Download - Onet Camelia- An 1, Sem 1- REZOLVARI
CORPUL EXPERŢILOR CONTABILI ŞI A CONTABILILOR AUTORIZAŢI DIN ROMÂNIA
FILIALA BIHOR
SET DE EXERCIŢII, PROBLEME ŞI STUDII DE CAZ
SEMESTRUL 1
stagiar în sistem colectiv, anul 1
ONEŢ CAMELIA- MARIA
2011
1
Analiza diagnostic a intreprinderii
1 (19). Să se analizeze poziția financiară a societății SC ACI SA Bistrița (sursa: www.bvb.ro) 2007(RON) 2006(RON) 2005(RON)
Active imobilizate - Total Active circulante - Total Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an - Total Active circulante, respectiv datorii curente nete Total active minus datorii curente Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an - Total Venituri in avans Capital subscris varsat Total capitaluri proprii Creante - Total Datorii - Total Cifra de afaceri neta Venituri din exploatare - Total Cheltuieli din exploatare - Total Rezultat din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultat financiar Rezultat curent Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultat extraordinar Venituri totale Cheltuieli totale Rezultat brut Rezultat net Rezultat / actiune Plati restante - Total Furnizori restanti - Total Obligatii restante fata de bugetul asigurarilor sociale Impozite si taxe neplatite la termen la bugetul de stat Nr. mediu angajati (numai angajati permanenti)
5.777.362,00 2.333.284,00 1.807.326,00
541.369,00 6.318.731,00
737.765,00 0,00
3.662.947,00 5.512.873,00 1.280.565,00 2.545.091,00 8.521.897,00
10.685.376,00 10.713.760,00
-28.384,00 74.115,00 25.577,00 48.538,00 20.154,00
0,00 0,00 0,00
10.759.491,00 10.739.337,00
20.154,00 16.100,00
- 0,00 0,00 0,00 0,00 142
2.408.633,00 1.675.888,00 1.243.767,00
440.664,00 2.849.297,00
142.598,00 0,00
376.668,00 2.706.699,00
616.190,00 1.386.365,00 5.582.739,00 7.278.781,00 6.948.625,00
330.156,00 21.335,00 49.713,00
-28.378,00 301.778,00
0,00 0,00 0,00
7.300.116,00 6.998.338,00
301.778,00 256.587,00
- 262.797,00 251.087,00
0,00 0,00 100
1.618.833,00 1.810.908,00 1.252.642,00
558.266,00 2.177.099,00
0,00 0,00
376.668,00 2.177.099,00
627.282,00 1.252.642,00 4.120.373,00 6.504.556,00 5.941.807,00
562.749,00 2.113,00
19.863,00 -17.750,00 544.999,00
0,00 0,00 0,00
6.506.669,00 5.961.670,00
544.999,00 462.009,00
- 223.921,00
- - -
102
Răspuns:
Analiza poziţiei financiare urmareste analiza evoluţiei poziţiei financiare
Analiza evoluţiei sau trendului poziţiei financiare presupune determinarea indicilor cu baza în lanţ calculaţi pentru elementele de active/ datorii/ capitaluri proprii aşa cum reiese din următorul tabel:
1. Analiza structurii activului2
Rata activelor imobilizate= Active imobilizate/ Total activ*100Rata activelor circulante= Active circulante/ Total activ*100
Element2005 2006 2007
valoare procent valoare procent valoare procent
Active imobilizate - Total 1.618.833,00 47.20 2.408.633,00 58.97 5.777.362,00 71.23
Active circulante - Total 1.810.908,00 52.80 1.675.888,00 41.03 2.333.284,00 28.77
Total active 3.429.741,00 4.084.521,00 8.110.646,00
Din datele de analiză se observă o creştere semnificativă a activelor imobilizate, de 47.20% în anul 2005, de 58.97% în anul 2006 şi de 71.23% în anul 2007, ceea ce conduce la concluzia că entitatea a făcut investiţii mai mari in activele imobilizate.
Indicatorul rata activelor circulante cunoaşte un trend descendent pe toată perioada analizată, înregistrând scăderi de la un an la altul, ca pondere în totalul activelor companiei: de 52.80% în anul 2005, de 41.03% în anul 2006 şi de 28.77% în anul 2007; aceste diminuări sunt consecinţa investiţiilor mai ridicate ale companiei în activele imobilizate.
Din analiza ratelor generale de structură ale activelor se constată următoarele: pondere mai accentuată a activelor imobilizate(în medie de aprox. 60% comparativ cu
aprox.40%) comparativ cu ponderea activelor circulante pe toţi anii supuşi analizei ponderea activelor imobilizate creşte de-a lungul celor trei ani analizaţi pe fondul reducerii
ponderii activelor circulante în cadrul activelor entităţii. Concluzionăm o orientare a politicilor manageriale spre accentuarea laturii investiţionale n
defavoarea laturii investiţionale pe perioada 2005-2007.
2. Analiza structurii datoriilorRata datoriilor pe termen scurt =Datorii pe termen scurt/ Total datoriiRata datoriilor pe termen lung =Datorii pe termen lung/ Total datorii
Element
2005 2006 2007valoare procent valoare procent valoare procent
Datorii ce trebuie platite intr-o per de un an 1.252.642,00 100 1.243.767,00 89.71 1.807.326,00 71.01
Datorii ce trebuie platite intr-o per mai mare de un an 0 0 142.598,00 10.29 737.765,00 28.99
Total datorii1.252.642,00
1.386.365,00 2.545.091,00
3
Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor se constată următoarele: ponderea semnificativă o deţine datoriile curente pentru toată perioada analizată (100% în anul
2005, 89.71% în anul 2006 şi 71.01%), care înregistrează un trend descendent in 2006, în valori absolute, după care o creştere semnificativă în anul 2007. nivelul datoriilor pe termen se află într-o uşoară creştere în anul 2006 faţă de 2007, ceea ce subliniază buna capacitate a entităţii de a face plată datoriilor totale.
3. Analiza structurii capitalurilor proprii:
Rata capitalului social subscris vărsat= Capitalului social subscris vărsat / Total capitaluri proprii
2005 2006 2007
Element valoare procent valoareprocen
t valoare procentCapital subscris varsat 376.668,00 17.30 376.668,00 13.92 3.662.947.00 66.44Total capitaluri proprii 2.177.099,00 2.706.699,00 5.512.873,00
Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor se constată următoarele: ponderea capitalului social în capitalurile proprii cunoaşte un nivel destul de scăzut in perioada
2005-2006, în condiţiile unei creşteri sistematice la celelalte elemente ale capitalurilor proprii (probabil)
un posibil motiv al acestei cauze ar putea fi dorinţa de a nu afecta valoarea câştigurilor actualilor acţionari, protejând astfel interesele acestora (dacă se practică o politică de protejare a vechilor acţionari dusă de managementul entităţii.)
pentru anul 2007 se constată ca entitatea a schimbat tactica de creştere a surselor proprii, preferând atragerea de fonduri din partea acţionarilor.
2 (20). Să se calculeze pentru societatea comercială ACI S.A. indicatorii de lichiditate şi să se interpreteze.
Răspuns:
Pentru calculul acestor indicatori s-au căutat surse de date noi despre componenţa activelor circulante ale companiei pe site-ul Ministerului Finanţelor: http://www.mfinante.ro/infocodfiscal.html
Element 2005 2006 2007Active circulante TOTAL, din care 1.810,908,00 1.675.888,00 2.333.284,00
Stocuri 135.783,00 67.939,00 488.369,00
Disponibilitati banesti 1.047.843,00 991.759,00 564.350,00
Creante 627.282,00 616.190.,0 1.280.565,00
4
Conform IFRS, lichiditatea se referă la disponibilităţile de numerar în viitorul apropiat, după luarea în calcul a obligaţiilor financiare aferente acestei perioade.Principalele forme ale lichidităţii financiare sunt:
1. Lichiditatea curentă = active curente- datorii curenteRata lichidităţii curente = active curente / datorii curente
2. Lichiditatea imediată= (active curente – stocuri) - datorii curente Rata lichidităţii imediate=(active curente – stocuri) / datorii curente
3. Lichiditatea efectivă= trezoreria- datorii curenteRata lichidităţii imediate= trezoreria/ datorii curente
Activele curente=Active circulante +Cheltuieli în avansDatoriile curente= Datorii pe termen scurt+ Venituri înregistrate în avans
Lichiditatea unei firme este strans legata de modul in care conducerea gestioneaza capitalul de lucru.
Analiza lichidităţii financiare2005 2006 2007
Intervale de
siguranta1. Lichiditatea curentă1.1. Lichiditatea curentă în forma absolută 558.266 432.21 525.958 ↑1.2. Lichiditatea curentă în forma relativă (Current liquidity) 144.57% 134.74% 129.10%
[150% - 250%], ↑
2. Lichiditatea imediată 2.1. Lichiditatea imediată în formă absolută 422.483 364.182 37.589 ↑2.2. Lichiditatea imediată în formă relativă (Acid test) 133.73% 129.28% 102.08% [50% - 100%],↑3. Lichiditatea efectivă
3.1. Lichiditate efectivă în formă absolută -204.799 -252.008-
1.242.976.00 ↑3.2. Lichiditatea efectivă în formă relativă (Cash ratio) 83.65% 79.74% 31.23% [50% - 100%],↑
Din analiza datelor se constată următoarele:
există un uşor excedent de lichiditate curentă pe toţi anii supuşi analizei, excedent care evoluează în trend uşor descendent, aproximativ în acelaşi ritm; privit sub formă relativă acest nivel se situează sub limita inferioară a intervalului de siguranţă financiară
se constată de asemenea un excedent de lichiditate imediată, excedent care evoluează în trend uşor descendent; în formă relativă se înregistrează o acoperire imediată, dar într-o uşoară scădere la de un la altul; pe toată perioada de analiză gradul de acoperire al datoriilor curente din elemente imediat lichide (creanţe şi trezorerie) este foarte aproape de limita superioară a intervalului de siguranţă financiară
trezoreria devine puternic deficitară pe toată perioadă analizată, situându-se sub limita inferioară a intervalului de siguranţă financiară, ceea ce relevă incapacitatea companiei de a
5
Per ansamblu putem aprecia că entitatea deţine un nivel excedentar al activelor de exploatare care depăşeşte datoriile imediate de acoperit, situaţie ce poate avea în viitor repercusiuni în vederea obţinerii de beneficii economice viitoare.
6
Audit3 (127). Evaluarea controlului intern: conţinut, etape. Răspuns:Când estimează că poate să se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale şi a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcţionarea acestui control intern. Auditorul efectuează un studiu şi o evaluare a sistemelor considerate semnificative în scopul identificării controalelor interne pe care doreşte să se sprijine, pe de o parte, precum şi riscurile de eroare în tratarea datelor şi informaţiilor pe de altă parte. Toate acţiunile intreprinse de auditor în această etapă sunt concentrate asupra a trei întrebări care furnizează baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, în funcţiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicate?- în ce masură aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern şi deci pot conduce
la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie să verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alcătuind în acest sens un program de verificare a controlului intern.Obiectivul urmărit prin aprecierea controlului intern este de a determina în ce măsură auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-şi putea defini natura, întinderea şi calendarul lucrărilor şi intervenţiilor sale.Etapele aprecierii controlului intern:
a) înţelegerea şi descrierea sistemelor semnificative;b) confirmarea înţelegerii sistemului; testele de conformitate;c) evaluarea riscurilor de eroare;d) verificarea funcţionării controlului intern;e) evaluarea preliminară; teste de permanenţă;f) evaluarea finală şi incidenţa asupra misiunii.
4 (131). Faze şi etape în executarea unei misiuni de audit, de bază.
Răspuns:Toate activităţile şi lucrările ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de bază asupra situaţiilor financiare ale unei entităţi pot fi grupate în trei faze şi zece etape care, în succesiunea lor logică şi practică, aşa cum se pot identifica în Standardele Internaţionale de Audit, se prezintă astfel:1. Faza iniţială- etape:a) acceptarea mandatului şi contractarea lucrărilor de auditb) orientarea şi planificarea auditului2. Faza executării lucrărilor- etape: a) aprecierea controlului internb) controlul conturilorc) examenul situaţiilor financiare
7
3. Faza finală evenimente posterioare închiderii exerciţiului- etape:a) utilizarea lucrărilor altor profesioniştib) alte lucrări necesare închideriic) raportul de auditd) documentarea lucrărilor de audit
5 (2). Când se verifică respectarea principiilor contabile în ce priveşte capitalurile proprii, ce obiective de audit identificaţi:
Răspuns:a) drepturi şi obligaţii şi evaluarea;
6 (3). Când verificaţi fundamentarea provizioanelor la sfârşit de an aveţi în vedere:
Răspuns:a) modul de calcul şi conformitatea cu contractele şi/sau textele legale; c) o ieşire viitoare de resurse.
7 (4).. Când verificaţi amortizarea imobilizărilor corporale vă asiguraţi că:
Răspuns:a) planul de amortizare este acelaşi ca în anul precedent;
8 (5). Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune:
Răspuns:a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea;
9 (84). Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit.
Răspuns:Firma de audit trebuie să implementeze politicile şi procedurile de control al calităţii menite să asigure că toate procesele de audit sunt desfăşurate în conformitate cu standardele ori cu practicile naţionalerelevante.
Obiectivele politicilor de control al calităţii ce urmează a fi adoptate de o firmă de audit vor încorpora în mod obişnuit următoarele:a) Cerinţele profesionaleb) Aptitudini şi competenţec) Repartizared) Delegaree) Consultare
8
f) Acceptarea şi păstrarea clienţilorg) Monitorizare
Politicile şi procedurile generale ale firmei de control al calităţii trebuie comunicate personalului său într-o manieră care oferă o certificare rezonabilă a faptului că politicile şi procedurilesunt înţelese şi aplicate.
10 (85). Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului.
Răspuns:Dosarul exerciţiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a căror utilitate nu depăşeşte exerciţiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrărilor, de la organizarea misiunii la sinteză şi formularea raportului.
Dosarul exerciţiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare şi control ale misiunii;- documentarea lucrărilor efectuate, deciziilor luate şi asigurarea că programul s-a derulat
fără omisiuni;- înlesnirea muncii în echipă şi supervizarea lucrărilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise şi redactarea raportului.-
În mod uzual dosarul cuprinde:- planificarea misiunii;- supervizarea lucrărilor;- aprecierea controlului intern- obţinerea de elemente probante;
9
Contabilitate
11 (18). SC GLADY SA avand un capital de 10.000 lei divizat in 1.000 actiuni decide majorarea capitalului prin emiterea a 100 actiuni noi, la un pret de 10,3 lei/actiune, ce va fi achitat in numerar.
Răspuns:1. înregistrarea subscrierii acţiunilor (100 acţiuni*10,3 lei/ acţiune):
456 = % 1.0301011 1.0001041 30
2. înregistrarea vărsării capitalului social subscris:5311 = 456 1.030
3. înregistrarea transformării capitalul social subscris nevărsat in capital social vărsat 1011 = 1012 1.000
12 (19). SC “ALFA” SA rascumpara 200 actiuni la pretul de rascumparare de 9 lei pe actiune, iar valoarea nominala este de 10 lei/actiune, care se anuleaza.
Răspuns:1. înregistrarea răscumpării acţiunilor proprii (200 acţiuni*9 lei/ acţiune):
1091 = 5121 1.8002. anularea acţiunilor:
1021 = % 2.0001091 1.800 149 200
13 (56). La SC “METALICA” SA in urma reevaluarii se constata un plus de 2.000 lei imobilizari corporale (utilaje). Aceasta suma se distribuie astfel: - 1.800 lei pentru capitalizare; - 200 lei pentru constituirea rezervei.
Răspuns:
1. înregistrarea plusului de valoare aferente utilajelor reevaluate:2131 = 105 2000
2. distribuirea rezervei din reevaluare:105 = 1065 1800
10
14 (57). La SC CRISUL SA se inregistreaza urmatoarele operatii referitoare la actiunile emise anterior de unitate: a) Rascumpararea a 1.000 de actiuni la pretul unitar de 5,2 lei/actiune si valoarea nominala de 5 lei, cu decontare ulterioara, peste un an; b) Anularea a jumatate din actiunile rascumparate; c) Vanzarea a 200 de actiuni catre un tert, la pretul de 5,3 lei/actiune, cu decontarea prin virament; d) Vanzarea a 300 de actiuni catre angajatii societatii, la pretul de 5 lei/actiune, cu incasare imediata in numerar.
Răspuns:
a. 1. răscumpărarea acţiunilor (1000 acţiuni*5,2 lei/ acţiune):1091 = 462 5.200
a.2 . decontarea ulterioară, peste un an:462 = 5121 5.200
b. anularea a jumătate din acţiunile răscumpărate:% = 1091 2.6001012 2.500149 100
c. vânzarea a 200 acţiuni către un terţ cu decontare prin virament:5121 = % 1.060
1092 1.040 149 20
d. vânzarea a 300 acţiuni către angajaţii proprii , cu încasarea imediată în numerar:% = 1091 1.5605311 1.500149 60
15 (105). La S.C. “U.A.M.T.” S.A. se inregistreaza cheltuieli de dezvoltare efectuate pe cont propriu, in suma de 420 lei. Amortizarea cheltuielilor de dezvoltare se face in 5 ani, cu o cota lunara de amortizare de 7 lei, dupa care se scot din evidenta.
Răspuns:1. înregistrarea cheltuielilor de dezvoltare pe cont propriu:
203 = 721 4202. înregistrarea amortizării anuale:anul 1 6811 = 2803 84anul 2 6811 = 2803 84anul 3 6811 = 2803 84anul 4 6811 = 2803 84
11
anul 5 6811 = 2803 843.scoaterea din evidenţă la finalul perioadei de 5 ani:
2803 = 203 420
16 (106). In vederea retehnologizarii sectorului de productie S.C. “METALICA” S.A. achizitioneaza o inventie, in valoare de 120 lei, care se amortizeaza in 5 ani, dupa care se scoate din evidenta.
Răspuns:1. înregistrarea achiziţiei invenţiei
% = 404 120203 974426 23
2. înregistrarea amortizării anuale:6811 = 2803 19,4
3.scoaterea din evidenţă la finalul perioadei de 5 ani:2805 = 203 97
17 (107). IPJ Bihor realizeaza in regie proprie, un proiect astfel:- in primul an proiectul nu este finalizat, valoarea cheltuielilor fiind: cheltuielile materiale 4000 lei, salarii 2000, CAS 19,75%, CASS 7%, CFS 2,5%; - in al doilea an proiectul este finalizat si receptionat, la nivelul costului de productie de 10000 lei; - termenul de amortizare a proiectului este de 4 ani; - dupa 3 ani proiectul este scos din folosinta.
Răspuns:1. înregistrarea cheltuielilor materiale:
602 = 302 4.0002. înregistrarea cheltuielilor salariale:
641 = 421 2.0003. înregistrarea contribuţiei CAS 19,5%:
6451 = 4311 3904. înregistrarea contribuţiei CASS 7%:
6453 = 4313 1405. înregistrarea contribuţiei CFS 2,5%:
6452 = 4312 506. înregistrarea proiectului în regie proprie dar nefinalizat la sfârşitul anului:cost de producţie= cheltuieli materiale+ cheltuieli salariale= 4000+2000+390+140+50= 6.580
233 = 721 6.5807. finalizarea şi recepţia proiectului în anul al doilea la costul de producţie de 10.000, din care 6.580 au fost recunoscuţi în costul imobilizării în anul precedent, prin urmare se consideră că au mai fost efectuate cheltuieli în suma de 3.420 lei
203 = 721 3.420
12
203 = 233 6.5808. înregistrarea amortizării anuale:
6811 = 2803 2.5009. scoaterea din evidenţă a proiectului:
% = 203 10.0002803 7.500658 2.500
18 (138). S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 19%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara.
Răspuns:1. înregistrarea lucrărilor de modernizare realizate de terţ:
% = 404 35702131 30004426 570
2. achitarea cu ordin de plată:404 = 5121 3.570
3. înregistrarea amortizării lunare pe durata rămasă:Valoare contabilă= 12.000Amortizare cumulată=12.000-(12.000/10*6)= 7.200Valoare netă contabilă=12.000-7.200=4.800Amortizare lunară=(3.000+4.800)/4/12=162,5
6811 = 2813 162,5
19 (139). S.C. SIMCOR S.A. caseaza un camion a carui valoare de inregistrare este de 10000 lei, amortizat in valoare de 8000 lei. Cheltuielile cu casarea (dezmembrare) camionului au fost de 40 lei, efectuate de o societate specializata, iar recuperarile de piese de schimb sunt de 100 lei. Valoare neamortizabila se suporta de unitate in 2 ani.
Răspuns:1. înregistrarea casării camionului:
% = 2133 10.0002813 8.000471 2.000
2. înregistrarea cheltuielilor cu dezmembrarea:628 = 401 40
3. plata serviciilor de casare:
13
401 = 5121 404. recuperarea pieselor de schimb:
3024 = 7583 1005. valoarea neamortizată va fi repartizată pe cheltuieli în următorii 2 ani (2000/24 luni)
6583 = 471 83,33
20 (166). SC AMBIENT realizeaza in luna martie 2005 o constructie speciala in regie proprie. Executarea constructiei genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 6000 lei; salarii 5000 lei, din care aferente muncitorilor direct productive 2000 lei si personalului administrativ 3000 lei; amortizari 4000 lei, din care aferent imobilizarilor direct productive 3000 lei si imobilizarilor utilizate in sectorul administrativ 1000 lei. La sfarsitul lunii aprilie lucrarea a fost terminata si constructia speciala a fost data in folosinta la un cost total de 15000 lei.
Răspuns:1. înregistrarea consumului de materii prime:
601 = 301 6.0002. înregistrarea cheltuielilor salariale:
641 = 421 5.0003. înregistrarea amortizării:
6811 = 2812 4.0004. înregistrarea construcţiei realizate în regie proprie, dar neterminată la sfârşitul lunii martie, la valoarea costului de producţie calculat pentru luna martie:Costul de producţie = cheltuieli directe + cheltuieli indirecte repartizate rational în funcţie de capacitatea normală de producţie= 6000+2000+3000=11.000
231 = 722 11.0005. înregistrarea punerii în funcţiune a costrucţiei realizate în regie proprie în luna aprilie la valoarea totala de 15.000 lei , din care 11.000 lei a fost recunoscută în costul imobilizării în luna martie . Pentru luna aprilie se consideră că au mai fost efectuate cheltuieli în suma de 4.000 lei:
212 = 722 4.000212 = 231 11.000
21 (169). SC AMOS SA cumpara in 2005 actiuni ale unei filiale din strainatate in valoare de 50000$ la pretul 3,3lei/$, cu plata prin virament bancar. La sfarsitul anului 2005 cursul valutar este 3,4lei/$. In anul 2006 se vand participatiile in filiala din strainatate la un pret negociat de 60000$, la un curs de 3,45lei/$.
Răspuns:1. achiziţia de acţiuni ale filialei (50.000 USD*3,3 LEI/USD):
261 = 5124 165.0002.reevaluarea la sfârşitul anului 2005 [50.000*(3,4-3,3)]:
14
261 = 765 5.0003. vânzarea participaţiilor în anul 2006 (60.000 USD* 3,45 lei/ USD):
5124 = % 207.000261 170.0007611 37.000
22 (209). SC “APRO” SA trimite la SC “NUTRIENTUL” SA materii prime in valoare de 200 lei si materiale consumabile in valoare de 150 lei, in vederea prepararii de furaje combinate. In factura primita de la SC “NUTRIENTUL” SA sunt trecute furajele combinate rezultate in valoare de 500 lei.
Răspuns:1. trimiterea materiilor prime spre prelucrare:
351 = 301 2002. trimiterea materialelor consumaile spre prelucrare:
351 = 302 1503. pe baza rapoartului de producţie de la furnizor se înregistrează producţia obtinuţă de acesta:
354 = % 500351 350401 150
4. descărarea gestiunii:711 = 354 500
23 (214). SC “ORADINUM” SA primeste conform facturii nr.2200, 5.000 m stofa de import a 1 USD/m, curs valutar 2,7 lei/USD taxe vamale 10%, accize 20%, TVA 19%, care se elibereaza in consum.
Răspuns:1.înregistrarea importului de materii prime (5000 m* 1 USD/m*2,7 lei/USD):
301 = 401 13.5002. obligaţiile vamale:
valoarea în vamă: 5000 m* 1 USD/m*2,7 lei/USD= 13.500 leitaxe vamale: 13.500* 10%= 1.350 leiacccize= 13.500*20%= 2.700 lei
301 = 446 4.0503. înregistrarea TVA- ului în vamă:baza de impozitare a TVA= (13.500+4050)*24%= 4.212 lei
4426 = 446 4.2124. plata obligaţiilor vamale (4.050+4.212):
446 = 5121 8.2625. darea în consum a materiilor prime:
601 = 301 17.550
15
24 (269). SC VULTURUL NEGRU SA se aprovizioneaza pe baza facturii nr.35596 cu confectii femei, de la SC MONDIALA Satu Mare. Marfa sosita prin CFR este in valoare de 2.200 lei, TVA 19%, cheltuieli cuvenite CFR-ului 100 lei, TVA 19%. La receptie se constata ca un lot de bluze femei au vicii ascunse, valoarea acestui lot fiind de 550 lei. Se formeaza o comisie de receptie, care anunta furnizorul, iar lotul respectiv se receptioneaza si ramane in custodie.
Răspuns:1. înregistrarea achiziţiei de mărfuri :
% = 401 2.618371 2.2004426 418
2. înregistrarea transportului prn CFR :% = 401 119371 1004426 19
3. înregistrarea lotului care are vicii ascunse :607 = 307 550
25 (270). SC ORINTEX SA se aprovizioneaza conform facturii nr.35972, de la SC CRISUL FAVORIT SA cu incaltaminte pentru copii, in valoare de 7.000 lei, TVA 19%. Valoarea ambalajelor este de 210 lei, TVA 19%. La receptie se constata o lipsa in valoare de 300 lei (9 lei ambalaje), care se imputa delegatului propriu la pretul de vanzare a marfii 341 lei plus valoarea ambalajelor lipsa. Se receptioneaza suma prin stat de plata si se achita factura nr.32972.
Răspuns:1. înregistrarea achiziţiei de mărfuri :
% = 401 8.330371 7.0004426 1.330
2. înregistrarea valorii ambalajelor :% = 401 249,9381 2104426 39,9
3. înregistrarea lipsei de valoare :607 = 371 300608 = 308 9
4. imputarea lipsei delegatului :4282 = % 359,19
16
7588 3504427 91,9
5. încasarea sumei de la delegat :421 = 4282 359,19
5. plata datoriei către furnizor401 = 5121 8.579,9
26 (315). S.C. “MEDA” S.A. vinde produse finite unui client extern, la pretul de vanzare de 1000$, cursul de schimb a dolarului fiind de 3,4 lei/$. La finele perioadei de gestiune cursul de schimb creste la 3,42 lei/$. Incasarea creantei se face la 3,41 lei/$.
Răspuns:1. vânzarea produselor finite către clientul extern (1.000 USD*3,4 lei/USD):
4111 = 701 3.4002. reevaluarea creanţei în valută la sfârşitul anului [1.000* (3,42-3,4)]:
4111 = 765 203. încasarea creanţei
% = 4111 3.4205124 3.410665 10
27 (316). La S.C. “OLIMPIA” S.A. se constata, la finele perioadei, un client incert cu un debit de 5950 lei. Se inregistreaza o ajustare egala cu debitul, mai putin TVA inclusa in debit. In perioada urmatoare se constata insolvabilitatea clientului incert care, din acest motiv, este scos din evidenta.
Răspuns:1. Înregistrarea constituirii provizionului pt clienţi incerţi:
6812 = 1512 5.0002. anularea provizionului în perioada următoare:
1512 = 7812 5.000
28 (366). La cinematograful “PATRIA” ruleaza filmul “Satra” si incaseaza 1000 lei, pentru care plateste un impozit pe spectacole de 2%.
Răspuns:1. înregistrarea încasării veniturilor din spectacole:
5311 = 704 1.0002. plăţii impozitului (2 %*1.000):
635 = 5121 20
17
29 (367). SC “ROMNATURAL” SRL are un panou publicitar pe traseul Oradea – Cluj, panoul publicitar are 3 mp si face reclama la bauturi alcoolice. Taxa datorata de societate este: - panou 2-3mp, taxa 75 lei- taxa majorata pentru bauturi de 500% 375 lei Taxa datorata 450 lei
Răspuns:1. înregistrarea plăţii impoziului
635 = 5121 450
30 (407). SC UAMT SA achizitioneaza de la o entitate afiliata actiuni ca investitii financiare pe termen scurt, avand costul de achizitie de 400 lei, platibil ulterior. Cheltuielile accesorii (comisioane de cumparare) insumeaza 6 lei. Jumatate de actiuni se negociaza la bursa la pretul de vanzare de 220 lei, iar cealalta jumatate la pretul de vanzare de 190 lei
Răspuns:1. achiziţia de investiţii financiare pe termen scurt:
501 = 5091 4002. plata ulterioară a investiţiilor:
5091 = 5121 4003. plata comisionului:
622 = 5121 63. vânzarea acţiunilor:
5121 = % 410501 400762 10
18
Evaluarea întreprinderilor
9. Valoarea de origine
Răspuns:Valoarea de origine, cunoscută şi sub numele de valoare istorică sau de achiziţie reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea şi punerea bunului sau activului în stare de utilizare sau de folosire.
19
Expertize contabile
32 (3). Ce înţelegeţi prin competenţa expertului contabil?
Răspuns:Calitatea de expert contabil abilitat să efectueze expertize contabile este reglementată. Competenţa presupune deţinerea de către expertul contabil a cunoştinţelor necesare domeniului la care se referă expertiza contabilă. El trebuie să se supună regulilor Corpului privind formarea continuă, actualizarea şi testarea permanentă a cunoştinţelor pe care le posedă.
Expertiza contabilă are drept suport documentele primare şi înregistrarea evenimentelor şi tranzacţiilor în contabilitate ; ca urmare, expertul contabil solicitat în efectuarea expertizelor contabile trebuie să posede cunoştinţe solide şi actualizate în domeniul economic, în general, şi mai ales în domeniul financiar-contabil.
Aceste cunoştinţe trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, înscris în listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregătirea individuală continuă şi la testarea cunoştinţelor acumulate.
33 (18). Care sunt calităţile esenţiale ce conferă autoritate ştiinţifico-profesională lucrărilor expertului contabil şi cum le dezvoltă?
Răspuns:Necesitatea de a asigura apărarea onoarei şi independentei Corpului şi de a conferi lucrărilor membrilor săi autoritate impune acestor profesionişti contabili sa aibă calităţi esenţiale, cum sunt:
- ştiinţă, competenta şi conştiinţa; - independenta de spirit şi dezinteres material; - moralitate, probitate şi demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa facă efortul necesar dezvoltării acestor calităţi şi îndeosebi:a) sa îşi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar şi cunoştinţele de cultura
generala, singurele capabile sa-i întărească discernământul; b) sa acorde fiecărei tranzacţii şi situaţii examinate toata atenţia şi timpul necesar pentru a-şi
fundamenta o opinie personala, înainte de a face propuneri; c) sa îşi exprime opinia fără nici o reţinere fata de dorinţa, chiar ascunsa, a celui ce îl consulta şi
sa se pronunţe cu sinceritate, fără ocolişuri, exprimându-şi, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor şi concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodată ocazia de a se afla în situaţia de a nu putea sa îşi exercite libertatea de gândire sau de a fi supus îngrădirii îndatoririlor sale;
20
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa îşi găsească manifestarea deplina în exercitarea profesiei şi în protejarea ei, cu respectarea integrala a dispoziţiilor legale şi regulilor stabilite de Corp.
Un semn distinctiv al profesiei contabile îl constituie asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Aşadar, responsabilitatea unui profesionist contabil nu constă exclusiv în a satisface nevoile unui client sau unui angajator individual
34 (15). Enumeraţi destinatarii expertizelor contabile?
Răspuns: Expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare sunt lucrări de specialitate cu obiective precizate, solicitate experţilor contabili înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. Solicitanţii expertizelor contabile judiciare sunt şi destinatarii acestora:
a) Organele de instrumentare (urmărire şi cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Poliţie şi Parchet.
b) Instanţele de judecată a cauzelor penale şi civile. Indiferent că expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea învinuiţilor sau părţilor, implicate în procesul judiciar, aceştia (învinuiţii sau părţile implicate în proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor contabile judiciare.
Solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate în contractarea unor astfel de lucrări cu experţii contabili, înscrişi în partea activă a Tabloului Corpului. În mod indirect, atunci când solicitanţii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste lucrări, în concilierea intereslor lor în relaţiile cu partenerii comerciali şi de afaceri, organisme administrative etc., pot fi şi aceştia consideraţi destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.
21
Fiscalitate
35 (9). În cazul veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, venitul brut se majorează cu cheltuielile de intră în sarcina proprietarului dar sunt efectuate de chiriaş, fără a-i fi rambursate de proprietar. Prezentaţi ce cheltuieli se pot încadra în această categorie.
Răspuns:Cheltuielile referitoare la întreţinerea şi repararea locuinţei închiriate, ca de exemplu:
- întreţinerea în bune condiţii a elementelor structurii de rezistenţă a clădirii, elementelor de construcţie exterioară a clădirii, cum ar fi: acoperiş, faţadă, curţile şi grădinile, precum şi spaţii comune din interiorul clădirii, cum ar fi: casa scării, casa ascensorului şi altele asemenea;
- întreţinerea în bune condiţii a instalaţiilor comune proprii clădirii, respectiv ascensor, hidrofor, instalaţii de alimentare cu apă, de canalizare, instalaţii de încălzire centrală şi de preparare a apei calde, instalaţii electrice şi de gaze;
- repararea şi menţinerea în stare de siguranţă în exploatare şi de funcţionare a clădirii pe toată durata închirierii locuinţei.
36 (19). Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA:
- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; - Ministerul Sănătăţii; - cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; - S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro;
Răspuns:
- o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual de muncă cu S.C. ALFA S.A. este persoană neimpozabilă- Ministerul Sănătăţii: este persoană neimpozabilă- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării : este persoană neimpozabilă - S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro: este persoană impozabilă- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite: este persoană neimpozabilă- S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro: este persoană impozabilă sau neimpozabilă (nu e obligat sa se inregistreze in scopuri de TVA, dar poate sa o faca, prin optiune)
37 (23). S.C. X S.R.L., stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în România, achiziţionează de la SC Y SRL, stabilită şi înregistrată în scopuri de TVA în Marea Britanie, piese de schimb, ce vor fi comercializate, în valoare de 2000 lire sterline, preţ fără TVA. Acestea vor fi transportate din Marea
22
Britanie în România. Curs schimb 1 liră sterlină = 4,8 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere al lui SC X SRL, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.
Răspuns:
X Srl furnizeaza codul de TVA catre Y Srl; achiziţia este impozabilă în România; X determină valoarea taxei datorate în România si o înscrie în jurnalul pentru cumparari si în conturile de TVA colectat si deductibil (TVA : 2000 lire /24/100*4.8), înscrie valoarea achiziţiei intracomunitare de bunuri şi a TVA-ului aferent în randurile aferente din decontul de TVA corespunzator perioadei fiscale de raportare şi declară achiziţiile intracomunitare în Declaratia intracomunitară 390.
38 (49). O persoana impozabilă cu regim mixt cumpără un utilaj la data de 1 noiembrie 2008 în valoare de 20000 lei, plus 19% TVA. Pro-rata provizorie pentru anul 2008 este 40%, iar taxa dedusă este de 1520 lei (3800 *40%). Pro-rata definitivă calculată la sfârşitul anului 2008 este de 30 %. În anul 2009 pro-rata definitivă este 20%, în anul 2010 este 50%, în anul 2011 este 34% şi în anul 2012 este 70%. Să se efectueze ajustarea TVA.
Răspuns:
1.la finele anului 2008 se realizează ajustarea taxei pe valoarea adăugată pe baza pro-ratei definitive, respectiv: 3.800*30%=1.140 TVA de dedus, care se compară cu taxa dedusă pe baza pro-ratei provizorii (1520), iar diferenţa 1.520-1.140=380 se înscrie în decontul lunii decembrie 2008 ca taxă nedeductibilă.Această ajustare a deducerii se referă la întreaga sumă dedusă iniţial provizoriu, acopeinrd şi ajustarea aferentă primei cincimi pentru bunurile de capital.Ajustările pentru anii 2009,2010 şi 2011,2012 se efectuează astfel:- TVA deductibilă se împarte la 5 adică: 3.800/5= 760 lei- TVA efectiv dedusă în baza pro-ratei definitive pentru prima perioadă se împarte la rândul său la 5, adică: 1.140/5= 228- rezultatul lui 760 înmulţit cu pro-rata definitivă pentru fiecare din perioadele următoare se va compara apoi cu 228- diferenţa rezultată va reprezenta ajustarea deducerii în favoarea statului sau a persoanei impozabile.
înregistrarea diferenţei aferente anului 2008:635 = 4426 380
2. ajustarea pentru anul 2009: - pro-rata definitivă pentru anul 2009 este de 20% - deducerea autorizată: 760* 20%= 152
- TVA deja dedus: 228 - ajustare în favoarea statului: 228-152= 76
înregistrarea diferenţei aferente anului 2009:635 = 4426 76
23
3. ajustarea pentru anul 2010 - pro-rata definitivă pentru anul 2010 este de 50% - deducerea autorizată: 760* 50%= 380 - TVA deja dedus: 228 - deducere suplimentară permisă: 380-228=152
înregistrarea diferenţei aferente anului 2010:
635 = 44264. ajustarea pentru anul 2011:
- pro-rata definitivă pentru anul 2011 este de 34% - deducerea autorizată: 760* 34%= 259 - TVA deja dedus: 228 - deducere suplimentară permisă: 259-228=31
înregistrarea diferenţei aferente anului 2011:
635 = 4426
5. ajustarea pentru anul 2012:- pro-rata definitivă pentru anul 2011 este de 70%
- deducerea autorizată: 760* 70%= 532 - TVA deja dedus: 228 - deducere suplimentară permisă: 532-228=304
înregistrarea diferenţei aferente anului 2012:
635 = 4426
Orice modificare a pro- ratei în anii următori, respectiv upă scurgere ultimului an de ajustare (2012) nu va mai influenţa deducerile realizate pentru acest utilaj.
24
152
31
304
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii
39 (27). Organizarea contabilitatii pe centre de profit. Studiu de caz.
Creşterea în complexitate a relaţiilor de afaceri în condiţiile unei concurenţe accentuate, manifestată în procesul de alocare şi utilizare a resurselor economice precum şi în procesul de adjudecare a pieţelor de desfacere, a determinat o revoluţie profundă în domeniul managementului şi implicit în cadrul contabilităţii, ca principala sursă de informaţii şi de asistare a procesului decizional.
Analiza performanţelor companiilor şi a informaţiilor necesare controlului de gestiune nu sunt posibile fără cunoşterea obiectivelor contabilităţii de gestiune care serveşte integrării inforrmaţiei contabile în activitatea managerială.
Contabilitatea de gestiune sau internă, denumita şi managerială sau analitică cuprinde ansamblul elementelor de identificare, măsurare, stocare, analiză, prelucrare, interpretare şi comunicare a informaţiilor utilizate de management pentru a previziona, planifica, evalua şi controla, în interiorul unui organism şi pentru a garanta utilizarea corespunzătoare şi responsabilă a resurselor sale.
Organizarea contabilitatii de gestiune este obligatorie şi cade în sarcina conducătorului, administratorului unităţii patrimoniale.
Obiectul contabilităţii de gestiune îl constituie realizarea unei legaturi între cheltuielile efectuate şi producţia obţinută, legatură concretizată în determinarea costului pe purtătorul de cost ( produs, lucrare, serviciu, etc).
Purtătorul de cost este reprezentat de obiectul de calculaţie şi constă în produs, comandă, lucrare sau serviciu; purtătorul de cost este individualizat în funcţie de specificul activităţii.
Rolul contabilăţii de gestiune reiese din obiect si constă în: de a determina structurile de costuri pe articole de calculatie; de a da posibilitatea formarii pretului de vanzare; de a sta la baza negocierii pretului de vanzare; de a sa posibilitatea unei comparabilitati in dinamica a costurilor pentru produse
similare; de a determina costul si rezultatul in mod analitic pe fiecare purtator de cost.
In practica organizatiilor moderne, descentralizarea se realizeaza prin segmentarea organizatiei intr-un numar de arii distincte de responsabilitate, denumite centre de responsabilitate. Organizarea intreprinderii pe centre de responsabilitate presupune implementarea managementului prin exceptii si cel al contabilitatii responsabilitatii.
Deoarece, in conditiile actuale ale concurentei mondiale, principiul fundamental care sta la baza organizarii moderne a firmei este segmentarea acesteia pe centre de responsabilitate, devine extrem de utila analiza potentialului superior al dinamicii actiunii acestor structuri de profit.
25
Centrele de responsabilitate ( sectoarele de cheltuieli ) reprezintă o subdiviziune din structura organizatorică a unei intreprinderi în care se desfasoara anumite activităţi, se generează costuri, se obţin produse pentru care se stabilesc responsabilitati precise.
Aceste centre de responsabilitate pot functiona fie ca centre de profit natural, in care veniturile sunt obtinute exclusiv din vanzarea de servicii catre terti, fie ca centre de profit artificial, specializate pe activitati de constructii, servicii de asistenta tehnica etc., in care veniturile se pot obtine indirect prin livrarea unei cote parti catre compania-mama de la societati in care aceasta detine capitalul majoritar. Centrele de responsabilitate se regasesc in diferite denumiri, respectiv: fabrici, sectii, sectoare, ateliere, şi se impart in:
centre de profit; centre de costuri; centre de cifra de afaceri; centre de investitii; centre de cheltuieli.
a. Centrul de profit este acel centru de responsabilitate care dispune de resurse materiale, financiare si umane pentru desfasurarea activitatii, obtine produse, le vinde şi inregistrează cheltuieli, venituri, rezultate, încasări şi plăţi; are conturi la banca, relaţii cu furnizorii, creditorii, bugete ( cu excepţia TVA şi impozit pe profit ) si organizează contabilitate proprie; obiectivul principal este obtinerea de profit; nu dispune de capitaluri proprii si nu ia decizii investitionale si de repartizare a profitului.
In cazul centrului de profit, forma organizatorica imbraca aspecte de o diversitate mare, ceea ce este legat in principal de criteriul gradului de orientare pe piata.
Centrul de profit “pur” este total orientat pe piata, in sensul ca toate activitatile sale au ca rezultat produse si, respectiv, servicii destinate exclusiv pietei; altfel spus, nu realizeaza deloc produse sau servicii cu finalitate interna.
E adevarat, de asemenea, ca centrul de profit are si misiunea de a realiza produse si servicii cu finalitate interna. De aici deriva cele doua aspecte pe care le imbraca centrul de profit: de entitate orientata pe piata si respectiv de entitate cu rol functional.
Gradul de autodeterminare este maxim in cazul centrului de profit “pur”, cu orientare totala pe piata (rol functional nul) si scade pe masura ce rolul functional creste. Evident ca, daca exista centru de profit cu orientare totala pe piata (exclusiv), nu poate exista un centru de profit cu rol functional maxim, deoarece acesta ar avea responsabilitati exclusiv in domeniul costurilor si evident ca in acest caz ar fi vorba pur si simplu de un centru de cost.
De cele mai multe ori, centrele de profit se gasesc cu caracterul situat undeva intre cele doua extreme.
26
Toate deciziile legate de activitatile pur orientate pe piata se iau de preferinta preponderent la nivelul centrului de profit si tin exclusiv de strategia, planul de afaceri, modul propriu de actiune al entitatii. Deciziile legate de activitatile cu finalitate interna se iau la nivel ierarhic superior, centrul de profit avand spatiu de manevra numai in ceea ce priveste emiterea de propuneri de imbunatatire, respectiv avand responsabilitati in ceea ce priveste costul.
b. Centrele de costuri au ca obiect primordial desfasurarea unei activitati ori realizarea unor produse cu incadrarea intr-o anumita limita de costuri. Produsele di subansablele obtinute nu sunt destinate vanzarii ci trec spre un alt centru de responsabilitate pentru a fi vandute sau finalizate. Centrul prin care se realizeaza vanzarea este denumit centru de cifra de afaceri.
Un centru de cost dispune de resurse financiare, materiale si umane pentru desfasurarea activitatii, are contabilitate propriesau poate avea, nu are relatii cu statul, tertii si nu are conturi bancare.
c. Centrul de cifra de afaceri are obiectiv principal maximizarea cifrei de afaceri. Genereazadoar cheltuieli specifice vanzarilor, desfacerii.
d. Centrul de investitii este in fapt un centre de profit dar care are putere decizionala si asupra investitiilor care urmeaza a fi efectuate.
e. Centrul de cheltuieli este reprezentat de servicii functionale din cadrul intreprinderii cum ar fi serivicul financiar-contabil, tehnic, administratic etc care primeste anumite resurse pentru derularea activitatii specifice.
În mod concret, contabilitatea de gestiune are rolul de a furniza elementele destinate a facilita luarea deciziilor si ale carei obiective esentiale sunt urmatoarele:
cunoasterea costurilor diferitelor functii ale unitatii patrimoniale - de productie, comerciala, administrativa, cercetare-dezvoltare si cunoasterea costurilor produselor fabricate, serviciilor prestate si lucrarilor efectuate inclusiv productiei în curs de executie;
determinarea bazelor de evaluare a anumitor active (stocuri si productia imobilizata) obtinuta din productia proprie, înregistrate în contabilitatea financiara la cost de productie, notiune care contine anumite elemente precise;
explicarea rezultatelor obtinute pe sectoare de activitate calculând costurile produselor, serviciilor prestate si lucrarilor executate pentru a le compara cu pretul de vânzare aferent acestora ;
stabilirea previziunilor privind cheltuielile si veniturile curente prin stabilirea costurilor prestabilite sau a bugetelor de exploatare;
calculul diferentelor, în vederea obtinerii indicatorilor de gestiune ce permit sa se explice eventualele abateri de la previziuni.
27
Dintre aceste obiective, managerul poate alege pe acelea care corespund informatiei dorite de el. În acest caz va retine urmatoarele imperative :
contabilitatea de gestiune trebuie sa fie utila tuturor factorilor de decizie ai unitatii patrimoniale oricare ar fi pozitia lor ierarhica. Exista anumite situatii când chiar si tertii pot dispune de aceste informatii ale contabilitatii de gestiune, dar numai în cazul când informatiile furnizate de contabilitatea financiara nu sunt suficiente si beneficiind de acordul conducerii;
contabilitatea de gestiune trebuie sa permita obtinerea de informatii rapide. În acest caz se prefera o informatie rapida, dar aproximativa în locul unei informatii foarte precise, dar târzie oferita de contabilitatea financiara;
contabilitatea de gestiune este o etapa în vederea realizarii unui control de gestiune complet. Controlul de gestiune fiind definit ca un sistem de informatii, va fi eficient doar daca rezultatele prelucrarii sale sunt conforme cu obiectivele si nevoile utilizatorului; controlul de gestiune trebuie sa ofere sistemului de decizii al unei unitati informatii pertinente adaptate la problemele concrete de gestiune si nu ca un control în sensul sanctiunii;
contabilitatea de gestiune nu este supusa nici unei reguli rigide, ea se adapteaza nevoilor utilizatorilor si cunoaste o evolutie continua
contabilitatea de gestiune îsi preia informatiile din contabilitatea financiara si permite rectificarea eventualelor inexactitati ale datelor financiar- contabile.
Studiu de caz- Metoda costurilor variabile - Decizii de eliminare a produselor
Managementul companiei Lookwell SRL îşi evaluează mix-ul de produse în încercarea de a maximiza profitul. Obiectul de activitate a companiei îl constituie comercializarea produselor de îngrijire corporală în sistem door-to-door. În ultimul an compania a comercializat 5 game de produse, toate având o piaţă de desfacere amplă, care permite majorarea cotei deţinută de fiecare dintre ele. Datele referitoare la vânzări se prezintă astfel:
Nr.rd.
Element
Produsegama A
Produsegama B
Produsegama C
Produsegama D
Produsegama E
1 Valoare de achiziţie 71000 91000 91920 97440 156800
2 Cheltuieli de comercializare 10200 5400 12480 30160 26880
3 Cheltuieli administrative fixe 23800 27000 35360 28560 31360
4 Total vânzări 122000 136000 156400 161200 224000
5 Produse vândute 85000 45000 26000 14000 32000
6 Ore de vânzare necesare 17000 18000 20800 16800 22400
7 Profit 17000 12600 16640 5040 8960
Controlul companiei Lookwell SRL, se realizează prin sistemul de bugete. Conform bugetului întocmit şi aprobat pentru anul în curs, compania nu îşi poate permite să mai angajeze cheltuieli suplimentare de personal,
28
prin urmare va trebui să îşi optimizeze activitatea cu personalul existent. Prin urmare, resura limitata a companiei o reprezintă numărul de angajaţi.
Utilizând marja contribuţiei, stabiliţi care este gama de produse care ar trebui vizată pentru extinderea cotei de piaţă.
Răspuns:
Pentru a determina marja contribuţiei s-au calculat elementele ei componente: costurile variabile şi preţul de vânzare în tabelul următor. Ulterior, pe baza marjei contribuţiei s-a stabilit marja contribuţiei pe ora prin multiplicarea marjei contribuţiei generată de o gamă de produse cu numărul produselor din gama respectivă vândute într-o oră.
Toate calculele s-au realizat în sistem tabelar fiind prezentate în continuare:
Nr.rd.
Element
Produsegama A
Produsegama B
Produsegama C
Produsegama D
Produsegama E
8 Preţ de vânzare (rd.4/rd.5) 1,44 3,02 6,02 11,51 7,00
9 Cost de achiziţie (rd.1/rd.5) 0,84 2,02 3,54 6,96 4,90
10 Cost de comercializare (rd.2/rd.5) 0,12 0,12 0,48 2,15 0,84
11 Total cost variabil (rd.9+rd.10) 0,96 2,14 4,02 9,11 5,74
12 Marja contribuţiei (rd.8/rd.11) 0,48 0,88 2,00 2,4 1,26
13 Nr. de produse vândute pe oră(rd.5/rd.6) 5,00 2,5 1,25 0,83 1,43
14 Marja contribuţiei pe oră (rd.12'*rd.13) 2,4 2,2 2,5 2,00 1,08
Gama de produse vizată pentru extindere pieţei este gama de produse ce generează cea mai mare contribuţie pe oră. În cazul nostru gama de produse C genereză cea mai mare contribuţie orară, de 2,5 lei/oră, urmată de gama de produse A cu o contribuţie orară de 2,4 lei/oră, gama de produse B cu o contribuţie de 2,2lei/oră s.a.m.d.
Prin urmare, gama de produse vizată pentru extinderea pieţei este gama C, ce genereză cea mai mare contribuţie orară, urmată de gama A şi B. Gamele de produse pot fi extinse în ordinea amintită dar ţinând cont şi de gradul lor de absorbţie de catre piaţă. Un alt aspect ce ar mai trebuie luat în considerare este faptul că anumite produse se vând singure iar altele sunt complementare, neputând fi vândute într-o pondere mai scazută dacă lipseşte produsul principal.
29
40 (23). Organizarea contabilităţii de gestiune. Studiu de caz:societate de productie.
Răspuns:
Contabilitatea este considerată, în general, ca fiind principalul model de descriere şi modelare al unei întreprinderi şi, în acelaşi timp, ca cel mai important sistem de informare şi asistare a deciziei acesteia.
Se afirmă chiar, că contabilitatea ca practică socială face din aceasta mai mult decât o tehnică, un instrument de putere, şi din acest motiv contabilitatea financiară a devenit, astăzi, în toate ţările
normalizată, reglementată şi controlată .
Soluţii privind organizarea sistemului contabil sunt numeroase, acestea fiind legate atât de conjunctura mediului de afaceri al întreprinderii unde are loc implementarea, cât şi de nevoile informaţionale ale utilizatorilor.
Dacă punem problema prezentării posibilităţilor care stau în faţa managerului atunci când trebuie să decidă asupra opţiunii structurale, va trebui să răspundem unei controverse contabile: monism sau dualism contabil.
Dualismul formal sau sistemul contabil în două circuite este acea organizare a sistemului contabil ce permite o disociere între contabilitatea financiară, care poate face obiectul unei normalizări, şi contabilitatea de gestiune, pentru care regula este “no admittance except on bussiness”.
Dualismul formal (ca reprezentare dualistă a ciclului de exploatare, atât încontabilitatea financiară cât şi în contabilitatea de gestiune, obţinându-se acelaşi rezultat în două moduri diferite) a fost adoptat ca soluţie de organizare a sistemului contabil în majoritatea ţărilor din Europa continentală, considerându-se că răspunde mai bine nevoii de adaptare la mediul de afaceri, realizându-se astfel un compromis şi o mediere a conflictului informaţional apărut între diversele categorii de utilizatori.
Sistemul contabil românesc a adoptat în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991 ca soluţie de organizare “dualismul contabil” sau sistemul contabil în două circuite: unul obligatoriu, normat sau standardizat, destinat contabilităţii financiare, şi unul opţional, atât ca aplicare cât şi ca stuctură, nestandardizat, aferent contabilităţii manageriale (de gestiune).
Practicile contabilităţii de gestiune diferă de cele ale contabilităţii financiare. Dacă conceptele şi procedeele contabilităţii financiare sunt proiectate pentru cuantificarea şi raportarea informaţiilor financiare necesare utilizatorilor externi, practicile şi procedeele contabilităţii de gestiune se axează pe cuantificarea, analiza şi raportarea datelor operaţionale financiare şi nefinanciare, utilizate în cadrul unei întreprinderi în vederea fundamentării acţiunilor managerilor.
30
Institutul Contabililor de Gestiune (Institute of Management Accountants – IMA) defineşte
contabilitatea de gestiune astfel : “ procesul de identificare, cuantificare, colectare, analiză, prelucrare, interpretare şi transmitere a informaţiilor financiare (şi nefinanciare), utilizate de management pentru realizarea funcţiilor de planificare, evaluare şi control în cadrul întreprinderii şi pentru asigurarea utilizării şi evidenţierii corespunzătoare a resurselor acesteia.”
În România a fost adoptată concepţia dualistă de organizare a contabilităţii. În acest scop, în planul de conturi general a fost instituită o clasă de conturi (clasa 9) care cuprinde un sistem minimal de conturi, care dau posibilitatea contabilizării operaţiilor şi care asigură preluarea din contabilitatea financiară a cheltuielilor care urmează a fi încorporate în costuri (în contabilitatea de gestiune sunt înregistrate doar cheltuielile încorporabile în costuri).
Contabilitatea de gestiune, deşi nestandardizată, este totuşi obligatoriu de organizat.
Aşa cum arată Michael Capron sub dublul efect al presiunii concurenţei şi al multitudinii de produse şi procese de producţie, întreprinderile au simţit nevoia să-şi cunoască mai bine costurile pentru a determina cu cea mai mare precizie posibilă preţurile de vânzare şi marjele realizabile pentru fiecare produs.
Nu era vorba numai de previziune, dar trebuiau date mijloacele necesare pentru a putea urmări executarea deciziilor; aşa se explică dezvoltarea pe care au luat-o în prezent controlul de gestiune şi instrumentul său privilegiat, contabilitatea analitică, de care nu s-ar putea lipsi, astăzi, nici o întreprindere mai importantă .
Contabilitatea de gestiune sau analitică are ca obiect reprezentarea analitică a proceselor interne ale întreprinderii care produc transformări cantitative şi calitative în masa patrimoniului, şi ocupă un rol central în procesul de gestiune al întreprinderii la nivelul fazei “control” al acestui proces.
În cadrul contabilităţii de gestiune se urmăreşte determinarea prin conturi a costurilor producţiei,
cheltuielile care sunt preluate spre retratare din contabilitatea financiară se referă numai la cheltuielile de exploatare şi o parte din cheltuielile financiare şi cu amortizarea şi provizioanele.
Calculul şi urmărirea evoluţiei costurilor funcţiilor asumate de întreprindere nu costituie un
scop în sine, organizarea acestora fiind motivată din cel puţin două considerente :
- schimbările de orientare a managerilor, intervenite odată cu deschiderea spre economia de piaţă, care pretind o informaţie contabilă despre costuri cât mai completă şi pertinentă, capabilă să facă posibilă o intervenţie pentru ajustarea preţurilor;
- menţinerea întreprinderii pe piaţă în condiţiile accelerării perfecţionării tehnologice şi intensificării concurenţei presupune competitivitate care, printre altele, depinde de posibilitatea managerului de a cunoaşte costurile şi, în consecinţă, de a acţiona, prin decizii, asupra
31
lor.
Informaţiile furnizate de contabilitatea de gestiune despre costuri şi utilizarea resurselor alocate fiecărui loc consumator sunt folosite de echipa managerială, indiferent de gradul delegării responsabilităţilor, pentru planificarea şi orientarea strategică, selectarea şi alegerea soluţiilor optime în rezolvarea imediată a problemelor cu care se confruntă entitatea economică.
CLASIFICAREA CHELTUIELILOR 1.Dupa posibilitatea identificarii pe purtatorul de cost in momentul efectuarii cheltuielilor, de impart in:
a) Cheltuieli directe b) Cheltuieli indirecte
a. Cheltuielile directe se identifica pe purtatorul de cost in momentul efectuarii. Se cuprind aici cheltuielile generate de materii prime si alte materiale directe, salariile personalului direct productiv si contributiile aferente si alte cheltuieli directe;
b. Cheltuielile indirecte care in momentu; efectuarii se regasesc pe sectorul de activitate (locul de activitate). Ele ajung insa pe purtatorulde cost la sfarsitul lunii, dar indirect prin repartizare;se impart in :
cheltuieli indirecte de productie care se regasesc la nivelul centului de responsabilitate si se impart :
cheltuieli comune ale centrului de responsabilitate sau sectorului de activitate cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate
cheltuieli indirecte generale si de admnistratie care se regasesc la nivelul administratiei firmei.
2.Dupa destinatie (structura specifica pentru conturile de calculatie si implicit pentru contabilitatea de gestiune):
a) cheltuielile activitatii de baza; b) cheltuieli indirecte de productie sau comune ale sectiei ( cheltuieli de intretinere si
functionare);c) cheltuielile activitatii auxiliare;d) cheltuieli generale si de administratiee) cheltuieli de desfacere
3.Dupa legatura dintre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune si dpdv al regasirii cheltuielilor in cost:
a) cheltuieli incorporabile ( regasite) in cost ce fac obiectul contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune. Se impart in :
cheltuieli din activitatea de exploatare, cu unele exceptii: pierderile din creante; unele provizionane cheltuieli cu dobanzile aferente creditelor luate pentru realizarea sau obtinerea
produselor cu ciclu lung de fabricatie
32
b) cheltuieli neincorporabile in costuri ce fac obiectul contabilitatii financiare dar nu sunt recunoscute de contabilitatea de gestiune. Se impart in :
cheltuieli extraordinare; elelalte cheltuieli financiare; cheltuieli supletive sau adaugate care fac obiectul contabilitatii de gestiune dar nu sunt
recunoscute de contabilitatea financiara si implicit de legislatie.
4.Dupa natura sau felul de cheltuiala (structura specifica in contabilitatea financiara):a) cheltuieli cu materiile prime si materialele;b) cheltuieli cu conbustibil, energie;c) cheltuieli cu tertii;d) cheltuieli cu personalul;e) cheltuieli cu contributiile eferente;f) cheltuieli cu amortizarile, etc.
5. Gruparea cheltuielilor pe articole de calculatie,pentru nevoi de analiza si constructie, structuri de cost:
1. Cheltuieli cu materii prime si materiale directe 2. Cheltuieli cu manopera directa si protectia sociala eferenta 3. Alte cheltuieli directe I. = ( 1+2+3)Total cheltuieli directe 4. Cheltuieli cu intretinerea si functionarea masinilor, utilajelor; 5. Cheltuieli generale ale centrului de responsabilitate (sectie, sector); II. = ( 4+5) Cheltuieli indirecte de productie III. = ( I+II) Costul de productie 6.Cheltuieli generale si de administratie- au caracter indirectIV. = ( III + 6) COSTUL COMPLET 7.Cheltuieli de desfacere - au caracter indirect V. = ( IV +7 ) COSTUL COMPLET COMERCIAL Ministerul finantelor recomanda efectuarea inregistrarilor la cost de productie.
6. Dpdv al controlabilitatii si a deciziei asupra unor costuri, intalnim: a) cheltuieli controlabile b) cheltuieli necontrolabile
a. Cheltuielile controlabile sunt cele care se formeaza in cadrul unui centru de responsabilitate si pentru care exista responsabilitate.
b.Cheltuielile necontrolabile sunt cele decise de ierarhia firmei si pentru care nu se poate decide in cadrul centrului de responsabilitate. Pentru conducerea de varf a firmei toate cheltuielile decin sau sunt controlabile.
33
7. Dupa raportul dintre evolutia nivelului cheltuielilor si nivelul productiei (dupa dependenta dintre cheltuieli si produs) :
a) cheltuieli variabile; b) cheltuieli fixe.
Studiu de caz privind contabilitatea managerială autonomă în sistemul costurilor integrale
O entitate productiva realizeaza intr-o perioada de gestiune trei produse P1,P2,P3, cunoscandu-se
urmatoarele informatii:
Nr crt Explicatii Produse Total
P1 P2 P3
1 Productie realizata 2000 buc 2500 buc 3000 buc 7500
2 Cheltuieli directe din care:
140000
2.1 Materii prime 25000 lei 35000lei 40000lei 100000
2.2 Salarii directe 10000lei 14000lei 16000lei 40000
3 Cheltuieli indirecte din care
21000
3.1 Mat.consumabile 7000
3.2 Salarii 12000
3.3 Servicii intretinere utilaje 1500
3.4 Amortizare utilaje 500
4 Cheltuieli generale din care
12075
4.1 Mat consumabile 1075
4.2 Asigurari spatii productive
300
4.3 Salarii 6000
4.4 Amortize. Constructii administrative
2000
34
Se cere:
1.Să se înregistreze în contabilitatea managerială autonomă colectarea şi repartizarea cheltuielilor directe, indirecte şi generale ştiind că baza de repartizare a cheltuielilor indirecte o reprezintă costul direct iar baza de repartizare a cheltuielilor generale o reprezintă costul de secţie.
2. Să se înregistreze obţinerea producţiei înregistrate la cost de producţie;3. Să se determine costul complet total şi pe produs, preţul de vânzare al produselor şi cifra de afaceri totală şi pe produse, ştiind că desfacerea produselor se realizează printr-o entitate specializată iar cheltuielile de desfacere reprezintă 2.5% din costul de producţie al fiecărui produs iar marja de profit este de 15% pentru produsul p1, 20% pentru produsul p2, si 25%pt produsul p3, cunoscându-se că s-a vandut intreaga productie pe baza comenzilor primite de la clenti, la preţul de vanzare determinat si TVA19%.
4. Să se determine rata profitului la nivel global şi să se analizeze în raport cu rata profitului celor 3 produse.
5. Să se închidă conturile de cheluieli şi venituri ale contabilitatii manageriale autonome.
Răspuns :
Etape de lucru:
1. stabilirea codurilor (simbolurilor) conturilor din clasa a 9-a “Conturi de gestiune”.
Pentru rezolvarea studiului de caz în cadrul contabilităţii manageriale autonone, conturile:921 "Cheltuielile activităţii de bază", Contul 902 "Decontări interne privind producţia obţinută", 931 "Costul producţiei obţinute" şi contul 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ", se dezvoltă în conturi analitice pe produsele P1, P2 şi P3 astfel:921:
- 921.1 "Cheltuielile activităţii de bază" pentru produsul P1- 921.2 "Cheltuielile activităţii de bază" pentru produsul P2- 921.3 "Cheltuielile activităţii de bază" pentru produsul P3.
902:
- 902.1 "Decontări interne privind producţia obţinută" pentru produsul P1- 902.2 "Decontări interne privind producţia obţinută" pentru produsul P2- 902.3 "Decontări interne privind producţia obţinută" pentru produsul P3
931:
- 931.1 "Costul producţiei obţinute" pentru produsul P1- 931.2 "Costul producţiei obţinute" pentru produsul P2- 931.3 "Costul producţiei obţinute" pentru produsul P3
35
903:
- 903.1 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" pentru produsul P1- 903.2 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" pentru produsul P2- 903.3 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" pentru produsul P3
2. Rezolvarea studiului de caz, pe baza înregistrărilor contabile din Registrul Jurnal şi a calculelor extracontabile.
REGISTRU JURNAL AL CONTABILITATII MANAGERIALE INTEGRATE
Nr crtExplicatii operatii
Contabilitate managerială integrată
OE FC D C SUME
1 1 înregistrarea cheltuielilor cu materii prime 921921.1 921.2 921.3
901 100.00025.00035.00040.000
2 2 înregistrarea cheltuielilor cu salarii directe 921921.1 921.2 921.3
901 40.00010.00014.00016.000
3 3 înregistrarea cheluielilor indirecte Elemente cheltuieli: -materiale consumabile: 7.000-servicii intretinere utilaje: 1.500-salarii indirecte: 12.000- amortizarea utilajelor:500Total cheltuieli indirecte: 21.000
923 901 21.000
4 4 înregistrarea cheluielilor generaleElemente cheltuieli: -materiale consumabile: 1.075-asigurări: 3.000-salarii : 6.000- amortizarea spaţiilor administrative:200Total cheltuieli indirecte: 21.000
924 901 12.075
5 5 Înregistrarea decontării cheltuielilor directe 902902.1902.2903.3
921921.1 921.2 921.3
140.00035.00049.00056.000
36
6 6 Înregistrarea repartizării şi decontării cheltuielilor indirecteSituaţia de repartizare:1.cheltuielilor indirecte (RD 923)2.baza de repartizare:14.000
3 coeficient de repartizare=rd1*100=15% 4.cheltuieli repartizate: 21.000 din care: P1: 35.000*15%= 5.250P2: 59.000*15%= 7.350P3: 56.000*15%= 8.400
902902.1902.2902.3
923 21.0005.2507.3508.400
7 7 Înregistrarea repartizării şi decontării cheltuielilor generale:1.cheltuieli de repartizat (RD924): 12.0752.baza de repartizare: 16.100 din care:
2.1 P1: 35.000+5.256=40.2502.2 P2:49.000+7.350=56.3502.3 P3:56.000+8.400=64.400
3.coeficient de repartizare (rd1/rd 2 ) * 100 =7,5%
4.cheltuieli repartizate: 12.075 din care:P1: 40.250*7,5%=3.018,75P2: 56.350*7,5%=4.226,25P3: 64.400*7,5%=4.830
902902.1902.2903.3
924 12.0753.018,754.226,25
4.830
8 8 Înregistrarea obţinerii producţiei:Notă de calcul:Cost producţie= cost direct+ cost indirect repertizat raţional+cheltuielil generale repartizate, din care:P1: 35.000+5.250+3.018,75=43.268,75P2:49.000+7.350+4.226,25=60.576,25P3:56.000+8.400+4.830=69.230
931931.1931.2931.3
902902.1902.2903.3
173.07543.268,7560.576,2569.230
9 9 Înregistrarea cheltuielilor de desfacere:Notă de calcul (Cost producţie):P1: 43.268,75P2: 60.576,25P3: 69.230cheltuieli de desfacere: rd1*2,5%P1: rd1*2,5%=1.081,72P2: rd1*2,5%=1.514,41P3: rd1*2,5%= 1.731,25
925925.1925.2925.3
901 4.326,881.081,721.514,411.731,25
10 10 Înregistrarea decontării cheltuielilor de desfacere 902902.1902.2902.3
925925.1925.2925.3
4.326,881.081,721.514,411.731,25
11 11 Înregistrarea vânzării întregii producţii: 931931.1
902902.1
36.812,216.652,57
37
1.Valoare vânzare:P1:2.000buc*25,5 lei/buc=51.010P2:2.500buc*29,808 lei/buc=74.250P3:3.000buc*29,563 lei/buc=88.689
Cifra de afaceri totală: 214.219 lei2.Cost complet: 177.401,88 din care: P1:44.350,47 P2:62.096,66 P3:70.961,25
3.Diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul complet =36.812,21 din care:P1:6.652,57P2: 12.419,33
P3: 17,740,31Notă: la vânzare se înregistrează în contabilitatea managerială doar diferenţa dintre cifra de afaceri şi costul complet, care reprezintă profitul activităţii
931.2931.3
902.2902.3
12.419,3317,740,31
12 12 Înregistrarea rezultatului global şi a rezultatelor analitice ale cotabilitatii manageriale
903903.1903.2903.3
902902.1902.2902.3
-32.485,21-5.570,85
-10.904,92-16.009,44
13 13 Înregistrarea închiderea conturilor de cheltuieli,venituri şi rezultate ale cotabilitatii manageriale
901 %
931931.1931.2931.3
903903.1903.2903.3
177.401,88
209.887,0949.921,3272.995,5886.970,19
32.485,21-5.570,85
-10.904,92-16.009,44
38
39
