Intocmirea unui plan de nursing pentru pacientul cu insuficienţă respiratorie
cronică
Diagnostic de nursing
1. Alterarea schimbului de gaze la nivelul membranei alveolo-capilare – vezi plan de îngrijire a pacientului cu bronhopneumopatie cronică obstructivă.
2. Alterarea schimbului de gaze ca urmare a oxigenării insuficiente a sângelui (hipoxemie şi hipercapnie).Definiţie: Afectarea respiraţiei celulare ca urmare a diminuării schimbului de gaze şi transportului inadecvat al oxigenului şi dioxidului de carbon la ţesuturi. Caracteristici definitorii:- Modificarea frecvenţei şi amplitudinii respiraţiilor, dispnee.- Oboseală, letargie, iritabilitate.- Confuzie, cefalee matinală, alterarea statusului mental.- Cianoză, bătăi ale aripilor nazale, tiraj costal prin solicitarea musculaturii respiratorii accesorii.- Hipoxie, hipoxemie, scăderea pH-ului sanguin, modificarea gazelor sanguine arteriale (acidoză respiratorie).
Evaluare
Funcţia respiratorie:
frecvenţa şi amplitudinea
respiraţiilor, simetria
mişcărilor toracice, tiraj
costal,ascultaţia
pulmonară, caracterul
tusei şi expectoraţiei;
Intervenţii
1. Dacă pacientul este imobilizat la pat: asiguraţi
o poziţie comfortabilă, protejaţi de căderi prin
ridicarea apărătorilor laterale ale patului;
schimbaţi frecvent poziţia pacietului în pat,
încurajaţi-l şi instruiţi-l să facă exerciţii de
respiraţie şi tuse controlată la fiecare 4 ore.
2. Dacă pacientul este mobilizabil: înstruiţi
Rationale
1. Previne accidentele prin
cădere; prevenirea
atelectaziei, escarelor;
favorizează clearance-ul
secreţiilor bronşice.
2. Previne hipotensiunea
Rezultatele
intervenţiilor (numerele din paranteze
corespund intervenţiilor
efectuate în urma cărora se
evaluează un rezultat).
Activitatea zilnică
1
explorări ale funcţiei
pulmonare, gaze sanguine
arterial.
Funcţia cardiovasculară:
culoarea şi temperature
tegumentelor, frecvenţa şi
ritmul cardiac, TA, ECG,
hemoleucograma, teste de
coagulare a sângelui
( timp de protrombină,
timp parţial de
tromboplastină)
sideremia.
Status neurologic;
orientarea temporo-
spaţială, nivel de
conştienţă, activitate
mentală.
Capacitatea de mişcare,
de a-şi desfăşura
activităţile zilnice de
îngrijire, de a profesa.
pacientul să se ridice încet din poziţia culcat,
dacă acuză ameţeli susţineţi pacientul atunci
când se deplasează înafara patului.
3. Alternaţi perioadele de activitate cu cele de
odihnă; planificaţi activităţile zilnice astfel
încât să evitaţi solicitarea fizică excesivă, în
funcţie de toleranţa pacientului la efort.
4. Asiguraţi igiena orală şi generală.
5. Ascultaţi plămânii la fiecare 4 ore şi anunaţaţi
medicul în cazul apariţiei sau agravării
ralurilor pulmonare.
6. Monitorizaţi semnele vitale, gazele sanguine
arteriale, hemoglobin serică. Raportaţi
medicului valorile anormale.
7. Evaluaţi la fiecare 8 ore aspectul urinii şi al
materiilor fecale pentru depistarea hematuriei,
melenei.
8. Administraţi medicaţia conform prescripţiei.
Dacă se administrează transfuzie de sânge sau
derivate, asiguraţi administrarea corectă,
aseptică a acestora şi monitorizaţi pentru
efecte adverse.
9. Reduceţi la strictul necesar numărul puncţiilor
venoase sau arteriale necesare investigaţiilor
de laborator sau terapiei; comprimaţi locul
puncţie venoase minim 1 minut pentru a
favoriza coagularea sângelui.
ortostatică; previne
traumatismele prin cădere.
3. Activitatea fizică creşte
necesarul de oxigen al
organismului care nu poate
fi suplinit în caz de
insuficienţă respiratorie.
4. Previne apariţia infecţiilor
orale, tegumentare.
5. 6. Modificări ale acestor
parametrii pot semnifica
agravarea bolii, apariţia
complicaţiilor.
7.Semnifică hemoragie internă.
8.Creşterea hemoglobinei
serice creşte capacitatea de
transport a oxigenului.
9.reduce riscul de hematom sau
de sângerare locală la pacienţi
cu funtia de coagulare a
paote fi efectuată
fără oboseală
excesivă. (2,3)
Ventilaţia
pulmonară este în
limite acceptabile
(5)
Nu sunt prezente
semen de
sângerare activă;
hemoglobin serică
şi hematocritul se
normalizează;
coagularea
sângelui este în
limite normale.
(6,7,8,9)
Pacientul cunoaşte
şi aplică măsurile
de prevenţie a
hemoragiei şi
tratamentul
recomandat. (10)
2
10. Instruiţi pacientul despre continuarea în
siguranţă a măsurilor de îngrijire la domiciliu:
- Avantajele renunţării la fumat.
- Administrarea medicamentelor – doză,
ritm de administrare, posibile efecte
adverse).
- Urmărirea continuă a prezenţei semnelor
de hemoragie: apariţia hematuriei,
melenei, hemoptiziei.
- evitarea traumatismelor care pot
determina sângerare excesivă: atenţie la
utilizarea obiectelor ascuţite, tăietoare,
utilizarea unui aparat de ras electric în loc
de lame de ras, utilizarea unei periuţe de
dinţi moi.
sângelui alterată.
10. Creşte complianţa
pacientului şi a îngrijitorului
acestuia la terapie.
Se notează în foaia de observaţie a pacientului:
- Simptomele raportate de pacient: de exemplu, ameţeli, teamă, palpitaţii, ş.a.- Observaţiile referitoare la capacitatea de effort a pacientului.- Rezultatele monitorizării clinice şi a investigaţiilor efectuate, care influenţează îngrijirile acordate.- Răspunsul pacientului la intervenţiile nursei, pentru fiecare în parte.-
3. Clearance bronşic ineficient ca urmare a obstrucţiei traheobronşice sau/şi prezenţei secreţiilor bronşice: vezi plan de îngrijire a pacientului cu bronhopneumopatie cronică obstructivă.
3
4. Reducerea perfuziei tisulare ca urmare a afectării cardiopulmonare.
Definiţie: Scăderea respiraţiei şi nutriţiei la nivel celular ca urmare a reducerii fluxului sanguin capilar.
Evaluare
Vârsta, sex
Factori de risc
cardiovasculari:
fumat, HTA,
obezitate,
dislipidemie, stres,
istoric familial de
boală cardiovasculară.
Aspect general:
cianoză, paloare,
edeme.
Funcţia respiratorie:
frecvenţa şi
amplitudinea
respiraţiilor,,ascultaţia
pulmonară, gaze
sanguine arteriale.
Funcţia
cardiovasculară:
culoarea şi
Intervenţii
1. Monitorizaţi TA, frecvenţa cardiacă,
presiunea venoasă centrală ( când este
posibil) în fiecare oră până la
stabilizare hemodinamică, apoi la
fiecare 2 ore.
2. Urmăriţi aspectul tegumentelor la
fiecare 2 ore.
3. Monitorizaţi respiraţia – frecvenţă,
amplitudine, ascultaţie pulmonară- la
fiecare 2 ore.
4. Monitorizaţi balanţa hidroelectrolitică.
5. Monitorizaţi electrocardiograma.
6. Monitorizaţi nivelul gazelor sanguine
arteriale, creatinina serică,
lactatdehidrogenaza (LDH)
7. Limitaţi activităţile fizice la cele care
nu determină oboseală, dispnee.
Rationale
1.Scăderea TA, FC, presiunii venoase
centrale semnifică scăderea perfuziei
tisulare.
2. Tegumente reci, marmorate, cianotice
semnifică scăderea perfuziei tisulare.
3.Tahipneea compensează hipoxia tisulară.
4. Scăderea debitului urinar/h poate
semnifica hipoperfuzie renală.
5. Scăderea perfuziei miocardice poate
determina aritmii severe.
6. poate semnifica distrucţie tisulară şi
reducerea schimbului de gaze la nivel
pulmonar.
Rezultatele
intervenţiilor (numerele
din paranteze corespund
intervenţiilor efectuate în urma
cărora se evaluează un rezultat).
Pacientul devine stabil
din punct de vedere
hemodinamic: pulsul nu
scade sub....bătăi/minut
şi nu
depăşeşte.....băt/min.
TAS > de.... mmHg.
TAM > ... mmHg. PVC
> ....mmH2O. (1)
Pacientul nu prezintă
aritmii (1,5).
Tegumentele se menţin
calde şi uscate. (2)
Frecvenţa cadiacă se
menţine în limitele
4
temperatura
tegumentelor,
frecvenţa şi ritmul
cardiac, TA, timp de
reumplere capilară,
distensia venelor
jugulare, reflux
hepatojugular, ECG,
hemoleucograma,
istoric de afecţiuni
cardiace congenitale
sau valvulopatii.
Funcţia renală:
greutate, aport şi
eliminări de lichide,
densitate urinară.
Status neurologic;
orientarea temporo-
spaţială, nivel de
conştienţă, activitate
mentală.
Teste diagnostice:
Radiografie toracică,
ECG, test de efort,
ecocardiografie,
angiografie, ş.a
8. Administraţi oxigen în funcţie de
prescripţie.
9. Informaţi pacientul despre:
- Factorii de risc cardiovasculari.
- Necesitatea dietei hipolipidice.
- Importanţa renunţării la fumat.
- Administrarea medicaţiei.
- Administrarea nitroglicerinei.
- Combaterea constipaţiei.
7. Pentru a conserva energia şi a ameliora
perfuzia tisulară.
8. pentru a ameliora schimbul de gaze
alveolo-capilar.
9. Conştientizarea pacientului despre riscul
cardiovascular asociat acestor factori creşte
complianţa pacientului la măsurile
terapeutice.
recomandate de medic în
cursul activităţilor
curente. (7).
Debitul cardiac este
adecvat (1,2,3,6,8).
Pacientul aplică
modificările necesare
stilului de viaţă pentru a
menţine perfuzia tisulară.
(7,9).
5
Documentaţi în foaia de observaţie a pacientului:- Valorile parametrilor hemodinamici monitorizaţi.- Răspnsul pacientului la efort.- Intervenţiile efectuate şi rezultatele obţinute pentru fiecare dintre acestea.- Percepţia pacientului referitoare la problemele de sănătate prezente.- Metodele aplicate şi demonstrate de pacient pentru respectarea dietei, administrarea medicaţiei, menţinerea nivelului de
activitate fizică, cunoaşterea factorilor de risc cardiovasculari.
5. Intoleranţa la efort: vezi plan de intervenţii la pacientul cu insuficienţă cardiacă.
6. Afectarea funcţiei mentale ca urmare a hipoxiei şi hipercapniei din insuficienţa respiratorieDefiniţie: incapacitatea de a gândi, de a judeca corect, clar.Caracteristici definitorii: afectarea funcţiei cognitve, egocentrism, distractibilitate, hiper sau hipovigilenţă, interpretarea inadecvată a stimulilor din mediul înconjurător, tulburarea memoriei.
Evaluare
Vârsta, sex
Motivele internării
Status mental:gândirea
abstractă (cereţi pacientului
să interpreteze un proverb)
informaţii generale ( cereţi
pacientului să numească 5
ţări), solicitaţi pacientului să
–şi exprime temerile legate
de situaţia actuală,
Intervenţii
1. Monitorizaţi şi notaţi:
- Semne vitale la 4 ore interval.
- Semne neurologice la fiecare
schimb de tură.
- Valorile analizelor de laborator
(glicemie, alcoolemie, electroliţi
serici, gaze sanguine arteriale).
2. Administraţi corect medicaţia prescrisă
pentru a rezolva afecţiunea cauzatoare a
deteriorării mentale.
Rationale
1. Evaluarea frecventă a funcţiilor
vitale permite dg. precoce al
infecţiilor sau complicaţiilor.
Evaluarea neurologică şi a
investigaţiilor pot evidenţia
ameliorarea sau agravarea
situaţiei clinice.
2. Scopul terapiei se adresează
cauzei afectării mentale.
3. Ajută la orientarea pacientului
Rezultatele
intervenţiilor (numerele
din paranteze corespund
intervenţiilor efectuate în urma
cărora se evaluează un rezultat).
Pacientul este protejat
de accidente, în mediu
sigur (1,4,7,8,11)
Pacientul
conştientizează
6
raţionamentul ( cereţi
pacientului să rezolve o
problemă simplă); evaluaţi
memoria de scurtă şi de lungă
durată; orientarea în timp şi
spaţiu.
Status neurologic: nivelul de
conştienţă, funcţia motorie şi
senzorială.
Calitatea somnului.
Abilitatea de a-şi desfăşura
activităţile curente.
Pericole potenţiale pentru
siguranţa pacientului.
Medicaţia utilizată anterior
internării.
Starea de nutriţie şi dieta
urmată.
Consumul de alcool.
3. Adresaţi-vă pacientului spunându-i pe
nume; spuneţi numele d-voastră
pacientului.
4. Explicaţi clar, concis fiecare manevră
care-l implică.
5. Planificaţi astfel îngrijirile de nursing
pentru a oferi pacientului perioade de
linişte, odihnă.
6. Comunicaţi pacientului locul unde se află,
data şi ora de mai multe ori în cursul
zilei;postaţi la vedere un calendar şi un
ceas. Raportaţi-vă la aceste repere când
orientaţi pacientul.
7. Păstraţi lucrurile personale la îndemâna
pacientului.
8. Asiguraţi măsuri de protecţie contra
accidentelor, dar evitaţi pe cât posibil
constrângerea fizică.
9. Cereţi aparţinătorilor să aducă fotografii
cu persoane familiare, dragi, cărţi, articole
preferate.
10. Planificaţi activităţile de rutină şi insistaţi
în efectuarea lor.
11. Vorbiţi clar şi încet şi da-ţi timp
pacientului să reacţioneze şi să vă
răspundă.
12. Incurajaţi pacientul să desfăşoare
vis a vis de propria persoană şi
mediu.
4. Evită confuzia, teama şi ajută la
atingerea scopului urmărit.
5. Evităm astfel suprasolicitarea
senzorială şi motorie.
6. Tehnicile de orientare în
realitate contribuie la
menţinerea şi creşterea
vigilenţei pacientului vis a vis
de propria persoană şi de
mediul ambiant.
7. Permite creearea unui mediu
cât mai familiar, reduce
confuzia, frustrarea şi ajută
pacientul în îndeplinirea
activităţilor zilnice de
autoîngrijire.
8. Pacientul poate să nu fie
conştient de potenţiale pericole
şi modul cum să le evite;
constrângerea fizică poate duce
la agitaţie psihomotorie.
9. Obiecte familiare ajută la
creearea unui mediu mai sigur
pentru pacient.
10. Realizarea activităţilor de
necesitatea asistenţei.
(4,5,7,11)
Pacientul este orientat
faţă de el însuşi, faţă de
alte persoane, în timp şi
spaţiu.(2,3,6,7,9,13).
Poate să-şi desfăşoare
supravegheat
activităţile zilnice
(10,11,12)
Investigaţiile de
laborator sunt în limite
normale sau acceptate.
(1).
Tratamentu etiologic
determină ameliorarea
parţială sau completă a
funcţiilor mentale. (2).
Membrii familiei
identifică prezenţa la
pacient a confuziei
parţiale sau complete
(13,14, 15).
Membrii familiei
pregătesc mediu de
acasă pentru asigurarea
continuităţii unei
7
activităţile zilnice; oferiţi-i instrucţiuni
clare şi supravegheaţi cu răbdare
efectuarea acestora.Sarcinile trebuie să fie
simple, de bază, repetitive, pentru a ajuta
învăţarea acestora.
13. Incurajaţi membrii familiei să-i
povestească pacientului întâmplări
anterioare din viaţa acestuia şi a familiei.
14. Susţineţi membrii familiei în încercarea
de a comunica cu pacientul.
15. Permiteţi pacientului să-şi exprime
sentimentele înainte şi/sau după vizita
persoanelor dragi acestuia.
16. Îndrumaţi aparţinătorii către servicii
comunitare care pot susţine îngrijirea în
continuare a pacientului după externare.
rutină ajută la atingerea
scopului (independenţă în
autoîngrijire) şi reduce
confuzia şi anxietatea
pacientului.
11. Reduce confuzia şi anxietatea
pacientului.
12. Creşte stima de sine şi previne
complicaţiile legate de
inactivitate.
13. Memoria de lungă durată este
prezervată în multe cazuri.
Impărtăşindu-i pacientului
poveşti, evenimente familiare
îi oferă o senzaţie de
continuitate, securitate şi
comfort.
14. Membrii familiei necesită
frecvent încurajări repetate de a
menţine o comunicare cât mai
strânsă cu pacientul.
15. Exprimarea sentimentelor într-
un mediu suportiv ajută la
acomodarea îngrijitorului cu
condiţia pacientului.
îngrijiri optime.
8
Documentaţi în foaia de observaţie a pacientului:- Răspunsurile pacientului la solicitările d-voastră.- Comportament inadecvat sugestiv pentru afectare mentală.- Intervenţiile aplicate pentru menţinerea orientării pacientului în mediu real.- Evaluarea răspunsului la fiecare intervenţie.
7. Risc de infecţie
Definiţie: Prezenţa unor factori de risc pentru infecţii nosocomiale; Pacienţii la risc sunt cei vârstnici, debilitaţi, postoperator, cu deficienţe imune şi insuficienţe de organ; de asemenea pacienţii cu cancer, diabet zaharat, traume multiple, deficienţe senzoriale sau motorii, imobilizaţi la pat timp îndelungat.
Pacienţii cu boli cronice pulmonare, insuficienţă respiratorie, care utilizează umidificatoare de aer, terapie prin nebulizare, traheostoma sau tub endotraheal, precum şi pacienţii ventilaţi mecanic sunt la risc crescut de infecţii recurente.
Evaluare
Vârsta, sex
Istoricul bolii:
accidente,traumatisme, febră
sau hipotermie, intoxicaţii,
expunere la poluanţi,
Intervenţii.
1. Spălaţi-vă pe mâini înante şi după
acordarea îngrijirilor necesare
pacientului ; purtaţi mănuşi de latex
pentru asigurarea asepsiei când
acordaţi îngrijiri directe ( ex:
Rationale
1. Spălarea pe mâini este cea mai
eficientă metodă de evitarea a
răspândirii infecţiilor.
2. Previne răspândirea microbilor
la alte obiecte sau alimente.
Rezultatele
intervenţiilor (numerele
din paranteze corespund
intervenţiilor efectuate în urma
cărora se evaluează un rezultat).
9
convulsii.
Circumstanţe actuale
asociate unui risc crescut de
infecţie.
Status mental: orientarea în
timp şi spaţiu, nivelul de
conştienţă.
Status neurologic: funcţia
motorie şi afectarea
senzorială.
Factori de risc:
- Vârsta > 65 de ani.
- Deficienţe imune.
- Boli cronice.
- Etilism şi malnutriţie.
- Consum de droguri.
- Proceduri invazive.
- Antibioterapia
profilactică.
- Chemoterapia
- Politrauma.
- Expunere la medii cu
potenţial patogen., ş.a
schimbarea pansamentului, tratament
injectabil.)
2. Instruiţi pacientul şi ajutaţi-l să se
spele pe mâini înainte şi după masă,
folosirea toaletei sau a urinarului.
3. Asiguraţi igiena cavităţii bucale prin
umidifiere frecventă şi periaj dentar
zilnic.
4. Ajutaţi pacientul să asigure o bună
igienă a zonei anale- curăţirea zonei
anale prin ştergere cu şerveţele
umede sau spălare cu apă şi săpun
după defecaţie; curăţirea se face
dinspre zona meatului urinar ( mai
puţin contaminată) spre zona anală
( mai contaminată).
5. Schimbaţi poziţia pacientului
imobilizat la pat la fiecare 2 ore.
Asiguraţi îngrijirea tegumentelor mai
ales la nivelul zonelor de sprijin.
6. Incurajaţi pacientul să consume 2-3
litri de lichide/zi (în absenţa
contraindicaţiei) .
7. Asiguraţi o nutriţie echilibrată, cu un
conţinut proteic crescut în absenţa
contraindicaţiilor.
3. Reduce riscul infecţiilor cu
punct de plecare flora
bacteriană orală.
4. Previne infecţiile zonei genito-
urinare.
5. Previne staza venoasă şi
escarele de decubit.
6. Pentru a asigura fluidificarea
secreţiilor.
7. Contribuie la stabilizarea
greutăţii, masei musculare şi la
vindecarea plăgilor.
8. Reduce expunerea pacientului
la patogeni din mediul
înconjurător.
9. Ajută la eliminarea secreţiilor
din căile respiratorii şi previne
atelectazia.
10. Previne uscarea şi iritaţia
mucoaselor şi asigură
fluidificarea secreţiilor
bronşice.
11. Apariţia febrei ( mai ales
postoperator) semnifică infecţie
respiratorie, urinară,
tromboflebită sau infecţia la
Pacientul îşi asigură o
bună igienă corporală
(2,3,4,18).
Pacientul cunoaşte
factorii de risc pentru
infecţii şi semnele şi
simptomele acestora
(18).
Se menţine
normotermia (11)
Leucograma este în
limite normale (12)
Culturile sunt sterile
(13)
Secreţiile respiratorii
sunt clare, fără miros
(6,9,15,17)
Urina este clară, fără
miros, fără sediment
(2,4)
Nu apare diaree (2,4,
14)
Incizia postoperatorie şi
pansamentul este curat,
fără secreţii purulente
(15)
10
8. Asiguraţi izolarea pacienţilor cu
deficienţe ale sistemului imun;
monitorizaţi vizitele aparţinătorilor.
9. Postoperator, instruiţi pacientul să
facă exerciţii de tuse controlată şi
exerciţii de respiraţie profundă la
fiecare 4 ore.
10. Asiguraţi umidificarea oxigenului
administrat.
11. Monitorizaţi şi notaţi temperatura al
fiecare 4 ore.Raportaţi imediat
subfebrilitatea sau febra.
12. Monitorizaţi valoarea leucocitelor
sanguine; raportaţi prezenţa
leucocitozei sau leucopeniei.
13. In funcţie de recomandarea
medicului recoltaţi culturi din sânge,
urină, secreţii respiratorii, lichidul de
drenaj al plăgii.
14. Instruiţi pacientul să raporteze
imediat apariţia scaunelor diareice.
15. Respectaţi condiţiile de asepsie la
executarea manevrelor terapeutice
invazive (16aspiraţie traheo-bronşică,
inserţia sondei urinare, schimbarea
pansamentului plăgii, injecţii
intravenoase, intramusculare).
nivelul plăgii.
12. Leucocitoza semnifică infecţie;
leucopenia apare la organisme
debilitate, în urma depresiei
măduvei hematoformatoare, în
deficienţe severe de vitamine
sau aminoacizi.
13. Permite identificarea
germenilor cauzatori şi
ghidează antibioterapia.
14. Poate indica necesitatea
schimbării sau stopării
tratamentului antibiotic şi/sau
testare pentru Clostridium
dificile.
15. Previne răspândirea germenilor
patogeni.
16. Previne transmiterea
germenilor patogeni pe această
cale.
17. Eliminarea în condiţii igienice
a expectoraţiei previne
răspândirea infecţiilor.
18. Educaţia pacientului asigură
cooperarea acestuia pentru
asigurarea măsurilor de igienă
necesare prevenirii infecţiilor.
Locul de puncţie
venoasă nu prezintă
semne de inflamaţie
(15, 16).
Se menţine integritatea
tegumentară (2,3,4,5).
Pacientul
bea .........ml/zi şi
consumă ...........grame
proteine/zi (6,7)
Pacientul nu prezintă
semne de infecţie (1-
18).
11
16. Schimbaţi cateterul intravenos la
fiecare 24-48 de ore ( în funcţie de
recomandarea medicului); rotiţi
locurile de puncţie i.v. la 48-72 de
ore; asiguraţi dezinfecţia corectă a
locului de puncţie.
17. Asiguraţi pacientului şerveţele sau
recipiente pentru expectoraţie.
18. Educaţi pacientul referitor la:
- Spălarea măinilor şi igiena
corporală.
- Factorii care cresc riscul de
infecţie.
- Simptomele şi semnele de
infecţie.
Se notează în foaia de observaţie a pacientului:- Funcţii vitale - Data, ora, tipul de cultură recoltată.- Data, ora şi locul de inserţie a oricărui cateter.- Aspectul secreţiei drenate, a locului de inserţie a cateterului, aspectul plăgii.- Intervenţiile aplicate pentru reducerea riscului de infecţie.- Răspunsul pacientului la intervenţiile nursei.- Evaluarea fiecărui rezultat.
12
8. Anxietate: vezi plan de intervenţii la pacientul cu insuficienţă cardiacă.
13