Planificarea în
antrenamentul
sportiv
lector dr. Prodea Cosmin
PlanificareaPlanificarea este o operaţie umană care
constă în proiectarea sau prevedereaştiinţifică a conţinutului, desfăşurării şifinalizării unei acţiuni, pe o durată mai
lungă sau mai scurtă de timp.
Gradul său de complexitate este determinatde o multitudine de variabile, printre care
de mare importanţă este intervalul de timp pentru care se realizează.
PlanificareaBompa spunea în 2002 - Planificarea este arta de
a utiliza ştiinţa pentru a structura un program de
pregătire
Prin planificare trebuie să se varieze periodic parametrii
efortului în raport cu factorii care intervin în procesul de
pregătire. Aplicarea variaţiei în planul de antrenament
urmăreşte evitarea plafonării practicantului şi a
supraantrenării acestuia, menţinând o progresie
constantă a capacităţii de performanţă.
Cicluri de pregătire şi concurs
MACROCICLUL
Macrociclurile sunt perioade relativ mari de timp
în cadrul cărora capacitatea de performanţă
trebuie ridicată la un nivel tot mai înalt pentru
perioada competiţională.
Într-un an pot să fie prevăzute 2-3 macrocicluri
(unul pentru tur, altul pentru retur, sau pentru
alte activităţi competiţionale)
Macrociclul
Este alcătuit în mod obişnuit din trei
perioade distincte:
Perioada pregătitoare
Perioada competiţională
Perioada de tranziţie
Cicluri de pregătire şi concurs
MEZOCILUL
Mezocilul este o structură intermediară a
antrenamentului compusă din microcicluri.
Într-un mezociclu pot să fie prevăzute 30 - 60
de lecţii de antrenament pe parcursul a 3 – 6
săptămâni.
Cicluri de pregătire şi concurs
MICROCILUL
Microcilul este un sistem de lecţii de
antrenament şi de refacere care constituie
unitatea structurală a unui mezocilu de un
anumit tip.
Microcicluri lungi 5 – 9 lecţii de antrenament
Microcicluri scurte 3 – 4 lecţii de antrenament
Cicluri de pregătire şi concurs
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Lecţia de antrenament este o unitate de tip
didactic de sine stătătoare cu teme şi obiective
bine definite.
Din punct de vedere pedagogic lecţia de
antrenament este o verigă a unui microcilu
Cicluri de pregătire şi concurs
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Lecţia de antrenament sau şedinţa de
antrenament este compusă din trei părţi:
Partea pregătitoare sau introductivă (warm-up).
Partea principală sau fundamentală.
Partea de încheiere sau de revenire a
organismului (cool-down).
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Fiecare parte a lecţiei de antrenament are obiective
specifice prin care se urmărescrăspunsuri anatomice
caracteristice fiecăreia, precum şimijloace specifice pentru
îndeplinirea obiectivelor propuse.
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea pregătitoare Partea pregătitoare are ca obiectiv pregătirea fiziologică
şi psihologică pentru sarcinile antrenamentului (Bompa,
2002; Sbenghe, 2005).
„Scopul încălzirii îl reprezintă eficientizarea funcţiilor
sportivului” (Ozolin, 1971, citat de Bompa,2002,).
Alături de creşterea temperaturii, în această parte de
pregătire se urmăreşte creşterea progresivă a frecvenţei
cardiace şi a celei respiratorii.
Pregătirea organismului pentru efort este structurată în
pregătire generală şi pregătire specifică. Pregătirea
generală este programată în prima parte a încălzirii şi va
fi urmată de pregătirea specifică.
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea principală
Partea principală a şedinţei de antrenament este cea în care se vor realiza obiectivele programului de antrenament, conţinutul acestei părţi fiind influenţat de etapa în care se găseştepracticantul în pregătirea anuală.
Tendinţele moderne cu privire la durata părţii fundamentale din
cadrul şedinţei de antrenament susţin ideea reducerii acesteia
în jurul valorii de o oră. Depăşirea acestei durate este asociată
cu influenţarea negativă a nivelelor hormonilor care susţin
dezvoltarea musculară (Poliquin, 1997).
LECŢIA DE ANTRENAMENT
Partea de încheiere
O întrerupere bruscă a efortului poate genera efecte fiziologice
şi psihologice negative (Bompa, 2002). Prin partea de încheiere
se urmăreşte evitarea acestor efecte şi promovarea unor efecte
pozitive pentru organism. Această parte are ca obiectiv
reducerea curbei efortului şi pregătirea organismului pentru
relaxare şi odihnă. Efortul din partea fundamentală scade în
intensitate, asigurându-se revenirea organismului la starea
iniţială de repaus biologic şi psihologic.