Transcript
Page 1: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 1/38

Page 2: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 2/38

 

Lucrare de dizertaţie PATRIMONIU

VIRTUAL

coordonator ştiinţific prof. dr. arh. Augustin Ioan

std.arh. Roxana Iovu, gr 61 B

Universitatea de Arhitecură şi Urbanism Ion Mincu, Bucureşti, 2010

Page 3: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 3/38

 

CUPRINS

Abstract _______________2

1. Patrimoniul cultural _______________3

2.Introducere în patrimoniul virtual _______________5

2.1. Metode de investigaţ ie

2.2. Tehnici de prelucrare2.3. Tehnici de expunere

3. Miza ______________11

4. Patrimoniu virtual în spaţii de expunere ______________14

5. Autenticitate şi realism ______________19

6. Proiecte realizate ______________21

Concluzii ______________26

Ilustraţii ale proiectelor

Bibliografie/ Webografie

Page 4: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 4/38

 

Abstract:

Patrimoniu virtual mizează  pe reconstituirea în realitatea virtuală  a monumentelor

sau a siturilor deteriorate sau dispă rute. Aplicaţiile unei asemenea tehnici sunt

ră spandite deja în rândul arheologilor şi arhitecţilor, având posibilitatea de cercetare

neintruzivă   şi mai ales posibilitatea experimentului în interpretarea şi alegereamodului de procesare a datelor, f ă ră consecinţe asupra obiectului de patrimoniu. Cel

mai mare avantaj este posibilitatea recreerii unei lumi deja dispă rute, atunci cand

fizic acest lucru nu mai este posibil.

Concepte: patrimoniu virtual, realitate virtuală, autenticitate, realism,

realitate augmentată.

Page 5: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 5/38

 

1. Patrimoniul cultural

Patrimoniul cultural este un subiect din ce în ce mai dezbă tut. UNESCO (United

Nations Educational Scientific and Cultural Organisation) defineşte patrimoniul ca

fiind „moştenirea noastră  din trecut, cu care traim astă zi, şi pe care o transmitem

generaţiilor viitoare” (UNESCO World Heritage Center, „World Heritage

Information Kit). Importanţa acestei moşteniri este recunoscută  pe plan mondial,

lucru demonstrat de nenumaratele organizaţii care lucrează  în parteneriat cu

UNESCO şi de cele 186 de ţă ri membre care au semnat Convenţia World Heritage

adoptată  la Conferinţa Generală  UNESCO în 1972.(1) Lista monumentelor

UNESCO cuprinde 689 situri cu valoare culturală (2), 176 monumente naturale şi 25

(1)  Convenţia pentru Protejarea Patrimoniului Cultural şi Natural (World HeritageConvention) încurajează  identificarea, protejarea şi conservarea patrimoniului culturalşi natural mondial. Convenţia a fost adoptată la Conferinţa Generală UNESCO în 1972.În aprilie 2009, numă rul ţă rilor care semnaseră Convenţia era de 186.

(2)  Pentru a putea proteja aceste monumente, UNESCO susţine activitatea unor organizaţii,fiecare având responsabilităţi clar trasate: World Heritage Commitee (ComitetulPatrimoniului Mondial) selectează  siturile care urmează  a fi incluse în listamonumentelor, World Heritage Center (Centrul Patrimoniului Mondial) încurajează  statele să  semneze convenţia, World Heritage Information Network (ReţeauaInformatională  a Patrimoniului Mondial) este legatura dintre siturile si monumenteleaflate sub protecţie şi colaboratori. World Cultural Report (Raportul PatrimoniuluiCultural) conduce proiecte de cercetare în domeniul patrimoniului. Organisation of World Heritage Cities (Organizaţia Oraşelor cu valoare de Patrimoniu Mondial) aduceinformaţii în legatură  cu implementarea convenţiei la nivel de oraş. InternationalCouncil on Monuments and Sites (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor)responsabil cu probleme ale siturilor, incurajează cercetarea şi propunerea de proceduri

şi standarde în conservare şi restaurare. Centre for the Study of the Preservation andRestoration of Cultural Property (Studiul Conservă rii şi Restaură rii PatrimoniuluiCultural) este o organizaţie interguvernamentală  care pune la dispoziţie echipamenteletehnice necesare restaură rii şi conservă rii. (Jose Manoel Kozan, Virtual HeritageReconstruction: The Old Main Church of Curtiba, Brazil, 2004).

Page 6: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 6/38

 

mixte din 148 de ţă ri partenere. Romania a semnat convenţia în mai 1990 şi are 31

de monumente înscrise în lista monumentelor UNESCO şi alte 14 propuse.

Eforturile depuse însă  de aceste organizaţii nu sunt întotdeauna suficiente. Lista

UNESCO include şi situri sau monumente aflate în pericol. Însa pe lângă  

monumentele de pe lista UNESCO, există  multe altele, cu importanţă  naţională .

Spre exemplu, Romania are 29525 monumente incluse în lista monumentelor

istorice a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, dintre care numai 30

(reprezentând doar 0.1%) sunt incluse în lista UNESCO (Delta Dună rii, inclusă  în

lista monumentelor UNESCO este rezervaţie naturală ). 544 dintre monumentele

istorice din Romania au dispă rut.

Legislaţia românească  în vigoare defineşte monumentele istorice ca fiind „bunuri

imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României sau în afara graniţelor,

proprietăţi ale statului român, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia

naţională  şi universală .”(1), împă rţindu-le în trei categorii: monument, ansamblu şi

sit. Conform legii 422/18.07.2001, două  dintre instituţiile şi organismele de

specialitate cu atribuţii în protejarea monumentelor istorice sunt Institutul Naţional

al Monumentelor Istorice şi Comisia Naţională  a Monumetelor Istorice, care

funcţionează pe lângă Ministerul Culturii şi Cultelor şi pentru care lucrează doar 15,respectiv 21 de persoane.

În ceea ce priveşte legislaţia europeană , se fac eforturi pentru alinierea în rândul

celorlalte ţă ri. România a ratificat Convenţia pentru protecţia patrimoniului

arhitectural al Europei (semnată  la Granada în 3 octombrie 1985) prin Legea nr.

157/ 7 octombrie 1997 (2).

(1)  Legea 422/ 18 iulie 2001;

(2)  Legea 157/ 7 octombrie 1997;

Page 7: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 7/38

 

2. Introducere în

Patrimoniul Virtual

„Virtual Heritage” (Patrimoniul Virtual) propune recontituirea monumentelor aflate

în stare avansată de degradare sau chiar dispă rute. Spaţiul în care aceste monumente

sau situri sunt recontituite este realitatea virtuală .

Termenul de „realitate” este definit aici ca fiind acel mediu pe care individul îl

percepe cu ajutorul simţurilor şi la care ră spunde în mod instinctiv. Acest lucru face

posibilă  receptarea realităţii virtuale de că tre individ, realitate care i se adresează  

prin intermediul unuia sau mai multor simţuri. Realitatea virtuală  este un sistem de

metode şi tehnici care utilizează calculatorul şi echipamentele specializate în scopul

modifică rii realităţii mediului natural şi simulă rii unei alte realităţi (1).

Faptul că  reconstrucţiile sunt virtuale implică  două  mari avantaje: proiectele de

patrimoniu virtual pot reconstitui monumente, situri dispă rute şi totodată , fiindcă  

„spatiul de desf ăşurare” este unul virtual, aceste recontituiri pot fi avea mai multe

soluţii.

Euforia creată  de posibilităţile de explorare oferite de realitatea virtuală  a facut ca,

iniţial, proiectele să  se dezvolte izolat, în mod tacit, f ă ră  ca echipele care lucrau la

ele să  ştie unele de altele sau să folosească un proiect anterior ca baza (2). Fondată  

(1)  Mircea Popovici şi Marin Vlada, Realitatea Virtuală (Virtual Reality), tehnologie

modernă a informaticii aplicate, document prezentat la Conferinţa Naţională  deÎnvăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii de e-learning,

Software educaţional, pp 1;

(2)  Aprecierile sunt f ă cute de Donald Sanders, Presedintele Learning Sites Incorporated,într-un interviu acordat Virtual Heritage Network.

Page 8: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 8/38

 

în 1996, Learning Sites Inc. este una dintre primele companii în domeniu. Ea este şi

cea care iniţiază  o bază  de date a echipelor şi proiectelor de patrimoniu virtual-

“Virtual Words in Archaeology Initiative” având 9 echipe şi 16 proiecte dezvoltate

în 7 ţă ri. Iniţiativa a fost urmată  de cea a unui alt portal www.virtualheritage.net,

care prezintă  activitatea organizaţiei “Virtual Heritage Network” înfiinţată  în

ianuarie 2000.

Obiectivul organizaţiei este de a promova utilizarea tehnologiei în scopul educaţiei,

interpretă rii, conservă rii patrimoniului natural şi cultural. Implicit, apariţia acestei

organizaţii reduce riscul ca efortul muncii de cercetare pentru un acelaşi sit să nu fie

depus de două ori. În fiecare an este organizată o conferiţă  internaţională  în care se

prezintă progresele în domeniul realităţii virtuale şi aplicaţiilor multimedia.

2.1. Metode de investigaţie

În ceea ce priveşte stadiul cercetă rii în domeniu, trebuie aduse în discuţie atât

proiectele realizate, o abordare teoretică  a acestei metode, dar şi capacitatea

tehnologiei de a susţine acest efort. Metodele contemporane de obţinere a unui set

de date cât mai complet în legatură  cu un obiect investigat fac uz de instrumente

comune mai multor domenii. Spre exemplu, scanerul 3d este folosit în medicină ,construcţii, arheologie, industria filmelor de animaţie şi a jocurilor pe calculator,

tehnică   şi aparatură  militară , criminalistică . Fiind folositor pentru atâtea domenii,

cantitatea de informaţii noi în legatură cu modul de utilizare şi optimizare a crescut

exponenţial, scurtând timpul de execuţie şi mă rind precizia mă sură rii. Scanerul 3D

mă soară un obiect sau un spaţiu cu ajutorul unei raze laser care defineşte o mulţime

de puncte ale obiectului mă surat într-un sistem de coordonate propriu. Rezultatul

este “un nor de puncte” (1) cu care se poate lucra în programe destinate modelul 3D

(1)  Constantin Coşarcă  et alii: Utilizarea tehnicilor moderne de măsurare la

inventarierea siturilor istorice, Revista de cadastru Rev cad, nr 5/2005, n.p.

Page 9: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 9/38

 

al obiectului. Trebuie precizat însă  că  tipurile de scanere laser 3D sunt diferite, în

funcţie de domeniul de mă surare a distanţelor, principiul sistemului de mă surare a

distanţelor, densitatea punctelor, precizia determină rii poziţiei spaţiale a punctelor,

domeniul de scanare. Firmele de nişă  fac posibilă  scanarea 3D laser adaptată  

cerinţelor şi condiţiilor de lucru pentru ce înseamnă  mă surarea în arhitectură ,

arheologie, construcţii, folosind atât proceduri standard- aşezarea trepiedului

deasupra unui punct topografic şi mă surarea înă lţimii aparatului- cât şi produri de

ultimă  generaţie: scanare pe o arie mare 360 de grade în plan orizontal şi 270 de

grade în plan vertical, posibilitatea fotografierii automate a obiectelor mă surate cu

ajutorul unei camere digitale integrate, folosirea punctelor de coordonare cunoscute,

mă surarea distanţelor folosind tehnologia Time of Flight - timpul de zbor, precizie

de 6 mm, distanţa de mă surare (cu precizie de 6 mm) mai mare de 100 m. Un astfelde scaner este HDS 3000, produs de Leica.

Principiul de funcţionare a scanerului 3D laser este simplu: raza laser este trimisă  

prin intermediul unei oglinzi într-un punct al obiectului care trebuie mă surat. Raza

reflectată  este receptată , iar prin aplicarea funcţiilor trigonometrice, se stabilesc

coordonatele punctului într-un sistem cartezian definit de scanner. Posibilitatea de

rotire este de 360 de grade în plan orizontal şi 270 de grade în plan vertical, iar

viteza de înregistrare a coordonatelor punctelor variază  între 100.000 şi 200.000

puncte/ secunda, în funcţie de producă tor. În final, scanerul va livra un “nor de

puncte”.

Constantin Coşarcă  este Conf. Dr. Ing la Facultatea de Geodezie în cadrul UniversităţiiTehnice de Construcţii, Bucureşti. Johan Neuner este Prof. Dr. Ing. la Facultatea deGeodezie în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, Caius Didulescu este Şef lucră ri, Dr. Ing. la Facultatea de Geodezie, în cadrul Universităţii Tehnice de ConstrucţiiBucureşti. Scanerul laser a fost utilizat pentru prima oară  în România printr-un proiect

Socrates/ Erasmul, dezvoltat de Universitatea Forţelor Armate Federale Germania-Munichşi Facultatea de Geodezie a Uniersităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti. Scanerul a fostfolosit pentru a mă sura biserica de la Dealul Frumos, judeţul Sibiu.

Page 10: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 10/38

 

Fotogrametria este o tehnică  de mă surare al că rei principal obiect de lucru este

fotografia şi care se bazează  pe principiul triangulaţiei. Fă când fotografii aceluiaşi

subiect din cel puţin două  unghiuri diferite se obţin raze vizuale care intersectate

produc coordonate 3d ale subiectului. Dacă  fotografia transformă o imagine 3d intr-

una 2d, fotogametria încearcă  procesul invers. Rezultatul nu va fi unul exact

deoarece fotografiile şi mă suratorile nu sunt instrumente exacte, însă  erorile pot fi

reduse semnificativ astfel încât rezultatul final să  poată  fi utilizat cu încredere.

Pentru un obiect de trei metri, erorile care pot apă rea sunt între 0.0025mm si 0.005mm. Produsul final al procesului este un sistem de coordinate 3d ale obictului

studiat.

2.2. Tehnici de prelucrare

Deşi aflat la început, domeniul patrimoniului virtual a beneficiat de o atentă   şiintensă  cercetare, ariile de interes fiind ră spâdite pe diverse specializă ri: de la

programe software specializate pentru acest tip de restaurare, diverse metode de

simulare a factorilor şi condiţiilor, la interogă ri cu privire la insemnă tatea modelului

reconstruit în termeni de realism, autenticitate, mimare a realităţii. În afară  de

programele de procesare a datelor obţinute, s-au facut cercetă ri în legă tură  cu

modalităţile de a îmbogăţi lumea virtuală  prezentată . Deseori siturile arheologice

sunt prezentate ca fiind abandonate, însă  în trecut ele au fost populate. Introducerea

omului în prezentă rile lumilor virtuale aduce un plus de realism. Studiile sunt încă  la

început, în principiu se bazează pe un tipar al acţiunilor aplicat fiecă rui individ, care

suportă  mici variaţii. Cercetă rile se duc spre domeniul interacţiunii dintre aceste

medii şi utilizatori astfel încât produsul final sa fie unul dinamic, manevrabil, care să  

poată interacţiona el însuşi cu vizitatorul.

Pe siteul Learning Sites Inc. este prezentat procedeul prin care se ajunge la un model

Page 11: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 11/38

 

3d randat, capabil să  reacţioneze la cerinţele utilizatorului. Într-o prezentare mult

simplificată , procedeul este similar cu cel folosit într-un program de tipul 3D

StudioMax pentru realizarea modelelor 3D. Punctul de plecare este un plan al

ruinelor descoperite prin să pă turi arheologice şi al eventualelor zone pră buşite

marcate ca atare. Planul scanat este importat într-un program CAD (computer aided

design- design asistat de calculator) care permite vectorizarea imaginii 2d şi

transformarea ei într-un model 3d. Odată  ce se ajunge la un model satisf ă că tor din

punct de vedere al geometriei, se începe lucrul la prezentarea lui într-o manieră  

realistă , atribuind texturi, culori sau imagini suprafeţelor. Tot acum se stabilesc

luminile şi poziţia camerelor virtuale.

Atunci când acest proces este încheiat, modelul este exportat in VRML (Virtual

Reality Modeling Language- Limbajul Modelă rii în Realitatea Virtuală (1)) pentru a

putea fi vă zut în timp real. Astfel, utilizatorul se poate „plimba prin” spaţiul noucreat în realitatea virtuală (2).

2.3. Tehnici de expunere

Tehnicile de expunere a acestor proiecte în spaţii destinate au cunoscut de

asemenea un progres important. Fie ca este vorba de holograme, dispozitive de

manipulare virtuală a unor obiecte, sisteme care permit intrarea î n lumea virtuală  

(1)  Virtual Reality Modeling Language (VRML) a apărut în 1994. Dezvoltarea sa afost rapidă, apărând noi versiuni la perioade scurte de timp. Versiunea actuală se

numeste X3D şi permite parcurgerea coridoarelor, manipularea obiectelor,

folosind casca specială de vizualizare (HMD- Head Mounted Display) şi o

mănusă specială (Mircea Popovici şi Marin Vlada, „Realitatea Virtuală  (Virtual

Reality), tehnologie modernă a informaticii aplicate”, document prezentat la Conferinţa

Naţională de Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii dee-learning, Software educaţional, pp 3,4);

(2)  http://www.learningsites.com/Frame_layout01.htm

Page 12: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 12/38

 

şi interacţionarea cu aceasta, tehnicile de expunere mizează pe participarea activă a

vizitatorului, introducerea lui în noua realitate care ră spunde la comportamentul şi

reacţiile lui. „Saltul” în lumea reconstruită  este f ă cut folosind o gamă  variată  de

mijloace, stimulii nu se limitează doar la vă z, ci se adresează  şi altor simţuri, astfel

încât impactul noii realităţi să fie cât mai puternic.

Echipamentele de care realitatea virtuală  face uz sunt folosite cel mai des în

industria jocurilor, f ă ră  a fi însă  un domeniu exclusiv. Aceste echipamente sunt

ochelari 3D, căşti VR (HMD- Head Mounted Display), monitoare 3D, mă nuşi VR,

trackere, care urmă resc mişcă rile corpului uman (1).

În afara faptului că  sunt mult mai spectaculoase, informaţiile oferite de aceste

modalităţi de expunere sunt mult mai bogate decât imaginile 2d sau de simpla

prezentare a unor obiecte în spatele unor cutii de sticlă . Aceste metode de

parcurgere a spaţiului oferă  avantaje atât posibililor vizitatorilor ai unui muzeu, dar

şi cercetă torilor, care parcurg ei înşişi spaţiul punându-şi automat întrebă ri în

legatură cu modul în care acesta funcţiona şi descoperind lucruri despre psihologia

şi comportamentul oamenilor de atunci. Spre exemplu, felul în care o anume

încă pere era perceptibilă sau nu dintr-un anumit unghi aduce informaţii valoroase în

legatură cu intimitatea şi nevoia controlului vizual (2).

(1)  Mircea Popovici şi Marin Vlada, „Realitatea Virtuală  (Virtual Reality), tehnologiemodernă  a informaticii aplicate”, document prezentat la Conferinţa Naţională  de

Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a, 29-31 octombrie 2004, Noi tehnologii de e-learning,Software educaţional, pp 2

(2)  Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry 

Page 13: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 13/38

 

3. Miza 

Patrimoniu virtual (Virtual Heritage) este o practică dezvoltată  la nivel mondial prin

care tehnologia de vârf este pusă  în slujba specialiştilor în scopul reconstituirii în

realitatea virtuală  a monumentelor sau a siturilor arheologice degradate sau

dispă rute.

În condiţiile în care rezultatul este o proiecţie în lumea virtuală , un alt avantaj al

acestei tehnici de lucru este posibilitatea obţinerii a două sau mai multe variante 

ale produsului final. În funcţie de interpretarea datelor şi prioritizarea criteriilor se

pot propune mai multe “finaluri” posibile ale procesului. Pe de altă  parte, existenţa

prea multor soluţii poate duce la amânarea unei decizii în viaţa reală , însă analizarea

tuturor posibilităţilor de reconstrucţie ajută  la alegerea uneia dintre variantele

posibile.

-Realizarea documentaţiei cu un înalt nivel de precizie poate constitui un scop în

sine. “Virtual heritage” lucrează  cu tehnologie de ultimă  generaţie în scopul

obţinerii unei acurateţi cât mai mari. Culegerea datelor se face prin scanare digitala

3D, fotogrametrie digitală , iar în procesul de prelucrare a datelor intervin factori

privind condiţiile de mediu/microclimat. Cantitatea şi complexitatea informaţiilor

adunate sunt net superioare celor obţinute printr-un releveu clasic, oricât de riguros

ar fi f ă cut acesta. Documentaţia poate servi şi ca bază  de studiu îmbună tăţita a

clă dirii/ sitului, nu doar un instrument al proiectului de patrimoniu virtual. Folosirea

metodelor de ultimă  generaţie în culegerea datelor garantează  o imagine cât mai

fidelă  realitaţii şi o bază de pornire consistentă  în procesul de restaurare fie ea reală  

sau virtuală . Oricât de precisă ar fi însă mă sură toarea f ă cută , ea nu poate anticipa

Page 14: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 14/38

 

cum lucrează  timpul asupra construcţiei. Rezultatul scană rilor 3D este unul cu

valabilitate limitată .

-Interpretarea datelor în spatiul virtual, cercetând posibilităţile divergente de

restaurare, este adevă rata miză . În condiţiile în care o clă dire a fost construită  în mai

multe etape, ea a că pă tat de-a lungul timpului mai multe înf ăţisă ri, poate la fel de

valoroase. Care strat al existenţei clă dirii merită scos la iveală ? Cum poate acesta să  

treacă  în faţa celorlate f ă ră  ca informaţiile în legatură  cu celelate perioade să nu se

piardă ? Cum putem sa ne imagină m o anume ipostaza a cladirii în intregimea ei

dacă  restaurarea se face pă strând elemente din două  straturi succesive? Patrimoniul

virtual face posibilă  explorarea tuturor ipotezelor de restaurare, cercetarea toturor

elementelor aparţinand fiecarei ipostaze închipuite în întregime, f ă ră  riscul de aacoperi sau înlatura definitiv creaţia unei anumite perioade.

Patrimoniul virtual face posibil “experimentul f ără risc asupra originalului”(Jose

Manoel Kozan, „Virtual Heritage Reconstruction: The Old Church of Curtiba,

Brazil). Echipele care lucrează  pe astfel de proiecte sunt alcă tuite din experţi în

domenii diferite, ca arheologie, antropologie, istoria arhitecturii, istoria artei, artă  

grafică  şi software. Deciiziile luate împreună , validând şi întregind totodată  teoriile

pentru fiecare domeniu. Interpretarea fiecă rei date de că tre un specialist poate aduceinformaţii noi pentru un altul, iar rezultatul final, “punerea in scena” a acestor

concluzii generează  posibilitatea contactului direct cu acea lume. Într-un interviu

acordat Virtual Heritage Network, Donald Sanders, preşedintele Learning Sites Inc.

afirma: “Viziunea mea este ca putem atinge visul acesta; că  lumile trecute virtuale

pot deveni suficient de detaliate, la o rezoluţie suficientă , suficient de rapide,

suficient de populate cu personaje inteligente şi pline de sunet, culoare, mişcare şi

de animale astfel încât în momentul în care intram în lumea aceea sa putem testa tot

felul de teorii în legatură cu trecutul”.

(3)  Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry,n.p.

Page 15: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 15/38

 

-Expunerea proiectelor în muzee, centre culturale, în spaţiul virtual face ca efortul

echipelor din spate să  fie cunoscut. Prezentarea în spaţii reale capată  un efect mai

mare datorită  interactivită tii. Vizitatorul participă  activ şi devine parte a lumii în

care este “aruncat” (vezi cap. Patrimoniul virtual în spaţiile de expunere). Latura

interactivă a tehnicii şi modalităţile diverse şi spectaculoase de a prezenta un produs

final pot deveni foarte atractive: “punerea în scenă ” într-un spaţiu de expunere

devine o experienţă care nu se adreseaza doar vă zului. Sunetul este si el utilizat, iar

folosirea hologramelor este o altă  posibilitate de reprezentare. Un plus de realism

este adus si de introducerea omului în prezentarea finală .

-Educaţie

„Spune-mi şi voi uita. Arată -mi şi poate îmi voi aminti. Implică -mă  şi voi înţelege.”

(Confucius, 551-479 î.Hr.) 

Dată  fiind latura interactivă a prezentă rii proiectelor, nu doar spaţiile de expunere ar

fi o „piaţă  de desfacere”, dar şi domeniul educaţiei ar putea profita de aceste noi

metode. Datele obţinute în urma cercetă rilor din ultimii 25 de ani f ă cute în rândul

elevilor arată  că  metoda prelegerilor nu este tocmai eficientă : “Elevii sunt atenţi

numai 40% din timpul afectat prelegerii. (Pollio, 1984) […] Elevii reţin 70% dinconţinuturile prezentate în primele 10% şi numai 20% din cele prezentate în

ultimele 10 minute ale prelegerii. (McKeachie, 1986)” (1).

Compania Learning Sites a f ă cut primii paşi spre acest domeniu, colaborând cu

profesori pentru a dezvolta pachete de programe aplicabile în şcolile generale.

(1) Ligia Sarivan et alii, Predarea–învăţ area interactivă centrat ă pe elev, Bucuresti, 2009, pp

8,9.

Page 16: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 16/38

 

Donals Sanders povesteşte despre aceste noi “instrumente” de predare într-un articol

al revistei “Archaeology”(1). Neil Goldberg, profesor de Ştiinţe Sociale la Şcoala

Dalton în New York este unul dintre colaboratorii cu care lurează Learning Sites în

vederea dezvoltă rii acestor programe. În urma proiectelor aplicate, el afirmă  că  

simularile virtuale prezintă  elevilor siturile arheologice ca entită ti, structuri

complete, nu ca fragmente disparate, iar acest lucru îi face să  î şi asume rolul de

explorator şi experimentator, sporind interesul.

4. Patrimoniul virtual

în spaţii de expunere

Cea mai la îndemană aplicaţie a datelor prelucrate cu ajutorul “virtual heritage” este

activitatea turistică . Descoperirea unei civilizaţii, prin readucerea ei la viaţă  într-un

mod realist şi argumentat, aşa cum a existat ea într-un anumit moment este un

subiect care merită exploatat în acest sens, mai ales pentru partea accesibilă de că tre

publicul larg a documentaţiei, cercetă rii şi interpretă rii datelor.

Din studiile de piaţă  f ă cute, muzeele de artă , arheologie sau istorie sunt refractare la

ideea introducerii activităţilor interactive în scopul prezentă rii proiectelor de

patrimoniu virtual, observă  Donald Sanders (2). Întreţinerea echipamentelor şi a

softurilor sau compatibilitatea vizuală a acestora cu celelalte exponate sunt doar

(1)  Donald Sanders: Why do Virtual Heritage, Archaeology, Martie 2008, n.p.

(2)  Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry,n.p.

Page 17: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 17/38

 

câteva dintre motivele pentru care până  acum ideea prezentă rii interactive a

proiectelor nu a fost îmbrăţişată  de muzee. Dacă  aceste probleme î şi pot gă si o

rezolvare relativ repede, problema fluxului este ceva mai delicată : deoarece

dispozitivele interactive presupun participarea vizitatorului, ele pot fi folosite de

că tre un numă r restrâns de persoane. Soluţii se pot gă si, fie prin modul de amplasare

a acestor dispozitive într- un spaţiu separat, fie prin intercalarea lor. Efectul creat,

cantitatea şi calitatea informaţiilor, asimilarea lor într-un mod mult mai plă cut şi

într-un timp mai scurt, dar şi posibilitatea lucrului f ă ră  riscuri cu obiecte de

patrimoniu sunt aspecte care trebuie luate în considerare.

Unul dintre dispozitivele care permit manipularea obiectelor de patrimoniu este

Digital Heritage Presenter (ilustrator digital al obiectelor de patrimoniu). Sistemulare un prim ecran digital cu ajutorul că ruia se poate alege obiectul care urmează a fi

vizualizat în detaliu. Acestuia îi este asociat un obiect sferic pe care vizitatorul îl

poate manevra fizic.

O cameră  înregistrează mişcă rile sferei şi le atribuie obiectului de patrimoniu. Un al

doilea ecran, mai mare arată obiectul de patrimoniu mişcându-se în acelasi mod ca

cel sferic. Acelaşi lucru se întâmplă  şi cu lupa care î şi gaseste o dublură pe ecran şi

care mă reşte pă rţi ale obiectului. Obiectele de patrimoniu se pot “manevra” astfel

f ă ră posibilitatea deterioră rii lor, se pot studia, mă ri sub lupă , f ă ră a fi nevoiţi să leprivim doar din afara unei cutii de sticlă .

Digital Heritage Presenter a fost expus la Congresul muzeelor în Middelburg.

Page 18: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 18/38

 

Un alt dispozitiv, la fel de spectaculos face posibilă  mişcarea în mediul realităţii

virtuale. Cu ajutorul unor ochelari 3D speciali, vizitatorul poate interacţiona cu noul

mediu. Mişcă rile sale sunt receptate cu ajutorul unor senzori (trackere) care trimit

informaţiile receptate realităţii virtuale. Modelul virtual reacţionează  imediat,

oferind individului câmpul vizual spre care “î şi întoarce privirea”. Introdus vizual,

privat de stimuli care să excite alte simţuri, individul va că uta să se adapteze la noul

mediu şi va depunde efort pentru a face faţă provocă rilor lumii în care abia a intrat.

Bă rbatul din imaginile de mai jos poarta o pereche de ochelari 3D cu ajutorul că rora

vede noua realitate. El se află  într-o incă pere goală , f ă ră obstacole, f ă ră denivelă ri pe

suprafaţa pardoselii. Cu toate acestea, el î şi departează  mâinile pentru a-şi menţine

echilibrul pe scândura de deasupra gropii pe care o vede în noua realitate şi pe care

o percepe ca fiind o zonă de pericol, de unde se deduce că  individul se detasează de

realitatea cunoscută  până  atunci, ră spunzând instictiv la stimuli noii realităţi. Eltransferă  bagajul de cunoştinţe şi experienţa acumulată  în realitatea lui în cealaltă .

Efectul este cu atât mai mare cu cât şi celelalte simţuri devin mijloace de conectare

între individ şi noua sa lume.

Proiectele de patrimoniu vitual (virtual heritage) reconstituie situri arheologice

deteriorate sau disparute, elemente de civilizaţie disparute, aşa cum vor fi existat ele

la un moment dat. Posibilitatea unei “plimbă ri” prin aceste lumi oferă  nu doar

informaţii noi, dar şi tră iri la care altfel ar fi foarte greu, dacă nu imposibil de ajuns.

“Metafora maşinii timpului este încă  un valid Sfânt Graal pentru cei din domeniulVH (Virtual Heritage-Patrimoniu virtual): capacitatea de a ajunge înapoi într-un alt

Page 19: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 19/38

 

loc şi timp, de a te plimba printre oameni neobservat şi de a putea într-adevă r

întelege cum tră iau şi se jucau; cum utilizau spaţiile acelea care supravieţuiesc atât

de tă cut”(1).

Hologramele sunt un alt mijloc

de mare efect pentru a prezenta

un produs. Imaginile 3d vizibile

din toate unghiurile sunt pe cât de

atractive, pe atat de pline de

informaţii. Tehnologia permite

atât reproducerea unui produs

CAD, dar şi a obiectelor saupersoanelor existente. (2)

În funcţie de necesităţi, companiile de nişă  realizează  asemenea dispozitive. Pe

lângă  introducerea profunzimii, avantajul hologramelor faţă  de prezentă rile 2d este

acela că poate fi observat din toate unghiurile, sporind astfel cantitatea de informaţii.

Ruinele siturilor arheologice pot “spune” mai multe cu ajutorul staţiilor binoculare

digitale. AR-view  este numele unui asemenea produs, folosit ca instrument al

realităţii augmentate în reconstrucţia digitală  a siturilor istorice. Dispozitivul este

amplasat într-un punct fix, cu posibilitatea mişcă rii de rotaţie. În punctul

corespunză tor din spatiul virtual este amplasată  o cameră  care redă  imaginea

reconstrucţiei. Mişcă rile binoclului sunt transmise camerei. În final, imaginea reală a

(1)  Virtual Heritage Network, Sanders gives insight to Virtual Heritage Industry

(2)  Dispozitivul care prezintă hologramele a fost creat care pentru târgul Universal Studios

din mai 2007. Imaginile 3D au fost realizate de Mika Viljanen. Fotografia a fost

preluată de pe siteul http://www.tradeshowhologram.com, copyright ©2006 Timothy

Drake.

Page 20: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 20/38

 

ruinelor capă tă  stratul suprapus al reconstrucţiei. Avantajul acestui tip de expunere

este faptul că  imaginea reconstruită  poate fi privită  şi judecată  in situ, în relaţie cu

vecină tăţile, vegetaţia, ambianţa actuală . Totodată , staţiile binoculare digitale oferă  

posibilitatea comparaţiei între “atunci” şi “acum”.

Un alt mod de a utiliza staţiile binoculare digitale este cel în care vizitatorul poate

vedea un scurt film animat despre un anume obiect. Un senzor detectează  dacă  

dispozitivul ră mâne nemişcat, vizualizând un anumit obiect timp de 3 secunde,

acesta fiind semnalul că acel obiect este de interes pentru utilizator şi că  î şi exprimă  

interesul pentru filmul animat. Un ecran amplasat deasupra staţiei poate ară ta ce se

vede prin binoclu, astfel încat nu doar cel care îl foloseste vede cele două realitaţi.

Imaginile cu staţia digitală  binoculară  sunt preluate de pe siteul http://www.arvertising.com

/news/2009/10/historical-reconstruction-using-augmented-reality/  şi arata ruinele ansamblului

Yuan Ming Yuan, un complex de palate şi gră dini întins pe 8 km lângă Beijing. Ansamblul a

fost construit la sfârşitul secolul 18- începutul secolului 19 de că tre Dinastia Qing şi era renumit

pentru gră dinile, construcţiile şi colecţiile sale de artă . Chinezii îl denumeau “Gră dina

Gră dinilor”. Complexul a fost distrus de trupele britanice şi franceze în 1860 în timpul celui de-

al doilea Ră zboi al Opiumului.

Page 21: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 21/38

 

5. Autenticitate şi realism

Problema autenticităţii unei reconstrucţii virtuale este pusă  de Mark Gillings în

“Virtual archaeologies and the hyper-real” – Arheologii virtuale si hiper-realitatea

(1), unde pune faţă  în faţă  originalul şi modelul (3d, lumea nou creată  în realitatea

virtuală ) în încercarea de a argumenta o relaţie de subordonare între cele două .

Pentru aceasta, se foloseşte de două  concepte ale lui Noel Gray “deficienţă ” şi

“intensitate”, prin prisma că rora discută  relaţia dintre model şi original. În primulcaz, gă sim modelul inferior originalului, el fiind un surogat, întrucât oricat de fidel

ar fi acesta realităţii, ceva îi lipseşte. În cel mai bun caz, modelul se apropie foarte

tare de original, cu cât cantitatea şi calitatea informaţiilor introduse în procesul

realiză rii modelului cresc, însă niciodată nu va putea ajunge la original.

În cel de-al doilea caz, eliminarea elementelor neesenţiale şi concentrarea pe cele

fundamental legate de subiect face ca modelul sa fie mai “intens” decât originalul,

cu alte cuvinte “mai real decât în realitate”.

Mark Gillings concluzionează  că  un model virtual cu adevă rat util este cel care

negociază  cele două  poziţii, el trebuie să  arate cu fidelitate ce a ră mas din trecut,

însă  în acelaşi timp, realizarea modelului în prezent va implica o anumită  doză  de

creativitate şi speculaţie. Relaţia dintre cele două  realităţi trebuie însă privită  şi prin

prisma scopului (în cazul de faţă ca modalitate de expunere) ca fiind factorul de

(1) Mark Gillings, „Virtual archaeologies and the hyper-real” in Fisher, Peter si Unwin, David

(editori), Virtual reality in Geography, Londra: Taylor &Francis,2002, pag 20

Page 22: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 22/38

Page 23: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 23/38

 

6.Proiecte realizate

•  Earthworks: Virtual Explorations of the Ancient Ohio Valley

(Lucrări din pământ: Explorări virtuale ale Văii Antice din Ohio)

Proiectele deja realizate sunt de asemenea o bază  de studiu. Periodice precum TheIsland Packet au dedicat articole noutăţilor în domeniu. În mai 2007, Lisa Cornwell

scria despre unul dintre promotorii patrimoniului virtual. John Hancock este

profesor la Universitatea din Cincittati şi director al proiectului „Earthworks: Virtual

Explorations of the Ancient Ohio Valley”. Civilizaţiile Adena, Hopewell şi Fort

Ancient au trait acum 800-2400 de ani. Ei s-au remarcat prin construcţiilor din

pă mânt, care includeau valuri de pă mânt, împrejmuiri f ă cute deseori din forme

geometrice sau imitând animale. Civilizaţia Hopewell este cunoscută pentru ritualul

şi „construcţia” în care î şi îngropau morţii. Movilele de pă mânt pe care le ridicau în

acest scop erau impresionate. Aceste ansambluri uriaşe ajungeau la 40 de hectare şi

includeau ambarcaţiuni din pă mânt înalte de cinci metri. Spre deosebire de

civilizaţia Adena, care construia morminte asemă nă toare, civilizaţia Hopewell

obişnuia să  construiască  un zid de pă mânt sau de piatră  în jurul acestor morminte.

Cele mai importante aspecte ale culturii Hopewell au început să  dispară  după  anii

400. Cu timpul, lucră rile civilizatiilor Hopewell au fost acoperite de lucră ri

agricole, împă durite, inundate, erodate.

Proiectul condus de profesorul John Hancock prezintă  reconstrucţiile virtuale ale

acestor civilizaţii. Vizitatorii expoziţiei pot vizualiza cele 90 de animaţii video, pot

Page 24: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 24/38

 

identifica exponatele pe o axă a timpului şi pe o hartă  imensă a regiunii. Animaţiile

au fost realizate folosind o cameră virtuală ridicată deasupra înă lţimii omului pentru

o mai bună  vedere de ansamblu. Expoziţia a fost deschisă  la Centrul Muzeal din

Cincinnati, iar pă rţi ale ei au fost deplasate la siturile din Ohio şi Kentucky.

•  Sanctuarul grecesc de la Nemrud Dagi, Turcia

La începutul anilor 1990, Donald Sanders completa raportul excavaţiilor f ă cute la

Nemrud Dagi. În acelaşi timp, în cadrul Learning Sites Inc, punea bazele tehnice şi

metodologice ale viitoarelor proiecte de reconstrucţie virtuală .

Monumentul a fost întotdeauna cunoscut pentru localnici, însă  descoperit deeuropeni abia la sfarşitul secolului 19. Intuind potentialul arheologic, germanii trimit

o echipă  în Turcia pentru a începe cercetă rile. O echipă de arheologi turci ajunge la

monument în acelaşi timp. Având un echipament minim şi beneficiind de condiţii

meteo grele pentru munca pe teren, cele două  echipe nu au cercetat situl mai mult

de două  să ptă mâni. Rezultatul a fost două  documente incomplete şi inexacte

conţinând rapoartele echipelor de cercetare. În 1950, o echipă  internaţională  

condusă de Theresa Goell ajunge la Nemrud Dagi. Cercetă rile continuă până  în anii

1960, în încercarea de a gă si elemente noi despre programele arhitecturale şi

sculpturale ale regelui. Theresa Goell moare în 1985 f ă ră a termina însă  raportul de

excavare. Cu ajutorul multora dintre asistenţii Theresei Goell, Donals Sanders reia

cercetă rile, reuşind să publice o documentaţie completă despre monument.

Theresa Goell şi-a dedicat 10 ani monumentului din Nemrud Dagi. În ciuda disabilităţii de auz

şi a preconcepţiilor vremurilor –era femeie, divorţată , evreică  nevoită  să  lucreze printremusulmani - Theresa Goell a condus cercetarile, f ă când totodată  cunoscut monumentul. Ea adevenit "Regina Muntelui”, aşa cum o înf ăţişează  şi documentarul omonim, regizat de MarthaGoell Lubell.

Page 25: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 25/38

 

Ansamblul de la Nemrud Dagi a fost construit în jurul anilor 60 î.Hr. de c ă tre

Antiochos şi ar conţine mormântul lui (încă  nedescoperit) în tumul. Acesta a fost

f ă cut pe un deal şi este înconjurat de două  terase care conţin aproximativ aceleaşi

elemente: nouă  statui monumentale înf ăţişând patru animale, patru zei şi regele.

Statuile regelui şi ale zeităţilor greco- persane au o înă lţime impresionantă  de

aproximaiv 8-9m. Pe lângă  acestea, se gă sesc reliefuri în piatră  ale regelui şi

stră moşilor lui, în diferite ipostaze. Fiecare are o inscripţie pe spate care explică  

scena.

Pe pagina web a companiei Learning Sites Inc, se pot vedea paşii pe care acest

proiect i-a parcurs, etapele de cercetare pentru fiecare element în parte şi fotografii

ală turate randă rilor modelului creat în realitatea virtuală .

•  Troia VR

Proiectul a fost dezvoltat de o echipă  de 11 specialişti în domeniul arheologiei,

modelare 3d, GIS(1), CAD (2) în colaborare cu Departamentul de Arheologie

Preistorică   şi Medievală  al Universităţii din Tubingen, ART+COM AG, Institutul

German de Arheologie, Cairo, IXL-Satinfo AG şi susţinut de Ministerul Educaţiei şi

Cercetă rii al Germaniei.

Punctele de plecare ale reconstrucţiilor au fost documente arheologice, situri

arheologice similare aflate în stare bună  de conservare cu care se putea face

comparaţie, diferite reprezentă ri artistice, etnoarheologie (spre exemplu construcţii

din apropiere care utilizează materiale şi tehnici care existau şi în trecut) (3).

(1)  GIS - Geographic Information System- sistem informaţional geographic

(2)  CAD- Computer Aided Design – proiectare asistată de calculator

(3)  http://www.uni-tuebingen.de/troia/vr/index_en.html

Page 26: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 26/38

 

Aşezarea este cunoscută de la începutul Epocii Bronzului până  la perioada bizantină  

(anii 3000 î.Hr.- 1300), fiind construită  în nouă  etape. Să pă turile arheologice au

început in anii 1870, conduse de Frank Calvert, Heinrich Schliemann, Wilhelm

Dorpfeld, Carl W. Blegen(1). Din cele nouă straturi ale oraşului, proiectul a reuşit să  

reconstruiască  complet trei dintre ele Troia II, VI şi VIII(2) şi să  modeleze situlactual. Pă rţi ale reconstrucţiilor sunt disponibile pe site-ul proiectului, însă  

prezentarea înregului proiect a fost f ă cută , pe lângă numeroasele prelegeri, conferiţe

şi articole, în expoziţii la Bonn, în Centrul german de artă si expoziţii în noiembrie-

aprilie 2001-2002, Congresul Mondial Virtual Reality (Realitate Virtuală ) la Paris,

Conferinţa Internaţionala „Realitate Virtuală   şi augmentată ”, noiembrie 2002,

Leipzig, Germania, etc.

Proiectul a fost prezentat cu ajutorul unei instalaţii special concepută  ce cuprinde

două  ecrane ară tând diverse reconstrucţii ale edificiilor, contextul peisagistic şi

informaţii suplimentare. Instalaţia face posibilă mişcarea în această  realitate în timp

real de la nivelul înă lţimii omului sau de la o înă lţime mai mare care permite o

viziune de ansamblu asupra sitului.

(1)  Chandler Graham: In the search of the real Troy, Saudi Aramico World, Volumul 56,

nr1/ ianuarie-februarie 2005, pp 2-11

(2)  În cea de a doua perioadă , Troia era înconjurată de o palisadă de lemn. Accesul se f ă ceaprintr-o poartă  a că rei fundaţii de piatră  a fost descoperită  recent în timpul să pă turilorarheologice. Aşezarea era intinsă  pe o suprafaţă  de aproximativ 90.000 m2, avândpartea de nord –est fortificată .

Troia VII era înconjurată  de oraşul de jos, dezvoltat pe aproximativ două zeci dehectare, protejat de atacuri de un şanţ de piatră . Populaţia aşeză rii se ridica la 5000-7500 persoane. În ultimile să pă turi arheologice, s-a cercetat un ansamblu de construcţiirezidenţiale amplasat în oraşul de jos, construcţii ridicate din piatră  şi chirpici.

Începând cu anii 300 î. Hr., Troia (VIII) a fost reconstruită ca oraş grec, denumireaschimbându-se în Ilion. În această perioadă este construit un nou zid care înconjoară  

oraşul şi templul zeiţei Atena amplasat în locul fostei citadele din epoca bronzului.

Page 27: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 27/38

 

Cel de-al doilea ecran oferă  informaţii suplimentare constând în planuri, texte,

imagini, determină ri cronologice, care urmă resc mişcarea utilizatorului şi schimbă  

setul de informaţii în funcţie de obiectivul aflat în câmpul să u vizual. Mai mult

decât atât, utilizatorul are posibilitatea de a vedea doar ruinele existente, ascunzând

reconstrucţia propusă . În funcţie de spaţiul disponibil şi mă rimea scranelor,

proiectul poate fi vizionat astfel de că tre un numă r considerabil de persoane.

•  Proiectul RESITUS –

Ansamblul monastic rupetru de la Corbii de Piatră, comuna Corbi

Resitus este primul proiect de patrimoniu virtual implementat în România, urmă rind

cercetarea unor monumente de arhitectură  din zona Munteniei de nord. Până  laaceastă  dată , s-au început cercetă rile la ansamblul Bă răţia- Câmpulung Muscel,ansamblul monastic rupestru de la Corbii de Piatră - comuna Corbi, Mă nă stirea

NegruVoda-Câmpulung Muscel şi Biserica de lemn din Jupă neşti- comuna Coseşti.

Proiectul î şi propune implementarea noilor tehnologii de investigare (scanare.

Ansamblul de la Corbii de Piatră  este atestat în 23 iunie 1512, când soţia boierului Hamza

Comisul reînfiinţează  mă nă stirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului şi o închină  

domnitorului Neagoe Basarab, fiind şi prima mă nă stire de că lugriţe care a fost atestată  pe

teritoriul României. Din cauza condiţiilor vitrege, mă icuţele sunt mutate la Mă nă stirea Cornetu,

iar ansamblul de la Corbii de Piatră devine mă nă stire de că lugă ri.

La începutul secolului XIX arhiereul Iosif de Sevasta mă reşte locaşul, să pând în stâncă  un

pronaos de 5.5m pe 4.5m având intrarea în naos spre nord. În acelaşi timp se sparge zidul dintrecele două altare şi se construieşte o nouă catapeteasmă .

În timpul slujbei de înviere din 1882 peretele vestic al naosului se surp ă . El a fost reconstruit în

vara anului urmă tor cu bucăţi de piatră cioplită din stânca surpată . În anul 1700, s-a încastrat o

cruce de piatră în stânca de deasupra bisericii. (Dana Dobre: Cel mai vechi ansamblu de pictura

din Romania, Corbii de Piatra, manastire straveche, Romania Libera 8.07.2008, n.p)

Page 28: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 28/38

 

digitală  laser, fotogrametrie) în scopul reconstrucţiei în spaţiul virtual. Pentru

ansamblul de la Corbii de Piatră s-au f ă cut scană ri 3d, astfel încât s-a reconstituit cu

precizie modelul virtual, rezultatele fiind publicate pe pagina web a proiectului.

Concluzii

Patrimoniu virtual este un domeniu aflat în plină ascensiune, ale că rui posibilităţi

de aplicare practică  ră mân încă neepuizate. Metodele de investigare care fac uz de

tehnologia de vârf în domeniu oferă o bază de lucru cu un grad ridicat de precizie,

iar exploatarea acestor date în realitatea virtuală  oferă  avantajele cercetării

neintruzive şi a consumă rii mai multor realităţi posibile. În încercarea de a crea o

realitate virtuală  în care “obiectele” dispă rute sau degradate să prindă viaţă , aceastatehnică  aduce la aceeaşi masă  specialişti din două  domenii diferite: IT, în special

software pe de o parte şi arheologie, arhitectură , antropologie pe cealaltă .

Cel mai mare avantaj este posibilitatea recreerii unei lumi deja dispă rute, atunci

când fizic acest lucru nu mai este posibil. În funcţie de scopul urmă rit, „beneficiarii”

acestui tip de proiecte pot fi spaţiile de expunere- muzee, centre culturale, siturile

arheologice însele- , media, sistemul educaţional, echipele din domeniul arheologiei/ 

restaură rii.

Cercetarea, în condiţiile în care procesarea datelor şi construirea soluţiei/ soluţiilor

se face în realitatea virtuală , este un alt domeniu de aplicabilitate. Posibilitatea

Page 29: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 29/38

 

“experimentului în restaurare” f ă ră  intruziunea fizică deschide noi că i de abordare a

unor variante posibile. Deznodă mântul unui astfel de proiect nu trebuie să  fie o

singură soluţie, ci oricâte posibile, în funcţie de criteriile stabilite în cadrul echipei.

Aceste „finaluri” posibile pot servi ca bază  în studiul unei restaură ri sau pot fi

documentaţia în cazul monumentelor sau siturilor prea mutilate pentru a mai putea fi

restaurate.

Folosind informaţiile date de documentele arheologice, fie ele planuri, fotografii, de

obiecte găsite pe care sunt reprezentate scene din viaţa cotidiană, tehnici de construcţie

cunoscute ca apartinând unei anume civilizaţii, echipele care lucrează la proiectele de

patrimoniu virtual pot formula ipoteze în legatură cu modul în care arătau casele sau

oraşele distruse sau în legătură cu modul în care trăiau oamenii. Reconstruind realitatea

virtuală, aceste informaţii nu răman brute, ci se interpretează pe măsură ce sunt

introduse.

Modalităţile de expunere a unor produse ale realităţii virtuale implică  

interactivitate. Capacitatea lor de expresie le face „produse vandabile” preferate

modalităţilor clasice de prezentare a informaţiilor despre un anume monument sau

sit arheologic datorită  posibilităţii de a transmite mai mult într-un timp mult mai

scurt. Ruinele unui sit vor fi percepute altfel dacă înainte de a le vedea în „realitatea

reală ” vizitatorul parcurge o ipostază  în care se aflau la un moment dat în „realitatea

virtuală ”. Astfel, el va putea nu numai să vizualizele reconstrucţia în întregimea ei,

dar şi să  vadă  el însuşi cum funcţionau acele spaţii, care erau conexiunile vizuale

dintre ele, cum erau ele utilizate, cum traiau oamenii din acele vremuri. Realitatea

virtuală  este simularea unui mediu tridimensional care permite utilizatorului să  

vizualizeze şi mai ales sa interacţioneze permanent cu aceasta lume dinamică .

Sistemul VRML folosit de proiectele de patrimoniu virtual nu limitează utilizatorulla vizualizarea unei animaţii produse anterior, ci lasă  posibilitatea deciziei în orice

moment asupra modului şi disrecţiei de mişcare în modelul virtual creat.

Prezentarea se face prin alte mijloace decât un simplu ecran, astfel încât vizitatorul

expoziţiei să poată  experimenta „imersiunea” în spaţiul realităţii noi. Efectul este

Page 30: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 30/38

 

cu atât mai mare cu cât spatiul de expunere este suficient de aproape de situl recreat

virtual, astfel încât vizitatorul să poată explora succesiv cele două realităţi.

Prin reconstruirea unui monument sau sit arheologic degradat sau disparut,

proiectele de patrimoniu virtual nu propun înlocuirea realităţii „reale” cu cea

virtuala, ci mai degraba o completare reciprocă a celor două . Minja Yang, directorul

Centrului Patrimoniului Mondial UNESCO- regiunea Asia/Pacific afirma:

„Realitatea virtuală  nu va înlocui niciodată  vizitarea unui site, ci va aduce o

contribuţie substanţială  în interpretarea, conservarea şi intensificarea experienţei

vizitatorului.” (1)

http://www.fachrs.com/pages/admin/news_items/vhn.htm

Page 31: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 31/38

 

Ilustraţii ale proiectelor

Zid de pământ şerpuitImaginea a fost preluată de pe

siteul

http://earthworks.uc.edu/media.ht

m

Marele tumul în abordarea

civilizatiei Hopewell

Imaginea a fost preluată de pe

siteul

http://earthworks.uc.edu/media.ht

m

Lucrări de pământ la Newark,

Ohio

Imaginea a fost preluată de pe

siteul

http://earthworks.uc.edu/media.ht

m

Page 32: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 32/38

 

Imagine a Sanctuarului Grecde la Nemrud Dagi, Turcia, aşacum arata în 1985. Statuilezeităţilor aveau iniţial 8mînălţime, iar tumulul măsura50m deasupra nivelului terasei.

Imaginea a fost realizată deDonald Sanders şi preluată depe siteul Learning Sites Inc.

Vedere a terasei de est asanctuarului grec de la NemrudDagi, aşa cum ar fi putut arătainiţial.

Imaginea a fost preluată de pesiteul Learning Sites Inc.

Cele doua imagini arată modulde lucru în vederea

reconstituirii unui element.Fotografia a fost realizată deTheresa Goell in 1953.

Page 33: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 33/38

 

Proiectul Troia VR,

Reconstrucţie Troia II

Imaginea a fost preluată de pe

siteulhttp://www.uni-

tuebingen.de/troia/vr/vr020301

_en.html

Citadela aparţinând perioadei a

VI-a. Imaginile arată doar

reconstrucţia clădirilorexcavate, respectiv

completarea sitului cu

construcţii din apropiere sau

din situri similare.

Imaginile a fost preluate de pe

siteul http://www.uni-

tuebingen.de/troia/vr/vr020703

_en.html

Reconstrucţie Troia VIII

Începând cu anii 300 î.Hr.

oraşul a fost reconstruit ca oraş 

grecesc, cu un un nou zid de

apărare.

Imaginea a fost preluată de pe

siteul http://www.uni-

tuebingen.de/troia/vr/vr020901

_en.html

Page 34: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 34/38

 

Ansamblul mănăstiresc de laCorbii de Piatră 

Imaginea a fost preluată de pe

siteul

http://www.corbiidepiatra.ro/ 

Sectiune pronaos extern

realizată în urma scanării laser

3d

Imaginea a fost preluată de pe

siteulhttp://inoe.inoe.ro/ReSITUS/ 

Axonometrie a modelului 3d a

ansamblului de la Corbii de

Piatră 

Imaginea a fost preluată de pe

siteul http://www.muzee-

valcea.ro/buridava/buridavele5

-7.htm

Page 35: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 35/38

 

Bibliografie:

Lucrări:

•  Gillings, Mark, „Virtual archaeologies and the hyper-real” în , Virtual

reality in Geography, [Fisher, Peter si Unwin, David (editori)] Londra:

Taylor &Francis,2002.

•  Kozan, Jose Manoel: Virtual Heritage Reconstruction: The Old Main

Church of Curtiba, Brazil, 2004 

•  Rahtz, Sebastian si Reilly, Paul(editori): Archaeology and the Information

Age, Londra: Routledge, 1992

•  Sarivan, Ligia et alii: Predarea–învăţ area interactivă centrat ă pe elev,Bucuresti, 2009;

•  UNESCO World Heritage Center: World Heritage Information Kit, Paris,2008;

Publicaţii oficiale:

•  Legea 422/ 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice,

publicată în Monitorul Oficial nr. 407/ 24 iulie 2001, repulicată în

Monitorul Oficial nr. 938/ 20 noiembrie 2006.

•  Legea 157/ 7 octombrie 1997 privind ratificarea Convenţiei pentru

protecţia patrimoniului arhitectural al Europei, adoptată la Granadala 3 octombrie 1985, publicată in Monitorul Oficial nr. 274/ 13

octombrie 1997. 

Page 36: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 36/38

 

Articole:

•  Cornwell, Lisa: Virtual heritage technologies allows realistic step back in

time, The Island Packet, 31 mai 2007, pp 56;

•  Coşarcă , Constantin et alii: Utilizarea tehnicilor moderne de masurare la

inventarierea siturilor istorice, Revista de cadastru Rev cad, nr 5/2005, n.p.;

•  Dobre, Dana: Cel mai vechi ansamblu de pictura din Romania, Corbii de

Piatra, manastire straveche, Romania Libera 8.07.2008, n.p.;

•  Graham, Chandler: In the search of the real Troy, Saudi Aramico World,

Volumul 56, nr1/ ianuarie-februarie 2005, pp 2-11;

•  Popovici, Mircea şi Vlada, Marin: Realitatea Virtuală  (Virtual Reality),

tehnologie moderna a informaticii aplicate, Conferinţa Naţională  de

Învăţă mânt Virtual Ediţia a II-a.

•  Sanders, Donald: Why do Virtual Heritage, Archaeology, Martie 2008, n.p.;

•  Nancu, Alexandru: ReSITUS∗   Metode şi tehnici avansate de conservare şi

reconstrucţ ie digitală  pentru patrimoniul cultural-istoric imobil, Buridava,

nr 6/2008, pp 215-218.

Page 37: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 37/38

 

Webografie:

•  http://archaeology.leiden.edu/research/classical-world-and-the-near-

east/mediterranean/hellenistic-roman/nemruddag.html

•  http://atelier.liternet.ro/articol/6084/Augustin-Ioan/VR-realitate-virtuala-si-

VH-patrimoniu-virtual-Ziua-12-Grecia-Spania.html

•  http://dexonline.ro

•  http://earthworks.uc.edu

•  http://fmi.unibuc.ro/ro/manifestari/cniv/Virtual_vlada.pdf 

•  http://news.google.com/newspapers?nid=1976&dat=20070529&id=7G8yAA

AAIBAJ&sjid=k60FAAAAIBAJ&pg=1284,6915511

•  http://inoe.inoe.ro/ReSITUS/ 

•  http://proiecte.pmu.ro/c/document_library/get_file?p_l_id=14661&folderId=

18026&name=DLFE-1201.pdf 

•  http://virtualheritageservices.com/index.php?option=com_content&task=vie

w&id=1&Itemid=2

•  http://whc.unesco.org/en/list

•  http://whc.unesco.org/uploads/activities/documents/activity-567-1.pdf 

•  http://www.archaeology.org/online/features/virtualheritage/ 

•  http://www.arvertising.com/news/2009/10/historical-reconstruction-using-

augmented-reality/ 

•  http://www.corbiidepiatra.ro/ 

•  http://www.cimec.ro/Monumente/UNESCO/default_ro.htm

•  http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-corbii-piatra-67814.html

•  http://www.cultura.ro/Documents.aspx?ID=89

•  http://www.ferris.edu/faculty/burtchr/sure340/notes/History.pdf 

•  http://www.inmi.ro/ 

Page 38: Patrimoniu virtual pdf

8/7/2019 Patrimoniu virtual pdf

http://slidepdf.com/reader/full/patrimoniu-virtual-pdf 38/38

•  http://www.learningsites.com

•  http://www.learningsites.com/Frame_layout01.htm

•  http://www.learningsites.com/NemrudDagi/ND_Ekip.html

•  http://www.mnsu.edu/emuseum/prehistory/northamerica/culture/plains/hope

well2.html

•  http://www.museumsolution.com/ 

•  http://www.muzee-valcea.ro/buridava/buridavele5-7.htm

•  http://www.stonepages.com/news/archives/002395.html

•  http://www.thenagain.info/WebChron/NorthAmerica/Hopewell.html

•  http://www.tradeshowhologram.com

•  http://www.unesco.org/new/en/unesco/ 

•  http://www.uni-tuebingen.de//uni/aft/vr/index_en.html

•  http://www.unicaen.fr/services/cireve/rome/pdr_restitution.php?fichier=proje

t

•  http://www.virtualheritage.net/ 

•  http://www.virtualheritage.net/news_blogs/1131.htm

•  http://www.worldviz.com/products/vizard/videos.html


Top Related