Download - Personalitatea Si Imaginea de Sine
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
1/21
TEMA IV PERSONALITATEA4.1. Personalitatea i imaginea de sine
Personalitate i comportament ipoteze de lucru
O bun parte din viaa fiecrui individ se deruleaz n cadrul unei anumite colectiviti familie,coal, ntreprindere, instituii unde desfoar o anumit activitate. Aici el investete nu numaitimpul, competenele i priceperile sale, dimensiunea sa cultural i profesional, ci i persoana saprivat, adic speranele, atitudinile i motivaiile sale, temerile i angoasele cel nsoesc.!otodat, conflictele i dorinele sale contiente i incontiente sunt alimentate n mod permanent decolectivitile "familiale, educative, economice# din care face parte.
$oiunea de %personalitate provine din latinescul persona, ce desemna n teatrul antic romanmasca actorului, faa pe care o prezenta publicului. Acest neles este la originea primei definiii a
personalitii i desemneaz at&t aspectul e'terior al unui individ c&t i modul n care el este perceputde ctre alii. (n spatele acestui simbol reprezentat de ctre masc se concentreaz ntreagacomple'itate a problematicii personalitii ea este concomitent ceea ce arat i ceea ce ascunde
publicului.)deea amintit mai sus, st la baza a ceea ce sociologia i psi*ologia contemporan numesc rol istatut. Oamenii creeaz i proiecteaz imagini ale propriei persoane asupra celorlali+ aceste imagini
poart numele de roluri. olul poate suferi transformri n funcie de circumstane i de mediul ncare individul e'ist+ de e'emplu, comportamentul unui individ n biseric difer de comportamentulaceluiai individ n discotec sau n restaurant i, de asemenea, comportamentul fa de prieteni diferde comportamentul n familie.Acest %comportament teatral "-im l/t*e# este absolut natural i necontientizat. 0e regul, oameniinui sc*imb n mod contient, n contact cu cei din 1ur, accentul, atitudinea sau declaraiile. Oricum,marea ma1oritate 1oac anumite roluri pentru cei din 1ur i n acest fel obin un anumit statut n cadrulgrupului. (n multe cazuri, statutul nseamn a fi acceptat de grup "ceea ce satisface nevoia de
apartenen# ns, n general, lumea prefer s fie bine primit i respectat n cadrul grupului "ceeace ar satisface nevoile de stim#.Psi*ologul englez 2r3in 4offman este autorul interesantei analogii viaa 5 ca 5 teatru, imperfectca orice analogie, dar e'trem de sugestiv pentru nelegerea personalitii i a comportamentuluiuman. 4offman arat c viaa de zi cu zi seamn foarte mult cu teatrul lumea utilizeaz scenarii,recuzit, mac*ia1e, costume i atitudini pentru transmiterea imaginilor de sine ctre public. 2'istc*iar i culise 5 avem prieteni, iubite sau soii crora le este permis s intre n cabine i s nevad aa cum suntem n realitate 5 fr recuzit i fr mac*ia1.2ste foarte important s nelegem 5 spune 4offman 5 c interpretarea unui rol nu are nimic dea facecu falsitatea sau perversitatea. 6u toii interpretm diferite roluri, n funcie de circumstane i demediul social+ ne nfim aa cum suntem numai celor ce au acces n culise dei c*iar aici
interpretm un anumit rol, pentru a ne crea o anumit imagine i pentru a ne defini un mod propriu dea g&ndi. 6u toate e'agerrile ei, trebuie s admitem c interpretarea rolurilor descris de 4offmaneste de fapt una din dimensiunile vieii de zi cu zi i nu o invenie actoriceasc.7ubliniem faptul c n limba1ul cotidian, termenul de personalitate pune n eviden dou accepiunimai mult sau mai puin confundabile. Prima accepiune este valorizant atunci c&nd spunem desprecineva c %are personalitate nelegem prin aceasta ceva n plus "$icole Aubert#, care iese dincomun i se manifest n relaiile interpersonale. A doua accepiune este mai degrab descriptiv icorespunde definiiilor ce se dau conceptului de personaliate. (n cartea sa intitulat 4eneza persoanei,Perron 5 de pild 5 arat c personalitatea cuprinde ansamblul acelor caracteristici ale unei persoanecare i definesc individualitatea, deosebindo de celelalte e'istene umane. Aceast definiie
presupune, potrivit opiniei sale, trei idei centrale8. )deea de globalitate personalitatea unui individ este constituit de ansamblul caracteristicilor ce
permit descrierea acestuia i identificarea lui printre ali indivizi. Aceast descripie merge de lacaracteristici somatice "culoarea oc*ilor, a prului, semne particulare# p&n la modul de g&ndire i
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
2/21
comportament. Personalitatea unui individ este ansamblul acestor caracteristici i nu doar unul dinaceste elemente.9. )deea de coeren toate aceste caracteristici constituie un ansamblu organizat n care diferiteleelemente se completeaz reciproc. Acest postulat a stat la baza tipologiilor temperamentale icaracterologice ncep&nd cu :ipocrate p&n la morfopsi*ologiile actuale, care afirm e'istena uneilegturi ntre caracteristicile fizice ale feei i corpului i cele mentale i de comportament.
;. )deea de permanen n timp coerena persoanei conduce la o organizare a personalitii, a creiaciune este permanent. 2ste vorba de anumii invariani care depesc evenimentele i sc*imbriletranzitorii i care confer o anumit identitate ce se manifest n relaiile interpersonale.Aceste trei caracteristici "globalitate, coeren, permanen# permit nelegerea personalitii ca ostructur n sensul definit de Piaget un sistem de transformri cu legi proprii, ce se menine i sembogete prin nsui 1ocul acestora. Aceast definiie se poate aplica studiului personalitii i
permite nelegerea funcionrii prin autoreglare, ca i transformrile ce au loc pe tot parcursul vieii.(n decursul timpului au fost fcute diferite tentative de clasificare a tipurilor de personalitate. Pe bazaobservaiilor cotidiene, medicul :ipocrate, n antic*itatea greac, a fcut urmtoarea clasificare
bazat pe tipul de temperament8. 6oleric
a# energic, nereinut, tendine spre impulsivitate, nestp&nire de sine, uneori agresivitate+b# procese afective intense, e'plozii emoionale, fire desc*is+c# activism impetuos n alternan cu delsarea+d# plcerea de a opune rezisten, tendin de dominare n grup+e# nu este deosebit de abil n activitile ce solicit rbdare.
Personalitatea si cunoasterea ei
Cpt. Ciobanu T. Ion
Ideea de personalitate are radacini foarte adanci in istoria vietii si
culturii omenesti. Ea a inceput sa se infiripeze odata cu constiinta
de sine. Totusi, stiinta despre personalitate este de data recenta si
aceasta deoarece s-a constatat ca nu este suficient sa recunosti
manifestarile personalitatii, ci trebuie sa-i descoperi si determinarile
si structura.
Astazi, sustine P. Popescu-Neveanu, nu exista idee mai pretuita si
mai utilizata in lumea noastra decat aceea de personalitate. De fapt,
vorbind despre personalitate, discutam in termeni majori despre om
in personalitate este implicata atat existenta omeneasca in ceea ce
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
3/21
are ea substantial si spiritual, cat si intregul ansamblu de valori
acumulate de o anumita comunitate sau de intreaga omenire,
insusite de om, realizate in prezent si proiectate in viitor.
1. Conceptul de personalitate
Cu privire la conceptul de personalitate au fost elaborate numeroase
definitii. Gordon W. Allport a identificat, in 1931, circa 50 de
definitii si, impreuna cu un alt cercetator, 17.953 denumiri de
trasaturi psihice ce diferentiaza comportamentele umane, dintre
care 4.504 reprezinta trasaturi de personalitate autentice. Alti autori
au evaluat numarul respectivelor trasaturi la 4.000, apoi la 1.093.
Daca mai adaugam ca in 1951 au fost identificate peste 100 de
definitii ale personalitatii, avem imaginea clara a complexitatii
conceptului de personalitate si a indoielii ca personalitatea poate fi
definita in chip clar si satisfacator doar printr-un singur enunt.
Etimologic, cuvantul personalitate" deriva din latinescul
persona". Primul lui sens a fost cel de masca, de costumatieprin
care actorii teatrului antic intruchipau sau simbolizau pe cineva pe
scena. Al doilea sens, obtinut prin extensiune, se referea la rolul
indeplinit pe scena si mai apoi in viata, la functiilepe care si le
asuma cineva. Cel de-al doilea sens desemneaza insasi
individualitatea (corporala si psihica) a celui care indeplineste
rolul. In fine, ultimul sens a adaugat o nota de valoare, referindu-sela ce fel de om este, de rang are, etc.
Exista mai multe teorii asupra personalitatii care urmaresc sa
identifice un cadru specificat de referintasi un fundament unic
al intregii determinari a intregii constructii, fundament considerat,
pe rand (in functie de teorie);
un fond energetic instinctual, inconstient;
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
4/21
relatie predeterminata intre diferitele aspecte biologice si
fiziologice ale individului;
o motivatie organica sau psihosociala integratoare;
relatia tensionala intre scopuri si mijloace, aspiratii si posibilitati;
tendinta intrinseca spre insertia afilierii, integrarea socioculturala
a individului.
Teoriile Asupra personalitatii vizeaza explicatii, clarificari privind
originea, structura, dinamica si manifestarile comportamentale ale
personalitatii in raport cu anumite situatii de viata.
Constient de capcanele" oricaror exprimari, Gordon W. Allport a
propus o definitie a personalitatii, definitie cu care vom opera si
noi.
Personalitatea este organizarea dinamica in cadrul individului a
acelor sisteme psihofizice care determina gandirea si
comportamentul sau caracteristic.
Altfel spus, personalitatea este un sistem alcatuit din mai multe
elemente (sau subsisteme), toate considerate ca tendinte
determinante (exercita o influenta asupra actelor adaptive si
expresive prin care personalitatea ajunge sa fie cunoscuta),
caracteristice fiecarei persoane, organizate dinamic (prin aceasta se
explica dezvoltarea si structura personalitatii implicandu-se si
dezorganizarea, ca proces reciproc responsabil de existenta
personalitatilor anormale, care sunt mascate de o dezintegrare
progresiva) si concretizate in comportament si gandirea fiecaruia,
in functionarea atat a spiritului" cat si a trupului" intr-o unitate
inextricabila.
2. Abordarea structural-sistemica a personalitatii
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
5/21
Daca am dori o cunoastere extensiva a personalitatii atunci ar trebui
sa avem in vedere totalitatea fenomenelor psihice a celor simple si
complexe, constiente si inconstiente, variabile si constante etc.
Pentru cunoasterea personalitatii este insa utila, si posibila,dezvaluirea acelor aspecte constante ale vietii psihice pe care
cercetatorii le numesc trasaturisau insusiri psihicede
personalitate, concomitent cu descifrarea legaturilor si relatiilor
dintre ele si dintre subsistemele (gruparile) pe care ele le pot
constitui.
Totodata, subliniem inca o data, personalitatea poate fi considerataca o structura complexa implicand un ansamblu de structuri si
functionand sistemic.
Aceste structuri si elementele lor sunt
A.subsistemul de orientarea personalitatii in care incadram
conceptia despre lume si viata;
ansamblu de valori asimilate de individ;
idealul de viata;
imaginea de sine;
sistemul motivelor si al intereselor, al dominantelor afectivediferentiatoare, pentru fiecare persoana.
B. subsistemul bioenergetical personalitatii ce include
intercorelatiile neurohormonale;
tipul somatic transmis individului prin zestrea sa genetica;
tipul de activitate nervoasa superioara;
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
6/21
temperamentul.
Indeosebi ultimele doua elemente sunt semnificative pentru
manifestarea si dinamica vietii psihice.
C. subsistemul instrumentalal personalitatii care arata ce poate
face persoana, care este calitatea raspunsului si actiunii sale asupra
ambiantei. Acest subsistem are in vedere
nivelul de cultura;
gradul de dezvoltare a deprinderilor, priceperilor si obisnuintelor;
nivelul aptitudinilor si capacitatilor;
potentialul creativ.
D. Subsistemul relational valoric si de autoreglarea
personalitatii (caracterul).
Acest model structural sistemic al personalitatii l-am adoptat maiales din motive didactice. Trebuie sa avem in vedere ca orice model
are numai o valoare orientativa, ca elementele si substructurile
relevate sunt in general umane, dar modul cum se interconecteaza
ele, cum se integreaza si ierarhizeaza, cum se instituie anumite
dominante structurale si functionale este individual, specific
fiecaruia.
3. Tipurile de personalitate
Psihologii, in incercarea de a inventaria cat mai multe elemente
componente ale personalitatii (indiferent daca acestea se numesc
insusiri, trasaturi, factori etc.), in dorinta de a organiza
personalitatea (pe niveluri, dimensiuni, substructuri etc.), pierd din
vedere un lucru esential. Acesta este tocmai personalitatea totala,integrala a omului conceputa, din perspectiva filozofica, pe de o
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
7/21
parte, ca personalitate concreta, iar pe de alta parte, ca ideal al
realizarii.
Semnificatie, atragem din nou atentia, nu atat insusirile,
configuratiile de trasaturi (numite elemente" si grupate insubsisteme ale personalitatii) ci modul particular de integrare si
utilizare comportamentala a acestora. Astfel, o mare importanta are
ce este omul in realitate, ce crede el ca este, ce doreste sa fie, ce
gandeste despre altii, ce considera ca gandesc altii despre el,
comportamentul sau manifestat fiind in functie de unul sau altul
dintre aceste elemente sau de modul particular de integrare si
functionare a acestora.
Aceste constatari l-au condus pe Mielu Zlate, la identificarea in
personalitatea totala a omului a mai multor fatete" ale acesteia.
Aceste fatete ar fi
a) personalitatea reala (P.R.) constituita din ansamblul proceselor,
functiilor, tendintelor, insusirilor si starilor psihice de care dispune
omul la un moment dat si pe care le poate pune oricand in
disponibilitate, fapt care ii asigura identitatea si durabilitatea in
timp. Toate acestea se organizeaza in doua dimensiuni esentiale ale
personalitatii dimensiunea intrapersonala, psihoindividuala si
dimensiunea interpersonala, psihosociala;
b) personalitatea autoevaluata (P.A.) ce cuprinde totalitatea
reprezentarilor, ideilor, credintelor individului despre propria sa
personalitate, incluse de regula, in ceea ce se numeste imaginea de
sine; felul cum se percepe individul, ce crede el despre sine, ce loc
isi atribuie in raport cu ceilalti;
c) personalitatea ideala (P.I.) avand drept continut ceea ce ar dori
individul sa fie si sa obtina sau cum ar dori el sa fie P.I. reprezinta
personalitatea proiectata in viitor, idealul ce trebuia atins, modelul
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
8/21
pe care individul si-l propune sa-l construiasca in decursul vietii
sale;
d) personalitatea perceputa (P.P.), adica ansamblul reprezentarilor,
ideilor, aprecierilor unei persoane cu privire la altii (imagineadespre altii). Mecanismul esential al formarii imaginii despre altii
este atribuirea. Formarea imaginii despre altii depinde, pe de o
parte, de capacitatea persoanei de cunoscut (cunoscute) de a se
exterioriza, de a se lasa cunoscuta, iar pe de alta parte, de
capacitatea persoanei cunoscatoare de a descifra esentialul in
informatiile care i se ofera. Persoana cunoscatoare trebuie sa fie
atenta (si capabila) ca in mecanismul ei de atribuire sa nu fieimplicate doar stereotipuri.
e) personalitatea proiectata (P. Pro.) alcatuita din ansamblul
gandurilor, sentimentelor, aprecierilor pe care crede un individ ca le
au, le nutresc, le fac ceilalti asupra sa. P. Pro. este imaginea de
sine atribuita lumii" adica ceea ce cred eu ca gandesc altii despre
mine";
f) personalitatea manifestata (P.M.) reprezentata de ansamblul
trasaturilor si insusirilor ce-si gasesc expresia in modalitatile
particulare, proprii, specifice de exteriorizare si obiectivare
comportamentala P.M. este o constructie psihocomportamentala
sintetica, deoarece cuprinde fie aspecte, laturi, parti din fiecare
fateta a personalitatii, fie toate fatetele articulate si integrate intreele. Ea reprezinta deschiderea cea mai evidenta catre social precum
si crescute posibilitati de investigare si cunoastere obiectiva.
Luand in considerare interactiunea si interdependenta reciproca,
intersectarea, convietuirea sau topirea" unor fatete ale
personalitatii in altele, M. Zlate a descoperit patru tipuri de
personalitate
a) tipul unitar si armoniosdezvoltat caracterizat prin
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
9/21
integritate si constanta;
armonie cu sine si cu ceilalti (lumea);
absenta omisiunilor sau trucurilor in manifestarea fatetelorpersonalitatii totale;
concordanta dintre P.A. si P.R.;
consens intre P.I. si posibilitatile de care dispune, evitand
decalajele;
elaborarea unor imagini corecte, apropiate (cel putin) de adevar,despre ceilalti;
anticiparea corecta a gandurilor si sentimentelor altora despre el;
b) tipul instabilsau cel despre care in limbajul curent se spune
nu stiu ce sa cred despre el, o data se comporta intr-un fel, altadata
in cu totul altfel". El se caracterizeaza prin
actiunea necorelata, nesistematica a fatetelor personalitatii;
instabilitatea generalizata atat intre fatetele pesonalitatii, cat si in
interiorul fiecareia dintre ele;
decalajul, uneori mare, intre P.R. si P.I., dar si apropierea lor
alteori;
schimbarea frecventa a continutului P.P.;
inlocuirea (succederea) cu rapiditate a tendintelor de subapreciere
cu cele de supraapreciere (si invers) in ceea ce priveste imaginea de
sine (P.A.);
trairea dramatica a propriei existente si din motivele deja
enumerate (chiar daca succint) generarea de probleme privind
adaptarea si integrarea sociala.
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
10/21
c) tipul dedublat, cu marcante discrepante intre interior si exterior,
latent si menifestat, real si imaginar, esenta si aparenta. Dedublarea
se poate manifesta atat in interiorul fiecarei fatete a personalitatii,
cat si intre acestea. Indivizii cu o personalitate dedublata sunt cei
despre care se spune ca una gandesc si alta fac" desi mai corect ar
fi sa se spuna ca una gandesc si alta spun, una gandesc, alta spun
si altceva fac".
Permanenta duplicitate, mascarea si trucarea in care se complac,
daca sunt bine ascunse, pot asigura acestor indivizi o existenta
satisfacatoare (pentru standardul valorilor lor), dar daca insa sunt
acoperite conduc aproape intotdeauna la consecinte neplacute (celputin).
d) tipul accentuat, proprie lui fiindu-i excrescenta uneia sau alteia
dintre fatetele personalitatii, care uneori le subordoneaza pe toate
celelalte, alteori, pur si simplu, le anuleaza. Se ajunge la o saracire
si simplificare a personalitatii, la inchiderea ei in scheme
comportamentale rigide, stereotipe.
Persoanele cu o personalitate accentuata se cred neintelese,
ignorate, persecutate sau lezate. De aceea, pentru a-si apara
personalitatea ultragiata (dupa parerea lor) si pentru a trai cel putin
in armonie cu sine isi elaboreaza comportamente insinuante,
agresive, mitomane, fac deseori apel la autoritate etc.
4. Personalitatea comandantului de subunitate
Astazi se impune tot mai mult punctul de vedere caruia potrivit
personalitatea militarului, cu toate componentele sale, trebuie
evaluata in raport cu misiunile pe care acestea urmeaza sa le
indeplineasca si care constituie scopul principal al cunoasterii si
formarii dale. S-a elaborat chiar un model al comandantului, sau
mai precis al ofiterului comandant.
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
11/21
Comandantul, potrivit acestei conceptii, trebuie sa cumuleze mai
multe competente
conducator de oameni si organizatii militare;
specialist militar;
luptator;
educator;
ofiter cetatean.
Ansamblul competentelor, interdependente si interferente, cat si
fiecare competenta in parte, se exprima si se finalizeaza in trei
ipostaze esentiale ale existentei si actiunii cadrului militar a fi a
sti a face".
Acest a fi a sti a face" intruchipeaza personalitatea
comandantului, personalitate considerata o rezultanta a mai multor
factori, intre care familia, scoala si societatea au un rol deosebit.
Intr-o exprimare genetica, comandantul trebuie sa gandeasca si sa
actioneze eficient si creativ pentru asigurarea securitatii nationale si
sa coopereze adecvat in structurile de securitate internationala.
In plan concret insa comandantul de subunitate se vede confruntat
cu o serie de probleme marunte" la prima vedere, ce se cer a fi
rezolvate regulamentar, in caz contrar disfunctiile in cadrul
subunitatii pe care o comanda neintarziind sa apara.
Care ar fi insa atributele personalitatii comandantului de
subunitate?
Un raspuns posibil, cu siguranta incomplet, ar consta in vizarea
urmatoarelor a fi cult, a avea si a dovedi prin atitudini, conduita,opinii, un larg orizont de cultura generala, militara si de
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
12/21
specialitate; a stapani solide cunostinte in domeniul condus;
prestanta, autoritate, prestigiu, om de onoare, concordanta intre
vorbe si fapte; modest, apropiat dar nu familiar, exigent dar nu dur;
increzator in fortele proprii si ale celorlalti, receptiv la preocuparile
si greutatile oamenilor, intelegator dar nu naiv; cu opinii si puncte
de vedere proprii, exprimate deschis atat in fata subordonatilor, cat
si a sefilor, capacitatea de a recunoaste sincer propriile greseli, din
partea personala de responsabilitate pentru neajunsuri, strict in
principii si suplu in aplicarea lor, puterea de a lupta cu propriile
slabiciuni, de a le cunoaste si a le invinge.
Care sunt insa aspectele ce releva absenta unei autenticepersonalitati de comandant de subunitate? Iata cateva neincrederea
in capacitatile proprii, ale subordonatilor si ale colectivului; teama
de a-si asuma raspunderi, de a decide; tendinta de a justifica
neajunsurile sau insuccesele pe seama incompetentei si lipsei de
profesionalism a subordonatilor; lipsa punctului de vedere personal,
conformism si efortul de a afla mai intai parerea sefilor pentru ca in
raport cu aceasta sa si-o spuna pe a sa, fireste sustinand-o pe asefilor, retineri in a exprima direct parerea despre calitatile si
munca subordonatilor, lauda in fata lor si critica acestora la sefi
(sau critica, nu indeajuns de intemeiata, in ambele situatii);
schimbarea frecventa a deciziilor si ordinelor privind modul de
rezolvare a unor sarcini; ordine formulate ambiguu si
contradictoriu; pasivitatea si lipsa de interventie ferma atunci cand
subordonatul sau este nedrept invinuit; acceptarea formala a unor
lipsuri (sau merite) ce i se atribuie desi este convins ca nu-i apartin;
atitudini de servilism si linguseala fata de sefi, asprime si
manifestari dure fata de subordonati, dincolo de prescriptiile
regulamentare.
5. Metode de cunoastere a (personalitatii) subordonatilor
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
13/21
Exista mai multe metode de cunoastere sau de evaluare a
personalitatii celorlalti, in particular a subordonatilor. Ne vom opri
asupra catorva, criteriul selectarii fiind cel al posibilitatii
comandantului de subunitate de aplicare a uneia sau alteia dintre
metode.
A. Observatia
Aceasta metoda are cea mai ampla utilizare in cunoasterea
psihologica a subordonatilor si furnizeaza cele mai variate date
pentru caracterizarea comportamentului acestora.
Observatia poate fi
a) dupa gradul de intentionalitate
ocazionala (spontana);
organizata metodic (planificata, sistematizata);
b) dupa obiectul si modul de realizare
directa (sunt observate insusiri sau procese vizibile
usor gestica, mimica, felul vorbirii si tipul
discursului etc.);
indirecta (se incearca identificarea unor variabile
profunde ale personalitatii inteligenta, motivatiaetc.);
c)dupa desfasurarea temporala
transversala (este incadrata intr-un interval de timp
scurt, precis determinat);
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
14/21
longitudinala (vizeaza surprinderea personalitatii
de-a lungul unei perioade mari de timp de exemplu
adaptarea si integrarea in mediul militar);
Pentru a obtine date valabile prin metoda observarii trebuierespectate anumite conditii
munca de observare sa aiba caracter selectiv si sa se desfasoare pe
baza unei programe de studiere a subordonatului (observarea
organizata metodic este cea mai eficienta);
datele observarii se noteaza, pe cat posibil, imediat in caietul de
observatii
regula de baza in culegerea materialului faptic trebuia sa fie
separarea notitelor, a insemnarilor concrete de interpretarea
psihologica si pedagogica a acestora;
subordonatii trebuie urmariti, observati in situatii cat mai diferite
si apoi confruntate datele obtinute;
existenta unui plan pretabil de observare.
B. Experimentul
Principala caracteristica a acestei metode creata in provocarea
intentionata a manifestarii fenomenelor, pe de-o parte si varierea
conditiilor de manifestare a acestora, pe de alta parte.
Experimentul modern pleaca neaparat de la o ipoteza teoretica si
realizeaza controlul unor fapte semnificative. Aceasta metoda are si
avantajul posibilitatii de a fi organizat pe grupe (grupul
experimental si cel de control sau martor), fapt cere permite
confruntarea rezultatelor obtinute, cat si interpretarea lor cantitativa
si calitativa.
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
15/21
C. Convorbirea
Furnizeaza unele indicatii pentru intelegerea motivelor interne ale
conduitei, a opiniilor si convingerilor subordonatului, a intereselor
si preferintelor sale. Discutiile cu subordonatul dezvaluie totodata,demersul gandirii sale, atitudinea fata de institutie si colectiv,
relatiile cu camarazii etc.
Convorbirea poate fi libera sau dirijata, atmosfera de
intercomunicare trebuind sa fie sincera, destinsa chiar, oricum
golita de suspiciuni reciproce. Tactul, supletea, rabdarea sunt
cerinte fara de care vorbirea nu poate fi eficienta.
D. Analiza produselor (rezultatelor) activitatii subordonatilor
Furnizeaza date despre lumea interioara" a subordonatului, despre
bogatia de idei si imaginatia sa, despre gradul de originalitate,
aptitudine si interesele individului, obiectivate in ceea ce realizeaza
si produce el.
Pot fi analizate produse individuale, dar si colective.
Analiza acestor produse se poate face dupa o serie de criterii, cum
ar fi originalitatea, utilitatea, expresivitatea, aplicabilitatea,
progresul inregistrat de la o etapa la alta etc.
E. Metoda biografica
Echivaleaza cu studiul longitudinal al personalitatii aducand date
importante despre evolutia vietii individului privita in perspectiva
conditiilor si a factorilor externi ai dezvoltarii (mediul familial,
scoala etc.). Se poate utiliza si autobiografia, cu referire la aceleasi
date furnizate de subiectul insusi.
De regula se face distinctie intre biografie si asa numitaanamneza" obiectiva, care se refera la informatii despre
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
16/21
evenimente din trecutul individului, relatate de alti oameni (se
releva antecedentele care au condus la aparitia si modificarea
anumitor manifestari psihice).
Este important ca studiul biografic sa se intemeieze pe fapteautentice, pe date concrete, reale asupra imprejurarilor vietii si
conditiilor de instruire ale subordonatilor. Nu trebuie insa uitat ca
analiza biografica se sprijina pe activitatea si conduita individului
insusi, strans legate de ideile sau convingerile pe care le sustine sau
le manifesta.
Acestea sunt metodele aflate la indemana" comandantului desubunitate pentru cunoasterea personalitatii subordonatilor. Alte
metode (metoda anchetei sociale si psihosociale, metodele
psihometrice sau testele) cer o specializare crescuta, timp si volum
de munca aflate nu intotdeauna la indemana comandantului de
subunitate.
Evaluarea sau cunoasterea personalitatii subordonatilor nu este un
proces in sine; urmarea lui trebuie sa fie interventia ameliorativa
sau optimizatoare pentru a preveni comportamentele deviante
realizandu-se astfel insertia adecvata a individului in mediul
militar.
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
17/21
P27O$A?$)6A2@iecare dintre noi dezvolta inca de la nastere un anumit tip de personalitate, denumit baza.
aza nu se sc*imba dea lungul vietii, este acea constanta din personalitatea fiecaruia. )n sc*imbprima faza se dezvolta cam in 1urul varstei de 9 de ani, urmand ca pe parcursul vietii, fiecare individsa treaca prin mai multe faze, eventual toate, in afara de baza. 7c*imbarea de faza are loc la un
interval de apro'imativ 8 ani sau mai repede daca in viata individului apar evenimente deosebite"decese, sc*imbarea domiciliului, a tarii etc.#. 6u cat un individ a trecut prin mai multe faze cu atat elare o capacitate mai mare de a se adapta la situatie, deoarece o faza sc*imbata nu este o faza pierduta,ci doar integrata. 6u alte cuvinte, individul stapaneste atat de bine instrumentele pe care i le oferaacea faza, incat nu este nevoie sa le mai e'erseze, el poate trece la antrenamentul fazei urmatoare.
Procesul de trecere de la o faza la alta este unul dificil, dureros si se intinde pe o durata de 89 ani,intrucat presupune renuntarea la valorile si principiile care anima o faza, si integrarea unor valori noi.Aceasta se traduce prin renuntarea la tot ce era considerat bun pana in acel moment si inlocuirea cuceva nou, despre care individul nu stie inca daca e bun sau nu.
0e cele mai multe ori, sc*imbarea fazei presupune sc*imbari ma1ore in viata individului, cum ar fisc*imbarea carierei, sc*imbarea prietenilor, uneori c*iar sc*imbarea partenerului.
>ai 1os sunt prezentate cele B tipuri de personalitate care reprezinta baza si fazele fiecaruia dintre noi.2ste un instrument util in cunoasterea de sine si in ameliorarea comunicarii dintre oameni.
CODA:Oai intai gandeste+ identifica si clasifica oamenii si lucrurile.@orte caracteriale PA!)6?ai intai simte+ priveste oamenii si lucrurile prin sentimente fata de ele.
@orte caracteriale>ilos, sensibil si cald.2'presie faciala
-
7/22/2019 Personalitatea Si Imaginea de Sine
18/21
mobila confortabila, culori calde, muzica placuta.!rasaturiAre abilitatea de a ingri1i, de a fi empatic si de a da altora+ bun la crearea armoniei.7til de management4eneros6anal de comunicareinevoitor. Asta inseamna ca daca vrei sa obti informatii, folosesti un ton siun limba1 binevoitor Arati foarte bine astazi, esti foarte aran1at. >ergi la vreo petrecereF
$evoi psi*ologiceAre nevoie sa fie recunoscut ca persoana.!in la tine,)ti place de mineF
. Are nevoie de un mediu care rasfata simturile.7tres de gradul )7upraadaptare+ le face pe plac celorlalti in incercarea de a fi acceptat.7tres de gradul ))7e simte zapacit, face greseli sau solicita critica ":ai, certatimaG#7tres de gradul )))7e simte respins$u ma simt dorit!ulburari de comportament in stres de gradul ))0evine victima, face greseli, nu gandeste clar si
poate cere critica sau persecutii. 0e fapt, elEea are nevoie sa fie apreciat si acceptat ca persoana sireasigurat ca este important si i se poarta de gri1a.
P272H22$!?ai intai 1udeca+ evalueaza oamenii si lucrurile cu opinii.@orte caracteriale0edicat, atent si constiincios.2'presie facialarazde intre oc*i.7erviciul E 6asa@unctional+ mobila traditionala, piese vec*i, antic*itati sau motive orientale.!rasaturiAbilitatea de a oferi opinii, credinte, 1udecati.7til de management0emocratic6anal de comunicare)nterogativ. Asta inseamna ca daca vrei sa obti informatii pui intrebari clare?nde mergiF
$evoi psi*ologiceAre nevoie de recunoasterea convingerilor E credintelor)mi place asta latine,Pretuiesc parerea ta. $ecesita recunoasterea munciiuna treabaG.7tres de gradul )Asteapta de la ceilalti sa fie perfecti. 7e concentreaza pe ceea ce este rau, in loc
de ceea ce este bun.7tres de gradul ))@rustrat de oamenii care nu ii impartasesc credintele. @orteaza credintele "adicale predica# sau campanii. 6instit si suspicios. "2u sunt OD.tu nu esti OD#7tres de gradul )))enunta la ceilalti$u se anga1eaza cu nimic!ulburari de comportament in stres de gradul ))Ataca parental "2u sunt OD, tu nu esti OD#,impunandusi credintele, cicalind sau tinand predici oamenilor. 0e fapt el E ea are nevoie sai fielinistite temerile si sa fie capabil sa aiba incredere in oameni, organizatii si E sau informatiile
prezentate.
H)7A!O?