12 pagini

n Numãrul solicitãrilor iniþiale de ajutor de ºomaj dinSUA continuã sã scadã PAGINA 8

n BCR: Sistemul bancar a înregistrat un surplus delichiditate de 3,9 miliarde lei, în luna august

PAGINA 9

n OPINII / Vulnerabilitateaenergeticã nu sare de salariulminim

PAGINA 8

5 lein STELIAN ION: “Klaus Iohannis vrea sã

deþinã controlul total asupra justiþiei”PAGINA 3

n ÎNCEPÂND DE ASTÃZI / ObligaþiunilePrefera Foods intrã la tranzacþionare peSistemul Multilateral al BVB PAGINA 4

n COSTI ZÃRNESCU, FONDATORULRENTAKUB.COM ªI LAKUBURI.RO:„Segmentul caselor de vacanþã,vilelor ºi bungalourilor de închiriatintegral are un mare potenþial înRomânia” PAGINA 10

Vineri, 10 septembrie 2021, nr. 175 (6955), anul XXXI

GRAM AUR = 241,3481 RON FRANC ELVEÞIAN = 4,5494 RON EURO = 4,9482 RON DOLAR = 4,1824 RON

În þara lui ”lasã cã mergeºi aºa”, digitalizarease miºcã în ritmulpresiunilor din exterior

(Interviu cu Daniel Homorodean,CEO Arxia, dezvoltator de proiecte ºi produse web,

ºi vicepreºedintele Clusterului Cluj IT)

l ”Instituþiile au dificultãþi în definirea proiectelor dedigitalizare ºi derularea lor în mod competitiv ºi eficient,chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta”l ”Nu stãm delocbine cu educaþia digitalã, suntem codaºii Europei”l În anul2021 nu avem oraºe inteligente în Romania”

Reporter: Cum aratã, în prezent, spaþiuldigital din þara noastrã ºi de ce are nevoie casã meargã cãtre un model de succes?

Daniel Homorodean: Aºa cum vãdeu spaþiul digital, el este format din treicomponente esenþiale: digitalizarea,educaþia digitalã ºi industria IT românea-scã. Deºi în ceea ce priveºte digitalizareane îndreptãm într-o direcþie bunã, institu-þiile au în continuare dificultãþi în defini-rea proiectelor de digitalizare ºi derula-rea lor în mod competitiv ºi eficient,chiar dacã nu au lipsit banii pentru asta.Nu stãm deloc bine cu educaþia digitalã,unde suntem codaºii Europei, ºi avem

nevoie de programe formale de educaþiepentru toate vârstele. Este important sãînþelegem cã nu vom obþine rezultateconsistente în acest domeniu pânã cândcetãþenii nu vor avea la dispoziþie siste-mele informatice prin care sã interacþio-neze. Estonia, Danemarca, Olanda au unnivel de top al educaþiei digitale nu doarpentru cã cetãþenii lor au primit cursuri lascoalã, ci ºi pentru cã au avut ocazia sãfoloseascã zi de zi, pentru orice activita-te, aplicaþiile informatice.

A CONSEMNAT

ALINA VASIESCU

(continuare în pagina 12)

FPTR ACUZÃ:

Industria turismului,în proces de dezintegraredin cauza MEATl Patronii din turism, nemulþumiþi de OUG 65/2021, adoptatã fãrã avizul CESl FPTR: “Prin eliminarea posturilor deataºaþi de turism, se doreºte de fapt contractarea serviciilor de promovare a turismului românesc de firme private, «decasã», prin care sã fie cheltuiþi banii de promovare alocaþi din bugetul statului”l 5000 de firme din turism nu au primitsumele solicitate prin mãsura 2 – granturi pentru capital de lucru

Industria turismului românesc seconfruntã cu un proces acceleratde dezintegrare, din cauza poli-ticilor guvernamentale, în speþãale Ministerului Economiei,Antreprenoriatului ºi Turismu-lui (MEAT), aratã Federaþia Pa-

tronatelor din Turismul Romanesc(FPTR) într-un material înaintat Comi-tetului Economic ºi Social European.

Nicolae Istrate, vicepreºedinteleFPTR, a declarat pentru ziarul BURSA:“Practic, întreaga coordonare ºi suprave-ghere a politicilor naþionale a fost redusãla minimum prin ordonanþe de urgenþã ºihotãrâri de guvern care încalcã flagrantlegislaþia în vigoare precum ºi intereselelegitime ale acestui sector. Prin mãsurileluate de Claudiu Nãsui, atât timp cât aces-

ta a fost ministru al Economiei, Antre-prenoriatului ºi Turismului, s-a dorit de-sfiinþarea turismului din România ºi tran-slatarea unor activitãþi din cadrul mini-sterului cãtre mediul privat (n.r. - cum arfi organizaþiile de management al desti-naþiilor), intenþionând sã mute banii pu-blici din bugetul þãrii în conturile unorONG-uri - «deschizând robinete de banicãtre privaþi» pe criteriul prieteniilor per-sonale sau de partid ale conduceriiMEAT. Un alt lucru grav este cã structu-rile patronale reprezentative din turismnu sunt ascultate de MEAT, reprezentan-þii ministerului preferând discuþii custructuri asociative care nu au legãturã cuprevederile legii dialogului social.

GEORGE MARINESCU(continuare în pagina 11)

MOÞIUNEA CU BUCLUC

Lovitura de Palat aUSRPLUS a eºuat

Parlamentarii USRPLUS auîncercat, ieri, cu prilejul citiriimoþiunii de cenzurã pe care audepus-o cu cei de la AUR împo-

triva guvernului Cîþu, sã dea o loviturãde Palat... parlamentar. De la tribunaParlamentului, Ionuþ Moºteanu, liderulgrupului deputaþilor USRPLUS, a soli-citat plenului sã stabileascã ºi un calen-dar al dezbaterii ºi votãrii moþiunii decenzurã, în limita cadrului constituþio-nal, care stipuleazã la art.113 aliniat 3 cãmoþiunea se dezbate în termen de treizile de la data la care a fost prezentatã.

Dupã lungi contre cu Florin Roman,vicepreºedintele Camerei Deputaþilor,care a þinut morþiº sã conducã ºedinþa deplen, deºi la prezidiu se afla ºi Anca Dra-gu, preºedintele Senatului, al doilea omîn stat, ºi dupã ce reprezentanþii AUR aureuºit sã îi tragã la propriu scaunul lide-rului deputaþilor liberali ºi sã îl îndepãrte-ze de la microfon, Ionuþ Moºteanu ºi-avãzut doar o parte din dorinþã realizatã:supunerea la vot a propunerii sale de mo-dificare a ordinii de zi aprobatã deBirourile Permanente Reunite.

Numai cã la vot, lovitura de Palatîncercatã de grupul USRPLUS a eºuat,deoarece parlamentarii PSD ºi PNL au

fãcut front comun ºi cu 216 voturi contra,faþã de 117 voturi pentru, au respins sta-bilirea de cãtre plenul Parlamentului aunui calendar privind dezbaterea ºivotarea moþiunii de cenzurã.

”Prin acest vot s-a demonstrat din noucã s-a format USL, alcãtuitã din PSD ºiPNL”, a afirmat, imediat dupã vot, IonuþMoºteanu.

Practic, ce s-a întâmplat ieri în plenulreunit al Parlamentului a fost o urmare atensiunii ce dominã scena politicã de ladeclanºarea crizei în rândul coaliþiei deguvernare, precum ºi o urmare a declara-þiilor fãcute în prima jumãtate a zilei deliderii partidelor politice reprezentate înLegislativ.

La ºedinþa Birourilor Permanente Re-unite premergãtoare ºedinþei de plen, re-prezentanþii UDMR au propus ca un ca-lendar privind dezbaterea ºi votul moþiu-nii sã fie stabilit dupã ce Curtea Constitu-þionalã se va pronunþa cu privire la sesi-zarea trimisã de cãtre Guvern referitoarela depunerea moþiunii de cenzurã ºi lamomentul trimiterii ei cãtre Palatul Vic-toria.

GEORGE MARINESCU

(continuare în pagina 3)

FONDATORII ONE UNITED PROPERTIES:

“Ne vom abþine de la votulprivind crearea acþiunilor cuvot multiplu”l Înfiinþarea unei clase de acþiuni cu vot multiplu a fostrespinsã în trecut de Registrul Comerþuluil “Compania vautiliza toate mijloacele legale disponibile împotriva uneisoluþii similare”, spune Victor Cãpitanu

Victor Cãpitanu ºi Andrei Diaco-nescu, acþionarii fondatori ai OneUnited Properties (ONE), se vorabþine de la vot în ceea ce pri-

veºte crearea claselor de acþiuni cu votmultiplu, la adunarea extraordinarã deastãzi, au transmis reprezentanþii socie-tãþii la solicitarea Ziarului BURSA.

Decizia vine în condiþiile în care, peordinea de zi a AGEA se aflã aprobareaconstituirii unei noi clase de acþiuni One(Clasa B), cu o valoare nominalã de 0,2lei ºi cu vot multiplu, respectiv cincidrepturi de vot la o acþiune. Dacã punctulva fi aprobat, se va supune la vot conver-sia a 22,74% din acþiunile ordinare aleVinci VER Holding SRL, societate afla-tã în proprietatea lui Victor Cãpitanu ºiOA Liviu Holding Invest SRL, deþinutãde Andrei Diaconescu, în acþiuni deClasa B, respectiv câte 11,37% pentrufiecare.

În prezent, Victor Cãpitanu ºi Andrei

Diaconescu, cei doi fondatori de dezvol-tatorului imobiliar, deþin indirect 59,5%din companie, astfel încât au majoritateaîn AGA, iar conform unor opinii din pia-þã, un eventual vot pentru crearea claseide acþiuni cu vot multiplu pentru ei,prezintã un conflict de interese.

Avocatul Gheorghe Piperea:“Dacã se forþeazã votul, sevor putea formula acþiunipentru anularea hotãrârii ºisã se obþinã anularea”

Contactat de ziarul BURSA, avocatulGheorge Piperea ne-a declarat: “În opi-nia mea, acþionarii fondatori ar trebuie sãse abþinã de la vot. Pe de altã parte, trebu-ie sã se asigure cã aceastã clasã de acþiunieste constituitã în mod legal.

ANDREI IACOMI

(continuare în pagina 4)

Graficã de MAKE

PANDEMIA A LÃSAT URME ADÂNCI

CESE: “Repornirea operaþionalãcompletã a ecosistemelorturistice - dificilã ºi incertã”

La optsprezece luni de la debutul pandemiei în Europa, ecosistemele globale din domeniul turi-smului ºi al transporturilor încã se confruntã cu o crizã fãrã precedent, care a afectat grav între-prinderile mici ºi lucrãtorii independenþi din cadrul lanþurilor valorice ºi de aprovizionare core-spunzãtoare, precum ºi lucrãtorii, societãþile ºi capacitãþile de rezilienþã ale acestora, este con-

cluzia evaluãrii pe care membrii Comitetului Economic ºi Social European (CESE) au efectuat-o laºedinþa care a avut loc în insula Rhodos (Grecia). Evenimentul s-a desfãºurat în contextul planului deactivitãþi pentru elaborarea avizului din proprie iniþiativã al CESE care abordeazã acest subiect subconducerea lui Dumitru Fornea, preºedinte al grupului de lucru din cadrul CESE ºi secretar general al

Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian. (G.M.)

(continuare în pagina 11)