Andrei Marga
ORDINEAVIITOAREA LUMII
NNICUTESCU
*.
*
Cuprins
,$ Partea a f\La: ACTORII PRINCIPALIO supr afuter e lwgemonica - Sarltele' U nite ale A'mencii " " " " t 52
I*paci rl pragmatismului american "::"""""157Cum se concepe politica Americii?"' """""'161Lumea ce se anunte """""""""'169Schimbari la Casa Alba........... """"""""""'L72Temele lui Donald Tirrmp.......'. """"""""""180
O suprafutetefut cutstnrctie - Chhw ""':""""""""""""""t89D. lr,d.qt.ptarea Chinei" la,,visul chine2" """""""""' 189
Modemizare, dervolta.e, politica extemi " " " " " " " " " " "' 1 96
Armonia ca politica extemi....... """""""""202Cregtinismuichinez """""""""'707Confucius aste2i.......... """""""'Zt4Dezbaterea in jurul Chinei........ """""""""'226
Ewopa, tnfaW sclimbarii.... """""737Europa, lncotro?...... """""""""'237Islamizarea Europei?...... """"""'244Democratizarea iJniunii Europene.,.' """""'249O noul emancipare ln Europa?" """""""""256Daci Uniunea Europeane eEueaz["""' """"263
Refacerea Rusiei ......... """""""""'270Nazuingele Rusiei......... """""""270Vederile lui Vladimir Putin.......... """"""""'278Relatiile majore ale Rusiei... """289
Reuenirea Gennmiei """"""""""'302O reconstrucfie exemp1ari......"""" """"""'302Germania intre suprafuteri......."" """""""'306
Frunta, tn cilttatea rolului propriu """"""""""317Republicanismul democratic........." """"""'317R"p.r" franceze...... """"""""""320
MmeaBrianie si aspiragia glabala """""""""'32'6Brexit-ul5i urmirile sa1e............. """""""""326
Islmutl politic de astn2r........,, ........333Grorism gi religie...... .................333incomo se indreaptl g[rile arabe? ...,.............344
Israelulinlunealui Goliat ...........357
Antisemitismul de ast[2i... .........357
Viitorul Israelului.... ...................368
Puteri emergente ,,,,,.......,. ...,.,........377Cotitura Tirrciei?...... ..................377
Iranul - o noutr putere? .............387
Aspira1iile Europei Centrale...... .....394
Polonia ca putere.... ...................394
Ungaria gi referendumul imigragiei..................................398
$ Partea a v-a: ROMANIA - NEVOTA PROFILARITConduc algii RomAnia?.................. .................404
Chestiunea monarhiei acum........... ................409
Amatorismul organizat ..........,.,.,,415
Reconciliere nagionale - cum? ....420
* furcheierc: Raspundereapolitici ....................433
S ANH(E: Un mandat (documente initiale)O lume in schimbare - o politici extemi inovativi.....,...44lAgenda politicii exteme a RomAniei. .............446
RomAnia lntr-o lume tn schimbare .................449
$ Bibliograffe selectivi..... ..............457
469
Partea IPREMISE
@ D"rordinea actuali
Impresia raspAnditi a celor care trf,iesc ast[zi qi compara dife-rite perioade ale istoriei este cf, lumea este tr dezordine. Cum altfel
cf,nd ingelegerile sunt rare, dezacorduri peste tot, cAnd izbucnesc
conflicte pe fiecare continent, cAnd in metropole se peffec atentategrave, cAnd armele prolifereaze, cAnd se recurge direct la violengf,,
cAnd inegalitigile sociale gi discrepangele de dezvoltare cresc, cdnd
dreptatea rimAne in clrgi? Dezordinea nu este doar impresia lmpir-tnqitn de mulgi oameni, ci o constatare ce a ajuns la teorii intregi.
Aceste teorii las[ si se distingi cel pugin trei interpretlri ale si-
tuatiei actuale. Prima este ,,alarmismul isteric", ce vede in faptul
ci are loc un atentat terorist grav intr-o capitala majori sau o depla-
sare de rachete balistice sau de portavion de cf,ffe o supraputere sau
o mutare in forgA a unor frontiere semnul disparigiei ordinii gi al ln-ceputului conflagragiei. Din fapte de diferite dimensiuni 9i semnifi-
ca[ii se deduc cele mai intunecate perspective. A doua teorie este
,,idealismul normativ", care pisffeaze credinga cl in fond umanita-tea nu las[ totul in seama fortei si nigte reguli vor fi oricum respec-
tate. Se ia astfel tn seaml imprejurarea c[ in istorie s-a ffait tot-deauna cu fric$uni, iar oamenii au izbutit se ffeace de ele de ftecare
dat[. A treia teorie este ,,realismul empiric", care considere ca sunt
destule fapte pentru a putea vorbi de descompunerea ordinii lumiiinstalat6 in jurul anului 1990 gi de intrarea intr-o lume dezorientatl.
Am asista la pulverizarea ordinii controlate de imperii qi la intrareatntr-o dezordine cu deznodem6nt greu de deslugit.
Sunt de pirere c[ realismul este optica justificatd de fapte, darnici,,alarmismul isteric" gi nici,,realismul empiric" nu sunt ultimul
18
cuvant. Ele nu epuizeazi nicidecum realismul. Oricum, ele nu au
crrm si ?nchidi calea unui ,,realism pragmatic gi reflexiv", pe care ne
obliga sa pigim chiar anvergura problemelor din situatia actuali:r lumii. Vreau si conturez acest realism in raport cu cele mai re-
t'cnte abordf,ri ale ordinii lumii.inWorldOrder (2014), Henry Kissinger spune ca ordinea lumii
t,ste in ct'rzi., iat aceaste crizl. are doud cauze: ,,alterarea valorilor"t':rre aliment eazd. orgatizf,rile existente gi ,,schimbarea echilibruluitlc putere" dintre statele actuale. Prima cauzl se observi in asaltul
l)c care il dau diferite forge ce contesti valorile conducf,toare ale
lrunii actuale (libertate, pluralism, concurente etc.), iar a doua cauzistr r>bservi in tensiunile apdrute in relagia dintre supraputeri.
Ambele cauze sunt active, incAt ordinea actualf, a lumii prezintif isuri in patru ,,dimensiuni". Prima consti in aceea cf, unele state,
liind subminate de forge dineuntru qi dinafar[, nu-qi mai pot profila
,,strveranitatea", dup[ ce ,,legitimarea" decidenflor este puse i:I cauze
(p. 368). A doua conste in aceea ca politicile qi economiile au de-
vcnit dependente unele de altele, inc6t, de pilda, globalizarea cere o
rrnumitf, ,,guvemangd", care, la rAndul ei, schimba exercitarea con-
tlrrcerii (p. 369), iar aceasta are efecte in economie. A treia cauzlcrlnstf, in aceea c[ lipseqte un mecanism de consultare a suprapute-
rikrr care s[ dea solugii pe termen lung, in locul puzderiei de foru-rrruri qi mitinguri de astdzi, ce contextualizeazd deciziile. ,,O struc-
trrre contemporan[ a regulilor gi normelor intemagionale, dac[ este
sI se dovedeaci relevanti, trebuie sf, ffe cultivatA ca materie a con-
vingerii impdrtigite" (p. 370). A patra consti tr aceea c[ reluctan(a
tlin unele momente a Statelor Unite - care vin pe scenf, cu o expe-
ricnt[ istoricf, de succes unici, de semnificatrie universali, ce se va-
krrific[ adesea ,,ambivalent" - are repercusiuni ce afecteazi ordinea
Irrmii,
Ne intrebem dac[ deranjarea, ba chiar criza ordinii actuale a lu-rrrii, este captate suficient in descrierea de mai sus. Eu cred cd la cele
Piltru - subminarea suveranitagii unor state, conexiunea huntricd(litltre economie gi politicf,, absenga mecanismului de consultare a
srrpraputerilor, ezitarile politicii supraputerii hegemonice - se mai
19
pot adaugatnci doul dimensiuni ale crizei ordinii actuale: noua mi-
$atie a popoarelor si slaba capacitate a unor state de a-si da tn mod
legitim o reprezentare a propriei suveranitigi, care le face vulnera-
bile la terorismul organizat.
Dacd observim presiunea de la frontierele Statelor Unite gi ale
unor (Ari din Europa, ca gi reacgiile unei mari p[rgi a cetilenilor, nu
putem s[ t[gdduim cdt de mare este potentialul destabilizator al
imigragiei necontrolate. Dac[ privim ac[iunile Al-Qaida sau, mai
recent, fenomenul ISIS, este limpede ce acestea au fost posibile instate zdruncinate qi neputincioase sf, se reprezinte ca entita$ suve-
rane - Afganistan, respectiv Libia, Yemen, Irak, de pilda' Subdez-
voltarea sau, pozitiv exprimat, nevoia dezvoltarii trebuie luat6 inserios atunci cAnd vrem si captem fhr6 resturi criza ordinii actuale
a lumii.Ca urmare, lista cauzelor ce alimenteazd criza trebuie comple-
tat[. ,,Alterarea valorilor" ar trebui privit[ nu numai sub aspectul
urc[rii pe scena politicii intemagionale a unor opgiuni (de pilda, fun-
damentalismul religios) pe care modemitatea le socotea dep[gite,
ci si ca insuffciengd a valorilor conducltoare adoptate (de pilda com-
petigie fere cooperare, efi.cacitate sftaine de mecanisme de integare
sociala). in plus, alituri de ,,alterarea valorilor" gi ,,schimbarea ba-
lantrei puterilor", intri, printre cauzele amintite, ,,blocarea unor state"
in consecinga conflictelor inteme arrnate, la care se adaug[ politica
de tncurajare a ,,imigragiei de fo4a de muncd de calificare certil'dinpartea unor geri dezvoltate qi ,,subdezvoltarea" din alte tr[ri'
inWeh-U rnrdrumg. Die globalen Krism wd das Ver sagm des Wes-
tens (20L6),pf,tmnzrtorul profesor al Universitegii Bundeswehr-ului
din Hamburg, Carlo Masala, spune ci nu este vorba doar de criza
ordinii lumii, ci de intrarea deja tn situagia relativ noul a absentrei
ordinii, a ,,dezordinii (Unordnung)". ,,Lumea secolului al Xl-lea este
in dezordine. Ordinea nu se ve instala nici la nivel global, nici re-
gronal in p[rgile indepertate ale acestei lumii." Desigur, ,,dezordinea
nu este echivalentul haosului, eainsemnand doar necalculabilitate,
netransparenfa, surprizi gi, inainte de orice, imposibilitate de a planuL'
(p. 160). Poate cd nu se realizeazl prevestirea ,,anarhiei", facuta de
l(obert D. Kaplan (The cuning Arwrclry: Shatteringthe dremts of the
lxtstCol.dwar,2000), dar ,,dezordinea" va prevala. Ea nu va fi.o{azFt
t ranzitorie, ci o situagie cu care va trebui sd ne obiqnuim qi pe care
trcbuie sd ne-o asumlm in proiectele noastre.Nu aplicarea de criterii morale, nici distingerea dogmatic[ a Bi-
nclui gi Rdului nu vor da rezultate, ci o abordare ,,realista". ,,Politicairrtcmagionald va rdmAne pentru mult timp netransparentl qi trebuie
sri rre acomodem cu aceasta. Micul-mic (d{tsKain-Klain) alrezolvd-r ilor concrete de probleme in coaligii schimbatoare devine mai im-
lx)rtant decAt marile viziuni ale unei noi ordini a lumii. Stabilitateaqi pacea trec in avanscen[, fag[ de moralA gi democragie. Neames-tt'cul in treburile inteme ale altor state recAgtigd intdietatea int irport cu interven(iile umanitare gi schimbarea de regim" 1p. 14).
l(rzboiul cu arrne nucleare ?ntre marile puteri este exclus pentruriurpul previzibil, dar vor fi. mereu evenimente (r[zboaie locale, acte
rcroriste, declin al unor state) pe sceni. in fapt, Occidentul $i-a{:icut iluzii atunci cAnd s-a a$teptat ca [[rile, rAnd pe rAnd, sf, se de-
rrrocratizeze (p. 28), ca intervengiib militare s[-gi atinga, scopul - in-strlrrrarea de noi societigi (p.46), ca institugiile intemagionale silic cficace (p.52), ca dreptul s[ fie preferat forgei (pp. 61-65). Nu arcuqit nimic din toate acestea. S-a instaurat mai curAnd un ,,impe-rialism liberal" (p. 33), la care se reactioneaz[ acum din multe po-
eiqii, iar reactiile distrug ordinea instalati dupa 1989.
Carlo Masala nu g[segte motive de sperang[ pentru restabilirea
orclinii lumii. ,,Lipsegte ordinea globah - scrie el -, cf,ci marile puterinu au vreo idee comunf, despre aceast[ ordine. Speranga c[ lumeas-rrr afla intr-o fazd tranzitorie gi c5 starea de ordine va fi curdndirtinse este ins[ zadarnica. Caci reprezentarea dup[ care ordineahrrnii va deveni din nou stabile din momentul in care relagiile de
l)utere intre marile puteri gi singura supraputere r[mas[ se vor fi sta-
lrilizat (eingependelt) din nou nu ia in seamf, faptul cl s-a produs
o schimbare fundamentala in politica intemagionala, care lasr cusiguran(i fdri suport, din punctul de vedere al istoriei, speranga
irrtlreptagita: faptul ca natura puterii s-a schimbat fundamental"(1r. 152). intre timp, actorii statali depind de mult mai mulgi factori
21
intemi Ei extemi ca sd poat[ stabiliza relatii (de pilde, interesele ma-
rilor companii condigioneazl mai mult ca oricdnd politicile statelor).
S-a intratintr-o lume a multiplicarii forgelor ce concurf, la formarea
voingei politice, incAt a$tepterile la instalarea unei ordini vor fi de-
ceptionate.Opozigiain care Carlo Masala pune abordarea ,,realiste" qi abor-
darea ,,liberala" a ordinii lumii poate fi, totugi, deconstruite. Spus
frra ocoliquri, nu cumva este ea expresia intrlriiintr-o lume cu mai
multe posibilitati de evolugie decAt inainte, in faga cdreia solugiile
nu au avut timp si se verifice? Nu cumva este reflexul perioadei luiBarack Obama la preqedingia supraputerii hegemonice a lumii, care,
neavAnd solugii intr-o lume promigS'toare, dar hipercomplexi, s-a
repliat ir-r reluarea ,,Rrzboiului Rece", relansAnd astfel din nou, in po-
ftda intengiilor, politica faptelor nude? Nu cumva intengia morali-
zatoarea politicii exteme a dus din nou, aparent paradoxal, la sub-
minarea moralei in relat'rile dintre state? Nu cumva' neqtiindu-se cum
se creeaz[ ordinea, s-a deteriorat gi ordinea moqteniti?
Argumentul pe care tl pun in fag[ este ins[ altul. Anume, cio ordine a lumii este deja pe cale de constituire din cauza intrariiinff-o nou[ lume ln 2010. Mai exact, ca urmare, in primul rAnd,
a multiplicarii supraputerilor, si, in al doilea r6nd, a faptului cd su-
praputerile nu au deloc interesul confruntirii ultime. Niciuna dintre
ele! Pericolul confrunttrrii maxime face, precum in lntreaga istorie
postbelica, si se ajungi la anihilarea confruntirii! Aqa stAnd lu-
crurile, pericolele fiind agadar insuportabil de mari, puterile lumiiconvin de fapt asupra unei ordini, ce se constituie totuqi. Chesti-
unea ce rlmAne in discugie este dacf, aceasta ordine rezultata dinimperative de supravieguire este astfel construitfl, incAt sE fie re-
zistent[ gi durabila.Prima abordare, din cele dou[ pe care le-am evocat, nu ia in
seamf, destule fapte. A doua abordare este tributar[ unui contextgi poate fi deconstmita. Realismul pragmatic gi reflexiv pe care il pro-
movez poate oferi o mai largi descriere $i, totodate, poate indica
emergenta situagiei gi, astfel, iocurile din care constructia ordiniiviitoare poate fi abordatl practic.
22
I
* Dereglarea lumii?
Lumea este de-a dreptul t:t ,,haos", iar ,dezordinea" nu ar mai fidescrierea adecvati. Foarte probabil, lumea s-a dereglat. Cel pugin
aceasta ne-a spus deja Amin Maalouf (kDerislemertt dumande,
2009) intr-o analize ce are din capul locului meritul de a discuta
starea lumii firi regineri.invagatul cercetetor francez, venit din Liban, ne semnaleazi ab-
senga busolei gi ,dereglarea" simultan[, in mai multe domenii, a lumiiin care fff,im: ,,dereglare intelectuale, dereglare financiari, dereglare
climatici, dereglare geopolitice, dereglare eticf," (p. 11). Aceastn
-mnalare nu este a unui om reticent sau suspicios tn privinga
prezentului, ci a unuia increzetor in posibilitigile existente. AminMaalouf sesizeazf, pur gi simplu c[ ,,nava pe care suntem imbar-cari esre in derivi, fere comanda, {ere destinagie, fara vizibilitate,frra busola, pe o mare turbulenti gi c[ ne-ar trebui o smucituri de
urgenga penffu a evita naufragiul" (p. 13).Timpul nu mai este aliatul
nstm qi ne afl6m deja ln tntdrziere. Umanitatea inslgi este in faga
unor pericole ce pretind ,,solugii globale", ftre de care ceea ce a fecutgrandoarea" gi ,,frumusegea" civilizagiei itr care tr[im se va pierde.
Paradoxul pe careJ observl Amin Maalouf este cf,, ,,h misurain care se avanseazl, in aceeaqi misuri se pierde busola (mais plus,:n avangait, plus ou 6tait d6boussol6)" (p. 17). Exemplul este ceea
cc s-a petrecut dupi benefica pribugire a Zidului de la Berlin, em-
bicmatic este ceea ce a survenit odata cu extinderea Uniunii Euro-pre. -Europa qla pierdut reperele (liEurope a perdu ses repEres.)",F- 18). Ea se interogheazi mai mult decdt oricAnd tn trecut asupra.i,ndtaFl, frontierelor, institugiilor, rolului in lume, fhri a-qi putea
ie espunsuri coerente. i.t toate aceste interogagii, nu este vorba
JtESre ciut[ri gi controverse oarecare, ci ,,despre insuqi destinul{rF.nnentului (c'est le destin m6me du continent qui est en cause)"
6" il).&xopa ffeie$te nesiguranga viitorului. Rusia are incd nevoie de
@F rurtru refacere. Statele Unite ale Americ[ r[mase hegemonice,
23
trebuie si-gi asume rf,spunderi care ar putea s[ le solicite excesiv.
China va lntAmpina curAnd, in impetuoasa ei dezvoltare, problemepe care nu le va putea stepani fhri mari eforturi. ,,intr-un fel sau
altul, toate popoarele Pam6ntului - scrie Amin Maalouf - sunt infurtuni (la tourmente)" (p. 20).
Nu doar Europa a intrat ln paradoxul victoriei care aduce, inacelagi timp, o pierdere. Se poate spune mult mai mult: ,,victoriastrategici a Occidentului, care ar fi trebuit s6-i faci confortabilasupremagia, i-a accelerat declinul; triumful capitalismului l-a pre-
cipitat in cea mai rea crizl, a istoriei sale; s{hr$itul "echilibrului te-rorii> a facut se se nasci o lume obsedate de "teroare"; gi, de ase-
menea, infrdngerea unui sistem sovietic tn mod notoriu represivqi antidemocratic a fecut se deainapoi dezbaterea democratici pe
toata intinderea planetel" (p.22). Teza lui Amin Maalouf este cf,
umanitatea a ffecut, dup[ 1989, de la un,,clivaj ideologic" la un
,clivaj identitar", care lasi prea putin loc dezbaterii qi solugiilor ino-vative.
Amin Maalouf observi cE ,,alunecarea ideologici spre c[utareaobsesivi a identitagii (ce glissement de f id6ologique vers f identi-taire)" a avut cele mai devastatoare efecte tn lumea arabo-musul-man[. Aici, radicalismul religios, [inut sub control qi adesea repri-mat ln trecut, a luat el insuqi sub control societ[gi intregi, devenind,totodatd, ,yiolent antioccidental" (pp. 24-25). Acest radicalism a
ajuns s[ inlocuiasci curentul eforturilor de occidentalizarc agirilorarabe (care a introdus dezvoltarea tehnico-economici, democragia,
modernitatea). Din aceste eforturi au rezultat, ins5, regimuri poli-tice din spe(a ,yarietngilor locale ale unui stalinism nagionalist"(p.26),la care apoi islamismul a reacgionat. S-a intrat astfel o si-
tua(ie ce permite o analogie: ,,in Europa, dup[ cel de-al Doilea Riz-boi Mondial, democragii de dreapta gi comunigtii, alia[i contra na-zismului, s-au reglsit ca inamici dupd 1945; la fel, era previzibil cila s{hrqitul Razboiului Rece occidentalii gi islamigtii se vor infruntanecrutetor" (p. 280).
Cum se poate ieqi din aceastf, situagie? Amin Maalouf wea s[ ne
ofere tabloul confruntdrii din epoca postrazboi rece dintre Occident