ACADEMIA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI SILVICE
Gheorghe Ionescu Şişeşti
Planul sectorial ADER 2020
Contractor: Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov
Obiectivul general: ADESC Numărul /codul proiectului ADER 11.1.3
Contract: (număr/an) 11.1.3/27.10.2015 Act Adiţional: (număr/an) 6/03.04.2018
Anul
începerii
2015 Anul finalizării 2018 Durata (luni): 39
Denumirea
proiectului:CERCETAREA SISTEMELOR AGRO-PASTORALE ÎN ZONA MONTANĂ ÎN
CONTEXTUL NOILOR SCHIMBĂRI CLIMATICE ȘI AL APARIȚIEI
FENOMENELOR EXTREME, MONITORIZAREA ȘI PROMOVAREA
MODELELOR FUNCȚIONALE
Obiectiv
general
Obiectiv
specific
Punerea în valoare a patrimoniului pastoral al României prin sporirea
producției totale de furaje și a calității acestora, cu o conversie optimă în
produse animaliere, în cocncordanță cu o bună practică agricolă caracterizată
prin armonizarea dintre dezvoltarea economicosocială, conservarea
biodiversității și protecția mediului
Elaborarea unor soluţii tehnologice de îmbunătăţire, întreţinere şi
folosire a pajiştilor situate în diferite regiuni fizico-geografice (câmpie,
deal, munte) în contextul relaţiei climă - sol – plantă – animal - produs
animalier - conservarea biodiversităţii şi protecţia mediului
înconjurător
Persoana de contact (Directorul proiect):
Dr. ing. Teodor MARUȘCA
Date contact (Tel. fix/Tel mob./Fax, e-mail):
0268-472781 / 0723175320 / 0268-475295 /
[email protected], [email protected]
http://www.pajisti-grassland.ro/
Coordonator Proiect
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Pajişti Braşov
- Director proiect: Dr. ing. Marușca Teodor
- Responsabil economic proiect: Ec. Tod Sorin
Partener la proiect
- Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Pajiști
Timișoara
- Responsabil proiect: Prof. dr. Dragomir Neculai
PROIECT ADER 11.1.3
PAJIȘTI PERMANENTE MONTANE
Suprafaţă ≈ 2100 mii ha ( 42 % din 4,9
milioane ha, total pajişti existente în România)
din care : 40 mii ha (2%) etaj păşuni alpine
60 mii ha (3%) etaj subalpin
(rarişti molid, tufărişuri jneapăn)
1000 mii ha (47%) etaj boreal
(păduri conifere – molid, brad, etc.)
1000 mii ha (48%) etaj nemoral
(păduri foioase –fag, gorun, etc. )
RĂSPÂNDIRE - ORIGINE – PROVENIENŢĂ
pajişti montane(600 - 800 m 2544 m alt. )
Vegetaţie primară: cca. 100 mii ha (5%)
păşuni alpine, stâncării, mlaştini, văi umede, etc.
Vegetaţie secundară: cca. 2000 mii ha (95%)
rezultate după intervenţia omului (defrişări,
incendii, păşunat, cosit, etc.)
ZONE ŞI ETAJE DE VEGETAŢIE PRIMARĂ
PE TERITORIUL ROMÂNIEI
PATRIMONIUL PASTORAL MONTANVEGETAȚIE
- PAJIȘTILE PERMANENTE cu covorul ierbos de origine primară sau secundară
- VEGETAȚIA LEMNOASĂ cu arbuști și arbori
ANIMALE
- BOVINE, OVINE, CAPRINE, CABALINE și alte specii în sezonul de pășunat
ALIMENTĂRI CU APĂ
- IZVOARE, APE CURGĂTOARE, BĂLȚI, LACURI, PUȚURI amenajate cu jgheaburi, etc.
CĂI DE ACCES
- POTECI, DRUMURI DE PĂMÂNT, PIATRĂ, ȘOSELE MODERNIZATE, etc.
MIJLOACE PROTECȚIE ANIMALE
- ARBORI, CONSTRUCȚII UȘOARE, ADĂPOSTURI pentru umbră, vreme nefavorabilă, etc.
CONFORT UMAN
- LOCUINȚE ÎNGRIJITORI, prevăzute cu electricitate, apă curentă, baie, radio – TV, etc.
UTILIZARE RAȚIONALĂ PĂȘUNE
ÎMPREJMUIRI cu garduri fixe (lemn, piatră, sârmă ghimpată, plase), garduri electrice, etc.
FERTILIZARE, DEPOZITARE ȘI ÎMPRĂȘTIERE DEJECȚII ANIMALE
- PORȚI TÎRLIRE, FOSE COLECTOARE, SISTEME DISTRIBUȚIE îngrășăminte semilichide, etc.
PREPARARE ȘI PĂSTRARE PRODUSE ANIMALIERE
- STÂNI, CĂȘĂRII, PUNCTE SACRIFICARE, AFUMĂTOARE, DEPOZIT FRIGORIFIC, etc.
DEPOZIT MATERIALE ȘI REMIZE MAȘINI ȘI UTILAJE ÎNTREȚINERE COVOR IERBOS
Zonele bioclimatice şi de vegetație cu posibilitățile de îmbunătățire
pe altitudine a pajiştilor montane
Pășunat rațional în Bucegi la 1800 m altitudine cu vaci de lapte
în transhumanță, ale proprietarilor din com. Moroieni – Dâmbovița
Date comparative medii pe 20 de ani privind productivitatea
nardetelor subalpine îmbunătăţite prin diferite metode,
Blana – Bucegi 1996 – 2015
Variante (lotul de vaci)
Producţia de
substanţă
uscată (SU)
Producţia de
lapte de vacă
t/ha % L/ha %
T *) – martor Nardus stricta, acop. 40 – 60 % 1,20 100 846 100
A **) – pășunat rațional parțial târlit 1,93 160 1.224 145
B ***)– fertilizare NPK + târlire + P 3,59 300 3.224 381
C***) – amendare CaO + NPK + târlire + P 4,42 368 3.862 457
D***) – semănat + CaO + NPK + târlire + P 5,72 479 4.320 511
*) T = turma din afara câmpului experimental din Platoul Bucegi cu date din perioada
1996 – 1999, cu încărcare de 0,6 UVM/ha în 85 zile de pășunat
**) A = grupa de vaci ce pășunează în câmpul experimental pe 27 de ha în perioada
2000 – 2015, cu încărcare de 1,2 UVM/ha în 85 zile de pășunat
***) B, C și D în perioada 1996 – 2015 cu încărcare medie de 4 UVM/ha în 85 zile
Valoare investiție pentru îmbunătățirea covorului ierbos
și folosire rațională al pajiștilor degradate montane
Varianta
(lotul)
Investiții,
materiale și
lucrări
Valoare
inițială
Euro/ha
Durată
efect ani
Euro pe
1 an și ha
Revine
eurocenti
pe 1 L
lapte/an
A. Împrejmuire cu gard fix de
lemn și sârmă ghimpată
pentru pășunat rațional
Garduri
Total: 600 30 20 1,6
B. Fertilizare cu complexe
(15-15-15) 330 kg/ha și azotat
de amoniu 300 kg/ha 3 ani
Garduri 600 30 20 0,6
Fertilizare 800 5 160 5,0
Total: 1.400 X 180 5,6
C. Amendare o dată la 30 de
ani cu 7 t/ha CaO + NPK
idem B, 3 ani consecutiv
Garduri 600 30 20 0,5
Amendare 900 30 30 0,8
Fertilizare 800 5 160 4,1
Total: 2.300 X 210 5,4
D. Semănat o dată ierburi
perene 35 kg/ha + CaO + NPK,
3 ani consecutiv, târlire cu vaci
din 6 ani în 6 ani, fără cheltuieli
Garduri 600 30 20 0,4
Semănat 400 20 20 0,5
Amendare 900 30 30 0,7
Fertilizare 800 5 160 3,7
Total: 2.700 X 230 5,3
TIPURI DE PĂSTORIT ÎN SPAȚIUL CARPATIC
1. PĂSTORITUL AGRICOL PE HOTAR
→ Acest tip de păstorit este în strânsă legătură cu agricultura, respectiv cu culturile pe
terenurile arabile, turmele nedepășind hotarul unei localități.
→ Stâna și strunga sunt confecționate din materiale ușoare, pentru a fi mutate din loc în
loc pentru a târli miriștile, în trecut acesta fiind singurul mijloc de fertilizare a culturilor
din arabil.
→ Numărul de oi pe exploatație era în jur de 300 capete, fiind destul de scăzut în
comparație cu alte tipuri de păstorit.
→ Asocierea micilor proprietari de oi pentru construirea unei stâne în Oltenia și Muntenia
dura de la Sf. Gheorghe (23 aprilie) la Sf. Dumitru (26 octombrie), după care oile
reveneau pentru iernare în gospodăria de unde au plecat.
→ În prezent acest sistem este aproape neglijat, odată cu apariția și răspândirea
îngrășămintelor chimice, care le-au înlocuit treptat până la eliminare pe cele organice
naturale.
→ Este posibil ca odată cu extinderea agriculturii ecologice (biologice) acest sistem
tradițional să fie reintrodus și modernizat cu efecte benefice în relația sol – plantă –
animal – produse ecologice.
2. PĂSTORITUL AGRICOL PENDULAR
→ Are ca și caracteristică asigurare a furajelor pe timp de vară în golul montan pe
pășunile naturale alpine sau cele seminaturale, rezultate după defrișarea tufărișurilor în
etajul subalpin sau a pădurii montane.
→ După încheierea sezonului de pășunat (vărat) la munte, animalele coboară în
gospodăriile proprietarilor unde iernează până în primăvara viitoare când ciclul se
repetă.
3. PĂSTORITUL AGRICOL PENDULAR CU TREAPTĂ DE FÂNEȚE ȘI STÂNĂ
MONTANĂ→ Răspândit în zona periferică a Carpaților cu deosebire în Maramureș, Călimani,
Țara Bârsei și Vrancea (la 400 – 800 m alt) unde există suprafețe de fânețe în
proximitatea unor mari suprafețe de pășuni din golul montan.
→ Prin așa zisa ”zonă a fânețelor”, proprietarii treceau de patru ori pe an și anume:
a) primăvara când porneau cu oile la munte;
b) b) toamna când coborau de la stână,
c) c) vara pentru cosit și d) iarna când hrăneau animalele cu fân (VUIA,
1964).
4. PĂSTORITUL TRANSHUMANT
În Dacționarul Explicativ al Limbii Române (DEX), ediția 2016, definiția
transhumanței este:
- deplasarea sezonieră a păstorilor și a turmelor de oi primăvara, vara de la șes la
munte și toamna de la munte la șes;
- în sens larg trecerea ciobanilor cu vitele primăvara, de la câmp la munte, pentru
pășunat, iar toamna, de la munte la câmp,pentru a scăpa de asprimea iernii;
- migrația periodică a păstorilor și a turmelor (de oi), primăvara de la șes la
munte sau de la sud spre nord și toamna de la munte la șes sau de la nord la sud în
vederea asigurării hranei pentru animale.
După anul 1990, transhumanța începe să dispară ca formă arhaică de păstorit, datorită
multiplelor cauze de natură educațională, economic și politică.
Prin intrarea României în UE, după anul 2007, regulile formei clasice, tradiționale
a transhumanței sau schimbat, acestea fiind înlocuite de normative specific de
bunăstare animală, cum sunt: transportul mecanic al animalelor (dacă distanța până la
locul de pășunat este mai mare de 50 km), aplicarea unor măsuri de protecție veterinară
(vaccinarea și deparazitarea), securizarea animalelor (prin crotalizare), aprobări
speciale de transport, etc.
ASPECTE GENERALE PRIVIND INSTRUIREA FERMIERILOR ȘI ALTE ACȚIUNI
DE EXTENSIE A REZULTATELOR CERCETĂRILOR PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA
ȘI FOLOSIREA RAȚIONALĂ A PAJIȘTILOR MONTANE
În conformitate cu obiectivul fazei, o atenție deosebită a fost acordată întocmirii unor
cursuri și a instruirii fermierilor și al altor actori, care au tangență cu creșterea producției și
valorificarea rațională a pajiștilor montane.
Aceste cursuri s-au ținut în 11 localități din 6 județe (BN, BV, CS, NT, PH, SV).
La mobilizarea personalului din diferite localități din nordul Carpaților Orientali, un
sprijin deosebit am avut din partea Agenției Zonei Montane din Vatra Dornei, pentru care le
adresăm mulțumirile noastre. La fel, un sprijin aparte l-am avut din partea Direcției Agricole
județene Caraș – Severin, care s-a implicat în selectarea și adunarea cursanților din Banatul
Montan. Lectorii au prezentat cursuri utilizând aparatura modernă din dotare cum este
videoproiectorul și imagini în Power Point, pentru a fi mai ușor înțelese și însușite de
participanți. La finalul fiecărui curs, s-a purtat un dialog cu participanții care și-au expus
problemele lor din fermele sau gospodăriile proprii privind îmbunătățirea și folosirea rațională
a pajiștilor montane aflate în diferite stadii de degradare.
ICD Pajiști Brașov cu sprijinul ASAS, MADR și a AZM a inițiat și organizat în
premieră națională ”Ziua patrimoniului pastoral montan” în Bucegi – Sinaia în data de 15
iunie 2018.
În final, ICD Pajiști Brașov a participat cu un stand propriu la Târgul de turism și
produse locale ”Dor de munte”, Tradiții, identitate naționala din 22-23 septembrie 2018,
organizată de Asociația GAL Bucegi – Leaota în colaborare cu Primăria Moroieni unde s-au
expus și difuzat cărți, pliante, postere, etc., videoproiectare îmbunătățire și folosire pajiști
montane
Etaje (zone)
actuale
Altitudinea
(m)
TEMPERATURA
medie anuală (0C)
PRECIPITAŢII
anuale (mm) Etaje (zone)
schimbate după
zeci de aniActuală
Nivel an
2070 Actuală
Nivel
an
2070
Alpin 2200 – 2400 - 1 2 1500 1250 Molid
Jneapăn 2000 – 2200 0 3 1450 1150 Molid
Jneapăn 1800 – 2000 1 4 1350 1050 Mo + Fa
Molid 1600 – 1800 2 5 1250 950 Fag
Molid 1400 – 1600 3 6 1150 850 Fag
Mo + Fa 1200 – 1400 4 7 1050 800 Gorun
Fag 1000 – 1200 5 8 950 700 Stejari
Fag 800 – 1000 6 9 850 600 Silvostepă
Gorun 600 – 800 7 10 800 500 Stepă
(Stejari)
(Silvostepă)
(Stepă)
Gradienţi
pentru
100 m alt. -0,5 0C -0,5 0C+ 45
mm
+ 45
mm
(Subumed –
uscate)
(Semiaride)
(Aride - deşerturi)
Modificarea etajelor bioclimatice şi de vegetaţie la o
creştere a temperaturii medii a aerului cu 30C
( prognoză anul 2070 )
Etaje (zone)
actuale
Altitudinea
(m)
Grosime strat sol
(cm)
Orizontul A
Actual Viitor
îndepăr
tat
pH în apă V %
Actual Viitor mai
apropiat
Actual Viitor mai
apropiat
Alpin 2200 – 2400 20
Cre
şter
e fo
art
e le
ntă
(cca
.1 c
m
la 1
00
de
an
i)
3,6 4,5 6 24
Jneapăn 2000 – 2200 35 3,9 4,8 12 30
Jneapăn 1800 – 2000 50 4,2 5,1 18 36
Molid 1600 – 1800 65 4,5 5,4 24 42
Molid 1400 – 1600 80 4,8 5,7 30 48
Mo + Fa 1200 – 1400 95 5,1 6,0 36 54
Fag 1000 – 1200 110 5,4 6,3 42 60
Fag 800 – 1000 125 5,7 6,6 48 66
Gorun 600 – 800 140 6,0 6,9 54 72
(Stejari)
(Silvostepă)
(Stepă)
Gradienţi
pentru
100 m alt.
- 7,5 mm - 0,15 - 0,15 - 3 % - 3 %
Modificarea condiţiilor de sol la o creştere a temperaturii
medii a aerului cu 30C ( prognoză anul 2070 )
Aspecte privind gradul de defavorabilitate pe nivele altitudinale
din zona montană faţă de zona de deal şi câmpie,
considerate ca nivel de referinţă (100%)
Limite
altitudinale
(m)
Posibilităţi
de lucru în
aer liber
Dificultăţi
activitate
în climat
nefavorabil
Eforturi
suplimentar
e furajare
animale în
stabulaţie
Nivel
realizare
producţii
animali-
ere
Cheltuieli
estimative ptr.
acelaşi produs
animalier
1400 – 1600
1200 – 1400
1000 – 1200
800 – 1000
600 – 800
0 – 600
75
80
85
90
95
100
125
120
115
110
105
100
150
140
130
120
110
100
50
60
70
80
90
100
200
180
160
140
120
100
Evoluţie
pentru 100 m
altitudine
-2,5% +2,5% +5% -5% +10%
Nivelul necesar al subvenţiilor, compensaţiilor şi alte facilităţi
suplimentare pentru locuitorii din zona montană faţă de
celelalte zone mai favorizate socio-economic
Limite
altitudinale
(m)
Subvenţii
suplimenta
re pentru
produsele
agricole
Compensa
ţii consum
energie
pentru
gospodărie
Scădere
preţuri mat.
construcţii,
utilaje
agricole,
animale
prăsilă, etc.
Reducere
impozite,
taxe,
dobânzi pe
credite,
costuri
transport
Cotă
cheltuieli
utilităţi
folosinţă
comună
1400 – 1600
1200 – 1400
1000 – 1200
800 – 1000
600 – 800
0 – 600
100
80
60
40
20
0
75
60
45
30
15
0
50
60
70
80
90
100
75
80
85
90
95
100
0
20
40
60
80
100
Evoluţie pentru
100 m altitudine +10% +7,5% -5% -2,5% -10%