Transcript
  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    1/12

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    2/12

    ~- .toria de .1a Actium. Nici .epopeea unuia, nici ,aceluilalt nu se bueur.ase de 0 primiro 'prca entu ..z ias~a din partea cititot ilor. Si apoi,Ovidiu nici nuse simjea prea multntras de un subiect curat ro...man. Mai r~iInasese epopeea eroica sau legendarii,Dar aproape toji prictenii sai poeji scrisesorii e..popei eroico-legendare, 'In genu-l celor horner ice -si S,abinus, si Lar;gus, ~i Camerinus.; l\l'ticanuf5cintase pe eroii din tiara regelui Alcinolls, Macerpe cei din Ilion de ,dinaintea rjizlxiiulu itroian, iarCarns in epopeea sa celebrase ispra vile lui Her-cule ...,EI ins l l>5i incepusc pe vremuri 0 Gigantoma-chie si 0 parasise, pentru c a genul insusi alepopeii nu era de loc potrivit firii ~i gustunilor sale.a epopee preail rc[ine pe poet in cadrul unuisubiect unic, prea il i l1igra,d,e~te pe un teren 1'e8-tnins, prea are un ritm interior uniforln, prea ilobliga Ia 0. anumita uniforrnitate d : e rton si poatechiar e a prin aceasta il oboseste ~i pe cititor; inorice caz, pe el, ca autor, I-.ar fi obosit,Altceva ar fi vrut s a serie. Ceva ce nu s-a maiscris inca Ia Roma: un poem vast ~i mai ales citBe pcate de variat, un poem in care s a se Tnfil-neascii epopeea majes tuoasii r ; ; i gruvii ell luminoasaidila rustica, suspinul elegiei s a mai indulceasciiobiectivitatea rece ,a Iaptelor istoriei, pasiunile sfi-sietoare ale trugedici s a alterneze ~ ea in viata -_.c~ momen~e de vesela comedic, invataminiele se-rlo~se ~l~ fllozofi~i s a fie irnpletite ell jocul spiritualal rromei ... AI' fl vrut sa scrie un poem care sa-ia~inteas?a cititorului si de Horner, ~i de Lucretiu,sr de I-Iesl0d,~i de Virgilin - - si totusi, s a . fie altceva

    decit Iliada, decit Despre natura lucrurilor dccitTeogonia s~.u ,~e~it Eneida. '0 opera tesu H i ~e nr ..z'eal~ de ~I ~url s i leg;en'de, d~ poezie :f;i gludire, deC!,edlnte.~l simholu ri, de imagini si visuri, de natura~l Uln~nltate .. adica pe urzeala intregii vie]i su-flete~h .a Iumii de demu:1 t, grecesti ~i romane. 0opera variata nu rrumai prin multimea de genuri

    tnsUmlR'te sau 'de idei incorporatev ci variata ~i cadecor, si ea subiecte, ~i ca personaje, ~i ca ton... 0opera, asadar, care ar procur.aeititoruluiemotiivariate la Iiecare pas. 0 opera diversa mer-enschimbatoarc, ~i totusi 0- opera unituriivprin temaei. Un poem cu legende vorbirid despre preschim-bari ale oamenilor in alte vietati san ne-victii'[i.Un poem enprinzind poe-me ale mctamorf ozelor,Viziunile acestor Iegendare 'transformari, poeticeuncle, dramatice altele, ~i diu care presiirase citevasi in operele sale de pina aCUID, ii erau de mujtiivreme familiare. Inca din timpurile copihiriei iler-mecau povestile tar,anilor din Sulmona. Era convins,pe atunci, c a r'indunica fusese odiniourii regina inTr:acia, si purta pe piept 0 pata rosie ca singelepentru c a , i~i omorise copilul dindu-i-l sotului sa-lmanince ; ca , ibroustele din mlastinade la margineaSulnlonei Fuseserii pe tim puri niste iarani dinLycia, niste oameni .riii, care intr-o zien ,ar~ita devara n-au Ja sa t-o pC ' priheaga zeit-a Latona s a bea

    apii dintr-un lac; e n tristul chiparos din cimitirIusese Ia Incepu t un tillar care a cerut zeilor sa-idiiruiascii infiitisarea doliului vesnic, pentru ellomor'ise din gre~eala un cerh de (J neobisnuitaf t v ' 1 di v d - vrumuse ,Ie; ca igln.'ga~e 'e anemone . til igra ina pa-int v",.. I'"'" A ] t A V ] e frin easca l~l au 0 .nrsia In singe ..e' "In,lrU--'UI ~l ru-mosnlui vinator Adonis, ucis d.e colfiiunui mistre] ...Apoi, il a sconla de gramatica trebuise s a stie to tIelul de amiinunte in legatura cu iaeeste Iegende.Profesorul ii Intrcba mereu pe elevi ; cum se nu-mean cele sapte Iete ale Niobei ? 'cine era bunicu]Philomel,ei ? care a . f ost sfir~i tul IuiCadluus ? di ece a orbit Tiresias ? cine din familia [ui Acis a maifast presohimbat in fluviu ? unde s-au stahilit fiiiLui Agenor porniji in cautarca surorii lor Europa. ?,Mai firziu, in tirnpu'l celordoi ani cind caJato-rise in . Grecia, in Troada ~i in Sicilia, Ovidiuvazuse aicvea .locurrle unde inchipuirea. celor vechiasezase minunatele intimplari povestite in legende:

    1 8 9

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    3/12

    riurile The.saliei pe malul'ilecarora. zhurda nefe-r icita nimfii preschimbata inpoi in Iaur, munteleNonacris tmde vina cealalta riimf a , Syrinx, pre-schimbatii in fluier de trestle, pajistea de Ita poalelePindului poe care, preschimhatii de Jupiter In ju-nincii, pa~tea fiiea lui Inachus ; apoi fintina Cas-taliei de la poalele P arnasului, ~i pestera ellora:eolul care 1 1 sHituise pe Cadmus cum s a 0. g a -seasca pe sora sa 10; malurileCaistrului din'I'roada si locurile uncle Esac .a Iost preschimbat inl e n a d a . . . Apoi, in Sicilia, pestera prin care Proser-pina fusese dusa rle Pluto in infern, .laeul Perguspe tarmul caruia se juca frumoasa Iiicii a zeiteiCeres, ilnprejurimile. Syracusei unde se afla. flntina,A th dini U fv '-J t o" . .J d tV ret u s e r , 10 imoara 'film a 111?111ar:ra e s arum-tcleindragostitului Alfeu ... Iar acum, la Roma -- cade altfelin toate orasele mai mari ale Italiei " -legeudele acestea vtraiau peste tot in juru] san,artistii rornani san cei veniti din orasele Asiei Mici,Egiptului, Greciei, Siciliei, Ie reimprcspiitau mereuprin operele [or. Scenele si personajele povestidorcumet.amorfoze erau reprezentate de sculptor! ~iceramisti, de pictorii de fresce sau de mozaisti, inincintele templelor si teatrelor, portioelor si terme-lor, precum ~i in cur-tile interioe.re san in incape-rile vilelor. lei, 0 statuie reprezentind rapireaEuropei, colo 0 Frescii infati~ind prwbu~irea. luiPhaeton, colo un basorelief en Pyram ~iThishea ;pe un vas era pictata Niobe incremenitii in piatrii,pc. -0 camee era. sctrlptat Acteon metamorfozat incern ~i sfisiat rle ciinii sai, pe 0 h r a t a r a Arguspaz ind-o pe 10 , peo ,agraHi -- Daphue presch irn-hindu-se in laur... Legelldoele traiau peste tot,infrumusetind viata de fiecare zi eu amintirea poe-ziei. Frumoaselc Rnmei spuneau e a boabele deehil imbar pc care Ie purtau in jurul gitului - sueinHirit, sours din trunchiul plopilor --- erau lacri-mile surorilor lui Phaeton preschimhate in plopi ;

    iar ID'argeanul din colierele lor nu este decit mladitaunei plunte acvat ice, care vse i~l?.j.etr~~te!cind 0scot] 'de sub apa, pentru ca, o~lnloar~, pe acestemliidije a aseznt Tes,eu capul flor~Q,asel.Me'd. . :,uze aciirei privire impictrea totu!... Mitolog ia patrun-sese si in vorbirea zilnica: nu spuneai ,;l~n.so]banuitor" ci "un Argus"; nu spuneai ,,0 IemeieI - ........". b t'-'" b .", 0desp etitii , Cl ~,O " acan a ; nu ~,O' cora le ? Cl ,,' b"" P I d -, ..Argo : nu "u'll pricten rUn, Cl "un y a e; , ...nuf A A tV t ". V ." I ',clnd,,0 erneie IUCln a oare , CI ~~o enus ... arpriveai noaptea cerul ins~el~t vorbeai nu d:e.co~..stelatii, ci de . piirul Bercnicei, de co~oana Ar~anel~de hratul Andromedei, san de Calisto ~l fluleJ

    Aroas ...Ei bine, aceasta lume .de legende plina deadinci injel.esur iomenesti, raspindita in jurul sauin .puzder iide credin [e, de simbol uri, de imaginiartistice, creind 0 atmosferii de "frU1110S" si de"uman" pe care 0 respira Ia tot pasul, nu se cereaoare ndun atii, ordonata, intruchipatain formeleIrumoase ale unui m are si variat poem?o astfel de opera nu se scrisese niciodatii IaRoma.ln Grecia, da, Au evocat uneori le,gendeen .metamorfoze in operele lor ~i Homer sau H~:siod, si tragicii sau Jiri.cii .dev,demult ; dar poetiialexandrirri au fost aceta a caror fantezle sporrseeu multa ai biltate si finete numarul per ipetii lordin aces te legencle. Tot ei alclituisera :& iculegeri,opere pe care Ovidin Ie avea in biblioteca sa,ori le putea ,gasi usor Ia .prieten isan la bibllotecaimperiula : carjile lui Boeus, Antigen, Nicandru,Parthenios.Timp de I~.aipte ani, eel pujinv .a Ilucrat Ovidiulaaiceaista opera. Multe, foarte mul te Iegende Ie

    avca de mult in minte, limpede,amanuntit. Daralte sute si miide umarnrnte 'trebuiau precizute,pentru cu s a dea cititorilor sui 0 opera illtr-ade ...viir mare. Si pentru aceasta citea, citea Ioarte

    191' 190

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    4/12

    . .< . . ". .mult, l'f;iif[liCea tot fclul rle inselnnari in volumelesale de acasa, lucra si la hiblioteca imperialji,unde il avea pe vechiul sau amic, eruditul hele ..nist ~i poet Pornpeius Macerrce! caruia iiera in-credintata eonducerea bibl iotecii. Adeseol"i i1invita Ia el acasa pe bunnl san prieten l-Iyginus,pr-ofesorul 'ce tinea '0 scoalii de 'grainlatiea, ~i care-- adeviirat reportoriu viu ~- cunostea uiruitor demulte nmiinunte din mitolo.gie sau din legende, '~iceasuri .intregi, intrehindu-I lucruri noi san dis-cufind Iaptele asupru ciiror-a pa.rer il c scri ito r ilorerau impartite, stateau indelung de vorbii, sin..

    o guri numai ei doi, acasii, in gra.diuile din jur ulvilei poetului sau plimbindu-,se ceasuri illtregi inafara zidurilor orasului, pe Via .Appia, orimaidegrabu pe ul te striizi, mai Iinistite,,Dupa -ce i;~i schita un plan !In care trehuia s a .Iie cuprinsii scurgerea vrernurilor de la cele din..tii inceputur-i pinii in epoca lui August - OvidiuIncepu prin a povesti prima ~i cea mai ,grandioasadintre metamorfoze :f.acerea I l u 1 1 1 i i . Cunostea siinlparHi~ea parerea lui Hesiod, Lucretiu ~i a. ve....chi lor filozofi m ater ial isti greci, potrivit careiamateria, haoticii JIrSa, a existat dintotdeauna, iardivinitatea n-a facutdecit s a 0 supuna orrlinei ,formei ~i arrnon iei, liimunind-o, statorrricind fO'S-iuri ' ~ j _ 'hotare stihiilor. --$i, in cadente gr'ave depoem filozo-fic, poetul incepu 47 prin n zugrii vi r n a . ..retul tahlou al inceputurilor :]tfa.i ineinte de m iiri, de uscai $i de bo lin cCl'casca,Firea lu [el peste tot uriit i numiiii fu II aos ;N e...niruchipete se-eilau, f a r a rost, griimiuliie de-a

    oulmaIntr-un mormon neclintit, ale lumii seminte invra_jba.N u se alIa nreuti Titan omenirii sii-i deie lumina...Nici cumpiinit de-al sau greu . n-aiirtui in vazduhuri, oiunintul .... .~~ '

    I "

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    5/12

    Templul lui Apolo, Palatul lui August ~i PalatuJlui Tiberiu (Reconstitll.irej

    Interior din casa Liviei (Roma)

    Cum se gaseall Laun loc Iipiiminiul, i aer, $i mare,Huma era ne-ncheguiii, necurgidosre Ii unde,Beznii domnea prin oiizduli i rumic nu-si piistre-nfa#area ...Si dupace totul a fOistcreat, de Ia cea maiumilii dintre vietuitoare pina Ia cele mai indepar-tate constelatii, drvinitatea il fauri, ca 0 incoro-nare a creatiei, pe om : dar ...

    Daca au ochii-ti piimint celelslte animele se uitii,Omului chip fnaltat dami, ce sa cste spre ceruri,Pata in sus irulreptind, Sil-i ridice prioiree laatri ...Dupa care urma descrierea color patru virsteale omenirii, razvratirea gigantilor, catastrofa po-topului, repopularca piimintului, priibusirea luiPhaeton. Ovidiu voia sa urate dl nu este numai"poetul minor" al elegiacelor suspine de iubiresau zimbitorul maestru intru ale dragostei ; ci ca

    staninea 0 maiestrie desavir~ita in .a trata micesubiect si in orice tonalitate, Rauvoitorii si birfi-torii VOl' avea prilejul sa se convinga inca de laprima carte a Meiamorfozelor ...E adeviirat ca temperamentul san nu trada in-clinatii deosebite spre adincile ~i obositoarele spe-culatii filozofice - de asta i~i dadea seama per-fect, el eel dintii.$tia de asemenea ca tot ce esimplu, intim, sincer, era muIt mai potrivit gus-tului sau dedi ceea ce e spectaculos, gray, maies-tuos, s : totusi, iata ca acum se incumeta sa clutemaretia intunecata a haosului original', incr ince-narea razboinica a gigantilor, san sa povesteascaindelung dramaticul mit al lui Phaeton, desfiisu-rind povestirea pe un fond de poezie a spatiilorinterastrale, cn grandoare de Iirism cosmic! Oarestapmirca desavir~ita a mestesugului artistic nutrebuie sa se dovedeasca si tratinrl forme ce nuI~- Ovid iu

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    6/12

    sint pe potriva temperamentului si gustului po-etului ? . . A"Ovidiu apuca, asadar, pe drum uri noi. Pmaacum, muza lui se miscase numai in tinutul vietiireale: chiarei femeile Iegendare evocate in He-roide traiau pares in lumea adevarata, in lumeaaceea a Romei in care traia si el. Acuma insa, por-nind pe unul din aceste drum uri noi, urma sacucereasca tar'imu] fahuloiSului~i sa-l poarte pecititor prin lumea miraculosului. Ayea astfel pri-lejul sa arate ca spiritul sau mai avea ~i alte in-susiri, pe care nici dusmanii, nici admiratorii nuile banuisera pina atunci ~i care lipseau celor maide seama poeti ai veacului: 0 curiozitate multi-laterals si mereu proaspata, 0 putere si 0 bogatiede imaginatie neasteptat de vie, ,~i chiar un gustputernic pentru tinuturile, cu minuni la tot pasul,ale Iegendei. .Cu toate acestea, neputindu-se dezobisnui de aoglindi viata, poetul face ca~i prin vinele fabu~losului .povestir'ii sale sa curga singele adevaruluiomenesc. Astfel, intr-una din cele mai cunoscutelegende 48, cind zglobia nimfa Daphne cere zeilorsa-i preschimbe infati~area, sa-i ia frumosul chipde fecioara spre a scapa astfel de staruintele pati-masului zeu Phoebus - preschimbarea ei in dafinnu inseamna scapare si fuga intr-un trunchi delemn neinsuf'letit, caci si dupa aceea dafinul vamai pastra inca urme de simtire~i de suferinjaomeneasca :...Rup!,a ebie 0 sfin}i, cii 0 gree toropealii se las aIntr-ele ei miululiiri, .~i0 scoeriii subiire o-ncingePeste ging,af;lul ei sin; in f,'unzif;l se lungesc a' eiplete,Ale ei breie in qr:engi; nemisceie-s pieiJoarlele:irepezi :Le tintuiesc radadini; poartii-ti cap al copeculuicresiei ;19 4

    Voar stl'aiueil'ea-a rlimas din ce-a [ost [rumuseiee-iirecuiii.Phoebus, punind a lui dreapta pie trunchi, el * iasa 0 iubeste.Sub inoelisul eel nou. simte inima ei cum. se zbeie ...In mintea poporului mai staruia inca credintacaasemenea preschimbari minunate se petreczilnic in jurul nostru ; ca din cadavrul boului jert-

    fit iau nastere albinele ; serpii - din maduva spi-narii mortilor, iar din crabii de mare, daca ii in-gropi in pamint, ies scorpioni, Poetii noi ei Grecieiii incredintau pe cititori ca in Egipt s-au gasitcentauri, ca Iebedele batrine se retrag in insuleleindepartate si se schirnba in oameni ; sau ca, dupamoarte, creierul unor serpi se transforma in piatrapretioasa numita draconita. Altii erau Inclinati sacreada in posibilitatea metamorfozarii, vazindcum din milul haltilor se nasc mormolocii ce sevor schimba apoi in broaste, - asa dupa cum,retragindu-se inauntrul unei gogoase, omida sepreschimba in fluture.Lumeaculta insa nu mai credea, de multe

    veacuri, in legendele pe care Ie povestea acumOvidiu. Nici el nu se gindea, citusi de putin, sa-iIaca pe cititori sa creada ca ele soar fi petrecutaievea! Dar atunci, mai puteau prezenta vreuninteres aceste plasmuiri ale inchipuirii ? Da, de-sigur, cind cititorul gasea in povestirea lor bucuriisi dureri omenesti, sentimentcsi purtari asemeneacelor ale oamenilor.Asa intelegea ~i Ovidiu sa povesteasca, de pilda,legenda nefericitei nimfe Echo 49 respinsa de min-

    drul Narcis si preschimbata apoi in nefiinta unuiglas, in nefiinja ecoului : asa incit cititorul sasimta durerea nimfei intocmai ca pe aceea a uneifemei reale - cind Echo,13 * 19 5

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    7/12

    Dispret.u.itli, se-escunde-n. paduri; pe sub [run ..ze-si [eresteChipul adinc rusinat, oieiuind ruuna-n pesteride-eiuncee.Stiiruie totusi in piepiu-i si-i cresbe iubiren res-pinsii ;Griiile treze sieiesc .al ei imp eiun orednic demila;Pielee-i se usuca de slc1ba ce e ; din tru.pulei vlagaTostii se pierde-ri vazduh. N umai gl ,as mei pas-iTeaza. $i oase.Glesul e..nireg ; despre oase s-a zis c-au lueichi.pu] de eiincii.$ade piiitii-n piiduri i nu mai se-srsiii pe munie ;Toii 0 eud ; doar un sunet e tot ce oiazii dinEcho ...Sau legends Irumosului tinar Narcis 50, indna-gostit de propriu-i chip, ce interes artistic mai pu-tea pastra daca cititorul nu se induiosa de orne-nescul ei, de durerosu-i sfirsit atit de omenesc Z

    ...Precuni ceere de our dopiiii-iDe-o pilpiire u$oara, ier brume din zori die 0 raZtl,Toi esn piere $i el slabit de iubire, de [oculTuinic ee-l misbuie-ncet ...] os pe-noerziiul

    . . . . .. ..... Obosii, lasa capul sii-i ea(liltiilJi}an; apoi mouriee v,;eni iinchiseuimiii de-a siiipinului lor[rum useie ...Ochii lui, oesnicPoetul era convins ca orice faptura plasl1luitade inchipuire l~i sporeste interesul cind simtipulsind in dosul ei un sentiment omenesc, un sen-timent pe care ilintilne~ti zilnic, in viata obis-nuita, Si era convins c n 0 poveste este cu atit maiapropiata ~i mai gustata de cititor cu cit, putind

    19 6I~l

    s~ 0 dezhraci usor de haina miraculosului, 0 vezica se trunspune, singura si in mod Iiresc, in im-prejurarile obisnuite ale vietii de toate zilele.De aceea, desigur ca printre povestile pe carepoetul Ie prefera in mod deosebit era si duioasapoveste a lui Philemon~i sotiei sale Baucis, ceidoibahini saraci, umili, dar foarte ornenosi, sicrediriciosi unul celuilalt pina in ultima clipa avietii lor linistite, poveste auzi tii parca intr-o seariide irnii in casa unui taran din Sulmona, ~i re-producind cu un uimitor de ascutit sim] al reali-tatii 0 scenii Ioarte obisnuita din casa unorpi-rani 51, pe cit de saraci pe atit de primitori :

    . ..Pe vatraEn-rule !'clrte:aza cemla ciilduiii, atita iiiciuniiCare-tui 1 ' < 1 rnas din aiun ; eu [runze $i scoertiiuseataFocul hriineste $i au riieuflaren-i slabila de virstaFleciirii scoeie din el ; din sopronu-i surcele $ioreescuriEn mei aduce, le sp;arge miiruni !} i le pune sub[urululIlnei ciildiiri de arama ...Apoi eu-o [urcii-ti doi dinti, 0 spinate de pore.afumataIa de pe-o grindii-nnegriiii, de care-atirnn ; dinaceasta.Carne pastraia-ndelung, ca taie-o [elie subiireCe-o-nfl'a{!,eze.~te punind-o sa treacii prin clocotulepei.Clipele cite inei sint pinlo. cinii le-nseslii euoorbe ...

    e n luciditatea-i care nu-l parasea niciodata,Ovidiu ohserva el insusi cum, pe masura ce numa-rul Meiamorfozelor povestite sporea simpatia, inte-Iegereasi mila ise indreptau tot mai mult - ceeace nu se intimpla cu ceilalti poeti ai vremii lui -19 7

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    8/12

    spre oamenii umili, saraci ~i buni, spre simtamin-ide si suferinjele lor.$i nu numai spre suferinteleoamenilor, ci si ale vietuitoarelor, chiar ale arbo-rilor, plantelor, Florilor - caci legenda le inzes-trase pe toate cu amintirea unui suflet omenesc.De altminteri, toti amicii sai ii pretuisera din-totdeauna firea atit de fidel oglindita in aceastaopera, caracterul sau generos, sincer, prietenos- si, in acelasi timp, demnitatea tinutei. Aceatinuta ce nu-i ingadui~ niciodata sa birfeasca, nunumai femeile, dar nici - lucru atit de rar! -pe confratii sai intru ale muzelor, Invidia saurautatea iierau straine, intriga sau calomnia ii eraunecunoscute, Fara sa fie, insa, citusi de putin unmoralist, un puritan rigid. Nici in viata, f . i i niciacum, cind povestea legendele unor Iiinte pedepsitepentru c a s-au facui vinovate de asemenea pacate.Totusi, parcii nu-si putea ascunde multumirea cind ,putea povesti, de pilda, legend a Aglaurei, care,fiindcii din rautate a impiedicat casatoria soreisale, a fost preschimbata intr-o statuie, nu albainsa" ci de piatra neagra, innegrita de otrava invi-diei ; sau legenda crudului denuntator Ascalal, dinpricina caruia nefericita Proserpina nu SMamainutut intoarce din infern; sau legenda regeluiMvdas - oameni asemenea caruia intilnea la fie-care pas in Roma ! - pedepsit pentru nesatioasa-ipofta de aur ...Marele poem al MeiamDrfoze1or ii dadea pri-Iejul sa strabata si alte drumuri noi.Pina acum nu-si incercase decit Foarte rareori

    talentul in arta povestirii. Descrisese numai starisufletesti, si pe acelea aproape intotdeauna inlegatura cu dragostea ; dar evenimente, [apte,situatii nu povestise dedi cu totul intimplator.Si nu de dragul povestirii, ci pentru a ilustra prinexemple acele stari suf'letesti. Acum insa cultivaun stil nou, stilul epic, dupa ce aproape treizeci19 8

    I

    de ani minuise doar stilul elegiei. Acum cultiva,asadar, elementul concret, Iaptul obiectiv, schitazeci de caractere diferite, infatif;la sute de situatiisi reactii sufletesti, t~i putea .arata talentul ~i inart a portretului.Apoi, altceva ce nu facuse inca aproape de locpina acum : sa infatif.ieze in culori reale, sugestivesi puternice, tablouri tari, compuse din momen-tele cele mai aspre ale vietii. Asa este acea vigu-roasa si dramatica descriere - ce ocupa 0 intin-dere deaproape 0 suta de versuri -a ciumei dinEgina, descriere 52 pe care regele Eginei i-o face luiCephal:. . . .. ..Stim cii-ti izooere i lacuri le urmii-ejunsesemiasma;Ca mii de serpi riispindiii pe ogoarele nemei-

    A lucredeAu pmgarit eiunci riuri eu belele lor oeninoese,Ciini, si piisiiri, $i oi, si boi, si eiilbetice fiareSe priibuseau. eu gramada .... ...Pe toede-a pus stapinire-ji,morfeala,Jar prui pad.uri, pie cimpii i pe drumuri zae hidelestirouriC~, eu mirosul 1.01'greu, impreiuru-Ia eerul stricii.S f de-a mimune, nici ciini, nici piisiiri de predii,

    A nici lupiiNu seatisu; de oreun stiro ; se preface de la sine-nfarina,Deii in oiizduhuri miesme ee due molipsireaA V v A deperie.

    Pin fa sermanu tananz molima mea se-niinde,Pe totvcu.prinsul in mere cetete punind stapinire :In miirunieie, ei simi un foe teinic, intii cere-iardeSi,aprinzindu-i la chip, .l;e da rasuflar'e [ierbinte ;Limbe-niispritii se umflii, deschid a IDr gura usc:ataIns pre ciilduie-sdieri, dar tnag 0 ciumeiii suflare.19 9

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    9/12

    Nici asternui, nici oestmini nu pot sa mai rabdebolruioii,Pieptul lor nesimiiior isi lipesc de pamint, insiigliaNu r{ie'Ol'e~te-al lor tru.p, ci ea se-nfierbiniii, dinirupuri ...Si descrierea continua astfel, pina cind viziuneacapata accente de-a dreptul halucinante,lata deci ca~tia sa fie nu numai cintare] alzimbetului, ci si al groazei I Nu numai al vietiiluminoase, ei si al celei gemind sub povara ne-

    norocirii; nu numai al bueuriei, ci~i al cum-plitei mizerii ornenesti ; nn numai al ospetelor,cisi al Foametei. Ca atunci cind infati~eaza intr-oviziune Inspaimintatoare Ioametea 53, personifi-cind-o, pentru ea in felul acesta sa capete putereaobsedanta a nnui teribil simbol al mizeriei :

    Pe Foame 0 ceutii ; 0 oedePe-un. cimp pieiros cum smulgea, eu ghearele-imari ~i eu diniiiIerbe Cle!aTiara. Zbirlit i-era piirul, iar ochii, in[undulCapului ; nata ei galbena, buzele ei albe despume:Ia1' 0 cocieelii-n. gitlej hirii ; ~i prin espre ei pieleI se oedeeu. miiruniuiele ; $i deeciirnsiele oaseSe ridiceai sub edusele-i sele ; drept pintece,numazLocul ,e2~a; pieptul percii-etirne, iirud doer decoesie ;Si sliibiciunee f iices-ncheieturiie sa i se tuulii ;Avea genunchii umilaii ~i ciilciiul ii iesee citgilea ...

    Pentru cititorii de mai tirziu ai acestor versuri,portretul Foametei va fi cu atit mai cutremura-20 0

    I}

    1

    tor cu cit - fara Sa banniasca crudul viitor pecare i-I pregatea destinul hain - Ovidiu da eapatrie acestei sinistre aparitii tocmai indeparta-tele meleaguri scitice :Este un 10d fngliet:at, tara trisiii, pamfnt sierp ifaraArbori $i roade, uedina cu scitii. Acolo stau. GerulCe te-emorteste, $ i Speima, $ i Tremurul, $i

    Foemen lihnitii.

    ~I

    Printre cele vreo doua sute cincizeci de meta-morfoze, el povesten ~i simple mituri .. Nu p~t:,abanui, fireste, ea toate celelalte culegeri asemana-toare ale poetilor alexandrini se VOl' pierde ~i ea,fara opera sa, acest tezaur de imaginatie ~.ipoezi~al antichitatii ar fi ramas necunoscut viitorului.Si - oricit de mult credea in geniul siiu - totusinu putea banui niei ca, improspatate pI' in putereaartei sale, umanizate, poetizate, aceste legende ve-nite din strafundurile vremii VOl' alimenta de-alungul veacurilor imaginatia creatoare a zeci ~isute de artisti dintre cei mai mari ai lumii.Ovidiu nu infatisa legendele en metamorfoze,miturile, san zeii cu gindul de a spori credintacititorilor. Pentru aeestia, religia era de mult literamoarta. August insusi, pornindu-si opera de res-taurare a religiei nationale, nn putea urmari alt-ceva decit sa-i Faca pe oameni sa creada ea des-tinul lor era hotarit de zei, Atit. Toate legendeleM,etamorfozelol' nu erau decit simple povesti ; po-vesti in care Hesiod, Pindar san Eschil crezusera,e adevarat - dar cind ? Primul in urrnii cu vreosapte veacuri, al doilea cam cuease, al treilea cuaproape cinci ! Cu toa!e aeeste

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    10/12

    pentru di dintotdeauna zeii an stint sa iubeascace e frumos."Sau zeii nu sint decit niste nurne fara nici untemei deadevar;;i de care zadarnic se tem oa-menii ; sau, daca intr-adevar exista zei, ei iubescfemeile tinere ;;i le lasa sa indrazneasca orice. Zeiise tem sa jigneasca femeile frumoase si, cum aces-tora nu le este Irica de zei, se tern ei de ele. Caci. zeii au ochi ca si noi si, ca noi, zeii au~i ei 0inima !" - spusese Ovdiu 5 4 , cu un sfert de veacin urma, $i nu-si clintise inca parerea, caci ade-var ata sa religie era religia Frumusejii.Iar acum, in ],[eiamol'foze, voia sa arute cu maimulta hotarire ca oricind, ell nimic nu pretuiamai mult decit omul si ada. Omul - in masurain care este generos, pastreaza in toate impreju-rariIe 0 tinuta demna ~i tinde sa se inalte sufle-teste prin cultura, Arta - in masura in care ea ilpoate ridica pe om ~i poate fauri 0 lume mai hunii.Nici miraculosul. nici miturile nu Ie prejuia dacadin ele lipseau omenescul sau arta.De aceea, din aceste doua sute cincizeci de me-tamorfoze, nici una nu l-a pasionut mai mult calegenda lui Pygmalion, pentru ca era 0 legendadespre om, arta ;; i iubire.Vechea Iegenda vorbea despre regele Ciprului,Pygmalion. care, ind ragostindu-se de 0 statuie inIildes a zeitei Venus, 0socotea faptura vie. Ovidiu

    insa schimba vechea. poveste : din regele Pygma-lion face un sculptor; din statuie - 0 opera asculptorului insusi : ii da infati~area unei Ie-mei - nu a unei zeite ; si, in sfirsit, face ca prindragostea artistului statuia sa capete viata, Erafiresc sa descrie cu multa pasiune metamorfozastatuii lui Pygmalion, cind aceasta metamorfozasimboliza insusi actul creatiei artistice, conditiaprima a unei opere de arta care, fara devotamen-tul si dragostea artistului, nu poate prinde viata :202

    Se~nd;a/4o~ti 'de fipi~ra ~ce~sta'a l~iinilor ;ale~E 0 [ecioerii la chip ~i cu-ndeoiirai 0 crezi vie,Ca de n-er fi rusinoesii, ar nrea s a se misie, saumble.Arf;t-nir-idttfta-iasc,unsa priri aria. Sai . mut deuimirepygmalion i se-eprirule nebun penini chipulecesia.Deseori mirui-si intirule s-atinga [iipture sculptetii,Ca sa-$i dee seama de-i iru.p ori de-i fildel}acolo ;i incaNu-si ponte crede cii-i filde. li da samiari isocoafeCa i le-ntosrce $ i ea ; ii oorbesie, si-ri brafestringind-o,EI isi inchipuio c-ele lui degeie-apeeii pe came ...Sculptorul cere zeilor sa-i daruiascii sotie ase-menea fecioarei de filde~, ~ si iata ca minuneapreschimbiiri] 55, minunea insufletir ii artei se s a -

    virseste : ...Acasa reirdors, el se-ndreapfaCiitre ststuia fed:ioarei ; plecai peste pat, 0 sliruia ;Pere-i-se dt e csldii 1 Din nou iei epropie gurs,Mfinile lui i-eiing sinul : prirule etunci sa se-n-moaieEildesul, pierde tiiria, sub degeie el se-ncovoaie ......lnmiirmurii a riimes si $ooaie indl'agosiitul,I-e teamii s a nu se insele ; cu min atinge el ieriiCeee ce-i dra/4ostea lui. Din nou 0 ating,e : in fafaLui se edlo un imp Diu I...

    ...A lui gura apasa 0 guraAdeoiiretii-ti .

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    11/12

    lumea aceasta evocata aci, scaldata III dlldura ~ilumina soarelui Mediteranei.Dar, si pentru ca prin mijlocirea lor isi putearosti 0 credinta, pe care i-a intfirise ~i invataturalui Pitazora : credintaca, in lume inv'Cli~urile rna-teriale se schimba, dar spiritu] nu piere : omniamuiuritur nihil inierii. 0 credinta pe care, dupacite i r ; ; i amintea, 0 rostise si Lucretiu - dar acelaca filozof, nu ca poet: cu mintea rece, nn cu cal-dura inimii.TIlvajatura lui Pitagora ii daduse, inca de lainceput, nu naiva concepjie idealista a filozofului,ci fiorul accstei idei poetice : a mctamorfozei n i t asfir~it a fjintelor~i lucrurilor, a vesniciei spiri-tului. Continua , s a pastreze legEHuri cu neopita-goreicii, s a Irecventeze basilicelc lorvsi tinea s a - ~ iincoroneze Melanwrfozele cu insesi cuvintele 56prin care inteleptul din Samos "dczvaluie" adep-tilor siii tainele cuprinse in cartea soartei lumii ~ioamenilor :

    "Oameni, de-a mortii reci friealneiitul)ati, penirti ce va temeii de-a Slyxuluibeznii, -Nume desarte, si hranii peretni poeti, . , i primejdiiA unei lumi pliismuite ? Fie ea trupul, de paraRugului, ori de bidrineie va Ii nimicii, nu muipoeieNici an ran sli mei sufere ; dar scuiii e de mosrteSufletul l El, piiriisindu-si liicasul dintii, znalteirupuriMerf.{e ; triiiesie-epoi fara sfzr$it in acele liicesuri.

    - Nimica nu piere, ci toiul se schimbii.Suilul oietii umblii incosce si-ncolo, $i pane,Pe tru.pul ce-i e pe plec, siiipinire ; din [iere, elireceIn tru p de om ; i?lf in fi{;l,rjj; nu pie re nicicind ...2 0 4

    SuHeiutes6e acel~i}i, dar irece-ti tot felul deirupuri ;Deci, rui Zasati liicomia sa-nvinga iubirea de rude;Sa va [eriti (va oestesc cu glas ce iimpul siriibede !)C sufle.te, oouii-nrudite, s-slungoii prin omoruriCrunie, i szngelai oosiru, singe sii-i dati de "mincere lSufletul deci nu moare - spunea filozoful ide-alist, pe care Ovidiu i] accepta totusi pentru ge-nerozitatea tonului ei pentru limbajul sau poetic.Numai invelisul sufletului se schimba, asa cumtotulse schimba in lume: veacurile in vesnicagoana ca si scurgerea dipelor; cele patru virsteale anului, ea si virstele omului, ca si indelunga-tele virste ale omenirii; unele neamuri se nascabia acum, in timp ce altele pier; nici stihiile nusint statornice, ci se impreuna intre ele, sau secontopesc, sau tree unele in locul altora ...- Nimic nu piere in Iume, ci doar se pres-chimba totul, totul ia 0 alta forma. A te naste

    Inseamnii a incepe s a fii altceva dedt ceca ceerai la inceput ; a muri inseamnii a iuccta s a fiiceca ce ai fast. Dar, de-a lungul acestor neince-tate schimbari de forma ~i de loc, ternelia Iiinteiramine aceeasi ...Si intelept~l invatator inchcia 57 printr-un caldapel Ia omenie, apel pe care Ovidiu 11prejuia maipresus do conceptia filozofului.

    ,,$i noi, 0 parte din lume, cum nu numai trupurisiniem,Ci suflete-neripeie, puteni sa ne-slegem liicesulIn tru.puri de [inre, scm s a ne-oscurulem in blinde[ioine,Truouri clare se ponte sa [i primit oreodatiiSuflete de-ale piirintilor, [ratilor nostri, sau. de-ale

    2 0 5

  • 8/2/2019 Ovidiu Drimba - Ovidiu

    12/12

    Altors, rude cu noi, oricum oomeni l Acestensa. fieDe iigniri ~i primejdii ferite; sa nu gramadimPe mese-a lor cerne-n. ospete c-al lui Thyest. -Rs se-nvata.Cel care-i gala srtnge de om Si'i 17erse, cirul LeieGitul oitelului, cu nepiisere-uurind cum mugesie ;Seu. csre-omoerii uri ied, oiizirul ca scincesie capruncul ;Sau ecel c:emaninca 0 pesiire de el hriinitii.- Ce depiirtere mai e de eici, pina le sa17fr~ireaUnui omor ? Unde due toute ecestea ?"Incheindu-si marele poem, la Care nu va con-teni sa Iucreze, sa-l cizeleze, p ina in ultirnij salani, Ovidiu voia ea cititorul, dupa ce va eiti Me-tomoriozele sa ramina eu acelasi sentiment pecare el insusi l-a incercat in acesti ani de lucru :sentimentul ca fenomenul metamorfozelor in sine,prins in simholurile poetice ale legendelor trecu-tului, este un Ienomen permanent ~i etern ; senti-

    mentul ea in dosul acestei neincetate scurgeri aIormelor se ascunde statornicia lumii vesnice :sentimentul ea stihiile tree una intr-alta, ceasurileIug fara incetare, virstele viejii omului se gonescuna pe cealalta, vremile si neamurile se petrec ;dar ramine stradania spre mai bine a omului ~iputerea creatoare de frumos a artei.

    XIVADESEA CU VINTRELE

    MAl MARl EU AM PLUTIT

    IN ANII CIT STATUSE infundat in noianulde legende grecesti, gindul il purtase _inspre u~alt plan mare. Voia de asta data sa scrre 0 operanatioualii, dar sub 0 forma neincercata. inca d~nici un alt poet roman. Nu sub forma unei epopei,ci 0 opera in acelasi timp savants si populara, qopera cit mai vaniata, in care c.redi~t~le I?op?ruIUlsa se impleteascii cu analele istoriei, miturile cucunostinte de astronomic, lcgendele grecesti cuobiceinrile romane, poezia fantezici san a senti-mentului cu aceea a .natu rii si a vietii de la tara.Pentruaceasta giisise pretextul eel mai potrivit :sa poetizeze calendarul roman! Era yorba sa .seincumetc deci, sa transforme intr-o opera VIe,poetica ~iitoreasca materia uscata ~i rece a Ens-telor.A$a se numea cartea in care colegiile pontifiloraveau grija sa consemneze zilele "f~ste" .~i "n:-Iaste", ingaduite si neingaduite, adica zilele l~care era perrnisa orice fel de activitat:e publica, ~!zilele de odihna, cind nu se lucra fie pentru caerau zile inchinate unora din zei, fie ca erau con-

    2 0 7


Top Related