Cristofor Columb s-a nscut la Genova, n Italia, n anul 1451. Tatl su a fost estor i se presupune c fiul su Cristofor a intrat n acest comer de mic copil. Teoria cea mai citat de ctre istorici susine c numele Cristbal Coln ar fi traducerea n castilian a numelui italian Cristoforo Colombo, acesta fiind fiul lui Domenico Colombo, estor, i al Susanei Fontanarossa. Potrivit acestei teorii, nu era un copil educat i de aceea s-a iniiat n lumea navigrii de la o vrst foarte fraged. Informaiile despre nceputul carierei sale de navigator sunt ns nesigure.

ntre anii 1474 i 1475, a efectuat prima sa cltorie spre insula Chios, posesiune genovez situat n Marea Egee. n 1476, Columb a navigat cu un convoi spre Anglia. n timp ce se afla n dreptul coastei Portugaliei convoiul a fost atacat de pirai i nava pe care se afla Columb s-a scufundat, ns acesta a notat pn la rm i a gsit adpost la Lisabona. Stabilindu-se acolo, unde fratele su Bartolomeu era cartograf, Cristofor s-a cstorit n 1479 cu fiica guvernatorului insulei Porto Santo. Unicul copil al lui Cristofor Columb din aceast cstorie, Diego, s-a nscut n 1480.Bazndu-se pe informaiile acumulate de-a lungul cltoriilor sale i studiind crile i hrile din vremea sa, Cristofor a ajuns la concluzia c Pmntul este cu 25% mai mic dect se credea pn atunci. Pornind de la aceast premiz, Columb credea c se poate ajunge n Asia mai repede, navignd spre vest. n anul 1484, i-a prezentat ideile lui Joo al II-lea, regele Portugaliei, cernd finanare pentru o cltorie spre vestul Oceanului Atlantic. Propunerea sa a fost respins de ctre o comisie regal maritim.Puin timp dup aceasta, Columb s-a mutat n Spania unde planurile sale au ctigat suportul unor persoane foarte influente, aranjndu-se astfel o audien n 1486 la Isabela I, regina Castiliei.

Harta frailor Columb, cca 1490Tot n acest timp, a cunoscut-o pe Beatriz Enriquez, care a devenit apoi amanta sa i mama celui de-al doilea fiu, Ferdinand Columb.n Spania, ca i n Portugalia, comisia regal i-a respins planul. Cristofor Columb a continuat ns s caute ajutor i, n sfrit, n aprilie 1492 insistena sa a fost recompensat: Ferdinand al V-lea, regele Castiliei, i regina Isabela au fost de acord s sponsorizeze expediia.Contractul semnat meniona c navigatorul devenea vicerege asupra tuturor teritoriilor descoperite i n plus i se acorda o zecime din toate metalele preioase descoperite sub jurisdicia sa.