.[onN Gntsneu A scRIS 20 DE THRTI,LERE IURTDICE:

... $i vreme e ca sd uciziFirmilCazul PelicanClientulCdmerd mrr!iiOmul care aduce ploaia

luriulPartettertLlAvocatul striizii'festamentul

FraliaMogtenitoriiMaestrulUltimul juratMediatorulApelulAsociatulMdrturisireaLitigiul$antajul$irul de Platani

oou-L noMeNe:Campionul din ArkansasCalico loe

Doui. noMelrs uMoRrsrrcE:Un ahfel de CraciunFotbal;i pizza

O cenrr' DE PovESTIRI:l'ord County

O cenre DE NoNFlcTruNE:Nevinovatul

P,q.rnu nolleNg PENTRU TINERI:

Theodore Boone: Pu;tiul avocatTheodore Boone: RdpireaTheodore Boon e: Acuzatul7h eo dore Bo on e : Amcn inlare a

JoHN Grusuelvt

$IRUL DE PLATANI

E

td

1

Pe Seth Hubbard l-au g[sit in locul unde promisese

sd fie, deEi nu tocmai in starea in care s-ar fi agteptat ei.

Omul atdrna de capitul unei frAnghii, la vreo doi metrideasupra solului, r[sucindu-se u$or in vdnt. Un front de

aer rece trecea prin regiune gi Seth era ud cAnd il g[siseriL,

nu c[ asta ar fi contat. Cineva observi c[ nu avea noroi pe

pantofi gi nici nu se vedeau urme sub el, ceea ce insemna

probabil cd era deja spAnzurat Ei mort cAnd incepuse

ploaia. insl ce importanf[ avea asta? La urma urmelor,niciuna.

Nu este chiar atAt de simplu sd te spAnzuri de un copac.

Era limpede ci Seth se gAndise la toate detaliile. Funia era

o parAml de manila, impletiti gi groasi de aproape doicentimetri, uqor invechiti gi destul de solid[ ca sd suslinigreutatea lui Seth, care cintirea64de kilograme cu o luniin urmi, cA'nd fusese la cabinetul medical. Mai ttrziu, unangajat de la una dintre fabricile lui Seth avea si declare

cl igi vizuse geful tiind o bucat[ de funie lungi de vreo

patru metri qi jumitate dintr-un mosor, cu o siptimAn[inainte si o foloseasci intr-o manieri atAt de dramatici.Un capit era legat strAns de o creangi joasiL a copacului gi

intlrit cu mai multe noduri gi legituri fhcute larepezeald.

8 JOHN GRISHAM

insd acestea finuseri. Celilalt capdt era at6.rnat peste ocreang[ mai inalti, groas[ de 60 de centimetri qi aflatila exact 6,3 metri deasupra solului. Din acel punct, funiacobora vreo doi metri gi jumitate, sfArgindu-se intr-ungtreang perfect, unul Ia care era limpede cd Seth trudiseindelung. $treangul era fhcut ca la carte, cu treisprezecebucle menite s[ strAngd ochiul frAnghiei sub presiune.Un gtreang ficut cum trebuie ifi frAnge gittal, oferind omoarte mai rapidl gi mai pu]in dureroasi, gi se pare c[Seth igi fhcuse temele. in afar[ de ce era evident, nu se

vedea niciun semn de lupti sau de agonie.

O scari de aproape doi metri fusese impinsl intr-oparte gi acumzdceain apropiere. Seth igi alesese copacul,aruncase funia pe dupi creangi, o legase strAns, urcasepe scard, ajustase laful gi, cAnd isprivise toate pregitirile,irnpinsese scara cu piciorul si cizuse in gol. MAinile iiatArnau pe lAnga buzunare.

Oare avusese vreo clipi de indoiali, de ezitare? Cindigi luase picioarele de pe scarl, cu miinile in continuarelibere, oare apucase din instinct frdnghia de deasupracapului, zbitdndu-se disperat pAn[ renun]ase? Nimeninu putea gti cu siguranfi, dar nu pirea plauzibil. Doveziledescoperite mai tdrziu aveau sI dezvdluie ci Seth yenise

acolo c6t se poate de hotdrAt.Pentru aceastd ocazie, isi alesese cel mai bun costum

pe care il avea, dintr-o stofb groas[ de ldnI, cenugiu-inchis si rezervat in mod normal pentru inmormAntiriledesfbqurate pe vreme rece. Avea doar trei costume. Cinde fbcutl ca Ia carte, spAnzurarea are efectul de a lungicorpul, astfel incAt pantalonii ii ajungeau doar pAni laglezne, iar haina ii era ridicatl deasupra taliei. Pantofiisii lungi erau lustruili gi impecabili. Cravata albastr[ era

$irul de Platani 9

innodati perfect. CdmaEa albi, in schimb, era pitati cu

singele ce se scurgea de sub frAnghie. Peste cAteva ore

avea s[ se afle ci Seth Hubbard participase la slujba de la

ora 1 I de la o biserici din apropiere. Vorbise cu cunoscutiisii, glumise cu diaconul, lisase un prinos in cutia mileigi piruse intr-o dispozifie destul de buni. Majoritateaoamenilor Etiau cd Seth suferea de cancer pulmonar, degi

mai nimeni nu gtia c[ doctorii li spuseseri c[ mai avea

foarte pulin de triit. Seth se afla pe mai multe pomelnicela biseric5. Totugi, purta stigmatul celor doui divorluri gi

imaginea sa de bun cregtin avea sI r5mAnd' mereu pltatS.Iar sinuciderea urma sI-i inrdutd|easci gi mai mult

situa(ia.Copacul era un platan bitrin pe care Seth gi familia

lui il de{ineau de mulli ani. Terenul din jur era ticsitcu asemenea copaci cu lemn tare gi valoros, iar Seth ilipotecase in mod repetat, imbogdlindu-se de pe urmalui. Tat[l sdu achizilionase terenul prin mijloace suspecte

in anii '30. Ambele solii ale lui Seth incercaserl dinrlsputeri si-i ia pimAntul la divor!, insi el rezistase

vitejegte. Oricum ele oblinuseri aproape toate celelalte

bunuri.Primul care ajunse la locul faptei fu Calvin Boggs, un

om priceput la toate qi muncitor la ferm[, pe care Seth

il angajase cu cAliva ani in urmi. Duminicl diminea]i,Calvin fusese sunat de Eeful slu. ,Vino s[ ne intdlnimla pod, la ora dou#', ii zisese Seth. Nu ii ddduse detalii,iar Calvin nu era genul de om care sd puni intrebiri.Daci domnul Hubbard ii spunea si meargl undeva lao anumiti ori, atunci acolo se ducea. in ultima clipi,bdiatul de zece ani al lui Calvin se rugd si-l ia cu ei gi,

flrl prea mare tragere de inim5, Calvin accepti. O luarl

IO JOHN GRISHAM

pe drumul de pietrig ce serpuia pe kilometri intregi pe

proprietatea familiei Hubbard. in timp ce conducea,Calvin incepu sl-gi puni intreb[ri cu privire la intAlnire.Nu-qi mai amintea vreo alti ocazie in care si se fi intAlnitcu geful s[u intr-o duminici dupl-amiazi. $tia ci acesta

era bolnav Ei se zvonea ci trdgea si moari, dar, ca despre

orice altceva, domnul Hubbard prefera sl treac[ totulsub tlcere.

Podul era de fapt o piatformi de lemn intins[ peste

un pArAu ingust gi firi nume, cu malurile nlpidite de

mlricini gi migunAnd de nipArci. De luni bune, domnulHubbard pllnuia si 1l schimbe cu un pod mare de beton,

dar problemele de sinitate il impiedicaserd. Locul se

afla in apropierea unui luminig unde doud cocioabedlripinate gi impresurate de vegetalie ofereau singurulindiciu ci acolo fusese cdndva o mici agezare umanl.

LAngi pod era parcat Cadillacul nou-nou! al dom-nului Hubbard, cu portiera din partea goferului Ei cu

portbagajul deschise. Calvin parc[ in spatele maginii gi

se holbd la ea, simlind pentru prima oard c[ s-ar fi pututsi fie ceva in nereguld. Ploaia se intefise gi vAntul suflamai tare, aga cd nu exista niciun motiv intemeiat pentrucare domnul Hubbard s[-Ei fi lisat portiera gi portbagajuldeschise. Calvin li zise bliatului s[ rimAn[ in camioneti,apoi ocoli incet maqina fbri si o atingi. Nu se vedea

nici urm[ de geful sdu. Calvin trase adAnc aer in piept,igi gterse stropii de ploaie din ochi gi se uiti imprejur.Dincolo de luminis,, la nici o suti de metri distanfd, vizuun corp atArnat de un copac. Se intoarse la camionetl

9i ii spuse din nou biiatului si rimAni iniuntru Ei sifinl ugile inchise, insi era prea tdrziu. Bliatul se holba laplatanul din depdrtare.

$irul de Platani 11

- Stai aici, rosti Calvin cu asprime. $i nu iegi dinmaginll

- Da, domnule.Calvin porni. Se miEci incet, fiindc[ bocancii ii

alunecau pe noroi gi incerca si-gi p[streze cumpitul. La

ce bun sI se grlbeasci? Cu cAt se apropia mai mult, cu

atAt vedea lucrurile mai clar. Omul imbr[cat in costumul

inchis la culoare Ei atirnat de capltul funiei era mortde-a binelea. Calvin il recunoscu intr-un final, v[zu scara

gi puse repede lucrurile cap la cap. Fdri si atingl nimic,se intoarse la camioneti.

Era octombrie 1988, gi telefoanele de magind ajunse-

serd intr-un sfArgit gi in zona rurali din Mississippi. La

insistenlele domnului Hubbard, Calvin is,i instalase unulin camionetd. Suni la biroul qerifului din comitatul Ford,

raport[ pe scurt cele intAmplate qi se puse si aqtepte.

Dup[ ce didu drumul la cdldur[ gi se calmi treptat

ascultAnd-o pe Merle Haggard la radio, Calvin se uitlprin parbriz, fbrd si-l mai bage in seami pe biiat, gi bitudarabana in ritmul gtergltoarelor, realizdnd c[ plAngea.

Biiatul era prea speriat ca si mai scoati vreo vorbi.O or[ mai tArziu, doi polifiqti ajunserd la locul faptei in

aceeagi magini, gi in timp ce is,i puneau impermeabilele,

sosi gi o ambulanfi cu un echipaj de trei oameni. igi

mijird cu tolii ochii ca s[ vadd bltrAnul platan, gi dupicdteva secunde de concentrare lgi dldurd seama ci era

un om spAnzurat de el. Calvin le zise tot ce qtia. Polifiqtiideciseri ci era mai indicat si' procedeze ca in cazul unei

crime, aqa ci le interziseri celor de pe ambulanfi si se

apropie de locul faptei. Sosi un alt polilist, apoi inci unul.

Perchezi(ionari magina, dar nu gisiri nimic care si-iajute. il fotografiari gi il filmari pe Seth aga cum atdrna

12 JOHN GRISHAM

spanzurat, cu ochii inchigi gi cu capul sucit grotesc spredreapta. Studiar[ urmele din jurul platanului gi nu g[sirlnicio dovadi care si indice prezenla unei alte persoane.Un polilist il duse pe Calvin la regedin{a domnuluiHubbard, aflatd la cAliva kilometri distan|6 - biiatulveni cu ei, pe bancheta din spate, incd mut. Ugile eraudescuiate, gi pe masa din bucitirie gisiri un bilet l[satpe un carnetel. Seth scrisese ingrijit:

Lui Calvin. Te rog si informezi autoritd{ile cimi-am luat singur zilele, fbri ajutor din partea altcuiva.

Pe foaia aiiturati am llsat instruc{iuni specifice cu pri-vire la inmormdntarea mea. FirI autopsie! S.H.

Biletul era datat in acea zi, duminici, 2 octombrie1 988.

Politigtii il lisard s[ plece intr-un final pe Calvin.igi duse biiatul inapoi acas5, unde acesta se pribuEi inbralele mamei sale si nu scoase nicio vorbd tot restul zilei.

Ozzie Walls era unul air..i doi qerifi de culoare dinMississippi. Celilalt tocmai fusese ales intr-un comitatdin Delti cu o populalie de 70o/o negri. Comitatul Fordavea o populafie de 74o/o albi, insi Ozzie fusese ales gi

reales la mare distanli de contracandidafi. Negrii iladorau pentru ci era unul de-al lor. Albii il respectaupentru cI era un polilist tenace gi o fosti vedeti defotbal american de la liceul Clanton. in anumite aspecteale vielii din Sud, fotbalul incepea incet-incet s5 treacddincolo de rasi.

Ozzie tocmai pleca de la biserici impreuni cu so{ia

9i cei patru copii ai sIi cdnd primi apelul. Veni la pod in

$irul de Platani 13

costum, frr[ armi sau insigni, dar cu o pereche de cizme

vechi in portbagaj. insofit de alli doi poliligti, merse

pdni la platan prin noroi, cu o umbreli in m6nl. Trupullui Seth era leoarcd deja gi apa se scurgea din vArfurilepantofilor, din b[rbie, urechi, degete Ei pantaloni. Ozzie

se opri nu departe de pantofi, igi ridici umbrela Ei se uitila chipdt palid gi jalnic al unui om pe care il intilnisedoar de doul ori.

Ei doi se cuno$teau de ceva vreme. in 1983, cAnd

Ozzie candidase prima oarl pentru funcfia de gerif,

a\usese trei contracandida! albi qi nicio lefcaie in buzu-nar. Fusese sunat de Seth Hubbard, un strdin pentru

el, 9i, dupi cum avea si afle Ozzie, o persoan[ foarte

discretl. Seth locuia in colpl de nord-est al comitatuluiFord, chiar la granila cu comitatul Tyler. ii spusese ciavea afaceri cu lemn qi cherestea, ci avea cAteva fabricide cherestea in Alabama, qi-i lisase impresia unui om de

succes. Se oferise si-i sponsorizeze campania lui Ozzie,

dar numai dacd accepta bani gheap. Doudzeci gi cinci de

mii de dolari, bani ghea![. in biroul siu, in spatele ugilorhchise, Seth Hubbard deschisese o cutie gi-i ardLtase baniil:ui Ozzie. Acesta ii zisese cd toate contribuliile financiare

pentru campanie trebuiau declarate gi aqa mai departe.

Seth replicase c[ nu voia ca donalia pe care o fhcea si fieticutiL public6. Fie primea banii gheali, fie nu-i primeade1oc.

- Ce vrefi in schimb? il intrebase Ozzie.

- Vreau si fii ales. Nimic mai mult, replicase Seth.

- Nu Etiu ce si zic...

- Crezi c[ adversarii dumitale primesc bani pe sub

mAnd?

- Probabil.

14 JOHN GRISHAM

- Sigur ci primesc. Nu fi fraier!Ozzie luase banii. igi intensificase eforturile din

campanie, cAgtigase la mustali alegerile preliminare, apoiigi zdrobise adversarul in alegerile generale. Mai tArziu,trecuse de vreo doui ori pe la biroul lui Seth ca si-l salute

gi s[-i mulpmeasci, dar nu-l gisise pe domnul Hubbardacolo. Nu-i rdspunsese nici la telefon. Ozzre se interesase

discret de domnul Hubbard, dar lumea nu gtia prea marelucru. Se zvonea ci frcuse bani din afaceri cu mobil[,insi nimeni nu gtia sigur. Omul definea doui sute de

pogoane de pimAnt in jurul casei. Nu apela la serviciilebincilor, ale firmelor de avocaturi sau ale agenfiilor de

asiguriri locale. Se ducea din cAnd in cAnd la biserici.Patru ani mai tArziu, Ozzie nt a\usese de infruntat

cine gtie ce opozifie, dar, chiar gi in aceste condilii, Seth

dorise si se intAlneascd cu el. Din nou ii dlduse douizeciqi cinci de mii de dolari, dupd care disp[ruse iar[gi dinpeisaj. Acum era mort, ucis de propriul qtreang gi cu apa

de ploaie picurAnd din el.

Finn Plunkett, coronerul comitatului, sosi intr-unfinal. Moartea putea fi inregistrati oficial acum.

- Hai si-l ddm jos, spuse Ozzie.

Nodurile furi desfbcute, gi cadavrul lui Seth fucobordt incet-incet. il puserl pe o targi gi il acoperir[ cuo prelat[ impermeabili. Patru oameni se chinuiri si ilducd pAnd la ambulanfd. Ozzie urmd micul alai, la fel de

nedumerit ca restul lumii.Era deja in funcfie de cinci ani gi vlzuse nenumarate

cadavre. Accidente de magin5, cAteva crime, niEte

sinucideri. Nu avea inima de piatrl gi nici nu se blazase.

Sunase in miez de noapte pirinli gi soli, gi se temuseintotdeauna de urmitorul caz.

$irul de Platani 15

Bietul Seth! Pe cine trebuia oare s[ sune Ozzie acum?

$tia ci Seth era divorlat, dar nu gtia daci se recisitorisesau nu. Nu gtia nimic despre familia sa. Seth avea aproape

70 de ani. Daci avea copii la casele lor, unde erau acegtia?

Ei bine, Ozzie avea sd afle in curAnd. in timp ce

conducea spre Clanton, cu ambulanfa pe urme, incepusd sune pe toatd lumea care ar fi putut gti cAte ceva despre

Seth Hubbard.