Ánul L. Arad, 27 Iunie 19 N-rul 26.
(SERICA si SCOALĂ R E V I S T Ă B I S E R I C E A S C A , Ş C O L A R A , L I T E R A R A Ş l E C O N O M I C Ă .
A B O N A M E N T U L : Pe un «n . . . . . . 100 tel Pe jumătate de an . . 50 Le!
Apare odată în săptămâna: Dumineca REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA: Arad, Strada Eminesou N-rul 18. Telefon pentru oraş şl jude}: 296.
Nr. 2423/1926.
Ordin Circular C*tre Prea Cucernicii Protopopi Eparhiali.
— înfiinţarea Fondului Milelor — Fapta creştină este cea mai grăitoare do
vadă a credinţii creştine. Biserica noastră ortodoxă din cele mai vechi timpuri şi până azi atât în mod independent, cât şi în colaborare cu alţi factori chemaţi, a contribuit în cea mai largă măsură la ajutorarea celor nevoiaşi şi avizaţi la ajutorul creştinesc.
Niciodată nu s-a simţit însă mai mult decât astăzi necesitatea ocrotirii sociale prin biserică. Glasul celor flămânzi, lipsiţi de haine şi bolnavi strigă către noi cari ne lăudăm cu creştinismul nostru. Cuvine-se deci a ne aduce aminte de cuvintele Mântuitorului: „întrucât aţi făcut unuia dintr'aceşti fraţi ai Mei prea mici, Mie aţi făct (Matei 25 v. 40). Aceste cuvinte cer imperios să trecem la fapte, căci ne-ar mustra conştiinţa mai ales pe noi cei din aceste ţinuturi bogate ale Aradului şi Banatului să ştim că avem printre noi fraţi cari suferă. Ne-ar mustra cugetul să ştim că n-am ajutat pe săracul căruia i-a murit cineva şi nu are cheltueli de înmormântare, că nu am ajutat pe bolnavi mergând cu ajutor la dânşii, că săracul a trecut peste o mare nenorocire în gospodărie şi nu l-am ajutat, că cineva e flămând, gol şi însetat şi nu i-am ajutat.
In scopul îndeplinirii acestor fapte ale indurării trupeşti impuse şi de art. 52 lit. d. şi e din legea pentru organizarea bisericii ortodoxe se cere fără amânare să intrăm în acţiune. Să ţinem seama de cuvintele înţeleptului Solomon: nu zice: du-te şi să te întorci
şi mâne îţi voiu da, putând tu a face bine, că na ştii ce va aduce ziua ce vine „(Prov. 3 . v. 28). Daţi milostenie din ceeace aveţi şi atunci toate ale voastre vor fi curate" zice Mântuitorul (Luca 11 v. 41).
In consecinţă decretăm: 1. înfiinţarea fondului central al milelor la
sediul Consiliului eparhial, cu Scopul de a înfiinţa mese pentru săraci, cămine şi orfelinate ori cel puţin de a ajuta pe cele existente din eparhie, precum şi de a ajuta mai efectiv când fondurile parohiale nu satisfac pe cei ne ajutoraţi.
In scopul acesta dispunem facerea unei colecte pe teritorul eparhiei învitând onorata preoţime să înceapă imediat acţiunea, înain* tând la Cassîeria Consiliului Central sumele intrate.
Fondul central al milelor, pe lângă colecta ce se iniţiază la început, se sporeşte din aceste resurse:
a) din prevederile anuale bugetare ale Eparhiei.
b) din dăruiri şi legate testamentare din partea credincioşilor.
c) din venitele serbărilor ce se vor aranja spre acest scop.
d) din discul ce se va purta în bisericile eparhiale în ziua înălţării Sf. Cruci.
e) Subvenţii dela comunele politice, stat şi judeţ.
2. înfiinţarea în fiecare parohie a fondului milelor pentru trebuinţele parohiale, în parohiile unde încă nu s-ar fi înfiinţat.
„Fondul parohial al milelor* se-va spori din următoarele resurse:
a) din prevederile bugetare anuale. b) din dăruiri benevole ale enoriaşilor.
BISERICA $1 ŞCOALA Nr. 26
c) din răscumpărarea pomeniior şt cununilor la înmormântări.
d) din răscumpărarea felicitărilor de ziua onomastică.
e) din venitul serbărilor şi petrecerilor anume aranjate spre acest scop.
f) din ofrandele ce se vor face în acest scop la cununii, botezuri, şi petreceri, şi la sfinţiri de biserici.
g) din veniturile discului (tasului) ce se va purta în acest scop în ziua I. de Crăciun, Paşti şi Rusalii.
h) din eventuale subvenţii delà comuna politică şi alte instiiuţiuni.
Ţinem a sublinia încă odată lipsa cea mare a făptuirii creştine ca, văzând bunăoară sectarii acţiunea noastră, să se îndemne a reveni ia dreapta credinţă, iar pe de altă parte pe calea aceasta să se arate prin fapte biruinţa Crucii asupra Credincioşilor noştri, cărora din inimă curată ie trimitem arhierească binecuvântare.
Arad, ia 10 Iunie 1926.
(ss) Dr. Grigorie Gh. Comşa Episcop.
Nr. 2593/925.
Anunţ şcolar. Se aduce la cunoştinţă celor interesaţi, că pet't-
ţiunile de primire în Institutul teologic ort. rom. din Arad pentru anul şcolar 1926—27 sunt a se înainta Consiliului eparhial ort. rom. din Arad până la 31 August a. c.
In institututul teologic se primesc numai absolvenţi de liceu cu şi fără bacalaureat.
In mod excepţional se admit şi absolvenţi de şzoli normale şi comerciale cu examen de capacitate.
Petiţiunile de admitere în institutul teologic, sunt a se instrui cu :
1. Act de botez delà oficiul parohia!, eliberat în timpul cel mai recent.
2. Atestat de moralitate delà oficiul parohial la care aparţine vizat de protopresbiterul concernent.
3. Atestat medical despre starea sanitară. 4. Dacă petiţionarul după terminarea şcoalelor
secundare s'ar fi dedicat altei carieri, ori a avut altă ocupaţiune are să dovedească, ocupaţiunea şi timpul petrecut delà ultima frecvenţă şcolară până în timpul de faţă.
5. Dacă petiţionarul este absolvent de şcoli nor
male şi ca atare este obligat a servi în învăţământ, este dator a produce un certificat dela forurile competente (minister ori revizorat), în care i-se dă voie a urma cursurile de teologie ca student regulat. Curs particular nu se admite.
6. Certificat dela preotul locului, că ştie ori nu citi şi scrie cu litere cirile şi că are aptitudine pentru cântare.
7. Certificat despre situaţia militară a petiţionarului, dacă este înrolat.
8. Obligaţiunea din partea părinţilor ori a tuto-rului, că va plăti regulat cheltuelile de întreţinere obligatoare în Seminar, în cursul anilor de studiu.
9. Cei din alte dieceze vor prezenta litere dimi-iionale dela Episcopul lor diecezan şi vor da declaraţie, că după terminarea cursurilor teologice se angajează a servi în dieceza Aradului.
Se obsearvă, că Ministerul Cultelor şi Artelor a încuviinţat pentru anul şcolar 1926 - 2 7 pentru tlnării din dieceza Aradului 45 burse ă 15 Lei pe zi.
10. Cei ce reflectează la bursă, să alăture şi atestat despre starea materială a. părinţilor.
11. întreţinerea în seminarul teologic este obligatoare pentru toţi elevii primiţi în teologie.
12. Condiţiunile de întreţinere în seminar sunt: Lei 9000, adecă nouă mii Lei anual, plătibil în 3 rate anticipative la cassa consiliului eparhial şi anume: Lei 3000, Ia înscriere, Lei 3000 la 1 Ianuarie 1927 şi rata ultimă la 1 Aprilie 1927.
Consilinl eparhial î-şi rezervă dreptul a urca aceste taxe în cursul anului în proporţia scumpetei.
La intrare în Seminar, elevii vor aduce cu sine: 6 cămăşi, 6 părechi de subpantaloni, 3 cămeşi de noapte, 6 părechi de ciorapi, ori obiele, haine de pat (cearşafuri, piapomă, perină şi o cuvertură de pat), 3 ştergare, 3 şervete, pahar, cuţit, furculiţă, lingură, o ceaşcă, 3 farfurii, piepten, săpun, perie de dinţi, de haine, de ghete, ace aţă şi îmbrăcăminte necesară. Studenţii sunt obligaţi a-şi procură şi a purtă uniforma institutului.
13. Petiţiunile sunt a se timbra legalei a-se scrie cu mâna proprie, cele netimbrate ori defectuos instruite se vor retrimite neresolvite.
14. Petiţionarii să indice domiciliul şi poşta ultimă s.crise corect şi ligibil.
15. înmatriculările studenţilor primiţi se vor face Ia Direcţiunea Institutului teologic în zilele de 20,21 şi 22 Septemvrie a. c.
16. Cursurile încep în ziua de 23 Septemvrie a. c. 17. Taxele şcolare, ce âe plătesc la direcţiunea
Institutului cu ocaziunea înmatriculării cari fac 300 Lei. Arad, din şedinţa Consiliului eparhial, secţia bi
sericească, ţinută în 10 Inie 1926.
Dr. Grigorie Gh. Comşa m. p. Episcopul Aradului»
Internata! Diecezan ort, rom, de Fete din Arad.
fluiz şcolar pe anul 1926-27 In internatul diecezan de fete se primesc
eleve cari cercetează liceul de fete al statului din Arad.
Taxa de întreţinere 10.000 Lei, se va plăti la cassa consistorială ori la dir.. Internatului în două rate egalei la întrarea în internat şi Ia 1 Februarie.
Taxa pentru orele particulare de muzică (pian, vioară) se va plăti anticipativ pe 3 luni.
Taxa de înscriere 100 Lei, taxa de medic 250 Lei şi deteriorări 100 Lei. Alimente: 125 kg. făină de pâne, 30 kg. făină albă, 100 kg. cartofi, 12 kg. unsoare, 10 kg. fasole (mazăre, linte) 100 ouă, 5 kg. zahăr şi 5 kg. săpun pentru elevele cari îşi spală rufele în internat, iar celelalte 1 kg.
Anunţurile pentru primirea în internat se vor face dela 15 Aug. la 15 Sept. Fiecare elevă va prezenta / . Certificat şcolar de clasa absolvată; 2. Certificat medical că este deplin sănătoasă şi 3. Certificat dela comună că nu este acolo nici o epidemie.
Fiecare elevă se va îngriji de cărţi şi rec-vizite şcolare. Dir. Internatului nu ia în privinţa aceasta nici un angajament.
Elevele vor aduce: 2 perini cu 4 feţe, 1 plapomă cu 2 cearşafe, 2 cearşafe şi 1 acoperitoare de pat, toate acestea vor fi albe, ru-făria de corp necesară, un covorel la pat, 6 ştergări, 3 şervete, 2 cârpe de pahare, 2 cârpe pentru lighian, 1 cârpă pentru bucătărie care rămâne internatului, 1 faţă de masă, 1 ceaşcă şi 2farfurii, tacâmuri, inel pentru şervet, podişor pentru tacâmuri, 2 pahare, 1 cârpă de praf, piaptăn rar şi des, perie de dinţi, de cap, de unghii, de haine şi de ghete, 1 păr. pan-iofi de casă, 2 păr. ghete negre, 1 parapleu, 2 cutii pentru pieptene şi perii, un lighean.
Fiecare elevă este obligată să aibă uniforma şcoalei: 2 şorţe negre cu mâneci, rochie de stofă vânătă închis, biusă albă de vară, 2 şorţe albe, palton de iarnă şi primăvară, pălărie de iarnă şi vară. Toate acestea după modelul anului trecut.
Elevele să nu aducă obiecte de prisos. Purtarea bijuteriilor şi altor obiecte de lux
este interzisă. Pentru banii lăsaţi la eleve, dir. int. nu
ia nici o răspundere. Preoţii şi învăţătorii cari vor să ceară
scutiri de taxă şi alimente pentru fetele lor, vor înainta cerere la consiliul eparhial până ia 15 Aug. a. c.
^ Afară de scutirile de taxă şi alimente aprobate de Ven. Cons. dela începutul anului şcolar, în cursul anului nu se vor putea face alte scutiri.
Direcţiunea internatului ort. rom. de fete din Arad.
No. 2439/Î926.
Comunicat oficial. Se comunică spre ştiinţă celor interesaţi,
că Adunarea Eperhiei ortodoxe române a Aradului în şedinţa sa dela 3 Maiu a. c. cu Nr. 18 a adus următoarea hotărâre:
Absolvenţii de teologie, cari în curs de 3 ani nu ocupă parohie sau altă funcţie bisericească, trebue să facă un examen canonic şi nu din nou examenul de cvalificaţiune preoţească. Această îndatorire obligă şi pe preoţii cari ieşind din serviciul bisericesc, au întrat în serviciul Statului sau ocupă alte funcţii. întrucât în intertimp nu vor fi lipsiţi de toate atribuţiile preoţeşti!.
Arad, din şedinţa Consiliului eparhial, ţinută în 17 Iunie 1926.
Dr. Grigorie Gh, Comşa m. p. Episcopul Aradului.
No. 2440/1926.
Comunicat oficial. Se aducă la cunoştinţa cucernicilor preoţi,
spre conformare, că Adunarea Eparhiei ortodoxe române a Aradului, în şedinţa sa dela 3 Maiu a. c. sub No. 19, a adus următoarea hotărâre:
„Se învită Consiliul eparhial să reînvie îndatorirea preoţimei de a catehizâ pe nuptu-rienţi în intervalul dela încheierea „bunei învoiri* până la cununie cu scop de a împede-câ încheierea uşoratică a căsătoriilor care dă pricină de trai fără tihnă şi la desele divorţuri. Preotul care îndeplineşte slujba sf. cununii va cere părţii care nu aparţine jurisdicţiei sale, certificat despre catehizarea prin preotul Său; în tot cazul însă va ţine cu amândoi mirii mai înainte de cununie un fel de examen asupra pregătirii sufleteşti şt religioase a tinerilor pentru primirea sf. Taine, căreia se cade să-i premeargă sf. mărturisire şi cuminecare".
Această hotărâre întră în vigoare imediat după ce se va publică în organul oficial
«Biserica şi Şcoala* şi este obligatoare pentru toţi preoţii eparhiei ort. române a Aradului.
Arad, din şedinţa Consiliului eparhial, ţinută în 17 Iunie 1926.
Dr. Grigorie Gh. Comşa m. p. Episcopul Aradului.
Se întorc cei ce ni-au fost înstrăinaţi. Cine sunt aceştia cari se întorc? — va fi desi
gur întrebarea ce-şi va pune-o cetitorul? Iată şi răspunsul: Vmieţii şi baptiştii, prin a cărora mijlocire a căutat străinismul, care ne-a stăpânit până mai ieri» să ne spargă rândurile şi să ne slăbească în faţa duşmanului obştesc.
Aproape zi de zi avem plăcutul prilej s'auzim că tot mai mult se dumiresc „înstrăinaţii" noştri asupra rătăcirii, în care au fost atraşi, şi tot mai multe sunt cazurile, când unieţi şi sectari deopotrivă caută căile şi mijloacele de apropiere de vechia şi adevărata Biserică românească, cea ortodoxă.
* începem, pentru a dovedi cele spuse, cu cazul
unicţilor dela Moroda şi Mocrea. Despre aceste şi alte cazuri din judeţ (d- ex. Na-
dăş ş. a.) mal fusese vorba în aceasta gazetă. Iar ca urmare, Episcopia g. cat. dela Oradia — aceea care crede că s'a şi naţionalizat 1) de cârd a ajuns în Ro. mânia-mare—ne-a luat în furcă amer>ioţându-ne că, dacă nu încetăm cu prozelitismul printre unieţi, va trimite o „echipă* — un grup — de misionari. Noi, aşteptând mereu să dăm faţă cu „echipa", am tăcut şl am lăsat curs firesc lucrurilor şi astfel am ajuns la rezultatul următor:
La Moroda, poporul uniet ceruse încă prin Ianuarie 1925 să fie primit în biserica noastră, N'arn grăbit a-i primi, şi i-am avizat pe oameni să facă trecerile legale. Dar n'aveau înaintea cui să ie facă, deoarece preotul uniet — par'că dia adins — venia neregulat la serviciul divin la Moroda. Atunci moro-danii au hotărât una şl bună: s'aa dus ei la dânsul, în alt sat, la Mocrea, în vara anului trecut, şi acolo i-au făcut declaraţii de trecere. Episcopia g-cat. a grăbit să informeze ministeriul Cultelor, că trecerile nu-s după lege şi cerea să le anuleze. Domnul Ministru a ordonat administraţiei politice să-i asculte în
') P e vremea ungurilor, !a 1900. episcopia Aradului, văzând că ne năpădesc scoalele ungureşti de stat, a cerut episcopiei g. cat. din Oradea să încheie învoiala următoare : In comunele româneşti cu ortodocşi şi cu uniţi să se înfiinţeze scoale româneşti şi confesionale, cari să . steie sub ascultarea acelei biserici (ort. ori unietă), care va avea cei mai mulţi credincioşi în comună. Apelul acesta se făcuse ţ i episcopiei g. cat. dela Lcgoj. Aceasta n'a răspuns nici până azi, iar ceea dela Oradea ni-a răspuns , că catolicii nu pot contribui la susţinerea de instituţii acatoiice (adecă necatolice) ci sdf ne unim cu papa. Iar acum în Româaia noastră nu mai încăpem de aceşti uniţi să ne mai ţinem şi noi ortodocşi, că am fi — şi noi Români!
faţa locului pe morodanii cari făcuseră declaraţiile de trecere, asupra hotărârilor. Cu acel prilej s'a adevertt că la Mocrea se declaraseră morodanii că se lapădă de unaţie şi că toţi cu totul, într'un suflet, rămân pe lângă hotărârea lor de mai nainte, de a fi ortodocşi. Ca urmare Domnul Ministru a luat la cunoştinţă trecerile la ortodoxie, despre ceeace a înştiinţat şi pe Episcopia g. cat. dela Oradea.
Cu aceasta apoi, a încetat unaţia, mai bine zis: desbinarea dintre fraţi, cu desăvârşire, la Moroda.
La Mocrea, lucrurile şi-au luat alt curs. Acolo aveam o sumedenie de ortodocşi aşezaţi de prin alte sate, prin căsătorie cu unieţi şi cu uniete, cari dimpreună cu fiii respective cu flcele lor erau, după drept şi lege, membrii ai Bisericii ortodoxe. Când în toamna anului trecut s'a sfinţit acolo un paraclis ortodox, episcopia g. cat. a strigat iarăşi, că noi faeem „prozelitism". Eră strigarea celui ce se temea, că şl noi lucrăm cu mijloacele, prin cari au spart odinioară străinii şi în judeţul Aradului, rândurile noastre sufleteşti, punând la cale unaţia episcopului S. Vulcan dela 1834 mai ales şi baptismul de mal târziu.
Adevărat că şi la Mocrea au trecut dela unieţi mai mulţi la noi, nu uumai de aceia, cari fuseseră ademeniţi şl siliţi când s'au aşezat la Mocrea, să treacă la unaţie, ci şi de aceia, cari erau uniţi prin naştere şi după lege. Noi l-am primit, fără frică de „echipa" misionară dela Oradea, care nu mai îndrăs-nea să vie deşi o aşteptam.
In chipul acesta am ajuns să avem la Mocrea atâţia credincioşi, câţi ne trebuesc pentruca să ni-se recunoască de cătră Ministerul Cultelor parohia ortodoxă din Mocrea. Ea a şi fost recunoscută.
Dacă poporul uniet se lapădă de unaţie, — SUHT tem oare de vină noi, cari avem datoria să-i primim pe toţi câţi se întorc?!
Şi să se ştie şi aceste două lucruri: Când a fost vorba de întoarcerea Morodanilor, episcopia g. cat, din Oradea a avut îndrăzneala să facă arătare la Ministeriul Cultelor, că administraţia politică apresionat alături de oamenii eparhiei Aradului. Somăm episcopia g. cat. să-şi dovedească aceasta afirmare, pe care o denunţăm, ca pe un neadevăr, obştei româneşti şi administraţiei politice a judeţului Arad, spre a cere socoteală pentru aceasta clevetire absolut neîntemeiată. Iar noi ne angajem să dovedim, că administraţia politică — de pildă cea dela Mocrea, mai bine zis primarul g. catolic — a făcut tocmai ceeace se pune vină altora. Când ţiganii dela Mocrea voiau să se scrie şi ei de ortodocşi pentrută sunt ortodocşi, primarul i-a ameninţat, că dacă o fac aaeasta, îi va goni din hotarul satului.
Cel de al doilea lucru, ce trebue ştiut, es te : că tocmai apucăturile şi clevetele episcopiei g. cat. precum şi ţinuta nelegală a preotului uniet dela Mocrea, i-a făcut pe morodani să meargă la Mocrea şi că la Mocrea s'au găsit, chiar între unieţi, înţălegătoare su-
flete româneşti gata de a se lăpădâ la cel dintâi prilej de unaţie. Noi mulţumim lui Dumnezeu pentru aceste greşeli făcute spre câştigul cauzei noastre.
Unieţilor! Nu mai încercaţi să 'notaţi împotriva cursului apei, căci e zadarnică truda voastră! Poporul „uniet" (daca, peste tot, ar fi uniet) înţelege acest lucru, mai mult decât conducătorii săi sufleteşti, car 1
pisează apă 'n piuă.
încă o vorbă, acum despre baptişti. Spuneam, nu tocmai de mult, că pastoralele P.
Sfinţitului nostru, au început a fi cetite şi prin ca-piştele baptiştilor, şi că mai mulţi baptişti, din mai multe părţi ale eparhiei, se întorc la ortodoxie.!
De astădată publicăm o dovadă foarte grăitoare» despre întoarcerea predicatorului baptist Mea Alexandru dela Berechiu.
Iată frumesele lui cuvinte, vrednice a fi cetite şi de alţii:
Declaraţie, Subsemnatul convingându-mă pe deplin, că numai
religia şi biserica orindocsâ sunt pentru ori şi cine astfel şi pentru mine mântuitoare, deci regretând eşirea anterioară din sânul ei, declar sărbătoreşte, că de bună voe şi neconstrâns de nimenea, deci din convingere adevărată, cu începerea zilei de azi mă reîntorc la religia străbună ortodocsă română, în care am fost prima oară botezat şi crescut de părinţii mei.
Fac aceasta cu atât mai mult, pentru că secta baptistă (zis pocăită) este numai o invenţie mai nouă a oamenilor rătăciţi, cari interpretează greşit învăţăturile sf. scripturi.
In consecinţă în faţa DIui părinte Ioan Popoviciu şi a martorilor de faţă subsemnaţi declar sărbătoreşte şi pe onoarea mea de cetăţean român, că cu ziua de azi am părăsit definitiv secta şi învăţăturile baptiste (pocăite) şi sunt credincios al religiei şi bisericii or-todocse române, aşa să-mi ajute Dumnezeu.
Aceasta declaraţie după ce mi s'au cetit explicat îu limba mea maternă română în faţa martorilor o primesc şi prin subscrierea mea proprie o întăresc.
Berechiu, la 24 Aprilie 1928.
Nicu Alexandru, fost conducător al baptiştilor din Berechiu
Aci am mai putea adăoga doar numai atâta, că scrisoarea aceasta nu este mai puţin frumoasă decât aceea (pe care o publicasem la 15 martie 1925), aîui Georgiu Popa, fost conducător de cântări la sectarii nazareni din Cheşa, care spunea limpede şi hotărât când se lăpădă de ei: „Acum numai cunosc, că eu am fost celce a căzut între tâlhari!
* Uniefii şl sectarii să gândească temeinic asupra
acestui cuvânt, ca şi asupra cuvântului lui badea Ciz-maş Todor dela Gurba (acum mort), spuse (în 1911) episcopului nostru : „Biăstâmat să fie, Preasfinţii, cine ne-a despărţit în două".
INFORMAŢIUNI. încheierea anului şcolar la institutul Teologic ort.
rom. din Arad. In ziua de 20 1. c. după terminarea, sf. Liturgii oficiată la catedrală; tinerimea teologică s'a întrunit în sala festivă din institutul nostru. In prezenţa întreg corpului profesoral, Prea Cucernicul Dl Dr. Teodor Botiş, directorul teologiei, oficiază Te Deum-ul obicinuit. După terminarea serviciului cu verva-i cunoscută se adresează tinerimei prin o clasică cuvântare, în care arată chemarea preotului român, semnalând rolul greu ce-1 vor avea, ca viitori preoţi. Insă greutatea misiunei vor avea-o numai aceia cari sunt lipsiţi de „vocaţiune" apostolică, zice oratorul. Iar toţi aceia, cari au vocaţiune şi să primenesc, să înoesc prin virtuţile creştineşti, adecă stau în uniune cu Hristos; „jugul şi sarcina Mântuitorul ui va fi uşoară".
Apoi înzestrându-i cu merindeaîndemnurilor părin Uşii, în ce priveşte conduita de observat în vacanţă, la căminul propriu" încheie; apelând ia cei 19 tineri absolvenţi; pentru păstrarea stimei profesorilor şi recunoştinţei ce o datoresc institutului, unde au petrecut timpul de 3 ani.
Terminat discursul, tinerimea entuziasmată, prin apiauze frenetice şi strigăte de „trăiască" esprimă sentimentul recunoştinţei de fii sufleteşti, faţă.de vorbitor şi corpul profesoral.
Elevilor mai bani, li-se distribue ca premiu „Istoria Basarabiei" de J. Nistor. După cele petrecute tinerii părăsesc sala festivă, cu gândul la căminul părintesc,
Cerc religios în Micălaca-Noua. Cercul religios Arad în dumineca a 4-a dupâ Pogorâre a ţinut al nouălea cerc religios din sesiunea de toamnă — primăvară în suburbiul Micălaca-Nouă. — Credincioşii din acest sttburbiu au fost alimentaţi sufleteşte — începând cu dumineca din nainte de Naşterea Dlui — în „şcoala de duminecă" ţinută cu un zel apostolic de păr. prof. de teologie Caius luricu. Şi de data aceasta cercul religios se începe cu programul obişnuit: vecernie scurtă şi interpretarea sîtei evanghelii ţinute din partea duhovnicului, urmând apoi celelalte puncte între cari s'a remarcat temeinica şi profunda conferinţă a păr.-iui Flore Codreanu despre „Taina căsătoriei" apoi mai mulţi elevi şi eleve cari au recitat poezii religioase şi naţionale respective au predat un trialog de cuprins moralizator. Corul condus de dl înv.-dir. Iulian Barza a executat cu mult elan mai multe bucăţi compuse pe trei voci. Dşoara înv. Hortenzia Barzu eu cunoscutul dar muzical a satisfăcut aşteptările cele mai rafinate artistice. P. C. Sa păr. Dr. I. Suciu, proto-sincel, prof. sera. în vorbirea de încheere mulţumeşte publicului numeros, dornic de refacere sufletească, îndeosebi remarcă zeiul dlui dir. şc. Iulian Barzu, care ţine trainica legătură dintre biserică şi şcoală, pietrile cele din capul unghiului ce zac la temelia scumpei noastre Patrii. Preoţii cari au luat parte la acest cerc religios au fost: P, C. Sa pâr. protosinghel Dr I. Suciu, profesorii seminariali Caius Turicu şi Dr. Simeon Şic-lovan şi părintele Flore Codreanu. Publicul din suburbiul Micălaca-Nouă s'a prezentat intr'un aşa frumos
număr încât sala şcoalei şi coridorul păreau neîncepătoare. Credincioşii sunt setoşi după adevăr, păstorii să-i ducă la limanul cel sfânt al Evangheliei!
Corespondent.
f Necrolog. Cu adânc regret, aducem la cnnoştinţa preoţimei eparhiale, încetarea din viaţă a vrednicului şl veteranului slugilor al Dlui: losif Cimpoieriu preot în Petriş.
îndoliată familie a emis următorul Necrolog: Subscrişii cu inimă frântă şi plină de durere,
aducem la cunoştinţă tuturor rudeniilor şi cunoscuţilor, că mult iubitul nostru frate, bunic, străbunic, socru şi unchi losif Cimponeriu paroch ort. român în retragere din Petriş în urma unui morb îndelungat, după împărtăşirea cu sfintele taine în anul al 79-lea al etăţii şi după o preoţie de peste 50 ani şi-a dat nobilul său suflet în manile Creatorului, Dumineca la 13 Iunie 1826 oara 10 seara.
Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct se vor depune spre vecinica odihnă Marţi la 16 Iunie a. c. ora 10 a. am. în curtea bisericii din Petriş.
Fie-i ţerina uşoară şi Memoria binecuvântată! Ioa Cimponeriu şi soţia Ecaterina. frate. Aurora
Cimponeriu măr. Biidarîu Constantin Cimponeriu şi soţia Elena, Ioan Cimponeriu, Dr Alexandru Cimponeriu, nepoţi. Victor Monţia, nepot. Paula Monţia, noră de nepot. losif Monţia, strănepot. Cornel Monţia, gînere. Văd. Aurora Sădeanu, Aurel Cimponeriu, nepoţi.
Familiei îndoliate îi dnrim consolare, iar răposatului îi implorăm fericită odihnă!
B I B L I O G R A F I E .
D e m a s c a r e a bapt iş t i lor . In editura tipografiei diecezane ort. rom. din Arad a apărut „Combaterea catehismului baptiştilor" de P . S. Sa Episcopul Aradului, Dr. Grigorie Gh. Comşa. Biblioteca „Semănătorul" No. 172. Preţui 5 Lei.
Specialistul eminent a! Bisericii noastre în materie de secte P. S. Sa Episcopul Grigorie al Aradului, urmăreşte pas cu pas acţiunea distrugătoare a sectarilor. Din peana iscusită a P. S. Sale au apărut până acum o serie de lucrări admirabile şi de nepreţuit folos în lupta Bisericii contra sectelor. Prin lucrarea sa cea mai nouă „Combaterea catehismului baptiştilor" secta cea mai numeroasă primeşte o lovitură aplicată din plin, sub care vor trosni din temelii capiştile susţinute de valuta foarte de peste ocean. Care suflet de bună credinţă se va mai lăsă amăgit de baptişti dacă va vedea că aceşti anarhici religioşi au furat chiar „Crezul" Bisericii noastre.
Fiecare capitol din .Combatere" este câte o demascare a baptiştilor. Rând pe rând sunt scoase la lumina zilei contrazicerile fundamentale din mărturisirea lor de credinţă, care se dovedeşte că este conglomerat de ciudăţenii şi imposibilităţi religioase.
C O N C H I S E . Conform rozoluţiunei Vener. Consiliu eparhial
Nr. 268/926 pentru îndeplinirea parohiei de ci. 1. din Timisoara-Fabric, devenită vacantă în urma mutării sediului protopopesc de aici în parohia din Timişoara-Cetate. se publică concurs cu termen de 30 zile dela prima apariţie în organul diecezan „Biserica şi Şcoala".
Venitele împreunate cu acest post sunt: 1. Una sesiune parohială în extenziune de 32 jugh.
cad. pământ arabil, într'un complex. 2. Stolele legale. 3. Birul parohial în numerar: 3000 Lei anual
din cassa bisericei. 4 întregirea dotaţi ei preoţeşti dela Stat. Reflectanţii pot să fie: cand. de preoţi, sau preoţi,
dar aceşti din urmă în funcţie bisericească, toţi cu cvalificaţiune de ci. I.
Noul ales va fi obligat a predică îa toate Du-minecele şi sărbătorile, când îi va fi rândul la serviciu în sf. biserică. Va avea să catehizeze la şcolile primare şi de ucenici din Cetate şi Fabric şi va face servicii (înmormântări) ia spitalele din Timişoara acolo, unde va fi designat de protopopul tractual.
Impozitele după beneficiul din parohie cad în sarcina celui ales.
Cei doritori a competâ Ia acest post se vor prezentă în cutare Duminecă sau sărbătoare în sf. biserică din Timişoara-Fabric, spre a-şi arătă dexteritatea în cele rituale şi oratorie, conformându-se strict dispoziţiunilor §-îui 33 din Regulamentul pentru parohii; iar recursele însoţite de anezele necesare, adresate comitetului parohial din Timlşcara-Fabric, le vor înainta în termenul concursual oficiului protopopesc ort. rom. din Timişoara.
Cei din altă dieceză vor cere mai întâia Binecuvântarea P. S, Saie D-lui Episcop diecezan spre a pateâ recurge,
Timişoara-Fabric, din şedinţa comitetului parohial ţinută la 4. Decembre 1925. Constatin, Ţăran m. p. Gheorghe Caba m. p.
preş. corn. par. notar. In conţeiegcre cu: Dr. P. Tiucra m. p.prot.
- n — 2—3 Pentru îndeplinirea parohiei nou înfiinţate de
ci. I. din comuna Recaş, protopopiatul Timişoara, în baza ord. Consistorial Nr. 2170/928 se publică concurs cu termin de 30 zils dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala".
.Venitele sunt: 1. Una sesiune parohială în extensiune de 32 jugh,
cad, pământ arabil, într'un complex. 2. Stolele legale. 3. întregirea dotaţiei preoţeşti dela Stat. 4. Ca locuinţă pentru preot va servi edificiul
erarhial din loc ce ni s'a pus în vedere de către Ministerul domeniilor prin rezoluţiunea Nr. 36204/1925.
Preotul ales va solvi 'toate dările publice după întreg beneficiul din parohie şi va catechiza la şcoala primară din loc fără altă renumerâtle din partea parohiei.
. Recursele însoţite de documentele necesare conform Regulamentului pentru parohii şi adresate Comitetului parohial diu Recaş, se vor înainta în termenul concursual oficiului protopop, din Timişoara, iar recurenţii se vor prezenta în cutare Duminecă ori sărbătoare în sf. biserică din Recaş spre a se face cunoscuţi poporului.
Recurenţii din aită dieceză vor avea să producă act de legitimare dela* P. S. Sa D-l Episcop ai Aradului, câ pot recurge.
Recaş din şedinţa comitetului parohial ţinuta ia 14 Maiu 1926. Dr Sever Bugariu va. p. Mia Tioldan m. p.
preşedinte. administ. paroh, in înţelegere cu: Dr. P. Tiucra m. p.
protopop. — • - 2—3
Pentru deplinîrea parohiei a II- a; nou îufinţată din comuna Caragheorghevici (Bocsâg) protopresbite-ratul Ineu, conform hotărâre! Ven. Cons. diec. No. 2104/926, se publică concurs repeţit cu termen de 30 zile dela prima publicare în organul oficios „Biserica şi Şcoala".
Venitele parohiei sunt 1. Uzufructul sesiunei parohiale constatatoare
din 32 jug. pământ arător, din teritoriul primit prin reforma agrară.
2. Uzufructul intravilanului parohial de sub No. 76 în extenziune 600 st. Q
3. Stolele legale. 4. întregirea dotaţie dela stat, pe care parohia
nu o garantează, 5. Casă parohială nefiind, alesul se va îngriji
de locuinţă. Alesul are să predice când va fi de serviciu; să
supoarte toate dările dup? venitul parohiei; şi să catehizeze cl I—III dela şcoalele primare din loc.
Parohia e de cl. I (primară), recuceriţi! vor dovedi deci cvalificaţiunea prescrisă în conclnsul Ven. sinod eparhial, de sub No. 84. II. 1.
Reflectaţii î-si ' vor îaintâ recursele adjustate cu documentele recerute, precum şi cu certificat despre eventualul serviciu prestat, adresate Comitetului parohial ort. rom. din Caragheorghevici (Bocsâg) la P. On. oficiu protopopesc ort. rom. din Ineu, şi cu prealabila avizare a protopresbiterului tractual, se vor prezenta în vre-o Duminecă ori sărbătdare în Sf. biserică din Caraghieorghevici (Bocsâg), spre a-şi arătă dexteritatea In cele rituale şi oratorie, observând strict dispozîţiuniln §-lui 33 din Reg. pentru parohii.
Cei din altă dieceză au să posedă permisiunea P. S. Sale dlui Episcop diecezan, de-a putea recnrge: ceiace vor dovedi protopresbiterului tractual, spre a li-se dâ voie de-a se przentâ în parohie*
Comitetul parohial-In înţelegere cu: Ioan Georgia m. p. ppresbiter.
—•— 2—3
Nr. 119/926 Ep. Pentru complectarea postului de director al
Oficiului statistic mitropolitan se publică concurs, având reflectanţii la acest post să-şi înainteze cererile lor Conslsţorului mitropolitan ort. rom. în Sibiuf până la 31 VII. a. c.
La cererile concursuaie se vor anexă: Certificat de botez, atestatele cvalificative de serviciu.
Retribuţiunile împreunate cu acest post sunt; Salar de bază Lei 2200 lunar plus indemnizaţie de chirie şi sporurile legale statorite pentru funcţionarii publici.
Sibiu, la 8. VI. 1926. Consistorul mitropolitan ort, /om.
— • _ . 2—2
In conformitate cu rezoluţia Ven. Consistor Nr. 1445/1926 seipublică concurs cu termin de 60 zile dela prima apariţie în „Biserica şi Şcoala" pentru îndeplinirea parohiei a doua din Toracul-mic (jud. Toron-tai; Reg. S. H. S).
Parohia este de clasa primă. Venitele parohiei sunt: 1. Una sesiune parohială constatatoare din 30
jugh. cad., pământ arător. 2. 75 dinari, până la regularea definitivă a birului. 3. Stolele legale. 4. întregirea dotaţiunii dela Stat, pentru care
parohia nu ia răspundere. Casă parohială nu este. Preotul ales va suporta
toate dările publice după beneficiul său din parohie şi va fi obligat să catehizeze la şcolile primare din comuna, unde va fi designat de cătră autorităţile în drept.
Dela recurenţii se cere cvalificaţiune pentru parohii de cl I.
Recursele adjustate iegulamentar se vor adresă căţră comitetul parohial din Toracul-mic şi se vor înainta Oficiului parohial din Sarcia (Sarea; jud. Toron-tal; Reg. S. H. S.), iar reflectanţii pe lângă observarea strictă a §-lui 33 din „Regulamentul pentru parohii" se vor prezentă în vre-o Duminecă sau sărbătoare în Sf. Biserică din Toracul-mic, ca să-şi arate dexteritatea în cele rituale şi oratorie. Cocurenţii din alte dieceze vor prvduce act de legitimare dela Prea Sf. Sa Dl Episcop diecezan, că pot recurge.
Comitetul parohial ort. rom. din Toracul-mic. în înţelegere cu : Gherasim Andru
adm. tractual.
— o — 2—3
Ad. Nr. 2125/1926.
Pentru îndeplinirea catedrei de reîigiune la şcoala normală de fete şi normală de băeţi, ale statului şi la şcoala profesională de fete din Arad, prin aceasta se publică concurs cu durată de 30 zile, dela prima publicare în „Biserica şi Şcoala".
Dela recurenţi se aşteaptă cvallficaţia cerută de stat, şi i-se pune în vedere beneficiul acordat de stat şi i-se pune în vedere beneficiul acordat de stat potrivit cvaiiflcaţiei.
Cererile vor fi a-se trimite Consiliului eparhia! ajustate cu toate documentele necesare: de naştere şi botez, de studii, cvalificaţie şi serviciu, — toate în original ori în copii autenticate la notar public ori la Consiliul eparhial subsemnat.
Arad, din şedinţa Consiliului eparhial dela 17 Iunie 1926.
Consiliul eparhial ort. rom din Arad — 1 — 3
Conform rezol. Veneratului Consiliu eparhial No. 1555/1916 pentru îndeplinirea parohiei 1 din Beba-veche rămasă vacantă în urma decedării preotului Dimitrie Biaga să escrie concurs cu termin de 30 zile dela prima publicare în organui oficial „Biserica şi Şcoala".
Venitele împreunate cu aceasta parohie sunt: 1. Una sesiune parohială în extensiunea el ac
tuală de 40 jugh. cadastrale. 2. O grădină extravilană. 3. Pentru bir patru mii lei anual în numerar. 4. Stolele legale; şi întregirea dela stat pentru
care însă parohia nu ia nici o răspundere. Parohia este de clasa I. Dela recurenţi se cere
cvalificaţia amăsurat concîuzului Sinodului eparhial Nr. 84/910.
Alesul preot este obligat a-şi plăti toate dările după beneficiul său şi a catehiza fără onorar special dela parohie la şcoalele din comună. De locuinţă se va îngriji alesul preot. Reflectanţii din alte dieceze numai cu învoirea P. S. Sale Dlui Episcop diecezan pot concură.
Concurenţii după ce vor dovedi protopopului tractual îndreptăţirea şi cvalificaţiunea recerută, pe lângă observarea strictă a dispoziţiunilor din §-ul 33 din reg. pentru parohii, să pot înfăţişa în sf. biserică din Beba-veche, spre a cântă, oficia, cuvântă, precum şi a face cunoştinţă alegătorilor.
Rugările de concurse adjustate cu documentele necesare adresate comit. par. din Beba-veche se vor înainta în termenul concursual protopopului ort. rom. din Comloşul Mare (jud. Torontal).
Dat din şedinţa comitetului par. ort. rom. din Beba-veche la 20 Noemvrie 1925.
Aurel Maghiar, Adoc Gheorghe, preşed. comit. par. not. comit. par.
In înţelegere cu : Dr. Ştefan Cioroianu, 1—3 protopop.
Concurs repeţit. Pentru îndeplinirea parohiei de cl. II. a Prunişor
(Chertiş) se publică concurs cu termin de 30 zile. Beneficiu 1. Sesie parohială întregită la 32 jugh.
2. Casă parohială cu supraedificate. 3. Bir şi stole legale.
Impozitele cătră stat şl comună de după beneficiu, le va solvi alesul.
Catehizarea la 2 şcoli şi cuvântările în sf. biserică sunt deobligătoare.
Dacă nu s'ar afla nici un concurent cu cvali-ficaţiune de cl. II. pot fi candidaţi şi aleşi şi concurenţi cu cvalificaţiune de clasa a treia.
Cererea de concurs adresată cătră Comitetul parohial din Prunişor este a se înainta oficiului proto-presbiteral din Buteni. Reflectanţii din alte dieceze acluda la petit şi dovadă despre învoirea P . S. Sale Episcopului nostru diecezan pentru a putea recurge Ia aceasta parohie.
Ord. cons. 1942/926. F. Roxin protopop. 3 - 3
Publicatiune de licitaţie. » » In ziua de 4 Iulie a. c. ora 11 a. m. se va ţinea
licitaţie publică verbală în localul şcoalei primare din Firighaz, jud. Timiş, pentru darea în lucrare a unul gard de cărămidă şi fier în lungime de 111 metri la sf. biserică din numita comună.
Licitanţii: a) vor avea să depună vadiu de 10% după suma de Lei 160,950. preţul lucrărei prevăzut în deviza de spese;
b) nu vor putea formula nici o preteziune pentru participarea la licitpţie;
c) vor dovedi că posedă diplomă de măiestru, ori, că are autorizaţia de a întreprinde asemenea lucrări.
Comitetul parohial îşi rezervă dreptul de a da lucrarea în întreprindere acelui maistru (întreprinzător) care va oferi mai multă garantă morală şi materială, fără considerare la rezultatul licitaţiei. Pianul şi deviza de spese aprobate de Ven. Consistor prin No. 938/926 precum şi condiţlunile, se pot vedea la oficiul parohial în ori ce zi.
Firighaz, la 1 Iunie 1926. Comitetul parohial,
A V I Se aduce la cunoştinţa On. public, auto
rităţilor publice şi autorităţilor bisericeşti, că am deschis un birou de
„ARGHITEGTDRĂ şi GONSTRUGŢIUNI" instalat visa-vis de gara CFR. Arad.
Executăm tot felul de planuri şi devize pentru locuinţe, şcoli şi biserici şi alte lucruri cari aparţin architecturei, totodată şi întreprindem orice lucrări de această ramură.
Cu stimă: DAN ş i DRECIN,
Birou de Architectură şl Construcţiuni.
A V i 25, Cu onoare aduc la cunoştinţă onoratu
lui public şi autorităţilor bisericeşti, că în Arad, str. Românului Nr. 7, am deschis un birou technic de architectură; construesc orice planuri de casă, şcoli şi biserici împreună cu devizele (preliminare) lor, mai departe execut colaţionări de totfelul de lucrări de zidiri şi întreprind totfelul de lucrări technice, clădiri etc.
, Cu stimă: T e o d o r Cioban,
arhitect. Redactor responzabil: SlgllON STANA asesor consistorial
Censurat: Prefectura Judeţului. Tiparul şi editura tipografiei Diecezane ortodoxe române din Arad, — 4313