Editor: Lumini{a BratuCopertd: Flory PredaTehnoredactare: Florenla Sava
Corecturd: Ioana Patriche
Copyright @ 2019 Editura Prestige
NotS: Rdspunderea pentru conlinutul materialelor publicatein aceastd lucrare revine exclusiv autorului.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiSTRAINU, EMIL
Paleoastronautica gi rizboiul cosmic : ipotezele lui Oleg Feighin /gen bg. (rez.) dr. Emil Striinu.... - Bucureqti : Prestige, 2019
ISBN 978-60 6-9 6s 1 -03 -2
001.94
ISBN: 978-60 6-9 65 1 -03 -2
Tel.:0732.55.88.33
www. edituraprestige. rowww. facebook. com/ edituraprestigeofi cial
Gen. bg. bez.l dr.EMIL STRAINU
Coordonatorul ColecfieiNEW ITTUMINATI FITES
RAZCO
$tBOIULSMIC
nE0[$rn0ilruilGl
Ipotezele lui Oleg Feighin
-!APnrsnGEBucuregti -20'|-9
CUPRINS
Prefald
ENIGME CELESTE SECULARE 5
CapitolulunuPALEOCONTACTELE SI VIATA DIN UNIVERS .................. 1 7
Capitolul doi
ozN 8I8LICE.................... .................. 24
Capitolul trei
MISTERUL NAVELOR ZBURATOARE ................ .........,......... 32
Capitolul patruENIGMA,,LUMINILOR RO$II"..... .......;.............. 42
Capitolul cinci
cERrrLARZ,Am........... ................... 52
Capitolul gase
SEMNE SECRETE ........ 71
Capitolul gapte
oAMENr lrrt MCRU. ....................... 81
Capitolul opt
INVAZTA OZN............ ....................... 92
Capitolul noud
CARUSELUL DIN WASHINGTON........,...... .,,.,.1,02
Capitoh.rl zece
olNrArurRn lN socoRRo. .......113
Capitolul unsprezece
,,GHINDADINKECKSBURG" ......725
Capitolul doisprezece
PROIECTUL,,SERPO".... ..................135
Capitolul treisprezece
OBIECTE COSMICE NEIDENTIFIC4TE..................................139
Capitolul paisprezece
ENIGMA,,PRINTULUI NEGRU"......:.......................................150
279
CUPRINS
Prefald
ENIGME CELESTE SECLILARE 5
CapitolulunuPALEOCONTACTELE 9r VrATA DrN TTNTVERS .................. 1 7
Capitolul doi
ozN Br8LrcE.................... .................. 24
Capitolul trei
MISTERUL NAVELOR ZBURATOARE ................ ................... s2
Capitolul patru
ENIGMA,,LUMINILOR RO$II"..... .....,................ 42
Capitolul cinci
CERULARZAND ........52
Capitolul gase
SEMNE SECRETE .,.,..., 71,
Capitolul qapte
OAMENT IN NsCnU. ....................... 81
Capitolul opt
INVAZIA OZN ............ ....................... 92
Capitolul noud
CARUSELUL DIN WASHINGTON..... ........,.......102
Capitolul zece
olNr,A.rNrRE lN socoRRo. ........113
Capitolul unsprezece
,,GHINDADINKECKSBURG" ......125
Capitolul doisprezece
PROIECTUL,,SERPO".... ..................135
Capitolul treisprezece
OBIECTE COSMICE NEIDENTIFICATE..................................139
Capitolul paisprezece
ENIGMA,,PRINTULUI NEGRU"......:.......................................150
Emil Striinu
Poate cd Ei acolo vieluiesc nigte fiinle foarte ciudate, iar
aceste lumi sunt legate de Universul nostrtt si zicem, pringiurile negre?
Cum influenteazd distribufia materiei qi energiei cosmo-
sului probabilitatea aparifiei vielii inteligente pe scari meta-
galacticd?
Care este nafura materiei negre gi a energiei negre, de
unde au apirut gi care este legdfura cu marea taini cosmicd a
inteligenfei?Sunt valabile legile noastre fizice in alte lumi? Dacd nu,
in ce formd putem intalrd acolo ,,materia insuflefitX"?
Dacd teoria Multiversului este corectd, atunci, multe fe-
nomene ciudate pot fi explicate prin pdtrunderea in Universulnostru a,,lumilor paralele" .Astfel este posibif c[ toate aceste
,,incidente" cu OZN-uri gi OZN-igti sd se refere la fiinfep6mAntegti? Doar cd ele apar{in unor lumi diferite 9i sunt
despdrfi te de dimensiuni diferite.in concluzie, nu ne vom grdbi cu concluziile, ci vom irr-
cerca sX analiiilm cele mai cunoscute direcfii de cercetare a
OZN-urilor gi vom cduta rdspunsuri pentru intrebdrile ex-
puse mai sus.
16 17
Capitolul unu
PALEOCONTACTELESI VIATA DIN UNIVERS,t
Amintiri despre viitor
n anul L968 a apdrut cartea cercetdtorului elvefianreferitoare la posibilele urme ale extrateregtrilor pe
Terra, respectiv: Erich von Danike4, ,,Amintiri despre viitor.Enigmele nerezolvate ale trecufului".
Conform spuselor lui Danikery toatd istoria omenirii este
legatd de intervenfia extraterestrd gi de prezenfa oaspefilor
cosmici, care nu numai cd.vizitau des PdmAnful, dar gi inter-veneau activ tn evolu{ia societdfii omeneEti. Conform logiciientuziastului elvefian reiese c6,,Zeit,coborAfi din ceruri" au
ajutat la construirea piramidelor egiptene gi din America Cen-
tral6,, au amplasat pietre megalitice gigantice ir veranda liba-
nezd din Baalbek gi semnalizau piste de aterizare pentrunavete cosmice din degertul de lAngd Nazca.
$i cu toate acestea, ei ajutau oamenii nu numai sh edifice
structuri megalitice, dar ii gi invdlau astronomie, medicind qi
tehnica construcfiilor. Uneori ii luau pe aleEii lor in cosmos.
Unele evenimente, care sunt relatate ir Biblie Daniken le ex-
plicd, de asemenea prin participarea extrateregtrilor. Anume,
ei i-au pedepsit pe oamenii cufundafi in picat cu potop. Totei l-au prevenit pe Noe despre catastrofa care se apropia.
Astfel vizitatorii mitici i-au hrbnit patruzeci de hni in con-
tinuu cu man6 cereascd pe israelieni, pe care ii conducea prin
I
Emil Striinu
pustiu prorocul lor Moise (saq de asemene4 un vizitator)?Apoi conform concluziilor ipotetice ale lui Danikeru omulefiiverzi, pntrungi brusc de moralitatea pdmAntenilor, au decis,
in calitate de exemplu, s[ distrugd Sodoma gi Gomor4 deto-nAnd deasupra nefericitelor orage antice, ceva asemdndtor
bombei atomice. Aparent se pare cd ir:r argumentele aduse de
elve{ian existd un sAmbure de adevdr, deoarece in multelocuri de pe glob existd picturi in piatrd care infdfiqeazl htnleasemdndtoare oamenilor care poartd pe cap accesorii fl"l an-
tene aidoma cigtilor cosmonau,tilor. De ce sd nu fie acestea
portrete ale unor extrateregtri protejali de costume de scafan-
dru de microbii gi aerul terestru?
in continuare, Daniken povestegte despre faptul cd., dejade cAteva secole arheologii gi iubitorii de antichitdli discutdcu enfuziasm despre construc{iile misterioase colosale sub
forma unor l5cage de cult din blocuri de piatrd enorrne, me-
galitice (din greac6, ,,mega" - mare si ,,lit" - piatrd).Meritd sd amintim cd primele ipoteze fac legdtura ipote-
ticd dintre construcfiile ciclopice, edificate cu mii de ani inurmH, c6nd toati tehnica se rezuma la pArghii, tdvdlug pene
gi blocdri de pe teritoriul Europei de Vest, a Africii Centrale Ei
Cascaz 9i alte locuri de pe planeti cu populafii de giganfi.Cele mai simple construcfii megalitice sunt considerate men-hirele - construcfii dinblocuri de piatri neprelucratd dispusevertical. Suntnigte artefacte destul de masive; astfef unul din-tre menhire, descoperit ir:r provincia vesticd franceza Bretani4are o indllime de aproape doudzeci de metri qi cAntdregte
peste trei sute cincizeci de tone.Aproximativ in aceeagi perioadS, departe in sud, ir Teba
egipteand a fost construitd statuia giganticd a faraonului Ramses
care c6ntdregte aproape o mie de tone. Tot aici, pufinmai t6rziu,fir secolul doudzeci gi gapte inaintea erei noastre, a i:rceputconstruqtia principalei Minuni a Lumii - piramidele lui Keops
P ALE O AST RO N AUT| C A SJ RAZB O IUL C O S Mt C
(Khufu), unul dintre cele mai mari edificii create weodatd de
om. Aici, meritd fdcutd observafia, cd degi blocurile de piahdc6ntdresc ,,doa1' cAteva tone, a fost nevoie de doud milioane treisute de mii de bucdfi pentru areahzapiramida. in5{lmea plra-midei a atins aproape o sutd cinci zeci de metri gi a fost ridicatX
de o armatd de mii de muncitoti ti-p de dou[ decenii.
Si desigur, nu trebuie uitate, uimitoarele, statui descope-
rite de cunoscutul cdldtor norvegian Thor Heyerdahl, statui
ce sunt situate pe lrsula Pagtelui, care se gdsegte ir:r partea de
sud a Oceanului Pacific, ire apropiere de fdrmul Americii de
Sud (la 3000 km de Santiago de Chile). Locuitorii acestei
bucdfi de pdmAnt pierdutd ftr largurile nemdrginite ale ocea-
nului, ir:rcX din vremuri demult uitate au ridicat zeci de idoli(statui) enigmatice de piatrd megalitici.
Buricul Universului
Insula Pagtelui - denumirea aceasta neobignuitd a pri-mit-o nu iretAmpldtor de la marinarii olandezi ce au cdlcat pe
aceastd insuld pentru prima data, in prima zidrnsdptdmAnapaqtelui dn1722,Alte denumiri ale acestei insule -Rapa Nui- Marea VAsl5, de asemenea Te-Pito-o-te-Henua - BuriculUniversului, Mata-ki-te-Range - Ochii care vorbesc cu Cerul.
lnsula Pagtelui este situatd in partea esticd a Oceanului Pacific.
Are forma unui triunghi, cu laturile de 1.6,18 qi24 de kilo-metri, Este o insulH de origine vulcanicd. Pe ea se afl670 de
cratere de vulcani stingi, cele mai mari se afld ir colqurile ,,tri-runghiului". in mijlocul insulei este degert. Pe insuld se gisesc
run numdr de 900 de statui uriage.
Locul de unde au veriit primii locuitori ai insulei - este
una dintre enigme. Civllizallastrdveche a dispdrutinainte ca
curopenii si reugeascd sd o inregistreze intr-un fel sau altul.
18 19
Emil Striinu
N-au rdmas nici urmagi ai primilor locuitori gi nici ai celorcare au venit pe insuld in jurul errului 400 dupd Hr. Legenda
vorbegte despre un misterios pdmAnt Hiva locul de origineai insularilor, care a rdmas dup5 ocean. Dar unde este acest
pdmAnt - la est sau la vest? ln America sau in Poline zia? Con-form altei versiuni insularii sunt urmagii reprezentan{ilorunui popor mai dezvoltat, cate s-au refugiat pe aceast5 insulasalv6ndu-se de cataclisme naturale.
Nu scapd atenfiei lui Danikennici figurile ciclopice de pe
suprafala degertului peruan Nazca pictat cu linil spirale, fi-guri geometrice qi irnagini de animale. Liniile care se intindpe kilometri intregi creeazd, senzalia unor piste de decolare
strdvechi, ceea ce ridicX numeroase semne de intrebare legate
de eie, considerAndu-le semne de orientare pentru aterizarea
extrateregtrilor.Existd oipotezl.conform cdreia animalele gi pdsdrile sunt
premergXtoarele liniilor: mulfimea trapezelor, dreptunghiuri-lor qi dreptelor intersecteazlfrgarimult mai complexe, pa4iaiacoperindu-le. Concluzia evidentd este cd pictarea degertuluis-arealizatin doui etape. Cu toate acestea, trebuie sd recu*
noaqtem cd prima fazd, afost mult mai perfectd decAt cea ulte-rioard. Execufia de figuri zoomorfe necesitd indemAnare qi
iscusinfd incomparabil mai mare decAt trasarea unor drepte.
Unii cercetdtori, care nu susfin aceastd teorie, unificiaceste doud etape gi emit ipoteza cd cultura Nazka defineatehrrica autoexprimdrii artistice, atAtin formd geometric5, cAt
gi irr formi hgarativl, dar aceste triburi care nu delineau oformd de scriere au dispdrut de pe scena istoriei peruane flrmulte secoleirainte de aparifia unora dintre urmagiilor, multmai cunoscufi, cum sunt inkagii.
La vremea sa gi senzafionalul basorelief din micufa loca-
litate mexicand Palenque a dat nagtere la o mulSme de ipo-teze, fost centru politic gi cultural important al poporului
20 21
PALEOASTRANAUTIC
maya (aproximativ trei mii de ani in urmd). Acolo a fost des-
coperitd o placd de piatrd, pe care un pictor strivechi a gravatun preot zburdnd, ct.lm pare la prima vedere, intr-un dispo-zitiv, asemdndtor cu o rachetd.
DecL reiese cX dacd urmim logica pasionatului elvefian,
atunci toatdzestrea fantastic[ a oric5ruipopor dinlumepoate fiin legdturh cu paleocontactele exkateregtrilor. Cu toate aceste4
Danikery dupdtoate aparenfele, erafoarte convinscX, numai ast-
fel se poate rXstdimdci adevdratul sens al mogtenirii strdvedri.
Dacdrraliz[m mai minufios rafionamentul lui Daniken,vom concluziona cb el nu are niciun suport din punct de ve-
dere gtiinfific. Multe dinke exemplele rnisterioase de picturSin piatrd gi basoreliefirrile" din punchrl de vedere al specialiqtilor
- arheologi qi istorici ai culturii anfice, pot fi explicate foarte
simplu" De exemplu, ceea ce Danikenimpreuni cu adep$i siiconsiderau scafandri cu cascd, ar reprezenta doar mXgti de ritual qi voaluri. Aceste elemente vestimentare qi asem6n[toarelor pot fi intAlnite gi astdzi la triburile africane primitive, evo-
cAnd prin dansuri sdlbatice vAndtoarea diverselor animale gi
infrumuselafi cu coarre, care seamdn[ cu antene. Ca Ei ilr tim-purile indepbrtate, rnii de ani in urm5, aborigenii contempo-
rani din Africa Centrald sau din Delta Amazonului, plecAnd
la vAndtoare, invocau spiritele pddurilor gi superstifii despre
noroc. $i obligatoriu in aceste ritualuri sunt folosite m59ti de
animale fioroase, care cu pufne fantezie ar putea fi ugor con-
siderate drept infdfisdri ale extrateregtrilor. E qi acesta un tipde interpretare a acestor rcprezentdri protoistorice.
Enigmele megalifilor
Cele mai multe semne de intrebare, desigur, ridicdconstrucfiile megalitice, multe dintre care au o vArstX de miide ani. Degi, gi aici s-a produs un mare progres in ceea ce
Emil Striinuprivegte ir:rlelegerea modului in care, cu ajutorul celor mai sim-ple mijloace de ajutor, s-au putut deplasa greutdfi gigantice.Dovada hotdrAtoare in rezolvarea unor astfel de enigme o
constifuie iecerc6rile practice de a reconstifui modul de rea-
lizare gi deplasare a megalifilor, desfdqurate ire colaborare de
cdtre istorici, arheologi si ingineri.Existd gi pe perefli aceloragi construcfii egiptene imagini
care s-au pdstrat (multe fresce gi desene), gi care au imortalizatmersul procesului de construire a piramidelor gi ale altorconstrucfii ciclopice.
CAt despre ajutorul extraterestrilor nu existd acolo nici cea
mai micd aluzie. Meritd evidenliate Ei alte inexactitXli majorein cercetdrile lui Daniken. Astfel majoritatea construcfiilor gi-gantice, pe care el le akibuie ,,perioadelor infunecate ale trecu-tului indeperla(' , construite, conform spuselor sale, cu zeci demilenii in urmd, sunt in realitate mult mai recente.
De exemplu, piramidele gigantice, comparabile cu cele
egiptene, aztecii le-au creat abiain Er,'ul Mediu Timpuriq cAnd
se construiaunul dintre monumentele remarcabile ale Europei
- catedrala din Koln. Sculpturile din piatri de pe krsula Pagtelui
au ap5rut gi mai tdrzttt - in jurul anului 1600, adicd, peste unsecol dupi descoperireaAmericii de catre Columb, inanul"l.492.
Nu cu mult mai inaintate sunt Ei picturile misterioase dindegertul Nazca. Istoria aparifiei lor ar fi urmdtoarea: Indieniiau inldturat stratul superior al solului, de piatrd, gi atunci a
iegit la suprafa!5, stratul.de nisip de sub el, mult mai deschis
la culoare. Apropo solul nisipos este inadecvat pentru pistelede decolare. tn ce priveqte legendele strdvechi, sd le aduci incalitate de dovezi, este foarte riscant. Imaginafi-vd cd cineva,
amator de povegti populare, va incepe sd susfind in cel maiserios mod cd sub imaginea Babei Cloanfa strdmoqii nogtri auimortalizat o astronautd strdind planetei noastre.
22 23
PALE O AST RON AUTI C A SI RAZB O IUL C O SMI CSI!..,.
Vorbind in generaf cdrfile scrise cu mii de ani in urmX
sunt pline de metaforg al c5ror sens dh bdtaie de cap cercetd-
torilor de ani intregi. $i in sfArgit placa de piatrd din Palenque
s-a dovedit a fi o piatri de mormAnt a unui preof Pe care,
dacd o privim cu atenfie, vom observa cd preotul maya nu st6
intr-o navd cosmicS, ci pe o fulpind de porumb.Trebuie sd remarcim cd imaginea fiinlelor extraterestre
s-a schimbat pe parcursul istoriei odatd cu lanlul descope-
ririlor astronomice majore, incepute cu descoperirea lui Co-
pemic. Se poate susfine cu incredere cd, intr-un fel sau altui,percepfia fiinlelor inteligente ,strdirre" este direct legatli de
nivelul de dezvoltare tehnicd a societdfii.
Sdne amintimdespre creaturilemar,tiene alelui H.G. Wells
sau imperiul lunar subterestru de selenili, tot al lui - aici un rol
important l-au jucat observdrile astronomului italian Giovanni
Sciaparelli gi ale iluministului francez Camille Flammarion.
Deoarece pAnd afunci, mii de ani unicul ,,instrument" de
observare a stelelor au fost ochii proprii ai astrologitor. insfArgi! a venit epoca RenaEterii, a marilor descoperiri geogra-
fice, qi marinarii, pe l6ng5 busold gi sextanf au avut nevoie 9ide lunetd. Din acest moment a gi trceput istoria astronorniei
modeme de observare, gi ea a inceput cu cea mai simpli lu-
netd a lui Galileo Galilef pe care i-a venit ideea sd o indrepte
ciitre cer. $i imedia! in fa{a ochilor observatorilor a apdrut o
noud lume cosmicd, care a fost umplutd de fantezialor de
fiinle inteligente (gazde) - selenifi, mercurieni, venusieni,
marfieni, jupiterieni.Amintim cd totugi unii ufologi incearcd si ne convingX
chiar i:r prezent c[ primele semne de vizitare a PXmAntului
de chtre extrateregtri pot fi gdsite chiar gi ir ... textele biblice.
Capitolul doi
OZN BIBLICE
Forma rolilor gi construclia lor - ca o uarietate de topaz, gi
toate patru aoeau o asemdnare, qi dupdformd, qi dupd
construclie pdrea cd
tonte rolile se aflau unatn alts.
C6nd ele se migcau, se migcau tn toate patru pdr[i ale sale;
in timpul deplasdrii nu se tntorceau.
Iar jantele lor -tnalte gi groaznice erau;
jantele la toate patru erau tnconjurate de ochi.
Biblia. Cartea prorocului Ezechiel
Ufologia pAnd la potop
f^tu Eaizeci de ani in urmd, preqedintele Asocialiei\-americane de astrologre Donald Menzel a decis si
sintettzeze numeroasele sale declarafii din presi gi sX scrie ocarte qtiinfifico - populard despre OZN.
Astfel a luat nastere renumita trilogie: ,,Farfuriile zbur6-toare" (1953),,,Lumea farfuriilor zburdtoare: Cercetaregtiinfificd a principalului mit din era cosmic5" (1963) gi
,,Enigma OZN: Explicafia finald a fenomenului OZN" (1977).
in aceste lucrdri profesorul Menzel nu numai cd a expli-cat in detaliu manifestdrile modeme ale,,fenomenului OZN",dar a gi gdsitunele coincidenfe istorice interesante. tn speciafel a reanalizat textele biblice gi a ajuns la concluzii senza-
fionale. Foarte probabif ci anume astfel de abordare a scene-
lor biblice a dat nastere valului ulterior de romane
P ALE O AST R ON AUT I C A SI RAZB O IUL C O SMI C..,.-....--.?-..-.........
,,conspirative" ,inscrierea cdrora s-a remarcat renumiful Dan
Brown. Ce fel de lucruri noi a descoperit astronomul ameri-
can in ,,cartea cdrfilor" gi de ce numele lui pAnd in prezent
provoacd,,scrAsnet de dinfi" clerului gi savanfilor?
Daci subirdrumarea ufologilor veliincepe rdsfoirea cro-
nicilor istorice vechi, in curAnd, cu uimire vefi descoperi cd
OZN-urile au fost dintotdeauna!Ori, cel pu,ill, din acele vremuri, cAnd au apdrut primele
relatdri orale despre diferite divinitdfi fuurdtoare, demoni gi
spirite. in legende gi mituri populare deseori sunt intAlnite
,,entit5!i ceregti", uneori provocAnd ,,acfLttr7" stranii gi peri-culoase.
Bibliografii , cate cerceteazd istoria manuscriselor, con-
siderd ci pAnd in zilele noastre, datorit[ rdzboaielor, incendi-
ilor qi inundafiilor, au ajuns doar cAteva procente dinmogtenirea scrisd a Antichitefii. Istoricii considerd cd, numai
prin distrugerea Bibliotecii din Alexandria a dispdrut jum6-
tate din mogtenirea vremurilor strivechi. fn acelagi timp, 9idocumentele definute, de genul,,Manuscrisului lui Voyrrich",
pAnd in prezent sunt cercetate insuficient qi nedescifrate. Altedocumente prezintd,pufini incredere datoritd incompetenlei
qi subiectivismului autorilor. De exemplu, in binecunoscuta
,,Istorie Nafurald" a lui Plinius cel Bdtr6n, pe fondul unei des-
crieri realiste a unor finuturi ir:rdepirtate, conline o mulfime
de diverse supraevaludri, in care pot fi intAlnifi oameni fll cap
de lup, dragoni gi unicorni!Cu toate acestea, existi un manuscris bine sfudiat inclu-
zdndinsine istorii fabuloase, gi care dateazdde peste trei miide ani. Desigur, este Biblia. $i cea mai,,ufologic5" povestire
din ea este povestirea prorocului Ezechiel despre nigte ro!i.
Pot fi oare aceste roli un predecesor al farfuriilot zburdtoare
modeme?
F'lnil QfiimgAceasti i::rtrebare a pus-o la vremea sa Menzel gi a ince-
put cercetarea sa asupra Bibliei cu anaLiza conlinutului sdu
,,meteorolo gSc", incluzAnd descrierile formidabile ale furfunii,trdsnetului, fulgerului gi ale curcubeului. Poate cd misterioa-sele ro{i ale lui Ezechiel sunt o legdturd simbolicd cu vreunfenomen al nafurii?
Cel mai mult viziunili lui Ezedriel corespund descrieriimodeme a unor anomali atmosferice, c6nd pe cer apar maimulfi sori falgi, inconjurafl de o aur[. Evident, este un fenomenfoarte rar. in primul rAnd, descrierea sa este ascunsd in spatele
zecilor de simboluri mitice. tn al doilea rAnd, in decursul a
mii de ani nimeni nici nu a incercat sd descifreze adevdratulsens aI acestei mistificdri stranii.
Deci, ce reprezintd in realitate focurile biblice fantomaticegi rofile care se invArt?
Se apropia seara, gi soarele purpuriu aluneca fircet la ori-zon! luminAnd cu razelepAlp6inde norii iredepdrtaf,. in curteaunei mici mdndstiri o mAnd de cdlugdri trtindeau brafele cdtre
cerul irrfunecat. Acolo, deasupra aurei soarelui care apuneavizlbilse creiona o scend fantasticd. in miltoc abia vizibil strd-lucea un semn straniu, semdnAnd oarecum cu vechea crucecu opt colguri. ,,Ctttcea" erainsofitd de o,,coroand" Ei trei sori,iar in jur erau cercuri luminoase. Apoi, pe ambele pdr,ti ale
soarelui au ap5rut doui farfurioare aurii, iarire farfurioare auapdrut cruci. Deasupra soarelui care apunea atAma o secure
albastri cu coadd de foc, care era inglobatd iretr-o cruce mare.Aceastd imagine cereasci misterioas[, vdzutdde c5lugdrii
analfabefl este clarificatd de observdrile meteorologilor.Cercetdtorii care studiazd fenomenele optice din atmos-
fer5, demult au observat cd., in cazurile tr care soarele este
acoperit de o plasi de nori cirrostratus, el se vede prin ei gi
lasd umbre, tn jurul lui apar cercuri concentrice -halouri.
26 27
PALE O ASTRON AUT I C A SI RAZB O IUL C O S MI C.........,..L............
in greacd acest fenomen optic inseamnd cerc, disc, aurd,
nimb sau oreols, reprezentAnd un inel luminos ir:r jurul sursei
de lumin6. Haloul de obicei apare in jurul Soarelui sau a
Lunii, uneori i::r jurul unor surse de lumind stradale foarte pu-temice. Experimente speciale, efectuate de nenumdrate ori de
cercetdtori in optica au aritat cd cercurile solare reprezintd
rezultatul reflecliei razelor solare in cristalele de ghea!5 hexa-
gonale, care plutesc prin aer fir pozllle verticald. Razele soa-
relui cad peste asemenea cristale mici, se reflectd de la ele ca
de la oglindi gi ne nimeresc in ochi. $r, pentru cd aceastd
oglind[ este deosebitd, ea este compusd dintr-o cantitate ne-
numdratd de particule de gheafi gi in acelagi timp ea este inpozllie culcati fafd de planul orizontului, qi de aceea gi
refleclia discului solar noi o vedem in acelaEi plan. Rezultd
doi sori: unul adevdrat, iar al[turi de el, dar in alt plan - du-blura lui in formi de cerc mare luminos.
Existd mai multe tipuri de halouri, dar toate sunt produse
preponderent de cristalele de gheald din norii cirrostratus laindllimi de cAfiva kilometri, in straturile superioare ale tro-posferei. Astfel de nori plutesc in atmosferd la altitudinea de
gase - opt kilometri deasupra pimAntului gi sunt compuEi dincele mai minuscule cristale de gheafd, care cel mai adesea au
formd de befigoare hexagonale sau de discuri. Atmosfera te-
restrd nu cunoagte linigte. Micile cristale, coborAnd gi urcAnd
aldturi de curenfii de aer, uneori reflectAnd asemenea uneioglinzi, alteori refract6nd asemenea unei prisme de sticli ra-
zele solare. Rezultatul acestui joc optic complicat este aparifia
pe cer a sorilor falqi gi a altor imagini false, in care, la dorin![,pot fi vizute gi sdbii de fog sau orice ifi doregti...
Tipul de halou observat depinde de forma gi amplasarea
8. Oreol sau aureold - este strdlucirea norului luminos care intablourile personajelor sacre inconjoard intreaga figuri.