într-un cot:— Înseamn c marfa, mama ei de marf careă ă ă -o fi, se afl înă

apartamentul din Kog lniă ceanu.— Poate. Ceva, undeva exist de vreme ce ştia caut ... Vrei s mă ă ă ă ă

laşi s dorm?ă— Min i, nu dormi. Minteaţ - i face ticţ -tac, apă-acvariu, apă-acvariu.— Şi ce vrei, s tic im împreun ?ă ă ă— De ce nu? şi o ine înainte. Apaţ -i ap . Dac avea ceva speă ă cial,

mureau insectele alea exotice. R mân acvariile. M gână ă desc la ramele metalice, eventual la un fund dublu...

— Ce simplu! Şi de unde iei acvariile?... Degeaba, suntem pe lângă truc, adulmec m dar nu lă -am dibuit înc . Multe, oftez, foarte multe neă cu-noscute...

— S nu exager m, şi aprinde înc o igar , deşi se jurase c preceă ă ă ţ ă ă -denta-i ultima.

M ridic în capul oaselor enervat:ă— Vrei s i le înşir? Ceă ţ -i cu aiureala aia de film turistic din caseta

Wandei?... Ce miz reprezint copilul? Ce ştiu Suli şi frateă ă ţă -s u, iar noi,ă contribuabilii, opinia public nu trebuie s ştim, şi nu vom şti niciodat ?ă ă ă Care-s implica iile politice, vezi so ul Ninei? Ce rol au avut prostituateţ ţ -le?... Şi toate aveau peşti exotici, mama lor de peşti!

Am uitat unde sunt şi m dezl n ui ca în târla lui tataia. Babuinulă ă ţ apeleaz la rezerva de vodc pe care o p streaz penă ă ă ă tru stare de necesitate în safe.

— Ai o obsesie, neic , restul sunt vaxuri. E suficient s g sim soluă ă ă -ia la o singur problem , pentru ca celelalte s se dezlege ţ ă ă ă de la sine.

Mai ia o înghi itur şi se duce la toalet . Îmi scot maioul şi fac unţ ă ă "duş" pân la brâu. Bag şi capul sub robinet. Bun idee! Simt concret oă ă sut de degete r coroase cuprinzânduă ă -mi creierii încinşi. Sfârâie sub contact ca un fier de c lcat înc lzit la roşu. Fier din la cu j ratic şi coă ă ă ă -coş, cum mai foloseşte bunică-mea.

Babuinul se întoarce şi se repede la sticl . E vesel nevoie mare, îşiă umple o can ochi. Fac ochii mari:ă

— Chiar c ai luată -o razna! Dă-o dracului, e al treilea litru pe care-l începi, başca berea şi ce-oi mai fi înghi it pe traseu. Ala nu mai e ficat, eţ

cram !ă— Hai să- i spun o chestie, Tarzane! Nici Pascu nţ -a suflat în lamp .ăÎl privesc surprins:— E în sediu?— Îhî, am v zut lumin sub uş şi lă ă ă -am auzit vorbind la telefon.— Interesant...— Prea interesant! ine minte c sta preg teşte o figur m rea !Ţ ă ă ă ă ă ţăSar în picioare şi încep s m îmbrac.ă ă— Ce vrei s faci?ă— S stau de vorb cu Sinuzit . Chiar acum.ă ă ă— E trecut de miezul nop ii, z p citule!ţ ă ă— Ei şi? N-are decât s invoce Constitu ia.ă ţChem garda şi dispun s fie adus din arest de inutul C t lin Voicu.ă ţ ă ă

SÂMB TĂ Ă

Pentru c am intrat în ziua de sâmb t . E ora zero cincizeci şi cinci.ă ă ă Babuinul, în col ul de lâng fereastr , m asist . Vrea s ştie ce urmţ ă ă ă ă ă ă-resc şi oricum înc nu lă -am v zut culcânduă -se pân nu vede fundul stică -lei.

— F r pumni, îl avertizez.ă ăUite-l pe Sinuzit , proasp t ca o viorea! în blugi şi tricou alb. Peă ă

piept, cu litere negre, înscrise confesiuni — dup p rerea mea — preaă ă intime: No job! No money! No fuck! No problems! Salut degajat, seă simte la îndemân . Zici că ă-i venit la o parol şi un biliard cu g şcarii. Îşiă ă freac ostentativ obrazul:ă

— M scuza i c nu mă ţ ă -am ras.Îl m sor curios. Pierdut cu firea nă -a fost niciodat , dar acum are ceă -

va în plus. O siguran , o linişte, un "totul se rezolv ". Aş da mult s ştiuţă ă ă ce a discutat cu Pascu.

— F r mişto, Voicule.ă ă— Nu-mi permit, Cap Bob.— Bine faci. Revin asupra episodului consumat la Costan a. S înţ ă ce-

pem cu momentul de pe plaj . Cum ar ta "marfa"? M referă ă ă la ambalaj.— S laşul peştilor era introdus întră -o l di special , ajustat peră ţă ă ă -

fect. O re ea de cureluşe cu mâner asigura transportul. Juc rie la coţ ă -mand , mân de meşter. Ca s sco i acvariul, ambaă ă ă ţ lajul trebuia t iat.ă

— B nuiesc c ai încercat.ă ă— Absolut, râde parşiv, primul lucru pe care l-am f cut la hotel.ă

Mi-am dat seama c nu ine, f r s las urme.ă ţ ă ă ă— Cam ce credeai c po i g si?ă ţ ăRidic din umeri şi m întreab prin semne dac poate s aprind oă ă ă ă ă ă

igar . Babuinul umple un pahar cu vodc şi iţ ă ă -l pune în fa . Îl privimţă amândoi ului i. M bate gândul c are un sifiţ ă ă lis vechi, netratat. Îl dis-

treaz grozav ideea s "reveioneze" cu un şu , chiar în biroul şerifului.ă ă ţ Picant al naibii, exact pe gustul lui. Doar contravine oric ror norme deă conduit profesional ! Ne explic scurt:ă ă ă

— Pentru atmosfer . Continua i, v rog.ă ţ ăVoicu îmi caut ochii. Îi dau avizul, nu pot mina autoritatea Babuiă -

nului. Fl c ul mul umeşte, închin , ia o înghi itur eap n cu pl cereă ă ţ ă ţ ă ţ ă ă ă de ocnaş. I se adreseaz lui B doiu:ă ă

— N-am s te uit, şefule!ăBabuinul se hlizeşte duios:— Pe unde trec, las numai amintiri frumoase.— Scuză-m , m o r sc, pot să ă ţă ă ă-mi v d în sfârşit de treaă b ?... Ziă -i

Voicule, la ce te gândeai?— Ce s spun, Cap Bob! Brambureala asta cu peştii trebuie s aibeă ă

un clenci. Ce poa' s 'nghit o gânganie atâtica?! Doar ceva mic şi foarteă ă scump. Ori drog simandicos în stare pur , din cinci grame sco i un kil, oriă ţ microfilme, ori nestemate. Altceva nu v d... St team acolo, la hotel,ă ă şi-mi tremura mâna pe briceag. Tare aş mai fi haşurat m car unul din ei!ă

— Nu te-ai gândit c însuşi acvariul ar fi putut ascunde ceva?ă— Nici o secund . Sunt convins c trucul e legat de peşti. Aceeaşiă ă

ras totdeauna. Negri şi roşii. Miă -am închipuit c or avea un pântece maiă înc p tor.ă ă

Da, îmi zic, a c zut în aceeaşi curs ca şi noi... O idee şoc m pocă ă ă -neşte ca o c r mid picat din senin. M zdruncin . Dac peştii suntă ă ă ă ă ă ă doar element de diversiune, iar adev ratul "exploziă bil" se strecoar clană -destin împreun cu peştii dar nu ă în, ci alături de ei?

Ipoteza m cucereşte şi arunc undi a:ă ţ— Ai f cut pe c r uşul de trei ori. Ai dus exotici Wandei, lui Neguă ă ă -

lescu şi lui Toto... Fii atent! N-ai mai dus şi altceva? N-a existat vreun obiect — plic, pache el, mesaj, buchet de flori, indiferent ce — care sţ ă înso easc peştii?ţ ă

Aud paharul Babuinului depus pe birou. Dac lă -a l sat din mân ,ă ă înseamn c a devenit atent. Foarte atent. Voicu d afiră ă ă mativ din cap:

— O singur dat . Leă ă -am dus Wandei şi lui Negulescu peştii în ace-eaşi zi. Întâi, ei. La plecare, mi-a dat o serviet şmecheroas , din aia cuă ă cifru, s iă -o duc negreşit şi neîntârziat lui Negulescu, la Club. A socotit pe ceas cât fac pân la el, şi a teleă fonat la fix să-i confirme la primirea.ă

Aud m selele Babuinului pârâind:ă— Iar Suli , mama lui! De ce nţă -ai pomenit nimic de serviet până ă

acum?— Ierta iţ -m , nu a venit vorba. Domnului colonel Pascu iă -am spus,

poate s v confirme. Chiar ast sear , credeam c şti i...ă ă ă ă ă ţAşa ar fi fost normal, numai c de data asta, Pascu ine to i aşiiă ţ ţ

pentru el. M bucur îns , c str bat aceeaşi uli . Un pas sau doi în ură ă ă ă ţă -ma lui, dar m-am avântat pe pista valabil . Pascu este un profesionist deă excep ie, rateurile înregistrate de el intr înţ ă tr-o tabacher ... Bref, iă -a tre-cut şi lui prin minte c exoticii ar putea fi o cacealma, hârtia de prinsă

muşte.— Cam ce ar fi putut con ine servieta?ţSinuzit deschide bra ele. Nu vrea s m îmbr işeze, picteaz gesă ţ ă ă ăţ ă -

tic neputin a.ţ— Cap Bob, n-am faruri cu Laser! De unde naiba s ştiu?! În princiă -

piu, orice. Droguri, valut , filatelie, gheaă ţă94, m seaua de minte a luiă Ceauşescu, tot ce pofti i!ţ

— Servieta i-ai predat-o personal lui Negulescu?— Asta era dispozi ia categoric . De fric s nu se întâmple ceva, oţ ă ă ă

ineam cu amândou mâinile. Acvariul lţ ă -a c rat poră tarul... Inutil s vă ă mai spun c m aşteptau ca pe Messia.ă ă

— Aşteptau? Nu era singur?— Cu Suli , sufl B doiu, pun pariu.ţă ă ăVoicu întoarce capul:— Poftim?... Nu ştiu cine era tipul, nu l-am v zut. Iă -am predat ser-

vieta lui Negulescu şi mi-a spus să-l aştept. A intrat în camera lui şi a în-chis uşa. Am prins totuşi dou minireplici, ca s le zic aşa... "Să ă -a f cut!"ă Cel lalt a exclamat: "Slav Domă ă nului, ia s v d..." B nuiesc c au desă ă ă ă -chis servieta.

— P cat.ă— De, Cap Bob, am încercat s trag cu urechea, dar nici cu ea lipită ă

de uş nu puteam s stau. Sunt oameni care lucreaz dur şi au ar t toă ă ă ă ă -rul nervos. Când ai de a face cu de alde ştia, s nuă ă - i lipseasc grâul şiţ ă nuca din c mar ... Un singur cuvânt am mai ag at, sunt sigur c nu mă ă ăţ ă ă înşel: Capulzanul care aşa şi pe dincolo... n-am mai priceput. Pe urm , aă ieşit Negulescu afar . P rea mul umit peste poate.ă ă ţ

Brusc, înc perea începe s vibreze de parc pe strad ar trece ună ă ă ă cârd de Pantzere. Nu-i decât Babuinul care a s rit cu efect de pe scaun.ă Se repede la Voicu şi-l s rut lipicios pe frunte. sta, dac nă ă Ă ă -ar fi în biro-ul Poli iei, şiţ -ar scoate batista şi s-ar şterge, frecând conştiincios.

— S tr ieşti, neamule, o să ă ă- i aduc Milka şi ig ri la vorţ ţ ă bitor! Mai ia o vodc pe chestia asta!ă

Îi toarn generos. Sinuzit îşi închipuie că ă ă-i beat mort. Aşi! De trei ori! În urm toarele secunde, asist la un înduioş tor r mas bun. Un ursă ă ă îmbr işând un butoi cu miere năţ -ar putea avea o expresie mai afectuoas decât cea a Babuinului.ă

Imagina iţ -v un tramvai s rind întră ă -un picior! staĂ -i amicul B doiuă acum. Exult , e ferice, duşumeaua duduie. Dedesubt, sunt birouri. Ceă -or fi gândind ofi erii de serviciu? Încerc sţ ă-l temperez:

— M i Dilimache, o s cread portarul că ă ă -a venit peste noi tovar şulă Jirinovski!

— Aut, prefer Planul Marshall!... M i, Tarzane, tu pricepi?ă

94 Diamante

— Nu, explică-mi tu.— Acum ştim ce rumb dans m! CAPULZAN! Recte, falsiă ă ficator de

bani. sta era pontul!ĂTresar în epat în fund. Are dreptate. În realitate, neţ -am obişnuit

într-atâta cu vocabularul de gang, c am început s pierdem nuan ele.ă ă ţ În argoul infrac ional, capulzan mai înseamn şi om fals, ipocrit,ţ ă şmecher uns cu toate alifiile. Aşa îl tradusesem eu.

— E o ipotez .ă— Nu, Boabe, am tras cartea bun . Acum îmi explic bramburealaă

asta de derbedei, curve, complici, killeri şi intermediari. E re eaua deţ desfacere a banilor falşi.

— Hm, prea vast distribu ie pentru ca secretul opera iunii s fieă ţ ţ ă asigurat.

Îmi d cu tifla, îi place prea mult teoria ca să -o abandoneze:— Nu to i sunt aşa deştep i ca tine.ţ ţ— Asta-i garaga , nuţă argument.— Spune-i cum vrei, dar în principiu am g sit eticheta: punerea deă

moned fals în circula ie pe pia a româneasc .ă ă ţ ţ ă— Cum de nu ip b ncile?ţ ă ă— Nu le-au intrat înc în vistierie bani m slui i.ă ă ţÎncremenesc. Alt idee exploziv ! Mă ă -arunc din nou pe urechile Ba-

buinului. De data asta, reuşeşte s m fenteze. Smulge din cuier vestoă ă -nul meu, îi desparte mânecile dup care miă -l arunc în cap:ă

— Trage de astea, ce ai cu mine?!— B i Costic , dac e pă ă ă -a noastr , asist m la cea mai formiă ă dabilă

cacealma pus la cale împotriva Puterii!!!ă— O iei razna.— Fii atent! Opozi ia d brânci spre alegeri anticipate. ii minteţ ă Ţ

poanta lui Sinuzit ? C prin Nina să ă -ar încerca discreditarea lui Bundes-tag, important sus in tor al r niştilor?ţ ă ţă ă

Mic pauz pân se dezmeticeşte şi începe s rag .ă ă ă ă ă— Evrika!!! V d scenariul! Primo tempo — îl bag în g leat peă ă ă ă

neam . Secundo — la momentul oportun, trag o grindin de bani falşi peţ ă pia şi încep s urle fanfarele cţă ă ă-i opera rechinilor imperialişti care — cu asentimentul Puterii — vor s ne dinamiteze economia na ional ! Să ţ ă ă ne duc la dezastru! S ne oblige "s ne vindem ara"!... Conlucrează ă ă ţ ă to i aţ cilea, CIA, Mosadul, ungurii şi bineîn eles, Regele Minai!... Ai auzitţ ultima teorie?

— Nu.— Cic Occidentul încearc s restaureze regalitatea în Sudă ă ă -Estul

Europei pentru a ne domina total şi absolut! Iar PN CDŢ -ul, prin excelenţă promonarhist, de dragul stemei cu lei, e de acord să-şi torpileze propria moned !ă

— În consecin , preiau ideea, manevra i — str chinariiţă ţ ă 95 se înghe-

95 Oameni nevoiaşi, modeşti, naivi.

suie la urne şi voteaz dup cum iă ă -au intoxicat talenta ii toboşari ai axeiţ bolşevice şi frigiderul gol! PUTEREA trebuie s se întoarc STÂNGII,ă ă patrioat şi na ionalist !ă ţ ă

— Absolut! Aşa se explic şi faptul c banii falşi nă ă -au ajuns la b nci.ă Nu sunt înc puşi pe pia , ci doar depozita i în aşă ţă ţ teptarea gongului... B i, Herculache, ce deştep i suntem noi!ă ţ

— Prea deştep i, comenteaz un al treilea glas din înc pere, şi înţ ă ă locul vostru, n-aş l sa s se observe.ă ă

N-am auzit uşa. Colonelul Pascu o închide în urma lui. Tic it, ferindă zgomotul. Pare obosit peste nota cotidian . Doar în c maş , cravata l ră ă ă ă -git spânzur aiurea, ca o limb de câine n duşit. Vede sticla de vodc :ă ă ă ă ă

— Turna iţ -mi şi mie din chestia asta.B doiu se precipit ca totdeauna când e vorba de încuraă ă jarea unui

viciu. Un pahar, plin ochi cu alcool, se iveşte instantaneu în fa a coloneţ -lului. S-a aşezat la biroul lui B doiu, cu b ră ă bia rezemat în pumni:ă

— Dă-mi şi o igar .ţ ăAha, s-a dus dracului programul antitabagic! Schi eaz un cinţ ă -cin şi

rade tot paharul. Într-un singur timp. Babuinul a c zut în extaz. Dup câtă ă de catifelat îl priveşte, i-a iertat "c c n ria".ă ă ă

Pascu declar brusc:ă— Ştiu c mă -a i înjurat din cauza lui Demetru. "Uite şi la Nea Izmaţ -

n sta cum se c... în sus, taman acum, când s ias la pensie..." Camă ă ă ă aşa ceva, nu? Nu v jena i, şi eu aş fi gândit la fel. Probabil, mai dur. Laă ţ vârsta voastr , eram naiv r u. Fanatic! Credeam în Justi ie, socoteam că ă ţ ă nici nu am alt ra iune de a exista... "For a creeaz dreptul", uite o chesă ţ ţ ă -tie care m scotea din min i! Nă ţ -o diger nici azi, dar o înghit. M-am resemnat... Ce v spuneam eu deun zi? Adev rul umbl cu capul spartă ă ă ă pretutindeni. Adev rul la din şcoala primar sau din poala bunicii, cândă ă ă oricum ar suci-o lupul, pân la urm , tot o încaseaz ... Mai pune aici,ă ă ă B doiule! şi întinde paharul gol.ă

Îl urm rim impresiona i. Nimic nou în ce spune, locuri comune,ă ţ "mâhniciuni" de ore târzii, cu scrumiere pline şi p dure de sticle goaleă lâng piciorul mesei. La Pascu sim i îns , c nă ţ ă ă -o să-i treac mâine dimiă -nea , la o cafea tare şi amar , o dat cu mahmureala. Cu triste ea astaţă ă ă ţ tr ieşte, concubineaz ; de ani mul i şi lungi, şi tot aşa, pân la urm .ă ă ţ ă ă

— Adev rul e unul singur, b ie i! Al celui puternic. Aşaă ă ţ -i pretutin-deni, şi a fost dintotdeauna. Dac sunte i în stare s suporta i ideea,ă ţ ă ţ continua i. Dac nu, schimba i itinerarul, pân s ajunge i pe ulei. Oaţ ă ţ ă ă ţ -meni ca mine n-au ce c uta în meseria asta. Bine nu pot face, sunt preaă mici, în schimb poart pe umeri povara întregului r u de pe lume. Dacă ă ă eram deştept, dar cine dracu' e deştept pân la colesterol?!... Iar după ă aia, prea târziu! Fran ujii zic bine... ia, în general, zic bine, dar facţ Ă prost. "Dac tinere ea ar şti, dac b trâne ea ar putea..."ă ţ ă ă ţ

— Ce a i fi f cut? întreab B doiu în şoapt .ţ ă ă ă ăColonelul îşi ridic privirea g lbuie. Nă ă -a auzit bine:— Ce m-aş fi f cut? Popicar. Campion la popice.ă

Îmi vine s râd. M opreşte expresia colonelului.ă ă— Pute i s râde i, nu m sup r. În ruptul capului nţ ă ţ ă ă -aş fi ales Poli ia.ţ

Nici m car şef de post la Dridu, c şi la primeşte teleă ă ă foane de la tov. Prim... zi-i acum, Prefect, sau şeful filialei partidului de guvern mânt,ă sau alt mah r. La popice nu se bag Executivul.ă ă

B doiu îi întinde din nou pachetul de ig ri:ă ţ ă— Chiar aşa "beton armat" e Suli ?ţăPascu d obosit din cap:ă— Este şi cap tul ghemului duce sus, sus de tot, a i intuit bine. A iă ţ ţ

ghicit şi substratul opera iunii, preconizat cu b taie lung ... La asta nuţ ă ă ă se aştepta Demetru, credea c o s v împotmoli i.ă ă ă ţ

— Ce se va întâmpla cu el?D din umeri:ă— Nu-i greu de presupus. Azi, mâine o vireaz din ar . Pentru ună ţ ă

timp, pân se uit afacerea. Şi la noi, se uit totul şi foarte repede. Noră ă ă -mal. Scandalul de mâine îl întrece pe cel de azi, va p rea minor fa deă ţă cel de poimâine, bagatel comparat cu l de s pt mâna viitoare. Dup oă ă ă ă ă vreme, o s reapar mare om de afaceri cu firm personal şi copiiiă ă ă ă "computeriza i" la Harvard.ţ

De indignare, îmi tremur mâinile, vocea sun alterat:ă ă— Şi noi ce facem, domnule colonel? Închidem dosarul?— Aşi! râde, un râs urât: închidem ochii.— Cum se poate?! Avem opt mor i, în afar de ai noştri care auţ ă

picat în circul de la Bellu! Chiar nu putem face nimic? Chiar nu există nici un fel de JUSTI IE? Cum r mâne cu separa ia puterilor în stat?Ţ ă ţ

— ...cu Constitu ia, cu ONGţ -urile, Parlamentul European, cu ONU, cu drepturile omului, cu l barii de la Strasbourg, cu "Înger, îngeraşul meu...ă şi m 'nva s fac bine"! m îngân cu glas umflat B doiu. Hai c eştiă ţă ă ă ă ă ă prost, f cut gr mad ! Cel pu in în privin a ta — şi se uit cu triste e laă ă ă ţ ţ ă ţ sticla goal — Suli nu să ţă -a înşelat.

M enerveaz în aşa hal, c uit de mine, uit c m aflu în prezen aă ă ă ă ă ţ superiorului. Dar şi el şi-a scos epole ii, din clipa când a intrat în biroulţ nostru. Încerc s m r zbun pe Babuin:ă ă ă

— Pe chestia asta, am terminat cu prietenia. Am un coniac de rezerv , un NAă -PO-LE-ON, îl ineam de ziua ta, dar po i sţ ţ ă-i spui adio!

B doiu sare ca o panter :ă ă— Unde? Aici? Boabe, t ticule, îmi cer scuze! Iartă ă-m , suflete,ă

n-am gândit o singur silab , ştii ce p rere bun am eu despre tine... Peă ă ă ă unde m duc, te dau de exemplu!... Unde ziceai c ii clondirul la?ă ă ţ ă

Pascu râde cu buzele strânse. Nu c nă -ar avea din i, dar sţ -a dezo-bişnuit s râd . Uite aşa, nu mai ştie s râd .ă ă ă ă

— Ce copii sunte i!...ţÎmi trag scaunul mai aproape de el:— Domnule colonel, dac afacerea se muşamalizeaz , chiar şi aă ă -

cum, când Conven ia a câştigat alegerile, eu plec din Poli ie. Sunt unulţ ţ dintre proştii, vorba lui B doiu...ă

— Mi-am cerut scuze.— ...care nu pot face nimic f r credin . În consecin , nu am niă ă ţă ţă -

mic de pierdut. Vreau s merg pân la cap t. Ce risc?ă ă ăM priveşte atent:ă— Cariera, în orice caz. Posibil s n tatea, poate via a. Uita i mereuă ă ţ ţ

un element esen ial: democra ii au câştigat alegerile, dar nu... SINGURI!ţ ţ— Sunt dispus s risc.ăŞi pentru c sunt în criz de sinceritate, obosit şi dup câteă ă ă va în-

ghi ituri de alcool, adaug:ţ— De la zece ani tr iesc complexul staturii. De minus de centimetri.ă— Eu de plus la pantofi, chi ie Babuinul. Una din neveste sus ineaţă ţ

c nu încape în pat din cauza ciorapilor mei. Şti i, era pe vremea lui Ceaă ţ -uşescu, când de frig, dormeai înc l at...ă ţ

— Zi-i mai degrab c nu descoperiseşi tu s punul.ă ă ă— M-ai jignit! ip Babuinul, suntem chit! D sticla aia, nu m puneţ ă ă ă

s fac perchezi ie!ă ţColonelul ridic o mân cerând linişte:ă ă— Ce-ai vrut s spui?ă— C miă -ajunge complexul de "un metru şi un pic". Nu vreau s maiă

tr iesc şi altele. Vreau s m simt bine cu mine. Merg pân la cap t, ină ă ă ă ă -diferent de consecin e.ţ

Babuinul ridic dou degete:ă ă— Sunt pe aceeaşi lungime de und .ăColonelul respir adânc, surâde, are o mişcare a mâinii "astaă -i situ-

a ia!":ţ— R mân cu voi în echip ... Sta i aşa! M simt obligat s v atragă ă ţ ă ă ă

aten ia c eu nu am nimic de pierdut. Pentru mine, e ca un soi de testaţ ă -ment. Un testament pentru proşti. Voi sunte i cei care risca i cu adevţ ţ ă-rat. V poate costa mult mai mult decât cariera, gândi iă ţ -v bine!ă

— Ne-am gândit! exclam B doiu teatral. ă ă En garde, Suli et comp.,ţă sunt un mare muşchetar!

Scot sticla de coniac pe care o in ascuns de o lun , chiar în biroulţ ă ă lui B doiu. Acolo, unde nu ar fi c utat niciodat . Iă ă ă -o întind. Dup ceă -i sigur că-i apar ine, d din cap cu triste e:ţ ă ţ

— Am b nuit totdeauna c eşti un pervers.ă ă

O gigantic manipulare a opiniei publice în vederea alegerilor antiă -cipate constituie miza, inta, substratul, ra iunea — oricum ai vrea sţ ţ ă-i spui — întregii afaceri. Multe cacealmale se pun la cale împotriva Puterii, minat de discordii şi şantaje intesă tine, dar asta e cea mai gogonat .ă Când Pascu, coborând instinctiv glasul, ne sufl cine e Marele P puşar,ă ă personajul ocult care trage sforile, Babuinul trage un fluierat r sun toră ă — "Hai Rapidul!"

— V-am atras aten ia, b ie i, sunte i nişte pitici şi ave i de înfruntatţ ă ţ ţ ţ profesionişti de talie. C v bag în spital, nuă ă ă -i nimic, dar v pute i pieră ţ -

de via a în tentativa de a for a adev rul. În lupta pentru PUTERE — recitţ ţ ă adev ruri elementare — nu exist scrupule, nu func ioneaz considerenă ă ţ ă -te morale. În mai pu in de dou s pt mâni, peste zece mor i! Nu vţ ă ă ă ţ ă uita i la filme, discuţ t m cum se petrec lucrurile în realitate. Când cinevaă asasineaz cu nonşalan , în asemenea ritm şi cu asemenea adres nuă ţă ă -i un simplu psihopat. Dimpotriv , e lucid, comandat şi încredin at c nuă ţ ă va fi tras la r spundere.ă

Se uit lung la igara care i să ţ -a stins între degete, se hot r şte greuă ă s aprind alta. Ochii nu mi se mai pot desprinde de figura lui, de parcă ă ă i-aş fi rimelat cu aracet.

— Ce-i de f cut, domnule colonel?ăB doiu remarc doct:ă ă— Aşa s-a întrebat şi Lenin.Pascu ne cuprinde într-o singur privire:ă— S ne folosim la maximum de atuurile pe care le avem şi timpulă

care ne-a r mas. Oficial, ancheta continu , dosarul nă ă -a fost închis. Tre-buie s ne gr bim.ă ă

— Noi ne gr bim, observ Babuinul, problema e c nu ne las al ii.ă ă ă ă ţ De aproape dou zile, st m ag a i de telefon. De ce nu sun neam ul?ă ă ăţ ţ ă ţ

— Nu te po i substitui gândirii cuiva pe care nuţ -l cunoşti, emite co-lonelul, oricum nu mai avem mult de aşteptat. Expir presupusul termenă acordat lui Helmut.

Dat fiind ambian a special , îmi iau inima în din i:ă ţ ă ţ— N-a i scos nimiţ c de la maiorul Demetru?— Dementul la! scrâşneşte Babuinul.ăComentez pe gânduri:— Ne-am închipuit tot timpul c east , m rog — Condeescu, ar fiă Ţ ă ă

marele şef, deşi Suli lansase ideea c e doar subiect de diversiune.ţă ă— Diversiune la diversiune, puncteaz Pascu. Condeescu era adâncă

implicat, dar în momentul în care s-a epuizat ca util şi necesar, iar ares-tarea sa devenise iminent , a fost înl turat.ă ă

— Şi atunci, cine e marele boss? Nu-l v d totuşi pe S raru, discuă ă -tam şi cu B doiu. Nu are înc anvergura.ă ă ..

— Nu-i el, m întrerupe colonelul. Gândi iă ţ -v la un singur am nunt!ă ă Cine a înlocuit filmul din caseta de valori a Wandei?

Pentru o singur dat , Babuinul şi cu mine suntem întră ă -o sâmb t şiă ă un glas:

— Cine?— Nu ştiu, zâmbeşte, dar cineva ştie sigur.— Cine?!!!Pascu declar placid:ă— E la mine, în birou.Iar sare Babuinul cu detent şi, din nou, tencuiala de pe pere i:ă ţ— Ei, nu m 'nebuni! Cine?!ă— Câinele lui east .Ţ ă

— Mi l-au adus b ie ii. Nu ştiau ce s mai fac . Nu se l sa dus deă ţ ă ă ă lâng leşul lui Coă ndeescu.

— Aşa-i, confirm. Am vrut să-l iau cu mine ieri diminea şi a fostţă peste putin .ţă

— Reac ioneaz ca un om, se mir Pascu. Plânge, domnule! Plânge,ţ ă ă se ca r pe uş , vrea s plece dup el! Când oboseşte, se chirceşteţă ă ă ă ă covrig, scânceşte şi pe urm o ia de la cap t.ă ă

Babuinul trage ultimul fum, arzându-se ca de obicei, cu mucul.— Şi încotro crede i c vrea sţ ă -o ia? Completeaz f r cea mai mică ă ă ă

inten ie de umor: Adresa Medicoţ -Legalului n-o ştie.— Nu, dar ştie cu siguran o ALTA.ţăTelefonistul de serviciu d buzna în birou. Nuă -i nevoie de text, în eţ -

legem ce se petrece. În sfârşit, a sunat Deutschlandul. O lu m la goan .ă ă E ora trei ante meridian.

În birou, maiorul M. ne face sst!, de parc noi am fi dat n val , peă ă ă rou nescuturat , s cânt m "mul i ani tr iasc !" Deşi convorbirea seă ă ă ă ţ ă ă înregistreaz , ia şi o stenogram . Aşaă ă -i regula. Se întâmpl ceva cuă caseta, scripta manent.

Ne inem respira ia. Nţ ţ -am pierdut mult din convorbire. Un glas ferm, baritonal cere s vorbeasc cu Nina. Limba, deşi împiedicat , eă ă ă coerent şi inteligibil . Bravo, Nina, de dragul t u, a deprins Helmută ă ă româneasca.

"...vreau s vorbesc primul cu Nina, am spus. Aşa de greu?"ăUn glas şoptit, precipitat pe care nu-l pot identifica (nu-mi bat ca-

pul, exist amprente vocale) recomand :ă ă"F r fi e! Eşti bine mersi şi atât."ă ă ţVocea Ninei:"Alo, Helmut..." şi ciripeşte ceva în nem eşte.ţDin nou, glasul şoptit, pe ton agresiv:"În valah , tuă - i paştele mţ ă-tii!"Helmut:"Cum te sim i? Tu s n toas ?"ţ ă ă ăNina:"Da, sunt bine... Te rog, iartă-m . Procedeaz cum crezi c e maiă ă ă

bine pentru tine. Nu te gândi..."Telefonul i-a fost smuls, intervine gardianul Ninei:"Ce-a i hot rât?"ţ ăHelmut:"De acord. Trebuie dou zeci patru ore. La loc stabilit, s fie şi Nina.ă ă

Neap rat ea prezent. Ora dou zeci şi treizeciă ă ."Gangsterul nostru:"Dac avertiza i cumva Poli ia, Nina va suporta consecin ele. În eă ţ ţ ţ ţ -

lege i? Kaput!"ţHelmut:"Ja, în eleg."ţ

Tranc! Maiorul M. Îşi şterge palmele transpirate de cracii pantaloni-lor şi caut privirea lui Pascu:ă

— Asta fu, b die! Începusem s cred c nu va mai suna niciodat .ă ă ă ăBabuinul e dezam git:ă— Iar aştept m, neic ?ă ă— Aştept m, nă -avem încotro. Nu putem rata "marea întâlnire".Ne întoarcem în biroul nostru. Colonelul deschide larg fereastra. Era

şi cazul. Miroase acru a scrumiere pline, a pahare nesp late cu resturiă de alcool. Un fluture de noapte caut ceva prin înc pere.ă ă

— Cine crede i c era? întreab colonelul.ţ ă ăSe refer la interlocutorul lui Helmut, gardianul Ninei.ă— Redford, vreau s zic S raru.ă ă— El a fost, confirm.— Deşteptule, spuneai c nu mai e în ar .ă ţ ăE fericit ori de câte ori m prinde pe picior greşit. Pascuă

abandoneaz fereastra şi se r suceşte spre noi.ă ă— Şi eu credeam c a virată -o. Acum... sunt aproape sigur c dină

toat banda, au r mas doar doi inşi. El şi şeful.ă ă— Care şef, domnule colonel? întreab Babuinul.ăArat spre tavan, dar, de fapt, degetul urc Dealul Mitroă ă poliei sau

— dac prefera i şesul — o ia spre Pia a Victoriei.ă ţ ţ— P i acolo, morm ie, nu ajungem niciodat . Cer audien la şefulă ă ă ţă

de cabinet, să-i arestez patronul?— M-am referit la şeful bandei propriu-zise, al mercenarilor. Pe şes-

tache, profitând de faptul c Pascu să -a întors cu spatele la geam, B doiuă îşi toarn în pahar. Înghite iute, pe "nemestecate" şi eu îl privesc crucit.ă Pare din ce în ce mai vioi, zici c de ieri diminea a inută ţă ţ -o într-un orez cu lapte şi a dormit cu un ursule în bra e. Proasp t, t pşan de glicinţ ţ ă ă ă l cr mat de rou , propune:ă ă ă ă

— Domnule colonel, dac tot avem un r gaz pân la ceaă ă ă surile opt treizeci, cât zise neam ul, m gândesc s vedem unde ne duce east lţ ă ă Ţ ă ă mic.

— Poftim?!— Câinele lui Condeescu, traduc eu.Pascu d hot rât din cap:ă ă— E prea devreme, b ie i. O descindere pripit ne comproă ţ ă mite ac iţ -

unea şi pune în primejdie via a Ninei. Pentru c un lucru este sigur! Sţ ă ă-raru ine permanent leg tura cu şeful lui. Au stabilit categoric nişte semţ ă -nale avertizând asupra unui eventual pericol, un cod pe care noi nu-l cunoaştem. Suntem obliga i s aştept m întâlnirea cu Helmut.ţ ă ă

— Mde, face îndoit Babuinul, mi-e ca pân atunci, animalul s nuă ă -şi piard reflexele. Condi ionate şi necondi ionate.ă ţ ţ

M minunez gros:ă— Uite unde era Pavlov!Pascu începe s râd :ă ă— M întreb care dintre voi e cel mai tr snit.ă ă

R spundem la unison:ă— B doiu!ă— Costea!— Remiz , apreciaz colonelul şi se uit la ceas: E aproape patru.ă ă ă

Propun două-trei ore de odihn . Ne aşteapt o zi foarte grea. Ne vedemă ă mai târziu.

R mânem singuri.ă— Mie nu mi-e somn, declar B doiu. Chiar ai de gând s te culci?ă ă ă— Da, spun ap sat. Tu, treaba ta ce faci, dar silen ios.ă ţNo iunea de linişte raportat la personajul lui B doiu reprezint oţ ă ă ă

utopie. Exist în via nişte incopatibilit i. În urmă ţă ăţ ătoarele zece secunde, Babuinul sfor ie. Concret, sare tencuiala de pe pere i.ă ţ

Mie îmi zorn ie în minte faimoşii utopişti ai secolului treă cut. Saint-Simon, Fourrier, Robert Owen... Am avut un profesor de istorie energic.

***

Soarele înfige suli e ascu ite (de parc ar exista şi rotunde),ţ ţ ă direc ioţ nate, fierbin i. Dar nu asta ne trezeşte, ci a Lenu a, bapţ Ţ ţ tista.

— Lua i, maic , cât e fierţ ă binte.Deschid primul ochii:— Ce- i veni, soro, s ne trezeşti cu noaptea în cap?!ţ ă— Porunc de la don' colonel. E ceasurile opt.ăPe birou, aşteapt o tav cu ispite. O marmit careă ă ă - i arde degeteleţ

con ine ciorb de burt . Astaţ ă ă -i pentru Babuinul. Pentru mine, ca un dis-tins ce sunt, o cafetier cu cacao, al turi frişc şi dou brioşe. Firmaă ă ă ă -i inconfundabil — ă Casa Angelo, de aproape-colea. Frumos din partea lui Pascu, m simt tuşat. Aşaă -s eu, impresionabil, aten iile m dau gata.ţ ă Babuinul m aduce pe p mâă ă nt:

— Ce luaşi aerul sta de bou sentimental?ăSe arunc asupra marmitei, salt capacul, i se dezvolt fa a de feriă ă ă ţ -

cire:— Pascu? M , sta merit o statuie! S ştii c le trosc ie pe pitite!ă ă ă ă ă ă

Prea le-a nimerit la fix, s mearg aur.ă ă— Se putea s nu bârfeştă i?— Am sim ul realit ii. Uite, jur, la înmormântarea stuia m duc!ţ ăţ ă ă— Eşti macabru.— Ba respectuos, Tarzane. La funeraliile lu' tata, de un exemplu, nu

m duc. Iă -am şi spus-o, şi m-a dezmoştenit.— De Vlaşca şi Teleorman, ce să- i povestesc!ţÎşi salt ochii peste lingura aburind :ă ă— Nu ştii ce vorbeşti. Un bici cu arnici, de pe vremea Majest ii Saleăţ

Ferdinand întregitorul şi o magazie de damigene goale sunt de colea?... a Lenu , stai o âr !Ţ ţă ţ ă

— Mi-s cu treburi, don' c pitane.ă

— Lasă-le dracului, c nuă -s pe aragaz!Femeia se sperie, scuip peste um r, printre degete, zboar pe uş :ă ă ă ă— Te-ai dat cu Satana, don' c pitane, e plin de draci acilea, numa'ă

smoal şi p cur !ă ă ăBabuinul culege ultima lingur :ă— E bolând r u, nenorocita! Voiam să ă -o întreb ce consum Pascuă

acum, la micul dejun. F cusem un pariu cu mine.ăEi bine, n-o s afle niciodat . Intr colonelul. E ras, piepă ă ă t nat, are oă

c maş proasp t şi un aer pe care nu iă ă ă ă -l cunosc. Animat, pus pe dr cii.ă Cui pl teşte nişte poli e? Destinului? Un am nunt mi se pare neîndoielă ţ ă -nic. A decis un r masă -bun cu tam-tam. Dup cum se contureaz peisaă ă -jul, un hit cu h rm laie. Ridic palma, oprind orice tentativ de mul uă ă ă ă ţ -miri:

— Fleacuri! Dac m invita i îns întră ă ţ ă -o zi la voi, s şti i că ţ ă-mi plac cartofii pr ji i f r capac. Cândva, au constituit un etern conflict întreă ţ ă ă mine şi nevastă-mea. Menaja maşina de g tit.ă

Ne holb m amândoi:ă— A i fost însurat?!ţ— Lucrurile s-au petrecut atât de demult, încât nici mie nu-mi vine

s cred că ă-mi apar in... Pe cai! Avem evenimente. A fost g sit copilulţ ă Wandei.

Am calculat corect. Un copil blond cu ochi albaştri, pe care să-l che-me şi Patrick, nu-i o întâmplare de toat ziua. Lă -a detectat sectoristul în mai pu in de dou zeci şi patru de ore. Bravo lui, iţ ă -a sclipit ideea! În car-tier, s-a deschis un cabinet privat, "Medicul de familie". Ce şi-a zis tabla-giul? Primii interesa i vizavi de o asemenea institu ie sunt b trânii şi coţ ţ ă -piii, cei mai frecven i solicitan i ai aşez mintelor medicale. Patrick figuţ ţ ă -reaz în fişele cabinetului, ca urmare a unei amigdalite cronice. "Areă mă-sa bani de înghe at ", ar fi comentat asistenta.ţ ă

E nou şi treizeci când sun la uşa apartamentului. Bloc modest, deă lume modest . Dac ar fi s m iau dup preşul din fa a uşii, gazda să ă ă ă ă ţ -a n scut dincolo de Prut. E o ciozvârt de scoar caracteristic meleaguă ă ţă ă -lui, pe care se mai pot desluşi, pe fond negru, tipicii trandafiri roşii, pros-peri ca nişte gogoşi, într-o opulen de frunze verzi.ţă

Mi se deschide "cu lan ". Accentul persoanei care m interogheazţ ă ă înl tur orice dubiu. Ar t legitima ia, dar nuă ă ă ţ -i de-ajuns. Îşi aduce oche-larii, o studiaz pe toate p r ile. A dresată ă ţ -o bine Wanda. E circumspect ,ă prudent , trec cinci minute pân să ă ă-mi dea drumul în cas . Interior caă -racteristic, ipând din toate ungherele nostalgia dup meleagul de la Nisţ ă -tru. Un col cu icoane, adev rat altar, scoar e specifice pe pere i, pe caţ ă ţ ţ -napea, pe mas . Pe un platou, un morman de fructe lucioase din mateă -rial plastic.

M pofteşte s iau loc. E neliniştit , mâinile fr mânt în neştire ună ă ă ă ă col de batist . Totuţ ă -i tipic la femeia asta. Capotul înflorat încheiat pe

nasturi, papucii moi deforma i de monturi, talia dolofan , nasul p tlţ ă ă ă-gic . S fim în eleşi, tipic pentru mica burghezie, foarte aproape de sat aă ă ţ Basarabiei. Am v zut la Chişin u nişte splendori, ineă ă ţ -m Doamne! Dacă ă vre i s v convinge i, merge i întrţ ă ă ţ ţ -o sear la Barul ă 3 H, sau HA-HA-HA, cum i se spune în mod curent, şi pe urm să ă-mi da i veşti. Corpul de baţ -let e compus doar din surioare p storite de tov. Lucinschi. Bineîn elesă ţ nu-şi duc zilele cu blinele, sarmale unse şi ciuperci murate. Iar la gazda lui Erwin-Alexander-Patrick e suficient s te ui i o singur dat ca s nuă ţ ă ă ă -i refuzi o invita ie la mas .ţ ă

Are în jur de şaizeci şi cinci de ani, o cheam Lucia (pentru intimi,ă precis Liusea) Olaru şi e v duv . Pensionar . A lucrat ca infirmier laă ă ă ă Spitalul Cantacuzino. N-are copii, "aşa o vrut Dumnezeu"... La Patrick ine ca la ochii din cap, şiţ -i dau lacrimile. I l-a adus doamna Doina acum

doi ani şi de atunci, tr ieşte întră -o spaim s nu iă ă -l ieie...Am înc o dat ocazia s constat c Wanda era o femeie deşteapt .ă ă ă ă ă

Alta, la banii ei, ar fi plasat copilul într-o familie mai elevat , cu preten ii,ă ţ unde ar fi putut primi o educa ie aleas , deprinde maniere şi aşa maiţ ă departe. No! Wanda a ştiut ce face. A preferat o femeie modest ,ă cinstit pân la absolut (exclus s nu fi anvizajat posibilitatea unuiă ă ă şantaj), devotat ca o mucenic . Totul amplificat de o imens rezerv deă ă ă ă sentimente necheltuite.

— ...i-am zâs şi doamnei Doina! Poate s nuă -mi deie nici o p r lu ,ă ă ţă eu tot oi ocroti copchilul ca pi un bulg raş de aur. Şi aşa, şi cheltuie neă -m surat, c doar o sângur burticic are dr g laşul, iar de atâteaă ă ă ă ă ă juc reă le, nu mai încap nici eu în trei od i.ă

— V viziteaz des doamna Doina?ă ă— Când nu-i dus din ar , cam de dou ori pi s pt mân . Ne r să ţ ă ă ă ă ă ă -

pundem îns la telefon în fiecare zi. Se c l toreşte mult...ă ă ă— Când a i comunicat ultima oar ?ţ ăFemeia îşi duce mâna la gur şi chibzuieşte cu ochii a inti i la icoaă ţ ţ -

ne.— Poa' s fie la vreo cinci, ş si zâle.ă ă— Aşa... Spune iţ -mi, doamn Olaru, şi iau un aer confiă den ial, vţ -a

explicat de ce ine copilul la dumneavoastr ? Pe şleau, de ceţ ă -l ascun-de?... V rog, nu m contrazice i, din felul în care mă ă ţ -a i legitimat, rezultţ ă c sunte i o persoan avertizat . Vă ţ ă ă -a atras aten ia s fi i discret ,ţ ă ţ ă atent . Nu excludea posibilitatea ca b iatul s fie r pit.ă ă ă ă

Se d instinctiv înapoi. M fixeaz lung, dintră ă ă -o parte, ca p s rile,ă ă cu ochiul pe jum tate închis:ă

— Dar, oare, de ce n-o întreba i pi dânsa?ţI-o spun brutal, f r menajamente:ă ă— Doamna Doina a fost asasinat .ăÎşi duce palma la gura c scat de groaz . Ochii i se umplu de laă ă ă -

crimi:— M iculi Doamne!... Aşa tân r şî frumoas ! Ca o zân ! Parcă ţă ă ă ă ă ă

mi-era mie o team ! Atâta frumuse e se pl teşte...ă ţ ă

— Spune iţ -mi, v rog, ce explica ie vă ţ -a dat.— Mi-o zâs că-l fereşte de tată-s u, care opinteşte s iă ă -l ieie cu de-a

sila. Gâlceav şi patim , ca la t t lumea...ă ă ă ăDintr-o dat , ochii i se dilat de spaim , se n pusteşte ca o leoaic :ă ă ă ă ă— Şi b ietul?... Cui r mâne b ietul? Eu nuă ă ă -l las dus de la mini, nici

de m-o i face f râme. Aşa s şti i!ţ ă ă ţ— Patrick are o bunic , mama doamnei Doina. Îl reclam şi ea.ă ă— Aş ?! Şi pân mai amu, ceă ă -o pândit? Doamne, Bunu ule şi Drţ ă-

gu ule, ce pacoste pe capul meu!ţBoceşte înghesuit, cu fa a în pumni, brusc împu inat . O scutur uşorţ ţ ă

de um r:ă— Îmi dau seama c v e greu, dar sunt convins c ve i ajunge la oă ă ă ţ

în elegere. La o adic , Patrick poate s aib dou bunici... Undeţ ă ă ă ă -i acum? Nu v speria i, vreu doar să ţ ă-l v d.ă

Tocmai s-a trezit. Odaia s-ar putea numi Paradisul Copiilor; juc riiă rafinate şi costisitoare, menajerie de pluş, nu lipseşte calul de lemn cu harnaşament somptuos, Pegas de cnezi şi voievozi.

Patrick e însorit şi radios ca îns şi prim vara de afar . Întindeă ă ă spontan bra ele spre Lucia Olaru. Se în eleg şi se iubesc, o pricepi dinţ ţ -tr-o privire. Pe perna de al turi, mai doarme Teddy Bear, gr san, simpaă ă -tic foc şi galben ca un canar.

Lucia Olaru ia în bra e b iatul şiţ ă -l strânge cu disperare:— Odoraşul mamei! Uita iţ -v numai la el, ce îngeraş de copchil! Îiă

mamă-sa cap t iet!ăÎntr-adev r, un exemplar pe potriva Wandei. În genul lui Shirleyă

Temple, buc lat, de o dr g l şenie irezistibil . Î i vine să ă ă ă ă ţ ă-l ciupeşti, să nu-l mai laşi din bra e.ţ

— Cum te cheam ? întreb stereotip.ă— Ewialesandepatic, şi întinde mânu ele spre mine.ţTot ca prostul — sta miă -s şi basta! — m simt înduioşat. Ce lă -o fi

aşteptând? Noroc c are bani şi sper ca asta să ă-i fie de-a-juns. Pân unaă alta, al turi de Lucia Olaru iă -ar fi, dar cea care decide e doamna State, bunica.

Ne întoarcem în camera de zi. B trâna îmi caut ochii:ă ă— De-amu, ce se va întâmpla?— Nu ştiu, nu eu hot r sc. Pentru moment, nu ieşi i din cas , nuă ă ţ ă -l

scoate i nici la plimbare, nu deschide i nim nui uşa chiar dac vi se araţ ţ ă ă -t o legitima ie. Orice ar interveni, îmi telefona i. V las num rul meu.ă ţ ţ ă ă

— Nici dup lapte?ă— Nici. Presupun c ave i destule provizii ca s rezista i o zi, dou .ă ţ ă ţ ă

Pân atunci, lucrurile se vor limpezi. Insist, doamn Olaru, nu comite iă ă ţ impruden e. Considera iţ ţ -v amândoi consemna i la domiciliu... Înc oă ţ ă problem ! Mama b iatului se sim ea în pericol. Nu vă ă ţ -a spus cum s proă -ceda i în caz c i se întâmpl ceva?ţ ă ă

Femeia tresare speriat :ă— M iculi , cum deă ţă -am uitat! Mi-o l sat, cum s nu, un plic miă ă -o

l sat, îl ân în şifonier, lâng decizia de pensie. Numai oleac ...ă ţ ă ăSe repede în dormitor, aud zorn it de chei şi se întoarce cu un plică

galben. Secretul con inutului e asigurat de o mic încuţ ă ietoare metalică şi dou sigilii. Destinatar — POLI IA ROMÂN , iar dedesubt, adresa dină Ţ Ă Calea Victoriei.

— Mi-o zâs c dac nu se r spunde vreme de dou s pă ă ă ă ă t mâni, să ă-l duc la mili ie, la comandantul ş f.ţ ă

— Dac nă -ave i încredere în mine...ţ— Am, numa' să-mi da i o hârtie la mân , cum c lţ ă ă -a i priţ mit şi bu-

letinul dumneavoastr .ăMai z bovim vreo zece minute, dup care m conduce la uş . Eă ă ă ă

prăbuşit , îngrozit , disperat :ă ă ă— Doamne, ce pacoste şi ce pedeaps !ăO îmbr işez spontan:ăţ— Doamn Olaru, voi face tot ceă -mi st în putin ca b iatul s ră ţă ă ă ă-

mân cu dumneavoastr .ă ăPlânge. Patrick op ie ca un ied:ţ ă— Hai, Luci, la animate!... Hai odat !ă

***

Ajung la sediu în mai pu in de un sfert de or . Ard de ner bţ ă ă dare să cunosc con inutul plicului. O întrebare m fr mânt : de ce oare Wandaţ ă ă ă n-a depus documentul în caseta de valori de la Banklife? Lucia Olaru prezint toat încrederea, de acord, dar e totuşi o femeie în vârst ,ă ă ă vulnerabil pe cât de vulnerabil este şi garderobul din dormitorul unuiă apartament, fa de un safe secret.ţă

— Uite c la safe, am ajuns totuşi, observ colonelul Pascu, în vreă ă -me ce la copil, mai greu. Acelaşi calcul l-a f cut şi Wanda. Înainte deă toate era sigur de b trân şi de conspirativitatea adresei.ă ă ă

A luat coupe-papier-ul şi începe s desprind sigiliile. În picioare,ă ă privind peste um rul lui, Babuinul gâfâie de ner bdare. Colonelul îşi dreă ă -ge glasul. Citeşte f r dificult i. Un grafism ferm, perfect lizibil. Wană ă ăţ da trebuie s fi fost o elev bun şi ordonat .ă ă ă ă

— Stima i domni, când vi se va înmâna prezenta, eu voi fiţ decedat . În urma unui asasinat. Vreau s v aduc la cunoştină ă ă ţă urm toarele:ă

M numesc State Doina, pseudonim artistic Wanda. Sunt n scută ă ă la..., fiica lui..., domiciliul actual... şi aşa mai departe. Pe astea le ştim, comenteaz Pascu, acum vine partea interesant : ă ă

Sunt artist liber profesionist , dansatoare. În peră ă ioada noiembrie 1990-decembrie 1993, am avut un contract la Düsseldorf. Aici, pe data de 16 mai 1994, am dat naştere unui copil, Erwin-Alexander-Patrick. Tat l, Porta Alexander, în vârst de 47 de ani, este cet ean german,ă ă ăţ c s torit cu Porta Helga (52 de ani). Din c s toria lor a rezultat un fiu,ă ă ă ă Porta Karl, în vârst de 20 de ani. Ultimul domiciliu comun...ă

În momentul de fa , tat l fiului meu, Alexander Porta, c uţă ă ă tat de un gang mafiot spre a fi lichidat, se ascunde la o adres necunoscut .ă ă Acesta este motivul pentru care nu a putut face declara ia legal deţ ă recunoaştere a paternit ii, la naşterea copilului nostru.ăţ

in s v avertizez c şi via a fiului meu e în primejdie. Helga Porta,Ţ ă ă ă ţ fiin diabolic , face tot posibilul spre aţă ă -l înl tuă ra pe Erwin-Alexander-Patrick din calea fiului s u, Karl. Mobilul îl reprezintă ă averea foarte important de care dispune Alexander Portaă -tat l. Elă însuşi mi-a atras aten ia asupra acesţ tei situa ii, cerânduţ -mi imperios să scot copilul din Germania şi să-l ascund în România.

De moartea mea, v asigur c tot ea se face vinovat . (Acum, înă ă ă clipa când citi i aceste rânduri, eu nu mai exist.) E un fel de Luciaţ Borgia, amestecat şi în uneltiri politice care privesc România. Amantulă ei, Ioan Condeescu, alt personaj malefic, îi este slujitor devotat.

În ce priveşte averea mea, ea revine în totalitate lui Envin-Alexander-

Patrick. Mamei mele, Gabriela State, cu domiciliul în Bucureşti etc.. i-am asigurat o rent viager . Executor testaă ă mentar este avocatul Gregor Schwan, domiciliat în... Lui i-am încredin at testamentul meu,ţ precum şi tutela lui Patrick, pân ce tat l s u, Alexander Porta, va fi înă ă ă m sur să ă ă-şi preia drepturile şi îndatoririle fireşti. Al doilea tutore va fi doamna Lucia Olaru din Bucureşti... aşa, de care insist ca b iatul s nuă ă fie desp r it.ă ţ

În n dejdea fierbinte c prezenta va ajunge la destina ia propus şiă ă ţ ă c toate dispozi iile îmi vor fi respectate cu stricte e asigurânduă ţ ţ -se în primul rând securitatea copilului, primi i v rog... Bucureşti, 15 februarieţ ă 1997, semn tura.ă

Pascu îşi scoate ochelarii şi ne priveşte pe rând.— Fl c i, de documentul sta ştim numai noi. Habar nă ă ă -am ce vom

izbuti pân la urm , dar m car via a şi interesele copilului s fie salvate.ă ă ă ţ ăBabuinul comenteaz impresionat:ă— Ce mai la deal, la vale, o epistol de dincolo de mormânt.ă— 1994! Exclam. Fantastic! Trei ani de coşmar. Trei ani tr i i cuă ţ

groaza c ea şi b iatul pot fi suprima i în orice clip .ă ă ţ ăPascu închide plicul în safe:— A fost o femeie deosebit . Inteligent şi prudent prin excelen .ă ă ă ţă

A i remarcat, cred, excesul de preciz ri. Nefericita şiţ ă -a calculat toate mişc rile, a l sat urme la tot pasul pentru ca itinerarul să ă ă-i poat fiă reconstituit de o Justi ie în care credea.ţ

Babuinul pocneşte înciudat din degete:— Dar uite, c pân la urm , tot şiă ă ă -a g sit naşul.ă— Asta-i via a, ofteaz colonelul. Totdeauna, ne vine cineva de hac.ţ ă

Dac şiă -a g sit el naşul, un Napoleon!...ăTelefonul. R spunde B doiu, cel mai aproape de aparat.ă ă— De la spital. Şi-a revenit Toto.Cer din ochi avizul colonelului care se uit la ceas.ă

— Ai destul timp. Trage-i o fug .ă

***

Mama îmi sare de gât. Deşi vizibil şifonat de emo ii şi nesomn, aă ţ g sit energia s se fardeze îngrijit şi să ă ă-şi pun o bluz proasp t , desă ă ă ă -chis la culoare. Recunosc pe viu, una din teoriile ei imuabile: "Când eştiă obosit şi fleşc it , nu te îmbraci ca un cioclu." Tot vizibil, şiă ă ă -a rec p tată ă tonusul obişnuit, ciripeşte ca în zile bune:

— Bobi , cred c am trecut marele hop. E epuizat, somţă ă noleaz ,ă dar nu mai cade în letargie. M-aş repezi pân acas , am nevoie de...ă ă

— Nici gând, i-o retez, po i s mai ai r bdare o zi. O singur zi, subţ ă ă ă -liniez foarte sigur de mine.

Toto îşi ine ochii închişi. Mai are sârme, dar parc nu atât de mulţ ă te. Când m apropii, crap pleoapele f r să ă ă ă ă-l fi atins. Îmi face semn s mă ă aplec şi şopteşte:

— Sunt dezolat c am deranjată -o pe Celia...— Deranjat?! Zi-i c iă -ai scos sufletul, dar dacă- i mai arde de mişto,ţ

înseamn c s pt mâna viitoare sari coarda.ă ă ă ă— Sincer, îmi pare r u.ă— Eşti un mare b ftos, ine la tine. Ca s nu mai zic c ai fost la ună ţ ă ă

pas de "ciao ragazzi, p stra iă ţ -mi o amintire frumoas în inimile voastre."ă— Am prea mult bun sim ca sţ ă-i împov rez pe oameni cu amintireaă

mea.— M voi conforma... Toto, asistenta blond miă ă -a dat numai zece

minute. Când am fost ieri aici, ai vrut să-mi spui ceva. Te întrebasem de peşti. Ai încercat s articulezi un cuvânt despre care cred c începe cuă ă A. Ap ?... Acvariu?ă

— Nici unul. Aiureal ! ă Asta voiam să- i spun. Un truc menit s vţ ă ă devieze aten ia de la mobilul real al combina iei.ţ ţ

— Care-i la?ă— B nuiesc c droguri.ă ă— Droguri?!— Ce altceva poate fi atât de grav, care s presupun atâteaă ă

m suri de precau ie şi s încap în serviete diplomat? Fiindc asta amă ţ ă ă ă f cut eu. Am preluat şi am predat peşti împreun cu ă ă serviete diplomat.

Ra ionament corect, nţ -avea cum s se gândeasc la moned fals .ă ă ă ă Tr im întră -o epoc în care dac se întâmpl un matraă ă ă pazlâc de propor ii,ţ iar miza nu e subliniat cu roşu, te gândeşti automat la stupefiante.ă

— Cum ai intrat în afacere?— Condeescu m-a ag at. Ne ştim din liceu, am fost colegi la Mateiăţ

Basarab. Într-un fel, am r mas amici, frecventam aceă leaşi cercuri, ace-leaşi dame... Asta pân prin '65, când a c rată ă -o din ar . Pe scurt, elţ ă mi-a dat banii s montez salonul. Amicalmente, f r obliga ii. După ă ă ţ ă vreun an, mi-a cerut servicii. Nu puteam s refuz deşi îmi era limpede că ă treaba nu-i cuşer.

— Mama ştie ceva?Se mir cât îi permit sârmele:ă— Celia?! Absolut nimic, pe cuvântul meu! De ce s-o bag şi pe ea în

rahat?— Vreau s te cred... Înc ceva! De ce vor s te lichideze?ă ă ă— La asta m gândesc tot timpul! Teoretic, leă -a luat c ru a foc şiă ţ

încearc s se dea la fund, f r s lase urme. Cu Condeescu îns , maiă ă ă ă ă ă dau eu ochi! Vorba sicilienilor, vendetişti de profesie, "cine nu moare se mai întâlneşte." Dup o amici ie de o via , nu m aşteptam la o figură ţ ţă ă ă atât de nemernic ! Nă -avea grij îns , îl g sesc eu. Şi în cocoaşe deă ă ă dromader de s-ar ascunde!

— Hm, nu iţ -aş dori-o prea curând.M scruteaz atent:ă ă— Ce vrei s spui?ă— L-au ispr vit ieri, la tine în pr v lie.ă ă ăSare în capul oaselor, îi sar şi sârmele din nas:— A murit Condeescu?!— Lasă-l dracului, m duc s chem asistenta, spun în panic .ă ă ăLansez totuşi înc o întrebare: E opera lui S raru?ă ă— Doar mâna lui. Exist cineva peste, nu ştiă u cine.M gr besc s ies. Glasul lui Toto m ajunge din urm :ă ă ă ă ă— Câinele ştie.

Tevatur mare, mama îmi face reproşuri, asistenta scandal. Aşteptă până-l bag din nou în priz pe Toto şi e mul umesc bine. Mama mă ă ţ ă înso eşte, facem paşi prin curtea spitalului. Îi spun c mţ ă -a c utat bunicaă la birou.

— Aha!— Ce, aha?— Adic , normal. Telefoneaz ori ca s dea veşti proaste, ori ca să ă ă ă

cear servicii. Acum, a început sezonul dulce urilor şi are nevoie deă ţ c ră ăuş. De ce nu apeleaz la b ie i?ă ă ţ

B ie ii sunt fra ii mamei — to i s ri i din şaizeci de ani — ia de nuă ţ ţ ţ ă ţ ă vin la nun ile ei ca s scape de cadou.ţ ă

— De fapt, pe tine te caut . A încercat la mine, pentru c nu teă ă -a g sit.ă

— Ţi-a zis ce vrea?Nu are sens nici s-o indispun, nici s-o sperii, a trecut prin destule.— Nu. Fleacuri, probabil, cine ştie ce i-o mai fi c şunat.ăClatin din cap, adic îă ă ţ - îţ - î! Deşi nu se cunosc de la ultimele semţ ă-

n turi, înc se mai minuneaz de calibrul maică ă ă ă-sii:— Afurisit fiin ! Eu nu o iubesc, ea m detest şi totuşi, simteă ţă ă ă

nevoia să-mi aminteasc c exist . Cum numeşti tu asta? Eu nu g sescă ă ă ă altceva decât sadomasochism. În definitiv, Bucureştiul e îndeajuns de mare ca s ne putem ignora.ă

— Exact asta nu vrea. Nu suport . Faptul că -o ignori, c iă ţ -e absolut indiferent . Ar exulta s ştie c suferi, sau c m car reuşeşte s te eneră ă ă ă ă ă -veze. Ideea de cantitate neglijabil îi d colici intestinali.ă ă

Se apleac s culeag un fir de romani care scoate un cap firav înă ă ă ţă iarba de la marginea aleii.

— Treaba ei. Tu ce i-ai spus?— C eşti în voiaj de nunt la Vene ia.ă ă ţÎn ochii de andaluz se aprind o mie de licurici:ă— Adev rat?!ăM îmbr işeaz , am fericită ăţ ă -o nespus! Ador să -o fac pe aia praf deă

consternare.— Bravissimo, Bobi ! Ai avut o idee extraordinar ! Pun cinci kiloţă ă -

grame pe mine, doar închipuindu-mi ce consiliu de familie a urmat, dar nu-mi pare r u!... Noi chiar vom pleca în Italia. Am să ă-i trimit cartoline somptuoase din toate oraşele.

— M-ar fi mirat s procedezi altfel... Am plecat. Uite ce te rog! Cândă se trezeşte Toto, întreabă-l unde a ascuns ultima serviet diplomat. Ştieă el despre ce-i vorba. Te rog s nu ui i.ă ţ

Redevine grav :ă— O s aib nepl ceri?ă ă ăSe refer desigur la autorit i, la niscai eventual puşc rie.ă ăţ ă ă— De ai şti, Bobi , cât îmi doresc s ţă ă plec m ă în Italia! Cât mai repe-

de! Simt c clachez dac nu schimb atmosfera, iar el s racul, prin ceă ă ă -a trecut, la un pas de moarte... Î i dai seama cât iţ -ar prii o convalescenţă în Italia!...

Vede i de ceţ -i mama adorabil ? Nă -o s creasc niciodat mare.ă ă ă

***

Când se f cu sear , Dumnezeule?! Sunt ceasurile şapte post meriă ă -dian. St m în birou şi conspir m. Pe bune, şi pe cafele dure. Colonelulă ă Pascu e cel mai nervos dintre noi, chiar dac ştie s se st pâneasc .ă ă ă ă Pentru absolut toat lumea, uz intern şi extern, lipseşte din sediu. Seă teme de o stopare a anchetei care poate interveni în orice clip , ori noiă vrem s finaliz m dosarul în cursul zilei de azi. Azi sau niciodat .ă ă ă

Intuiesc ce se petrece în sufletul lui Pascu. Se retrage, e ultimul lui caz şi i se pare important pentru zilele care le anvizajeaz cu undi a peă ţ malul unei gârle, sau serile cu papuci calzi, viscol şi televizor, s nuă -şi spun c a tr it degeaba. Îşi doreşte la definitiva ieşire din scen , nu ună ă ă ă spectacol în beneficiu, ci o VICTORIE!

Babuinu-i nemul umit! Consider c greşim aşteptând întâlţ ă ă nirea dintre Helmut şi S raru, pentru ca numai dup aceea s urm rim pistaă ă ă ă la care ne-ar putea conduce câinele. Argumenteaz :ă

— Gândi iţ -v c între timp poate s dispar .ă ă ă ă— Dac se simte filat, dispare oricum şi anuleaz şi opeă ă ra iţ unea.— Domnule colonel, sunt convins c Marele Boss va supravegheaă

personal desf şurarea ac iunii. V zânduă ţ ă -şi ciracii încol i i de poli ie,ţ ţ ţ abandoneaz şiă -o întinde. Nu-l mai prindem în veci, mai ales c nu ştimă dup cine umbl m.ă ă

Mi se pare logic ce sus ine B doiu, dar Pascu o ine peţ ă ţ -a lui:— M îndoiesc c Bossă ă -ul va urm ri filmul ca martor vizual. Ună

"troc" ca cel preconizat pentru azi — Nina contra o serviet , presupun —ă nu se consum pe Calea Victoriei. Locul stabilit se afl întră ă -un spa iuţ deschis, izolat, controlabil, unde nu exist asisten , şi poate permiteă ţă chiar un schimb de focuri.

— Şi dac totuşi, Bossă -ul dispare? se înc p âneaz B doiu.ă ăţ ă ă— Mi se pare mai important în clipa asta trocul, flagrantul delict

con inând şi mobilul concret a opt crime, decât identitatea şefului deţ echipaj. E interesant şi el, nu zic, dar cap tul drumuă lui duce la "Amira-litate", iar pe ştia îi ştim, în principiu.ă

— Domnule colonel... şi m foiesc în izmene, dacă ă-mi permite i,ţ consider foarte important identitatea "şefului de echipaj". Dincolo deă implica iile politice, r mâne un gangster periculos, autor de crime înţ ă lan .ţ

— Nu-l vom rata. Fie câinele, fie gardienii Ninei ne vor conduce la el.

Babuinul îşi scarpin capul tuns arici. O face exact ca maimu ele:ă ţ doar creştetul şi cu poignet-ul ridicat:

— Apropo de câine, practic cum proced m? Îi punem lesa şiă -l l s mă ă s-o ia de nebun prin Municipiul Bucureşti? Noi dup el, printre pietoni?ă

Pascu râde şi îşi alege o igar . Din pachetul propriu. A renun at laţ ă ţ suferin . Deocamdat , zice el, pân se va instala definitiv în jil ul deţă ă ă ţ pensionar.

— Nu chiar. Îl duce i la salonul lui Toto. De acolo, îmi spune mie ceţ -va, ştie singur drumul... B ie i, e şapte. Dup p rerea mea, "ceilal i" seă ţ ă ă ţ preg tesc să -o ia din loc. Pân prospecteaz împrejurimile, pân una ală ă ă -ta... Pe cai, recep ion m semnalul prin radio.ţ ă

Ne punem treninguri închise, comand m "maşina de serviă ciu" despre care voi vorbi mai la vale. Pascu d dispozi ie s nu fim ag a iă ţ ă ăţ ţ pe traseu de bulg raşii albi şi r mânem o secund s reflect m dacă ă ă ă ă ă n-am uitat ceva. Secund în care sun telefonul. Glasul lui Ene,ă ă emo ionat:ţ

— Cap Bob, plec m.ă— Cine, ce, cum?— S raruă -Redford, o goril şi Nina la mijloc. Au intrat înă tr-un Peu-

geot cafeniu, cu num rul... Ce vrei m , ip dintră ă ţ ă -o dat , eşti nebun?!ă Pleac de aici!ă

To i trei facem ochii mari. Sţ -a c nit Ene?! Cu cine dracu' vorbeşţă ă -te?

— Ene, m auzi? Ce se întâmpl ?!ă ă— E icr sta micu', strig enervat, vrea s v spun musai ceva...ă ă ă ă ă ă

Na, m , vorbeşte!ă

Recunosc stupefiat vocea sub iric a lui ochelari pe o cireaş deţ ă ă nas:

— Cap Bob, sunt eu, Florescu Dorinel. Am pândit, şti i, am pândit...ţ Lâng bloc. Au scosă -o pe domnişoara Nina. Am v zută -o... M-a v zut şiă ea. Au trecut pe lâng mine...ă

— Dorinele, alt dat !ă ă— Sta i! A zis înadins ca s aud eu. Sunt sigur, sţ ă -a uitat în ochii mei.

Şti i, eu nu sunt miop...ţ— M-ai omorât cu banca a cincea! Ce-a zis?Citeaz strict, o simt dup concentrarea din glas, efortul de a reproă ă -

duce aidoma textul, ca pe o poezie:— "De ce s ne c r m pân laă ă ă ă kilometrul 57 sau 1000, când se pu-

tea rezolva aici?"... "Shut up!" a zis Robert Redford şi a înghiontit-o. Adi-c , "tacă ă- i gura", şti i, pe englezeşte.ţ ţ

— Ştiu, Dorinele, mai vorbim, mul umesc.ţInforma ia e pre ioas , vom ajunge la destina ie înaintea lor. Sunţ ţ ă ţ -

tem scuti i de panica de timp, ne putem organiza în linişte. La volanţ urc Babuinul. Cunoaşte Bucureştiul mai bine decât propriii lui copii. Caă s c p t m un avans cât mai confortabil, o ia tot pe sens interzis.ă ă ă ă

Pascu observ amuzat:ă— Puştiul e formidabil, dar sincer, ca tat , eu aş fi preferat unul maiă

pu in dotat. Ziţ -i, mai mijlociu. Unul ca sta poate să ă- i dea nişte probleţ -me, fa de care infarctul r mâne varianta cea mai comod .ţă ă ă

Babuinul ofteaz în cunosc tor. Vezi, Doamne, superexpertul în maă ă -terie de educa ie, t ticul sfâşiat de grija copiilor:ţ ă

— Ave i dreptate, domnule colonel, şi sta e singur la p rin i! Euţ ă ă ţ am cinci, şi nici unul tocmai normal. Nu ştiu cum dracu' s-a brodit, dar to i sţ -au izbit mâne-sii!

— N-ai cinci copii, îmi sare and ra, ai cinci pensii aliţ ă mentare, pe cinci adrese diferite! Copiii, fra i buni, abia dac se cunosc între ei. Dacţ ă ă exista o singur ă adres , erau precis mai normali. Şi ei, şi mâneă -sa şi tot aşa, pân la Traian şi Decebal! Nuă -mi f mie acuma pe victima, ă poor daddy!

— Auzi, Tarzane, când iţ -o mişuna m car unul singur în b t tur ,ă ă ă ă mai discut m.ă

— Deşteptule! Ca şi cum n-aş putea s judec un tablou, f r s fiuă ă ă ă Rembrandt!

Am trecut de Doi Cocoşi, intr m din nou pe şosea. Pascu anună ţă prin radio încotro ne îndrept m. Traficuă -i modest, camioane, dubi e pri-ţvatizate cu marf , c ru e, rani biciclişti.ă ă ţ ţă

Dep şim kilometrul 57 cu vreo sut de metri. Parc m sub un stejară ă ă şi începem imediat "machiajul" maşinii. Scoatem o arip , pe alta o înloă -cuim cu una ferfeni it ca de accident, portiera o l s m ag at întrţ ă ă ă ăţ ă -un singur â ân, l sând s se vad interiorul ponosit. Vopseaua scorojit ,ţ ţ ă ă ă ă clan ele ruginite, num rul murdar şi strâmb substituit adţ ă -hoc completea-z impresia: o Dacie abandonat , gr mad de fiare vechi în pânteceleă ă ă ă

c reia nimeni nu şiă -ar putea imagina c palpit un motor Ferrari în peră ă -fect stare.ă

— Arat destul de bine, apreciaz Pascu rezultatul. La o privire suă ă -perficial , convinge. S sper m c nă ă ă ă -o s-o ia cu de-am runtul.ă

Privim în jurul nostru. To i trei ne gândim la acelaşi lucru, îl expriţ mă Babuinul:

— Hai s pricepem de ce au fixat aici întâlnirea.ăColonelul îşi pip ie instinctiv arma de la subsuoar :ă ă— Ce v spuneam! Loc izolat, nă -ai unde sta iona f r s fii reperat,ţ ă ă ă

câmp deschis, ipenie de om, or cu ţ ă trafic redus.E ora opt. Înserarea coboar leneş, se mai las tras de poale.ă ă ă

Trece un igan întrţ -o "cocioab " de c ru , vârfuit cu gunoaie de oraş:ă ă ţă ă sticle de Pepsi şi m rcile surate, sprayă -uri goale, cutii de conserve, cartoane de la cartuşele de Kent, Pall Mall etc., ambalaj de lumea'ntâia, dracu' ştie ce-o face cu el! Îl prefa eaz doi foşti bidivii, mâr oage cuţ ă ţ funde roşii la urechi.

Ne surprinde chiar lâng maşina în zdren e şi ne lanseaz un ă ţ ă smile festiv:

— V-a l sat ă Boingul, boierilor?... Ehe, tot c işorii s racii! Nu se înă ă -doaie, nu rugineşte, impozite nu pl teşte!ă

Babuinul îl repede:— Ce vrei b , baraul ? Teă ă -a întrebat cineva de piranda?— C mata ei fi vreun conte! Nu ştii c nuă ă -i voie ur de ras ? Am să ă ă

reclam la deputatu'!B doiu ar vrea s continue showă ă -ul, dar îl opreşte Pascu:— Las , dom'le, controversele! Pic ia din moment în moment...ă ă ă

Se adreseaz romului: Duă -te, omule, cu Dumnezeu şi lasă-ne în pace.iganul trage un bici firav peste coapsele cailor:Ţ

— ...c dac m pun, ajung şi la ă ă ă Ştrasbur!... Avem şi împ rat!ăScuip lat peste marginea c ru ii şi se urneşte, continuând s bodoă ă ţ ă -

g neasc . Babuinul concluzioneaz :ă ă ă— sta are televizor, mama lui, ştie politic !... Halal elecĂ ă torat!

E momentul s ne camufl m. Plecând de la considerente deă ă gabarit, eu sunt cel care m ca r întră ţă -un castan aflat la câ iva metri deţ borna km 57. Babuinul intr în şan , sub un coviltir de vegeta ie,ă ţ ţ improvizat. Ceva mai departe, colonelul Pascu ine umbra unui copac.ţ

Începem s aştept m. De unde m aflu, am o imagine panoramic .ă ă ă ă Nu sunt un pastoral, înc nu visez la c su a cu livad proiectat pentruă ă ţ ă ă anii de pensie, dar trebuie s recunosc că ă-i frumos. Chiar şi ciorile dau bine, mobileaz v zduhul şi dac imaginea despre via nuă ă ă ţă - i bate înţ bleumarin, am râtele prind fast: de ce ciocli şi nu gentlemeni puşi laă frac?

Arunc o privire spre camuflajul lui B doiu. De aici, de la balconul II,ă îl v d c suge dintră ă -o sticlu plat de buzunar. Uite unul pe care nuţă ă -l

po i surprinde niciodat nepreg tit! Îl aposţ ă ă trofez:— Iar le trosc i, Babuinule?ăTresare ca nimerit de o ghiulea. Sub coviltirul vegetal, se credea ce-

t eanul lui Wells.ăţ— Ai Roentgen în dotare? Cimpanzeule!— Şase, vine o baban !ăE un Mercedes 600 SEL Coupé. Pe m sur ce se apropie, încetineşă ă -

te atent s nu scape piatra kilometric .ă ă— Asta-i neam ul, spune B doiu.ţ ăParcheaz în apropierea noastr . Dac scoatem un singur sunet,ă ă ă

am dat-o în bar . Tipul coboar , cerceteaz din ochi împrejurimile, eu peă ă ă el. Curios, de mor! Mi-l imaginam cu totul altfel; mai cu morg , maiă strict, mai distinc ie de genera ie obosit , mai Bundestag, mai neap ratţ ţ ă ă hain şi cravat . Nimic din toate astea! E în blugi, atletic, bronzat. Înă ă condi ii indifeţ rente, l-aş califica drept un fost sportiv de performanţă care continu s lucreze în lumea sportului. Un b rbat trecut, se aude înă ă ă surdin clopo elul care se preg teşte s vesteasc cei şaizeci de ani, dară ţ ă ă ă f os. Î i face pl cere săţ ţ ă ă-l priveşti.

Aprinde o igar şi se reazem leneş de Mercedes. Pe degeţ ă ă tul mic, poart o chevalier . Cu stem , probabil, date fiind legă ă ă ăturile de rudenie cu statuile din Düsseldorf. Nu ştiu ce o fi în sufletul lui, dar reuşeşte o poz de un calm magnific. Nici cel mai mic semn de nervozitate, trageă din igar în ritm normal, f r s precipite. Încerc un sentiment deţ ă ă ă ă admira ie şi încep s m întreb dac Nina nuţ ă ă ă -i cumva o mic vicioas .ă ă Helmut e un b ră bat care mai poate r pune inimi. Care mai poate fi iubit.ă Adorat, dac punem la socoteal şi accesoriile — avere, pozi ie social ,ă ă ţ ă castel str bun şi nu de importă etc., etc..

Se uit la ceas. M uit şi eu. Dou zeci şi treizeci şi cinci. La orizontă ă ă se iveşte Peugeot-ul cafeniu. M nedumereşte strategia lui S raru. Ceaă ă mai elementar tactic îl obliga nu numai s fie primul la întâlnire, ci să ă ă ă vin cu mult înainte, pentru o prospec ie de ultim or a zonei. S sură ţ ă ă ă -prind vreo mişcare, vreun aranjaă ment suspect, s se asigure c nuă ă -i fi-lat de Poli ie. Aşi! Jupân Redford soseşte degajat, cu întârziere cochet ,ţ ă de amant . Cam la dou sute de metri în spate, îi v d pe Ene, Marinaş şiă ă ă Timofte, oamenii cei mai de încredere din echipa lui Pascu. În mod nor-mal, s-ar fi mobilizat un efectiv mult mai important, dar colonelul evită fanfara, lucr m în clandestinitate. Coboar din maşin şi se risipesc conă ă ă -form planului lui Pascu; vor face eforturi care frizeaz magia ca s seă ă apropie neobserva i de km 57, pe un teren chel ca un genunchi.ţ

Peugeot-ul a oprit la oarecare distan de neam . S raru iese. Ceiţă ţ ă doi se m soar . Primele clişee se desf şoar exact ca în filme. De altfel,ă ă ă ă se pretinde c la Hollywood, marii sfetnici ai produc iilor de gen, consulă ţ -tan i leţ -ar zice la Buftea, sunt gangsteri sadea. Fac câ iva paşi unul spreţ cel lalt. S raru — golanul arat bine de tot! — deschide dialogul:ă ă ă

— M gr besc, domnule Helmut.ă ăImpasibil, neam ul întinde mâna prin portiera deschis şi scoate oţ ă

serviet . O ridic ostentativ, rosteşte scurt:ă ă— Nina.S raru face un semn peste um r. Coboar gorila şi dup ea, Nina. Eă ă ă ă

diafan ca un por elan de Saxa şi înduioş toare ca o icoan pravoslavniă ţ ă ă -c , r mas de la ari. Helmut o priveşte scurt, cu aceeaşi expresie deă ă ă ţ statuie. Avanseaz cu paşi pruden i. S raru pare mai gr bit. Nina se află ţ ă ă ă imediat în spatele lui. Simte în coast revolverul gorilei.ă

Eu, inima. Îmi spun c suntem şase contra doi, nu se poate s raă ă -t m. Pascu a intuit bine, banda nu mai are oameni. La o afacere ca asta,ă trebuia s participe m car trei inşi, plus şoferul.ă ă

Chiar şi despre goril îmi închipui că ă-i o achizi ie de ultim or . Preaţ ă ă nu s-a v zut pân acum şi nuă ă -i dintre ia care trec neobserva i. Îlă ţ dep şeşte pe Babuin în în l ime şi num r de tone, ca deplasament.ă ă ţ ă

Îi mai despart câ iva paşi. Miţ -e gura uscat de emo ie, degeă ţ tul vi-breaz de încordare pe tr gaci. Amurgul şiă ă -a schimbat ciorapii purpurii. Sunt albaştri, dar înc str vezii... Un fluierat scurt. Semnalul coloneluă ă lui.

Ap s pe tr gaci. Am nimerit la fix, revolverul sare din mâna gorilei.ă ă Începe halimaua. Greu de descris ca participant activ. Cel mult, crâmpe-ie... Sar din stejar, Babuinul âşneşte din şan şi se arunc asupra goriţ ţ ă lei. Tipul a sc pat neatins, a pierdut doar scula. Se apropie în goan Ene,ă ă Timofte şi Marinaş. Helmut s-a repezit la Nina. Colonelul strig :ă

— S raru! Arunc arma, sunte i prinşi!ă ă ţRedford nu-i prost. A ajuns la Nina înaintea lui Helmut. E din nou

prizonier şi scut, cu arma lui S raru lipit de tâmpl . Helmut face ună ă ă ă pas înainte. E şi el înarmat. S raru avertizeaz :ă ă

— Neam ule, nu fi imbecil! Tiţ -o g uresc imediat!ăSe retrage cu spatele spre maşin . Babuinul are de furc . Huidumaă ă

nu-i doar malac, tonele de muşchi sunt şcolite, fiecare centimetru lucrat. Nu poate interveni nimeni. Asta-i kickboxingul! Schimbul de buşituri, în-cleşt rile s lbatice, dialogul de lovituri zdrobitoare se desf şoar întră ă ă ă -o succesiune fulger toare. Se pr buşesc, zboar prin aer, se redreseaz ,ă ă ă ă se prind iar , reuşesc s se elibereze. Timofte op ie cu m ciuca în jurulă ă ţ ă ă lor, ca un arbitru. Pândeşte un fragment de secund s poat arde bilaă ă ă gorilei. Ene şi Marinaş au trecut în spatele lui S raru. Îi dezafectează ă Peu-geot-ul. Bun idee!ă

Pascu şi Helmut avanseaz prudent, pe m sur ce S raru se retraă ă ă ă -ge, urlând:

— Sta i pe loc! Înc un pas şi trag!ţ ăNina, strangulat de bra ul lui, ne priveşte fix, înnebunit de groaă ţ ă -

z . Pascu abordeaz un ton ferm şi liniştit:ă ă— Dă-i drumul. Nu mai ai nici o şans . În elege.ă ţ— R mâne i pe loc! Trag!! Fii atent, neam ule, nu m joc!... Trag!ă ţ ţ ăNu m îndoiesc că -o va face. Din dreapta mea, parvine zgomotul

unei buşituri cumplite. Babuinul s-a pr buşit ca un boloă van. Gorila e gata să-l scoat definitiv din joc. Timofte trage în aceeaşi secund cu mine.ă ă La picioare. Huiduma cade, cosit. E eliminat. R mânem şapte contraă

unul. Dar la, unul singur, are eava armei lipit de tâmpla Ninei, şiă ţ ă -l mai cheam şi S raru. A ajuns la maşin . Ene şi Marinaş aşteapt în spate,ă ă ă ă gata s ină tervin .ă

Au urcat în Peugeot. La volan, Nina sub amenin area armei. Helmutţ se r suceşte spre Pascu, în care a identificat şeful:ă

— L sa i s plece?!ă ţ ă— Nu încerca i nimic. O ucide chiar dac moare şi el.ţ ăNina face eforturi s demareze. Inutil. Contactele au fost smulse.ă

Coboar amândoi. S raru scrâşneşte:ă ă— Porcilor!... Dar n-o s v mearg !ă ă ăBabuinul îşi înfige pumnii în şolduri:— Acum, ce faci? Pleci pe jos? E o excursie frumoas pân la Bucuă ă -

reşti.S raru rânjeşte:ă— Nu, dr g laşule, m c r b nesc cu trotineta voastr . Şi cu dama,ă ă ă ă ă ă ă

bineîn eles!... Ce ai?ţNina nu mai rezist . Picioarele i să -au muiat, alunec pe lâng trupulă ă

lui S raru. Cade în genunchi, leşinat . S raru încearc să ă ă ă -o re in . O seţ ă -cund în care arma p r seşte tâmpla Ninei şi, aproape concomitent, mâă ă ă -na lui S raru. Kalaşnikovul e pe jos. De data asta, a tras colonelul Pasă cu.

sta zic şi eu, sânge rece! Nu aş fi avut curajul s intesc şi s trag înĂ ă ţ ă mai pu in de dou secunde, atât de aproape de capul Ninei, amenin atţ ă ţ de o alt arm !ă ă

S raru e imobilizat f r s se opun . Cât ar fi el de zmeu, realizează ă ă ă ă ă c nu poate sc pa slobod şi teaf r de şapte oameni înarma i. Iar dementă ă ă ţ nu e. Doar dotat cu un sim al umorului foarte special. Îi surprind priviţ rea amuzat când Timofte îi pune c tuşele.ă ă

Facem curat pe şosea, strângem gorila, ne reconstituim "Boingul".— Voi de ce a i întârziat atâta? îl întreb pe Ene.ţ— A avut S raru o pan nasoal chiar la ieşirea din Bucuă ă ă reşti. A

moşmondit-o aproape juma' de ceas.— Aha, de-aia a întârziat şi el! Tocmai m miram... De ce nă -a i aţ -

nun at?ţEne d din umeri:ă— Am tot încercat, dar n-a i r spuns. Intraser m la idei.ţ ă ăAre dreptate. Pascu uitase scula în maşin şi iă -a fost team s se înă ă -

toarc . Îl aşteptam pe S raru din clip în clip , lă ă ă ă -ar fi putut surprinde pe şosea...

Babuinul trage din sticlu a de buzunar. E peste m sur de mul uţ ă ă ţ -mit. Cu S raru avea el conturi personale de reglat. Nu se poate ab ineă ţ şi-l apostrofeaz :ă

— iŢ -am zis eu, b i Hollywood, c ne mai întâlnim? Îmi pare r u că ă ă ă n-am pus un pariu.

S raru zâmbeşte lung, f r din i:ă ă ă ţ— Nu eşti ceea ce gentlemenii ar numi un juc tor elegant. Nu ştii să ă

câştigi... În general vorbind, nu se ştie nimic. Mai sunt tururile...

— Alea le joci matale la aer condi ionat, cu smoking în dungi. Peţ boabe de fasole, f r TVA! Îl suport electoratul c tot e fraier!ă ă ă ă

Helmut vrea s-o ajute, dar Nina se ridic singur . Sprinten ca oă ă ă gazel . Ne adreseaz un zâmbet str lucitor:ă ă ă

— V-a pl cut?ăR mân cu gura c scat . Eram convins c şiă ă ă ă -a pierdut cu adev rată

cunoştin a, c nuţ ă -i un truc. De, uitasem c să -a "bacaloriat" în târl , laă Coana Aurica.

Se lipeşte tandr de Helmut şiă -i întinde buzele. Cu o mişcare a ca-pului de infinit discre ie, aproape imperceptibil , b ră ţ ă ă batul i le ocoleşte.

Eu m simt trist. Ca boă ul.

***

Când îl v d, am o tres rire. A înviat east ! Uluitoarea asem nareă ă Ţ ă ă m impresioneaz proasp t, ca în prima clip . De unde st tea adunată ă ă ă ă covrig, începe s latre, d s ias . Îi dezmierd godeurile de pe frunte,ă ă ă ă evitându-i privirea. M sfâşie suferin a indiferent de culoarea ochilor înă ţ care o citesc. Aşteapt să ă-i pun lesa tremurând şi m smulge pe uş .ă ă

Am intrat în alert . La sediu neă -am întors doar ca s lu m câinele.ă ă Trebuie s ajungem la Marele Boss, înainte ca acesta s afle deă ă arestarea lui Redford. Schi m adţă -hoc un plan de ac iune. Pascu r mâneţ ă la sediu. Dup câte să -au întâmplat, cu atâtea p s ri rare între aceleaşiă ă ziduri, nu-i indicat să-l p r seasc . Cu east l mic, haiă ă ă Ţ ă ă -hui prin Bucureşti, plec eu şi B doiu.ă

Ca totdeauna când se afl la volan, e agresiv şi insolent, dar indicată pe zor mare. C bea de dou zeci şi patru de ore f r înă ă ă ă cetare, no prob-lems! Dup opinia specialiştilor, pr p deşte banii de poman . Ar trebuiă ă ă ă s treac pe trotil. În spate, east Jr. zbârnâie cu capul lipit tandru deă ă Ţ ă grumazul Babuinului. V-am spus că-i simpatic, îl iubeşte toat lumea. Peă B doiu.ă

inem seama de sugestia colonelului şi lu m startul de la salonul luiŢ ă Toto. Recte, parc m şi ne l s m în seama dogului. Trage tare de les ,ă ă ă ă face stânga, dreapta, îl sim im nehot rât. Ajungem la firma englez deţ ă ă unde l-a umflat B doiu.ă

— C eluşul e tâmpit, decreteaz , aici săţ ă -a sp lat putina. Obloaneă trase, ghişeuri închise, toat lumea în vacan . Caraibe sau Hawaii.ă ţă

— Au omis s iă -o comunice.— Unde-i instinctul atunci?— Instinctul e c adus la un anumit punct, careă -i este familiar, te

duce la adresa frecventat de st pân.ă ă— Z u?! Atunci de ce naiba se mai pierd atâ ia patrupezi, sunt plineă ţ

ziarele!— Nu ştiu, dom'le, şi nici nu-mi pas .ăLac te şi pustiu. Am putea escalada gardul de fier forjat şi s cerceă ă -

t m cl direa. Simt îns c puşculi a e goal . O simte şi Teştişor care nuă ă ă ă ţ ă

trage s intre, ci sare pe mine şi vrea să ă-mi smulg umerii. În alte ciră -cumstan e, aş fi efectuat o perchezi ie cât de sumar . Acum îns , oriceţ ţ ă ă minut e important.

Înha animalul şi gonesc spre salonul lui Toto, unde am l sat maşiţ ă -na. Urc la volan, Babuinul sare lâng mine cu estişor în bra e. Ca s nuă Ţ ţ ă par surprins, le zâmb reşte:ă ă

— Mergem la dame?Eu zoresc, virez spectaculos, scrâşnesc din frâne ca un dinozaur,

îmi fac de cap. Neavertizat, B doiu se pr vale peste mine:ă ă— B i Sanchi, în ce filme ai v zut tu chestii din ştia?ă ă ă— B i Seral, tu mai ii minte formula de rezolvare a ecua iei cu maiă ţ ţ

multe necunoscute?— Nu. Dar tu?— Nici eu. Dar o ştiu bine pe aia cu una singur .ă— Ce, singur ?!ă— Necunoscut .ăAm ajuns la Izvorul Rece, dep şim scuarul Pache Protopopescu,ă

str bunul edil al Bucureştilor, ne angaj m pe Buleă ă vardul Ferdinand şi Babuinul tot nu se prinde. Ca s fim oneşti, nici nă -avea cum, doar eu am p şit pe aici. Prima dat , acum şase zile, când el umbla prin bordelurileă ă clandestine din oraş, iar Ene dup Vivi e e.ă Ţ ţ

Opresc chiar în fa a blocului şiţ -l avertizez pe Babuin:— ineŢ -l bine.eştişor se smuceşte, tr gând spre interior undeŢ ă -i linişte ca de obi-

cei. Dac scara nă -ar fi curat şi butoanele de la uşi lustruă ite, ai crede că imobilul nu-i locuit. Normal! E aproape zece seara. Prea devreme pentru patronii energici din cartea de imobil ca s se fi întors acas , prea târziuă ă pentru ca locatarii, pensionari de vârsta a patra, s mai z boveasc .ă ă ă

Câinele nu aşteapt liftul, zboar ca o s geat pe trepte, se opreşteă ă ă ă în fa a apartamentului. Aici, mârâie, zgârie uşa, latr . Sun lung, f rţ ă ă ă r bdare:ă

— Dac nu deschide, spun, sparg uşa.ăNu-i cazul. Sunt privit prin vizor şi imediat intr în func iune mecaă ţ -

nismul — chei, z voare, lan — de deschidere.ă ţGabriela State ne pofteşte în untru. eştişor a şi intrat, strecurână Ţ -

du-i-se printre picioare.— Ce prietenos e!Se ca r pe ea ţă ă en ami, dar am nuntul nu m surprinde. De la bună ă

început, am constatat că-i obişnuit cu societatea. Dup bon jour, patruă -pedul face turul apartamentului. În alt ordine de idei, observ că ă doamna State e în inut de oraş. Destul de neoţ ă bişnuit la zece seara, pentru o cucoan ă d'un certain age, proasp t îndoliat .ă ă

— S-a întâmplat ceva, domnule c pitan?ăRidic valiza mic preg tit lâng bufet, peste care a pus poşeta şiă ă ă ă

m nuşile:ă— V povestesc mai târziu!ă

Nici B doiu nă -are mai mult r bdare. M priveşte saşiu. Aşa se maă ă ă -nifest când încearc un sentiment intens. Acum, e r pus de ceea ceă ă ă vede şi nu în elege.ţ

— Pot s ştiu şi eu ce se întâmpl ?ă ăEu nu m pot împiedica s fiu teatral:ă ă— Am omis prezent rile, scuze! Doamna Helga Porta. Interimar,ă

Gabriela State, mama Wandei.

***

Personal, aş fi l sat interogatoriul Helg i Porta pe mâine. Suntemă ă epuiza i! Dar dac Babuinul nu are r bdare, în schimb colonelul areţ ă ă dreptate. E un interval în care pot interveni multe.

Ne îng duim totuşi, o recrea ie scurt cu cafele dure. Bagi linguri aă ţ ă ţ în ceaşc şi st drep i. eştişor e cu noi, în birou. Doarme. Col unaşii cuă ă ţ Ţ ţ şoareci toca i din conserv (aşa a tradus B doiu din suedez textul deţ ă ă ă pe cutie) asezona i cu o lingur de vodc lţ ă ă -au anesteziat. Babuinul e decis să-l înfieze. Pentru contrast. Termen de compara ie. Pe lângţ ă east Jr., se simte o frumuse e.Ţ ă ţ

Dup ce ia act de cele întâmplate, colonelul Pascu se întoarce la elă în birou, unde face conversa ie cu Helmut şi cu Nina. Nici nţ -a închis bine uşa şi B doiu începe cu tirul:ă

— Herculache, tat , cu poanta asta final , la care — recunosc — nuă ă s-a gândit nimeni, ai mai dres busuiocul. Dar fie vorba între noi, cum te-ai l sat aiurit în halul sta? Ca un încep tor? iă ă ă Ţ -a zis că-i mă-sa şi ai crezut-o pe cuvânt! Nu verifici chiar deloc?

— Serios? Dar tu de ce nu l-ai verificat pe Richard Gere?— Am mers pe mâna ta! Te pretinzi cult în cap, pe mine m faci seă -

ralist.Îl m sor ostenit, nă -am chef de mişto. Îl iau cu duhul blânde ii:ţ— Cum ar fi trebuit s procedez, Costic ? M duc la femeie şi o aă ă ă -

nun c fieţ ă -sa a fost asasinat . Să ă-i fi cerut întâi buletinul? Pân şi docă -trina, aminteşte- i ce am înv at noi la şcoal , consfin eşte principiul aţ ăţ ă ţ -paren elor care creeaz dreptul. Când g seşti un ins pe scaunul primaţ ă ă -rului, zici că-i primar. Chiar dac m însoar , c s toria r mâne valabil ,ă ă ă ă ă ă ă atâta vreme cât eu nu am ştiut c personajul e impostor. Aşa să -a întâm-plat şi cu mine. Am g sită -o la adresa cu pricina, nenorocit şi îndoliat ,ă ă vârst coresă punz toare. Nu mă -am îndoit o secund de identitatea ei, niciă nu mi-a trecut prin minte s-o legitimez... Peste toate, vecini aerieni c roă -ra le pas de Gabriela State ca de z pada de an r !ă ă ţă ţ

Dacă-l iei de la "om la om", Babuinul devine om. Concede impresio-nat:

— În fond, ai dreptate... Când ai început s te prinzi?ăM duc la chiuvet . Îmi r coresc ceafa şi mâinile fierbin i. Mai iau oă ă ă ţ

gur de cafea, aprind o igar :ă ţ ă— Au fost nuan e, Costic , nuan e şi instinct... Retrospectiv privind,ţ ă ţ

femeia se controleaz foarte bine, simuleaz şi disiă ă muleaz excelent.ă Wanda nu exagera asemuind-o cu Lucre ia Borgia... La un moment dat,ţ referindu-se la "fiică-sa", în loc de Doina, a spus Wanda, ceea ce nu s-ar fi întâmplat niciodat în cazul autenticei Gabriela State. Pentru o mam ,ă ă unic în vorbirea curent r mâne valabil numele purtat acas , pe vremeaă ă ă spielhosenului şi a castelelor de nisip, chiar dac o lume te ştie acum deă Greta Garbo sau Ion Dol nescu...ă

— Just.— Mersi... Mi-a mai dat de gândit colaborarea cu Negulescu, fratele

lui Suli , când am g sitţă ă -o la Club, dar cel mai mult m-a fr mântat filmulă din caseta de valori. Simple imagini turistice nu se depoziteaz "laă secret", iar ca cineva s fi umblat înaintea noastr la safe era de neconă ă -ceput, în condi iile de securitate ale b ncii. Logic, fusese înlocuit. Când?ţ ă La fel de logic, atunci când s-a deschis caseta. Cine era de fa ?ţă Subsemnatul, scos din cauz aprioric, procurorul — idem, directorulă b ncii care ar fi putut opera oricând nesup rat. Cine mai r mânea?ă ă ă Doamna Gabriela State. Un film are nenum rate sosii, poate fi înlocuită cu altul f r dificult i. ine seama şi de atmosfer ! To i eram devora iă ă ăţ Ţ ă ţ ţ de curiozitate, prea concentra i asupra con inutului casetei ca s maiţ ţ ă fim aten i la gesţ turile ei... Cum iţ -am mai zis, am procedat prin eliminare.

Babuinul îşi bag un deget în nas. Nu ca s se scobeasc . Ca să ă ă ă mediteze:

— De ce ai inut pontul pentru tine?ţ— Ipoteza mi s-a p rut prea pompieristic , bâjbâiam... În fond, deă ă

episod ne despart doar patruzeci şi opt de ore. Ieri diminea am fost laţă Banklife. Asear îns , când a fost g sit nenorocita aia asasinat în pă ă ă ă ă ă-dure...

B doiu sare de pe scaun:ă— Gata, m-am prins! Cadavrul necunoscutei! Ea e autentica Gabri-

ela State! Helga a ucis-o şi i-a luat locul. Dibace mişcare!— Absolut. În calitate de mam neconsolat , r mânea în mijloculă ă ă

evenimentelor, era la curent cu ancheta. Peste toate motiva iile, aşteptaţ comod la umbr , să ă-i aduc poli ia copilul. Ceea ce nu izbutise ea cu niciă ţ un chip, îi oferea gratis şi pe tav potera român . Urma lichidarea b iaă ă ă -tului şi "good bye, fraieri valahi!" fluturat de pe cerul Otopenilor. Happy epilog la Düsseldorf pentru ea şi fecioru-s u, Karl.ă

— Ei, conchide Babuinul şi de satisfac ie rupe în dou un pix ca pe oţ ă scobitoare, cel pu in în chestia asta nu iţ -a mers. Copilul e salvat. Rămân implica iile politice ale afacerii! Ce caut ea în musacaua asta?ţ ă

— Sunt convins că-i o simpl mercenar . Marii şefi nu coă ă boar peă pist . Urm resc cursa din tribun , cu binoclul atârnat de gât. Cum auă ă ă ajuns mah rii de la Bucureşti la Frau Porta, nă -am idee, cert e faptul că interesele li s-au îmbinat. Dou inte nimerite cu aceeaşi piatr , spună ţ ă francezii. Helga a f cut jocul patronilor şi, în paralel, a încercat să ă-şi re-zolve şi problema personal . Iar destinul a f cut ca biata Wanda să ă ă

nimereasc între ambele f lci ale cleştelui, vânat din dou p r i: şi deă ă ă ă ă ţ foştii patroni, şi de Helga.

Dup ce mai ia un gât de combustibil, Babuinul îşi bag degetul în aă ă doua nar :ă

— Chiar dac mai sunt destule de l murit, noi am ajuns la potou.ă ă End! Cât priveşte actul de justi ie, justi ie adev rat din aia în care credţ ţ ă ă tolomacii, doar Pascu mai poate face ceva... Fiule, recrea ia sţ -a terminat.

Dou zeci şi trei şi zece.ăM duc la fereastr s trag o gur de aer. Cer înstelat, puzderie deă ă ă ă

stele; noaptea bucureştean să -a descheiat la to i nasţ turii. De la o terasă de var se aude muzic . Un câine latr , o pisic îşi plimb spinareaă ă ă ă ă cocoşat pe acoperişul de vizavi, vreo zece mii de cet eni ai Capitaleiă ăţ se distreaz în diverse stabilimente, alte câteva mii fac amor în pat sauă prin tufişuri, pe o mie îi doare m seaua, cam trei sute de mii aşteaptă ă filmul de pe Antena 1, circa cincizeci de mii viseaz dulce; un restă modest de aproximativ dou milioane au coşmaruri.ă

Şi atât.

Întâmpl tor, sunt pe culoar când Helmut şi Nina p r sesc biroulă ă ă colonelului Pascu. Deşi degaja i, nu au deloc aerul unor ferici i care sţ ţ -au reg sit dup momente de grea cump n . Par doi str ini; str ini de veriă ă ă ă ă ă -ghet , de aşternut, de un mâine comun. Discret, Nina deseneaz ună ă cerc în jurul urechii. Îmi va telefona. Ne întoarcem în birou. Pe buzele lui Pascu st ruie un zâmbet meditativ.ă

— Sunt formidabili, domnule, n-au treab !ă— Cine?! ştia doi?Ă— Sigur, sunt un cuplu interesant, dar la altceva m gână deam. La

aristocra ie, în general. La cea autentic . Asta, apropo de neam ul nosţ ă ţ -tru. Inimitabili şi irepetabili! Cât st pânire de sine, ce discre ie a reac iă ă ţ ţ -ilor, cât elegan şi stil chiar în mânie!... Noi ştia, proletariza i din toaă ţă ă ţ -te punctele de vedere de patruzeci şi cinci de ani de mitoc nieă legiferat , s zicem mersi, dac mai putem m car sesiza nuan ele unuiă ă ă ă ţ comportament de gentilom! Merita s vede i cum a tratată ţ -o pe Nina!

— Cum? întreab curios Babuinul.ăÎncep s râd, imaginânduă -l în postura lui Helmut.— Exact invers decât ai fi procedat tu, b i Ferentari! F r cazmaleă ă ă

şi f r impreca ii folcloristice despre sex şi biseric .ă ă ţ ă— Uite unde era Versailles-ul!— Nu mi s-a întâmplat înc s asist la o partitur asem nă ă ă ă ătoare,

continu Pascu. S tratezi pe cineva ca pe o zdrean , ca pe ultimaă ă ţă târâtur cu polite e ireproşabil şi maniere de marchiz! Ce mai, cuă ţ ă jabou!

B doiu d din umeri, schi eaz un vânt puturos din vârful buzelor:ă ă ţ ă— Şi ce-a câştigat?

— Toat stima mea, surâde Pascu, şi respectul lui fa de el însuşi,ă ţă intact.

— Eu m respect şi f r fi e din astea, morm ie Babuinul. Baremă ă ă ţ ă şi-a recuperat filmule ul cu acroba iile nevestiţ ţ -sii?

— Şi filmele şi banii.Tresar:— Domnule colonel, vre i s spune i c a plecat cu ele în geant ?ţ ă ţ ă ă

Nu le-a i p strat ca material probatoriu la dosar?! Pentru proces?!ţ ăÎntoarce capul spre mine şi se intereseaz cu o voce dep ră ă tat , pară -

c venit din alt odaie:ă ă ă— Care proces?! Ai naivitatea să- i închipui c va avea loc vreunţ ă

proces?!Consternarea m gâtuie:ă— Cum se poate, domnule colonel?! S-au comis opt crime, gâfâie

dosarul sub greutatea cadavrelor, nu po i îngropa totul ca pe o m rgic !ţ ă ă— S vezi ce bine o s se poat ! În fond, aproape c nu mai ai eroi!ă ă ă ă

Demetru şi frate-s u absolvi i prin dare la fund, killerul bandei cur at, laă ţ ăţ fel Panduru, east ...Ţ ă

— Oricum, au mai r mas, apreciaz Babuinul. Îl avem pe Voicu...ă ă— Plastelin , uşor de manipulat, în instan îşi retracteaz toate deă ţă ă -

clara iile, pretinzând c iţ ă -a i demolat maxilarele la anchet .ţ ă— Gorila lui S raru...ă— Simplu zilier, dragule, angajat chiar azi-diminea , în lips deţă ă

personal şi disperare de cauz . Adaug pe jum tate idiot, provenit dină ă ă -tr-o cas de copii handicapa i. Iă ţ -a luat Timofte declara ia.ţ

— Toto...— Fericit s nu ştie nimic, s scape basma curat dintră ă ă -o acuza ieţ

de complicitate la infrac iuni grele!... Cine a mai r mas? S raru, uns cuţ ă ă toate alifiile şi împotriva c ruia, în afara poli iştilor, nu vor exista mară ţ -tori? Iar poli iştii, la rânduţ -le, nu ştiu nimic, dac aşa sun ordinul...ă ă Helga? S raru nă -o cunoaşte, n-a v zută -o în via a lui şi aşa mai departeţ pe aceeaşi melodie.

— Nu-i chiar aşa, m opun, am fost împreun la ă ă Banklife. Suntem trei inşi care putem confirma substituirea de persoan .ă

— Vax! ie i sŢ ţ -a n z rit, directorul nu mai ine minte, procuroruluiă ă ţ îi povesteşte ierarhicul superior ce şi pe cine a v zut la ă Banklife... Sigur c exagerez, dar nu sunt prea departe de realitate.ă

— Şi totuşi, rostesc îndoit, cred c în privin a lui Helmut a i proceă ţ ţ -dat cam... arbitrar.

— Fleacuri, respinge colonelul, fa de ilegalit ile comise şi care aţă ăţ -bia se vor comite în dosarul sta! În definitiv, iă -am dat banii care-i apar-ineau şi filmele. Altfel, r mânea tributar prostiţ ă ilor Ninei, al ii ar fi preţ luat

şantajul şi nu o merit . Nota bene, aranjamentul îl cunoaştem nuă mai noi, muşchetarii din biroul acesta şi bineîn eles, cuplul Bundestag. Discre iaţ ţ lor nu intr în discu ie... Înc o informa ie! Lă ţ ă ţ -am sf tuit s ia primul avionă ă şi s-o întind urgent spre patria Nibelung .ă ă

— Şi Nina? întreb stupefiat.— Şi Nina. Dac vor pleca împreun , asta nă ă -o mai ştiu.Babuinul, la fel de tulburat ca şi mine, îl m soar uluit:ă ă— Domnule colonel, v da i seama c a i sictirit absolut toate noră ţ ă ţ -

mele...Pascu îl întrerupe:— Vrei să-mi ii un curs de deontologie?ţ— Pute i fi tras la r spundere penal.ţ ă— Asta nu, scumpule, ştiu eu prea multe, dar un accident de maşi-

n , sau s plonjez de la etajul şapte, pentru c nă ă ă -am fost atent când îmi puneam ciorapii la uscat, mi s-ar putea întâmpla.

Babuinul îl contempl o secund şi se repede să ă ă-i strâng mâna. Iă -o zgâl âie vreun minut, aşa cum obişnuiau pân mai cincinalul trecutţ ă prim-secretarii de partid din rile fr eşti:ţă ăţ

— Domnule colonel, da iţ -mi voie s vă -o spun, sunte i mare!!! În iniţ -ma mea, v-am ridicat statuie!

— N-o să- i fie comod, surâde Pascu. B ie i, e miezul nop ii, sunt aţ ă ţ ţ -proape patruzeci şi opt de ore de când n-am dormit şi ne aşteapt două ă interogatorii grele. Propun un scurt relâche.

Excelent idee. Peste cinci minute, dorm tun.ă

DUMINICĂ

Lu m startul la ora patru diminea a.ă ţ— Deştepta-reeeeea!âşnesc ca un dop de şampanie, inima mi sŢ -a împiedicat în amigda-

le. Babuinul, încântat de efect îmi întinde cafeaua fierbinte. Înregistrez pe birou o sticl de vodc proasp t desigilat şi liorb itul lui eştişor.ă ă ă ă ă Ţ M nânc elegant din castronaşul în careă ă -şi aduce Ene orezul cu lapte preparat de maică-sa. M frec la ochi:ă

— O iei cam repede. Când ai terminat sticla de asear ?ă— Pardon, acum suntem doi.M uit la câine. L sând la o parte aerul casei, îndeobşte patetic, paă ă -

re destul de mul umit.ţ— O s devin şi sta alcoolic, nă ă ă -o s v mai ajung leafa.ă ă ă— Atâta vreme cât exist fraieri care joac la Caritas şi pierd toateă ă

pariurile, nu-mi fac probleme.— De ce nu-i dai şi o igar ?ţ ă— Consum pip . Mai ai întreb ri?ă ă ăM îndrept spre chiuvet :ă ă— Ce face Pascu? S-a trezit?Babuinul îşi cur unghiile cu limba de la briceag.ăţă— Nici m car nu să -a culcat. Toat noaptea a c nit la maşin . Amă ţă ă ă

fost la el acum un sfert de or şi am v zut pe birou paginile b tute. Amă ă ă

aşa, o impresie în trup c pune la cale o fiă gur m rea ! În locul lui, deă ă ţă acum încolo, aş verifica şi solni a. Parc deosebeşti sarea de cianur ?ţ ă ă

M întrerup din b rbierit:ă ă— Nu crezi că-i prea devreme pentru chestii din astea morbide?— Realiste! Nu vezi cum pic , precum popicele, toate limă bile

lungi?... Te mai g teşti mult? Pascu a ordonat să ă-i d m cep la interoă ga-torii f r el. Mai are de lucru. Cic s începem cu amicul Redford.ă ă ă ă

Când d ochii cu B doiu, S raru zâmbeşte:ă ă ă— Trebuie să-mi rezerv or la dentist?ăBabuinul îi r spunde cu acelaşi zâmbet:ă— Mai indicat ar fi la popa matale! Din cauza gripei, se fac rezerv riă

din timp.— Nici o problem , am mai c l torit f r bilet.ă ă ă ă ăLa semnul meu, ia loc. E calm şi degajat. Degajarea aceea de invidi-

at a b rbatului tân r care se ştie şi f os, şi puternic, siguran a pe careă ă ăţ ţ iţ -o d conştiin a propriei for e, sentimentul de invincibilitate.ă ţ ţ

Aleg dosarul cel mai voluminos de pe mas şi dau drumul foilor să ă curg din degetul gros, f r să ă ă ă-l deschid.

— Cu ce a înc put aici, încep, teă -ai aranjat pe o via . În afar de viţă ă -ol, n-ai sc pat mai nimic. Complicitate la vreo treiă -patru crime, nu mai conteaz câte, r pire, sechestrare de persoan , şantaj, dou asasinateă ă ă ă - autor, de ast dat , vezi Panduru şi Condeescu, trafic de moned fals ...ă ă ă ă Ultraj şi alte m run işuri nu le mai pun la socoteal ! În State, ai lua camă ţ ă vreo sut patruzeci de ani. Aici, teă -ai asigurat de o condamnare pe via .ţă Zicem că- i iei avocat cu Mercedes, mai zicem cţ -ai baft de un completă de judecat cu pondere feminin , şi tot faci rost de un dou zeci şi cinciă ă ă de ani, consuma i la umbr cu sau f r dreptul de a alege, din patru înţ ă ă ă patru ani.

— Îmi permite i, domnule c pitan, sţ ă ă-mi fac singur planurile de vii-tor?

Deschid bra ele generos:ţ— Î i permit, dragule, cum s nu! Dac vrei, po i s fumezi.ţ ă ă ţ ăMul umeşte şi îşi aprinde un Camel ( igara Viorelei), cu o brichetţ ţ ă

Subaru de teşcherea pricopsit .ă— S rarule, reiau chipurile prieteneşte, eşti atât de intrat înă

g leat , c nu merit s ne pierdem timpul. Apropo, întră ă ă ă ă -o singură s pt mân , ai reuşit s ba i toate recordurile! Erai mai în avantaj, dacă ă ă ă ţ ă nu- i d deam drumul miercuri. Jum tate din dosar şi cea mai grav , nţ ă ă ă -ar fi existat.

— Nu încerca i s m intimida i, domnule c pitan. Devansa i senţ ă ă ţ ă ţ -tin a tribunalului, îmi atribui i fapte pe care nu leţ ţ -am comis...

— Care ar fi alea? se intereseaz Babuinul, rezumânduă -se deocam-dat la artileria uşoar .ă ă

S raru întoarce capul şi r spunde liniştit:ă ă

— De exemplu, acuza ia de crim e total nefondat . Nu eu lţ ă ă -am asasinat pe Condeescu.

B doiu se ridic :ă ă— Vrei să- i dovedesc? M întorc imediat.ţ ăS raru d din umeri:ă ă— Colegul dumneavoastr nu m înghite.ă ă— Dar nici nu se înşeal . Tu lă -ai suprimat şi pe Panduru.Îmi serveşte o cascad de râs, cu capul dat pe spate. I se v d toateă ă

m selele, al dracului, nă -are nici o plomb !ă— I-a i omis pe Kennedy, Patrice Lumumba şi pe Nasser! Nu în elegţ ţ

de ce v-a i oprit doar la Panduru şi Condeescu!ţ— Pentru c celelalte crime leă -a comis profesionistul angajat de voi,

cu un Magnum 365. Tu ai operat cu buzduganul la soviă etic, Kalaşnikovul pe care-l fluturai ieri la tâmpla Ninei. Şi stilul difer . Arzi laă mir, l lalt prefera ceafa.ă ă

Se apleac peste birou şiă -mi zâmbeşte impertinent:— Degeaba, nu m speria i.ă ţBabuinul s-a întors, cu eştişor în les . Radiaz , sigur de triumf.Ţ ă ă

Urmeaz un vizavi foarte interesant între S raru şi patruped. Se privescă ă int . Animalul, încordat, e gata s explodeze. Îşi arat caninii pe careţ ă ă ă -i

apreciez cam la trei centimetri, fiecare. Brusc, atac . Redford fentează ă ca la oin . Dac B doiu nu inea strâns lesa, estic îi pupa luia gâtul.ă ă ă ţ Ţ ă ă S-a ridicat în dou picioare — seam n cu ă ă ă Faunul de la Atena — şi încearc s se smulg cu atâta violen , c miă ă ă ţă ă -e fric s nu rupă ă ă cureaua. E clar şi pentru S raru c dac Babuinuă ă ă -i d drumul, îl faceă t i ei. Circul dureaz cam un mă ţ ă inut jumate.

— Dup cum se manifest , comenteaz B doiu, te iubeşte nespus.ă ă ă ă Are şi de ce.

S raru se aşaz din nou. Tot calm, dar nu la fel de surâz tor:ă ă ă— Umbla i cu trucuri ieftine. Pe fiar sta vre i sţ ă ă ţ ă-l aduce i martorţ

în instan ?ţăBabuinul scoate cu greu câinele din birou.— Poate, zic. Dac te pun acum să ă- i sufleci pantalonii, îi g sim auţ ă -

tograful. Te-a muşcat în timp ce-i omorai st pânul. iă Ţ -a curs sânge pe mocheta de la Toto. Grupa sanguin e idenă tic cu cea trecut în buletiă ă -nul t u. Dup moarteaă ă killerului... Apropo, cine era, de unde venea?

— Habar n-am. Profesioniştii din ramur nuă - i prezint cartea deţ ă vizit .ă

— În fine, acum conteaz mai pu in. Important este c dup moară ţ ă ă -tea lui în meciul de la Bellu, tu ai r mas singurul pistolar din band . Primă ă locotenent şi unic revolver...

— Inventa i foarte frumos, domnule c pitan. Parc spunea i c eţ ă ă ţ ă p cat s ne pierdem timpul.ă ă

— ...mâna dreapt a patronului care manevra din culise. Toate disă -pozi iile c tre band sţ ă ă -au transmis prin intermediul t u, curier şi v taf,ă ă uneori şofer ca în noaptea când s-a atentat asupra lui Toto... Te-a v zută

Viorela. Era geloas şi teă -a urm rit. În pu ine cuvinte, ai fost un fel deă ţ vice, al turi de Condeescu. Mai pu in compromis şi mai util, de vreme ceă ţ ai primit ordin să-l suprimi.

Întinde mâna dup pachetul de ig ri, afişeaz un aer de plictiseal :ă ţ ă ă ă— Construi i un eşafodaj bazat pe coinciden e şi ipoteze care vţ ţ ă

convin. Probe nu ave i şi nu sunt eu la care s vi le furnizeze.ţ ă ăBabuinul, întors de dou minute, şiă -a pierdut r bdarea. Intervine cuă

violen de bivol:ţă— S rarule, nu fi imbecil! Vrei probe? Le avem şi înc soă ă sesc, inemţ

deschis toat ziua. Dar numai pe ce am constatat noi, ă de visu, ai de rupt o valiz de calendare, c...ă -te la comun şi reflectând la fenomenul via !ţă

Redford ne ofer o nou mostr de zâmbet str lucitor şi arat spreă ă ă ă ă mine:

— Aşa m-a amenin at şi dumnealui.ţBrusc, abandoneaz aerul de şuet cu debili mintali, aboră ă deaz stiă -

lul direct "hai s d m c r ile pe mas !"ă ă ă ţ ă— În definitiv, dac le şti i pe toate, ce vre i de la mine?ă ţ ţB doiu bubuie scurt:ă— Ce rol au avut cocotele în combina ia banilor falşi?ţSchi de surpriz , un abia sesizabil popas pe itinerarul ig rii luiţă ă ţ ă

Redford, de la buze la scrumier .ă— Bani falşi. Remarcabil!— Ce, c neă -am prins?— E prima oar când aud varianta.ăBabuinul, adunat între umeri, ca o pisic uriaş , se intereă ă sează

mieros:— Vrei să-mi spui, baby, c ai crezut în basmul cu peştişorii deă

aur?! Doar ca s plimba i tropicalii prin Bucureşti, vă ţ -a i jucat cu bomţ -bardierele alea?! Auzi, dom'le, au tras în muşte cu Kalaşnikoave, Bazoo-ka, Magnum...

Redford completeaz ironic:ă— Pantzere, arunc toare de fl c ri şi un Messerschmitt!ă ă ăM bag rapid între ei. Enervat, Babuinul e pe cale s apeleze la artiă ă -

leria grea. Cu S raru îns , nu ajungi nic ieri f când pe durul.ă ă ă ă— S l s m gluma. Ai ştiut c peştii reprezint doar o acoperire.ă ă ă ă ă

Poate şi o parol , în func ie de num r. Spun asta penă ţ ă tru c la tine înă baie, am g sit doar patru peşti în loc de cinci, cât adusese Viorela de laă Toto.

— Pe unul, morm ie B doiu, lă ă -a halit canibalul.S raru râde:ă— Deci, dumneavoastr miă -a i b gat pisica în cas . Nţ ă ă -a fost tocmai

legal în lipsa mea.— Precis, nu. Ce iţ -ai închipuit c se afl în servietele diploă ă mat care

înso eau de obicei acvariile?ţ— Ciocolax şi prezervative color, sugereaz Babuinul.ă— Nu sunt un tip curios, spune S raru.ă

— Chiar aşa? Anvergura şi clandestinitatea opera iei nu iţ ţ -au dat de gândit? N-ai întrebat-o pe Helga ce soi de dinamit transpor i?ă ţ

E prima dat când pronun în fa a lui, numele patroanei. M scruă ţ ţ ă -teaz lung, încearc s m p trund dincolo de cuvinte. Insist:ă ă ă ă ă ă

— Helga Porta, cea care a luat locul mamei Wandei, ucis şi aban-ădonat în p durea Tunari.ă ă

— Sunt am nunte despre care eu nu am cunoştin .ă ţă— Pretinzi c nu o cunoşti pe Helga? C nă ă -ai auzit de ea?Ridic din umeri:ă— Cred că-i amanta lui Condeescu, mai multe nu ştiu.— Amant ?! Amanta a dispus asasinarea amantului?ăS raru se mir de mirarea mea:ă ă— Poate chiar ea l-a aranjat. N-ar fi primul caz.— Problema e urm toarea! conchid. De unde veneau serviă etele, de

ce trebuia s traverseze re eaua prostituatelor şi c tre cine seă ţ ă îndreptau, sta ie terminus?ţ

— Domnule c pitan, considerând ca valabil tot ce a i demonă ţ strat pân acum, de ce crede i c Helga miă ţ ă -ar fi pus la dispozi ie informa ii inţ ţ -cendiare? Toate opera iile legate de falsificarea de moned suntţ ă considerate crim în orice legisla ie din lume. Informa iile le de in doară ţ ţ ţ câ iva granguri, nu infanteria de sacriţ ficiu, p lmaşii şi trupe ii.ă ţ

— S rarule, tu nu ai fă ost un simplu trupete.Babuinul şi-a ieşit din â âni. Îşi reazem cotul pe blatul mesei şiţ ţ ă

m tur cu o zvâcnitur tot ceă ă ă -l mobileaz : dosare, hâră tii, calendar, su-portul cu pixuri. Url :ă

— Nu mai ine gargara! La obiect! La obiect, scurt şi r spiţ ă cat! Cine iţ -a dat dispozi ie sţ ă-l faci aut pe Condeescu? Poate te stimuleaz ştireaă

c Helga, împreun cu o valiz de bani falşi, se afl în tractirul nostru, înă ă ă ă stare de arest. Şi dac nu ea, cine iă ţ -a fost general?

— M scuza i, nu mai r spund decât în prezenă ţ ă ţa avocatului.— Aşa, t ticu'! exclam plin de satisfac ie B doiu. Vezi cum st cuă ă ţ ă ă

agenda de lucru, poate o ia şi pe Viorela în cârc . Ai nenorocit fata, dacă ă am nuntul are vreo semnifica ie pentru tine... Ce te mir , Gigolache?ă ţ ă N-ai auzit de complicitate? Şi înc la chestii babane, nu la manglit g iniă ă "din gr dina lui Nea Ion, toate p s rile dorm!"ă ă ă

S raru îi îndreapt o privire de ghea albastr :ă ă ţă ă— sta se numeşte şantaj.ĂE rândul Babuinului să-şi arate din ii, chiar dac nu sunt de expoţ ă -

zi ie!ţ— Da' ce, eu i-am zis Maica Tereza?!

***

Când termin m cu S raru, nu să ă -a f cut nici şapte. Arunc nervos piă -xul pe care-l ineam în mân de sanchi, ca speakerii de la Departamenţ ă -tul Ştiri. Ai ce face cu cel pu in o mân şi pari inţ ă -telectualiceşte implicat.

— Ştiam c nu scoatem mare lucru de la sta.ă ăBabuinul bag fierb torul în priz :ă ă ă— Ce mai conteaz de vreme ce afacerea se va muşamaliza? M cară ă

am satisfac ia c lţ ă -am pus pe frigare.— Fitilul cu Viorela?— Îhî...Picior peste picior, cu paharul în mân şi privirea pe fereasă tr , deviă -

ne vis tor:ă— E interesant de constatat c bestiile astea pot avea sentiă mente

omeneşti! Şi înc pentru urâta aia de Viorela, pe care o comp timesc dină ă suflet pentru c , ce să ă- i povestesc, o femeie dac nuţ ă -i nurlie, vai de ca-pul ei, mai bine s nu se nasc ! Aşa a l sat Dumnezeu, nu sunt eu vinoă ă ă -vat...

— Nu, eşti mache.— Ce, vrei s spui c nuă ă -i nasoal ? Dar, m rog, Redford o iubeşte.ă ă

E probabil singurul sentiment pozitiv din via a lui. Hitler iubea câinii, darţ cosea oamenii cu milioanele, f r să ă ă-i tresar m car musta a! Vezi,ă ă ţ chestia asta nu pot s-o în eleg eu!ţ

— Care?— S po i extermina f r şov ial şi în acelaşi timp, s tremuri, să ţ ă ă ă ă ă ă

arzi vâlv taie, s te sacrifici chiar, pentru un ă ă el sau o ea.— Pentru c nu te duce mintea. Lupul m nânc oaia f r ca astaă ă ă ă ă

să-i afecteze dragostea fa de doamna Lup... Şi mai lasţă ă-m dracului înă pace, o mai avem pe Helga.

Intr colonelul Pascu. V dit epuizat, dar bine dispus, mul umit de elă ă ţ însuşi:

— A i terminat cu S raru? Am s m uit mai târziu pe declara iileţ ă ă ă ţ lui. Acum, n-am timp, ac ion m contra cronometru. Eu mai am pu in...ţ ă ţ Îşi freac palmele de parc iă ă -ar fi frig: Am f cut o treab bun , b ie i, oă ă ă ă ţ s v plac !... Hai, da iă ă ă ţ -i zor cu nem oaica, cât mai suntem noi la zar.ţ

Babuinul se mir :ă— Dacă-s aşa de gr bi i, de ce nu să ţ -au mişcat pân acum? Au avută

toat noaptea la dispozi ie.ă ţPascu, deja de cealalt parte a uşii, îi r spunde peste um r:ă ă ă— A lipsit probabil marele OK. Dar voi pute i paria c nu va întârzia.ţ ăB doiu r mâne mofluz:ă ă— Cine-i vita care mânca rahat c totul se pl teşte?ă ă— Vită-i la deă -a crezut! Se pl tesc doar impozitele, teleă fonul şi...— Caritasul, completeaz Babuinul cu un zâmbet gras.ă

Uite-o şi pe Frau Helga Porta! Încerc s constat vreo schimă bare pe chipul pe care-l calificasem de v cu . Cum de mă ţă -am înşelat atât de la-mentabil?! Chiar dac faptul în sine nu m scuz , au contat enorm ciră ă ă -cumstan ele. Veneam s anun cea mai dureroas veste din lume, moarţ ă ţ ă -tea propriului copil. Eram mai preocupat de cum s-o spun, decât de ceea

ce vedeam în fa a ochilor. Iar în fa a ochilor, aveam imaginea preconceţ ţ -put , apriă oric a unei femei distruse.ă

Separat, grozav de înşel toare carna ia pufoas , obrazul limpedeă ţ ă de femel care nu gândeşte, senzualitatea durdulie şi catifelat . Nu subă ă chipul unei gospodine gr su e, placide, cu oriă ţ zontul blocat de campania de prim var a marii scutur turi şi de cea de toamn a zacuştilor, îmiă ă ă ă imaginam o minte satanic , o criminal p şind dezinvolt pe un preş deă ă ă cadavre!

Mai am şi un mare p cat! Eu, instinctiv, pe oamenii graşi nuă -i prea iau în serios, ca şi cum osânza ar fi invers propor ional cu tic loşia. Deţ ă ă parc Gă öring ar fi fost un baletist sau Stalin, Mao-Tse-Dun nişte subnu-tri i! Las' c nici cu Churchill nu miţ ă -a fost ruşine, chit c noi am fi ă prefe-rat RAF-ul, tancurilor sovietice.

St nemişcat , cu expresia concentrat pe care o d în genere, scaă ă ă ă -unul din baie. Z u, dac nu astaă ă -i impresia pe care o face. Pe sub pleoa-pele grele, strecoar o privire goal , de rumeg toare.ă ă ă

Îi r sfoiesc paşaportul. Are 54 de ani, e n scut la Sibiu. S soaic —ă ă ă ă ă de unde limba român curent , f r accidente.ă ă ă ă

— Când a i p r sit România?ţ ă ă— În 1963.— Sunte i c s torit cu Alexander Porta şi exist un fiu comun,ţ ă ă ă ă

Karl.— Şi ce-i cu asta?— Este! Karl are un frate vitreg, Patrick, rezultat al leg turii so uluiă ţ

dumneavoastr cu Doina State. Pentru ca b ie elul s nu stea în caleaă ă ţ ă viitoarelor interese succesorale ale lui Karl...

— So ul meu tr ieşte, domnule c pitan.ţ ă ă— Urm rit de Mafie, ceea ce în orice limb se cheam zileă ă ă

num rate. În consecin , pentru a preîntâmpina prevederile unuiă ţă testament care să-l aib în vedere pe micul Patrick, a i asasiă ţ nat-o pe Doina State. Aceeaşi soart urma să -o aib şi copilul, în cazul când lă -a i fiţ g sit.ă

De capul lui, Babuinul îmi aprinde o igar şi miţ ă -o întinde. Continui f r pauz :ă ă ă

— Suntem informa i c Alexander Porta dispune de o avere imporţ ă -tant . Foarte important , dac ne gândim c trebuie s jusă ă ă ă ă tifice uciderea Doinei-Wanda şi a mamei sale, c reia vă -a i subţ stituit. Cu remarcabil sânge rece.

Îşi îndreapt maşinal p rul sub p l rie, apoi mâna coboar spre deă ă ă ă ă -colteu:

— Dumneavoastr şti i ce spune i. Nu recunosc nimic.ă ţ ţ— Atunci, prezenta iţ -mi varianta dumneavoastr . De ce a i luat iă ţ -

dentitatea Gabrielei State?— Nu vorbesc decât în prezen a avocatului meu din Germania.ţM uit la B doiu, râdem la unison:ă ă— Care avocat, citeşte în stele Babuinul, în caz că-i g sit şi nu vâă -

neaz taman acum lei în Africa, e un magician în stare s conving oriceă ă ă tribunal c eşti miaua Domnului!! Opt crime comandate plus o tentativ ,ă ă trafic de valut fals , şantaj, r pire, sechestrare de persoan , fals idenă ă ă ă ă -titate, substituire de persoan , sta zic şi eu palmares!... Auzi, gr sano,ă ă ă poate doar Helmuth Kohl, dacă-i dispus s vireze în vistieria dacoă -roma-n niscai marafe i Deutschland, s te mai poat scoate din rahatul deă ţ ă ă fa ! Dar nţă -o s-o fac , surioar ! Pentru o Wanda, se mai scobea el în buă ă -zunarul de la spate, dar la guş cu peri şi o pereche de fese moi, piftie'nă chilo i, paroleaz ! Ce p rere ai, c pitane de foliculinista noastr din Dţ ă ă ă ă üs-seldorf?!

Când vrea s fie odios, obscen şi trivial, Babuinul nă -are pereche. Şi înc nă -a dat tot din el. În realitate, urm reşte o tacă tic . Ofensândă -o a-dânc, cum numai o femeie poate fi ofensat , opinteşte să -o scoat dină calmul de şeptel. Sub alt aspect, pu in îi pas de eventuale reclama ii,ţ ă ţ s pă t mâna viitoare pleac din Poli ie. Dar chiar pe normal, să ă ţ -ar anfişa. Se duce asta şi se plânge în instan cţă -a fost înjurat de fese! Ce să ă- iţ povestesc!

Ceva tot a izbutit. Obrazul moale al Helg i tremur , pe bune, ca oă ă gelatin . Încearc să ă ă-şi p streze demnitatea, dar îi este peste poate.ă Şuier ca un ceainic cu fluierici:ă

— igani! Asta sunte i, nişte igani!Ţ ţ ţB doiu îşi aminteşte de rromul de pe şosea:ă— Alo, Frau Sl nin , nu ştii c nuă ă ă -i voie ur de ras ?ă ăÎi rade o cazma la ceaf , deă -i deranjeaz p l ria.ă ă ă— Porcule! Loveşti o femeie care nu se poate ap ra!ăB doiu îşi înfige degetele în umerii graşi şi o salt ca pe o scrumbie:ă ă— Nazisto, cine le-a ap rat pe Wanda, pe mă ă-sa, pe curvele de

dinaintea lor, pe to i nenoroci ii care zac acum cu iarbaţ ţ -n gur ?!ăHelga s-a învine it, se sufoc .ţ ă— Las-o, zic, plezneşte la încheieturi.Babuinul îi d drumul cârp pe scaun. Pare ame it dar am nuntulă ă ţ ă ă

nu-l impresioneaz . Îi mai arde o lab :ă ă— De înviorare, explic .ăChiar se învioreaz . Respir adânc, deschide ochii. O ur neagr îiă ă ă ă

vopseşte privirea:— O s te coste.ăB doiu îşi aprinde nonşalant o igar , se uit cum arde:ă ţ ă ă— Pl tesc cu pl cere, Frau B şin , dar înainte, îmi r spunzi mataleă ă ă ă ă

la nişte întreb ri... B şin ineficient , îmi explic . În vaă ă ă ă ă liz , pe lâng doă ă -larii falşi şi filmul umflat din caseta secret a Wandei, exist şi o provizieă ă batalion de tablete "cacă-te uşor, cacă-te cu spor".

— igan jegos!Ţ— Aşa, cartoafo, se delecteaz Babuinul, igan sau barabuşter, baă ţ -

ragladin , cataroi, chiloman, cioropin , gaşper! Cum vrei matale, numaiă ă scuip fasolea! Ca s vezi c sunt modest, nici nu te întreb de unde proă ă ă -vin dolarii m slui i. În ultim instan , pu in îmi pas de bordelul careă ţ ă ţă ţ ă -i

fabric , e treaba poli iei din zon şi a Interpolului. M intereseaz cui îiă ţ ă ă ă predai aici. Cine e destinatarul? R spunde, f , c te fac zob! Ajungi laă ă ă Morg 'n frigider, s joci 66 cu ibovnicu'! Dup ce că ă ă ă- i face serţ vicii la aş-ternut, îi expediezi un glon în east .ţ ţ ă

Helga nu mai rezist , zbârnâie la modul concret. Url :ă ă— Porcilor! Ruşinea Europei! Am s v desfiin ez... Am rela ii!ă ă ţ ţ— Aşa, vac b trân , pă ă ă -alea vrem s le cunoaştem!ă— Canalie!— Uşurel, f r termeni vulgari. Suntem o institu ie decent ... Să ă ţ ă ă

nu- i ui i vorba! Ziceai de rela ii...ţ ţ ţPe neaşteptate, o apuc de p r şiă ă -i trage capul peste sp tarul scauă -

nului. Femeia începe s r cneasc , ceafa o doare cumplit. Cunoscă ă ă mişcarea, e foarte "conving toare", dar dac B doiu nuă ă ă -i atent, îi poate frânge gâtul. Trebuie s fii expert ca s po i opera f r riscuri.ă ă ţ ă ă

— Destinatarul banilor! îi url în plin obraz şi intensific preă ă siunea.Sar de pe scaun:— Dă-i drumul!— Nici nu m gândesc. Iă -am promis c-o adun autopsistul cu pipetaă

şi m in de cuvânt... iă ţ Ţ -o fi mil de fiara asta în stare s arunce în aeră ă un oraş pentru un s cule e de argin i! Opt crime pentru ca fecioruă ţ ţ -s uă s-aibe "Boing" cu piscin ?!...ă

O fi, doar c în momentul de fa , eu nu sunt în stare să ţă ă-mi amin-tesc, s fiu p truns de toat nemernicia invidiei. Am în fa a ochilor o feă ă ă ţ -meie torturat şi atât. De altfel, nu va rezista presiuă nii fizice. ştia puĂ -foşii sunt mai vulnerabili la durere, n-o suport , cea mai modest interă ă -en ie stomatologic se face sub anestezie. Persoanele fibroase, uscate,ţ ă îndur mai uşor.ă

Nu mai ip . Horc ie, se sufoc şi, în cele din urm , cedeaz . Bţ ă ă ă ă ă ădo-iu îi toarn vodc întră ă -o ceaşc de cafea. Femeia d din cap, îşi caut suă ă ă -flul. Babuinul reia tirul. Ca s fie mai conving tor, continu să ă ă -o in deţ ă păr.

— Cui i-ai predat banii?Helga şopteşte r pus :ă ă— Lui...Pronun un nume cu rezonan ame itoare. Cu rezonan , reverbeţă ţă ţ ţă -

ra ii, implica ii şi tot ce pofti i. Noi ne privim stupefia i, ne întreb m dacţ ţ ţ ţ ă ă am auzit bine.

— Personal lui?!— Da, nu are încredere în nimeni.— Unde v întâlni i?ă ţ— La Palatul Telefoanelor. În untru.ăBabuinul o scutur :ă— Min i, nuţ -i nebun s se expun în buricul târgului.ă ăNu sunt de acord cu el. Locul e ideal. Totdeauna lume. Mult şi neă -

r bd toare, cu probleme de rezolvat. În consecin , neatent . Femeiaă ă ţă ă gâfâie:

— Poart totdeauna ochelari închişi şi ceva pe cap.ă— Cum proceda i?ţ— Ne aşez m la o coad ... El, în spatele meu... Facem schimb deă ă

serviete.— Aha! De câte ori v-a i întâlnit pân acum?ţ ă— De şase ori.— Pe ce cale intr banii în ar ?ă ţ ăGr besc ritmul întreb rilor, marele STOP poate interveni în oriceă ă

moment.— Cu vaporul... Dă-mi, domnule, drumul la p r!ăBabuinul se face c nă -aude, totuşi sl beşte strânsoarea.ă— De unde vin?— Nu ştiu... El ştie. Pe mine m anun a doar c a sosit marfa laă ţ ă

Constan a... S raru se ducea de regul . O singur dat Voicu.ţ ă ă ă ăÎncerc s m strecor printre întreb rile lui B doiu. Am şi eu obseă ă ă ă -

siile mele:— Peştii exotici au constituit un paravan, ştim. În afar de asta,ă

con ineau şi un cod. Care?ţA ajuns la cap tul puterilor, miă -e team s nu clacheze. O simte şiă ă

B doiu. Îi las capul liber, dar r mâne în spatele ei. Strategic.ă ă ă— Num rul lor... Peştii roşii desemneaz zilele...ă ă— Exemplific !ă— Cinci peşti roşii... În cinci zile, S raru trebuia s se întoară ă c laă

Constan a cu banii... Peştii negri arat cuantumul sumei pretinse deţ ă persoana care procur valuta fals ... Trei peşti negri, s zicem, egal treiă ă ă sute miliarde de lei.

Încep s v d saşiu. M întreb dac exist vreun sistem mai criminală ă ă ă ă de a- i torpila propria moned ! Arunci bancnota na ional peste graniţ ă ţ ă ţă şi cumperi parai falşi, numai ca s compromi i Puterea. Superb! P i, peă ţ ă lâng ştia, hunii, t tarii, go ii şi ostrogo ii neă ă ă ţ ţ -au fost bunicu i devota i!ţ ţ

Babuinul m priveşte iar dintră -o parte, ca g ina. Le chibzuieşte:ă— Figura asta nu m convinge. În secolul computerelor, al faxului,ă

sulaxului şi a rachetelor cu raz medie de ac iune, gagiii umbl cuă ţ ă tromboane din Evul Mediu?!

Helga şi-a l sat capul în piept. Nuă -i mai pas de nimic, "crede i ceă ţ vre i, dar l sa iţ ă ţ -m în pace!" B doiu continu s se mire:ă ă ă ă

— Ce naiba, m Boabe, ca'n filmele de cap şi spad cu nen'tu, Jeă ă ă -nic Marinescu?ă

— Care Jenic ?!ă— Boschetarul96 la, Jean Marais... Chiar şi pe vremea lui Caragiaă le,

trânteai o depeş despre atâ ia boi şi vaci b l ate, dup paroă ţ ă ţ ă l , nu umă -blai cu tiribombe şi vertebrate exotice. E fistichie r u de tot, ce s maiă ă discut m!ă

În timp ce eu tocmai reflectez c povesteaă -i prea fistichie ca s fieă

96 Homosexual

inventat ... O ia din nou la zgâl âit:ă ţ— Alo, tovar şa SS, m auzi? Ceva nu rimeaz . Spui c bossul eă ă ă ă

prudent şi circumspect, dar ie, o bandit din lumea larg , î i acord creţ ă ă ţ ă -dit nelimitat. Cum vine asta?!

Helga geme:— Sunt fosta lui so ie.ţ

***

Ea este fosta so ie a lui X, unul din elefan ii albi ai epocii de tranziţ ţ -ie, iar noi — ului i. Povestea lor în câteva cuvinte...ţ ţ

Se ştiu de copii, dintotdeauna s-au iubit. Se iubesc şi azi. Au fost ob-liga i s se despart . Ea era fiica celui mai bogat fabricant de dulciuri dinţ ă ă Sibiu. Cu un clopo el din sta la dosar, nţ ă -ajungeai, pân acum optă - nouă ani, nici şef de serviciu la deratizare. O soart pecetluit , nici o şans deă ă ă ascensiune. Devora i amândoi de acelaşi demon al puterii şi al banilor,ţ şi-au c lcat pe inim recurgând la solu ia extrem . A ajutată ă ţ ă -o s pleceă din ar şi cu extrem pruden , au continuat s in leg tura. Au ştiutţ ă ă ţă ă ţ ă ă în permanen unul de altul... Destine strâmbe, generate de o orânţă duire strâmb ...ă

Babuinul îmi întrerupe reflec iile:ţ— Cum l-a i racolat pe maiorul Demetru? Mai exact, cum a i reuşitţ ţ

să-l corupe i?ţCât e de r v şit , tot mai are puterea s dispre uiasc :ă ă ă ă ţ ă— E şi complicat s corupi în s r cia asta de ar !ă ă ă ţ ăBanda avea nevoie de un om în Poli ie. Lţ -au contactat prin Negules-

cu, frate-s u. Demetru a f cut treab bun , să ă ă ă -a dovedit util. A divulgat pas cu pas mersul anchetei, a preconizat cu bun ştiin ac iunea de laă ţă ţ Bellu ca s devieze în brambureal ... east a greşit venind la Poli ieă ă Ţ ă ţ să-şi ia câinele. Animalul era în tratament. Viermi intestinali...

B doiu îşi aminteşte încântat:ă— Eu l-am f cut bine, alcoolul dezinfecteaz .ă ăNu-mi plac aspectele care r mân în cea :ă ţă— Demetru a fost primul care ne-a atras aten ia c Ioan Condeescuţ ă

ar fi om de paie, element de diversiune în spatele c ruia se ascundeă altcineva. Ce interes avea s ne lanseze pe o pist valabil ?ă ă ă

— În caz de eşec, ar fi fost inatacabil. Nu mai ispr vi i odat ?ă ţ ăCe s ispr vim, c intr în birou colonelul Pascu! E agitat, dar pareă ă ă ă

mul umit. O m soar pe Helga, ciufulit şi vizibil "deranjat ", se uitţ ă ă ă ă ă scurt la B doiu. F r o vorb , îmi ia noti ele din fa şi le parcurge în viă ă ă ă ţ ţă -tez . Nă -are timp s asculte acum caseta. Sprâncenele i se ridic aă ă mirare şi pot s pariez c ştiu pasajul la care a ajuns.ă ă

Se aşaz în locul meu şi preia conducerea interogatoriului. Are proă -babil indiciile lui c Helga nu ne va mai fi l sat mult vreme la dispoziă ă ă ă -ie, replicile se succed ca întrţ -un joc de ping-pong. Întreb rile sunt scură -

te, la obiect, nu mai e timp de tactic de înv luire.ă ă

— Ce-au c utat în schem prostituatele?ă ă— Instrument de şantaj... A fost ideea lui Condeescu... Le trimitea

personalit i politice şi din lumea finan elor. Şedin ele se înregistrau,ăţ ţ ţ filmele au intrat în banca de date. La momentul oportun, urmau s fieă scoase din safe...

— Adic , sau face i ce spunem noi, sau v vede i la cinema! De ceă ţ ă ţ le-a i lichidat?ţ

— Domnule colonel, m simt foarte r u, am nevoie de un medic.ă ăBabuinul trece din nou în spatele ei şi îi împinge ceafa, spre

aducere aminte şi avertisment. Pascu se face c nu observ . Se uit laă ă ă ceas:

— Mai târziu.Helga izbucneşte, un nou puseu de furie:— Criminalilor! Dac mi se întâmpl ceva... O s vede i voi!ă ă ă ţBabuinul o mângâie pe cap:— La vârsta matale, surioar , când în loc s croşetezi cior pei calziă ă ă

pentru nepo elul Hans sau Fri ulache tragi cu flinta, un iţ ţ nfarct e cât se poate de bine venit pentru societate.

Un sfâşietor sentiment de z d rnicie m copleşeşte la gână ă ă dul că declara iile Helg i nu vor ajunge niciodat pe masa vreţ ă ă unei instan e.ţ Iat ce a mai reuşit s scoat colonelul Pascu de la ea...ă ă ă

...Infarctul suferit de Panait, sosia lui east , a fost autentic. BineŢ ă în-eles c era un om de încredere. Odinioar , p rin ii lui Panait se aflaţ ă ă ă ţ seră

în slujba familiei Condeescu, Vasile crescuse pe moşia lor. east îlŢ ă rugase ca pe o perioad de timp determiă nat , s se prezinte zilnic la Caă ă -tedral , între zece şi dou sprezece diminea a...ă ă ţ

...Prostituatele au fost lichidate pentru c din punctul de vedere ală lui Condeescu- east , deveniser periculoase. În primul rând, Wanda.Ţ ă ă F cuse pasiune pentru unul din clien i, grangur în plin ascensiune poă ţ ă -litic . Refuzase s predea materiă ă alul filmat şi începuse la rândul ei s aă -menin e cu dezv luirea întregii afaceri prin intermediul presei. Interesulţ ă bandei de a o lichida s-a împletit cu cel personal al Helg i. Încol it dină ţ ă dou p r i, Wanda era condamnat f r drept de apel...ă ă ţ ă ă ă

...Filmul subtilizat din caseta de valori de la Banklife atest f r duă ă ă -biu leg tura intim dintre Wanda şi Alexander Porta (fapt confirmat deă ă laborator; scene decente, un film de vacan petreţă cut în Monaco,ă foarte cumsecade şi perfect avuabil. Puternica rela ie de dragoste dintreţ cei doi — lizibil cu ochiul liber. Tocmai pentru a recupera filmul, S raruă ă a comis o perchezi ie la domiciliul Wandei, rupând sigiliul aplicat deţ autorit i.)...ăţ

...Toto devenise inutil şi incomod. Afacerea se cl tina zdrav n, oalaă ă d dea în foc. Principiul lui Condeescuă - east era c în urm , trebuie sŢ ă ă ă ă laşi perfect curat. (Mereu east ! Mor ii sunt totdeauna cei vinova i. DaŢ ă ţ ţ -c se poate, singurii.) La Toto a r mas o serviet cu bani pe care au înă ă ă -

cercat s-o recupereze......Prin Nina, s-a încercat nu doar extorcarea unei importante sume

de bani de la Helmut. Scopul principal — Voicu a fost primul care a avan-sat ipoteza — era fie demolarea neam ului prin compromiterea Ninei, fieţ chiar atragerea lui de partea actualei Opozi ii. În oricare din variante,ţ Puterea ar fi primit o dur loviă tur sub centur ...ă ă

... east a organizat re eaua cocotelor de lux şi r spundea de ea.Ţ ă ţ ă Separat, supraveghea pe teren ac iunile sold eilor — Panduru, Voicu,ţ ăţ Killerul. De regul , intervenea ca element de diversiune. Atr gândă ă aten ia asupra lui, d dea posibilitatea cetaşilor s se mişte sau, dupţ ă ă ă caz, s poat sc pa din încercuirile poli iei. Datorit fizionomieiă ă ă ţ ă "extraordinare", ar fi fost imposibil s nu polarizeze interesulă urm ritorilor, intriga i de omniprezen a sa în toate fazele fierbin i. Ună ţ ţ ţ b rbat abil, foarte îndr zne . Şiă ă ţ -a f cut ucenicia în Legiunea Str in ,ă ă ă unde a rezistat zece ani. Amănuntul explic personajul în întregime... Aă c zut în capcana propriului principiu. Nu era singurul de p rere că ă ă trebuie s laşi curat, acolo pe ună de ai trecut. EL, marele p puşar de laă Bucureşti, a dispus s fie înl tuă ă rat. Condeescu mirosise ideea, inten ionaţ s se dea la fund, dar înainte voia s recupereze servieta cu bani de laă ă Toto. Nu s-a gr bit destul şi a c zut sub glon ul lui S raru... Prostii, nă ă ţ ă -a fost niciodat amanta lui! De altfel, avea o metres în Germania careă ă -l costa destul...

...Telefonul anonim care anun a poli iei asasinarea Wandei lţ ţ -a dat chiar ea. Era esen ial s se substituie cât mai rapid Gabrielei State! Înţ ă primul rând, era la curent cu mersul anchetei; al doilea — în calitate de "bunic ", impulsiona poli ia s demaă ţ ă reze f r întârziere investiga iileă ă ţ pentru g sirea micului Patrick...ă

...Caseta de valori a Wandei se afl înc la ă ă Banklife, neatins . Nu ară fi fost oportun s-o goleasc înainte ca dosarul s fie definitiv închis...ă ă

Semneaz declara ia f r să ţ ă ă -o mai citeasc , f r ca m car să ă ă ă ă-şi pun ochelarii. Arunc stiloul. E toat o halc de dispre şi arogan .ă ă ă ă ţ ţă Babuinul se gr beşte s strâng hârtiile. Helga zâmă ă ă beşte sardonic:

— N-o s v serveasc la nimic. Absolut nimic.ă ă ăB doiu o provoac :ă ă— Punem un pariu?— Iar voi, urmeaz cu patim , v ve i c i amarnic! Nu scă ă ă ţ ă ăpa i niciţ

unul viu! S nu uita i.ă ţSe retrage în placiditatea cotidian , ca întră -o cochilie. Seam n dină ă

nou cu o vac . O vac ucigaş .ă ă ă

***

La unsprezece, p r sim sediul. Cu dou ore înainte, un Chevroletă ă ă 1996 a eliberat-o pe Helga. Adic , tipul de la volan. Tr snet gagiuă ă l! Moa-

c de Cambridge, oale de pe ă ţ Fifth Ave, arogan de SSţă -ist. Are un ordin scris şi mai arogant; i-l arat doar lui Pascu. Un telefon care nu vine dină Ferentari, fi i siguri, confirm şi apas ţ ă ă porunca de punere în libertate a Helg i Porta. Imediat! Un pom de Cr ciun aprins sub Arcul de Triumf dină ă Paris ar putea sugera modest vâlv taia de satisfac ie din ochii femeii.ă ţ Noi asist m mototoli i şi s r cu i la o retragere discret dar nu mai pu ină ţ ă ă ţ ă ţ victorioas . P rem trei orfani, merge şi refugia i, abandona i întră ă ţ ţ -o gar .ă

Totul s-a petrecut cu o vitez fulger toare, în mai pu in de un sfertă ă ţ de or . Ne uit m la colonelul Pascu dezorienta i şi brusc, f r treab . Baă ă ţ ă ă ă -buinul verific în zare sticla goal şi o arunc în pubel :ă ă ă ă

— Pe S raru cel Frumos niă -l las nou ?ă ăPascu d din umeri:ă— Aşi! S-a prezentat avocatul lui cu o cerere de cau iune. E liber şiţ

sta.ă— Atunci noi, ce mama dracului mai z bovim pe acilea?!ă— Nu ştiu, râde colonelul.La plecare, constat c are o serviet când, de obicei, e cuă ă

amândou mâinile în buzunare. Deşi bine dispus, îl simt agitat,ă precipitat, preocupat.

— Ce ave i de gând, domnule colonel?ţÎmi pune mâna pe um r, o las s cad pe bra ul lui B doiu, aluneă ă ă ă ţ ă -

c pe capul lui eştişor:ă Ţ— Ve i afla singuri. Mul umesc pentru tot... Încearc s râd : Cam...ţ ţ ă ă ă

originali, dar sunte i b ie i de isprav . Ave i grij de voi... mare grij .ţ ă ţ ă ţ ă ăVocea Babuinului sun nesigur:ă— V rog, domnule colonel, nu fi i aşa sentimental! Vorbi i de parcă ţ ţ ă

v-a i lua r mas bun pentru totdeauna.ţ ă— Acum devii tu dramatic. Sigur, ne vom mai întâlni.— Când? întreb.— Asta, ofteaz , nă -o mai ştiu. Nu v ascund c pentru o vreme, amă ă

de gând s fac lampa mic , aşa cum spune i voi. Noroc şi... ACHTUNG!ă ă ţUrc întră -un taxi. De dincolo de portier , ridic degetul gros: ă ă Good

luck!Nu l-am mai v zut de atunci.ă

— Iar noi, conchide B doiu, am r mas cu ochii în soare...ă ăChiar c e soare, zi de prim var foarte cald , care începe s semeă ă ă ă ă -

ne a var . Pe strad , lume pu in , oraşul a luat aerul provincial al fiecă ă ţ ă ă-rei duminici. Chestia-i valabil şi întră -un megalopolis ca Londra sau Los Angeles. Încerc să-i explic teoria pustiet ii marelui oraş în timpul weekăţ -end-ului, dar mi-o reteaz plictisit:ă

— Lasă-m , neic , nuă ă -mi arde acum de geografie!... Tu crezi c Pasă -cu s-a dus acas ?ă

— Po i paria şi pe Statuia Aviatorilor c NU!ţ ăBabuinul se opreşte în mijlocul trotuarului, brusc înveselit:

— Apropo, suflete, când facem socotelile? Ziceai c la sfârşit. Ceă vrei mai END ca acum? Uite, tragem colea, pe dreapta, ştiu eu o bombă de milioane...

— Uite, Costic , î i dau eu nişte bani în contul datoriei şi duă ţ -te cu Dumnezeu!

— Nu se face s m laşi singur. Am o triste e în organism, niciă ă ţ nu-mi închipuiam c mă -am legat atâta de Pascu!... Am o idee! Lu mă ceva de b ut, niscai mizilicuri de b gat la raft şi mergemă ă la tine.

— M i creştine, tu nu în elegi c nu am chef s ne plângem pe uă ţ ă ă -meri, be i pulbere?!ţ

— Nu beau decât eu şi sta micu'! Suntem deprima i.ă ţ— Costic , am un singur dor! S dooooorm!ă ă— Nu-i frumos s ne laşi singuri... Ştii ceva, te iert de pariă uri. Nu-mi

datorezi nimic.M zgâiesc la el impresionat. Ca s renun e Babuinul la o c ru deă ă ţ ă ţă

bani e lucru mare! Înseamn c de singur ce e, plânge şi prin piele, iară ă acum, nu suport s fie singur.ă ă

— Dac accept, mâine ai să ă-mi reproşezi c am f cută ă -o de calic, ca s scap de datorie.ă

— N-o să- i reproşez nimic, pe cuvântul meu.ţ— Fie! Şi intr m în primul magazin de merinde ieşit în cale.ăUmplem o sacoş cu mezeluri şi brânz , iau o cutie de conă ă serve

pentru eştişor. Cantitatea de spirtoase comandat îl face pe patron sŢ ă ă ne acorde toat stima şi considera ia. Babuinul îi strânge mâna, negusă ţ -torul îl dezmiard pe eştişor, e o privelişte care te umple de entuziasmă Ţ duios. În fa a casei, B doiu m desemneaz cu un gest de senior:ţ ă ă ă

— Pl teşte dumnealui.ăAm la mine nişte bani pe care mi i-a dat mama să-i p strez, pân seă ă

întoarce acas . M garul de B doiu ştie de ei. M aşteapă ă ă ă t afar , radios.ă ă M stropşesc, negru de furie:ă

— Ce-a fost asta?! Insişti s te primesc la mine când nă -am chef şi pe deasupra, m pui să ă- i pl tesc şi un banchet?ţ ă

Se mir cu toat f ptura, nici urechile nu r mân la locul lor:ă ă ă ă— Cum m i, Tarzane?! Va s zic , eu te iert de tot r bojul, un pură ă ă ă -

coi de parale, şi tu te caliceşti la o am rât de mas ?! Adic să ă ă ă ă-mi plă-tesc şi felia de pâine, când m invi i la tine? Poftim, cump r eu pâinea!ă ţ ă

— Ai dreptate, conced, nu se face.— Vezi, aşa te vreau, rezonabil... Apropo, dă-mi nişte parale, c neă

trebuie pâine mai mult .ăÎncep s râd, f r s vreau. Râdem amândoi, râde şi eştiă ă ă ă Ţ şor. Cu

ochi trişti, dar staă -i personajul.

...Bat clopotele. S-a terminat slujba. Un pensionar înduminecat, cu un pache el firav întrţ -o mân şi bastonul în cealalt , se duce s ia prână ă ă -zul de duminic "la copii". La un balcon, o mân tân r stropeşte nişteă ă ă ă

flori foarte frumoase. În Alaska, ninge.

EPILOG

Azi, când m întorc de la serviciu, g sesc în cutia poştal o ilustrată ă ă ă din Noua Zeeland . Nesemnat , con ine doar câteva cuvinte: ă ă ţ

Tot muşchetar? Oriunde, oricând, GOOD LUCK!Un singur moment de derut şi ochii mi se aburesc. Aşa sunt eu,ă

sentimental. "Uite Pascu, ce dr gu , să ţ -a gândit la mine..." Nu o singură dat , împreun cu B doiu, lă ă ă -am evocat f când cele mai excentriceă presupuneri în leg tur cu actualul lui domiciliu. Absolut toate erauă ă într-aripate, dar avionul nu trecea niciodat mai departe de Sidney, ziă -i alt hală t din împ r ia cangurilor.ă ă ăţ

Reazem cartolina de o scrumier , să -o am în fa a ochilor. Acum ştiuţ cu certitudine c nuă -l voi mai întâlni vreodat . Dac el a ales cap tul luă ă ă -mii ca adres , înseamn c ştie ce face, c şiă ă ă ă -a luat adio absolut de la Calea Victoriei. Iar varianta c eu aş putea face pe turistul la... Aucklandă (m-am uitat întâi în Larousse) se exclude. Dintr-un salariu de bugetar, c ci am r mas în Poli ie, abia dac izbutesc s m bucur în septembrieă ă ţ ă ă ă de ân arii de la Eforie Sud.ţ ţ

Deschid fereastra. Sfârşit de toamn certificat de calorifeă rele care-au început s se manifeste şi tuf nelele ruginii de lâng fotografiaă ă ă Ginei; pentru c nă -am alta. Au trecut şase luni...

Când m gândesc la evenimentele din prim var , am senă ă ă timentul unui itinerar str b tut întră ă -o carte de telefon, deschis la întâmplare. Luă -me, mult lume... Destine, adrese, morminte.ă Numere de telefon la care nu mai r spunde nimeni, sau r spunde altcineva. Şi iar şi destine cuă ă ă meridian, cod poştal şi bună-diminea a în alt limb .ţ ă ă

...Cu Nina, m-am v zut chiar atunci, la dou sau trei zile de la înă ă -mormântarea dosarului. La dorin a ei, neţ -am întâlnit "acas " la Coanaă Aurica. Lichidase toate boscâr ele şi gol, apartamentul f cea o impresieţ ă stranie. Straniu r sunau şi vocile noastre între pere ii pustii, scurt interă ţ -mezzo pe itinerarul destinului infailibil al caselor: "Aceleaşi od i, alte glaă -suri..."

Ne-am aşezat pe singura mobil r mas , "recamierul" b trânei careă ă ă ă urma s fie ridicat a doua zi.ă

— Le-am dat cu toptanul! Am p strat doar fotografiile.ă— Cu apartamentul ce faci?Un surâs a alunecat pe buzele palide:— I-l donez lui Mihai. Avocatul meu se va ocupa de formalit i.ăţNu mi-am ascuns surprinderea:— Amoraşul t u?! Îl iubeşti, totuşi...ă

M-a privit ca prin sticl şi am sim it c de fapt, se uit înl untrul ei.ă ţ ă ă ă— Nu ştiu... Sigur ştiu c merit . Vreau să ă ă-i r mân ceva de la miă ă -

ne, care să-i foloseasc .ă— Eşti generoas .ă— Şi eu am fost tratat cu generozitate, f r ca m car să ă ă ă -o merit.B rbia rotund iă ă -a tremurat a plâns. Fragil , cu p rul împletit întră ă -o

coad , p rea extrem de vulnerabil .ă ă ă— Te referi la Helmut?— Îhî! A tras din igar cu patim de ocnaş: În fa a acestui om, voiţ ă ă ţ

roşi totdeauna, chiar şi în vis. Ştii ce înseamn , Boabe c pitane, s teă ă ă sim i cutie de chibrituri, legum , nimic? Ai avut vreodat senza ia asta?ţ ă ă ţ

— Povesteşte.A râs cu am r ciune:ă ă— O poveste care încape în zece rânduri! Sâmb t , dup ce am pleă ă ă -

cat de la Poli ie, mţ -a rugat să-l înso esc la hotel. Nici o vorb pe drum.ţ ă Când am ajuns, a f cut imediat o rezervare penă tru primul avion. Un sin-gur loc, vezi bine... Altfel, nici un comentariu, nici un reproş, se compor-ta de parc ar fi fost sină gur. Nu suport st rile tensionate şi dac suntă ă obligat s înfrunt o situa ie nepl cut , ă ă ţ ă ă cu cât mai repede, cu atât mai bine.

— Cum ai procedat?— Direct, nu inea roman a: "Cu mine ceţ ţ -ai de gând?" I-am c utată

ochii. Opaci, nici un lic r de interes, m sim eam ca o gazet de alaltă ă ţ ă ă-ieri.

— Las cum te sim eai tu! Ceă ţ -a zis el?— OK, reproduc textual: "Nu eşti proprietatea mea, nu-mi arog

drepturi de dispozi ie. Folkman — staţ ă -i avocatul lui — va declanşa luni demersurile pentru divor . Ce vei face de aici înainte, te priveşte."ţ

— Hm, nu-i lipseşte curajul. B nuiesc c ai idee ce reprezină ă t , laă mentalitatea de acolo, un divor .ţ

— Mie-mi spui? Kaput! dar nu exist alt solu ie. Dac nă ă ţ ă -o f ceaă Helmut, o f ceam eu. Miă -ar fi fost imposibil s r mân lâng el. Nu po iă ă ă ţ tr i permanent strivit sub ap sarea unui dispre de cas bun . Înghe ată ă ţ ă ă ţ şi elegant... Hai s bem ceva.ă

A pus pe parchet o sticl de ă Bourbon şi dou pahare de cară ton, de la iaurtul Baron.

— Spune mai departe. Tipul sta salt toate p l riile!ă ă ă ă— Chiar şi colec ia lui Elisabeth Queen, a râs trist. Am încerţ cat pe

bune, să-i explic c ă I am sorry, c în eleg cât r u iă ţ ă -am f cut... În fine, că ă-l rog s m ierte. Miă ă -a t iată -o scurt: "Nu-mi plac melodramele în general, dar actul trei îmi face de-a dreptul sil ."ă

— Bum!!!Şi am început s râd. Nina mi să -a al turat:ă— iŢ -a pl cut? Dup care, miă ă -a completat calm un cec. O sum dră ă-

g laş , în treac t fie spus. Mi lă ă ă -a pus lâng poşet .ă ă— Ca la curve!

— Aşa m-am şi sim it. Nţ -am vrut să-l primesc.— Fii atent , se r suceşte Coana Aurica în mormânt!ă ăM-a privit ştreng reşte peste pahar:ă— Pân la urm mă ă -a convins. Zice, "nu ad uga şi prostia la toateă

celelalte..." Şi cu asta, m-a concediat. Fireşte, m-a condus pân la lift,ă mi-a deschis uşa. Ultimele lui cuvinte: "Sunt convins c nu exist nici celă ă mai mic motiv pentru ca noi doi s ne mai întâlnim vreodat . Î i ureză ă ţ succes."

— Da, sta zic şi eu conte!... Apropo, Nina, ca între prieteni vechi,ă tu de ce dracu' iţ -ai f cut de cap? Tipul arat formidabil, e pricopsit,ă ă generos, "neam cu statuile", îndr gostit pân 'n vâră ă ful coifului! Ce mă-sa-i lip-seşte?

— "C când m ia în bra e'n zori, nuă ă ţ -i miroase gura a flori!", aia-i lipseşte! şi mi-a scos limba ca o puştoaic de cinci ani. Îmi place s simtă ă lâng mine un trup proasp t, bra e care s vibreze de tinere e! Cu jogă ă ţ ă ţ -ging, tenis, haltere, echita ie, saun , mese la care practic paşti, nu mţ ă ă-nânci, faci un costum s cad bine, dar în untru tot copane b trâne!ă ă ă ă Stai lâng Moş Ene, dar altul i se plimb pe la gene! Cine spune altfelă ţ ă m nânc rahat sau are borş în vine!ă ă

— Gata, m-ai convins!... Tu ce-ai de gând acum?S-a întins pe spate, cu bra ele ridicate, ca dup somn. Apetitul deţ ă

via iţă -a trezit privirea:— M voi stabili în State. Azi, sunt o femeie bogat , îmi peră ă mit

să-mi aleg b rbatul careă -mi place. Tân r, frumos, s n tos, taur deă ă ă pr sil ! M m rit, torn treiă ă ă ă -patru copii şi devin o doamn respectabil ,ă ă mândrie a comunit ii de adop iune.ăţ ţ

— În l tor, dar nu pricep de ce Mihai nuă ţă -i destul de bun pentru un proiect atât de cuminte.

— Nu ine! Vreau s m integrez perfect la noua adres . S m asiţ ă ă ă ă ă -milez. Am nevoie de un b ştinaş, american sadea...ă

La desp r ire, neă ţ -am îmbr işat. Aveam amândoi ochii umezi.ăţ— Tii minte, Cap Bob, cum ne-am cunoscut?— Ca şi cum aş putea s-o uit vreodat pe şcol ri a cu guleraş apreă ă ţ -

tat care le ciordea prin tramvaie!— Via a e ciudat , Bob, nuţ ă -i aşa? O aventur splendid !ă ă— Când eşti tân r , frumoas , bogat şi liber , sunt conă ă ă ă ă vins c da.ă

A promis că-mi scrie, dar pân acum, probabil nă -a avut timp. Mi-a scris în schimb, Viorela. Din Canada. Eliberat pe cau iune, Vic S raru,ţ ă alias Robert Redford, s-a c r b nit din ar . Viorela lă ă ă ţ ă -a urmat dup ceă şi-a luat bacalaureatul. Sunt c s tori i, stabili i în Vancouver. Miă ă ţ ţ -a scris că-i fericit , Vic are un business personal, aşteptau un copil. O fotografieă îi arat în fa a unei vile dichisite, îmbr işa i şi mul umi i. Un dog simpaă ţ ăţ ţ ţ ţ -tic completeaz imaginea idilic ...ă ă

— Unde-i morala în povestea asta? m-a întrebat Babuinul indignat

şi verde de invidie. To i derbedeii şi toate fufele, pân la urm , auţ ă ă izbit-o!

— Exist şi poveşti f r moral .ă ă ă ăA exclamat scârbit:— Asta-i cea mai imoral dintre toate.ăUite cine vorbeşte de moral ! Dup cum amenin a de mult, aă ă ţ

p r sit Poli ia şi a deschis o agen ie de detectivi particulari. A ajunsă ă ţ ţ specialistul number one în materie de divor uri şi duce o via de paş !ţ ţă ă Mai toate nevestele şi amantele puse sub urm rire fac câte un popasă gratis prin garsoniera pe care, acum, o împarte cu estişor. Are unŢ succes chior la dame şi e stors ca o l mâie. Uneori, ca s se sustragă ă ă asaltului de la domiciliul personal, doarme la mine. O a şasea pensie alimentar a început s prind contur.ă ă ă

C veni vorba de ilustrate şi fotografii, mama şi Toto miă -au scris re-cent din Londra. S-au c s torit imediat dup ieşirea lui din spital şi, deă ă ă atunci, c l toresc. Bunică ă ă-mea, coana Marcela, aten ionat de al dracuţ ă -lui epistolar, face spume:

"Stricatele au întotdeauna noroc! Eu, care mi-am împuns o via deţă -getele cu acul şi mi le-am ars la cr ti i, nă ţ -am v zut nici B ile Herculane!ă ă Vagaboanda de fie-mea, c nă -am avut eu în şaptezeci şi cinci de ani, atâtea perechi de chilo i câ i b rba i a schimbat ea, bate lumea cu clasaţ ţ ă ţ I şi la hotel de lux!..."

Vorba Babuinului, unde-i morala?Fostul locotenent Ene trece din când în când pe la mine. Îi trage ta-

re cu cascadoria, e apreciat, distribuit, a început s le zic şi pe gur . Peă ă ă mă-sa o minte c lucreaz tot în poli ie, la Arhiv , undeă ă ţ ă -i mai mult liă niş-te şi mâine, poimâine, o pensionare asigurat ...ă

De Voicu-Sinuzit nu mai ştiu nimic. Lă -a pus în libertate chiar Pascu, în ultima lui duminic petrecut la sediu şi de atunci, să ă -a dat la fund. S-au dat la fund şi Suli cu frateţă -s u; nu mai sunt în ar . Nici Patrick,ă ţ ă b ie elul Wandei. Avocatul Schwann, executor testamentar şi tutore, iă ţ -a stabilit domiciliul în Elve ia. B trâna Lucia Olaru a închiriat casa şi lţ ă -a înso it. Sper c mâna Helg i nuţ ă ă -i va ajunge acolo.

Cu Dorinel m-am întâlnit cam pe la începutul toamnei. Pe Bulevard, fireşte. Aştepta s intre la un film cu Lorenzo Lamas. Mă -am uitat didactic la ceas.

— Ştiu, trebuia s fiu la şcoal , şi miă ă -a întins punga de bomboane.— Şi de ce nu eşti?— Sunt prost dispus, s-a strâmbat, tot nu m-aş fi putut concentra...

M-au respins la cursul de karaté.S-a uitat la mine indignat, dac "am mai pomenit aşa ceva?!"ă— De ce te-au respins?— Cic nu corespund. Precis din că auza ochelarilor... Eu le-am expli-

cat c nu sunt miop, am astigmatism... Ofteaz : Oaă ă menii mari sunt cap-somani... Nu v sup ra i, dar începe filmul.ă ă ţ

— Bunică-ta ce mai face?

A abordat reflex un aer important şi a citat:— Ei, plictiselile zilnice. Şti i, necazurile nu te întreab câ i ani ai.ţ ă ţ

B trâne ea e tare urât ... Îmi întinde mâna rece şi lipiă ţ ă cioas ca deă obicei: Mi-a f cut pl cere... dac prietenul dumă ă ă neavoastr . Babuinul, seă intereseaz cumva de mine, v rog să ă ă-i transmite i complimente. Şiţ acum îmi pare r u c nu neă ă -am putut plimba împreun cu dricul, deşi îlă invitasem. Nici eu nu m-am plimbat.

— P i de ce?ăS-a strâmbat pu in foinduţ -se în adidaşi:— Bunica a zis c sunt morbid. Şti i, e o persoan de gust, dar deă ţ ă

pe alte timpuri...

Ce ar fi totuşi moral? Ultima figur a colonelului Pascu? Hm, depină -de din ce parte o priveşti. Ca slujbaş al statului s-a comportat cam... ex-centric. Ca persoan privat , merit aplauze la scen deschis . Predândă ă ă ă ă dosarul "aproape" complet celor direct viza i a reuşit s dejoaceţ ă manevra pus la cale împotriva Puterii; un renghi diabolic care, peă fondul de nemul umire geţ neral, ar fi echivalat cu un dezastru general, victoria Stângii prin K.O. absolut.

Pentru moment, scandalul n-a fost declanşat. Presupun c mareleă cadou al colonelului Pascu, Dosarul prostituatelor, reprezint Jolly Jockeă -rul p strat pentru zile fierbin i. Sub CHEIE.ă ţ

Tr gând linia, o poveste... bizantin , nu tocmai recomană ă dabil miă -norilor. Ca şi cinematograful de noapte.

Pun ilustrata lui Pascu în portvizit. Vreau s iă -o ar t şi Babuinuă lui... Când o ating, încerc o senza ie de material. Îi strâng mâna de aici, de laţ distan de ani lumin :ţă ă

— Adio, domnule colonel.Ploaia intr în cas . Închid fereastra.ă ă------------------


Top Related