1
2
C U P R I N S
� Foaie semnături
� Ordinul de constituire a Comitetului JudeŃean Harghita pentru SituaŃii de Urgentă � ComponenŃa nominală a Comitetului Judetean Harghita pentru SituaŃii de UrgenŃă
şi a Secretariatului Administrativ cu Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de InundaŃii, Fenomene Meteorologice Periculoase , Accidentelor la ConstrucŃii Hidrotehnice şi Poluări Accidentale (telefoane de la serviciu si domiciliu)
� Memoriu de prezentare al Jud. Harghita ( Caracterizare fizico-geografică; Climă; Hidrografia; Principalele construcŃii hidrotehnice )
� SituaŃia localităŃilor afectate de inundaŃii; măsuri de apărare la nivel judeŃean � SituaŃia digurilor existente pe raza judeŃului Harghita � Lacuri de acumulare de pe raza judetului Harghita � Lista StaŃiilor Hidrometrice şi Meteorologice de pe raza judeŃului Harghita � Caracteristicile cursurilor de apă în secŃiunile în care sunt posturi hidrometrice � Schema sinoptica a sistemului informaŃional de avertizare-alarmare a populaŃiei
şi operativ-decizional � Stocul de dotare cu materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul judeŃului � UnităŃi participante la intervenŃii în caz de dezastre, la nivel judeŃean � Tabel cu elementele tehnice caracteristice de apărare ale Comitetelor Locale pentru
SituaŃii de UrgenŃa � Benzi inundabile pe cursurile de apa din judeŃul Harghita – Sc. 1:25000 � Profile longitudinale şi transversale prin diguri � Harta jud.Harghita
Anexe:
� Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale � Plan de restricŃii şi folosirea apei în perioade deficitare � Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor şi obiectivelor situate în aval de
Acumularea Frumoasa, judeŃul Harghita
� Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor si obiectivelor situate în aval de Acumularea Mesteacănul Bălan, judeŃul Harghita
� Plan de avertizare şi alarmare a localităŃilor şi obiectivelor situate în aval de Acumularea Zetea judeŃul Harghita
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
Memoriu de prezentare a
judeŃului
HARGHITA
15
JudeŃul Harghita este situat în partea centrală a României suprapusa grupei centrale a CarpaŃilor Orientali şi bazinelor depresionare Giurgeu şi Ciuc.
Este limitată de judeŃele: Suceava (nord), NeamŃ, Bacău (est), Covasna, Braşov (sud), Mureş (vest). Intre aceste limite are suprafaŃă de 6639 kmp (2,8% din teritoriul RomŃniei) şi o populaŃie de 342000 locuitori.
Principalele oraşe sunt: Miercurea Ciuc (reşedinta de judet), Băile Tuşnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, TopliŃa, VlăhiŃa.
Relieful este format din munŃii ce aparŃin grupei centrale a CarpaŃilor Orientali: MunŃii Giurgeului - 1545 m, Haşmaş (Vf. Haşmaşu Mare - 1793 m), Ciucului - 1490 m, BistriŃei - toate aflate la est de depresiunile Giurgeu si Ciuc. La nord-vest se află MunŃii Calimani - (Vf. Pietrosu Calimanilor - 2100 m) iar in vest Muntii Gurghiului - 1777 m, Harghitei (Vf. Mădăras-Harghita - 1801 m). Sunt prezente şi unele formaŃiuni deluroase ce aparŃin de SubcarpaŃii Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. De asemenea sunt prezente şi o serie de depresiuni de dimensiuni reduse cum ar fi: Bilbor, Borsec, Uz, Casin.
Clima se diferenŃiează în funcŃie de relief depresiunile Giurgeu si Ciuc fiind renumite pentru climatul rece mai ales iarna cu geruri cumplite şi peste 160 de zile cu ingheŃ pe an. Sunt frecvente inversiunile termice. Verile sunt călduroase iar precipitaŃiile se inscriu in limite normale (600-700 mm în arealele mai joase şi 1200 mm în munŃi). Vânturile dominante sunt cele din vest, nord-est şi nord-vest.
Hidrografia este tributara în principal râurilor Mureş şi Olt - ambele avându-şi izvoarele în judeŃul Harghita, mai exact în MunŃii Hăsmasu Mare. Oltul curge spre sud colectând afluenŃi de dimensiuni mici cum ar fi: Lunca Mare, Madărăşu Mare, Sipot, Pârâu Mare, Frumoasa, DelniŃa, Cozmeni, Tuşnad iar Mureşul cu o direcŃie iniŃiala spre nord colectează pârâurile Ditrău, Jolotca, TopliŃa, Calimanel, Borzont, Sumuleu Mare, Gălăutas. În vestul judeŃului sunt prezente râurile Târnava Mare (cu afluenŃii Vârsag, Sicasău, Cireseni), Târnava Mică (cu afluentii Creanga Mare, Corund). Alte râuri în judeŃ sunt: Trotus, Uz, Casin, Vârghis, Homorod, Bicaz, Neagra.
Lacurile naturale sunt deosebit de renumite şi unice în felul lor: lacul Sfânta Ana este singurul lac de origine vulcanică din Europa fiind format în craterul unui fost vulcan iar Lacul Rosu este un lac de baraj natural format prin surparea unui pinten montan in 1837 care a barat cursul unui rau, în spatele blocajului formându-se lacul. În judeŃ sunt prezente şi apele minerale într-o mare varietate de sortimente.
16
I. INTRODUCERE
Planul de aparare împotriva inundaŃiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase a fost întocmit conform Legii Apelor nr.l07/1996, legea de bază care reglementează acŃiunile de apărare împotriva inundaŃiilor, precum şi HG nr.638/1999, privind aprobarea „Reglementului de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la construcŃii hidrotehnice" şi Normativului de cadru de dotare cu materiale şi mijloace de apărare operativă împotriva inundaŃiilor şi gheŃurilor.
Comisia judeŃeana a fost reorganizată pe baza Ord.nr.65/11.05.1999 al Prefecturii Jud.Harghita.
II. DESCRIEREA REłELEI HIDROGRAFICE
JudeŃul Harghita în general cuprinde cursurile superioare ale raurilor principale (O1t, Mureş, Târnava Mare, Trotus).
Lungimea totala a reŃelei hidrografice codifîcate este de 2.600 km, din care cele mai importante sunt:
- Oltul, cu o lungime de 88 km de la izvor până la limita judetului; - Mureşul - 70 km; - Târnava Mare - 99 km - Homorodul-Mare - 35 km; - Bistricioara - 43 km; - Trotusul - 23 km.
Pe bazine hidrografîce aceste lungimi se impart:
- Bazinul hidrografic Mureş -1.196 km; - Bazinul hidrografic Olt - 930 km ; - Bazinul hidrografic Siret - 474 km
Din punct de vedere geomorfologic suprafaŃa judeŃului este dominată de sector montan, care se caracterizează printr-o reŃea de apă foarte deasă, cu versanŃi abrupŃi şi pante de scurgeri mari.
Densitatea specifîca a reŃelei hidrografice este 2,2 km/kmp, depăsind mult media de Ńara.
Atât zona montana, cât şi depresiunile intramontane se caracterizează prin exces de umiditate. Valoarea medie multianuală a precipitaŃiilor valorează între 600 - 1.000 1/mp.
O mare parte a precipitaŃiilor în timpul iernii se acumulează sub formă de zapadă cu o grosime între 60-100 cm, care la o incălzire a vremii, combinată şi cu ploi calde se topeşte brusc, provocând în mod frecvent viiturile de primăvară.
Datorită variaŃiilor mari în timp şi spatiu a temperaturii şi a altor elemente climatice inundaŃiile practic se pot produce în orice perioada a anului.
Structura geologică şi compoziŃia litologica a zonei - mai ales în sector montan - datorită impermeabilităŃii rocilor nu permite o infiltraŃie masivă în subsol, reducând la minim rolul drenajului subteran.
În zonele de deal în schimb, unde predomină rocile sedimentare de natura argilo-mameană-lutoasă, acestea se inbină cu apă provocând în mod frecvent alunecări de teren.
17
Datorită exploatării forestiere din ultimele decenii şi din cauza doborâturilor de vânt masive din ultima perioadă, gradul de acoperire cu vegetaŃie arborescentă a versanŃilor a scăzut simŃitor diminuând şi rolul moderator al covorului vegetal.
Datorită condiŃiilor de mai sus formarea şi propagarea undelor de viitură în acest spaŃiu hidrografic se produce în timp foarte scurt mai ales în cazul unor afluenŃi al O1tului, Mureşului, cum sunt pârâurile Mădăraş, Fişag, Belcina, Tarnavele.
În aceste situaŃii hidrograful viiturii se caracterizează prin timp la creştere şi descreştere a debitelor foarte mici (cateva ore).
În zonele depresionare cum sunt: - depresiunile Ciucului, depresiunea Gheorgheni, zona Odorheiului, din cauza pantelor mici, viteza undei de viitură scade, provocând deseori fenomenul viiturii tip pluriundă, respectiv suprapunerea mai multor unde de viitură, provocând creşteri de nivele cu efecte grave şi pagube insemnate.
Un alt fenomen des întâlnit în judeŃ este scurgerea de pe versanŃi, mai ales în zonele lipsite de vegetaŃie arborescentă.
Primăvara în perioada topirii zăpezii şi a gheŃii pe unele sectoare de râuri se formează blocaje de gheaŃă, provocând remu şi inundarea zonelor din amonte. Acest fenomen este frecvent întâlnit în zona municipiului TopliŃa pe râul Mureş şi afluenŃi săi.
Având în vedere condiŃiile de formare şi tipurile de viitură mai frecvent întâlnite în această zonă putem trage concluzia că la baza unei apărări efîciente împotriva efectelor dăunătoare ale acestor fenomene naturale, trebuie să stea prognozele hidro-meteorologice de avertizare cât mai corecte, funcŃionarea ireproşabilă a sistemului informaŃional hidro-meteorologic şi activităŃile cu caracter preventiv, respectiv amenajarea cursurilor de apă prin regularizări şi indiguiri.
Indiguiri: - constituie o categorie de lucrări care au drept scop impiedicarea pătrunderii apei
în caz de creşterea nivelurilor pe anumite terenuri sau incinte gospodăreşti, unităŃi economice, social-culturale, etc.
Indiguirile la cursurile de apă din judeŃ sunt în general indiguiri cu funcŃiune temporară, adică în anumite perioade în timpul creşterii debitelor.
În timpul apelor mari pe linia comisiilor locale pentru situaŃii de urgenŃă sub îndrumarea formaŃiilor de lucru în cadrul sistemelor de gospodărire a apelor, se organizează (pe tronsoane):
- verificarea stabilităŃii digurilor de apărare; - depistarea şi astuparea breselor; - verificarea şi închiderea etanşă a clapetelor de la subtraversări a racordurilor şi canalelor de desecare; - asigurarea scurgerii maxime în albie prin: - eliminarea obstacolelor (strangulări locale); - îndepărtarea obstacolelor create de diferite construcŃii
În zonele regularizate şi cu lucrări de apărare de mal se urmăreşte comportarea construcŃiei în timpul apelor mari. În caz de necesitate comisiile locale de apărare împotriva dezastrelor prin formaŃiile de lucru vor interveni pentru remedierea degradărilor în funcŃie de atenŃia creată şi posibilităŃile locale.
La nodurile hidrotehnice stavilele vor fi manevrate conform instrucŃiunilor specifice.
18
III. ACUMULĂRI: Pe teritoriul judeŃului Harghita există trei acumulări mai importante, din care 2 în BH Olt şi o acumulare în BH Mureş.
Acumularea Mesteacănul Bălan:
Este situată în bazinul hidrografic Olt, pe râul Olt (cod cadastral VIII.1), la 3 km în amonte de centrul oraşului Bălan şi 40 km de municipiul Miercurea Ciuc. Accesul la acumulare se face prin DN 12 Miercurea Ciuc – Gheorghieni, din care la Sândominic se ramifică la dreapta DJ 125 până în localitatea Bălan. Legătura între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.
Acumularea asigură alimentarea cu apă potabilă a oraşului Bălan şi atenuarea undelor de viitură. Debitul livrat de acumulare în condiŃiile actuale este de cca. 60 l/s.
Datele caracteristice ale acumulării sunt:
- lungimea lacului la NNR 1,2 km - suprafaŃa 9,25 ha. - adâncime maximă 14,5 m - adâncime medie 8,0 m, - lăŃimea 80 - 115 m. - capacitatea descărcătorului(Q 0,1%) 162 mc/s - capacitatea golirii de fund (la NNR) 7,3 mc/s
Cote caracteristice (mdMB):
Nivel caracteristic Cota [mdMB]
Cota parapet coronament 905,00 Nivel maxim excepŃional (verificare 0,1% ) 904,96 Cota coronament 904,60 Nivel maxim de calcul (1%) 904,10 N.N.R. (cota creastă deversor) 902,50 Nivel minim de exploatare 895,60 Cotă priza de apă 894,00 Cotă golire de fund 888,00 Cotă talveg 886,70
Volume caracteristice (mil.mc.):
Total 0,858 Atenuare 1% 0,177
19
Atenuare 0,1 % 0,106 Brut 0,575 Util 0,435 Rezervă de fier 0,054 Mort 0,086
Lucrarea se încadrează în clasa a II-a de importanŃă, având debitul de calcul cu probabilitatea de 1% de 85 m3/s şi debitul de verificare cu probabilitatea de 0,1% de 162 m3/s.
Categoria de importanŃă B „deosebită”, a fost stabilită conform NTLH-021 din 2002, cu un indice de risc asociat barajului RB=0,50.
Acumularea Frumoasa:
Este situată pe pr. Frumoasa, la cca. 12 km de municipiul Miercurea-Ciuc şi 2 km amonte de comuna Frumoasa.
Acumularea asigură alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea Ciuc şi atenuarea undelor de viitură. Debitul livrat de acumulare în condiŃiile actuale este de cca. 100 l/s.
Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt:
- lungimea lacului la NNR 4,0 km - suprafaŃa 70 ha - adâncime maximă 20 m - adâncime medie 15,0 m - lăŃimea medie 800 m - capacitatea golirii de fund (la NNR) 340 mc/s
Niveluri caracteristice:
Nivel caracteristic Cota [mdMB] Cotă talveg 827,50 Cotă goliri de fund 833,00 Cotă priza de apă Nr.1: 844,25 şi Nr.2: 849,25 Nivel minim de exploatare 845,00 N.N.R. (Cota deversor) 857,50 Nivel maxim excepŃional 861,50 Cota coronament 862,00
20
Volume caracteristice
Global 11,0 hm3 Total 10,6 hm3 Atenuare 3,0 hm3 Brut 7,6 hm3 Util 6,5 hm3 Rezerva de fier 0,2 hm3 Mort 1,1hm3
Acumularea Zetea Este amplasat pe râul Târnava Mare, la cca. 3 km
amonte de confluenŃa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km amonte de municipiul Odorheiu Secuiesc. Codul cadastral al cursului de apă, în zona amplasamentului acumulării, este IV.1.96 ( bazin Mures - r. Târnava Mare ).
Scopul acumularii este de atenuarea undei de viitură şi protejarea municipiului Odorheiu-Secuiesc şi a celorlalte localităŃi din aval. De asemenea acumularea de energie electrică prin CHE cu capacitatea de 1,8 MW.
În cazul acumulării se considera ape mari cand nivelul lacului creste zilnic cu 2 m şi se prognozează precipitaŃii şi în continuare.
Caracteristicile principale ale barajului de acumulare sunt: - lungimea lacului la NNR 3,6 km - lăŃimea medie 500 - 900 m - capacitatea golirii de fund (la NNR) 30 - 50 mc/s - capacitatea maximă de evacuare 550 mc/s
Niveluri caracteristice:
Nivelul Cota ( mdM ) Suprafata lac ( ha ) Volum lac (mil.mc.) Coronament baraj 638.00 245.00 46.60 Nivel max. 0.1%+20%spor
637.00 234.00 44.10
Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00 Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70 Creasta deversor 632.75 204.30 34.90 NNR 622.00 137.00 16.50
21
Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10 Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58 Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10 Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00
Volume caracteristice:
Transa acumulării
Volum mil.mc Cote mdM Inferioare Superioare
Inaltimea transei
Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00 Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00 Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75 Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30 Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95 TOTAL 44.10 41.00
Sistemul informational de avertizare
Avertizarea prin sistemul informaŃional este realizată în primul rând de S.G.A. Harghita, care asigura Secretariatul in cadrul ''Grupului suport tehnic pentru gestionarea situaŃiilor de urgenŃă generate de inundaŃii, fenomenelor meteorologice periculoase si accidente la constructii hidrotehnice şi poluări accidentale”.
InformaŃiile sunt transmise spre dispeceratul SGA HARGHITA de agenŃii hidrotehnici de la staŃiile hidrotehnice în perioade stabilite în prezentul plan, iar datele sunt prelucrate şi transmise câtre Comisia judeŃeană de apărare împotriva dezastrelor şi părŃile interesate conform schemei fluxului informaŃional.
Planurile de apărare împotriva inundaŃiilor, fenomenelor meteorologice periculoase şi acidentelor la construcŃii hidrotehnice au fost întocmite pe bazine hidrografice, iar comisiile de apărare locale sunt organizate cu prioritate pe unităŃi administrative. Astfel în cele trei bazine hidrografice - b.h.Olt, b.h.Mureş, b.h.Siret- care sunt administrate de DirecŃia Apelor Olt-Rm.Valcea, D.A.Mures-Tg.Mureş, D.A.Siret-Bacău, respectiv patru sisteme de gospodărire a apelor şi trei sisteme hidrotehnice.
Nu există o strânsă corelaŃie între organizarea administrativa şi cea în domeniul apelor.
În condiŃiile climatului şi reliefului nostru nu poate fi concepută o acŃiune de avertizare
bună şi cu maxima de anticipaŃie fără a dispune de informaŃii şi previziuni meteorologice cantitative, în special asupra precipitaŃiilor căzute. Sunt obiective care nu pot fi alertate decât pe baza avertizărilor meteorologice, deoarece declanşarea scurgerii se face practic simultan cu desfăşurarea fenomenului meteorologic care o generează.
22
Având în vedere perspectivele de dezvoltare social-economice ale jud.Harghita, precum şi creşterea densităŃii populaŃiei în zonele inundabile, există o tendinŃă de creştere în timp a mărimii pagubelor potenŃiale, care afecteaza un anumit teritoriu din judeŃ.
Prevenirea şi combaterea acestor pagube potenŃiale se poate realiza numai printr-o acŃiune complexa care consta din toate măsurile cu caracter permanent sau periodic, organizatorice, tehnice şi operative, care se iau pentru prevenirea, combaterea şi lichidarea efectelor daunătoare ale apelor mari, gheŃurilor şi poluării accidentale.
MEMORIU SGA BACĂU
Reteaua hidrografica aflata in administrarea SGA Bacău cuprinde r.Siret cu afluentii de pe teritoriul jud. Bacau (r. Bistrita,Trotus,Tazlau,Casin si afluentii acestora) si partial Trotus si afluenti din jud. Harghita si jud. Covasna.
Lungimea retelei hidrografice codificate din cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Bacau este de 2368 km din care :
- jud. Bacau = 2157 km - jud. Harghita 158 km - jud. Covasna 53 km Reteaua hidrografica este relativ densa si prezinta o scurgere
diferentiata.
Riul Trotuş – cod cadastral XII.1-069.00.00.00.0, afluent de dreapta a riului Siret, lungimea cursului si afluentilor este de 158 km, panta medie de 8 %.
Pe raza jud. Harghiat Râul Trotuş şi afluenŃii acestuia se caracterizează prin variaŃia pantelor fundului albiei (0,7%-3%) şi a vitezelor (1,5-4.5m/s) ceea ce conduce pe unele sectore la erodări de mal şi fund iar pe altele la depuneri de aluviuni.
În cursul anului 2005 şi în anii anteriori, ca urmare a ploilor torenŃiale s-au înregistrat creşteri mari de debit şi nivel pe râul Trotuş şi afluenŃii acestuia din bazinul superior care au afectat sau distrus numeroase gospodării ale populaŃiei, drumuri, poduri şi podeŃe, provocând mari pagube materiale in comunele Lunca de Sus si Lunca de Jos.
În timpul ploilor torenŃiale şi a topirii zăpezilor, torenŃii şi afluenŃii râului Trotuş transportă cantităŃi importante de aluviuni grosiere, bolovani, copaci pe care le depun în sectorul inferior al cursurilor şi în zona debuşării în râul Trotuş, producând ridicarea talvegului şi blocaje în albii. De asemenea, datorită vitezelor mari şi a pantei accentuate pe unele sectoare, se produc eroziuni ale malurilor care pun în pericol gospodăriile particulare şi căile de comunicaŃie din zonă.
Valoarea pagubelor potenŃiale în caz de inundaŃii se ridică la cca. 8,0 mil. lei RON Urmare a acestor fenomene in perioada 2008-2009 a fost in derulare un proiect de amenajare a
albiei afluentilor raului Trotus constind in lucrari de reprofilare, consolidari de maluri si praguri de fund. Lucrarile s-au realizat cu fonduri nerambursabile asigurate prin programul PHARE 2005- CES si cofinantate din surse proprii.
23
După executia lucrărilor prevăzute în proiect vor fi apărate: � 200 gospodării din satele aparŃinând comunelor Lunca de Sus şi Lunca de Jos; � 15 km de drum (DJ şi DC); � 10 poduri şi podeŃe; � 100 ha teren agricol.
Capaciati executate;
Lunca de Jos
-pr. Valea Rece -protectie de mal din gabioane- 806 m -praguri de fund – 5 buc. -pr. Iavardi -ziduri de sprijin – 419 m -protectie de mal din gabioane- 70 m -praguri de fund – 8 buc. -reprofilare albie – 419 m -pr. Poiana Fagului -protectie de mal din gabioane- 117 m -praguri de fund – 1 buc. Lunca de Sus -pr. Valea Garbea
-ziduri de sprijin – 2512 m -praguri de fund – 5 buc. -reprofilare albie – 1414,1 m -reabilitare podete – 3 buc pe DC si 26 buc. pentru acces in gospodarii
BAZINUL HIDROGRAFIC BISTRICIOARA
Râul Bistricioara este cel mai important afluent al râului BistriŃa. ConfluenŃa dintre cele două râuri este situată pe partea dreaptă a lacului de acumulare Izvoru Muntelui în apropierea cozii acestuia. SuprafaŃa bazinului hidrografic al râului Bistricioara este de 770 km2, iar altitudinea medie de 1041m. Valoarea de peste 10000m, a altitudinii medii a bazinului hidrografic Bistricioara atestă cote mari ale reliefului din teritoriul respectiv. Râul Bistricioara îşi are izvoarele pe versantul estic al masivului Călimani, la nord de Vârful Măgura, de la o altitudine de 1260 m şi se varsă în BistriŃa la cota de 507 m. Deoarece confluenŃa cu râul BistriŃa se realizează în lacul Izvoru Muntelui, cota acestei confluenŃe este, în fapt, variabilă, dependentă de oscilaŃiile de nivel din lac, de la cca 507m, la nivelul talvegului şi până la 513m, coespunzator NNR din acumulare.
24
Din punct de vedere geologic, bazinul hidrografic Bistricioara este situat în partea central-vestică a CarpaŃilor Orientali, ocupând părŃi din cele trei unităŃi geostructurale: unitatea vulcanică, unitatea cristalino-mezozoică şi unitatea flişului. Unitatea vulcanică este reprezentată prin versantul sud-estic al Masivului Călimani (2102m în Vf. Pietrosul Călimani) alcătuit din roci vulcanice tipice ( andezit, dacit, riolit, trahit) şi cu unele petice de cristalin sau sedimentar, către periferie. Unitatea cristalino-mezozoică este situată la sud şi sud-est de masivul Călimani. În bazinul hidrografi al Bistricioarei, acestă unitate cuprinde părŃi din MunŃii BistriŃei, respectiv munŃii Tulgheşului, MunŃii Giurgeu şi MunŃii Hăghimaş. Şisturile cristaline care compun structurile metamorfozate ale acestei mari unităŃi geologice sunt reprezentate prin sericitosistem, micaşisturi, clorito-şisturi gvaise etc. În Hăghimaş predomină calcarele care, sub acŃiunea apelor, etalează forme de relief foarte pitoreşti.. MunŃii flişului. În bazinul Bistricioara, pe sectorul său inferior şi pe stânga acestuia este situat Masivul Ceahlău (versantul său de SV). Aici predomină roci sedimentare ( gresii, conglomerate, marne, şisturi argiloase etc.) dispunse în structuri puternic cutate şi şariate. Relieful: Relieful este adaptat la structură şi litologie. Astfel în Masivul Călimani predomină platourile vulcanice înalte, continuate către periferie cu culmi prelungi, radiare. Pentru zona cristalino-mezozoică sunt caracteristice formele de relief masive şi greoaie şi cu altitudini mari ( GrinŃieşul sudic-1757m, Zlopatul-1648m, Tomnatecul-1600m, Budacul-1859m, Muncelu Mare-1689m etc.). În partea sudică a MunŃilor BistriŃei, în cotul mare al Bistricioarei apar câteva petice care fac trecerea către munŃii Hăghimaş: Bâtca Arsurii-1388m, Piatra Roşie-1506m, Comarnic-1518m. Împreună cu MunŃii Beneş aceste culmi alcătuiesc MunŃii Tulgheşului. În zona flişului altitudinile generale ale reliefului rareori ating 1300-1500m. Se detaşează zona centrală a masivului Ceahlău (1904m în Vf. Toaca) unde sinclinalul suspendat alcătuit din conglomerate şi gresii dure a rezistat mai bine la eroziune. Caracteristice în relief sunt depresiunile de la periferia vestică a cristalinului, către zona de contact cu unitatea vulcanică: Glodu, Bilborşi Borsec. Aici se întâlnesc emanaŃii de gaze şi ape minerale. Clima. PoziŃia bazinului hidrografic Bistricioara în partea central-vestică a CarpaŃilor Orientali, altitudinile mari ale reliefului şi existenŃa unor areale depresionare întinse se pun în evidenŃă în regimul elementelor climatice. Temperatura aerului (medii multianuale) are valori de 0,50-30C pe culmile montane cele mai înalte, 40-60 C în depresiunile din nord şi 60-70 C în zona de confluenŃă cu râul BistriŃa. CantităŃile de precipitaŃii au valori care cresc odată cu altitudinea: Bistricioara-646l/m2, Borsec-689 l/m2, Bilbor-683 l/m2, Tulgheş-599l/m2. Pe culmile înalte, precipitaŃiile pot atinge şi depăşi 800-900 l/m2, mai ales în Călimani. ExcepŃie Vârful Toaca unde, din cauza unor condiŃii locale precipitaŃiile anuale au valoarea de 765 l/m2. ReŃeaua hidrografică Principalele cursuri de apă din bazinul hidrografic Bistricioara sunt prezentate în Cadastrul Apelor României, ediŃia 1992. Cele mai importante râuri sunt:
25
Râul L(km) F(km2) Hm(m) Bistricioara 64 770 1041 Răchitişul Mare 6 20 1026 Seaca 11 42 1142 Pr.Vinului 15 59 1012 Mestecăniş 6 25 1020 Corbu 14 35 1072 Barăsău 9 30 1045 Putna 23 175 1067 Pintic 8 30 935 GrinŃieş 14 51 1040 Între afluenŃii Putnei menŃionăm: Râul L(km) F(km2) Hm(m) Putna 23 175 1067 Putna Întunecoasă
11 42
1170
Rezul Mare 16 47 1080 Regimul hidrologic este caracteristic râurilor de munte cu debite reduse toamna şi iarna şi cu valori mai mari primăvara şi vara. În bazinul hidrografic Bistricioara funcŃionează 4 staŃii hidrometrice: 3 pe râul principal ( Bilbor, Tulgheş şi Bistricioara şi 1 pe răul Putna-Tulgheş)- Tabelul nr.1
Tabel nr.1. ReŃeaua hidrometrică din bazinul hidrografic Bistricioara: Nr.crt Râul StaŃia
hidrometrică SuprafaŃa b.h. Fkm2
Alt.med. b.h.H(m)
1 Bistricioara Bilbor 80 1155 2 Bistricioara Tulgheş 410 1073 3 Bistricioara Bistricioara 760 1041 4 Putna Tulgheş 170 1069 Valorile mrdii lunare ale debitelor de apă se prezintă în tabelul de mai jos(Tabelul nr.2).
Tabelul nr.2 Debite medii lunare şi anuale la staŃiile hidrometrice din bazinul hidrografic Bistricioara Râul St.hdm. I II III IV V VI VII VII
I IX X XI XII An
Bistricioara
Bilbor 0,37
0,41
0,83
1,88
1,66
1,45
1,19
0,96
0,76
0,65
0,60
0,58
0,95
Tulgheş 1,23
1,41
2,58
6,31
5,80
4,98
4,07
3,27
2,40
1,95
1,69
1,52
3,10
Bistricioara
2,74
2,94
4,94
11,6
11,1
9,52
8,06
6,82
5,21
4,19
3,57
3,29
6,16
Putna Tulgheş 0,60
0,63
1,03
2,52
2,54
2,03
1,74
1,51
1,03
0,86
0,73
0,68
1,32
26
Din analiza tabelului de mai sus se constată că scurgerea cea mai bogată se produce în luna aprilie, deoarece acum, alături de precipitaŃii, se adaugă şi apa provenită din topirea zăpezilor de pe munŃii înalŃi. De asemenea şi în luna mai debitele sunt destul de însemnate. O caracteristică a scurgerii apei râului Bistricioara o constituie debitele din perioada de toamnă-iarnă, alimentate de un freatic bogat şi fenomene de îngheŃ mai slabe ca intensitate faŃă de râul vecin, BistriŃa, datorită unui schimb bogat de ape cu resursele subterane. Pe râul Bistricioara zăpoarele sunt aproape necunoscute. În ceea ce priveşte scurgerea maximă aici se pot menŃiona viituri importante generate de ploile torenŃiale din timpul verii, sau de ploile combinate cu topirea zăpezilor din perioada de primăvară, Nu întotdeauna anii cu scurgerea cea mai bogată conŃin şi debite istorice, ca urmare a regimului neuniform al scurgerii, deşi există şi în aceşti ani debite mari. Aşa, de exemplu, anul cu scurgerea cea mai bogată a fost 1955, în timp ce debitele maxime excepŃionale s-au produs în ani diferiŃi. SituaŃia debitelor maxime mai semnificative produse la staŃiile hidrometrice din bazinul hidrografic Bistricioara se prezintă mai jos (Tabelul nr.3) Tabelul nr.3 Debite maxime înregistrate în bazinul hidrografic Bistricioara Nr.crt Statia hidrometrica Qmaxim
m3/s Data
1 Bilbor 34,7 27.07.81 2 25,6 29.07.91 3 18,1 13.05.96 4 28,2 18.06.98 5 18,8 06.07.07 6 Tulgheş 53,2 08.06.69 7 Bistricioara 48,4 13.05.70 8 43,1 24.06.73 9 52,7 22.07.74 10 46,6 04.06.75 11 51,5 15.08.79 12 79,5 27.07.81 13 23,1 06.09.07 14 52,8 07.04.58 15 54,6 24.06.73 16 66,5 22.07.74 17 84,7 08.06.79 18 91,5 15.08.79 19 85,0 27.07.81 20 59,0 15.05.84 21 61,9 30.07.91 22 97,0 17.08.02 23 125 12.07.05 24 72,0 08.08.05 25 Tulgheş 24,5 08.06.69 26 Putna 31,2 15.08.79
27
27 22,0 15.05.84 28 35,5 17.08.02 29 10,8 20.10.07 Din tabelul de mai sus rezultă că debitele maxime înregistrate în perioada de monitorizare nu au fost exagerate ca valori, cele mai mari însciindu-se în probabilitatea de depăşire de 50%. Acest lucru se datorează unui grad de torenŃialitate mai mic decât în zonele extracarpatice, infiltraŃiilor bogate în albii şi formei alungite a bazinului hidrografic care face ca undele de viitură să se compună succesiv, din amonte spre aval. Totuşi adesea s-au produs inundaŃii din cauza morfometriei albiei minore, şi a existenŃei unor sectoare cu pante reduse. De asemenea inundaŃii frecvente s-au produs pe afluenŃi prin debite mari şi blocări ale albiilor acestora cu deşeuri forestiere. Între viiturile semnificative le menŃionăm pe cele din luna mai 1970, când apa rezultată din topirea unui strat de zăpadă întârziată s-a adăugat unor precipitaŃii bogate, precum şi cele din anul 2007 de pe afluenŃii de pe sectorul inferior, monitorizaŃihidrometric (Bradu, GrinŃieşul Mare, GrinŃieşul Mic, Putna, Poiana ş.a.) care au produs pagube materiale semnificative. Un rol important în producerea inundaŃiilor îl prezintă intervenŃiile antropice asupra covorului vegetal forestier. Prin defrişări a crescut gradul de torenŃialitate al precipitaŃiilor. De asemenea, deşeurile lemnoase din parchetele necurăŃate se acumulează în albii şi produc blocaje şi inundaŃii.
28
SI
TU
Ał
IA L
OC
AL
ITĂ
łIL
OR
AF
EC
TA
TE
DE
IN
UN
DA
łII
N
r.
crt.
L
ocal
itat
e af
ecta
ta
de
inu
nd
atii
Cau
za i
nu
nd
arii
D
in r
evar
sare
-
den
um
ire
curs
d
e ap
a -
Cau
za
inu
nd
arii
D
in s
curg
eri
de
pe
vers
anti
-
tore
nti
-
Cau
za
inu
nd
arii
av
arii
co
nst
ruct
ii
hid
rote
hn
ice
(ru
per
e b
araj
)
Den
um
ire
lucr
are
de
apar
are
Star
ea
teh
nic
a si
fu
nct
ion
ala
An
ul
PIF
D
etin
ator
ul
Pro
bab
ilit
atea
d
e d
epas
ire
de
calc
ul c
u
deb
itu
l af
eren
t
BH
OL
T
1 S
ando
min
ic
S
curg
eri d
e pe
ve
rsan
Ńi
- -
- -
- -
2 S
ânti
mbr
u ra
ul O
lt
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
Reg
ular
izar
e
L
= 3
700
m, I
ndig
uire
L=
3600
m, H
= 2
m,
l= 4
m
Fun
ctio
nala
19
82
SG
A
Har
ghit
a 5%
- 1
09 m
c/s,
1%
- 1
94 m
c/s
3 Sâ
ntim
bru
pr. K
ende
res,
pr.
V
erm
et, r
aul
OL
T
-
3 R
acu
S
curg
eri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
4 M
adar
as
pr. M
adar
as
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
Apa
rari
de
mal
M
adar
as
L=
340
m, H
= 3
m, l
=
0.8
m
Fun
ctio
nala
19
68
SG
A
Har
ghit
a
5% -
70.
6 m
c/s,
1% -
125
mc/
s
5 B
ălan
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
- -
- -
-
6 S
ânsi
mio
n ra
ul O
lt
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
Reg
ular
izar
e
L
= 5
200
m, I
ndig
uire
L=
5200
m, H
= 2
m,
l= 4
m
Fun
ctio
nala
19
82
SG
A
Har
ghit
a 5%
- 1
09 m
c/s,
1%
- 1
94 m
c/s
29
7 S
icul
eni
pr. V
ar
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
- -
- -
-
8 D
ăneş
ti
S
curg
eri d
e pe
ve
rsan
Ńi
- -
- -
- -
9 M
ierc
urea
Ciu
c pr
. Fit
od
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
Reg
ular
izar
i si a
para
ri
de m
al
L=
269
0 m
, H=
3 m
, l=
0.8
m, I
ndig
uire
L
=11
00 m
H=
1,8
m
l= 3
m
Fun
ctio
nala
19
81
SG
A
Har
ghit
a 5%
- 6
5 m
c/s
3% -
100
mc/
s
10
Rac
u pr
. Rac
u S
curg
eri d
e pe
ve
rsan
Ńi
- -
- -
- -
11
Tom
eşti
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
- -
- -
-
12
Băi
le T
uşna
d
Scu
rger
i de
pe
vers
anŃi
-
- -
- -
-
13
Mih
ăile
ni
S
curg
eri d
e pe
ve
rsan
Ńi
- -
- -
- -
14
Tuş
nad
Sat
pr. M
itac
i -
-
Reg
ular
izar
e
L
= 3
380
m,
Zid
de
spri
jin
L=
21
80 m
, H=
1 m
, l=
0.
4 m
Fun
ctio
nala
19
75
SG
A
Har
ghit
a 5%
- 2
8 m
c/s
,
1%
- 5
2 m
c/s
15
Sânc
răie
ni
pr. V
alea
Mar
e -
-
Reg
ular
izar
e
L
= 5
50 m
, Ind
igui
re
L
= 8
00 m
, H=
1.8
m,
l= 3
m
Fun
ctio
nala
19
80
SG
A
Har
ghit
a 3%
- 6
1 m
c/s,
1%
- 7
9 m
c/s
16
Fru
moa
sa
pr. F
rum
oasa
-
- -
- -
- -
17
Câr
Ńa
pr. H
oviz
-
30
18
Mie
rcur
ea C
iuc
pr. S
umul
eu, p
r.
Fit
od
-
19
Sânt
imbr
u pr
. Ken
dere
s, p
r.
Ver
met
, rau
l O
LT
-
20
Tuş
nad
râul
OL
T
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
21
Ciu
csân
geor
giu
pr. F
işag
-
22
Dăn
eşti
pr
. Gro
apei
-
23
Sânc
răie
ni
râul
OL
T
-
24
Lue
ta
pr. H
omor
odu
Mar
e
-
25
Măd
ăraş
pr
. Măd
ăraş
-
26
Vlă
hiŃa
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
27
Sicu
leni
râ
ul O
LT
-
28
Sâns
imio
n râ
ul O
LT
sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
29
Cic
eu
râul
OL
T
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
30
Lel
icen
i pr
. Fit
od
-
31
Pău
leni
Ciu
c pr
. Bâr
zava
-
32
Coz
men
i pr
. Coz
men
i
-
33
Măr
tini
ş pr
. Hom
orod
u M
are
-
34
Tuş
nad
Sat
pr. R
avas
z sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
35
Plă
ieşi
de
Jos
sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
36
Căp
âlni
Ńa
sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
.
31
37
Dăn
eşti
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
38
Măd
ăraş
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
39
Sânt
imbr
u
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
40
Băl
an
pr. F
iera
rilo
r, p
r.
Sze
k, p
r. M
inei
, pr
. Sim
ina
-
41
Vlă
hiŃa
scur
geri
de
pe
vers
anŃi
-
42
Cap
âlni
Ńa
sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
43
Tuş
nad
sc
urge
ri d
e pe
ve
rsan
Ńi
-
BH
SIR
ET
OR
. BO
RSE
C
1 B
OR
SEC
V
INU
LU
I
R
egul
ariz
are
albi
e pr
. V
inul
ui la
Bor
sec
Can
al c
u pe
reu
dale
be
ton
rost
uite
cu
mor
tar
de c
imen
t (L
=
0,2
km)
bună
19
59
S.G
.A.
Nea
mŃ
5%
ME
ST
EC
ĂN
IŞ
MA
LN
AŞ
HA
NT
ZK
ER
R
egul
ariz
are
albi
e pr
. H
antz
ker
la B
orse
c
Can
al c
u zi
duri
de
spri
jin
vert
ical
e şi
ra
dier
(L
= 0
,5 k
m)
bună
19
59
S.G
.A.
Nea
mŃ
5%
NA
DĂ
ŞA
C
anal
izar
e al
bie
pr.
Nad
ăşa
la B
orse
c C
anal
cu
pere
u di
n da
te ş
i ros
tuit
cu
mor
tar
de c
imen
t ( L
=
1 k
m)
bună
19
59
S.G
.A.
Nea
mŃ
5%
32
CO
M. B
ILB
OR
1 B
ILB
OR
B
IST
RIC
IOA
RA
BO
RC
Uł
(V
AL
EA
B
ER
ĂR
IEI)
VA
MA
N
2 R
ĂC
HIT
IŞ
ŞE
ŞT
INA
RĂ
CH
ITIŞ
U
MA
RE
RĂ
CH
ITIŞ
U
MIC
CO
M. C
OR
BU
1 C
OR
BU
B
IST
RIC
IOA
RA
CO
RB
U
BA
RA
SĂ
U
SA
VU
LU
I
AR
GIN
TĂ
RIA
S
AT
2 C
AP
UL
C
OR
BU
LU
I B
IST
RIC
IOA
RA
VIN
UL
UI
CO
M. T
UL
GH
EŞ
1 T
UL
GH
EŞ
BIS
TR
ICIO
AR
A
Con
soli
dare
mal
dre
pt
r. B
istr
icio
ara
la
Tul
gheş
(V
. Fru
moa
să)
Gab
ioan
e; L
= 0
,2
km h
=2m
, b=
1,5m
f. b
ună
2005
C
.L. T
ulgh
eş
Con
s. m
al d
rep
şi
stân
g r.
Bis
tric
ioar
a la
T
ulgh
eş (
P.V
eche
) G
abio
ane;
L =
0,4
km
h=
4m, b
=2m
f. b
ună
2005
C
.L. T
ulgh
eş
AS
OD
PU
TN
A
Con
soli
dare
mal
dre
pt
pr. P
utna
la T
ulgh
eş
(Bui
um)
Gab
ioan
e; L
= 0
,19
km h
=2m
, b=
1,5
m
f. b
ună
2005
C
.L. T
ulgh
eş
33
RE
ZU
MA
RE
AL
UN
UL
JGH
EA
BU
L
RA
IUL
UI
(OL
AR
UL
)
PR
EL
UC
Uł
EI
VĂ
RĂ
RIE
I
MA
RC
U
CIB
EN
I
BA
LA
JU
BO
RV
IZ
2 R
EC
EA
PU
TN
A
Con
soli
dare
mal
dre
pt
pr. P
utna
la R
ecea
G
abio
ane;
L =
0,2
km
, h=
3m, b
=2m
f. b
ună
2005
C
.L. T
ulgh
eş
CĂ
LU
GĂ
RU
M
IC
3 H
AG
OT
A
PU
TN
A
PU
TN
A
ÎNT
UN
EC
OA
SĂ
TIG
HE
Ş
(TIS
EŞ
)
4 P
INT
IC
BIS
TR
ICIO
AR
A
PIN
TIC
Con
soli
dare
mal
stâ
ng
pr. P
inti
c la
Pin
tic
Gab
ioan
e; L
= 0
,2
km, h
= 2
m; b
= 1
m
bună
20
03
C.L
. Tul
gheş
BÎR
SA
NU
L
34
C
OM
ITE
TU
L J
UD
Eł
EA
N P
EN
TR
U S
ITU
Ał
II D
E U
RG
EN
łĂ
HA
RG
HIT
A
SI
TU
Ał
IA L
OC
AL
ITĂ
łIL
OR
AF
EC
TA
TE
DE
IN
UN
DA
łII
DIN
BA
ZIN
UL
HID
RO
GR
AF
IC M
UR
EŞ
AF
EC
TA
TE
DE
IN
UN
DA
TII
L
UC
RĂ
RI
DE
AP
ĂR
AR
E E
XIS
TE
NT
E P
E R
AZ
A L
OC
AL
ITĂ
łII
NR. CRT L
OC
AL
ITA
TE
A
CU
RSU
RIL
E
DE
AP
A D
E
PE
RA
ZA
L
OC
AL
ITA
TI
I DIN REVARSARI
DIN
SC
UR
GE
RI
DE
P
E
VE
RSA
Nł
I T
OR
EN
TI
LA
CU
RI
BA
RA
JE
DE
NU
MIR
E L
UC
RA
RE
H
IDR
OT
EH
NIC
Ă D
E
AP
ĂR
AR
E P
E C
UR
SUL
DE
A
PĂ
STA
RE
A T
EH
NIC
Ă Ş
I F
UN
Cł
ION
AL
Ă
AN
UL
DE
P
UN
ER
E I
N
FU
NC
TIU
NE
P
IF
CO
RE
SPU
ND
E S
AU
N
U C
LA
SEI
DE
IM
PO
RT
AN
łĂ
A
CT
UA
LĂ
DE
TIN
AT
OR
GRADUL DE ASIGURARE
NORMAT/ REAL
1 C
OM
UN
A
VÂ
RŞA
G
R. T
ârna
va
Mar
e IV
-1-9
6 D
A
-
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i din
zi
d pi
atră
, pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r
BU
NA
-
DA
C
L V
ârşa
g -
R. T
ârna
va
Mar
e IV
-1-9
6
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i di
n zi
d pi
atră
, pen
tru
apăr
area
dru
mul
ui
com
unal
, A
c. p
erm
Zet
ea
BU
NA
-
DA
C
L Z
etea
S
GA
Mur
es
-
Pr.
Sic
asău
IV
-1-9
6-6
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i di
n zi
d pi
atră
, pen
tru
apăr
area
dru
mul
ui
com
unal
, L=
60m
L
ucră
ri p
unct
ifor
me
de
deco
lmat
are
şi r
ecal
ibra
re d
e al
bie
L=
0,6k
m
BU
NA
20
06
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0 2
CO
MU
NA
Z
ET
EA
Pr.
S
zent
egyh
aza
neca
dast
rat
DA
-
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i di
n zi
d pi
atră
, pen
tru
apăr
area
dru
mul
ui
com
unal
,L=
260m
L
ucră
ri p
unct
ifor
me
de
deco
lmat
are
şi r
ecal
ibra
re d
e al
bie
L=
0,6k
m
BU
NA
-
DA
C
L Z
etea
10/1
0
R. T
ârna
va
Mar
e IV
-1-9
6
Con
soli
dări
de
mal
uri
loca
le
pent
ru a
păra
rea
tera
sam
ente
lor
la
două
cas
e, L
=30
M,
Luc
rări
pun
ctif
orm
e de
de
colm
atar
e şi
rec
alib
rare
de
albi
e
BU
NA
20
00
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0
3 C
OM
UN
A
BR
ĂD
EST
I
Pr.
Bră
dest
i IV
-1-9
6-9
DA
-
Con
soli
dări
de
mal
uri
loca
le
pent
ru a
păra
rea
podu
lui d
in b
eton
L=
60m
B
UN
A
1989
D
A
CL
Bră
deşt
i
-
35
R. T
ârna
va
Mar
e IV
-1-9
6
Reg
ular
iz ş
i ind
igui
re r
âu T
ârna
va
Mar
e in
trav
ilan
Odo
rhei
u-S
ecui
esc
Ldi
g=40
00m
, H
dig=
1,5-
2 m
B
UN
A
1983
D
A
SG
A M
ures
5/1
10/1
0 29
0mc/
s 5%
46
0mc/
s 1%
Pr.
Bus
iac
IV-1
-96-
10
Reg
ular
izar
e B
UN
A
2006
D
A
SG
A M
ures
10
/10
Pr.
Sze
jke
IV-1
-96-
11
Reg
ular
izar
e B
UN
A
2006
D
A
SG
A M
ures
10
/10
Pr.
Feh
eres
ne
cada
stra
t to
rent
D
ecol
mat
are
BU
NA
20
05
DA
C
L O
dorh
ei
-
Pr.
Arp
ad
neca
dast
rat
tore
nt
Dec
olm
atar
e B
UN
A
2005
D
A
CL
Odo
rhei
-
4 M
UN
ICIP
IUL
O
DO
RH
EIU
L-S
EC
UIE
SC
Pr.
Var
ga
neca
dast
rat
-tor
ent
DA
D
A
Reg
ular
iz ş
i ind
igui
re
Lre
g =
1,8k
m
zidu
ri d
e sp
riji
n di
n be
ton
Lzi
d =
2,4k
m
BU
NA
20
05
DA
S
GA
Mur
es
-
5 C
OM
UN
A
SAT
U M
AR
E
Pr
Bră
deşt
i IV
-1-9
6-9
DA
-
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r D
N
30
Luc
rări
pun
ctif
orm
e de
de
colm
atar
e şi
rec
alib
rare
de
albi
e
BU
NA
-
DA
C
L S
atu
Mar
e -
Râu
l Târ
nava
M
are
IV-1
- 96
-
Reg
ular
iz ş
i ind
igui
re r
âu T
ârna
va
Mar
e av
al O
dorh
eiu-
Sec
uies
c,
Lre
g =
27,2
km
Dig
pam
ânt ,
mal
stâ
ng,
L=
2,60
km, h
=1,
5m
BU
NA
19
83
DA
S
GA
Mur
es
CL
Fel
icen
i
10/1
0 16
5mc/
s (1
0%)
Pr.
Gor
om
IV-1
-96-
13
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i di
n zi
d pi
atră
, pen
tru
apăr
area
DJ
137
Luc
rări
pun
ctif
orm
e de
de
colm
atar
e şi
rec
alib
rare
de
albi
e
BU
NA
-
DA
C
L F
elic
eni
10/1
0 6
CO
MU
NA
F
EL
ICE
NI
Pr.
Cir
esen
i IV
-1-9
6-13
DA
DA
C
onso
lidă
ri lo
cale
de
mal
uri
pent
ru a
păra
rea
tera
sam
ente
lor
drum
ului
com
unal
Hog
his
Luc
rări
pun
ctif
orm
e de
de
colm
atar
e şi
rec
alib
rare
de
albi
e
BU
NA
20
05
DA
C
L F
elic
eni
10/1
0
8 C
OM
UN
A
LU
PE
NI
Pr.
Fee
rnic
IV
-1-9
6-19
D
A
-
Reg
şi i
ndig
pr
Feer
nic
intr
avil
an
Lup
eni
BU
NA
20
06
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0
36
9 C
OM
UN
A
UL
IES
Pr
Hod
osa
IV-1
-96-
14
DA
- C
onso
lidă
ri lo
cale
de
mal
uri
pent
ru a
păra
rea
tera
sam
ente
lor
dr
umul
ui c
omun
al U
lies
B
UN
A
- D
A
CL
Uli
eş
-
10
CO
MU
NA
SĂ
CE
L
Pr.
Soi
mus
u IV
-1-9
6-23
-1
DA
-
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r
drum
ului
com
unal
Sac
el S
oim
us
BU
NA
-
DA
C
L S
ăcel
-
Râu
l Târ
nava
M
are
IV-1
-96
D
A
-
Îndi
guir
e şi
reg
ular
izar
e râ
u T
ârna
va M
are
aval
Odo
rhei
u S
ecui
esc
Lre
g =
27,2
km
BU
NA
19
83
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0 16
5mc/
s 10
%
198m
c/s
1%
Pr.
Cap
relo
r
IV-1
-96-
17
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r
drum
ului
com
unal
Alu
nis
BU
NA
-
NU
C
L M
ugen
i -
11
CO
MU
NA
M
UG
EN
I
Pr.
Tăi
etur
ii
IV-1
-96-
18
D
A
-
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r
drum
ului
com
unal
sat
Tăi
etur
a B
UN
A
- N
U
CL
Mug
eni
-
Râu
l Târ
nava
M
are
IV-1
-96
DA
R
egul
ariz
are
BU
NA
20
06
- -
-
12
CO
MU
NA
P
OR
UM
BE
NI
PrT
ăiet
urii
IV
-1-9
6-18
D
A
-
Reg
ular
izar
e în
zon
a co
nflu
ente
i cu
T-M
are
Lre
g =
1,2
km
BU
NA
20
06
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0
13
CO
MU
NA
SI
MO
NE
STI
Pr.
Fee
rnic
IV
-1-9
6-19
DA
DA
Con
soli
dări
loca
le d
e m
alur
i pe
ntru
apă
rare
a te
rasa
men
telo
r
drum
ului
com
unal
sat
Tăr
cest
i B
UN
A
2005
-
CL
Şim
oneş
ti
-
37
Râu
l Târ
nava
M
are
IV-1
-96
Luc
rări
pun
ctif
orm
e de
dec
olm
atar
e şi
re
cali
brar
e d
e al
bie
BU
NA
-
- -
10/1
0
Pr.
Fee
rnic
IV
-1-9
6-19
R
egul
ariz
are
para
u Fe
erni
c L
=22
km
B
UN
A
1979
D
A
SG
A M
ures
10
/10
14
OR
AŞ
CR
IST
UR
U -
SEC
UIE
SC
Pr.
Goa
giu
IV-1
-96-
20
DA
-
Reg
ular
izar
e pa
rau
Goa
giu
L
reg
=11
km
BU
NA
19
79
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0
Pr.
Bus
iac
IV-1
-96-
10
DA
-
Reg
ular
izar
e pr
.în z
ona
conf
l cu
râul
T-
Mar
e B
UN
A
2006
D
A
SG
A M
ures
10
/10
Pr.
Bal
o IV
-1-9
6-10
-1
Luc
rari
pun
ctif
orm
e pe
ntru
con
solid
are
drum
com
unal
B
UN
A
- D
A
CL
Dea
lu
- 15
C
OM
UN
A
DE
AL
U
Pr.
Ulc
ani
IV-1
-96-
10-N
DA
D
A
Luc
rari
pun
ctif
orm
e pe
ntru
con
solid
are
drum
com
unal
B
UN
A
- -
CL
Dea
lu
-
16
CO
MU
NA
A
VR
ĂM
EST
I P
r. G
oagi
u IV
-1-9
6-20
DA
DA
L
ucra
ri p
unct
ifor
me
pent
ru c
onso
lidar
e dr
um c
omun
al
BU
NA
-
DA
C
L A
vrăm
eşti
-
R. T
ârna
va
Mar
e IV
-1-9
6 D
A
- R
egul
ariz
are
BU
NA
20
06
- -
10/1
0
17
CO
MU
NA
SE
CU
IEN
I P
r. E
lise
ni
IV-1
-96-
23
DA
-
Rgu
lari
zare
pr.
Eli
seni
intr
avil
an s
at
Eli
seni
Lre
g =
1,6k
m
B
UN
A
1981
D
A
SG
A M
ures
5/5
64 m
c/s
(5%
)
R. M
ureş
IV
-1
DA
N
U
- -
- -
- -
Pr.
Sen
etea
IV
-1-3
A
cum
ular
e S
enet
ea
BU
NA
19
88
DA
S
c L
afar
ge A
greg
ate
Bet
oane
SA
-
18
CO
MU
NA
SU
SEN
I
Pr.
Ari
nul s
curt
IV
-1-4
DA
D
A
Reg
ular
izar
e B
UN
A
1986
D
A
SG
A M
ures
10/1
0 23
mc/
s (1
0%)
38
Pr.
Str
âmba
IV
-1-6
R
egul
ariz
are
BU
NA
19
86
DA
S
GA
Mur
es
-
19
CO
MU
NA
C
IUM
AN
I R
. Mur
eş
IV-1
D
A
NU
R
egul
ariz
are
şi în
digu
ire
BU
NA
19
83
DA
S
GA
Mur
es
5/1
10
/10
112
mc/
s (5
%)
267
mc/
s (1
%)
R.
Mur
eş
IV-1
În
digu
ire
şi r
egul
ariz
are
BU
NA
19
83
DA
S
GA
Mur
es
5/1
10/1
0 10
5 m
c/s
(5%
) 24
7 m
c/s
(1%
)
Pr.
Bel
cina
IV
-1-9
În
digu
ire
şi r
egul
ariz
are
BU
NA
19
72
DA
S
GA
Mur
es
- 20
C
OM
UN
A
JOSE
NI
Pr.
Fag
ul
înal
t IV
-1-9
-2
DA
N
U
Acu
mul
are
Mag
os B
ukk
BU
NA
19
72
DA
S
GA
Mur
es
-
21
CO
MU
NA
R
EM
ET
EA
R
. Mur
eş
IV-1
D
A
NU
R
egul
ariz
are
BU
NA
19
89
DA
S
GA
Mur
es
5/5
168
mc/
s (5
%)
278
mc/
s (1
%)
Pr.
Cor
und
IV –
1.
96.5
2.2
DA
N
U
Zid
de
spri
jin
– 1.
179
m
BU
NA
19
69
DA
S
GA
Mur
es
-
22
CO
MU
NA
C
OR
UN
D
Pr.
C
hebe
led
IV
–
1.96
.52.
2.2
DA
D
A
Zid
de
spri
jin
– 2
.053
m
BU
NA
19
68
DA
S
GA
Mur
es
-
R. T
ârna
va
Mic
ă IV
-1.9
6.52
D
A
DA
Z
id d
e sp
riji
n 3.
019
m
Reg
ular
izar
e 4.
000
m
BU
NA
19
78
DA
S
GA
Mur
es
10/1
0
23
CO
MU
NA
P
RA
ID
P
r. C
orun
d IV
–
1.96
.52.
2 D
A
NU
Z
id d
e sp
riji
n 25
0 m
B
UN
A
1978
D
A
SG
A M
ures
-
24
CO
MU
NA
A
TID
Pr.
Cuş
med
IV
–
1.96
.52.
7 D
A
NU
R
egul
ariz
are
4.00
0 m
B
UN
A
1980
D
A
SG
A M
ures
10
/10
39
Măsuri preventive, operative şi de refacere la nivel judeŃean I. MĂSURI PREVENTIVE 1.Dispunerea acŃiunilor de verificare trimestrială, a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă –îndepărtarea depozitelor de material lemnos şi de deşeuri de pe malul şi din albiile cursurilor de apă,realizarea şi întreŃinerea şanŃurilor şi rigolelor de scurgere în localităŃi. Organizarea acŃiunii, cu prioritate, în perioada februarie – martie a fiecărui an. 2. Organizarea anuală, împreună cu DirecŃiile de Ape şi deŃinătorii, a acŃiunii de verificare a secŃiunilor de scurgere din zona podurilor şi podeŃelor, cu stabilirea de măsuri, termene şi responsabilităŃi. 3.Organizarea anuală, împreună cu Ministerul Mediului, AdministraŃia NaŃională „ Apele Române”şi ceilalŃi deŃinători, a acŃiunii de verificare a stării tehnice şi funcŃionale a construcŃiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaŃiilor, inclusiv a lacurilor piscicole şi de agrement care, în caz de accidente, pot pune în pericol zone locuite. 4.Organizarea periodică, a exerciŃiilor de simulare a inundaŃiilor, pentru verificarea modului de funcŃionare a fluxului informaŃional de avertizare- alarmare a populaŃiei. 5.Instruirea periodică, a primarilor, consilierilor locali şi şefilor serviciilor voluntare asupra atribuŃiilor ce le revin pentru diminuarea pagubelor produse de inundaŃii în localităŃi. 6.Organizarea semestrială, împreună cu DirecŃiile de Ape şi deŃinătorii, a acŃiunilor de verificare a modului în care au fost puse în stare de siguranŃă, iazurile miniere, astfel încât să fie prevenite accidentele la producerea fenomenelor meteorologice periculoase. 7.Elaborarea şi actualizarea planurilor judeŃene de apărare împotriva inundaŃiilor. II. MĂSURI OPERATIVE A. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase –COD GALBEN ( CA, faza l de apărare la diguri, faza l de apărare la gheŃuri) 1. Avertizarea localităŃilor din zone potenŃial afectabile din revărsări de pâraie locale,revărsări de văi nepermanente, scurgeri de pe versanŃi. 2.Dispunerea acŃiunilor de îndepărtare a materialului lemnos şi a deşeurilor din albiile şi de pe malurile cursurilor de apă şi de asigurare a scurgerii apelor pluviale prin şanŃuri şi rigole. 3.Îndepărtarea materialului lemnos rezultat din exploatarea perdelelor de protecŃie, a utilajelor şi animalelor din zonele dig –mal. B. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD GALBEN 1. Supravegherea digurilor, barajelor mici, iazurilor miniere. 2. Elaborarea şi transmiterea, conform fluxului, a rapoartelor operative privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase. C. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice periculoase - COD PORTOCALIU – (CI, faza ll la diguri, faza ll la gheŃuri)
40
1. Avertizarea localităŃilor potenŃial afectabile. 2. Convocarea, în şedinŃă extraordinară, a CJSU pentru stabilirea măsurilor ce se impun. 3. Dispunerea permanenŃei la primării. 4. Pregătirea materialelor şi mijloacelor de intervenŃie operativă şi transportul lor în zonele critice. 5. Pregătirea spaŃiilor pentru eventuale evacuări ale oamenilor şi animalelor. 6. Ancorarea, de către unităŃile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaŃiunilor torenŃiale şi pe drumurile forestiere. 7. Verificarea, de către deŃinători,a instalaŃiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 8. Asigurarea funcŃionării în condiŃii de siguranŃă, a instalaŃiilor hidromecanice de la barajele mici. D. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD PORTOCALIU 1. Transmiterea avertizărilor reactualizate la localităŃi şi obiective 2. Supravegherea permanentă a digurilor, barajelor, iazurilor miniere,zonelor endemice de producere a blocajelor de gheŃuri 3.Executarea lucrărilor de intervenŃie operativă în zonele critice de pe cursurile de apă sau de la construcŃiile hidrotehnice. 4. Evacuarea populaŃiei şi animalelor, după caz. 5. Elaborarea şi transmiterea rapoartelor operative, conform fluxului informaŃional. E. La prognozarea fenomenelor hidrometeorologice – COD ROŞU 1.Transmiterea avertizărilor la localităŃile vizate. 2. Convocarea în şedinŃă extraordinară,a CJSU. 3. Dispunerea asigurării permanenŃei la primării. 4 Transportul materialelor, mijloacelor şi forŃelor de intervenŃie în zonele critice. 5. Pregătirea motopompelor de mică şi mare capacitate pentru evacuarea apei acumulate în localităŃi şi pe terenurile agricole. 6. Pregătirea spaŃiilor şi mijloacelor pentru evacuarea populaŃiei şi animalelor. 7. Ancorarea, de către unităŃile de exploatare, a depozitelor de material lemnos aflate în zona formaŃiunilor torenŃiale şi pe drumurile forestiere. 8. Verificarea, de către deŃinători, a instalaŃiilor de evacuare a apelor pluviale de la iazurile miniere. 9. Asigurarea funcŃionării în condiŃii de siguranŃă, a instalaŃiilor hidromecanice de la barajele mici. F. Pe timpul producerii fenomenelor hidrometeorologice - COD ROŞU 1. Efectuarea lucrărilor de supraînălŃare şi consolidare la diguri şi baraje mici, a lucrărilor de remediere la iazurile miniere, etc. 2.Luarea măsurilor pentru inundarea dirijată a unor terenuri prestabilite în planurile de apărare, pe baza propunerilor DirecŃiilor de Ape şi numai după obŃinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului. 3.Supravegherea permanentă, a digurilor, barajelor, a digurilor de contur ale acumulărilor nepermanente intrate în funcŃiune. 4. Evacuarea populaŃiei şi animalelor din zonele afectate. III. MĂSURI DE REFACERE
41
1. Emiterea Ordinului prefectului de numire a comisiei, alcătuite din specialişti în construcŃii, agricultură, drumuri pentru evaluarea pagubelor produse de inundaŃii. 2. Analizarea şi aprobarea Proceselor Verbale de calamităŃi ce se înaintează unităŃilor administraŃiei publice centrale in vederea promovării hotărârilor de guvern pentru alocarea sumelor necesare refacerii. 3. Elaborarea Rapoartelor de Sinteză privind efectele fenomenelor hidrometeorologice periculoase, în maxim 30 de zile de la încetarea fenomenelor şi transmiterea acestora conform fluxului informaŃional.
4. Dispunerea măsurilor pentru evacuarea apei acumulate în incinte prin practicarea unor breşe în diguri numai după obŃinerea aprobării CMSU din Ministerul Mediului.
42
SI
TU
Ał
IA B
AR
AJE
LO
R D
E T
IP C
ŞI
D C
AR
E P
OT
PU
NE
ÎN
PE
RIC
OL
LO
CA
LIT
Ăł
I L
A A
PE
MA
RI
ÎN J
UD
Eł
UL
HA
RG
HIT
A
Nr.
cr
t.
Den
um
ire
Cu
rs d
e ap
a D
etin
ator
C
ateg
orie
b
araj
L
ocal
ităŃ
i af
ecta
bil
e R
esp
onsa
bil
teh
nic
d
in p
arte
a SG
A
S
GA
H
AR
GH
ITA
1 B
araj
Sut
a pr
. Fito
d S
GA
H
argh
ita
C
Mie
rcur
ea C
iuc
- Ji
godi
n
men
Ńionă
m c
ă la
cul
este
gol
it, s
unt î
n cu
rs
lucr
ăriil
e de
rea
bilit
are
2 A
grop
isc
pr. H
omor
odu
Mar
e S
C A
grop
isc
SR
L C
nu
est
e ca
zul
nu e
ste
cazu
l
3 N
agy
Hal
pr
. Sze
ceni
S
C N
agy
Hal
SR
L C
nu
est
e ca
zul
nu e
ste
cazu
l
SG
A N
EA
MT
1 V
ALE
A O
II O
II S
GA
N
EA
Mł
D
-
PĂ
VĂ
LEA
NU
RO
DIC
A
2 P
IAT
RA
RO
ŞIE
B
ICA
Z
SG
A
NE
AM
ł
D
- P
ĂV
ĂLE
AN
U R
OD
ICA
OB
S:
Nu
sunt
loca
lităŃ
i ava
l de
bara
je
B
araj
ul O
II es
te c
olm
atat
100
% ia
t bar
ajul
P.R
OŞ
IE e
ste
colm
atat
75%
D
AT
E T
EH
NIC
E B
AR
AJE
1.
VA
LEA
OII
AN
PIF
: 196
5 ca
teg.
D
cls.
Imp.
IV
H
= 6
,5 m
B
araj
de
grut
ate
din
beto
n
Lc
or.=
66
m
1 D
ever
sor
prag
lat 2
0 x
4 m
2.
PIA
TR
A R
OŞ
IE
AN
PIF
: 195
9 ca
teg.
D
cls.
Imp.
IV
H
= 9
m
Bar
aj d
e gr
utat
e di
n be
ton
Lc
or.=
75
m
1 D
ever
sor
prag
lat 2
5 x
7 m
43
SIT
UA
łIA
BA
RA
JEL
OR
DE
TIP
C Ş
I D
CA
RE
PO
T P
UN
E Î
N P
ER
ICO
L L
OC
AL
ITĂ
łI
LA
AP
E M
AR
I ÎN
JU
DE
łU
L H
AR
GH
ITA
– B
H M
UR
ES
Nr
crt
Den
um
ire
bara
j C
urs
de a
pă
DeŃ
inăt
or
Cat
egor
ie
bara
j
Loc
alit
ăŃi
afec
tabi
le
Res
pons
abil
0 1
4 2
5 6
7
1 S
EN
ET
EA
pr
. Sen
etea
/ IV
-1.0
03
S.C
. Laf
rarg
e A
greg
ate
Bet
oane
S
.A. -
Car
iera
Sus
eni
C
SU
SE
NI
Bir
iş A
lexa
ndru
S
H R
eghi
n
2 C
RIS
TU
R
ŞOIM
UŞ
- am
onte
pr. n
ecod
ific
at a
flen
t dr.
pr.
G
oagi
u / I
V.1
.96.
20
S.C
. Agr
omar
ket S
.R.L
. Cri
stur
u S
ecui
esc
C
CR
IST
UR
U
SE
CU
IES
C
Ada
m M
oji
SH
Sig
hişo
ara
3 C
RIS
TU
R
ŞOIM
UŞ
- av
al
pr. n
ecod
ific
at a
flen
t dr.
pr.
G
oagi
u / I
V.1
.96.
20
S.C
. Agr
omar
ket S
.R.L
. Cri
stur
u S
ecui
esc
C
CR
IST
UR
U
SE
CU
IES
C
Ada
m M
oji
SH
Sig
hişo
ara
4 R
UG
ĂN
EŞT
I af
lent
nec
odif
icat
al p
r. F
eern
ic/
IV.1
.96.
19
S.C
. Son
ix S
.R.L
. Odo
rhei
u S
ecui
esc
C
OD
OR
HE
IUL
S
EC
UIE
SC
A
dam
Moj
i S
H S
ighi
şoar
a
5 S
ZE
JKE
pr
. Săr
at/
IV.1
.96.
11
AN
IF H
argh
ita
C
OD
OR
HE
IUL
S
EC
UIE
SC
A
dam
Moj
i S
H S
ighi
şoar
a
44
STAłIA HIDROLOGICĂ
M-CIUC
NIVELURI MAXIME ISTORICE
Produse la st. hidrometrice din cadrul staŃiei Hidrologice M-Ciuc şi anul înregistrării
NR. CRT
RÂUL STAłIA HIDROMETRICĂ
NIVELUL MAXIM LA MIRĂ (cm)
ANUL PRODUCERII
1 OLT TOMEŞTI 240 1993 2 OLT SĂNCRĂIENI 322 1981 3 MĂDĂRAŞ MĂDĂRAŞ 139 1975 4 FRUMOASA FRUMOASA 104 1975 5 FIŞAG ARMĂŞENI *305 1975 6 CASIN PLĂIEŞI DE JOS *290 1975 7 HOMORODU
MARE BĂILE
HOMOROD 243 1980
8 HOMORODU MARE
SÂNPAUL 330 1984
9 HOMORODU MIC
CĂPĂLNIłA 200 1982
10 HOMORODU MIC
LUETA 225 1984
* NOTĂ: La st. hidrometrică Armăşeni şi Plăieşii de Jos nivelurile s-au produs în regim neregularizat.
ŞEF STAłIE HIDRO
45
DEBITE MAXIME ISTORICE ÎNREGISTRATE ÎN JUDEłUL HARGHITA B.H. MUREŞ
Q max Nr.crt. StaŃie Hidrometrică Râul
mc/s data
1 SUSENI A Mureş 42,6 27.12.1995
2 TOPLIłA L Mureş 133 27.12.1995
3 TOPLIłA L TopliŃa 176 17.02. 1958
4 GHEORGHENI A Belcina 21,9 26.07.1998
5 ŞICASĂU A Şicasău 76,2 27.12.1995
6 NICOLEŞTI A Hodoş 55,2 05.07.1991
7 ŞIMONEŞTI A Feernic 131 2005
8 VÂRŞAG A Tv. Mare 85 27.12.1995
9 ZETEA A Tv. Mare 50 26.03.1993
10 ODORHEI A Tv. Mare 205 13.03.1981
46
TA
BE
L C
U D
EB
ITE
LE
DE
ASI
GU
RA
RE
(m
c/s)
CO
EF
ICIE
NȚ
I AS
IG.
1%
2%
5%
10%
20
%
Nr
ST
AȚ
IA H
IDR
O
Q
H
Q
H
Q
H
Q
H
Q
H
1 T
om
ești
13
3 380
105
361
71.8
331
49.2
301
30.6
250
2 S
ăn
cră
ien
i 28
3 395
224
376
153
319
105
263
65.1
205
3 M
ăd
ăraș
140
281
111
243
75.6
191
51.8
152
32.2
120
4 F
rum
oasa
112
250
88.5
233
60.5
207
41.4
179
25.8
134
5 A
rmășen
ii N
oi
146
307
115
258
78.8
197
54.0
149
33.6
101
6 P
lăieșii d
e J
os
105
285
83.0
253
56.7
196
38.9
151
24.2
112
7 B
ăile H
om
oro
d
96.8
261
76.5
234
52.3
196
35.8
166
22.3
131
8 S
ân
pau
l 19
3 551
152
490
104
410
71.4
344
44.4
254
9 C
ăp
âln
ița
45.0
294
35.6
271
24.3
236
16.7
201
10.4
149
10
Lu
eta
90
.0
296
71.1
272
48.6
234
33.3
191
20.7
148
T
AB
EL
CU
CO
TE
LE
DE
AP
ĂR
AR
E
ST
AȚ
IA
CO
D
PR
AG
UR
I
Nr
HID
RO
ME
TR
ICĂ
S
TAȚ
IE
RÂ
UL
P
.I.
C.A
. C
.I.
C.P
. 1
To
mești
42
302
115
150
180
200
2 S
ăn
cră
ien
i 42
303
Olt
105
200
250
270
3 M
ăd
ăraș
4232
6 M
ăd. M
are
60
80
110
150
4 F
rum
oasa
4232
8 F
rum
oasa
60
80
10
0 13
0 5
Arm
ășen
ii N
oi
4233
0 F
ișag
10
0 15
0 20
0 25
0 6
Plă
ieșii d
e j
os
4233
5 C
asin
70
10
0 15
0 20
0 7
Băile H
om
oro
d
4235
7 60
10
0 13
0 18
0 8
Sân
pau
l 42
358
Hom
orod
u M
are
95
200
260
300
47
Lis
ta s
taŃi
ilor
hid
rom
etri
ce ş
i a m
irel
or a
vert
izoa
re
B
AZ
INU
L H
IDR
OG
RA
FIC
MU
RE
Ş SU
PE
RIO
R, J
UD
Eł
UL
HA
RG
HIT
A
C
OT
E
DE
AP
ÃR
AR
E
D
EB
ITE
ASI
GU
RA
TE
P
OST
UL
H
IDR
O-
ME
TR
IC
C
OD
R
 U
L
C
OT
A
,,0’’
M
IRA
SI
ST.
RE
F.
CA
Z
CIZ
C
EZ
F
recv
. tr
ans-
mis
ie
M
ijlo
c de
tr
ansm .
1%
2%
5%
10%
20
%
SUSE
NI
60
1 M
ures
74
3.55
M
N
120
150
250
Z
RT
F K
24
1 19
8 13
8 10
3 71
T
OP
LIł
A
603
Mur
es
651.
81
MB
20
0 25
0 30
0 Z
R
TF
K
625
506
353
262
181
ZE
TE
A
711
T-v
a M
are
588.
00
MN
15
0 25
0 30
0 Z
R
TF
K
309
244
167
114
71
OD
OR
HE
I
713
T-v
a M
are
472.
00
MN
38
0 45
0 52
0 Z
R
TF
K
440
357
237
162
101
NIC
OL
EST
I 72
2 H
odos
47
4.16
M
B
220
300
350
Z
RT
F K
12
1 95
,6
65,3
44
,7
27,8
SI
MO
NE
STI
730
Feer
nic
444.
50
MN
80
12
0 15
0 Z
R
TF
K
204
161
110
75,6
46
,9
GH
EO
RG
HE
NI
627
Bel
cina
80
3.19
M
N
180
230
280
Z
RT
F K
19
0 15
4 10
7 80
55
TO
PL
ITA
63
0 T
opli
Ńa
Lom
aş)
656.
39
MN
10
0 17
0 20
0 Z
R
TF
K
275
217
148
101
63
VA
RSA
G
AV
. 71
0 T
-va
Mar
e
660.
93
MN
35
0 38
0 40
0 Z
R
TF
K
165
135
98
73
48
SIC
ASA
U
721
Sic
asau
697.
83
MB
15
0 17
0 21
0 Z
R
TF
K
185
146
100
68,4
42
,5
CR
ISE
NI
765
Cus
med
388.
37
MN
17
0 22
0 25
0 Z
R
TF
K
170
138
96
71
49
48
LIS
TA
ST
AłI
ILO
R M
ETE
OR
OLO
GIC
E Ş
I A P
OS
TUR
ILO
R P
LUV
IOM
ETR
ICE
AV
ER
TIZO
AR
E
BA
ZIN
UL
HID
RO
GR
AF
IC M
UR
EŞ
SUP
ER
IOR
, JU
DE
łU
L H
AR
GH
ITA
PR
AG
UR
I C
RIT
ICE
NR
. C
RT
. D
EN
UM
IRE
A
PO
STU
LU
I L
OC
AL
IZA
RE
A
TE
Nł
IE
CO
D
GA
LB
EN
INU
ND
Ał
IE
CO
D
PO
RT
OC
AL
IU
PE
RIC
OL
C
OD
RO
ŞU
T
RA
NSM
ISIE
OB
IEC
TIV
UL
CA
RE
SE
A
VE
RT
IZE
AZ
Ă
STA
łII
ME
TE
OR
OL
OG
ICE
-
ÎN A
DM
INIS
TR
AR
EA
DA
MU
RE
Ş
1 T
OP
LIł
A
TO
PL
IłA
20
-45
I/m
p 1
- 3
h 30
-60
I/m
p 1
- 3
h 50
-80
I/m
p 1
- 3
h R
TF
Z
2 S
IGH
IŞO
AR
A
SIG
HIŞ
OA
RA
-
„ -
- „
- -
„ -
RT
F+
T
Z
P
OST
UR
I P
LU
VIO
ME
TR
ICE
CU
TR
AN
SMIS
IE Z
ILN
ICĂ
- Î
N A
DM
INIS
TR
AR
EA
A.N
.M.
1 T
OP
LIł
A
TO
PL
IłA
20
-45
I/m
p 1
- 3
h 30
-60
I/m
p 1
- 3
h 50
-80
I/m
p 1
- 3
h T
Z
C
LS
U T
OP
LIł
A
2 JO
SE
NI
JOS
EN
I -
„ -
- „
- -
„ -
T
Z
CL
SU
JO
SE
NI
3 IZ
VO
RU
L M
UR
EŞ
V
OŞ
LO
BE
NI
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U V
OŞ
LĂ
BE
NI
4 B
UC
IN
BU
CIN
-
„ -
- „
- -
„ -
T
Z
CL
SU
PR
AID
5
OD
OR
HE
I O
DO
RH
EI
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U O
DO
RH
EI
PO
STU
RI
PL
UV
IOM
ET
RIC
E C
U T
RA
NSM
ISIE
ZIL
NIC
Ă –
ÎN
AD
MIN
IST
RA
RE
A D
A M
UR
EŞ
1 Ş
ICA
SĂ
U
ŞIC
AS
ĂU
20
-45
I/m
p 1
- 3
h 30
-60
I/m
p 1
- 3
h 50
-80
I/m
p 1
- 3
h R
TF
,T
Z
CL
SU
ŞIC
AS
ĂU
2
VÂ
RŞ
AG
V
ÂR
ŞA
G
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U V
ÂR
ŞA
G
3 Z
ET
EA
Z
ET
EA
-
„ -
- „
- -
„ -
RT
F
Z
CL
SU
ZE
TE
A
4 N
ICO
LE
ŞT
I N
ICO
LE
ŞT
I 20
-45
I/m
p 1
- 3
h 30
-60
I/m
p 1
- 3
h 50
-80
I/m
p 1
- 3
h R
TF
Z
C
LS
U N
ICO
LE
ŞT
I 5
OD
OR
HE
I O
DO
RH
EI
- „
- -
„ -
- „
- R
TF
, T
Z
CL
SU
OD
OR
HE
I 6
ŞIM
ON
EŞ
TI
ŞIM
ON
EŞ
TI
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U Ş
IMO
NE
ŞT
I 7
PR
AID
P
RA
ID
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U P
RA
ID
8 C
RIŞ
EN
I C
RIŞ
EN
I -
„ -
- „
- -
„ -
RT
F
Z
CL
SU
CR
IŞE
NI
9 G
HE
OR
GH
EN
I G
HE
OR
GH
EN
I -
„ -
- „
- -
„ -
RT
F
Z
CL
SU
GH
EO
RG
HE
NI
10
TO
PL
IłA
T
OP
LIł
A
- „
- -
„ -
- „
- T
Z
C
LS
U T
OP
LIł
A
49
LISTA IAZURILOR MINIERE DIN JUDEł CARE NECESITĂ
SUPRAVEGHERE SPECIALĂ LA FENOMENE METEOROLOGICE PERICULOASE
Nr. crt.
Denumire Curs de apa DeŃinător Măsuri de punere în siguranŃă
la precipitaŃii
1 Iaz Nr. 1 - Harghita Bai pr. Hotilor
SC Exploatarea Miniera Harghita
SA
Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului
2 Iaz Nr. 2 - Harghita Bai pr. Hotilor
SC Exploatarea Miniera Harghita
SA
Este imperios necesar fie demararea imediata a lucrarilor prevazute in proiectele de inchidere, fie realizarea unor lucrari de depunere in siguranta - executia unor prisme de anrocamente stabilizatoare si drenante la piciorul aval al barajului
3 Iaz NR. 1 Balan Raul OLT SC CONVESMIN curatarea sant de garda
4 Iaz Nr.2 Balan Raul OLT SC CONVESMIN este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
5 Iaz Nr.3 Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
6 Iaz Nr.3A Balan Raul OLT SC CONVESMIN Este in curs de avizare, studiu de expertizarea a stabilitatii
7 Iaz Nr 4 Fagul Cetati - Balan
pr. Varsaroaia
SC CONVESMIN
Lucrari de colectare a apelor provenite din precipitatii sub forma unor canale de coasta - refacerea zonelor uravene, - acoperirea taluzului, - plantarea de puieti, - crearea unui prism drenant si consolidarea digului de amorsare
8 Iaz Nr. 5 Santimbru
pr. Chenderes
CNCAF Minvest SA DEVA
Mentinere in stare de functionare a canului de deviere a pr. Chenderes. Este in curs de realizare inchiderea iazului.
50
Flux informaŃional
51
52
Elementele tehnice de apărare ale comitetelor locale din
judeŃul Harghita
53
- E
lem
ente
le te
hnic
e de
apă
rare
ale
com
itet
elor
loca
le d
in ju
deŃu
l Har
ghit
a –
BH
OL
T (
Ane
xa N
r.1)
-
Ele
men
tele
tehn
ice
de a
păra
re a
le c
omit
etel
or lo
cale
din
jude
Ńul H
argh
ita
– B
H M
UR
EŞ
(A
nexa
Nr.
2A, 2
B, 2
C)
- E
lem
ente
le te
hnic
e de
apă
rare
ale
com
itet
elor
loca
le d
in ju
deŃu
l Har
ghit
a –
BH
SIR
ET
(A
nexa
Nr.
3A, 3
B )
54
TABEL CU FORłELE ŞI MIJLOACELE DE INTERVENłIE ALE
INSPECTORATULUI PENTRU
SITUAłII DE URGENłĂ „OLTUL”
AL JUDEłULUI HARGHITA
55
56
57
Stocul de materiale şi mijloace de apărare existent la nivelul
judeŃelui Harghita
58
SituaŃia stocului de materiale şi mijloace de apărare pentru judeŃul Harghita
în responsabilitatea S.G.A. Harghita, S.G.A Bacău, S.G.A NeamŃ
SGA BACAU
SGA NEAMT
NR.
CRT. TIP DENUMIRE MATERIALE SI MIJLOACE DE
APARARE U.M. S.G.A HR
TO
TA
L
TO
TA
L S
GA
B
AC
AU
TO
TA
L S
GA
N
EA
MT
TO
TA
L S
GA
SI C
LS
U
A. MATERIALE DE APARARE
1 A Snopi de fascine 0-30 cm, L=3-4 m (stocul de fascine daca nu a fost folosit in actiuni de aparare se va reinoi minim 1/3 din fiecare an)
buc.
0
0 0 350 350
2 A Pari din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 8-12 cm; L=1-3 m
buc. 0
1040 100 100 1240
3 A Piloti din lemn rotund c.r. esenta tare Ø 12-20 cm cu cerc de otel lat 30/3 mm (pentru D1, D2: L=3,6 ml, pentru R1, R2, L=2-4 ml)
buc.
0
47 4 0 51
4 A Scanduri de 2,5 cm, L=4 ml, (cherestea clasele 4-5) - 0,0275 mc/buc. (cherestea rasinoasa)
mc. 4.04
71.5 0.5 0 76.04 5 A Dulapi + palplanse (5 cm, l=20-25 cm) mc. 0 37.5 0.5 5 43 6 A Cozi de lemn pentru unelte (rezerva) buc. 27 0 0 8 35 7 A Profile metalice usoare kg. 0 0.3 0 0 0.3 8 A Scoabe din otel rotund (Ø 18-20 cm) buc. 50 4 45 0 99 9 A Cuie cu lungimi diferite (2-20 cm) cu lada amalaj kg. 100 197 10 0 307
10 A Sarma neagra Ø 2-4 mm (Sarma Balot) kg. 50 33 8 24 115 11 A Plasa Tip Baxau kg. 136 50 0 0 186 11 A Plasa sarma (zincata sau neagra) Ø 2-3 mm kg. 115 1200 0 0 1315
12 A Saci de 50/80 cm pentru pamant din canepa, iuta, polietilena
buc. 20895
1780 0 350 23025 12 A Panza saci ml. 44 0 0 0 44 12 A Sfoara pentru legat saci ml. 0 0 0 0 0
13 A Funii subtiri pentru asigurarea oamenilor si uneltelor Ø 15-10 mm
kg. 6
9.5 1 0 16.5
14 A Piatra bruta (blocuri de 15-30 cm), blocuri beton, piatra 200 - 1000 kg/buc.
mc. 0
35 0 30 65 15 A Pietris sortat (Ø 7-15 mm) 42 Tonna mc. 26 0 0 0 26
59
16 A Folii de polietilena (cantitatea de folie rezultata din aplicarea normativului se va aproviziona esalonat, cate 1/5 din necesar)
kg. 107
0 0 0 107
17 A Geotextil mp. 0 0 0 0 0
B. CARBURANTI SI LUBRIFIANTI 18 B Motorină l. 200 0 0 200 400 18 B Benzină l. 0 0 0 50 50 18 B Lubrifianti (Unsoare) kg. 0 0 0 0 0 18 B Ulei hidraulic l. 0 0 0 0 0 18 B Combustibil de tip "P" l. 0 0 0 0 0 18 B Aditivi l. 0 0 0 0 0 18 B Ulei motor l. 0 0 0 10 10
C. OBIECTE DE INVENTAR SI MIJLOACE FIXE
19 C Lanterne tubulare mari buc. 2 55 2 3 62 19 C Lanterne cu acumulatori reincarcabili buc. 7 28 0 0 35 19 C Incarcator acumulatori buc. 1 28 0 0 29 19 C Baterii acumulator - rezerva buc. 0 0 0 0 0 19 C Becuri lanternă - rezervă buc. 0 0 0 0 0 19 C Felinare buc. 0 0 0 0 0 19 C Sticlă felinar buc. 0 0 0 0 0 19 C Faclii buc. 0 0 0 0 0 19 C Lămpi buc. 0 0 0 0 0 19 C Sticlă lampă buc. 0 0 0 0 0 19 C Fitile lampă buc. 0 0 0 0 0 20 C Bidoane de 10-20 l pentru petrol buc. 0 0 0 2 2 21 C Petrol lampant l. 0 0 0 0 0 22 C Cozi de lopata, furca cazma, sapa buc. 38 305 10 25 378 22 C Cazmale cu cozi (presata) si cozi 16 buc buc. 38 411 27 35 511 22 C LopeŃi cu cozi buc. 27 209 10 10 256 22 C Greble buc. 4 0 0 0 4 23 C Târnacoape cu cozi buc. 0 225 10 5 240 23 C Sape cu cozi buc. 17 59 0 2 78 24 C Furci de fier cu cozi buc. 6 252 0 6 264 24 C Căngi de fier cu cozi buc. 10 1 0 0 11 25 C Roabe metalice cu roŃi pe pneuri buc. 14 136 5 4 159 25 C Tărgi de lemn buc. 0 1 0 0 1 26 C Maiuri pentru compactat pământ din lemn buc. 0 3 0 30 33 26 C Maiuri pentru compactat pământ din metal buc. 0 0 0 0 0 26 C Maiuri pentru bătut pari buc. 0 0 0 0 0 26 C Placi vibratoare buc. 0 0 0 0 0 27 C Berbeci de mână în greutate de până la 50 kg buc. 0 4 0 0 4 28 C Ciocane diferite buc. 0 86 3 2 91 29 C Cleşte de cuie si combinata 1 buc. 4 87 3 1 95 29 C Patent izolant buc. 0 0 0 0 0
60
30 C Barde pentru cioplit buc. 0 46 2 11 59 30 C Topoare buc. 2 0 0 0 2 31 C Sfredele de lemn diferite buc. 0 1 0 0 1 32 C Pile diferite buc. 0 61 6 5 72 33 C Fierăstraie de mână buc. 2 25 1 3 31 33 C Foarfece de taiat plasa buc. 0 0 0 0 0 33 C Joagăre pentru taiat gheata buc. 0 0 0 0 0 33 C Panza fierastrau buc. 0 0 0 0 0
34 C Fierăstraie mecanice (drujbe electrice2000W, motoferastrau huswarna)
buc. 4 11 1 2 18
35 C CuŃitoaie pentru cioplit buc. 0 16 0 1 17 35 C DălŃi pentru lemn buc. 0 14 0 1 15 36 C GăleŃi pentru apă buc. 5 377 15 8 405 36 C Bidoane din plastic 60L, 200L buc. 6 0 0 2 8 36 C Căni de apă buc. 0 0 0 30 30 37 C Marmite pentru transport hrană buc. 0 0 0 0 0
38 C Butoaie de tabla 100-200 l pentru utilaje de interv.
buc. 0 47 0 2 49
39 C Sonete de mână sau mecanice (L=6 m cu berbec de 100-150 kg)
buc. 0 3 0 0 3
40 C Bărci de lemn cu rame buc. 0 6 0 0 6 40 C Bărci metalice cu rame buc. 0 4 0 0 4 40 C Bărci din fibră de sticlă cu rame buc. 0 0 0 0 0 40 C Bărci pneumatice cu rame buc. 0 0 0 0 0 40 C Bărci cu motor buc. 2 0 0 0 2 41 C Şalupe buc. 0 0 0 0 0 42 C Bacuri dormitor buc. 0 0 0 0 0
43 C Autoturisme de teren cu două diferenŃiale dotate cu staŃii emisie-recepŃie fixe
buc. 0 0 0 0 0
44 C Vagoane dormitor echipate cu utilităŃi buc. 0 3 0 0 3 45 C Bormaşină electrică portabilă buc. 6 0 0 0 6 45 C Polizor electric portabil buc. 6 0 0 0 6 46 C Frigidere 240 l buc. 0 0 0 0 0
47 C Containere pentru materiale şi echipamente de protecŃie, cazarmament, alimente nealterabile
buc. 0 0 0 0 0
48 C Costum scafandru autonom buc. 0 0 0 0 0 49 C Capre taluz buc. 0 0 0 0 0 50 C Binoclu buc. 0 0 0 0 0 51 C Aparat foto buc. 0 0 0 1 1 52 C Rezervor combustibil de 10 t buc. 0 0 0 0 0 53 C Camera video buc. 0 0 0 1 1 53 C Aparat video buc. 0 0 0 1 1
D. MIJLOACE DE CALCUL, MASURARE, TRANSMITERE SI AVERTIZARE
54 D Radio-telefoane fixe buc. 8 29 2 3 42 54 D Radio-telefoane portabile cu acumulatori buc. 2 0 0 4 6
61
54 D Radio telefoane mobile buc. 0 0 0 1 1 54 D Modem-uri buc. 0 0 0 0 0 54 D Acumulatori buc. 0 0 0 0 0 54 D Piese de schimb buc. 0 0 0 0 0 55 D Telefoane mobile buc. 10 123 6 9 148
56 D Sirene, difuzoare pentru alarma,inclusiv materiale necesare montarii
buc. 1 0 0 0 1
56 D Autovehicule dotate cu sirena buc. 0 0 0 0 0
57 D Echipamente de prelucrare şi transmitere automata a datelor (microcalculator PC, modem, telefax)
set. 1 0 0 3 4
57 D Fax la baraje buc. 0 0 0 0 0 58 D Pluviometre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0 58 D Nivelmetre de avertizare automată buc. 0 0 0 0 0 59 D Morişti hidrometrice cu tijă buc. 0 0 0 0 0 60 D Teodolit electrooptic buc. 0 0 0 0 0 60 D Statie GPS (precizie 1-10 cm) buc. 1 0 0 0 1 60 D Statie totala buc. 0 0 0 0 0 61 D Nivelă NI-007 cu trusă buc. 0 0 0 0 0 62 D Ruletă 20-50 m buc. 0 0 0 0 0 63 D Set miră + plăcuŃe buc. 3 0 0 0 3
64 D Sistem dedicat de transmisie prin dial-up (computer+modem+linie telefonica)
buc. 0 0 0 0 0
E. MIJLOACE FIXE DIVERSE
65 E Grupuri electrogene cu anexe pentru iluminat (generator monofaz. )
buc. 1 10 0 0 11
66 E Reflectoare (faruri, cablu izolant pentru reŃeaua de reflectoare)
buc. 15 0 0 0 15
66 E cablu pentru iluminat ml. 0 0 0 0 0 66 E izolator pentru prinderea cablului buc. 0 0 0 0 0 66 E fasunguri buc. 0 0 0 0 0 66 E intrerupatoare buc. 0 0 0 0 0 66 E becuri rezerva buc. 0 0 0 0 0 66 E priza impamantare buc. 0 0 0 0 0
67 E Agregate pentru sudură electrică sau oxiacetilenică şi materiale de sudură, truse aferente
buc. 1 10 0 1 12
68 E Motopompe cu anexe şi 150 ml conductă sau
furtun buc.
0 0 0 2 2 68 E Pompe submersibile pentru epuismente buc. 0 19 0 1 20 69 E Motocositori (portabil) buc. 1 15 0 0 16
70 E Utilaje terasiere -buldozer- cu piese de schimb aferente
buc. 0 10 2 1 13
70 E Utilaje terasiere -excavator- cu piese de schimb aferente
buc. 1 0 0 1 2
62
70 E cablu otel ml. 50 0 0 0 50
70 E Tractor articulat forestier (TAF) pentru tractarea plutitorilor mari+
buc. 0 0 0 0 0
70 E Autobasculanta pentru transport materiale de interventie
buc. 0 0 0 0 0
F. ECHIPAMENTE DE PROTECTIE, SIGURANTA SI CAZARMAMENT
71 F Cizme de cauciuc scurte per. 8 367 0 0 375 71 F Cizme de cauciuc lungi per. 37 5 0 0 42 72 F Mantale de ploaie cu glugi (pelerine) buc. 37 134 0 0 171 73 F Salopete din doc buc. 31 265 0 0 296 73 F Salopete impermeabile (scurta) buc. 1 0 0 0 1 73 F Costume vătuite buc. 6 0 0 0 6 73 F Pantaloni vatuiti buc. 1 0 0 0 1 73 F Combinezoane cauciucate buc. 0 0 0 0 0 74 F Pufoaice buc. 0 79 0 0 79 74 F Scurte îmblănite si sube 2 buc. 12 0 0 0 12 78 F Căciuli de blană buc. 0 0 0 0 0 78 F Căciuli vătuite buc. 0 0 0 0 0 79 F Mănuşi de protecŃie (cauciuc) buc. 9 0 0 0 9 77 F Centuri salvare buc. 0 127 0 0 127 77 F Veste salvare buc. 28 70 0 0 98 77 F Colaci de salvare buc. 13 30 0 0 43 81 F Pieptare avertizoare (reflectorizante) buc. 10 0 0 0 10 82 F Casca de protectie buc. 0 0 0 5 5 83 F Bocanci buc. 30 0 0 0 30 84 F Paturi de fier buc. 5 0 0 0 5 84 F Paturi de lemn buc. 0 0 0 0 0 84 F Paturi pliante buc. 0 0 0 0 0 84 F Saltele buc. 5 0 0 0 5 84 F Perne buc. 5 0 0 0 5 84 F Pături lână buc. 5 0 0 0 5 84 F Set lenjerie pat set. 5 0 0 0 5 84 F FeŃe pernă buc. 0 0 0 0 0 84 F Cearceaf plic, lenjerie buc. 0 0 0 0 0 84 F Dulap cazarmament buc. 0 0 0 0 0 84 F Bucătărie mobilă buc. 0 0 0 0 0 84 F Filtru rapid pentru apă potabilă buc. 0 0 0 0 0 84 F Aragaze + regulator + colier+ futrun cauciuc buc. 2 0 0 0 2 84 F Butelii buc. 1 0 0 0 1 84 F Set vesela 12 persoane set. 1 0 0 4 5
63
84 F Set tacamuri 12 persoane set. 1 0 0 4 5 84 F Corturi impermeabile buc. 1 3 0 0 4 90 F Aparat radio buc. 0 0 0 0 0 90 F Televizor buc. 0 0 0 0 0 91 F Boiler electric buc. 0 0 0 0 0 91 F Hidrofor buc. 0 0 0 0 0 92 F Trusă medicală de prim ajutor buc. 3 0 0 0 3
G. MATERIALE CONSUMABILE PENTRU IGIENA SI CONSERVAREA MATERIALELOR
93 G Săpun kg. 0 0 0 0 0 93 G DetergrnŃi kg. 0 0 0 0 0 94 G Materiale dezinfectante: var kg. 0 1058 0 0 1058 94 G Materiale dezinfectante: cloramină kg. 0 1 0 0 1 95 G Pudră talc kg. 0 5 0 0 5 95 G Naftalină kg. 0 0 0 0 0 96 G Otravă de şoareci kg. 0 0 0 0 0
H. MATERIALE SI MIJLOACE PENTRU INTERVENTIA LA GHETURI
97 H Prăjini din lemn de esenŃă tare pentru dirijarea sloiurilor
buc. 0
57 0 10 67
98 H Scânduri de răşinoase pentru asigurarea oamenilor (3-4 cm grosime, 20 cm lăŃime, 4-5 m lungime)
buc. 0
107 1 0 108
99 H Răngi de fier 2-4 m lungime
buc. 3
54 2 7 66
100 H Fierăstraie pentru gheaŃă
buc. 3
0 0 0 3
I. MATERIALE SI MIJLOACE DE INTERVENTIE PENTRU COMBATEREA EFECTELOR POLUARILORI
101 I Truse profesionale pentru interventii pe rauri buc. 0 0 0 0 0 102 I Truse profesionale pentru interventii pe lacuri buc. 0 0 0 0 0
103 I Trusa pentru determinarea rapida a tipului de substanta poluatoare
buc. 0
0 0 0 0 104 I Sistem de ancorare baraj plutitor pe maluri buc. 0 0 0 0 0
105 I Sistem tip funicular mobil pentru pozitionarea barajului plutitor
buc. 0
0 0 0 0 106 I Barci pneumatice buc. 0 0 0 0 0 107 I Grup electrogen portabil buc. 0 0 0 0 0 108 I Compresor portabil buc. 0 0 0 0 0 109 I Sistem de vedere pe timp de noapte buc. 0 0 0 0 0 110 I Binoclu infrarosii buc. 0 0 0 0 0 111 I Reflectoare portabile buc. 0 0 0 0 0 112 I Electropompe buc. 3 0 0 0 3
64
113 I Baraje absorbante plutitoare cu latimi 20 m - 60 m
buc 0
0 0 0 0 114 I Panza hessiana ml 0 0 0 0 0 115 I Baloti paie buc. 0 0 0 0 0 116 I Funie sintetica kg 24 0 0 0 24 117 I Pari de lemn buc. 0 0 0 0 0 118 I Cangi PSI buc. 4 0 0 0 4 119 I Recipiente PVC 200 litri buc. 2 0 0 0 2 120 I Masti de gaze contra (praf) buc. 1 0 0 0 1
121 I Materiale absorbante tip spill-sorb (Biodegradabil)
kg 700
0 0 0 700 122 I Saci cu absorbant HEGSORB kg 0 0 0 0 0 123 I Saci cu absorbant HEGACID kg 0 0 0 0 0 124 I Materiale absorbante ECO seria 200 kg 0 0 0 0 0 125 I Materiale asorbante ECO seria 300 kg 0 0 0 0 0 126 I Materiale absorbante ECO seria 400 kg 0 0 0 0 0 127 I Skimer pentru separare hidrocarburi buc 0 0 0 0 0 128 I Tanc(ponton) plutitor pentru colectare poluanti buc 0 0 0 0 0 129 I Perne absorbante, rulouri, cilindri absorbanti buc 0 0 0 0 0 130 I Vidanje buc 0 0 0 0 0 131 I Materiale filtrante tone 0 0 0 0 0
132 I Recipienti de 1-5 litri pentru probe de apa si material biologic
buc 4
0 0 0 4
133 I Sistem portabil TRAWAS pentru efectuarea determinarilor biologice
buc 0
0 0 0 0 134 I Sistem de filtrare rapid cu pompe de vid manual buc 0 0 0 0 0
65
SIT
UA
łIA
ST
OC
UL
UI
DE
MA
TE
RIA
LE
ŞI
MIJ
LO
AC
E D
E A
PĂ
RA
RE
, EX
IST
EN
T L
A N
IVE
LU
L J
UD
Eł
UL
UI
HA
RG
HIT
A, B
.H. M
UR
EŞ,
ZO
NA
DE
RE
SPO
NSA
BIL
ITA
TE
SG
A M
UR
EŞ
JUD
Eł
HA
RG
HIT
A
NR
. C
RT
. D
EN
UM
IRE
MA
TE
RIA
LE
SI
MIJ
LO
AC
E D
E A
PA
RA
RE
U
.M . T
otal
S
GA
M
ureş
C
LS
U
A. M
AT
ER
IAL
E D
E A
PA
RA
RE
1 S
nopi
de
fasc
ine
0-30
cm
, L=
3-4
m (
stoc
ul d
e fa
scin
e da
ca n
u a
fost
fol
osit
in a
ctiu
ni d
e ap
arar
e se
va
rein
oi m
inim
1/3
di
n fi
ecar
e an
) bu
c.
6080
0 10
450
5034
0
2 P
ari d
in le
mn
rotu
nd c
.r. e
sent
a ta
re Ø
8-1
2 cm
; L=
1-3
m
buc.
30
2000
10
0050
20
1950
3 P
ilot
i din
lem
n ro
tund
c.r
. ese
nta
tare
Ø 1
2-20
cm
cu
cerc
de
otel
lat 3
0/3
mm
(pe
ntru
D1,
D2:
L=
3,6
ml,
pent
ru R
1, R
2,
L=
2-4
ml)
bu
c.
5518
0 10
150
4503
0
4 S
cand
uri d
e 2,
5 cm
, L=
4 m
l, (c
here
stea
cla
sele
4-5
) -
0,02
75 m
c/bu
c.
mc.
70
15
55
5
Dul
api +
pal
plan
se (
5 cm
, l=
20-2
5 cm
) m
c.
56
12
44
6 C
ozi d
e le
mn
pent
ru u
nelt
e (r
ezer
va)
buc.
17
00
200
1500
7
Pro
file
met
alic
e us
oare
kg
. 0
0 0
8 S
coab
e di
n ot
el r
otun
d (Ø
18-
20 c
m)
buc.
31
00
1025
20
75
9 C
uie
cu lu
ngim
i dif
erit
e (2
-20
cm)
kg.
730
310
420
10
Sar
ma
neag
ra Ø
2-4
mm
kg
. 86
5 32
5 54
0 11
P
lasa
sar
ma
(zin
cata
sau
nea
gra)
Ø 2
-3 m
m
kg.
430
110
320
12
Sac
i de
50/8
0 cm
pen
tru
pam
ant d
in c
anep
a, iu
ta, p
olie
tile
na
buc.
60
1000
35
0000
25
1000
12
S
foar
a pe
ntru
lega
t sac
i m
l. 30
0500
17
5000
12
5500
13
F
unii
sub
tiri
pen
tru
asig
urar
ea o
amen
ilor
si u
nelt
elor
Ø 1
5-10
mm
kg
. 22
5 75
15
0 14
P
iatr
a br
uta
(blo
curi
de
15-3
0 cm
), b
locu
ri b
eton
, pia
tra
200
- 10
00 k
g/bu
c.
mc.
70
00
2000
50
00
15
Pie
tris
sor
tat (
Ø 7
-15
mm
) m
c.
0 0
0
16
Fol
ii d
e po
liet
ilen
a (c
anti
tate
a de
fol
ie r
ezul
tata
din
apl
icar
ea n
orm
ativ
ului
se
va a
prov
izio
na e
salo
nat,
cate
1/5
din
ne
cesa
r)
kg.
265.
36
265.
36
0
16
Fol
ii d
e po
liet
ilen
a (c
anti
tate
a de
fol
ie r
ezul
tata
din
apl
icar
ea n
orm
ativ
ului
se
va a
prov
izio
na e
salo
nat,
cate
1/5
din
ne
cesa
r)
mp.
40
0 40
0 0
17
Geo
text
il
mp.
0
0 0
B. C
AR
BU
RA
NT
I S
I L
UB
RIF
IAN
TI
18
Mot
orin
ă l.
5 5
0 18
B
enzi
nă
l. 10
10
0
66
18
Lub
rifi
anti
(U
nsoa
re)
kg.
15
15
0 18
U
lei h
idra
ulic
l.
80
80
0 18
C
ombu
stib
il d
e ti
p "P
" l.
0 0
0 18
A
diti
vi
l. 10
10
0
18
Ule
i mot
or
l. 15
0 15
0 0
C. O
BIE
CT
E D
E I
NV
EN
TA
R S
I M
IJL
OA
CE
FIX
E
19
Lan
tern
e tu
bula
re m
ari
buc.
17
8 26
15
2 19
L
ante
rne
cu a
cum
ulat
ori r
einc
arca
bili
bu
c.
135
45
90
19
Inca
rcat
or a
cum
ulat
ori
buc.
27
0 90
18
0 19
B
ater
ii a
cum
ulat
or -
rez
erva
bu
c.
0 0
0 19
B
ecur
i lan
tern
ă -
reze
rvă
buc.
0
0 0
19
Fel
inar
e bu
c.
10
10
0 19
S
ticl
ă fe
lina
r bu
c.
10
10
0 19
F
acli
i bu
c.
130
10
120
19
Lăm
pi
buc.
0
0 0
19
Sti
clă
lam
pă
buc.
0
0 0
19
Fit
ile
lam
pă
buc.
0
0 0
20
Bid
oane
de
10-2
0 l p
entr
u pe
trol
bu
c.
104
2 10
2 21
P
etro
l lam
pant
l.
326
326
0
22
Caz
mal
e cu
coz
i bu
c.
2105
65
20
4 0
22
Lop
eŃi c
u co
zi
buc.
20
72
22
205 0
22
Gre
ble
buc.
18
0 0
180
23
Târ
naco
ape
cu c
ozi
buc.
25
5 30
22
5 23
S
ape
cu c
ozi
buc.
18
2 0
182
24
Fur
ci d
e fi
er c
u co
zi
buc.
12
1 0
121
24
Căn
gi d
e fi
er c
u co
zi
buc.
18
5 83
10
2 25
R
oabe
met
alic
e cu
roŃ
i pe
pneu
ri
buc.
25
3 49
20
4 25
T
ărgi
de
lem
n bu
c.
187
57
130
26
Mai
uri p
entr
u co
mpa
ctat
păm
ânt d
in le
mn
bu
c.
180
0 18
0 26
M
aiur
i pen
tru
com
pact
at p
ămân
t din
m
etal
bu
c.
102
0 10
2 26
M
aiur
i pen
tru
bătu
t par
i bu
c.
180
0 18
0 26
P
laci
vib
rato
are
buc.
2
2 0
27
Ber
beci
de
mân
ă în
gre
utat
e de
pân
ă la
50
kg
buc.
0
0 0
28
Cio
cane
dif
erit
e bu
c.
214
4 21
0 29
C
leşt
e de
cui
e bu
c.
151
0 15
1
67
29
Pat
ent i
zola
nt
buc.
20
5 0
205
30
Bar
de p
entr
u ci
opli
t
buc.
13
5 2
133
30
Top
oare
bu
c.
308
2 30
6 31
S
fred
ele
de le
mn
dife
rite
bu
c.
0 0
0 32
P
ile
dife
rite
bu
c.
213
0 21
3 33
F
ieră
stra
ie d
e m
ână
buc.
16
6 1
165
33
Foa
rfec
e de
taia
t pla
sa
buc.
0
0 0
33
Joag
ăre
buc.
12
6 1
125
33
Pan
za f
iera
stra
u bu
c.
250
0 25
0 34
F
ieră
stra
ie m
ecan
ice
(dru
jbe)
bu
c.
72
2 70
35
C
uŃit
oaie
pen
tru
ciop
lit
buc.
0
0 0
35
Dăl
Ńi p
entr
u le
mn
buc.
0
0 0
36
Găl
eŃi p
entr
u ap
ă
buc.
28
0 0
280
36
Bid
oane
din
pla
stic
bu
c.
300
0 30
0 36
C
ăni d
e ap
ă bu
c.
0 0
0 37
M
arm
ite
pent
ru tr
ansp
ort h
rană
bu
c.
0 0
0 38
B
utoa
ie d
e ta
bla
100-
200
l pen
tru
util
aje
de in
terv
. bu
c.
120
0 12
0 39
S
onet
e de
mân
ă sa
u m
ecan
ice
(L=
6 m
cu
berb
ec d
e 10
0-15
0 kg
) bu
c.
0 0
0 40
B
ărci
de
lem
n cu
ram
e bu
c.
8 8
0 40
B
ărci
met
alic
e cu
ram
e bu
c.
0 0
0 40
B
ărci
din
fib
ră d
e st
iclă
cu
ram
e bu
c.
3 3
0 40
B
ărci
pne
umat
ice
cu r
ame
buc.
0
0 0
40
Băr
ci c
u m
otor
bu
c.
3 3
0 41
Ş
alup
e bu
c.
0 0
0 42
B
acur
i dor
mit
or
buc.
0
0 0
43
Aut
otur
ism
e de
tere
n cu
dou
ă di
fere
nŃia
le d
otat
e cu
sta
Ńii e
mis
ie-r
ecep
Ńie
fixe
bu
c.
3 3
0 44
V
agoa
ne d
orm
itor
ech
ipat
e cu
uti
lită
Ńi
buc.
0
0 0
45
Bor
maş
ină
elec
tric
ă po
rtab
ilă
buc.
11
7 4
113
45
Pol
izor
ele
ctri
c po
rtab
il
buc.
0
0 0
46
Fri
gide
re 2
40 l
buc.
0
0 0
47
Con
tain
ere
pent
ru m
ater
iale
şi e
chip
amen
te d
e pr
otec
Ńie,
caz
arm
amen
t, al
imen
te n
ealt
erab
ile
buc.
0
0 0
48
Cos
tum
sca
fand
ru a
uton
om
buc.
0
0 0
49
Cap
re ta
luz
buc.
0
0 0
50
Bin
oclu
bu
c.
0 0
0 51
A
para
t fot
o bu
c.
110
10
100
52
Rez
ervo
r co
mbu
stib
il d
e 10
t bu
c.
0 0
0 53
C
amer
a vi
deo
buc.
1
1 0
68
53
Apa
rat v
ideo
bu
c.
0 0
0
D. M
IJL
OA
CE
DE
CA
LC
UL
, MA
SUR
AR
E, T
RA
NSM
ITE
RE
SI
AV
ER
TIZ
AR
E
54
Rad
io-t
elef
oane
fix
e bu
c.
16
6 10
54
R
adio
-tel
efoa
ne p
orta
bile
cu
acum
ulat
ori
buc.
95
0
95
54
Rad
io te
lefo
ane
mob
ile
buc.
10
0
10
54
Mod
em-u
ri
buc.
0
0 0
54
Acu
mul
ator
i bu
c.
0 0
0 54
P
iese
de
schi
mb
buc.
0
0 0
55
Tel
efoa
ne m
obil
e bu
c.
0 0
0 56
S
iren
e, d
ifuz
oare
pen
tru
alar
ma,
incl
usiv
mat
eria
le n
eces
are
mon
tari
i bu
c.
108
6 10
2 56
A
utov
ehic
ule
dota
te c
u si
rena
bu
c.
0 0
0 57
E
chip
amen
te d
e pr
eluc
rare
şi t
rans
mit
ere
auto
mat
a a
date
lor
(mic
roca
lcul
ator
PC
, mod
em, t
elef
ax)
set.
7 7
0 57
F
ax la
bar
aje
buc.
0
0 0
58
Plu
viom
etre
de
aver
tiza
re a
utom
ată
buc.
0
0 0
58
Niv
elm
etre
de
aver
tiza
re a
utom
ată
buc.
0
0 0
59
Mor
işti
hid
rom
etri
ce c
u ti
jă
buc.
0
0 0
60
Teo
doli
t ele
ctro
opti
c bu
c.
0 0
0 60
S
tati
e G
PS
(pr
eciz
ie 1
-10
cm)
buc.
0
0 0
60
Sta
tie
tota
la
buc.
0
0 0
61
Niv
elă
NI-
007
cu tr
usă
buc.
0
0 0
62
Rul
etă
20-5
0 m
bu
c.
0 0
0 63
S
et m
iră
+ p
lăcu
Ńe
buc.
20
20
0
64
Sis
tem
ded
icat
de
tran
smis
ie p
rin
dial
-up
(com
pute
r+m
odem
+li
nie
tele
foni
ca)
buc.
1
1 0
E. M
IJL
OA
CE
FIX
E D
IVE
RSE
65
Gru
puri
ele
ctro
gene
cu
anex
e pe
ntru
ilum
inat
bu
c.
29
4 25
66
R
efle
ctoa
re (
faru
ri, c
ablu
izol
ant p
entr
u re
Ńeau
a de
ref
lect
oare
) bu
c.
24
24
0 66
c
ablu
pen
tru
ilum
inat
m
l. 46
5 46
5 0
66
izol
ator
pen
tru
prin
dere
a ca
blul
ui
buc.
32
32
0
66
fas
ungu
ri
buc.
0
0 0
66
intr
erup
atoa
re
buc.
0
0 0
66
bec
uri r
ezer
va
buc.
0
0 0
66
priz
a im
pam
anta
re
buc.
0
0 0
67
Agr
egat
e pe
ntru
sud
ură
elec
tric
ă sa
u ox
iace
tile
nică
şi m
ater
iale
de
sudu
ră, t
ruse
afe
rent
e bu
c.
0 0
0 68
M
otop
ompe
cu
anex
e şi
150
ml c
ondu
ctă
sau
furt
un
buc.
24
3 3
240
69
Pom
pe s
ubm
ersi
bile
pen
tru
epui
smen
te
buc.
0
0 0
70
Mot
ocos
itor
i (m
ulti
func
Ńion
ale)
bu
c.
7 7
0
69
71
Uti
laje
tera
sier
e -b
uldo
zer-
cu
pies
e de
sch
imb
afer
ente
bu
c.
5 5
0 71
U
tila
je te
rasi
ere
-exc
avat
or-
cu p
iese
de
schi
mb
afer
ente
bu
c.
2 2
0 72
T
ract
or a
rtic
ulat
for
esti
er (
TA
F)
pent
ru tr
acta
rea
plut
itor
ilor
mar
i+ca
blu
flex
ibil
bu
c.
0 0
0 73
A
utob
ascu
lant
a pe
ntru
tran
spor
t mat
eria
le d
e in
terv
enti
e bu
c.
0 0
0
F. E
CH
IPA
ME
NT
E D
E P
RO
TE
CT
IE, S
IGU
RA
NT
A S
I C
AZ
AR
MA
ME
NT
74
Ciz
me
de c
auci
uc s
curt
e
per.
22
29
189
204 0
74
Ciz
me
de c
auci
uc lu
ngi
per.
20
83
28
205 5
75
Man
tale
de
ploa
ie c
u gl
ugi
buc.
22
50
170
208 0
76
Sal
opet
e di
n do
c
buc.
35
25
5 35
2 0
76
Sal
opet
e im
perm
eabi
le
buc.
36
20
70
350 0
76
Cos
tum
e vă
tuit
e
buc.
57
0 50
52
0 76
P
anta
loni
vat
uiti
bu
c.
540
20
520
76
Com
bine
zoan
e ca
uciu
cate
bu
c.
0 0
0
77
Puf
oaic
e
buc.
30
24
24
300 0
77
Scu
rte
îmbl
ănit
e bu
c.
112
12
102
78
Căc
iuli
de
blan
ă bu
c.
0 0
0 78
C
ăciu
li v
ătui
te
buc.
0
0 0
79
Măn
uşi d
e pr
otec
Ńie
buc.
21
50
150
200 0
80
Cen
turi
sal
vare
bu
c.
152
17
135
80
Ves
te s
alva
re
buc.
18
9 59
13
0 80
C
olac
i de
salv
are
buc.
26
1 41
21
0
81
Pie
ptar
e av
erti
zoar
e (r
efle
ctor
izan
te)
buc.
21
00
50
205 0
82
Cas
ca d
e pr
otec
tie
buc.
53
5 15
52
0 83
B
ocan
ci
buc.
11
11
0
84
Pat
uri d
e fi
er
buc.
0
0 0
84
Pat
uri d
e le
mn
bu
c.
0 0
0 84
P
atur
i pl
iant
e
buc.
1
1 0
84
Sal
tele
bu
c.
0 0
0 84
P
erne
bu
c.
2 2
0 84
P
ătur
i lân
ă bu
c.
12
12
0
70
84
Set
lenj
erie
pat
se
t. 0
0 0
84
FeŃ
e pe
rnă
buc.
0
0 0
84
Cea
rcea
f pl
ic, l
enje
rie
buc.
0
0 0
85
Dul
ap c
azar
mam
ent
buc.
0
0 0
86
Buc
ătăr
ie m
obil
ă bu
c.
0 0
0 87
F
iltr
u ra
pid
pent
ru a
pă p
otab
ilă
buc.
0
0 0
88
Ara
gaze
bu
c.
0 0
0 88
B
utel
ii
buc.
0
0 0
88
Set
ves
ela
12 p
erso
ane
set.
0 0
0 88
S
et ta
cam
uri 1
2 pe
rsoa
ne
set.
0 0
0 89
C
ortu
ri im
perm
eabi
le
buc.
0
0 0
90
Apa
rat r
adio
bu
c.
0 0
0 90
T
elev
izor
bu
c.
0 0
0 91
B
oile
r el
ectr
ic
buc.
0
0 0
91
Hid
rofo
r bu
c.
0 0
0 92
T
rusă
med
ical
ă de
pri
m a
juto
r bu
c.
107
5 10
2
G.
MA
TE
RIA
LE
CO
NSU
MA
BIL
E P
EN
TR
U I
GIE
NA
SI
CO
NS
ER
VA
RE
A M
AT
ER
IAL
EL
OR
93
Săp
un
kg.
0 0
0 93
D
eter
grnŃ
i kg
. 0
0 0
94
Mat
eria
le d
ezin
fect
ante
: var
kg
. 0
0 0
94
Mat
eria
le d
ezin
fect
ante
: clo
ram
ină
kg.
0 0
0 95
P
udră
talc
kg
. 0
0 0
95
Naf
tali
nă
kg.
0 0
0 96
O
trav
ă de
şoa
reci
kg
. 10
0 10
0 0
H. M
AT
ER
IAL
E S
I M
IJL
OA
CE
PE
NT
RU
IN
TE
RV
EN
TIA
LA
GH
ET
UR
I
97
Pră
jini
din
lem
n de
ese
nŃă
tare
pen
tru
diri
jare
a sl
oiur
ilor
bu
c.
240
0 24
0 98
S
când
uri d
e ră
şino
ase
pent
ru a
sigu
rare
a oa
men
ilor
(3-
4 cm
gro
sim
e, 2
0 cm
lăŃi
me,
4-5
m lu
ngim
e)
buc.
30
6 0
306
99
Răn
gi d
e fi
er 2
-4 m
lung
ime
buc.
89
4
85
100
Fie
răst
raie
pen
tru
ghea
Ńă
buc.
35
10
25
I. M
AT
ER
IAL
E S
I M
IJL
OA
CE
DE
IN
TE
RV
EN
TIE
PE
NT
RU
CO
MB
AT
ER
EA
EF
EC
TE
LO
R P
OL
UA
RIL
OR
I
101
Tru
se p
rofe
sion
ale
pent
ru in
terv
enti
i pe
raur
i bu
c.
0 0
0 10
2 T
ruse
pro
fesi
onal
e pe
ntru
inte
rven
tii p
e la
curi
bu
c.
0 0
0 10
3 T
rusa
pen
tru
dete
rmin
area
rap
ida
a ti
pulu
i de
subs
tant
a po
luat
oare
bu
c.
0 0
0 10
4 S
iste
m d
e an
cora
re b
araj
plu
tito
r pe
mal
uri
buc.
0
0 0
105
Sis
tem
tip
funi
cula
r m
obil
pen
tru
pozi
tion
area
bar
ajul
ui p
luti
tor
buc.
0
0 0
106
Bar
ci p
neum
atic
e bu
c.
0 0
0
71
107
Gru
p el
ectr
ogen
por
tabi
l bu
c.
0 0
0 10
8 C
ompr
esor
por
tabi
l bu
c.
0 0
0 10
9 S
iste
m d
e ve
dere
pe
tim
p de
noa
pte
buc.
0
0 0
110
Bin
oclu
infr
aros
ii
buc.
0
0 0
111
Ref
lect
oare
por
tabi
le
buc.
0
0 0
112
Ele
ctro
pom
pe
buc.
0
0 0
113
Bar
aje
abso
rban
te p
luti
toar
e c
u la
tim
i 20
m -
60
m
buc
0 20
0 0
114
Pan
za h
essi
ana
ml
0 0
0
115
Bal
oti p
aie
buc.
31
00
100
300 0
116
Fun
ie s
inte
tica
kg
0
0 0
117
Par
i de
lem
n bu
c.
2000
00
0 20
000
0 11
8 C
angi
PS
I bu
c.
332
12
320
119
Rec
ipie
nte
PV
C 2
00 li
tri
buc.
28
2 82
20
0 12
0 M
asti
de
gaze
bu
c.
835
10
825
121
Mat
eria
le a
bsor
bant
e ti
p sp
ill-
sorb
kg
30
0 30
0 0
122
Sac
i cu
abso
rban
t HE
GS
OR
B
kg
0 0
0 12
3 S
aci c
u ab
sorb
ant H
EG
AC
ID
kg
0 0
0 12
4 M
ater
iale
abs
orba
nte
EC
O s
eria
200
kg
30
0 30
0 0
125
Mat
eria
le a
sorb
ante
EC
O s
eria
300
kg
0
0 0
126
Mat
eria
le a
bsor
bant
e E
CO
ser
ia 4
00
kg
0 0
0 12
7 S
kim
er p
entr
u se
para
re h
idro
carb
uri
buc
0 0
0 12
8 T
anc(
pont
on)
plut
itor
pen
tru
cole
ctar
e po
luan
ti
buc
0 0
0 12
9 P
erne
abs
orba
nte,
rul
ouri
, cil
indr
i abs
orba
nti
buc
0 0
0 13
0 V
idan
je
buc
0 0
0 13
1 M
ater
iale
fil
tran
te
tone
0
0 0
132
Rec
ipie
nti d
e 1-
5 li
tri p
entr
u pr
obe
de a
pa s
i mat
eria
l bio
logi
c bu
c 0
1 0
133
Sis
tem
por
tabi
l TR
AW
AS
pen
tru
efec
tuar
ea d
eter
min
aril
or b
iolo
gice
bu
c 0
0 0
134
Sis
tem
de
filt
rare
rap
id c
u po
mpe
de
vid
man
ual
buc
0 0
0 13
5 H
idro
bara
je
buc
0 8(
570)
ml
0
Benzi inundabile pe cursurile de apă pentru
debite cu sigurare de 1%, sau pentru debite maxime istorice
cunoscute
73
74
Profilurile longitudinale şi
transversale
75
Râul Homorodu Mare, St.h. SânpaulPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
480
481
482
483
484
485
486
487
-5 -3 -1 1 3 5 7 9 11 13 15
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=484,494
Mal stâng Mal drept
M1: 0-300 cm
Cabina
H max istoric: 330 cm / 1984
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 481,134
C.A. - 200 cm
C.I. - 260 cm
C.P. - 300 cm
Râul Olt, St.h. TomeștiPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
723.00
723.50
724.00
724.50
725.00
725.50
726.00
726.50
727.00
727.50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=726,893
Mal stâng
Mal drept
M1: 200-300 cm
M2: 100-200 cm
M3: 50-100 cm
H max istoric: 240 cm / 1993
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 687,100
M4: 0-50 cm
C.P - 200 cm
C.I - 180 cm
C.A - 150 cm
76
Râul Olt, St.h. SâncrăieniPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
647.00
648.00
649.00
650.00
651.00
652.00
-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 50 52 54 56 58 60 62 64 66 68 70 72 74
Cot
e ab
solu
te M
.N. R=650,097
Mal stâng
Mal drept
M1: 250-300 cm
M2: 200-250 cm
M3: 150-200 cm
H max istoric: 322 cm / 1981
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 647,702
Instalație cu cărucior pe cablu
M4: 100-150 cm
M5: 0-100 cm
Ms: 300-400 cm
C.P. - 270cm
C.I. - 250 cm
C.A. - 200 cm
Râul Casin, St.h. Plăieșii de JosPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
686.50
687.00
687.50
688.00
688.50
689.00
689.50
690.00
690.50
691.00
691.50
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=689,430
Mal stâng Mal dreptM1: 690,600 (150-350 cm)
M2: 688,600 (50-150 cm)
M3: 687,600 (0-50 cm)
H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 687,100
C.P. - 200 cm
C.I. - 150 cm
C.A. - 100 cm
77
Râul Mădărașu Mare, St.h. MădărașPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
700.00
700.50
701.00
701.50
702.00
702.50
703.00
703.50
704.00
704.50
705.00
2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Cot
e ab
solu
te M
.N.
Mal stângMal drept
M: 0-250 cm
H max istoric: 290 cm / 1975 (albie neregularizată)
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 701,354
R = 702,880 m M.B.C.P. - 150 cm
C.I. - 110 cm
C.A. - 80 cm
Râul Homorodu Mic, St.h. LuetaPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ
603.00
603.50
604.00
604.50
605.00
605.50
606.00
606.50
607.00
607.50
608.00
-5 -4 -3 -2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=606,198
Mal stâng Mal drept
M1: 0 - 200 cmDrum din pământ şi piatră
H max istoric: 225 cm / 1984
N.A. Maxim 2009
"0" miră = 604,048
Drum comunal
C.P - 160 cm
C.I - 130 cm
C.A - 100 cm
78
Râul Frumoasa, St.h. FrumoasaPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
782.00
782.50
783.00
783.50
784.00
784.50
785.00
785.50
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=784,650
Mal stâng Mal drept
M1: 0 - 50 cm
H max istoric: 104 cm / 1976
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 783,282
C.P. - 130 cm
C.I. - 100 cm
C.A. - 80 cm
Râul HOMORODU MIC St.h. CĂPÂLNIȚA
840.00
840.50
841.00
841.50
842.00
842.50
-1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34
Cot
e ab
solu
te M
.N.
1/0/1900 #REF! #REF! #REF! #REF!Culee stanga Culee mal dr Mira 1 Mira 2 0 grafic
R=841,925
Mal stâng
Mal drept
M1: 50-150 cm
M2: 0-50 cm
H max istoric: 200 cm în "0" miră / 1982
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 840,270
79
Râul Homorodu Mare, St.h. Băile HomorodPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ - 2009
702.00
702.50
703.00
703.50
704.00
704.50
705.00
705.50
706.00
-18 -16 -14 -12 -10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=704,106
Mal stângMal drept
M1: 200 - 300 cm
M2: 100 - 200 cm
M3: 0 - 100 cm
H max istoric: 243 cm în 1980
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 701,402
cabinăC.P. - 180 cm
C.I. - 130 cm
C.A. - 100 cm
Râul Fișag, St.h. Armășenii NoiPROFIL TRANSVERSAL LA MIRĂ, 2009
764.00
765.00
766.00
767.00
768.00
769.00
770.00
771.00
-2 -1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19
Cot
e ab
solu
te M
.N.
R=767,961
M al stâng Mal drept
M 1: 250-350
M 3: 150-200
M2: 200-250
H max istoric: 305 cm / 1975
N.A. Maxim 2008
"0" miră = 765,411
Cabină
M4: 100-150
M 5: 50-100
M6: 0-50
C.P. - 250 cm
C.I. - 200 cm
C.I. - 150 cm
80
PLANUL DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A POLUĂRILOR
ACCIDENTALE
2010 – 2013
S.G.A Harghita
Director SGA HR Ing. Miklós Géza Ing. Şef Ing. Darvas János Şef birou GRA Ing. Kristó Hugó
81
CAP. 1 . LISTA STAłIILOR , A POSTURILOR HIDROMETRICE ŞI A SUBUNITĂłILOR DE GOSPODĂRIREA APELOR AFLATE PE TERITORIUL ADMINISTRAT DE SISTEMUL DE GOSPODĂRIREA APELOR HARGHITA 1.1. Lista staŃiilor hidrometrice Nr. crt.
StaŃia hidrometrică
Râul Localitatea Mijloc de transmisie Judet
BH OLT 1 SH Tomeşti OLT Tomesti RTF, 0266378488 HR 2 SH Sâncrăieni OLT Sâncrăieni RTF, 0266332568 HR
3 SH Mădăraş pr. Mădăraşu Mare Mădăraş RTF, 0735847420 HR
4 SH Frumoasa pr.Frumoasa Frumoasa 0266325295 HR
5 SH Armăşeni Noi pr.Fisag Sat. Armăşeni Nou RTF, 0266331634 HR
6 SH Plaieşii de Jos pr. Casin Plăieşi de Jos 0266333053, 0724849034
HR
7 SH Băile Homorod pr. Homorodu Mare Băile Homorod 0742887935 HR
8 SH Sânpaul pr. Homorodu Mare Mărtiniş, sat Sânpaul
RTF, 0727453842
HR
9 SH Căpâlnita pr. Homorodu Mic CăpâlniŃa 0745926870 HR
10 SH Lueta Pr. HomoroduMic Lueta 0266220672 0724185553
HR
1.2. Lista subunităŃilor de gospodărire a apelor aflate pe teritoriul judeŃului Harghita Nr. crt
FORMATIA Nume si prenume
Telefon Telefon domiciliu
Adresa domiciliu
Utilaje si mijloace de transport/formatie
1 Dăneşti Antal Janos
0266-372042 0749-178213 Mădăraş nr.316
2 Szocs Levente
0740-355239 Dăneşti nr. 112 Autobasculant
3 Juhasz Laszlo
0724-063102 Mădăraş nr, 560 Excavator
4 Miercurea Ciuc
Sinka Lajos
0266-315698 0749-178214 Str.Szekely Mozes nr .12 Miercurea Ciuc
5 Peter Csaba
0744-154799 Str.Octavian Goga nr.4 Miercurea Ciuc
autobasculant
6 Bodo Lajos
0748-960680 Sânmartin nr.134 Buldozer 1501
7 Tuşnad Kilyen Arpad
0266-332147 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8 Miercurea Ciuc
82
8 Tamas Gabor
0742-661521 B-dul Timişoarei nr.53 Miercurea Ciuc
Ifron
9 VlăhiŃa Balog Antal
0266-247333 0749-178211 StrHarghita nr.7 Miercurea Ciuc
10 Daniel Laszlo
0748-709969 Str.Turiştilor nr.27 VlăhiŃa
Aro
11 Frumoasa Antal Laszlo
0266-325429 0749-178212 Str.Pârâului nr.73 Frumoasa
12 Fejer Andras
0751-025886 Str.Mihăileni nr.26/A Frumoasa
Tractor
13 Sediu SGA Janos Tibor
0749-178710 Aleea Narciselor nr.2 Miercurea Ciuc
Autoturism de teren
14 Jakab Attila
0744-612929 b-dul Fratiei nr. 14/39, Miercurea Ciuc
Autoturism
15 Kristo Hugo
0723-241342 Str. Arsenaslului nr 5/A Miercurea Ciuc
Autoturism
83
1.3.
Lis
ta s
ecŃi
unilo
r de
mon
itor
izar
e
AP
E U
ZA
TE
- J
UD
ET
UL
HA
RG
HIT
A
Su
rsa
de
ap
a u
za
ta
Cu
rsu
l d
e a
pa
re
ce
pto
rA
pe
uza
te -
HA
RG
HIT
A
Fiz
ico
-ch
imic
e
pH
P t
ot
Pb
Cd
Zn
Ni
Cu
Ca
Mn
Fe
Cl-
1S
.C.B
ala
n I
Olt
22
22
22
22
22
2S
.C.B
ala
n II
Olt
22
22
22
22
22
3C
hir
ui
22
22
22
22
2
4C
hir
ui
22
22
22
22
2
5O
lt2
50
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
6S
C G
OS
LO
C B
ala
nO
lt5
51
21
21
21
21
21
21
21
21
21
2
7H
om
oro
du
l2
1.8
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
8O
lt9
.51
21
21
21
21
21
21
21
21
2
9P
rim
ări
a F
rum
oa
sa
Nic
ole
şti
7.1
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
10
Olt
13
44
44
44
44
44
4
11
SC
Tiv
a S
an
cra
ien
iV
ale
a M
are
4.2
44
44
44
44
412
AP
EM
IN T
us
na
dO
lt0
.44
44
44
44
44
413
Le
me
co
SA
Ra
cu
l3
14
14
Olt
44
44
44
44
44
44
44
15
Fito
d4
44
44
44
44
44
44
4
16
Ca
na
l P
luvia
l B
uza
şO
lt4
44
44
44
44
44
44
417
Min
era
l Q
ua
ntu
mO
lt0
.14
44
44
44
44
44
18
Olt
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
12
19
Pa
ula
ct
pr.
Va
rca
1.6
64
44
44
44
44
44
4
20
pr.
Ho
mo
rod
0.0
64
44
44
44
44
44
TO
TA
L1
16
12
01
16
96
10
49
66
86
84
01
25
62
02
02
00
12
20
12
16
36
32
36
80
96
60
Sef la
bora
tor,
Responsabil IE
,B
ogati E
mese
Darv
as A
gnes
Cu
rsu
l d
e
ap
a r
ec
ep
tor
De
bit
a
uto
riz
at
l/s
su
sp
.re
z.
fix
CB
O5
CC
OC
rN
H4
+N
O3
-N
O2
-N
to
t.P
O4
3-
Cr
tot
F -SO
42
-
su
bs
. e
xtr
ac
t.
de
terg
.fe
no
li
SC
Ne
me
talife
re a
v.
Iaz
SC
N
EM
ET
AL
IFE
RE
a
pa
de
min
aG
OS
CO
M S
A
M.C
iuc
SC
CO
MU
NA
L S
A
Vla
hita
S.C
. G
OS
P C
OM
T
us
na
d
SC
Pe
rla
Ha
rgh
ite
i S
an
cra
ien
i
Ca
na
l P
luvia
l V
es
t M
. C
iuc
Ca
na
l P
luvia
l E
st M
C
iuc
Sta
Ńia
Ep
ura
re
Pa
siv
ă B
ăla
n
Dir
ecŃia
Ju
de
Ńea
nă
p
en
tru
Tin
ere
t H
arg
hita
(A
dm
inis
tra
Ńia
ta
be
relo
r Ş
co
lare
)0
84
Se
ctiu
ni ş
i pa
ram
etri
mo
nit
ori
zaŃ
i pen
tru
rau
ri J
ud
eŃu
l Ha
rgh
ita
Num
ele
rau
Num
e st
atie
Ele
men
te d
e ca
lita
teE
lem
ente
de
cali
tate
12
312
1314
1516
1718
1920
2122
2324
2526
2728
2930
3132
33
QE
1 Q
E3
QE
3Q
E4
RA
UN
um
e P
RO
G
Olt
Am
. Băl
anS
02
12
00
66
66
66
66
Olt
Pri
za M
este
acăn
P0
00
00
04
44
44
44
44
Olt
Av.
Ac.
Mes
teac
ănC
AP
M0
21
20
0O
ltT
omeş
tiO
(SP
)3
01
30
06
66
66
612
6O
ltSâ
ncră
ieni
O (
N, S
O)
30
13
00
66
12
66
126
66
Lun
ca M
are
Am
. Cf.
Olt
S0
21
21
06
66
66
66
Măd
ăraş
ul M
are
Am
. Cf.
Olt
S0
21
20
06
66
66
66
Fru
moa
saA
m. A
c. F
rum
oasa
S0
21
20
06
66
66
66
Fru
moa
saA
v. A
c. F
rum
oasa
CA
PM
02
12
10
Val
ea M
are
Am
. Cap
tare
Sân
crăi
eni
P0
21
21
04
44
44
44
4F
işag
A
m. C
f. O
ltS
30
13
10
33
33
33
3C
ozm
eni
Am
. Cap
tare
P0
21
21
04
44
44
44
44
Vâr
ghiş
Am
. Cap
tare
P0
21
21
04
44
44
44
4C
hiru
iA
v. I
az D
ecan
tare
O (
SP)
03
13
10
66
66
66
12
12
6H
omor
odul
Mar
eA
m. B
ăile
Hom
orod
S0
31
30
06
66
66
66
Hom
orod
ul M
icA
v. V
lăhi
ŃaS
02
12
00
66
66
66
6C
aşin
Av.
Pâr
âul P
rim
ejdi
osS
02
12
00
66
66
66
6
Sef
lab
ora
tor,
Bio
log,
Resp
ons
abi
l IE
,B
og
ati E
mes
eA
ndr
as
Rita
Darv
as A
gnes
Tip
program
QE
1-
1Q
E1
-2-1
QE
1-
2- 2
QE
1-
3Q
E
1-4
QE
1-
5Q
E3-
1-1
QE
3-1-
2Q
E3-
1-3
QE
3-1-
4Q
E3-
1-5
QE
3-1-
6Q
ES
3-
1-6
QE
3- 2Q
ES
S 3
-2
QE
SD
3-
2
QE
T
3-2
QE
3-3
QE
SS
3-
3
QE
SD
3-3
QE
3-4
85
Sec
tiu
ni (
izvo
are
si f
ora
je) s
i par
amet
ri m
on
itori
zati
ape
sub
tera
ne
2009
- J
udet
ul H
arg
hit
a
Tab
elul
3
Fo
losi
nte
d
e ap
a E
lem
ente
de
calit
ate
N
um
ele
stat
iei
Tip
p
rog
ram
Co
du
l st
atie
i F
ora
j /
Izvo
r
Co
du
l co
rpu
lui
de
apa
Lo
ng
itu
din
e L
atit
ud
inea
Z
on
e P
rote
jat
e A
lte
rete
le
GE
2 N
r . Cr t.
NU
ME
P
RO
G
US
E
CO
DE
_RO
W
B_
CO
DE
_RO
L
ON
G
LA
T
PR
OT
_AR
EA
NE
W_N
ET
G
E 1 G E2 -1
G E2 -2
G E2 -3
G E2 -4
G E2 -5
G E3
A
pe
sub
tera
ne
1 M
adar
as F
2 S
,O
mon
itoriz
are
F2
GW
OT
01
25.7
5465
838
46.4
8440
423
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
2 M
adar
as F
3 S
,O
mon
itoriz
are
F3
GW
OT
01
25.7
5722
149
46.4
8623
136
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
3 M
ierc
urea
Ciu
c F
2 S
,O
mon
itoriz
are
F2
GW
OT
01
25.7
6763
161
46.3
7119
412
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
4 M
ierc
urea
Ciu
c F
4 S
,O
mon
itoriz
are
F4
GW
OT
01
25.7
9743
767
46.3
7511
001
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
5 S
ansi
mio
n F
1 S
,O
mon
itoriz
are
F1
GW
OT
01
25.8
5942
119
46.2
6958
959
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
6 S
ansi
mio
n F
2 S
,O
mon
itoriz
are
F2
GW
OT
01
25.8
6972
307
46.2
7329
042
n
u 3 zile
2
2 2
2 2
2
7 S
ansi
mio
n F
3 S
,O
mon
itoriz
are
F3
GW
OT
01
25.8
9824
082
46.2
7446
847
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
8 S
ansi
mio
n F
4 S
,O
mon
itoriz
are
F4
GW
OT
01
25.8
7604
286
46.2
8144
937
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
9 S
ansi
mio
n F
5 S
,O
mon
itoriz
are
F5
GW
OT
01
25.9
0710
593
46.2
8534
91
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
10
Tus
nad
F1
S
mon
itoriz
are
F1
GW
OT
01
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
11
Tus
nad
F2
S
mon
itoriz
are
F2
GW
OT
01
nu
3 zile
2
2 2
2 2
2
Ter
ti
12
S.C
.Gos
com
R
.A.M
ierc
urea
C
iuc
F 1
3
P
P
F13
GW
OT
01
25.7
7195
344
46.3
6481
757
nu
3 zile
4
4 4
4 4
4
13
S.C
.Gos
pcom
S
.R.L
.Tus
nad
Bai
F1
P
P
F1
GW
OT
01
25.9
0678
58
46.2
1877
59
nu
3 zile
4
4 4
4 4
4
14
S.C
.Bra
u U
nion
F
2 P
P
F
2 G
WO
T01
25
.784
5717
4 46
.357
3513
nu
3 zile
4
4 4
4 4
4
15
Izvo
are
Ben
e
S.C
Gos
pcom
B
aile
Tus
nad
F1
P
P
F1
GW
OT
01
25.9
0700
276
46.2
0865
835
nu
4 4
4 4
4 4
16
Par
aul F
rum
os
Gos
loc
Bal
an
P
P
G
WO
T01
25
.810
6869
1 46
.612
9555
2
nu
4
4 4
4 4
4
86
CAP. 2. COMPONENłA PERSONALULUI DISPECERATULUI S.G.A. HARGHITA, AL CONDUCERII A.P.M. HARGHITA 2.1. Conducerea Sistemului de Gospodărire a Apelor Harghita, A.P.M. Harghita Nr. crt
Nume si prenume
Functia Telefon mobil E-mail Telefon domiciliu
Adresa domiciliu
1 Miklos Gheza
Director 0748-196748 0748-196748 Mădăraş nr.197
2 Darvas Janos
Inginer Sef 0748-196742 0748-196742 CetăŃuia nr.48
3 Lorincz Tibor
Responsabil Aparare
0744-612666 0744-612666 Str. Pomul Verde 11, M-Ciuc
4 Pal Istvan Sef Birou DAII 0740-002214 [email protected]
0740-002214 Str. Garii, nr 628, Santimbru
5 Veres Fraciska
Şef Birou Hidrologie
0752-209745 0752-209745 Str.Arsenalului nr.16 Miercurea Ciuc
6 Ferencz Andras
Şef Birou Exploatare
0724-127386 0724-127386 Str Kossuth Lajos nr 26 Miercurea Ciuc
7 Kristo Hugo Şef Birou GRA 0723-241342 0723-241342 Str. Arsenaslului nr 5/A Miercurea Ciuc
8 Bogati Emese
Şef Laborator 0721-244915 0721-244915 Str.TopliŃa nr.2 Miercurea Ciuc
9 Antal Janos Şef FormaŃia Daneşti
0749-178213 0749-178213 Mădăraş nr.316
10 Antal Laszlo Şef FormaŃia Frumoasa
0749-178212 0749-178212 Str.Pârâului nr 73 Frumoasa
11 Sinka Lajos Şef FormaŃia Miercurea Ciuc
0749-178214 0749-178214 Str.Szekely Mozes nr. 12 Miercurea Ciuc
12 Balog Antal Şef FormaŃia VlăhiŃa
0749-178211 0749-178211 Str.Harghita Nr 7 Miercurea Ciuc
13 Kilyen Arpad
Şef FormaŃia Tuşnad
0749-178215 0749-178215 Str.Patinoarului nr.8 Miercurea Ciuc
14 Kilyen Botond
Magazioner 0741-545121 [email protected]
0741-545121 Str. Patinoarului, 8/B/13
APM Harghita 15
Karda Emese Teréz
Director 0746248649 0746248616 0266371313 0266312454 fax.0266310041
0746-248649 Str. Marton Aron nr.43 Miercurea Ciuc
Garda de Mediu Harghita 16
Sabău Grigore
Comisar Şef 0754074386 0266206058 fax.0266312766
0754-074386 Str. Marton Aron nr.43 Miercurea Ciuc
87
2.2. Tabel nominal cu componenŃa personalului permanent al dispeceratului S.G.A. Harghita
Nr. crt
Nume si prenume
Telefon fix Fax Telefon mobil
Radiotelefon Adresa domiciliu Telefon domiciliu
1 Pál István 0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Str. Garii, nr 628, Santimbru
0266-347204
2 László Attila
0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0740-782818
3 Adorjáni Lajos
0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Ciceu 0744-612888
4 Lukács Botond
0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0751-203094
5 Györpál Katalin
0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Miercurea Ciuc 0743-905968
6 Márton Szabolcs
0266-372004 0266-315677
0723-308243
Sediul SGA Dăneşti 0745-932220
2.3. Tabel nominal cu componenŃa personalului tehnic de asistenŃă şi intervenŃie al S.G.A. Harghita Birou Gestiunea Resurselor de Apă
Nr. crt
Numele şi prenumele
FuncŃia Localitatea de domiciliu
Telefon acasă
1 Kristó Hugó Şef birou Miercurea Ciuc
0723-241342
2 Darvas Ágnes inginer Cetăuia 0721-420009 3 Hompoth Erzsébet inginer Miercurea Ciuc
0745-182481
4 Bernádt Sándor subinginer Miercurea Ciuc 0765-245402 Birou Exploatarea Lucrărilor Nr. crt
Numele şi prenumele
FuncŃia Localitatea de domiciliu
Telefon acasă
1 Ferencz András Şef birou Miercurea Ciuc
2 Forró Miklos tehnician Miercurea Ciuc 0366-110539 3 Miklos Julianna inginer Mădăraş 0740-236263 4 Darvas Éva Kinga inginer Sâncrăieni 0730-102403 5 Pálfi János topograf Miercurea Ciuc
0749-224687
88
FormaŃii de lucru Nr. crt
FormaŃia Numele şi prenumele
FuncŃia Localitatea de domiciliu
Telefon acasă
1 Dăneşti Antal Janos Şef formaŃie 2 Miercurea
Ciuc Sinka Lajos Şef formaŃie Miercurea Ciu 0749-178214
3 Tuşnad Kilyen Arpad Şef formaŃie Miercurea Ciuc 0749-178215
3 VlăhiŃa Balog Antal Şef formaŃie Miercurea Ciuc 0749-178211
4 Frumoasa Antal Laszlo Şef formaŃie Frumoasa 0749-178212
Laborator de calitatea apei Nr. crt
Numele şi prenumele
FuncŃia Localitatea de domiciliu
Telefon
1 Bogáti Emese Şef laborator Miercurea Ciuc 0721-24495 2 Petriko Katalin Laborant Miercurea Ciuc 0740-484413 3 Kakucs Edit Laborant Sicleni 0744-302264 4 Boér Éva Laborant Dăneşti 0740-760466 5 Vorzsák Csaba Laborant Miercurea Ciuc 0751-812093 6 András Rita Biolog Miercurea Ciuc 0746-150919 7 Kutasi Gyongyver Laborant Miercurea Ciuc 0740-536962 8 Molnar Maria laborant Miercurea Ciuc 0742-846664 9 Csaki Eniko laborant Mădăraş 0742-642006 2.4 Tabel nominal cu componenŃa personalului StaŃiei Hidrologice care participă la activităŃi specifice în caz de poluări accidentale: Nr. crt
Numele şi prenumele
FuncŃia Localitatea de domiciliu
Telefon
1 Veress Franciska Şef birou Miercurea Ciuc
0752-209745
2 Ionescu Lucian Hidrolog Miercurea Ciuc
0744-770566
3 Albert Piroska Hidrolog Miercurea Ciuc 0748-354740 4 Elena Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc
0751-285633
5 Ioan Leordean Hidrolog Miercurea Ciuc
0751-285633
89
CAP. 3 . MIJLOACE DE TELECOMUNICAłIE ŞI TELEFOANELE DE LA SERVICIU ŞI DE LA DOMICILIU Mijloacele de telecomunicaŃie şi telefoanele de serviciu la care poate fi contactat personalul nominalizat la cap. 2. 3.1. Dispeceratul Sist.de Gosp.Apelor-Harghita
Telefon 0266 – 372004 Fax 0266 – 315677 E-mail [email protected], [email protected] RTF Sediul SGA 3.2 Biroul Gestiunea Resurselor de Apă, Biroul Exploatare Lucrări , Laborator de calitatea apei şi StaŃia Hidrologică ale S.G.A. Harghita
Telefon 0266 - 314920 Fax 0299 – 315677 E-mail [email protected], [email protected] 3.3 AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc DIRECTOR: Karda Emese Terez - 0746/248649 Telefon: - serviciu: fax 0266/310041, 0266/371313, 0266/312454, 0746/248616 3.4. GARDA NATIONALA DE MEDIU COMISARIATUL JUDETEAN HARGHITA Adresa: Str. Marton Aron, nr. 43, Miercurea Ciuc COMISAR SEF: Sabău Grigore - 0754/074386 Telefon: fax 0266/312766, 0266/206058, E-mail: [email protected]
90
CAP . 4 . LISTA PRINCIPALELOR FOLOSINłE DE APĂ POTENłIAL POLUATOARE ŞI A CELOR CARE POT PRODUCE EVENIMENTE CE CONDUC LA POLUAREA ACCIDENTALĂ A RESURSELOR DE APĂ Lista principalelor folosinŃe de apă potenŃial poluatoare şi a celor care pot produce evenimente ce conduc la poluarea accidentală a resurselor de apă. Nr. crt
Unitatea potenŃial
poluatoare
Adresa, telefon,
fax,e-mail
Curs de apă
PoluanŃi potenŃiali
FolosinŃe de apă
principale din aval care
pot fi afectate
Adresa, telefon,
fax,
e-mail 0 1 2 3 4 5 6
1 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1 tel./fax. 0266-313636 [email protected]
r. Olt CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Gospodării aval
2 S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L.
Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44 tel./fax. 0266335122 [email protected]
r. Olt CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Gospodării aval
3 PRIMARIA OR.BĂLAN SERV.APA CANAL SALUBRIZARE
Bălan str. 1 Decembrie nr.25 tel.0266330335 fax.0266330325
r. Olt CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Gospodării aval
4 S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA
VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2 tel./fax. 0266246211
pr. Homoro-dul Mic
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Gospodării aval
5 S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L.
Sâncrăieni str. Gării F.N. tel./fax. 0266332630
r. Olt CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile Fier total reactivi de
91
laborator 6 S.C.PERLA
HARGHITEI Sâncrăieni str. Gării nr.600 tel./fax. 0266332686 [email protected]
r. Olt HCl, NaCl, CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile Fier tota reactivi de laborator
7 S.C.APEMIN TUŞNAD S.A.
Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 [email protected]
r. Olt CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile Fier tota reactivi de laborator
8 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement Băile Homorod
Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244 tel./fax. 0266313006 0266247650
pr. Homoro-dul Mare
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
EVIDENTA PRINCIPALILOR POLUATORI (UTILIZATORI) DE APA CARE POT PREZENTA SURSE POTENTIALE
SEMNIFICATIVE DE POLUARI ACCIDENTALE IN BAZINELE HIDROGRAFICE OLT, JUD HARGHITA.
Nr. crt
Denumirea utilizatorului
Cod Cadastral
Curs de apa Hm
evacuarii
Adresa Nr.telefon, fax Poluanti
0 1 2 3 4 5 6
1 PRIMARIA OR.BĂLAN
SERV.APA CANAL
SALUBRIZARE
VIII.-1 r. Olt Hm 130
Bălan str. 1 Decembrie nr.25
tel.0266330335 fax.02663303
25
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
2 S.C.HARVIZ S.A.
VIII.-1 r. Olt Hm 574
Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1
tel./fax. 0266313636 harvizrt@gma
il.com
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
92
3 S.C.MIERAL QUANTUM
S.R.L.
VIII.-1 r. Olt Hm 569
Sâncrăieni str. Gării F.N.
tel./fax. 0266332630
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile Fier total reactivi
de laborator 4 S.C.PERLA
HARGHITEI VIII.-1 r. Olt
Hm 640 Sâncrăieni str. Gării nr.600
tel./fax. 0266332686 office@perlah
arghitei.ro
HCl, NaCl, CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Fier tota reactivi de laborator
5 S.C.APEMIN TUŞNAD S.A.
VIII.-1 r. Olt Hm 790
Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tus
nad.com
tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tusna
d.com
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
Fier tota reactivi de laborator
6 S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L.
VIII.-1 r. Olt Hm 845
Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44
tel./fax. 0266335122 goscom@tusn
ad.com
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
7 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA
Centrul de Agrement Băile
Homorod
VIII.-1.71
pr. Homoro-dul Mare Hm 118
Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244
tel./fax. 0266313006 0266247650
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
8 S.C. COMUNAL S.A.
VLĂHIłA
VIII. - 1.71.6
pr. Homoro-dul Mic Hm 80
VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2
tel./fax. 0266246211
CBO5
mat.în suspensie NH4
substanŃe extractibile
93
CAP. 5 . EVIDENłA FOLOSINłELOR DE APĂ CARE POT FI AFECTATE ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE Lista principalilor utilizatori de apă care pot fi afectaŃi în caz de poluări accidentale: Nr. crt
Denumirea utilizatorului
Adresa Telefon fax
FolosinŃe de apă
In raza noastră de activitate nu avem captări de suprafaŃă care pot fi afectate.
94
CAP. 6 . CONłINUTUL FIŞELOR UTILIZATE ÎN TRANSMISII ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE A.N. APELE ROMANE DIRECTIA APELOR OLT RM.VILCEA S.G.A. HARGHITA
M E S A J S T A N D A R D I Z A T
i. FISA DE AVERTIZARE A UNEI POLUARI
ACCIDENTALE
1.
1. Unitatea care transmite informarea
2. Ora si data transmiterii informarii
3. Localizarea poluarii
4. Ora si data observarii poluarii accidentale
5. Cine a produs poluarea
6. Cauza ( probabila ) a poluarii
7. Efecte inregistrate
8. Cine transmite fisa de avertizare
Dispecer de serviciu,
95
FISA DE COMUNICARE IN CAZUL OBSERVARII UNEI POLUARI ACCIDENTALE
ANUL LUNA ZIUA ORA
CURSUL DE APA
LACUL: ZONA DE LITORAL:
LOCALIZARE
DATE DE LOCALIZARE A FENOMENULUI
ACVIFER: CULOARE: SUBSTANTE SAU CORPURI PLUTITOARE: DURATA DE CURGERE A UNDEI DE APA POLUATA: MORTALITATE PISCICOLA (cantitate): ALTE ELEMENTE VIZIBILE: REZULTATE DIN ANALIZE :
MODUL DE
MANIFESTARE A FENOMENULUI
CAUZA POLUARII SI
NATURA SUBSTANTEI
TENDINTA EVOLUTIEI
CRESTERE STATIONARE DESCRESTERE
RECOLTARE APA CINE A RECOLTAT LUNA ZIUA ORA
DE PROBE PESTI ALTE
INFORMATII NUMELE: FUNCTIA ADRESA: TELEFON:
CINE ANUNTA
POLUAREA UNITATEA CARE A PRODUS POLUAREA CAUZELE
PRODUCERII POLUARII
LA CAUZE
MASURI LUATE: LA EFECTE:
ALTE INFORMATII
NUMELE: FUNCTIA: UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
CINE COMPLETEAZA
FISA SEMNATURA:
96
FISA DE AVERTIZARE IN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALA VALIDATA
UNITATEA: NUMELE: FUNCTIA:
ANUL LUNA ZIUA ORA DATA TRANSMITERII
CINE AVERTIZEAZA
UNDE S-A MAI TRANSMIS: ANUL LUNA ZIUA ORA DATA PRODUCERII
POLUARII CURSUL DE APA: LACUL: ZONA DE LITORAL:
SECTOR AFECTAT
LOCALIZARE
ACVATICUL: SPARGERE CONDUCTA AVARIE INSTALATIE MANEVRA GRESITA ANTRENARE SUBST.POLUANTE
CAUZA POLUARII ACCIDENTALE
AVARIE CONSTRUCTIE ALTE CAUZE IDENTIFICATA PROBABILA NEIDENTIFICAT
A NATURA SUBSTANTELOR POLUANTE:
NATURA POLUARII
CANTITATEA: DESCRESTERE STATIONARE CRESTERE
PROGNOZA EVOLUTIEI POLUARII
LA SURSA
REZULTATUL ANALIZELOR
LUNA ZIUA ORA LA UTILIZATORII DE APA
DIN AVAL LA LIMITA SIST.DE
GOSPOD.A APELOR
VIRFUL UNDEI
DE POLUARE
LA FRONTIERA DE STAT LA CAUZE
MASURI LUATE
LA EFECTE: INREGISTRATE: PERICOLE SAU
DAUNE
POSIBILE:
RESPONSABIL DE PRODUCEREA
POLUARII
NUMELE FUNCTIA UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
CINE COMPLETEAZA
FISA SEMNATURA:
97
FISA DE CARACTERIZARE A POLUARII ACCIDENTALE
AGENT ECONOMIC:
2.
DENUMIREA SURSEI
DE POLUARE ACCIDENTALA MIJLOC DE TRANSPORT:
ANUL LUNA ZIUA ORA INCEPUTUL POLUARII
DURATA FENOMENULUI
SISTAREA POLUARII AGENT ECONOMIC: MIJLOC DE TRANSPORT:
CAUZA POLUARII ACCIDENTALE
ALTE CAUZE
DENUMIRE-COD CADASTRAL PUNCT INTRARE POLUANT (hm)
PUNCT LIMITA POLUARE AVAL (hm)
CURSUL DE APA:
LACUL: ZONA DE LITORAL:
LOCALIZAREA
ZONEI AFECTATE DE
POLUAREA ACCIDENTALA ACVATICUL:
POLUANTI: ACTIUNI
DESFASURATE IN TIMPUL POLUARII
ACCIDENTALE
Total ore munca-evaluare cheltuieli EVALUAREA Total ore utlilaje-evaluare cheltuieli
CHELTUIELILOR Materiale utilizate+cheltuieli monitorizare-evaluare cheltuieli: Total cheltuieli estimate: Unitati participante:
ADMNISTRATIV: CONTRAVENTIONAL:
SANCTIUNI APLICATE
SAU SANCTIUNI IN CURS
CIVIL: PENAL:
LOCALIZARE: FOLOSINTE DE APA AFECTATE
CONSECINTE:
ALTE INFORMATII
NUMELE: FUNCTIA UNITATEA: ANUL LUNA ZIUA
CINE
COMPLETEAZA FISA SEMNATURA:
98
CA
P. 7
. C
AR
AC
TE
RIS
TIC
ILE
LA
CU
RIL
OR
DE
AC
UM
UL
AR
E A
FL
AT
E P
E T
ER
ITO
RIU
L J
UD
Eł
UL
UI
HA
RG
HIT
A
C
arac
teri
s ti
p ba
raj
Car
acte
rist
ici t
ip la
c de
ac
umul
are
Nr.
C
rt
Zon
a ge
ogra
fica
(
loca
litat
ea )
Den
umir
e ba
raj/
lac
de
acum
ular
e
Cur
sul
de
apa
Tip
bara
j In
alti
me
bara
j (m
)
Lun
gim
e C
oron
amen
t (m
)
Vol
um
to
tal
(mil
mc)
Supr
af.
lacu
lui
(ha)
Cat
egor
ia/
Uti
lizar
ea
Det
inat
or
Anu
l pu
neri
i in
func
tiun
e
0 1
2 3
4 5
6 7
8 9
10
11
1 F
rum
oasa
A
c F
rum
oasa
P
r.
Fru
moa
sa
Mat
eria
l lo
cal
38,0
0
m
506,
00
m
10,6
mil
.mc
60
A
tenu
are,
al
im.a
pa
indu
stri
e
SG
A H
R
1986
2 B
alan
A
C
Mes
teac
anul
B
alan
Rau
l OL
T
bara
j din
an
roca
men
te
18,5
0 87
,57
m
0.86
5 9.
25
Ate
nuar
e,
alim
.apa
in
dust
rie
SG
A H
R
1966
99
CAP. 8 LISTA UNITĂłILOR CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE
1. PRIMARIA OR.BĂLAN, SERV.APA CANAL SALUBRIZARE 2. S.C. HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc 3. S.C. MIERAL QUANTUM S.R.L. Sâncrăieni 4. Max Protect S.R.L. Miercurea Ciuc 5. Benzot-Har Miercurea Ciuc 6. Galev Prod Com Miercurea Ciuc 7. S.C. PERLA HARGHITEI S.A. Sâncrăieni 8. COMUNA Sâncrăieni 9. S.C. GOLD EXIM S.R.L Sâncrăieni 10. S.C. EXODUS S.R.L. Sâncrăieni 11. S.C. FOREST SERVICE S.R.L. Sâncrăieni 12. S.C. APEMIN TUŞNAD S.A. Tuşnad Nou 13. S.C. GOSCOM TUŞNAD S.R.L. Băile Tuşnad 14. CONSILIUL LOCAL Băile Tuşnad 15. DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement
Băile Homorod 16. S.C. COMUNAL S.A.VLĂHIłA 17. Inspectoratul JudeŃean pentru SituaŃii de UrgenŃă Olt
100
CAP. 9 . LISTA LABORATOARELOR DE ANALIZĂ FIZICO-CHIMICE ŞI BIOLOGICE , AUTORIZATE, CARE ACORDĂ SPRIJIN ÎN CAZ DE POLUĂRI ACCIDENTALE Nr. crt.
Numele laboratorului Adresa laboratorului Telefon Fax Numele sefului
de laborator LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI
1 Laboratorul de analize fizico-chimice, biologice
SGA Harghita
Str. Progresului nr. 16 M- Ciuc
0266-372004 0266-314920
0266-315677 Bogati Emese
2 Laborator anal. fizico.- chimice
StaŃia de epurare SC Goscom M-Ciuc
Str. Primăverii M-Ciuc
0366-101240 0266-324835 Ferencz Attila
3 Laborator anal. fizico.- chimice
St. de ep. SC Comunal VlăhiŃa SA
Str. Rakos VlăhiŃa
0266-246601 0266-246211 Mihalz Andrei
4 Laborator anal. fizico.- chimice
St. de ep SC Bălan SA
Str. Galkut Bălan
0749-204352 0266-330409 Todor Jolan
5 Laborator anal. fizico.- chimice
St. de ep SC Perla Harghitei SA
Str. Gării nr.60 Sâncrăieni
0266-332790 0266-332686 Nagy Ildiko
6 Laborator anal. fizico.- chimice
StaŃia de epurare SC Kraiten IN Harghita SA
Str. Principală nr. 537 Sâncrăieni
0266-332503 0266-332863 Xantus Margit
LABORATOARE PENTRU ANALIZA APEI 7 Laborator veterinar de stat
DSV M-Ciuc Str. Progresului nr. 14/A
M-Ciuc 0266-311086 0266-314967
0266-371646 Drăghici Dumitru
101
CAP.10. SCHEMA SINOPTICĂ A SISTEMULUI INFORMAłIONAL DE ALARMARE ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ
SISTEMUL DE GOSP. APELOR HARGHITA
Tel: 0266-324004 Fax: 0266-315677 e-mail: [email protected]
AGENłIA DE PROTECłIA MEDIULUI HARGHITA
Tel: 0266 – 371313, 312454 Fax: 0266 – 310041, e-mail: CJ. GARDA DE MEDIU HR Tel: 0266 – 206058 Fax: 0266 – 312766 Email: [email protected] Comisar şef: 0754-074386
DIRECłIA APELOR OLT RM. VÂLCEA
Tel: 0250-739881 Fax: 0250-739881 e-mail: [email protected]
1. SURSE PROPRII DE OBSERVARE ŞI/SAU
ALARMARE Posturi Hidro:
1. Tomesti 2. Sancraieni 3. Madaras 4. Frumoasa 5. Armaseni Noi 6. Plaiesi de jos 7. Baile Homorod 8. Sanpaul 9. Capalnita 10. Lueta
FormaŃii de lucru
1. Miercurea Ciuc 2. Dăneşti 3. Frumoasa 4. Tuşnad 5. VlăhiŃa
2. ALTE SURSE
LEGENDA
Cominicare Avertizare Flux de informaŃii preliminare Flux de informaŃii pe timp de intervenŃie
PREFECTURA JUD. HARGHITA
Tel: 0266 - 371114 Fax:0266 – 371114 Email: [email protected]
SISTEMUL DE GOSP. APELOR COVASNA
Tel: 0267 – 317512 Fax: 0267- 310046 e-mail: [email protected]
INSPECTORATUL JUDEłEAN pt SITUAłII
DE URGENłĂ Tel: 0266/371657 Fax: 0266 - 314353 e-mail: [email protected]
UTILIZATORI DE APĂ POTENłIAL POLUATORI
1. S.C.HARVIZ S.A. 2. S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L. 3. PRIMARIA OR.BĂLAN SERV. APA CANAL SALUBRIZARE 4. S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA 5. S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L. 6. S.C.PERLA HARGHITEI 7. S.C.APEMIN TUŞNAD S.A. 8. DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement Băile Homorod Nota: numerele de telefon şi de fax
se găsesc în cap 4. (tabel) al
planului SGA de prevenire şi combatere a poluăriilor
102
CAP. 11 . SISTEMUL DE AVERTIZARE ALARMARE A FOLOSINłELOR ACTIVITATEA LA NIVEL LOCAL ÎN CAZ DE POLUARE ACCIDENTALĂ Sistemul de avertizare - alarmare a folosinŃelor în zona de influenŃă din aval - SGA Harghita 1. Activitatea la nivel local în cadrul sistemului , conform prevederilor Regulamentului de Organizare şi funcŃionare a SAPA-ROM Sesizarea poluării accidentale poate fi făcută de către :
- personalul staŃiilor hidrometrice
- personalul laboratorului S.G.A.Harghita
- personalul A.P.M. Harghita
- beneficiarii folosinŃelor de apă
- alte persoane fizice sau juridice
InformaŃiile vor fi transmise sau puse la dispoziŃie dispecerului de serviciu din cadrul S.G.A.Olt, respectând conŃinutul "Fişei de comunicare" ( în cazul observării fenomenului de către personalul S.G.A.) . Dispecerul de serviciu :
- anunŃă imediat utilizatorii de apă din aval care se alimentează prin prize proprii şi care pot fi afectate
- se comunică datele cunoscute privind fenomenul şi timpul estimat în care unda poluantă ar putea atinge secŃiunea de captare
- mobilizează reŃeaua proprie de observatori pentru a urmări şi raporta evoluŃia fenomenului , până la dispariŃia lui din secŃiune
- anunŃă imediat conducerea S.G.A.Olt , şeful biroului gestiunea resurselor de apă , personalul consemnat conform graficului
- anunŃă dispecerul direcŃiei de apă
- informează dispeceratul S.G.A.-urilor care administrează apele din aval când este cazul
- informează A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
Nota 1: în cazul primirii informaŃiilor de la terŃe unităŃi sau persoane fizice , dispecerul va alerta personalul reŃelei proprii , furnizând informaŃii suplimentare asupra fenomenului despre care a fost informat .
103
Nota 2 : în cazul în care personalul unor sisteme de gospodărire a apelor observă fenomene de poluare a altor factori de mediu ( aer , sol , vegetaŃie ) acesta are obligaŃia de a anunŃa imediat A.P.M.-ul pe teritoriul căreia s-a observat fenomenul respectiv . 2. Fluxul primar de informaŃii în caz de poluări accidentale cu efect local , la nivelul S.G.A.Harghita, în diferite ipoteze previzibile Se vor reŃine şi aplica următoarele principii :
- evitarea duplicărilor de transmitere a raportărilor şi prevenirea dublării de informaŃii , care pot aglomera canalele de transmisiune
- dacă o modalitate de transmisie este ocupată sau nu funcŃionează se va apela la cealaltă
- dacă nu se poate obŃine legătura cu nivelul urmărit se va contacta nivelul imediat superior , respectiv inferior, funcŃie de sensul de circulaŃie al fluxului
Ipoteza unor poluări accidentale locale şi cu efect local
• Poluări accidentale identificate:
La identificarea de către S.G.A. Harghita a unei poluări accidentale cu sursa localizată pe teritoriul propriu de administrare
- se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval , ce pot fi afectate de poluare ( în teritoriul propriu de acŃiune)
- se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea , A.N.Apele Române, APM Harghita, Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
• Poluări accidentale cu sursa nelocalizată
La identificarea de către S.G.A.Harghita a unei poluări accidentale pe râurile din terioriul propriu de administrare cu sursa generatoare neidentificată , aceasta fiind în afara teritoriului propriu de acŃiune
- se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval ce pot fi afectate de poluare - se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
• Poluări accidentale neidentificate - se respectă aceleaşi etape de mai sus - se anunŃă imediat folosinŃele de apă din aval care pot fi afectate de poluare ( în teritoriul propriu de acŃiune ) - se anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm,Vâlcea, A.N.Apele Române, A.P.M.Harghita , Prefectura Harghita, I.J.S.U. “Olt” Harghita
104
CAP. 12 . MĂSURI LUATE ÎN CAZUL POLUĂRILOR ACCIDENTALE ORGANIZAREA COMBATERII EFECTELOR POLUĂRILOR
Conducerea S.G.A.Harghita, prin compartimentele din subordine, efectuează următoarele operaŃii :
- verifică corectitudinea informaŃiilor primite , validarea evenimentului şi întocmeşte fişa de avertizare conform modelului
- organizează şi participă pe teren împreună cu cel /cei care au produs poluarea şi cu alte persoane fizice sau juridice prestabilite la acŃiunile necesare limitării răspândirii, colectării, neutralizării , distrugerii sau depozitării reziduurilor de poluanŃi colectaŃi
- în diferite faze şi ipoteze de periculozitate se procedează astfel : 1. participă alături de agentul economic poluator la operaŃiile de combatere, asigurând -
după caz - asistenŃa tehnică de specialitate şi supravegherea desfăşurării acestora până la închiderea evenimentului
2. intervine cu mijloace proprii în eventualitatea nedeclanşării la timp a operaŃiilor necesare de către unitatea poluatoare, asigurând controlul temporar al evoluŃiei fenomenului
3. declanşează, în ambele situaŃii, intervenŃii de anvergură cu participarea altor unităŃi din zonă decât cele implicate, solicitând sprijinul acestora conform unor evenimente ce depăşesc posibilităŃile S.G.A. sau ale unităŃii poluatoare
4. apelează la sprijinul administraŃiei locale pentru mobilizarea structurilor specializate de intervenŃie în cazul producerii unor poluări cu efecte extraordinare - organizează acŃiunile pentru recoltarea de probe de apă şi transmiterea acestora cât mai rapid
posibil către laboratorul propriu sau al direcŃiei, după caz, în vederea efectuării analizelor pentru determinarea naturii poluantului şi urmărirea evoluŃiei concentraŃiilor până la dispariŃia fenomenului de poluare .
- în caz de nevoie apelează la sprijinul altor laboratoare autorizate şi dotate pentru efectuarea analizelor necesare
- analizează situaŃia creată, evaluează consecinŃele posibile pe cursul de apă şi la utilizatorii de apă din aval şi estimează evoluŃia şi depăşirea undei de poluare, împreună cu staŃia hidrologică din zonă şi cu dispeceratul direcŃiei
Sistemul de gospodărire a apelor, prin compartimentele din subordine , va acŃiona în funcŃie de situaŃiile ce pot apare, în cazurile de poluări accidentale, după cum urmează:
- dacă se cunoaşte agentul economic sau unitatea care a provocat poluarea accidentală , conducerea sistemului va lua măsuri pentru efectuarea anchetei preliminare, în vederea stabilirii răspunderilor, aplicarea sancŃiunilor celor vinovaŃi de producerea fenomenului, precum şi pentru estimarea cheltuielilor rezultate din activităŃile de laborator şi teren desfăşurate pentru urmărirea propagării undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea, distrugerea sau depozitarea poluanŃilor , etc
- dacă poluarea accidentală a avut loc într-un bazin hidrografic cuprinzând lacuri de acumulare - în aval de acestea -şi se constată necesitatea , foarte bine justificată de a se asigura debite suplimentare de diluŃie , conducerea sistemului va solicita direcŃiei aprobarea efectuării manevrelor respective la uvrajele barajelor lacurilor de acumulare în cauză
- la încetarea fenomenului de poluare accidentală pe cursurile de apă de pe teritoriul S.G.A. Harghita, dispecerul de serviciu va informa imediat, în ordine, utilizatorii de apă interesaŃi şi DirecŃia Apelor Olt Râmnicu Vâlcea.
105
CAP. 13. LISTA PE ECHIPE DE INTERVENłIE A DOTĂRILOR , MATERIALELOR , ŞI A MIJLOACELOR DE COMBATERE NECESARE PENTRU OPRIREA POLUĂRII APELOR Lista , pe echipe de intervenŃie , a dotărilor , materialelor şi a mijloacelor de combatere necesare pentru oprirea poluării apelor şi lichidarea efectelor acestora
Nr. crt.
Echipele de intervenŃie Dotări Mijloace de intervenŃie
Personalul de deservire a utilajelor
1 FormaŃia Dăneşti Şef formaŃie- Antal Janos
1 autobasculant 1 excavator
Szocs Levente Juhasz Laszlo
2 FormaŃia Miercurea Ciuc Şef formaŃie- Sinka Lajos
1 autobasculant 1 buldozer 1501
Peter Csaba Bodo Lajos
3 FormaŃia Tuşnad Şef formaŃie- Kilyen Arpad
1 Ifron Tamas Gabor
4 FormaŃia VlăhiŃa Şef formaŃie- Balog Antal
1 Aro Daniel Laszlo
5 FormaŃia Frumoasa Şef formaŃie- Antal Laszlo
1 tractor Fejer Andras
6 Sediu S.G.A.Harghita 2 autoturisme 1 autoturism de teren
Jakab Attila, Kristo Hugo Janos Tibor
Nr. crt.
DENUMIREA MATERIALELOR SI MIJLOACELOR DE INTERVENTIE
UM Existent
1 Electropompă buc. 3
2 Cangi PSI buc. 4
3 Măşti de gaze contra praf buc. 1
4 Material absorbant tip. spill-sorb kg 700
106
Nr. crt.
Unitatea Adresa Numar telefon
Forta de munca
Dotari puse la dispozitie
1 PRIMARIA OR.BĂLAN SERV.APA CANAL
SALUBRIZARE
Bălan str.1 Decembrie nr.25
tel.0266330335 fax.
0266330325
Echipa de interventie
Tractor cu cupă – 1 Buldoexcavator - închiriere
2 S.C.HARVIZ S.A. Miercurea Ciuc, str Salcâm nr.1
tel./fax. 0266313636 harvizrt@gmail
.com
Echipa de interventie
3 S.C.MIERAL QUANTUM S.R.L.
Sâncrăieni str. Gării F.N.
tel./fax. 0266332630
Echipa de interventie 4 persoane
Utilaj greu (IFRON)-1 pompe de apă
4 S.C.PERLA HARGHITEI
Sâncrăieni str. Gării nr.600
tel./fax. 0266332686 office@perlaha
rghitei.ro
Echipa de interventie 5 persoane
Tractor – 1 Tractor utilitar FAUL C 140 – 1 buc Buldoexcavator JCB - 1
5 S.C.APEMIN TUŞNAD S.A.
Loc. Tuşnad Nou str. Gării nr.599 tel/fax. 0266334091 0266334247 [email protected]
m
tel/fax. 0266334091 0266334247 office@tusnad.
com
Echipa de interventie 6 persoane
6 S.C.GOSCOM TUŞNAD S.R.L.
Băile Tuşnad str. Ciucaş nr.44
tel./fax. 0266335122 goscom@tusna
d.com
Echipa de interventie 6 persoane
7 DIRECłIA JUDEłEANĂ PENTRU TINERET HARGHITA Centrul de Agrement
Băile Homorod
Miercurea Ciuc PiaŃa LibertăŃii nr. 5/244
tel./fax. 0266313006
0266247650
Echipa de interventie 4 persoane
8 S.C. COMUNAL S.A. VLĂHIłA
VlăhiŃa str. Aleea Teilor nr.2
tel./fax. 0266246211
Echipa de interventie 11 persoane
107
Planul de restricŃii şi folosirea apei în perioade deficitare
108
DIRECłIA APELOR OLT RÂMNICU VÂLCEA SERVICIUL G.P.C.A. Per. fax(0250738255) şi e-mail Ref.: Plan restricŃii
Nr. 1406/DJ/HE/GRA/06.04.2009 Data: 28.04.2009 Comp.: Gestiunea Resurselor de Apă Pers. de contact: Hompoth Erzsebet Tel.: 0266-314920 e-mail: [email protected]
Alăturat vă înaintăm contribuŃia noastră la „Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioadele deficitare ” pe bazinul hidrografic Olt” judeŃul Harghita.
DIRECTOR, Ing. Miklós Géza ING. SEF, Ing. Darvas János Şef birou GRA, Ing. Kristó Hugó
B. Redactat Hompoth Erzsebet Nr. ex. 1
109
Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare
Planul de restricŃii şi folosire a apei în perioade deficitare, pe bazinul hidrografic Olt prevăzut la art.14 din Legea Apelor nr.107/1996, modificată şi completată prin Legea nr.310/2004, art. 11 , consta în prezentarea unor informaŃii şi date prin care se urmăreşte reflectarea principalelor aspecte privind stabilirea măsurilor organizatorice şi tehnice ce trebuiesc aplicate principalelor folosinŃe consumatoare de apă şi mai ales sesizarea situaŃiilor când sursele de apă nu mai pot face faŃă atât cantitativ cât şi calitativ acestor necesităŃi. Prin acest plan se stabileste sistemul de analiza si urmarire pentru sesizarea din timp a situatiilor de restrictii in alimentarea cu apa a folosintelor din bazinul hidrografic Olt. Aplicarea în bune condiŃii a sistemului de analiză pentru semnalarea situaŃiilor deficitare din punct de vedere cantitativ si calitativ presupune corelarea tuturor datelor concrete, direct referitoare la parametrii calitativ si cantitativ al apelor, al lucrărilor hidrotehnice existente, colaborarea permanenta intre organele de gospodărire a apelor şi beneficiarii de apă, precum şi un sistem informational operativ bazat pe evidente clare şi raportari prompte. Rolul de declansare si coordonare a actiunilor ce deriva din sistemul de analiza pentru semnalare situatiilor de restrictii in satisfacerea cerintelor de apa ale folosintelor din b.h.Olt, revine D.A.Rm.Valcea in colaborare cu S.G.A.-urile din bazin si unitatile beneficiare care duc la indeplinirea prevederilor planului de restrictii. Se va urmării ca în aceste situaŃii premergătoare introducerii restricŃiilor pe lânga eliminarea risipei şi limitarea pierderilor de apă şi asigurarea calitaŃii apelor evacuate, beneficiarii de folosinte vor avea in vedere: -folosirea eficientă a tuturor resurselor de apă de suprafaŃă şi subterană prin urmărirea menŃinerii în cât mai mare măsură a volumelor de apă în lacuri prin respectarea cu strictete a programelor de exploatare; -verificarea instalaŃiilor şi echipamentelor de captare inmagazinare şi transport în scopul inlăturării pierderilor de apă; -folosirea internă a cerinŃelor de apă în mod judicios (accentuarea reutilizarii-recircularii); -încadrarea utilizatorilor în normele specifice de apă pe unitatea de produs; -reactivarea captărilor de apă din subteran; -depistarea operativă a pierderilor din reŃelele de distribuŃie a apei şi eliminarea avariilor; -intensificarea măsurătorilor de debite pe cursurile de apă la staŃiile hidrometrice şi corelat cu aceasta la folosinte; -exploatarea in condiŃii optime a instalaŃiilor de epurare, precum si luarea unor măsuri speciale pentru evitarea oricăror situaŃii de poluări accidentale. In vederea adaptării celor mai potrivite decizii de restrictionare a folosinŃelor a căror capacităŃi de funcŃionare sunt afectate pentru fiecare sector s-a elaborat un plan preliminar de restricŃii etapizat cu luarea în considerare a următoarelor măsuri:
a) In domeniul industriei: -restrictionarea partială şi chiar totală a alimentării cu apă a unităŃilor industriale cu pondere mare în procesul de poluare a apelor. -reducerea în trepte a debitelor pentru folosinŃele industriale după parcurgerea etapelor de raŃionalizare a folosirii apelor, a efectuării de revizii, reparaŃii, intreruperea funcŃionării unor sectoare neproductive sau de mai puŃină importanŃă pentru perioade scurte de timp, sau sistarea unor activitaŃi auxiliare. b) In domeniul agrozootehnic. -reducerea in trepte a debitelor captate pentru irigaŃii, funcŃie de natura culturilor -diminuarea debitelor alocate amenajarilor piscicole. In perioada de aplicare a restricŃiilor, factorii de răspundere din cadrul Directiei D.A. Olt - Rm.Valcea
si S.G.A. vor efectua controale la folosinŃele cu pondere, urmărind respectarea măsurilor de restricŃii.
110
F-GA-2
CARACTERISTICI GENERALE - LACURI DE ACUMULARE Tabel I.1. Nr. Denumire Curs Sector/zona Valori caract. Scopul/categ. Obs.
crt. acumulare de apa de curs Vt Vu de folosinte
amplasare deservite 0 1 2 3 4 5 6 7 1 Mesteacanul r.Olt I 0.858 0.435 populaŃie
Oraşul Bălan 2 Ac. Frumoasa r.Olt I 10.7 6.5 Industr. + popul
GOSCOM M-Ciuc
Verificat, Intocmit,
Kristó Hugó Hompoth Erzsébet
11
1
F-G
A-2
Ane
xa n
r.
1.2.
P
OS
TU
RI H
IDR
OM
ET
RIC
E R
EP
RE
ZE
NT
AT
IVE
Car
acte
rist
ici g
ener
ale
Den
umire
a C
ursu
l S
ectiu
nea
Deb
ite c
arac
teris
tice
(mc/
s)
C
arac
teriz
are
post
D
ata
Obs
erva
tii
post
ului
de
apa
de
con
trol
m
ediu
m
ediu
zi
lnic
m
ediu
m
asur
are
mas
urar
e tr
ansm
isie
re
actu
aliz
arii
hi
drom
etric
dese
rvita
m
ultia
nuar
95
%
80%
ni
velu
ri ni
velu
ri zi
lnic
a ch
eii
de p
ost
va
ra/ia
rna
(VI-
VIII
)
si d
ebite
limni
met
rice
B
alan
r.
Olt
I
x
T
omes
ti r.
Olt
I
x
F
rum
oasa
pr
.Fru
moa
sa
I
x
S
incr
aien
i r.
Olt
I
x
M
adar
asi
pr.M
adar
as
I
x
A
rmas
eni
pr.F
isag
I
x
Cap
ilnita
pr
. Hom
orod
ul
Mic
II
Bai
le
Hom
orod
pr
. Hom
orod
ul
Mar
e II
Luet
a pr
. Hom
orod
ul
Mic
II
Sin
paul
pr
. Hom
orod
ul
Mar
e II
S
tatia
Hid
ro M
ierc
urea
Ciu
c nu
dis
pune
de
date
le s
olic
itate
.
V
erifi
cat,
In
tocm
it,
Kris
tó H
ugó
H
ompo
th E
rzsé
bet
11
2
F
-GA
-2
Ane
xa 1
.c).
1.
A
LIM
EN
TA
RI
CU
AP
A P
EN
TR
U P
OP
UL
AT
IE, I
ND
UST
RIE
SI
CO
MP
LE
XE
Z
OO
TE
HN
ICE
Car
acte
rist
ici g
ener
ale
Nr.
S
ecto
r de
cur
s :
Num
arul
de
Jude
tul
Cur
sul
Asi
g.de
D
ebit
D
ebit
e ca
ract
eris
tice
la r
ecir
c.m
ax.
Obs
erva
tii
crt.
Den
umir
ea u
nita
tii
ordi
ne
de
apa
ca
lcul
in
stal
at
capt
at m
inim
re
stit
uit
cons
um
Loc
alit
atea
cf
. evi
d.
%
mc/
s ne
cesa
r
cada
stru
0 1
2 3
4 5
6 7
8 9
10
1 O
raşu
l Băl
an
1016
H
R
Olt
95
0.
1200
0.
0175
0.
0140
0.
0035
p
opul
atie
Ser
vici
ul p
ubli
c de
al
imen
tare
cu
apă,
can
al ş
i sa
lubr
izar
e
2 G
OS
CO
M R
.A M
-Ciu
c 10
17
HR
pr
. Fru
moa
sa
97
0.26
00
0.18
70
M-C
iuc
(I)
1017
H
R
Sub
tera
n 97
0.
1960
0.
1200
0.
1131
0.
1940
po
pula
tie
+ in
dust
r.
3 C
OM
UN
A S
ÂN
CR
ĂIE
NI
1185
H
R
r.O
lt
95
0.00
83
0.00
24
0.00
08
0.00
16
popu
lati
e+in
dust
rie
S
âncr
ăien
i
HR
TO
TA
L S
ecto
r I.
0.
5843
0.
3269
0.
1279
0.
1991
1 S
.C. C
omun
al S
.A.
1049
H
R
pr. V
irgh
is
97
0.02
70
0.01
10
popu
lati
e +
indu
stri
e
Vla
hita
HR
pr
. Zm
euri
s 97
0.
0150
0.
0090
0.
0112
0.
0088
TO
TA
L S
ecto
r I
I.
0.04
20
0.02
00
0.01
12
0.00
88
TO
TA
L S
ecto
r I
+ I
I
0.
6263
0.
3469
0.
1391
0.
2079
S
ef b
irou
GR
A,
Into
cmit
,
Kri
sto
Hug
o
Hom
poth
E
rzse
bet
11
3
Ane
xa n
r.2.
2.
F
-GA
-2
A
ME
NA
JAR
I PIS
CIC
OL
E
C
arac
teri
stic
i gen
eral
e
Nr.
S
ecto
r de
cur
s:
Num
arul
Ju
detu
l C
ursu
l S
upra
fata
D
ebit
Vol
um d
e ap
a
(mil.
mc)
crt.
Den
umire
a un
itatii
de
ord
ine
de
apa
inst
alat
N
eces
ar
Util
izat
Loca
litat
ea
cf.e
vid.
(h
a)
( m
c/s
)
ca
dast
ru
0 1
2 3
4 5
6 7
1
S.C
. AG
RO
PIS
C
1 H
R
Hom
orod
ul
173
0.51
5 4.
00
3.60
SIN
PA
UL
Mar
e
la u
mpl
ere
0.04
m
in.n
ec.
S
ef b
irou
GR
A,
Into
cmit
,
Kri
sto
Hug
o
Hom
poth
Erz
sebe
t
11
4
RE
SPO
NSA
BIL
ITA
TI
SI F
LU
X I
NF
OR
MA
TIO
NA
L
Nr.
FAC
TO
RI
INT
ER
ES
AT
I
Atr
ibut
ii
Obs
erva
tii
crt.
Den
umir
e S
ediu
T
elef
on/f
ax
0 1
2 3
4 5
1 S
iste
m d
e G
ospo
dari
rea
Ape
lor
Har
ghit
a st
r.P
rogr
esul
ui n
r.16
02
66/3
1492
0
Ses
izar
ea b
enef
icia
rilo
r fo
losi
ntel
or in
ve
dere
a pr
egat
irii
pen
tru
apli
care
a pr
eved
eril
or p
lanu
rilo
r pr
opri
i
Mie
rcur
ea -
Ciu
c fa
x.02
66/3
1567
7 -I
nfor
mar
ea f
acto
rilo
r lo
cali
asu
pra
situ
atii
lor
-Con
trol
area
inca
drar
ii b
enef
icia
rilo
r in
fa
zele
pla
nulu
i, in
fol
osir
ea a
pelo
r si
ev
acua
rea
apel
or u
zate
-Ala
rmar
ea s
i a a
ltor
uni
tati
inte
resa
te
priv
ind
apar
itia
faz
elor
cri
tice
de
soli
cita
re a
su
rsel
or d
e ap
a.
3 O
raşu
l Băl
an
str.
1 D
ecem
brie
nr.
24
te
l/fa
x:02
66/3
3032
5 A
plic
a m
asur
ile
stab
ilit
e in
pla
nul
Ser
vici
ul p
ubli
c de
al
imen
tare
cu
apă,
can
al
şi s
alub
riza
re
Bal
an
7242
9795
8 de
res
tric
tii
4
GO
SC
OM
S.A
. M
-Ciu
c st
r. S
alci
m n
r. 1
02
66/3
2483
5 A
plic
a m
asur
ile
stab
ilit
e in
pla
nul
M
-Ciu
c fa
x.02
66/3
2461
4 de
res
tric
tii
5 C
OM
UN
A
SÂ
NC
RĂ
IEN
I st
r. P
rinc
ipal
ă nr
. 52
2 02
66/3
3250
2 A
plic
a m
asur
ile
stab
ilit
e in
pla
nul
Sân
crăi
eni
Sân
crăi
eni
Fax.
0266
/332
741
de r
estr
icti
i
6 S
.C. C
omun
al S
.A.
Vla
hita
A
lea
Tei
lor
nr.2
02
66/2
4621
1 A
plic
a m
asur
ile
stab
ilit
e in
pla
nul
V
lăhi
Ńa
de
res
tric
tii
Ş
ef b
irou
GR
A,
In
tocm
it,
K
rist
o H
ugo
H
ompo
th E
rzse
bet
SG
A H
argh
ita
11
5
FO
LOS
INTE
CO
NS
UM
ATO
AR
E D
E A
PA
Alim
enta
ri c
u a
pa
pen
tru
po
pu
lati
e, in
du
stri
e si
zo
oteh
nie
cu
deb
ite
> 10
0 l/s
A
nexa
2.
1.
Nr.
D
enum
irea
Nr.
or
dine
C
ursu
l de
A
sigu
rare
a D
ebit
D
ebite
car
act.
la r
ecirc
ular
e m
ax.
Deb
ite e
fect
ive
real
izat
G
rad
de r
ecirc
ular
e cr
t. ut
iliza
toru
lui
cf. e
vid.
ap
a de
in
stal
at
Cap
tat
Res
titui
t C
onsu
mat
C
apta
t R
estit
uit
Con
sum
at
Inst
alat
R
ealiz
at
cada
stra
l
calc
ul
m
in.n
eci.
mc/
s m
c/s
mc/
s m
c/s
mc/
s m
c/s
mc/
s %
%
0
1 2
3 4
5 6
7 8
9 10
11
12
13
1 G
OS
CO
M
R.A
. M-C
iuc
1017
pr
.Fru
moa
sa
95%
0.
200
0.18
7
0.
1870
0.
1131
0.
1969
-
-
subt
eran
Olt
0.
198
0.12
0
0.
1229
Mo
du
l de
exp
ola
tare
a p
rin
cipa
lelo
r d
eriv
atii
Nr
C
apta
re
Res
titui
te
M
axim
e
Min
ime
Vol
um
crt
Der
ivat
ia
Sco
p B
azin
C
urs
de
Baz
in
Cur
s de
Q
der
iv
Per
ioad
a Q
de
riv
Per
ioad
a to
tal
deriv
.
hidr
og.
apa
hidr
og.
apa
mc/
s lu
na
mc/
s lu
na
mil.
mc
1 C
anal
V
argh
is
salu
briz
are
Olt
Var
ghis
O
lt H
omor
odul
M
ic
0.55
0 pe
rmam
ent
0.28
0 pe
rmam
ent
14.9
2 Lu
nca
Mar
e de
vier
e pt
. O
lt Lu
nca
Mar
e O
lt O
lt 0.
030
perm
amen
t 0.
015
perm
amen
t 0.
7
lu
cr.m
inie
re
3 C
hend
eres
de
vier
e pt
. O
lt C
hend
eres
O
lt V
alea
M
are
0.02
5 pe
rmam
ent
0.01
0 pe
rmam
ent
0.4
lucr
.min
iere
116
PLAN DE AVERTIZARE - ALARMARE
a localităŃilor si obiectivelor situate în aval de acumularea Frumoasa, judetul Harghita
2010 - 2013
117
COMISIA DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR Perioada de plan SI FENOMENELOR METEOROLOGICE PERICULOASE 2010- 2013 ACUMULAREA FRUMOASA
TABEL NOMINAL AL COMPONENTEI SI A SECRETARIATULUI PERMANENT AL ACESTEIA(2/1-1)
Nr. crt.
Numele şi prenumele
FUNCTIA A D R E S A
In comisie (secreta
riat)
La locul de muncă
De la locul de muncă loc.,str., nr.tel.
De la domiciliu
loc.,str.,nr.telefon
0 1 2 3 4 5 1 Ferencz Tibor preşed. primar CL Frumoasa,str.Mi-
hăileni; tel. 0266-325282
Frumoasa,str. Ghimesului nr. 80A Mobil: 0723-510049
2 Balazs Gaspar vicepreşedinte
viceprimar CL Frumoasa,str.Mihăileni; tel. 0266-325282
Frumoasa, str.Mihăileni, nr.17, 0266-325130
3 Apetrei Costel membru şef post PoliŃie
Post PoliŃie,str.Ghimeş, tel.11.
Frumoasa, str. Ghimeş 75A 0266-325201
4 Antal Ladislau membru tehnician Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,Pârâului 73.tel. 0266 - 325181
5 Imre Gabriella membru subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,str.Ghimesului 1, 0723-591459
118
SECRETARIATUL PERMANENT AL COMISIEI
Nr. crt.
Numele şi prenumele
FUNCTIA A D R E S A
In comisie (secretaria
t)
La locul de muncă
De la locul de muncă
loc.,str.,nr.tel.,telex
De la domiciliu
loc.,str.,nr.,telefon
0 1 2 3 4 5 1 Antal Ladislau secretar tehnician Baraj
Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,Pârâului nr.73.tel. 0266 - 325181.
2 Imre Gabriella locŃiitor subing. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n.
Frumoasa,str.Ghimesului 1, tel: 0723-591459
3 Czaka Laszlo membru electr. Baraj Frumoasa,str.Ghi-meşului f.n..
Frumoasa,.Bisericii nr.145. 0743 - 126607
Verificat, Intocmit, ing. Darvas Janos Lırincz Tibor
119
1. Descrierea amenajării şi a construŃtiilor care realizează retenŃia. Acumularea Frumoasa cu un volum util de 6,5 mil.mc este destinată în principal alimentării cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc,asigurând un debit constant de 200 l/s. Barajul este amplasat pe pârâul Frumoasa,afluent al Oltului la 2,5 km amonte de comuna Frumoasa,judeŃul Harghita (plansa nr.1). Acumularea controlează un bazin de receptie de 45,5 kmp din suprafata totală de 60 kmp a b.h.Frumoasa. Caracteristicile principale ale barajului si lacului de acumulare sunt: - înăltime 38,00 m - lungime la coronament 506,00 m - cotă talveg 827,50 mdM - cotă golire de fund 833,00 mdM - cotă NNR 857,50 mdM - nivel max.exceptional 861,00 mdM - cotă coronament 862,00 mdM - volum mort 1,1 mil.mc - volum util 6,5 mil.mc - volum brut 7,6 mil.mc - volum total 10,6 mil.mc - volum atenuare viitură 3,0 mil.mc Folosintele acumulării sunt: a. Alimentarea cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc La un volum util max.de 6,5 mil.mc se livrează un debit mediu regularizat de 200 l cu asigurarea de 95 % si de 210 l/s cu asigurarea de 97 %. b. Combaterea inundatiilor în aval de acumulare
Pentru satisfacerea necesarului de apă potabilă, acumularea Frumoasa nu trebuie să functioneze tot timpul anului la NNR; rezultă astfel un volum ce variază între 0 si 2 mil.mc care poate fi folosit pentru atenuarea viiturilor fără a fi nevoie de o transă de viitură special rezervată în lacul de acumulare.Aceasta cu atât mai mult cu cât pagubele provocate de inundaŃie în b.h. Frumoasa sunt în general mici. Ca urmare a atenuării realizate în ac.Frumoasa, debitele pe râu în aval de baraj scad astfel: Tabel nr.1.
P % 10 5 1 0,1
120
Q nat. ( mc/s) 49 65 115 217 Q atenuat ( mc/s) 31 45 87 195 Atenuare % 35 31 24 10 c. Acumularea Frumoasa mai poate fi folosită prin amenajări ulterioare:
- producere de energie electrică; - crescătorie salmonică; - turism şi agrement; Pentru evacuarea unor debite mari şi excepŃionale barajul este prevăzut cu un descărcător de suprafaŃă şi două goliri de fund. Descărcătorul de suprafaŃă este de tip pâlnie, cu diametrul de 13,00 m a cărui creastă se află la cota NNR 857,478 mdM şi se continuă cu un puŃ de 5,00 m în diametru.PuŃul descărcătorului se racordează printr-un cot de golire de evacuare în formă de clopot,la cota 833,00 mdM, care se continuă la rândul ei cu un canal de evacuare trapezoidal. Nefiind prevăzut cu stavile, descărcătorul de suprafaŃă funcŃionează necontrolat. Capacitatea de evacuare a descărcătorului determinată experimental este redată în anexa nr.1. Nivelele maxime la care se ridică apa în lac în timpul viiturii determinate atât experimental cât şi analitic sunt redate în tabelul nr.2. Tabelul nr.2
Posibilitatea de depăşire Qmax nat.
- mc/c-
Qmax defl.
-mc/s-
Nivel lac
-mdM-
5 % 65 52 858,40 1 % 115 97 858,90
0,1 % 217 193 859,76 0,01 % 345 330 861,55
Descărcătorul pâlnie funcŃionează până la debitul de 300 mc/s în regim stabil cu scurgere liberă,după care intră într-un regim de instabilitate.La un debit mai mare de 330 mc/s descărcătorul funcŃionează înecat. Golirea de fund al cărei prag se află la cota de 833,00 mdM este alcătuită din două goliri de beton armat,având dimensiunile de 2,00 x 2,50 m,care debuşează în golirea de evacuare de tip clopot,cu o secŃiune plină de 26,00 mp.Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu stavile plane în număr de 4 buc.,două de siguranŃă şi două de serviciu, cu dimensiunile 2,00 x 2,50 m.Capacitatea de evacuare a unei goliri de fund cu funcŃie de diferite grade de deschidere este prezentată în anexa nr . 2. Turnul de priză face corp comun cu puŃul deversorului şi permite prelevarea apei prin două ferestre de priză situate cu axele la două niveluri: - 845,00 mdM şi 850,00 mdM.Conducta pentru alimentare cu apă ,cu un diametru de Dn 600 permite livrarea debitului de servitute de 20 l/s prin intermediul unei vane de golire. Necesarul de apă este captat direct din lac prin intermediul turnului de priză şi trecut apoi prin staŃia de tratare situată imediat aval,pe malul stâng al râului.De la staŃia de tratare debitul de apă potabilă este livrat municipiului Miercurea-Ciuc printr-o conductă de 16,4 km lungime şi apoi prin intermediul a două rezervoare la reŃeaua de alimentare a oraşului
121
2. EvidenŃierea lacurilor unde se pot produce avarii urmate de mari pierderi de apă şi evaluarea consecinŃelor. a. Golirile de fund.
Cele două galerii ale golirii de fund sunt prevăzute cu stavile plane,acŃionate din turnul de manevră, care pot fi deschise şi în poziŃii intermediare.Coeficientul de debit al golirilor de fund a fost determinat în funcŃie de coeficienŃă liniară şi locală specifică şi valoarea m = 0,8. Capacitatea de evacuare a golirilor de fund a fost determinată analitic cu formula: Q = m 2 x g ( Hlac - Hav) unde: m = 0,8 = 5 mp (ptr.o golire) Hlac = nivelul apei în lac Hav = nivelul apei în galeria de evacuare (aval) şi trasată grafic în anexa nr.2. Pentru niveluri ale apei în lac mai coborâte de cota 840,00 mdM, capacitatea de evacuare a golirilor de fund nu mai respectă legea de mai sus. Avarii posibile la golirile de fund constau în blocarea în poziŃie deschisă a vanelor plane sau prin efectuarea unor manevre greşite.Având în vedere că albia minoră a pr.Frumoasa în aval de baraj poate tranzita un debit max. de 45 - 50 mc/s şi cu o singură golire de fund complet deschisă,evacuează din lac un debit de 80 mc/s, apare pericolul de inundare a comunei Frumoasa şi terenurile agricole din aval pe o distanŃă de 6 km,până la confluenŃa cu pr.Racu. b. Conducta de alimentare cu apă potabilă a municipiului Miercurea-Ciuc.
In caz de avarie la conducta de alimentare, debitul evacuat fiind până la 2 mc/s nu prezintă pericol de inundare. c. Baraj din anrocamente cu nucleu de argilă şi voal de etanşare. Cedarea barajului fiind un eveniment accidental,întâmplător ce nu poate fi nici controlat, nici prevăzut, face ca studiul formării şi propagării undelor de inundaŃie ce apar în aceste situaŃii fă fie greu de încadrat într-o anume ipoteză de rupere.In cazul Ac.Frumoasa s-au considerat mai multe ipoteze privind mărimea breşei şi anume: valori de 25 + 70 %.Calculele s-au făcut pentru 2 ipoteze privind nivelul în lac şi anume la NNR 857,50 mdM şi la NC 862,00 mdM.S-a considerat că ruperea se produce într-un timp relativ scurt, 5 +10 min.(având în vedere că ruperea se produce prin prăbuşire), în condiŃii de viitură.
Principalele rezultate obŃinute sunt redate grafic astfel: - variaŃia în aval a debitului max. ale undei de rupere pentru diferite mărimi ale breşei în cazul
nivelului la NNR (anexa 3) şi la NC (anexa 4); - profile în lung cu variaŃia nivelurilor la diferite intervale de timp (anexele 5 şi 6); - variaŃia debitelor la diferite intervale de timp în două ipoteze de rupere (anexele 7 şi 8); - variaŃia în lungul biefului aval, a înălŃimii maxime, a undei (considerată de la talveg la nivelul max.) în diferite ipoteze de rupere (anexele 9 şi 10);
122
- viteza de deplasare a undei în aval de baraj, în două ipoteze de rupere (anexa 11). Din analiza acestor se constată că: - debitele maxime imediat aval de baraj variază destul de mult pentru diferite ipoteze de rupere considerate (de la 11.000 - 30.000 mc/zi) dar aceste diferenŃe se reduc destul de repede, ajungând la cca. 40 km în aval la valori de 8.000 - 14.000 mc/s, astfel rezultă pe acest sector cam acelaşi niveluri maxime, indiferent de ipoteze de rupere. In zona comunei Frumoasa, înălŃimea maximă atinge valori de 7 - 15 m ( de la talveg) în diferite ipoteze de rupere, în aval de comuna Frumoasa, valea se deschide foarte mult, astfel încât practic la 3 - 4 m peste talveg dispare caracterul de vale şi înălŃimile maxime nu depăşesc 3 - 5 m deasupra talvegului. Rezultă că în cazul ruperii barajului Frumoasa deşi aceasta are un volum acumulat relativ mic, în condiŃiile distanŃelor reduse de cca. 2 km până în zona loc.Frumoasa şi a văii înguste din acest sector şi pantelor mari ( 1,5 - 2%) se formează o undă de inundaŃie însemnată care poate atinge valori ale debitelor foarte mari, de 10 - 20.000 mc/s, înălŃimi de 7 - 15 m deasupra talvegului ∅, viteza de 3 - 5 m/s şi care ajunge în zona localităŃii într-un interval de timp de 5 - 15 min. de la producerea ruperii. In aval de loc.Frumoasa, datorită deschiderii văii şi atenuării undei, nu se produc practic condiŃii deosebite de inundabilitate. 3. Ipoteze de avarie luate în considerare la calculul zonelor inundabile.
Praguri de stare la Barajul Frumoasa AtenŃie: Alarmă: 1. ObservaŃii vizuale - infiltraŃii baraj şi versanŃi - apaiŃie de debite - debite cu suspensii - fisuri sau deschideri de rost. - apariŃie fisură sau
deschidere - creşterea observabilă vizual
- alunecări de verssanŃi - apariŃie alunecare - creşterea observ.vizual. 2. Măsurători geodezice - evacuatori sau paralelă + 10 mm + 20 mm - baraj de pământ + 30 mm + 50 mm 3. Piezometre deschise + 1 mh apă + 2 mh apă sau debite 4. Cleme dilatometrice ± 2 mm ± 5 mm 5. Celule TPI ± 0,5 bar ± 2 bar 4. Descrierea sistemului informaŃional prevăzut la baraj şi cel de avertizare sonoră.
Sistemul informaŃional aferent Ac.Frumoasa are caracterul unui sistem informaŃional de g.a. din b.h.Olt. Fluxul informaŃional pentru barajul Frumoasa cuprinde următoarele (planşa nr.2.): - 3 mire de control situate amonte de baraj pe pr.GhiŃă, pr. Frumoasa şi pr. Solonca; - miră de control şi TLN 40 pe turnul de manevră al barajului; - debitmetru pe conducta de aducŃiune.
123
Datele de la mirele de control sunt prelevate de biroul Hidro SGA Harghita şi sunt transmise la S.G.A. Harghita, biroul Dispecerat. Datele de la mira şi TLN 40 situate pe turnul de manevră sunt prelevate la cantonul Frumoasa şi transmise telefonic sau radiotelefon la S.G.A .Harghita. Toate datele hidrometeorologice şi citirile la mire sunt prelevate la S.G.A. Harghita şi transmise la DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea, care transmite aceste date la INMH şi AdministraŃia NaŃională Apele Române - Bucureşti Pentru avertizarea com.Frumoasa situată în aval de baraj este montată pe turnul de priză o sirenă tip ICEMENERG care în caz de alarmă emite un sunet care se întrerupe de trei ori câte 4 secunde pe o durată de 3 minute. Semnalul de încetare a alarmei este un sunet continuu cu durata de 2 minute. A doua sirenă montată este de tip CONTECH. 5. SituaŃiile şi decizia de punere în aplicare a planului de avertizare- alarmă
In cazul cedării eminente a barajului sau dacă cedarea s-a produs, decizia de alarmare este luată de personalul operativ de la baraj, pentru zona restrânsă de pericol maxim, care este parcursă de unda de rupere în max. 10 minute. In cazul unei goliri preventive care afectează zona din aval , decizia este luată de dispeceratul S.G.A. Harghita. In cazul unei manevre greşite la instalaŃiile de golire soldată cu pierderea unei cantităŃi de apă, decizia este luată de personalul - operativ de la baraj. In cazul altor pericole ( atac aerian, etc.) decizia este luată la nivelul Statului Major de Apărare Civilă Harghita. Timpul pentru luarea deciziei şi punerea în aplicare a măsurilor de avertizare - alarmare este de 5 - 10 min. Căile de transmitere a deciziei de punere în aplicare a planului de avertizare - alarmare sunt: telefon , radiotelefon şi telefon mobil. La punerea în aplicare a sistemului de alarmă sonoră se începe evacuarea populaŃiei, animalelor şi bunurilor materiale din zona afectată. 6. Responsabilităti privind luarea deciziei de alarmare pe cele trei trepte de periculozitate
In situatiile în care fenomenele hidro-meteorologice impun descărcarea preventivă a unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval de acumulare prin intermediul telefonului de la canton, pentru a nu fi surprinsi oamenii si materiale în albie. In situatiile în care fenomenele hidrometeorologice impun descărcarea preventivă a unor volume din lacul de acumulare: se avertizează localitatea Frumoasa si obiectivele situate în aval de acumulare prin intermediul telefonului de la canton,pentru a nu fi surprinsi oamenii si materialele în albie. In situatiile când se depăsesc pragurile critice la aparatele de măsură si control, a comportării constructiei. La atingerea pragului de „atentie”:
124
- seful formatiei de la baraj anuntă dispeceratul S.G.A.M-Ciuc care anuntă Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea; - Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea relatează proiectantului situatia de pericol; - se trece la supravegherea barajului,mărindu-se frecventa măsurătorilor si observatiilor; La atingerea pragului de "pericol": - S.G.A. Harghita anuntă AdministraŃia NaŃională Apele Române şi Comisia Judeteană de Apărare Împotriva Dezastrelor; - se verifică sistemul de alarmă; - dacă situatia de pericol continuă se începe pregolirea acumulării cu luarea măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii; - se pregăteste mijloacele de interventie pentru a intra operativ în actiune. La atingerea pragului de "alarmă": - Directia Apelor Olt-Rm.Vâlcea anuntă AdministraŃia NaŃională Apele Române şi Statul Major al Inspectoratului de Apărare Civilă Harghita; - la dispozitia sefului de formatie de la baraj se pun în functiune sistemul sonor de alarmă si se trece la evacuarea preventivă a oamenilor,animalelor si bunurilor în afara zonei afectate, deconectarea instalatiilor electrice; - mijloacele de interventie si salvare sunt dirijate spre zona periclitată. In cazul când fenomenul de cedare este evident si inevitabil să dispună declansarea alarmei de la baraj pentru zona restrânsă de max. 10 km, apoi de la centrul de comandă pentru întreaga zonă afectată. 7. Modul de organizare a actiunii de interventie din momentul declansării alarmei si responsabilităŃi Din momentul declansării alarmei se mobilizează de către seful de formatie , tehn.Antal Ladislau, de către sing.Imre Gabriella formatia operativă de la baraj. Electricienii de serviciu: Czaka Ladislau, Bogos Andras, Tamas Csaba, Mihaly Ferencz vor actiona mecanismele de deschidere a vanelor plane pentru o pregolire preventivă a lacului. Tractoristul Fejer Andrei va transporta împreună cu Gergely Zoltan, Csiszer Bela, Orban Istvan, materialele necesare pentru intervenŃie la locul avariei. Seful formaŃiei va lua legătura telefonic cu preşedintele comandamentului local de apărare al com.Frumoasa pentru trimiterea de ajutoare materiale şi oameni la locul avariei , totodată va anunŃa starea de pericol şi va dispune la evacuarea populaŃiei, bunurilor materiale şi efectivele de animale din zona afectată în locurile stabilite în planul de apărare. Va fi anunŃat şi comandamentul local al Inspectoratului de Apărare Civilă pentru eliberarea din zona afectată a oamenilor,bunurilor materiale şi efectivelor de animale. 8. Căile de transmitere a deciziilor şi modul de acŃionare a sistemului de alarmă
125
In cazul cedării barajului, decizia este luată de către şeful formaŃiei şi se transmite telefonic Consiliului Local al com.Frumoasa, Statului Major al Inspectoratului de Apărare Civilă Harghita, S.G.A. HArghita, DirecŃiei Apelor Olt-Rm.Vâlcea şi CCAIIFMP Bucureşti, dispunând acŃionarea sirenei de alarmă prin semnalele stabilite la punctul 4. 9. Măsuri ce se iau la atingerea pragurilor critice 9.1. Măsuri în caz de ape mari
In cazul în care dispeceratul de la SGA Harghita primeste o Avertizare Meteo - Hidrologică pentru zona administrată de SGA Harhita, dispecerul de serviciu imediat transmite la Barajul Frumoasa, şi se iau următoarele măsuri: - dispeceratul SGA Harghita anunŃă DirecŃia Apelor Olt Rm.Vâlcea de situaŃia de pericol. La dispoziŃia conducerii SGA Harghita se trece la pregolirea lacului urmărindu-se în permanenŃă debitul evacuat, anunŃând Comandamentul local de apărare civilă al com.Frumoasa. 9.2. In caz de avarii la baraj Se respectă instrucŃiunile de la punctul 6.
10. Stabilirea tipului de semnal pentru diferite pericole şi locul de muncă unde acestea sunt afişate la loc vizibil pentru populaŃie
Semnalul de alarmare în caz de calamitate este un sunet care se întrerupe de 3 ori câte 4 secunde pe durata de 3 minute, in cazul sirenei de tip ICEMENERG.
3 impulsuri a 1 min. 1 min. 4 s. 1 min. 4 s. 1 min.
Durata: 3 min. şi 8 sec. Aceste semnale se vor afişa la avizierul din centrul com.Frumoasa şi la avizierul de la cantonul barajului. 11. Măsuri de protecŃie a populaŃiei împotriva intemperiilor şi cele de asistenŃă medicală, asigurarea cu apă potabilă şi cu alimente
126
In caz de calamitate şeful formaŃiei de la baraj va lua legătura cu primarul com. Frumoasa pentru luarea de măsuri de protecŃie a populaŃiei,măsuri ce sunt suprinse în planul de apărare împotriva dezastrelor al Primăriei Frumoasa.
Tabel nominal cu responsabilii pentru acŃiunea de supraveghere intensivă a măsurătorilor şi evenimentelor de la baraj
Nr. crt.
Numele şi prenumele
FuncŃia Adresa de la loc de muncă
Adresa la domiciliu
0 1 2 3 4 1 Antal Ladislau tehnician baraj Frumoasa str.Pârâului nr.73.
tel.81.com.Frumoasa 2 Imre Gabriella sing. baraj Frumoasa Frumoasa,str.Ghimesul
ui nr.1 3 Czaka Laszlo electrician baraj Frumoasa str.Bisericii nr.145.
com.Frumoasa
Tabel cu localităŃi, locuinŃe, efective de animale ,obiective socio-economice care se evacuează
Nr. crt.
Comisia locală de alarm.-avertiz.
Localiz. hidrogr.
Nr.tel. Amplas. miră
locală
Cota praguri: - atenŃie - pericol - alarmă
Obiective care se afect.la
depăş.prag de alarmă
0 1 2 3 4 5 6 1 Lac de acumulare
Frumoasa pr.Fru-moasa
0266-325429
Turn de manevră
com.Frumoasa 1752 loc. 575 locuinŃe; 21 ob.soc.-ec.; 720 bovine; 803 porcine; 90 cabaline; 534 ovine; 250 ha ter.agr.
Tabel cu măsuri operative, forŃe şi mijloace folosite la depăşirea
pragului de alarmă. Nr. crt.
Organul local de apărare
Pagube la depăşirea pragului de alarmare
Principalele măs.operative prevăzute la depăş.prag.de alarmă
ForŃe şi mijl.folos.la evac.bunurilor
0 1 2 3 4 1 Comandamentul com.Frumoasa 1.Goliri de fund 3 autocamioane
127
local "Baraj Fru-moasa,jud.Harghi-ta
1752 loc. 575 locuinŃe; 21 ob.soc.-ec.; 720 bovine; 803 porcine; 90 cabaline; 534 ovine; 250 ha ter.agr.
-se lansează stavilele de sigu- ranŃă 2. Conducta de apă potabilă - se dezinfectează conducta 3.Baraj fisuri, tendinŃa de cedare a barajului -se verifică starea coronamentului barajului -se anunŃă comisia jud.de apărare -se anunŃă C.L.Frumoasa - evacuarea pop.şi a bunurilor -remedierea breselor, fisurilor -se anunŃă proiectantul ICPGA -se anunŃă D.A.Olt Rm.Vâlcea şi ANAR Bucureşti
10 remorci 67 atelaje 7 tractoare 5 mc lemn c-Ńii 6 mc cherestea
128
PLAN DE AVERTIZARE-ALARMARE
a localităŃiilor şi obiectivelor situate in aval de
acumularea “Mesteacănul” Bălan judeŃul Harghita
129
DESCRIEREA TEHNICĂ A ACUMULĂRII SI BARAJULUI
“MESTEACĂNUL” Bălan
Date generale
Acumularea “Mesteacănul” este situată pe răul Olt,în amonte de oraşul Bălan la 3 km şi E.M. Bălan la 2 km.Legătura între oraş şi baraj se face printr-un drum forestier.Acumularea are funcŃia de a alimenta cu apă industrială Expl.Minieră Bălan.
Altitudinea în zona barajului este de 880 m iar valea are formă trapezoidală cu laŃimea albiei majore de cca. 30 m si lăŃimea la nivelul coronamentului barajului de cca.100 m.
Pănă în secŃiunea de captare bazinul face parte din zona montană cu versanŃi stabili şi în cea mai mare parte acoperita de pădure matură de răşinoase.
VersanŃii au înclinări între 25º-35º şi prezintă la suprafaŃă un strat subŃire (2-3m) de deluviu prăfos-argilos cu elemente de cloroşisturi foarte alterate.Urmează un strat de cloroşisturi cu cuarŃ alterate şi foarte fisurate ajungănd pănă la 20 m adăncime sub care e o zonă relativ alterată şi fisurată pănă la 27 m adăncime .
Aceasta se continuă cu roca de bază constituită din cloroşisturi aluvioase de 2+4 m iar pe firul văii de 6 m acestea urmănd straturile de cloroşisturi prezentate anterior.
Iarna temperaturile coboară pănă la -35º solul ingheŃănd pănă la cca.1,20 m adăncime. PrecipitaŃii mai abudente sunt la sfărşitul primăverii şi începutul verii.
Barajul
Acumularea "Mesteacănul" e realizată printr-un baraj de greutate din piatră nesortată si are următoaele caracteristici principale:
înălŃime maxima.................................................18,50 m cota parapet coronament...................................905,00 mdM Baltică cotă coronament.................................................904.60 mdM Baltică cotă fundaŃie.......................................................886,20 mdM Baltică lungime coronament..........................................87,57 m lăŃime coronament.............................................2.50 m cotă deversor......................................................902,50 mdM Baltică
deschidere deversor...........................................25,00 m lăŃime bază baraj...............................................45,37 m lăŃime bazin disipator........................................20,00 m adăncime bazin disipator……………………...21,0 m pantă parament amonte ………………………1 : 1:2 pantă parament aval…………………………...1 : 1:3
Corpul barajului este acoperit pe paramentul amonte cu plăci de beton armat 35 m grosime.
130
Plăcile sunt aşezate pe un strat de egalizare din beton simplu de 20 cm grosime iar între acestea şi plăci se află un strat de bitum de 2 cm. grosime. Rosturile verticale dintre plăci sunt izolate cu tablă din cupru de 2 mm grosime şi cu mastic bituminos de 2 cm, iar cele orizontale cu mastic bituminos de 2 cm grosime.
Paramentul aval este amenajat doar pe lăŃimea zonei deversorului în acelaş mod. Ecranul de etanşare s-a realizat prin injecŃii cu mortat de ciment pe două rănduri la o distanŃă de 1,75m.
DistanŃa dintre injecŃii pe rănd este de 1,5- 2 m.Adăncimea ecranului este de 15m în albie, 22m pe malul drept şi 21 m pe cel stâng. SuprafaŃa ecranului este de 2500 mp şi lungimea totală a injecŃiilor este de 3100m.
Deversorul şi bazinul disipator
Deversorul pentru descărcarea apelor de suprafaŃă este situat central are un profil practic curbiliu şi este fără stavile de forma dreptunghiulară fiind protejat cu plăci de beton armat de 30 cm pe strat de egalizare din beton de 15 cm grosime,cu strat de 2cm de bitum la mijloc. Între plăci este o izolaŃie de mastic bituminos. Aripile deversorului sunt din beton pe un strat de zidărie cu mortar de ciment.
Bazinul disipator este construit din beton cu radierul de 1m grosime pe un filtru invers de 60m grosime.
Pe lungime are 3 rosturi de cintracŃie şi pe lăŃime 4 pereŃi laterali şi bazinului au 1,5 m grosime. Disipatorul se continuă cu o rizberma din ancoronamente de 12 m lungime.
Echipamentul hidromecanic
Priza de apă şi golirea de fund sunt înglobate într-un masiv de beton amplasat la baza versantuli drept între 11 şi 21 în amonte de axul barajului. Accesul la platforma de manevră se face pe o pasarelă.
Casa vanelor este în aval de baraj la 18,5 m pe malul drept. Aval de casa vanelor la 10 si 65 m pe conducta de aducŃiune există căte un cămin în cel de al doilea fiind instalat un debitmetru pentru urmărirea debitelor utilizate.
AducŃiunea asigura transportul gravitaŃional sub presiune a apei de la baraj la consumatori. Conducta este din oŃel cu diametru Dn= 500 mm şi lungimea de 1980 m. Capacitatea ei de scurgere este de 2,5 mc/s când nivelul lacului este la deversor.
Golirea de fund ,alcătuită dintr-o conductă din oŃel cu diametrul de Dn = 1000 mm, asigură evacuarea unui debit de 12 mc/s cănd cota lacului este la nivelul maxim de 0,1 %
Centrul gospodăresc
Acesta este format din casa barajistului şi magazia pentru materiale. Prima are două nivele ,la parter se află biroul tehnicianului ,o incăpere pentru personalul deservent şi alta pentru tabloul
131
debitmetrului iar la etaj există un dormitor pentru muncitori. Magazia are două încăperi. Mai există un şopron pentru depozitarea materialelor mai voluminoase.
Biroul tehnicianului este dotată cu aparat telefonic legat la oficiul poştal Bălan .InstalaŃia electrică constă din reŃeaua de iluminat şi instalaŃia de forŃă de 380 V.
InstalaŃii hidrometrice
Acumularea e dotată cu 3 mire una la coada lacului de 1,5 m pentru debite afluente, una pentru nivele in lac de 9 m şi una pentru debite deversate la deversor de 2 m. De asemenea mai e dotată cu un debitmetru ,un pluviometru şi un termometru pentru aer.
Caracteristicile lacului de acumulare Lacul are următoarele dimensiuni: lungime la NNR (nivel maxim de retenŃie)……………………….1,2 m suprafaŃa la NNR…………………………………………………..9,25 ha adâncimea maximă…………………………………………………14,5 m adâncimea medie……………………………………………………8,0 m lăŃimea maximă……………………………………………………..115,0m lăŃimea medie………………………………………………………..80,0 m Nivelele si volumele caracteristice ale acumulării sunt :
Volume caracteristice Mii mc Cote si nivele caracteristice V . mort 86 888,00-894,00(N.M.E. excepŃ) V. rezervă fier 54 894,00-895,61(N.M.E.) V.util 435 895,60+902.50(N.M.Rmax.norm.) V.atenuare 1% 177 902,50-904,10 (N max.calc.1%) V.siguranŃă 0,1% 106 904,10-904,96(N max.ver 0,1%) V.brut 752 888,00-904,10 V.total 858 888,00-904,96
II. Mărimi hidrologice de dimensionare si verificare
Conform studiului hidrologic IMH 1976 ,debitul mediu anual în secŃiunea acumulării este de 0,545 mc/s. Mărimile hidrologice de calcul şi verificare folosite la proiectarea barajului sunt:
132
Qmaxim 1% - 85 mc/s Qmaxim 0,1% -162 mc/s
După studiul hidrologic efectuat la proiectarea barajului volumul mediu al aluviunilor este de cca.200 mc/an.Deversorul este prevăzut pentru scurgerea următorelor debite :
Qmaxim 1% - 85 mc/s H lamă versantă 1,60 m Qmaxim 0,1% -162 mc/s H lamă deversantă 2,46 m Următoarele debite maxime pot fi efectuate prin :
• golirea de fund – 12 mc/sec. • Conducta de aducŃiune – 2,4 mc/sec.
Nr. crt Denumirea dispozitivului Amplasarea Unde transmitem date
1. Post pluviometric Com Tomesti Hr DA Olt , SGA Hr
2. Post pluviometric Baraj Mesteacanul Bălan DA Olt , SGA Hr
3. Statia hidrometrică r. Olt Com Tomeşti Hr DA Olt , SGA Hr
4. Statia hidrometrică r. Olt Amonte lac. Mesteacanul DA Olt , SGA Hr
Obiective aflate în zona de influenŃă care vor fi avertizate în cazul evacuării apelor mari
Nr crt. Denumire obiectiv Adresa obiect. Mijloc de comunicare Debite evacuate la care se transmit avertizări AtenŃie | InundaŃie
1. EM Bălan Str Minei nr 1 330357 Albie regularizată 18,6 mc/s 50 mc/s hmira–80 cm hm-130 cm
2. Cons loc or. Bălan 1 Decembrie 330335 18,6 mc/s 40 mc/s hmira–80 cm hm-130 cm
3. Intr.constr Forest Bălan Potok 330357
4. Goscom RA Bălan 1 Decembrie 330431
5. Post politie Bălan 1 Decembrie 330316
6. Cons local com.SândominicCom.Sândominic 336738 7. Fabrica cherestea
Sândominic Com.Sândominic 336711 10,4mc/s 15.5 mc/s
hmira–90 cm hm-130 cm
8. ITAS HR Com Tomeşti
9. UMTCF Sândominic Com Sândominic
133
Debitele şi cotele de avertizare sunt preluate din studiile hidrologice de corelare a mirelor SGA de la Bălan si Săndominic cu mirele IMH ,studii intocmite in anul 1978 de catre StaŃia Hidrologica M-Ciuc, atunci albia regularizată in zonă şi pănă în prezent nu s-au produs modificări.
Reguli de exploatere in conditii de ape mari
Exploatarea barajului in condiŃiile de ape mari începe când debitul afluent atinge cu tendiinŃa de depăşire valoarea de 16 mc/s. In aceste condiŃii culegerea şi transmiterea datelor se efectuează astfel :
• nivelul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • volumul lacului : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit afluent : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit deversat : zilnic la orele 3,7,11,15,19,23 • debit utilizat : zilnic ora 7 la fiecare maenvră • debit golire de fund : zilnic ora 7 si după fiecare manevră • precipitaŃii : zilnic ora 7 si 19 • temperatura aer : zilnic ora 7
Datele vor fi transmise conform sistemului de avertizare alarmare.La prognoza apelor mari tehnicianul acumulării împreună cu personalul de specialitate din cadrul SGA M-Ciuc va lua următoarele măsuri :
- verificarea funcŃionarii postului telefonic si remedierea eventualelor deficienŃe - verificarea vanelor golirii de fund şi a alimentării cu apa si remedierea deficienŃei - verificarea iluminatului electric si remedierea deficienŃelor - evacuarea plutitoriilor de la deversor si din bazinul disipator - livrarea către EM Bălan a debitului maxim capabil,măsură ce se va menŃine pe toată perioadă a apelor
mari - verificarea suplimentară a stării versanŃilor şi a tuturor părŃilor barajului - înştiinŃarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan şi Săndominic despre propagarea viiturii - prezenŃa intregului personal la baraj
În perioadele de ape mari se vor lua măsurile următoare:
- menŃinerea măsurilor luate in perioada de prognozare a apelor mari - verificarea zilnicâ a stării barajului si a terenului din jur - deschiderea treptată in tranşee de 2mc/s a vanei golirii de fund cănd debitul afluent atinge cu tendinŃa de
depăşire 16mc/s - alarmarea EM Bălan şi a consiliilor locale Bălan,Săndominic si Tomeşti la deschiderea golirii de fund - menŃinerea deschisă a golirii de fund pănă cănd nivelul lacului scade la cota deversorului,iar debitul
afluent scade sub 12 mc/s
134
- verificarea stării versanŃiilor a paramansilor barajului si a conductelor de aducŃiune şi golire si in cazul aparitiei unor situaŃii deosebite anunŃarea din 2 in 2 ore a organelor superioare si a EM Bălan despre natura si evoluŃia fenomenelor respective.
- acŃionarea pentru inlăturarea fenomenelor deosebite cu forŃe proprii şi cu ajutorul EM Bălan
După fiecare viitură care a atins nivelul maxim de calcul 1% se va face revizia integrală a acumulării.
Golirea lacului în acest scop se va aproba de către Filiala Apelor Rm.Vâlcea.
Vor fi efectuate operaŃiunile caracteristice perioadei de după trecerea viiturii şi se va întocmi raportul asupra codului cum au fost evacuate apele mari.
Reguli de exploatare în perioada de iarnă
În vederea pregătirii de iarnă se vor lua măsurile următoare:
- verificarea şi remedierea iluminatului electric - asigurarea cu piese şi materiale pentru intervenŃie la avarie - asigurarea accesului autovehivulelor şi utilajelor la baraj şi casa vanelor - verificarea şi remedierea producŃiei contra îngheŃului a conductelor în dreptulcăminelor a venei de pe
derivaŃia aducŃiunii şi a debit-metrului. - umplerea lacului şi menŃinerea plină a acestuia în vederea asigurării debitelor deservite în lunile de iarnă
cănd debitele afluente sunt mai mici decăt cele utilizate
În timpul iernii gheaŃa va fi permanent spartă şi înlăturată în jurul mirelor iar căile de acces la baraj şi casa vanelor vor fi întreŃinute.
În timpul ierni deosebit de geroase cu formarea unui pod de gheaŃă prea gros de peste 20 cm pentru
Evitarea unei suprapresiuni asupra barajului ,pe toata lungimea parametrului amonte,gheaŃa se va sparge pe o lăŃime de 0,5 m .Spărtura se va acoperi cu un strat de paie,fân,frunze de 20 cm grosime .
În cazul blocarii gheŃurilor în faŃa deversorului ca urmare a producerii viiturilor după ierni geroase şi încălzire bruscă a aerului plus ploi intense, se vor folosi exploziv plasaŃi Ńn aglomeraŃiile de gheaŃă la distanŃe de cel puŃin 5m de baraj.
Deblocarea se va incerca succesiv cu încărcături de 0,5 kg la 1,5 kg,10 kg şi dacă continuă creşterea nivelului apei peste nivelul de asigurare 1% cu încărcătura de 20-30 kg. Exploziile vor fi provocate de unităŃi de geniu ale armatei în cadrul acŃiunii comandamentului judeŃean de apărare împotriva inundaŃiilor şi a fenomenelor meteorologice periculoase.
Tehnicianul acumulării va efectua urmatoarele observaŃii:
• data începerii îngheŃului • data apariŃiei gheŃei de mal • data formării podului de gheaŃă în diferite sectoare ale lacului
135
• grosimea fisurilor de gheaŃă,ochiurilor de apă ,gheŃii superficiale,zăpezii pe gheaŃă • data începerii dezgheŃului • grosimea periodică a sloiurilor pănă la curăŃirea lacului • zonele de blocare a gheŃii,distanŃa de baraj
Întocmit,
Inginer Şef, Ing. Darvas János
136
PPLLAANN DDEE AAVVEERRTTIIZZAARREE –– AALLAARRMMAARREE
A POPULAłIEI,OBIECTIVELOR ECONOMICE ŞI SOCIALE SITUATE AVAL DE
ACUMULAREA ZETEA
2010
137
1.)Descrierea amenajării şi a barajului care realizează retenŃia
Denumire ,tipul barajului ,amplasare
Acumularea Zetea este amplasată pe râul Târnava Mare, în judeŃul Harghita, la cca. 1,5 km amonte de confluenŃa cu pârâul Ivo, respectiv cca. 8 km amonte de comuna Zetea şi cca. 22 km amonte de municipiul Odorheiul Secuiesc . ApartenenŃa administrativă
Acumularea permanentă Zetea este în administrarea AN “APELE ROMÂNE”DirecŃia Apelor Mures,Sistemul de Gospodărire a Apelor Mures Târgu Mures.
FuncŃiile acumulării şi clasa de importanŃă
Acumularea Zetea este principala acumulare a cursului superior a râului Târnava Mare prevăzută în '' schema cadru '', ea având rol atât de suplimentarea unor debite pentru alimentări cu apă cât şi de atenuare a viiturilor. Aval de acumulare se asigură un debit de diluŃie de minim 0.5mc/s. Clasa de importanŃă a lucrării ( conform STAS 4273 ) este II .
Aprobarea investitiei s-a facut prin Decret 544/31.12.1978, pe baza S.T.E. predat de I.C.P.G.A. in aprilie 1978. Antreprenorul general al investitiei este SOCOT S.A. ( fost T.L.H.S.) - Transilvania, Brigada Complexa Baraj Zetea. Proiectant general - AQUAPROIECT S.A. Perioada de execuŃie a lucrării 1978 - 1993. Punerea sub sarcină a început în 27.05.1993.
Caracteristici hidrologice, tehnice şi constructive Bazinul hidrografic al acumulării este de 352 km2 iar debitul mediu multianual este 3,95 m3/s. Bazinul se caracterizează prin pante abrupte cu H mediu = 1032 m. SuprafaŃa bazinului de recepŃie este acoperită cu păduri în procent de aprox. 60 %, iar restul o constituie păşunile şi fâneŃele . Date hidrologice
- Suprafata bazinului hidrografic este de 352kmp. - Debitul mediu multianual este de 3.95mc/s., respectiv un stoc mediu de cca. 125mil.mc. - Debitele maxime cu diferite asigurari sint: - asigurarea 0.1% = 584mc/s - asigurarea 1% = 309mc/s - asigurarea 3% = 215mc/s - asigurarea 5% = 174mc/s - asigurarea 10% = 129mc/s - asigurarea 20% = 85mc/s - asigurarea 50% = 30mc/s - Elementele undei de viitura sint:
138
- timpul de crestere al viiturii Tcr = 21 ore - timpul total Tt = 89 ore - coeficientul de forma = 0.28
- Debitul mediu multianual solid in suspensie este: R = 6.6kg/s Caracteristicile lacului de acumulare
Caracteristicile de baza ale acumularii s-au stabilit pentru volumele rezultate prin calculele de gospodarire, pe baza curbei caracteristice a volumelor lacului. Principalele niveluri si volume ale lacului se prezinta in tabelul de mai jos: Nivelul Cota
( mdM ) Suprafata lac ( ha )
Volum lac ( mil.mc. )
Coronament baraj 638.00 245.00 46.60 Nivel max. 0.1%+20%spor
637.00 234.00 44.10
Nivel max. 0.1% 636.50 229.80 43.00 Nivel max. 1% 634.05 212.50 37.70 Creasta deversor 632.75 204.30 34.90 NNR 622.00 137.00 16.50 Nivel min. expl. 606.00 47.80 2.10 Prag ferestre priza 604.80 43.20 1.58 Prag golire de fund 598.00 2.00 0.10 Cota min. fund lac 596.00 0.10 0.00 In tabelul de mai jos se prezinta datele privind impartirea volumului lacului in diversele transe. Transa acumularii
Volum mil.mc Cote mdM Inferioare Superioare
Inaltimea transei
Volum mort 2.10 596.00 606.00 10.00 Volum util 14.40 606.00 622.00 16.00 Vol. atenuare 18.40 622.00 632.75 10.75 Vol. prot. 1% 2.80 632.75 634.05 1.30 Vol. prot. 0.1% 6.40 634.05 637.00 2.95 TOTAL 44.10 41.00 Lungimea lacului la NNR este de 2.6km., din care 1.4km. pe Tirnava Mare, cu latimi de 400 - 800m, iar restul pe cele 2 brate Sicasau si Tirnava, cu latimi de 150 - 200m. La nivel maxim 0.1% lungimea totala a lacului atinge 3.6km pe Tirnava, latimile fiind de 500 - 900m aval de confluenta Sicasau - Tirnava si de 1.6 - 1.8km pe cei 2 afluenti.
139
Caracteristici ale amenajării
Barajul propriu zis
a) Amplasament; Barajul acumularii Zetea este amplasat pe riul Tirnava Mare, la cca. 3km amonte de confluenta cu piriul Ivo, respectiv cca. 8km amonte de comuna Zetea si cca. 22km amonte de municipiul Odorhei. Codul cadastral al cursului de apa, in zona amplasamentului acumularii, este IV.1.96 ( bazin Mures - r. Tirnava Mare ).
b) Tipul şi materialul de construcŃie;
Barajul a fost construit din material local de tip zonat cu nucleu de argilă şi prisme de stabilitate din pietriş şi balast.
Geologia amplasamentului; Atit barajul cit si lacul de acumulare sint situate in intregime in formatiuni vulcanogen -
sedimentare ce caracterizeaza contactul depresiunii Transilvaniei cu lantul muntos Caliman - Harghita. Se subliniaza ca din punct de vedere geologic, barajul Zetea prezinta o situatie speciala, fiind primul baraj din tara situat in astfel de formatiuni geologice, care au rezultat prin sedimentarea materialelor, supuse anterior la actiuni vulcanice si care nu prezinta conditii geologice favorabile realizarii lucrarilor de baraje pentru acumulari permanente.
d) Caracteristici constructive;
- lungimea frontului de barare - 550 m
- lăŃimea la coronament - 8 m
- înălŃimea constructivă (max) - 48 m
- cota banchetei aval 1 - 608,1 mdMN
- cota banchetei aval 2 - 622 mdMN
- cota fundaŃiei - 591,00mdMN
- cota coronamentului - 638,00 mdMN
- pantă taluz - amonte ; 1:2,8 ; 1:3,0
- aval ; 1:2,2 ; 1:3,0 ?1 :2,5.
. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind: - nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de
fundare in zona de luncă si lăŃime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM; - filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si
cca. 1.5m la cota 634,0mdM; - filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m; - prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din
material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile ); - protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota
615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400;
140
- protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza ( pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM;
- bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate. LăŃimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar lungimea la coronament de 520m. LăŃimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m bancheta amonte. Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua berme de 5m latime, la cotele 608 si 622. Protectia taluz amonte baraj este prevazuta de la nivelul minim 606 pina la coronament, alcatuita din: - strat geotextil Pes. 400, filtrant; - strat 10 cm grosime din pietris 7 - 30cm; - strat de anrocamente 70cm grosime pina la cota 615 si 90cm peste cota 615, prevazuta cu Dmax. 70cm, D 50 - 45cm. Este executata cu blocuri mai mari de piatră brută. Taluzul aval este realizat astfel: - prism din piatra bruta, cca. 3.5m inaltime, pina la cota 597, in zona de lunca; - pereu din piatra bruta 30 - 40cm grosime, pina la cota 602.50, pentru cazul in care nu se realizeaza coborirea suficienta a curbei de depresie in prismul aval; - protectie cu pamint vegetal 30cm grosime, insamintat; - amenajarea carosabila a bermelor de la cotele 608 si 622; - santuri cu colectare, trapezoidale, cu pereu din ziduri de piatra, pe cele doua berme; - rigole trapezoidale, la cca. 120m distanta, pentru descarcarea apelor din santurile de pe berme; - sant colector la picior baraj, b = 50 - 60cm si h = 50 - 70cm, cu debusare in canal aval evacuator prin subtraversarea drumului de acces aval cu 2 conducte PREMO D = 1000mm. Coronamentul este prevazut pentru circulatia DJ 138 Bradesti - Gheorgheni, cu o platforma carosabila betonata de 7m si acostament aval de 1m. In amonte este prevazut trotuar de 1m lăŃime si un parapet din stîlpi si perete din zidărie de piatră cu mortar, precum si 2 lise teava d = 62mm, distanta intre stilpi 3.5m. In aval este prevazut un parapet rigid de tip usor, din stilpi si lisă de otel. Scurgerea apei din platforma carosabila este prevazuta in amonte, cu tevi P.V.C. d = 140, prin trotuar si zidul parapetului. Iluminatul coronamentului este asigurat prin 6 stilpi amplasati pe partea amonte a barajului. In profil longitudinal, cota platformei in ax baraj este de 638.60 cu racord la versanti la cotele DJ 138, la cca.640mdM cu pante pina la 4%. Tasarea maxima calculata pentru baraj este de cca. 30cm, astfel ca se poate considera asigurata
cota coronamentului baraj de 638.00.
Etanşare;
Consolidarea versant stâng. Lucrările au pus in evidenŃă existenŃa unei zone puternic degradate, cu crăpături si goluri.
141
Zona degradata se extinde de la nivelul luncii cota 595mdM pina aproape de virful versantului cota 720mdM, cu grosimi maxime in zona coronamentului barajului. S-a adoptat o solutie cu indepartarea a cca. 60% din materialul degradat si umplerea golurilor si crapaturilor ramase prin injectii cu mortar de ciment. Prin excavatii, taluzul versantului s-a modificat intre cotele 623 - 680 de la cca. 30 0 la cca. 50 0
. Acest lucru a impus o consolidare a versantului cu ancore de mare capacitate, avind o forta capabila de serviciu de 80 - 90 tone si lungimi de cca. 25m. Din calculele de stabilitate a rezultat necesitatea de cca. 73 de ancore. Aceste ancore s-au dispus in lungul a 5 trepte, situate la 6 - 8m distanta pe verticala, fortele de stabilizare transmitindu-se masivului prin intermediul a 5 grinzi de beton orizontale, de sectiune de 0.8 - 1.2mp. Intre grinzi, taluzele rocii au fost consolidate cu sprit beton pe plasa de sirma prinsa cu ancore scurte. Treptele de ancorare sint la cotele 664, 658, 651, 643.5 si 636mdM. Dupa executarea ancorajelor si indepartarea partiala a rocii degradate, golurile si crapaturile ramase in zona amprizei barajului au fost umplute cu mortar de ciment. S-a mai facut o umplere partiala a rocii intre cotele 636 si 623mdM pentru consolidarea versantului pe timpul executiei. Lucrările de racord nucleu - roca şi impermeabilizarea fundatiei.
Problema legăturii barajului cu roca de bază si impermeabilizarea fundaŃiei constituie o
problemă foarte importantă in exploatare. S-au adoptat unele lucrări speciale: - un ecran de beton sub nucleu, de 6 - 8m adincime si realizat pe toata lungimea barajului; - o galerie de injectii, control si drenaj, prelungita si in versanti.
a) Pentru stinjenirea circulatiei apei la contactul nucleu fundatie, bolta galeriei de injectie " intra " in nucleu pe o adincime de cca. 2.5m. S-a adoptat executia unei plăci de beton simplu, de 50cm grosime, pe cite 6m lăŃime amonte si aval de galerie. Contactul nucleu roca s-a realizat dupa tratarea corespunzatoare a rocii, printr-un strat de mortar de argilă, urmat de un strat de argilă de contact si un strat de argilăde trecere. b) Galeria de injectie, drenaj si control este realizata in axul barajului pe toata lungimea acestuia si continuata cite 60m in fiecare versant, deasupra cotei NNR. Sub baraj, galeria urmăreste conturul fundatiei nucleului, fiind incastrată 3m in rocă. Galeria are o secŃiune liberă cu H = 3.4m si B = 2.4 - 2.8m si este realizată din beton armat, cu grosime de cca. 0.8 - 1.2m. Pentru accesul in galerie sint prevăzute cite o galerie de acces in zona de luncă( cota 588 ) si versant drept ( cota 622 ), precum si un puŃ vertical in versant sting, cu acces de pe coronament. Lungimea totală a galeriei este de cca. 640m. c) Pentru etansarea eficienta a zonei, imediat sub nucleul de argilă s-a adoptat o solutie cu ecran de beton, sub galeria de injectie, pe toată lungimea barajului. Ecranul s-a dimensionat pe 6 - 8m adincime, cu o lăŃime de 1.5 - 2m dictată de conditii de executie. El s-a realizat prin excavarea rocii, urmată de turnarea unui beton BH.150 cu conditia de permeabilitate P8. In versantul sting, executia ecranului a fost precedată de injectii de umplere a golurilor din roca. A fost necesară terminarea ecranului cu galerii suprapuse betonate. In unele locuri s-a realizat protectia peretilor cu plasă, ancore si spriŃ de beton. d) Din galeria de injecŃii s-a executat un voal de etanşare pe toata lungimea acesteia de 640m.
142
Galerii de drenaj în corpul construcŃiei, rigole de colectare;
Drenajul fundaŃiei si al versanŃilor. a) Drenajul de control din galeria de injecŃie este prevazut pe toată lungimea galeriei de
injectie, pentru urmărirea nivelului freatic imediat aval de voal si pentru eventuala drenare a fundaŃiei. b) Drenajul aval este prevăzut pentru scurgerea apelor din galeria de injectie si casele de vane.
Acest drenaj este realizat din conducte prefabricate de tip PREMO, D = 800, ingropate la adincimi de pina la 8m. Lungimea totala a drenajului este de 1250m si realizeaza scurgerea gravitationala a apei de la capatul galeriei de acces in albia minora a riului Târnava Mare. La acest drenaj este racordat si drenajul caselor de vane de la priza si golire, prin conducte Dn300, in lungime de cca. 160m.
Echipament hidromecanic;
Echipamentul hidromecanic este format din: a) Echipamentul hidromecanic de la golirea de fund este format din grătar, batardou amonte si
casa vanelor din aval, cu două vane plane in carcasa de 1.45 x 2.0m/50mCA actionate hidraulic. Batardoul amonte este format din 2 corpuri, superior si inferior, cel inferior fiind inŃepenit in locaşul culisant. Cu toate ca acest fapt nu influenŃeaza in mod deosebit capacitatea de tranzitare a golirii de fund, este recomandabil ca la prima golire a lacului sa fie recuperat. Vanele plane pentru obturarea golirii de fund sînt acŃionate hidraulic. InstalaŃia hidraulică reprezintă " punctul slab " al instalatiei ce necesităo atentie deosebită.
b) Echipamentul hidromecanic de la priza de apă este format din grătar des si batardou clopot, vana fluture Dn1400 si vana conica Dn1200 la partea din aval.
Regularizarea râului Târnava Mare aval de baraj
In aval de risbermă disipatorului de la golirea de fund, albia riului Tirnava Mare a fost regularizată pe o lungime de cca. 2.2km pină la confluentă cu pârâul Ivo. Pe primii 380m, ce include si debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, avind malurile protejate cu prism de anrocamente si pereu zidit, lăŃime la fund 8 - 13m, adincimi 3.2 - 2.2m, descrescind spre aval, panta 0.3%. In continuare, albia riului Tirnava Mare are lăŃime la fund de cca. 15m, adincimi de 1.5 - 1.2m, panta de cca. 0.5% pe primii 700m si cca. 0.8% pe ultimii cca.1200m pina la pârâul Ivo. Lucrările de regularizare au constat din rectificarea unor braŃe si unele protecŃii la malurile concave de cca. 320m lungime. Capacitatea de scurgere a albiei minore este de max. 40mc/s. Elementele componente ale lucrării
Barajul propriu -zis
. Barajul este din materiale locale, de tipul multizonat, avind: - nucleu central din amestec de argila si balast, cu latimea maxima 29m la cota 591 mdM de
fundare in zona de luncă si lăŃime minimă 3m la cota maximă de 634,0mdM; - filtru de nisip 0.01 - 10mm, în amonte si aval de nucleu, cu grosimi variabile intre cca. 3m si
cca. 1.5m la cota 634,0mdM;
143
- filtru de pietris 0.1 - 100mm, in zona aval nucleu, cu grosimi variabile intre 1.5 - 3m; - prisme din material aluvionar de tip At ( aluviuni de terasa putin permeabile ) si cu bretele din
material de tip AR ( aluviuni de riu mai permeabile ); - protectie taluz amonte din anrocamente, grosime 70 - 90cm sub cota 615 si 90cm peste cota
615, asezate pe un strat de pietris de 10cm grosime si un strat de geotextil Madril Pes. 400; - protectii taluz aval din strat vegetal de 30cm grosime, inierbat, cu prisme de piatra la baza (
pina la cota 597mdm ) si pereu piatra pina la cota 602.50mdM; - bretele drenante aval, din pietris 15 - 30mm, imbracate in geotextil, la nivelul fundatiei, de
sectiune 1.2 x 5m si la cca. 20m distantate. LăŃimea minimă la coronament este de 8m. Inăltimea maximăa a barajului este de 48m, iar lungimea la coronament de 520m. LăŃimea maximă, in lunca atinge 330m, din care insă cca. 70m bancheta amonte. Taluzul amonte al barajului are inclinarea de 1:2.8, 1:3, iar taluzul aval de 1:2.2 - 1:2.5 cu doua berme de 5m latime, la cotele 608 si 622.
Priza de apă are rolul de a asigura captarea a cca. 2mc/s în permanenŃă pentru folosinŃe şi cca. 9mc/s pentru UHE ce va fi realizată imediat aval baraj, cu regim de funcŃionare subordonat alimentării cu apă a consumatorilor aval. Priza de apă de tip pâlnie este prevăzută cu: vana de rezervă - de tip fluture Dn1400 şi vana de serviciu - vană conică Dn1200. In cazuri speciale, priza poate fi folosită şi ca golire de fund, având o capacitate de evacuare de 15 - 25 mc/s. Golirea de fund este prevazută cu 2 vane plane în carcasă H x B = 2.0 x 1.45m; Capacitatea golirii de fund este de 30 - 50mc/s, astfel că asigură golirea tranşei de atenuare, de 18.5mil.mc. în cca. 5 zile, iar volumul util de 14 mil.mc. tot în cca. 5 zile. Evacuatorul de ape mari, de tip pâlnie, realizat în terasa versantului drept are rolul de a evacua viiturile mari, cu asigurarea mai mică de 3%. Capacitatea maximă de evacuare este de 550 mc/s corespunzător viiturii catastrofale cu asigurarea 0.1% Regularizarea aval. În aval de risberma disipatorului de la golirea de fund, albia râului Târnava Mare a fost regularizată pe o lungime de cca. 2.2 km până la confluenŃa cu pr. Ivo. Pe primii 380 m, ce include şi debuşarea canalului de la evacuatorul de ape mari, s-a realizat o albie - canal, având malurile protejate cu prism de anrocamente şi pereu zidit.
2. Ipoteze de rupere
Ruperea barajului Zetea generează unde de viitură care se caracterizează prin : • - Ruperea totală a barajului Zetea, în cazul că nivelul apei în acumulare este la cota maximă (
637,00 mdM ) generează unde de viitură cu debite maxime variind între 7500 mc/s şi 7400 mc/s , funcŃie de procentul de rupere respectiv 10% - 100% din frontul deversant , la un procent de rupere de 50 % debitul maxim fiind de 64000 mc/s.
• - Pentru acelaşi grad de rupere timpul de rupere are o influenŃă relativ redusă respectiv între un timp de rupere de 15 - 30 - 60 minute debitul maxim rezultat scade faŃă de timpul cel mai mic de rupere în procente de sub 10 %.
• - Atenuarea undei de rupere în varianta maximală ( rupere totală ) ca şi în varianta de rupere 50 % se face foarte rapid pe primii 2000 m scazând la 54000 mc/s respectiv la 50000 mc/s în varianta de rupere 50 % atenuare care se face într-un ritm mai puŃin lent pe următorii cca. 7000 m ( cu cca. 3000 mc/s la kilometru ) ajungând în zona localităŃii Zetea, în ambele variante, la un debit de 33800 mc/s.
144
Pe sectorul aval localitatea Zetea - amonte Odorheiul Secuiesc ritmul de atenuare al debitului maxim scade la 2000 mc/s la km. ceea ce duce la un debit maxim de 20000 mc/s în amonte de Odorhei, pe sectorul Odorheiul Secuiesc - OŃeni scade la 1200 mc/s iar pe sectorul OŃeni - Secuieni ritmul de atenuare este mai lent debitul maxim ajungând la 3000 mc/s. Se menŃionează că debitul de 3000 mc/s este mult peste debitul maxim de 0,1 % din zonă, care este de cca. 1600 mc/s, deci în cazul ruperii barajului Zetea în ipoteza maximală unda de viitură generată, propagată pe albia râului T - va Mare va determina şi ruperea polderului Vânători ; în acest caz zona aval va fi afectată datorită debitelor de peste asigurarea de 1% . • - ÎnălŃimea maximă a lamei de apă faŃă de talveg în varianta maximală este de 25,5 m imediat
aval de baraj ( 23,6 m în varianta de rupere de 50 % din frontul deversant ) ea scăzând treptat pe masura atenuării undei în aval astfel ca în dreptul localităŃii Zetea ajunge la 17 m, în amonte de Odorheiul Secuiesc la 11 m, amonte de Cristuru Secuiesc la cca. 6,3 m, iar în zona amonte pârâul Archita la cca. 6 m. În general înălŃimea maximă a undei de rupere este permanent scăzătoare spre aval cu excepŃia zonelor de îngustare a albiei riului T - va Mare, din care enunŃăm ca fiind mai pregnante zonele OŃeni şi DejuŃiu.
• - Vitezele de deplasare a vârfului undei de rupere ( varianta maximală ) ating valori de 10 - 11 m/s în zona imediat aval baraj, astfel că după cca. 14 minute vârful undei ajunge la localitatea Zetea, scade apoi la 6 m/s, ajungând după 42 minute în zona amonte Odorheiu Secuiesc. Vitezele scad treptat la 2,5 m/s până în zona OŃeni ( timp de parcurgere de la baraj 108 minute), apoi la 2 m/s ajungând în zona amonte Cristuru Secuiesc aproximativ după 4 ore, iar pe ultimul sector până în zona amonte confluenŃă cu pârâul Archita la 1,1 m/s, ajungând în cca. 6 ore.
• - Se apreciază că în ipoteza maximală de rupere majoritatea localităŃilor din albia majoră a râului T-va Mare se inundă total sau parŃial procentul de inundare neputând fi apreciat datorită lipsei elementelor topografice de detaliu în aval de zona confluenŃei cu pârâul Archita.
3. Descrierea sistemului informaŃional prevăzut la amenajare , inclusiv cel de avertizare
sonoră
Prognozarea viiturilor ce pot avea loc în bazinul hidrografic al râului Tarnava Mare se face de către dispeceratul bazinal , pe baza datelor hidro-meteo de la posturile Vârşag , Sicasău , Zetea aval , staŃia meteo Bucin , Odorheiul Secuiesc şi Vânători . Pentru urmărirea efectivă a acumulării Zetea sunt instalate mire la posturile hidrometrice după cum urmează : - 2 mire hidrometrice în coada lacului ( debite afluente ) ; - 1 mira hidrometrică la baraj ( nivele în lac ) ; - 1 mira hidrometrică aval baraj ( debite defluente ) . Valorile pragurilor critice de atenŃie -pericol - alarmă în caz de ape mari :
Faza I-a când nivelul în lac se află înte cotele 623,0 - 632,75 mdM ; Faza a II-a când nivelul în lac se află între 632,75 - 634,05 mdM (viituri sub 3 % ) ;
Faza a III-a când nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1 % ) . Sistemul informaŃional pentru supravegherea comportării construcŃiei barajului
145
Sistemul are drept scop punerea în evidenŃă anticipată a fenomenelor ce pot pune în pericol stabilitatea construcŃiei şi aplicarea măsurilor necesare evoluŃiei fenomenelor . Sistemul informaŃional de avertizare sonoră La cantonul de exploatare Zetea a fost amplasată o sirenă de P=5 kw cu rol de avertizare sonoră a populaŃiei aflate în aval de baraj . Semnalul emis de sirena în funcŃie de situaŃie va fi retransmis în aval în colaborare şi prin reŃeaua apărării civile . Se va utiliza următorul tip de semnal pentru calamităŃi naturale conform Decretului 430/1978 : - trei sunete ( impulsuri modulate ) de 32 secunde fiecare cu pauză de 12 secunde între semnale ; - încetarea alarmei - un sunet continuu cu durata de 2 minute .
4.SituaŃiile şi decizia de declanşare a sistemului de alarmă
Totalitatea datelor furnizate de către sistemul informaŃional hidro-meteo, hidrometrie de exploatare sunt centralizate şi prelucrate la nivelul serviciului de Apărare şi în baza acestora cu dispoziŃia conducerii se iau urmatoarele măsuri : - pregoliri în cazul viiturilor prognozate ; - goliri pentru remedieri ; - evacuări de debite în cazul viiturii . Transmiterea deciziilor se efectuează telefonic ( prin comandă ) sau prin RTF de la dispeceratul bazinal la acumularea Zetea.
5. ResposabilităŃi privind luarea deciziei de alarmare pe cele 3 trepte de periculozitate
stabilite în instrucŃiuni şi măsurile ce se iau :
• In situaŃiile când fenomenele hidrometeorologice au avansat în amonte şi impun descărcarea preventivă a unor debite ( volume ) din lacul de acumulare, se avertizează localităŃile şi obiectivele situate în aval prin intermediul dispeceratului pentru a nu fi surprinşi oameni şi utilaje în albii .
• In situaŃiile când se depăşesc pragurile critice la aparatura de masură şi control a comportării în timp a construcŃiilor .
La atingerea pragului de atenŃie : - intensificarea activităŃii de examinare a construcŃiei şi echipamentelor hidromecanice ; - responsabilul cu supravegherea construcŃiei reface setul de masurători , le analizează , iar la confirmarea rezultatelor anunŃă imediat responsabilul cu a.m.c. ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş aduce la cunostinŃa proiectantului, compartimentul de specialitate, situaŃia de pericol ; - se aplică programul de supraveghere specială stabilit de proiectant pentru situaŃia dată , mărindu-se frecvenŃa masurătorilor şi observaŃiilor în funcŃie de necesităŃi. La atingerea pragului de pericol :
- se aplică masurile prevazute anterior ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş anunŃă imediat Comisia judeŃeană de apărarea impotriva inundaŃiilor şi fenomenelor meteorologice periculoase ;
146
- se aplică programul de supraveghere intensivă a construcŃiilor luând măsuri de siguranŃă ; - dacă starea de pericol se confirmă se pot începe pregoliri preventive ale acumulării cu luarea măsurilor stabilite prin regulamentul de exploatare în caz de avarii; - mobilizarea personalului de intervenŃie şi a personalului suplimentar la dispoziŃia comisiilor de apărare locală ; - se pregatesc mijloacele de intervenŃie pentru a intra operativ în funcŃiune . La atingerea pragului de alarmă : - se aplică măsurile de punctul precedent , la “ pericol “ ; - C.N."Apele Române" S.A. - DirecŃia Apelor Mureş anunŃă imediat Comandamentul judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă Harghita şi Mures şi Comisia centrală de apărare împotriva inundaŃiilor şi gheŃurilor ; - la luarea deciziei de alarmare a populaŃiei de către factorii decizionali competenŃi se pune în funcŃiune sistemul sonor de alarmă şi se trece la aplicarea măsurilor prestabilite în plan ( evacuarea preventivă a oamenilor şi bunurilor în afara zonei afectate , deconectarea instalaŃiilor energetice , etc. ) ; - mijloacele de intervenŃie şi salvare sunt dirijate spre zona periclitată şi acŃionează în conformitate cu planul de apărare ; - se dispune pregolirea lacului conform regulilor de exploatare în caz de avarii ; - atingerea pragului de alarmă la unul sau mai mulŃi parametrii de comportare , nu atrage în mod automat declanşarea alarmei , decât în situaŃia când fenomenul de cedare este evident şi nu poate fi stăpânit ; - atingerea pragului de alarmă fără a se trece prin pragurile de atenŃie şi pericol impune aplicarea măsurilor stabilite pentru pragul ultim , cel mai mare ; - în situaŃia când fenomenul de cedare este evident şi inevitabil , se dispune imediat declanşarea alarmei de la baraj , pentru zona restrânsă , apoi de la centrul de comandă pentru întreaga zonă , dacă fenomenul nu poate fi stăpânit prin măsuri corespunzătoare .
6. Măsuri de salvare a populaŃiei şi bunurilor
In zona aflată în primele 10 minute :
- se dă alarma sonoră astfel încât populaŃia din zona maxim afectată să se disperseze pe căile şi în locurile stabilite prin plan; - simultan se opresc procesele tehnologice la care se pot produce avarii mari în caz de inundaŃii; - în scopul pregătirii populaŃiei se fac periodic simulări de situaŃii periculoase cu evacuarea populaŃiei în zonele de dispersare cu ajutorul Comandamentului judeŃean de aparare civilă; - pentru mărirea gradului de siguranŃă se apelează şi prin telefon la Comisia locală şi PoliŃia din comună. In zona aflată în primele 60 minute :
- se declanşează alarma sonoră în zona afectată în urmatoarele 50 de minute pentru avertizarea populaŃiei; - se iau măsuri de salvare a populaŃiei şi a unor bunuri personale folosindu-se mijloace de transport şi de intervenŃie stabilite de comun acord cu comisiile locale;
147
- se opresc procesele tehnologice de la unităŃile din zonă ; - se execută operaŃiile de salvare a colectivităŃilor de animale; - salvarea materialelor şi echipamentelor din zonă, care se pot deteriora în urma inundării.
In zona aflată dupa 60 de minute:
- se vor aplica măsurile stabilite din planurile de apărare pentru situaŃiile care necesită evacuarea populaŃiei şi bunurilor, cu sprijinul comisiilor şi comandamentelor locale de apărare împotriva inundaŃiilor constituite la aceste obiective; - modul de avertizare a comisiilor şi comandamentelor locale situate aval de acumularea Zetea precum şi măsurile ce se impun sunt detailate în planurile acestor comisii .
Reguli de exploatare pe timp de ape mari ( viituri ) şi fenomene meteorologice periculoase
Se propune ca regimul de viitură pentru acumularea Zetea să se considere în situaŃiile în care, în amplasament, se produc viituri egale sau mai mari decât viitura teoretică cu asigurarea de 40%. Intrarea în regim de viituri se va considera când : a. In decurs de 12 ore se realizează urmatoarele creşteri : - nivelul apei în lac creşte de la NNR , cu 10 - 15 cm ; - debitul afluent atinge cca. 12 mc/s . b. Dupa 24 ore :
- nivelul apei în lac creşte faŃă de NNR cu 1,1 m pentru un debit defluent de 0,5 mc/s , cu 70 cm pentru un debit defluent de 10 mc/s. - debitul afluent a atins sau depăşit 40 mc/s ( de circa 10 ori debitul mediu ). Regimul de viitură se propune a se considera în urmatoarele faze : - Faza I - cand nivelul în lac se afla între cotele 623,0 - 632,75 mdM - Faza II - cand nivelul în lac este între 632,75 - 634,05 mdM ( viituri sub 3%) - Faza III - cand nivelul în lac este peste 634,05 mdM ( viituri sub 1% ). Pe toată durata stării de viitură se instituie starea de alertă, corespunzator fazei de viitură definite mai sus.
Măsuri premergătoare perioadei de viituri:
- Se va verifica şi asigura funcŃionarea perfectă a instalaŃiilor de măsurare a nivelurilor şi debitelor la acumularea şi la amenajările aval legate de exploatare la viituri a acumulării, precum şi a instalaŃiilor din bazinul de înregistrare a felului şi intensităŃii ploii, modul de propagare şi formare a viiturilor : - Asigurarea comunicaŃiilor telefonice, radiotelefonice, rutiere, cu toŃi factorii interesaŃi ; - Asigurarea legăturilor cu comandamentul de apărare contra inundaŃiilor ; - Asigurarea funcŃionării mijloacelor de avertizare a populaŃiei riverane amenajării şi aval, precum şi a mijloacelor de transport ale unităŃii de exploatare ; - StaŃiile pluviometrice şi hidrometrice existente în bazin transmit date la dispecerat din 6 in 6 ore.
148
In faza I - a de viitură datele primare se înregistrează din 4 în 4 ore, atât la creşterea cât şi la descreşterea viiturii. In fazele II si III de viitură, frecvenŃa citirilor va fi din 2 în 2 ore cu transmiterea datelor la dispecerat. In fazele II şi III în cazul deschiderii golirii de fund se va asigura supravegherea albiei aval cu atenŃie asupra depăşirii capacităŃii sale de scurgere sau a blocării sale. Modul de acŃiune în timpul viiturii : - la începutul viiturii nivelul apei în lac se va afla la cota 622,00 mdM ( NNR ); - în timpul viiturilor şi în special la cele mai mari de 10 % se va descărca continuu un debit min. de 10 mc/s ; - tranşa de atenuare se va goli în max. 6 zile de la terminarea viiturii în secŃiunea acumulării . Pentru viituri mai mici de 5% acest lucru se poate realiza prin golirea tranşei de atenuare după terminarea viiturii, dar pentru viituri mai mari sunt necesare goliri de peste 10 mc/s în timpul viiturii . Deciziile privid exploatarea la ape mari a acumularii Zetea vor fi făcute pe baza informaŃiilor transmise de dispecerat, pregolirile, modul de manevrare a golirilor de fund pe timpul viiturilor şi pentru descărcarea tranşei de atenuare se va efectua o analiză a condiŃiilor din aval respectând cât mai fidel parametrii specifici acumulării Zetea, precum şi cu respectarea planurilor de apărare contra inundaŃiilor . Personalul operativ va culege, înregistra şi transmite la dispecerat informaŃii complete privind parametrii dinamici ai acumulării, respectiv : - nivele în lac, volume, debite afluente, gradientul nivelului, debite defluente, starea de manevră a vanelor, starea tehnică a barajului şi a întregii amenajări . Se vor face corelaŃii între debitele afluente - defluente şi volumele în lac pentru verificarea măsurătorilor . AcŃiuni după trecerea viiturii : - regimul de viitură se va putea considera încetat în momentul în care nivelul apei în lac va scădea sub cota 623,00 mdM, adică va mai rămâne de golit un volum de numai cca. 1,4 mil.mc din tranşa de atenuare . - se va verifica starea tehnică generală a barajului, cuvetei, albiei aval şi a tuturor lucrărilor acordându- se o atenŃie specială următoarelor elemente : - taluzul aval , versant şi platforma aval ; - taluzul amonte a barajului şi amenajarea versant stâng ; - versanŃi cuveta lac şi zona de încastrare a barajului ; - canalul de beton al prizei şi golirii de fund ; - evacuatorul de ape mari , dacă a intrat în funcŃie ; - măsurarea infiltraŃiilor prin baraj , versanŃi şi galeria de injecŃie . - se va realiza programul complet de masurători a.m.c. ; - se va face analiza, corelarea, prelucrarea datelor şi interpretarea lor ;
- se vor verifica şi revizui echipamentele hidromecanice împreună cu instalaŃiile aferente .
149
TABEL CU COMITETELE LOCALE PENTRU SITUAłII DE URGENłĂ
DIN AVAL DE BARAJUL ZETEA
Nr
.
Cr
t
COMITETUL
LOCAL
PENTRU
SITUAłII DE
URGENłĂ
Persoanele resp.cu
declaşarea sistemului
de avertizare
Adresa
Nr. telefon
Serviciu Domiciliu
Primărie Korpos Bela Zetea 4 241112 241316
1 PoliŃie Rosu Gabriel
Brădesti-Târnovita132/B 214116 0742079974
Primărie Bokor Csaba Bradesti nr:80
245001 245027
2
BRĂDESTI
PoliŃie Căprar Eugen Brădesti 228
245002 0723345920
Primărie Bunta te Odorheiu
Secuiesc,Breslelor 7/13
218145 0722352117-
3
ODORHEIU
SECUIESC
PoliŃie Crăciunaş Ionel Odorheiu Secuiesc
str:Rakoczi 112
211125 0723662413
Primărie Sandor Jozsef Forteni 4 245327 218847
4
FELICENI
PoliŃie Gogu Radu Feliceni ,232 245312 0728991798
Primărie Farkas Marton Lutita 139 245490 245835
5
MUGENI
PoliŃie Zolya Sandor Mugeni 96
245441
Primărie Gyerko Levente Porumbeni 22 244689 244666
6
PORUMBENI
PoliŃie Moldovan Ioan Mugeni ,sediu politie 245441 0728858221
Primărie Emil Yoja Cristuru
Secuiesc,str:Harghitei 77
242190 0744795771
7
CRISTURU
SECUIESC
PoliŃie Câmpean Eugen Cristuru Secuiesc
Str:Berde Mozes
242898 -
SECUIENI Primărie Furi Mozes Eliseni 43 244755 745589936
150
8
PoliŃie Buliga Danut Sediu politie Secuieni 244751 -
TABEL
pe comitete locale cu localităŃile, agenŃii economici şi instituŃiile publice
care se evacuează preventiv, în caz de pericol
Nr
Cr
t
Comitet
ul local
Localitatea AgenŃi Ec.
Inst. Publice
Oameni Animal
e
Bunuri
aferente
Mijloace
transp.
Locul de
dispersare
1
Zetea
Subcetate
Zetea
Coop. Consum; IAS;
scoala Sala de sport
Zetea
300
570
260
case
385
Centrul
comunei; pe
deal
2
BRĂDE
STI
Bradesti
Târnovita
Statia de epurare
Bradesti ,SC Balnis
SC BALBET Moara
250
295
40
case
94
Pe deal
3
ODORH
EIU
SECUIE
SCI
Odorheiu
Secuiesc
StaŃia de captare apă
potabilă,
SC Matrita Sa SC
Metlemplast SC
COATS
SC FAMOS
1800
505
280
case
350
- pe deal
- Biserica
catolică
4
FELICE
NI
Feliceni
Oteni
Tăureeni
Rampa de gunoi,
250
610
45
case
- Cămin
cultural
- Şcoală
5
MUGEN
I
Mugeni
Lutita
Alunis
DejuŃiu
Şcoala
Primărie
640
250
40
case
65
- pe deal
6
PORUM
BENI
Porumbenii
Mari
Porumbenii
Mici
Primăria
130
150
40
case
60
- pe deal
- la
scoala
CRISTU Cristuru Romgaz Cristur - pe
151
7 RU
SECUIE
SC
Secuiesc
Filias
Betesti
Avicola
Multiplant
300 150 80
case
240 păşune,
scoala de
arta şi
meserii Zejk
8
SECUIE
NI
Secuieni
Bodogaia
Statia de sortare
Bodogaia
Primăria
Sc Stravia srl
150
100
2 şcoli
60
case+ap.
54
- pe deal-
scoală
Cămin cultural
TABEL cu persoanele responsabile de supravegherea construcŃiilor în caz de
pericol la barajul ZETEA
Nr.
Crt.
NUMELE ŞI PRENUMELE ADRESA TELEFON
1. Adam Moise
Odorheiu Secuiesc, Str. Lăcatusilor7/11, 0265778105 – serviciu
0266210727 - acasă
0744361520
2. Balint Nicolae Zetea –Subcetate nr 368 0266241092 – serviciu
0745271042 - acasă
3. Bichis Nicolae Sighisoara Crizantemelor14/16 0265778105 – serviciu
0747490021 -acasă
INTOCMIT VERIFICAT
Ing. Adam Moise Ing Nicolae Barbieru