Transcript
Page 1: poezii nichta stanescu

Nichita Stănescu

Leoaică tânără, iubirea Leoaică tânără, iubireami-a sărit în faţă.Mă pândise-n încordaremai demult.Colţii albi mi i-a înfipt în faţă,m-a muşcat, leoaica, azi, de faţă.

Şi deodată-n jurul meu, naturase făcu un cerc, de-a-dura,când mai larg, când mai aproape,ca o strângere de ape.Şi privirea-n sus ţâşni,curcubeu tăiat în două,şi auzul o-ntâlnitocmai lângă ciocârlii.

Mi-am dus mâna la sprânceană,la tâmplă şi la bărbie,dar mâna nu le mai ştie.Şi alunecă-n neştirepe-un deşert în strălucirepeste care trece-aleneo leoaică arămiecu mişcările viclene,încă-o vreme,şi-ncă-o vreme...

În dulcele stil clasic

Dintr-un bolovan coboarăpasul tău de domnişoară.Dintr-o frunză verde, palăpasul tău de domnişoară.

Dintr-o înserare-n searăpasul tău de domnişoară.Dintr-o pasăre amarăpasul tău de domnişoară.

O secundă, o secundăeu l-am fost zărit în undă.El avea roşcată fundă.Inima încet mi-afundă.

Mai rămâi cu mersul tăuparcă pe timpanul meublestemat şi semizeucăci îmi este foarte rău.

Page 2: poezii nichta stanescu

Stau întins şi lung şi zic,Domnişoară, mai nimicpe sub soarele piticaurit şi mozaic.

Pasul trece eu rămân.

Către Galateea

Iti stiu toate timpurile, toate miscarile, toate parfumurilesi umbra ta, si tacerile tale, si sanul tauce cutremur au si ce culoare anume,si mersul tau, si melancolia ta, si sprancenele tale,si bluza ta, si inelul tau, si secundasi nu mai am rabdare si genunchiul mi-l pun in pietresi ma rog de tine,naste-ma.

Stiu tot ce e mai departe de tine, atat de departe, incat nu mai exista aproape -dupa-amiaza, dupa-orizontul, dincolo-de-marea...si tot ce e dincolo de ele,si atat de departe, incat nu mai are nici nume.De aceea-mi indoi genunchiul si-l pun pe genunchiul pietrelor, care-l ingana.

Si ma rog de tine,naste-ma.

Stiu tot ceea ce tu nu stii niciodata, din tine.Bataia inimii care urmeaza bataii ce-o auzi,sfarsitul cuvantului a carui prima silaba tocmai o spuicopacii - umbre de lemn ale vinelor tale,raurile - miscatoare umbre ale sangelui tau, si pietrele, pietrele - umbre de piatra ale genunchiului meu,pe carc mi-I plec in fata ta si ma rog de tine,

naste-ma. Naste-ma.


Top Related