Monografiafostei comune Ciresul, Cercul Pretorial Timis, Comitatul Caras-Severin sub
Imperiul Austro-UngarAstazi satul Ciresul, comuna Criciova, judetul Timis.
Intocmita de
Sorescu Spiridon din satul Ciresul Nr.17
la data de 14/01/1976.
Sumar
Prefata.......................................................................................................p.2
Partea întâi................................................................................................p.3
• împroprietarirea taranilor (Maria-Terezia)• ocupatiunea « bunicilo r» si « strabunicilor »• denumirea comunei
Partea a-2-a.............................................................................................p.5
• marii proprietari• lichidarea marilor proprietati (1920)
Partea a-3-a.............................................................................................p.6
• « Ciresul »-localizare• Relief• Anul 1918• Banca populara « Soarele »• Preoti, învatatori si elevi• « Ciresul nou »• « Ciresul mic »• Mina • Cooperatia
ANEXE :
1. « Numerele de casa...........................................................................p.14si capiI de familie în anii 1895 si 1976 »
2. Tabel cu locuitorii comunei...............................................................p.18care au participat la I-ul razboi mondial
3. Tabel cu locuitorii comunei...............................................................p.22care au participat la al II-lea razboi mondial
Prefata
Spiridon Sorescu ( 1902 - 1993 ), s-a nascut în comuna « Ciresul ». Tatal, Nicolaie, a fost « plugar » iar mama, Ana, a ramas vaduva si s-a batut singura cu greutatile caci avea 5 copii. Spiridon era un om vesel, vorbaret din fire si bun la suflet caci îi ajuta pe toti din sat, daca nu altfel, macar cu un sfat sau cu o vorba buna.
Contabil de meserie, el a înfintat banca « Soarele » ca sa-i poata ajuta pe taranii saraci sa obtina credite si sa iasa deasupra nevoilor. Datorita lui, când banca s-a desfiintat (1948 ), toti locuitorii comunei Ciresu care au avut actiuni, au primit « parte » din «padurea lui Galici ». Aproape toti satenii din Ciresu au acum padure caci Spiridon a iubit oamenii: si-a pus inteligenta, spiritul practic si cunostiintele în slujba lor, cu simplitate, modestie si din tot sufletul. A fost un mare patriot, animat de idealuri înalte dar « ironie a soartei »: tocmai el a fost « acuzat » de « tradare de patrie » si condamnat la 20 ani de închisoare. Securitatea a interceptat doua scrisori pe care el le-a scris adresându-le ambasadelor Frantei si Statelor Unite: descria cum se facea « înscrierea în CAP ». A fost arestat chiar de ziua lui de nastere, pe 04/03/1961 si eliberat pe 21/08/1964 beneficiind de gratierea tuturor detinutilor politici data de Ghe. Gheorghiu-Dej. Dupa iesirea din închisoare, desi avea 31 ani vechime în câmpul muncii, nu i s-a dat pensie ci un « ajutor social minim » caci fusese … « detinut politic » !
Partea întâi
Împropritarirea taranilorLocuitorii com. CIRESUL TIMIS, dupa versiunile date de oameni batrâni « în timpul dominatiei Marea-Térezia », au fost împroprietariti cu « pamânt arator » în tarina de la locul ses la S-E, la S, si la S-V de comuna Ciresul Timis.Împroprietarirea s-au facut în 3 categorii:
1. Categoria 1 a primit 11 jugh.cad., dintre care ½ jugh. în platul unde urma sa-si faca casa, 1 ½ jugh. în pasune si 9 jugh. în tarine în diferite locuri.
2. Categoria a-2-a a primit 9 jugh.cad., dintre care ½ jugh.cad. în vatra satului sa-si faca casa, 1 ½ jugh. în pasunea urbariala si 7 jugh.cad. în tarina la diferite locuri.
3. Categoria a- 3-a a primit 7 jugh.cad., dintre care ½ jugh.cad.loc de casa, 1 ½ jugh. în pasune si 5 jugh.cad. tarina în diferite locuri.
Dupa împroprietarire, a obligat ca toti locuitorii din vatra satului unde au primit gradina, fara a se opune, sa se mute dupa coline, la locul primit în vatra satului unde locuim noi astazi.Casele erau facute din lemn, acoperite cu stuf, iar cei mai înstariti au acoperit casele cu sindrila, pâna în veacul al 19-lea.Pasunea urbariala s-a dat în jurul com. Ciresul Timis, în întindere de 136 jugh.cad. Aceasta pasune au fost plantata cu pomi fructiferi ca: pruni, meri, peri, nuci si alte specii începând de la Mosi Stramosii nostri, de la formarea comunei Ciresul Timis pâna în zilele noastre.Fiecare « membru asociat » am avut dreptul sa îngradim în islaz 400 stg. patrati timp de 7 ani cu obligatia ca în primul an sa-i plantam cu pomi fructiferi iar în anul al-7-lea eram obligati sa semanam cu plante furajere; trebuia sa ramâna locul curat pentru pasune. Cei ce nu se conformau hotarârii Adunarei Generale, trebuiau sa plateasca amenda. Nu s-au întâmplat ca vreun asociat sa nu se conformeze hotarârei Adunarei Generale. Pe fiecare ne interesa sa tinem pasunea cât mai curata caci toti aveam si pomi si vite. O sa va întrebati de ce unii cetateni au avut mai multi pomi în pasune ? Cei ce au avut pomi în pasune au avut dreptul, dupa locul lui cu pomi, sa vânda pomii, dar izlazul nu, izlazul s-au folosit în comun. Pamântul primit, fiecare a avut dreptul sa si-l vânda precum si casa, dar cel cu pasune, nu au avut voie sa-l vânda: pasunea era « proprietate urbariala » si se folosea « în comun » de toti membrii Asociatiei. Daca s-a întâmplat sa vina în comuna un locuitor din alt sat, el trebuia sa depuna cerere la Asociatia Urbariala pt a fi primit asociat. Cererea se depunea la Adunarea Generala a Asociatiei pentru ca sa-l admita în asociatie, sau daca adunarea refuza primirea, trebuia sa plateasca o taxa stabilita de Adunarea Generala conform statutului.
Ocupatiunea Bunicilor si StrabunicilorLocuitorii comunei Ciresul Timis, din timpurile vechi, pe lânga agricultura, se ocupau cu cresterea vitelor, cu pomicultura si unii dintre ei si cu apicultura. Dovada ca în jur satul e ocolit în pomi fructiferi. Fructele acestei comuni Ciresul Timis au fost vândute pe piata Budapestei. Cumparatorii iubeau foarte mult fructele acestei comuni. Ziceau: « Sunt poame foarte bune si foarte ne plac ! »
Denumirea comuneiComuna Ciresul, Timis, Cercul Pretorial Timis, Comitatul Caras-Severin, aceasta numire au avut-o pâna în anul 1920 sub era Austro-Ungara.Din anul 1920 când s-a extins Administratia din Patria Mama, a fost numita comuna Ciresul-Timis, plasa Timis, jud. Caras-Severin si au avut aceasta denumire pâna în anul 1926.In anul 1926 s-au dezmembrat jud. Caras-Severin în 2 judete:• jud. Caras cu capitala Oravita• jud.Severin cu capitala Lugoj.Iar numirea Ciresului a devenit: comuna Ciresul, plasa Sacul, jud. Severin, pâna la raionare în 1948. Dupa raionare comuna Ciresul au ramas sat la comuna Criciova, raionul Lugoj, Regiunea Banat. Dupa ce s-au desfiintat Raioanele si Regiunile, satul Ciresul au ramas sat mai departe la comuna Criciova jud.Timis.
Partea a-2-a
Marii proprietari. Primul mare proprietar/spaiie/ au fost Stoianovici Ste(a)pan care au avut în proprietate 2230 jugh.cad. Dupa dânsul au urmat baiatul sau Stoianovici Simion si sotia Stoianovici Iuliana. Acesti mari latifundiari, în anul 1890, au vândut lui Baronul Cuzmita Nicolae care au facut si un castel pe locul unde azi locuieste Traian Breban, cu o proprietate de 540 jugh.cad. Tot în anul 1890 din mosia de mai sus, au vândut lui Bizesanu din Buzias 360 jugh.cad. Acesta au luat bani de la Banca Loyd din Timisoara, de au cumparat mosia. Acest proprietar, gospodarind prost mosia cumparata si neputând achita datoria la Banca, au lasat mosia în proprietatea Bancii.În anul 1900, Stoianovici Simion si sotia Stoianovici Iuliana, au vândut advocatului Dimitrie Galici 450 jugh. cad. în locul numit Mladesti unde si-a zidit conacul; aceasta mosie este la departare de soseaua nationala de 1 km. Acum este trecuta aceasta mosie dupa cum urmeaza: « padurea la Stat » si « pamântul arator la CAP Ciresul ».În anul 1910 Banca Loyd au vândut lui Bobonici Iacob si la 15 consorti. Baronul Cuzmita Nicolae, care construise castelul din Ciresu, au vândut proprietatea lui Mortenzon Marton, în anul 1904.În anul 1910 baronul Mortenzon au vândut proprietatea Bancii « Timisana » din Timisoara. De la Banca « Timisana », în anul 1920 au fost împroprietarita comuna Ciresul, cu islaz si padure iar cu pamântul arator au fost împroprietariti locuitorii satului Ciresul care n-au avut pamânt, câte 2 jugh. de îndreptatit.În anul 1920 proprietara Stoianovici Iuliana vinde 580 de jughare lui Lugos Stefan si 45 de consorti care au format colonia a-2-a ruteana, conform aprobarei data de Comitatul Agrar Cluj Nr. 1124/08/10/1920. La « colonia I ruteana » vinde 180 jugh.A mai vândut locuitorilor satului Ciresul, 120 jugh., asa ca cu aceasta vânzare au lichidat toata proprietatea.
Partea a-3-a
Asezare. « Ciresul« - Timis, pâna în secolul al- XVII-lea a fost pe diferite coline, dupa versiunile ce am auzit de la batrânii nostri. De exemplu, « dealul Dreghinci »: pe acest deal au locuit Gheorghe Dreghinci; în « poiana Pirici » au locuit Ioan Pirici; în « pajistea Zbag » au locuit Gheorghe Zbag; în « obârsia lui Ciuru » au locuit Petru Ciuru, etc. Pe timpurile acelea, populatia se ferea sa locuiasca pe lânga drumurile judetene, pe lânga soselele nationale, etc. caci mereu erau expusa sa fie jefuita de hoardele barbare care au trecut pe aici. Ca dovada avem toate numirile dealurilor, câmpiilor, cu astfel de numiri.« Ciresul » este situat la Nord de gara Gavojdia, la o departare de 4 km, la dreapta râului Timis. Timisul, de Ciresul, este la o departare de 1 km pe soseaua judeteana Lugoj - Nadrag. Relieful satului « Ciresul » este: • la Est deal si ses, la Nord si Nord-Vest dealuri si vai - « Dealul Dreghinci »,
« Culmea », « Culmea Chinosi », « Culmea Berbecului Mare» cu « ridicatura Roata » unde se întâlnesc hotarele « Ciresul », « Maguri », « Armadia » si « Juresti ».
• la Vest, « culmea Berbecului Mic », « dâmpul Mladesti » si « dâmpul Capul Dealului », iar « Gomili » în loc ses, lânga soseaua judeteana Lugoj - Nadrag.
• la Sud-Vest, pâna la râul « Timis », loc de ses, cu locurile numite: « Sant« , « Baneasa », « Felnic », « Ostrov » si « Candoane ».
• la Sud, « Zavoiu de la Moara Timis», « Zevoiu », « Tinchi » si « Izvirnac ». • la Sud-Est, « Gariste », « Sârbu », « Ochiu », « Conet ». • la Est, « Rîtul Grosilor », « Locul Scoalei », « Strejeri », « Valeni » si « Podul
Peretului ». Vaile Ciresului sunt:• la Est, « Valeni »;• la Nord, « Valea Pirici », « Ogasu Ciuru » si « Valea Satului »• la Nord-Vest, « Ogasul Gradii » si « Valea Chinosi »• la Vest, « Valea Berbecului Mic », « Valea Pereului »• la Sud-Vest, « Râtul Santului », « Rîtul din Baneasa »• la Sud, rîturile « Ostrovului », « Zavoaielor », « Timpului » si « Ochiului », care, cu
toate cele trei vai - anume: « Valeni », « Rîtul Mare », « Valea Satului » - se varsa în râul Timis.
Anul 1918În cursul lunei Octombrie 1918 au cazut dominatia Imperiului Austro-Ungar care au dominat Banatul aproape un mileniu, pâna în acest timp. Tot în acest interval de timp s-au întors la caminele lor toti soldatii care mai ramasesera din Razboiul distrugator. Cei ce venisera acasa de pe diferite fronturi de lupta, cei reîntorsi, pentru a tinea linistea în comuna, au înfiintat « Garzi Nationale »; si din comune s-au ales Delegati pentru a merge la data de 18 Nov. vechi, 1 Dec. nou al acestui an, la « Marea Adunare a Românilor din Ardeal, Banat, Maramures si Crisana » ce s-a tinut la Alba-Iulia. Din partea satelor noastre, au fost ales, de a lua parte la aceasta adunare, Advocatul Dr. Cornel Antal, reprezentantul circumscriptiei noastre, a comunei noastre si a celor din jur. La reîntoarcerea de la Alba-Iulia, în data de 21 Nov. - 4 Dec. nou 1918, « s-au sfintit » în Biserica din Ciresul Timis, « drapelul national ». Au luat parte profesori români de seama si directorul ziarului « Rasunetul » din Lugoj. Au cântat cântari « nationale » si o cântare ce se cânta aici în Banat, care o descriu mai jos:
« Asa scrie prin Românul - ziar ce aparea la AradAsa scrie prin Drapel - ziar ce aparea la LugojCaci e liber tot RomânulSoarta s-o dispuna el.De la Nistru pîn’la TisaUnul este Glasul nostruO Frenetica Strigare« Vivat România Mare ».Sub Drapelul nostru mândruCu iubitul Trei coloriAm grabit si eu sa intruÎn garda RomânilorVivat, vivat, sa traiascaLa mai multe- mi sa creascaPe Pamântul Stramosesc ».
La data de 23 Mai 1919, au intrat Jandarmeria Româna, aici la noi, pâna la comuna Isvini, caci încolo, spre Timisoara, era ocupata de armata Sîrba, dar numai auxiliara a Armatei Franceze. Primul Prefect Român, au fost al judetului Caras-Severin: Dr. Gheorghe Dobrin. Administratia civila a fost trecuta în mâinile Românilor la data de 24 Iulie 1919. La acesta data armata Româna au ocupat parte din Banat, retragându-se cea franceza, devenind noi Românii, stapâni pe acest pamânt.
În toamna anului 1919 s-au expropriat de la « marii latifundiari » pamânt si prima data s-a dat taranilor în « arenda fortata » câte 5 jughare de fiecare familie care nu au avut pamânt, iar cei ce nu au avut 5 jugh., au fost întregiti. Acum taranii saraci primisera pamânt dar nu aveau un inventar viu, nici atelaje: nu aveau cu ce lucra pamântul. Taranii saraci au trebuit sa se împrumute la camatarii satelor care luau 80% camata la an. Cei saraci din Ciresul au ajuns de s-au împrumutat la camatari tigani care le luau camata dupa 1000 de lei, 100 lei la luna sau, la altii, 80 lei la luna; dar pe lânga bani, mai dadea bietul datoras, câte o gaina si o pâne de 3 kg. Sarmanul trebuia sa dee si asa, caci nu avea cu ce lucra pamântul primit. Trebuia neaparat sa aibe plug, grapa, caruta, si tragea pentru a lucra pamântul primit.
Înfiintarea Bancei Populare « Soarele » din comuna Ciresul-Timis, plasa Timis, judetul Caras-Severin. În « toamna anului 1923, luna octombrie », s-au înscris ca elev, în « Scoala de Contabilitate si Educatie Cooperatista » din orasul Arad, Sorescu Spiridon. La vacanta de Craciun a acestui an, elevul Sorescu, venind acasa de Craciun, a doua zi dupa-masa, au adunat locuitorii comunei Ciresul prin batere de toba la primarie. Elevul Sorescu le-a cetit locuitorilor comunei Ciresul « statutul de banca populara », aratâdu-le ca salvarea lor e numai prin « Cooperatie » si numai prin « Banca Populara » vor putea scapa din ghearele camatarilor care-i jupoaie fara mila. Le-a aratat satenilor ca prin « Banca Populara » îsi vor mari inventarul viu si mort, vor lucra pamântul în mod rational, prin credit obtinut de la banca. În ziua de 20 ianuarie 1924, s-au adunat 23 de sateni din Ciresul la primarie si au semnat « Statutul » si « actul Constitutiv al Bancei Populare » la care i-au dat numele « Soarele »: societate de Cooperativa de Credit si Economie, cu sediul în Ciresul, judetul Caras-Severin. Primul « Consiliu » ales la aceasta adunare au fost în persoanele Domnilor: Dimitrie Secosian, învatator Toma Birescu, preot Ioan Stoia, plugar Nicolae Breban, plugar Ilie Sorescu, plugar Nicolaie Bagiu
si plugar Gheorghe Alexa. Cenzorii activi: Ioan Stepan plugar, Nicolaie Vasi plugar si Petru Stanescu plugar. Cenzorii supleanti: Petru Stefu plugar, Ioan Berneantu plugar si Nicolie Ecobescu plugar. Semnaturile au fost legalizate de primarul comunei Ciresul, Ioan Secosan, din plasa Timis, judetul Caras-Severin, la 20 ianuarie 1924. În luna februarie a venit si aprobarea de la « Centrala Bancilor Populare Bucuresti », cu decizia Nr.3133 din 26/02/1924: « Vazut si aprobat de noi ca fiind conform cu Legea Bancilor Populare, cf. Art.4, alineatul 3 din lege. Director General semnatura ss. ilizibila, Sef de serviciu semnatura ss. Ilizibila ». Aceasta Institutie a functionat pâna în anul 1948 când tot activul au trecut la Banca de Stat, dupa ordinele date de Minister.
Elevi iesiti de pe bancile scolii din Ciresul. În anul 1924 s-au introdus în învatamânt 7 clase. Învatatorul Dimitrie Secosian au trimis la scoala mai înalta pe eleva Sorescu Victoria, ca « bursiera », din cauza ca era fata saraca la mama vaduva si saraca; la fel si pe fratele ei, Sorescu Nicolaie, iar l-a trimis la scoala mai înalta, ca « bursier ». Eleva Sorescu Victoria au absolvit scoala mai înalta si au ajuns « învatatoare » în comuna Dalci dar, cum pe vremea aceea bântuia acea boala nemiloasa, TBC au rapus-o în floarea tineretii. În timpul când Înv. Sorescu Victoria era în sanatoriu pentru a-si salva viata, un elev al dânsei, din comuna Dalci, îi trimite o carte postala, care o anexez în copie, dupa continut:
Caransebes la 1 febr. 1937« Stimata Domnisoara,Poate ca sunteti nedumerita pentru prima data când puneti mâna pe aceasta hârtie. În timpul cetirii acestei scrisori poate ca va gasiti întru dubiu, fiindca nu stiti cine si cu ce interes vine a vi se adresa. Au trecut aproape 10 ani când cu pasul de apostol, cu sufletul de adevarata Românca, ati poposit pe meleagurile comunei Dalci. Desi timpul care trece asa de repede va va fi facut sa lasati totul uitarei, eu care v-am avut ca pe un parinte sufletesc, vin ca sa va readuc din nou trecutul în prezent. Parca va vad din mijlocul celorlalti elevi ai clasei a- 3-a, dintr-un fund de banca lunga, într-o camera cu 6 ferestre. Va vad asa voioasa, dojenitoare, buna. Adesea când se propune, sau când propun eu la scoala de aplicatie, ma gândesc la D-voastra, cum pusa în fata noastra, ne propuneati o lectie de gramatica sau de istorie. Ma gândesc la dumneavoastra, fiindca dumneavoastra mi-ati dat notiunea subiectului, predicatului, etc. Acum când ma gasesc pe bancile Scoalei Normale din Caransebes, « Va » scriu multumindu-va pentru munca ce ati depus-o spre a ma ridica si pe mine, printre ceilalti, la un nivel sufletesc mai înalt. Si pentru ca sa închei aceste siruri, multumindu-va înca o data pentru munca ce ati depus-o aici la noi, rog pe bunul Dumnezeu sa va ajute si sa va dea spor la munca ce o depuneti în ori si ce directie ar fi..Va saruta mâinile fostul d-voastra elev în Dalci:Baloni Ioan, elev clasa a-7-a normala Caransebes ».
Elevul Sorescu Nicolaie au luat bacalaureatul în Comertul Superior, ocupând functie de stat la Finante, apoi seful Financiarului la Întreprinderea « Timisul » Lugoj. Apoi un alt elev tot al lui Dimitrie Secosian: Ecobescu Constantin - au urmat scoala mai înalta si în Armata au avut gradul de « locotenent ». A luat parte în Resboiul contra hitleristilor; azi este în functie înalta la Judet. Învatatorul Dimitrie Secosan a slujit scoala pâna în anul 1936. Dupa dânsul au urmat fiul sau Lucian Secosan pâna în anul 1945. Din anul 1946, au urmat Vasile Rosu pâna în anul 1970. Dupa dânsul au urmat Înv. Popescu Otilia din anul 1971 pâna în
anul 1973. Dupa dânsa urmeaza Înv. Fetyko Steluta din anul 1974 în continuare.• Biserica din Ciresul vechi s-au zidit în anul 1837. • Scoala primara de azi s-au zidit în anul 1911.• Caminul Cultural s-au zidit în anul 1963.• Familii vechi bastinase în anul 1895 au fost 114 familii. Astazi, la facerea
monografiei, sunt 127 de familii.Biserica s-a renovat din temelie începând cu 1970 pâna în anul 1975 sub îndemnul Preotului Stefan Fetyko si consiliului parohial, din daniile locuitorilor Ortodocsi. Localul Cooperativei de Consum s-au zidit prin prin munca voluntara data de locuitorii Ciresului precum si sumele necesare pentru zidire, în anul 1969;Podul de beton peste valea satului s-au facut în anul 1955 de catre Stat pentru Mina Ciresul.
Ciresul Nou/Colonia I Ruteana. Din hotarul fostei comuni Ciresul-Timis s-au mai format doua catune, sate care pâna la Raionare s-au numit « colonia I Ruteana » si « colonia doua Ruteana », dupa cum am aratat mai sus. Ciresul Nou/Colonia I Ruteana, s-au înfiintat în anul 1910 cu locuitori de origine Ruteana veniti din fostul Comitat/judetul Maramures-Sighet, plasele Hust si Volove, astazi în Ucraina Sub-Carpatica, URSS. Acesti locuitori, Bobonici Iacob si 15 consorti, au cumparat mosia Bancii Lloyd din Timisoara. Aceasta mosie este la Nord-Est de satul Ciresul. Relieful satului Ciresul nou este, din partea de Nord-Est a Ciresului vechi, dupa cum urmeaza: « Culmea Dreghinci » pâna la « Dâmpul Sutarului », « Culmea Cat » însasi pâna la « trei hotare »: Drinova, Ciresul si Criciova. Vaile sunt: « Tigancusa », « Valea Pirici », « Valea Ogasu mare », « Picui » si « Valea Satului ». Satul Ciresul nou este în partea de Est a satului Ciresul vechi, pe lânga « pârâul Valeni », soseaua judeteana Lugoj-Nadrag. În hotarul acestui sat se afla si ridicatura cu « Movila Câmpul Sutagului », cu caracter istoric. Dupa aceasta ridicatura, pe timpul navalirelor turcilor si hoardelor barbare, Comandantul acestui dâmp, au dat semnale prin foc spre Caransebes, spre Bocsa si-nspre Lugoj - dupa versiunile ramase de la stramosi. Populatia satului Ciresul nou, azi legat de Criciova sat, la data de 14 Ianuarie 1976:1. Sandor Mihai 2. Veghes Todor 3. Rusceac Petru4. Meles Ioan 5. Tuper Ioan 6. Spilca Maria7. Decun Ion 8. Crasnanic Gheorghe 9. Durnevici Mihai10. Spilca Alexa 11. Dumitresan Nicolaie 12. Spilca Mihai13.Teslevici Cecilia 14. Sandor Vasile 15.Tîmbota Todor16. Belia Mihai 17. Rusceac Gheorghe 18. Rusceac Ilie19. Svaie Maria 20. Mocrean Petru 21. Mocrean Ion22. Popovici Maria 23. Deac Elena 24. Maninet Gheorghe25. Bobonici Anastasia 26. Bobonici Vasilie 27. Bobonici Calina28. Maleta Ana 29. Rambulia Vasile 30. Buta Ioan31. Buta Gheorghe 32. Buta Mihai 33. Popovici Dositei34. Belia Maria 35. Mocrean Ana 36. Rusceac Vasile37. Maleta Ioan 38. Rusceac Ana 39. Sandor Dimitrie40. Maninet Maria 41. Scaloti Maria « Ciresul mic » s-au înfiintat tot din hotarul Ciresului Timis în anul 1920, la data de 02 martie prin cumpararea mosiei lui Iuliana Stoianovici, de catre Lugos Stefan si 45 de consorti. Ciresul mic este în partea de Nord-Vest a satului Ciresul vechi.
Relief - Culmea ce duce de la Ciresul vechi pâna la hotarul Drinovei, « Dîmpu Scaunului », « Dâmpul Stupini », « Valea Chinosi » si « Valea Stupini », « Grunetu lung » si « Dîmpul Resinului », se afla la est de Ciresul mic.Satul « Ciresul mic » este asezat în valea « Pereului », la 3 km de soseaua judeteana Lugoj-Nadrag. Scoala si Biserica s-au zidit în anul 1925.Locuitorii satului Ciresul mic la 14 Ianuarie 1976:1. Crilia Vasile 2. Peia Ioan 3. Popovici Dumitru4. Basaraba Maria 5. Crilia Iuliana 6. Ciup Ion7. Dabadas Vasile 8. Crilia Ion 9. Simonia SilviaAstazi locuitorii acestui sat sunt în descrestere. În anul 1947 au plecat în Rusia, repatriati, trei patrimi din locuitori. Din cei ce au mai ramas, au mai plecat 13 familii în diferite locuri, din cauza ca la acest sat nu au dat drum corespunzator sa iasa la soseaua judeteana, îndeosebi iarna, nu poti aproape intra.
La data de 6 Iulie 1950 s-a predat de la « Oficiul Parohial » Ciresul, la presedintele « Comitetului provizor Criciova », judetul Severin:
1. Matricola botezatilor, reposatilor si cununatilor începând cu anul 1853 pâna în 1886
2. Matricola botezatilor, reposatilor si cununatilor pe anii 1886-1916Registrele sunt în ordine, cu toate filele si cartonate dupa cum reiese din procesul verbal semnat de presedinte: am predat am primitToma Birescu ss. Comanici ss.
V.Rosu ss.
Mina Ciresul. În subsolul hotarului Ciresul se afla zacaminte de carbune lignit, care, în anul 1952 au fost pus în exploatare de catre Stat , pâna în anul 1966 când s-a închis lucrarea din cauza ca au cheltuit mai mult decât sa aduca venit: nu au dat randament.
Cooperatia în comuna Ciresul. În anul 1924 s-au înfiintat Banca Populara « Soarele », societate cooperativa de credit, economie si aprovizionare cu tot felul de masini agricole si desfacere în comun a produselor « asociatilor », etc. Prin aceasta institutie cooperatista s-au înjghebat gospodarii frumoase. Asociatii si-au procurat pluguri de fier pentru prasit precum si masini de treerat iar Institutia a procurat tot felul de seminte selectionate. Dovada ca aproape trei sfert din sat s-au facut gradinari. Produsele lor s-au vândut pe toate pietele din Resita, Caransebes si Otelul Rosu. Rosiile au fost trimise de Banca pe piata Sibiului precum si ciresele si poamele de soi, pe piata Brasovului. Aceasta institutie au ajuns de au ajutat pe toti agricultorii din plasa Sacul. Au avut sectie economica în comuna Gavojdia prin care s-au aprovizionat populatia si satele din jurul acestei comuni. În anul 1944 « magazinul » sectiei economice a fost bombardat de avioanele hitleriste din care cauza si-au încetat activitatea. Creditul s-au dat mai departe agricultorilor prin aceasta cooperativa de credit pâna în anul 1948 când întreg portofoliul au trecut la Banca de Stat, conform ordinelor în vigoare la acea data.
Locuitorii satului Ciresul si cei din jur, la « apelul » lansat în 1957 de organele conducatoare ale « Cooperatiei », de la Regiunea Banat, pentru înfiintarea unei « Banci Cooperative de Credit » în comuna Gavojdia, entuziasmati de binefacerile acestei institutii, la fondare, o mare parte s-au înscris; dovada, aceste sate au dat doi membrii în consiliul de conducere. Tot locuitorii din satul Ciresul au botezat-o « Banca Cooperativa de Credit Lunca Timisului ».
Cooperativizarea Agriculturei în satul Ciresul. În anul 1959 au luat fiinta Cooperativa Agricola de Productie. Cu hotarul satului Ciresul si Ciresul mic, proprietatea Galici, s-au format « Brigada I ». Cu parte din hotarul satului Ciresul si hotarul satului Cresul nou, s-au format « Brigada II ».
Ciresul, la 14 Ianuarie 1976Sorescu Spiridon
Numere de casa si capi de familiecomuna «Ciresul » - Timis în anul 1895:
Nr.crt.
Nr. case
i
1895Capi de familie: nume
prenume
1976Capi de familie: nume
prenumeNr. casei
1. 1 Stefan Gulin Petru Maran 3
2. 2 Eva Draghici Stepan Nicolaie 4
3. 3 Mihai Berneantu Filipet Gheorghe 5
4. 4 Ioan Alexa Tubria Livius 6
5. 5 Nicolaie Enchescu Ioan Enchescu 7
6. 6 Gheorghe Maran Ioan Maran 8
7. 7 Bizesanu Popovici Mihai 9
8. 8 Bizesanu Durnevici Ion 9
9. 9 Bizesanu Berneantu Ion Nita 10
10. 10 Ciocan Costa Crasnanic Dimitrie si Ana 11
11. 9 Renhard Petru Crasnanic Mihai 11
12. 11 Ardelean Dimitrie Birescu Liviu 14
13. 12 Aurariu Nicolaie Aurariu Ioan Panaiut si Elena 15 si 16
14. 13 Trifu Sorescu Sorescu Sebastian 17
15. 14 Stefu Petru Aurariu Valer 18
16. 15 Ecobescu Nicolaie Gimbosa Vasii Corolau 19
17. 16 Cocîrla Dimitrie Bosca Vasile 19
18. 17 Boc Nicolaie Moise Lazar 20
19. 18 Sofia Tragher Muntian Pavel 21
20. 19 Moise Petra Moise Nicolaie 22
Moise Petra Miscu Gheorghe 23
21. 20 Daicovici Chiliuta Parasinat Vasile 24
22. Saveta Voda Toma Ilie 25
23. Stanescu Ioan Ciresan Dimitrie 26
24. 23 Salbagean Nicolaie Filipat Lazar 27
25. 24 Jurca Jurchita Caprariu Nicolaie 28
26. 25 Novac Constantin Novac Ioan 29
27. 26 Jurma Nicolaie Cerpaz Maria 30
28. 27 Toma Sosdian Miscu Iosif 31
29. 26 Tubria Ioan Magiar Filip 32
Scaloti Mihai 33
30. 28 Constantin Aurariu Aurariu Nicolaie 34
31. 29 Ana Stamatchi Emanoil Anton 35
Nr.crt.
Nr. casei
1895Capi de familie: nume
prenume
1976Capi de familie: nume
prenume
Nr. casei
32. 30 Vasile Jurca Crasnienici Alexa 36
33. 31 Maria Gruia Scaloti Tudor 37
Meles Mihai 38
34. 32 Ioan Aurariu Constantin Aurariu 39
36. 34 Lazar Zimbran Ion Ursu 40
37. 35 Ioan Draghici Spilca Mihai 41
38. 36 Pau Lazar Grasu Damaschin 42
39. 37 Pavel Toma Aurariu Cornel 43
40. 38 Bot Ioan Bobonici Ioan 44
Scaloti Mihai 45
41. 39 Stefan Murari Ciabrun Ion jr. 46
42. 40 Achim Magdescu Stoia Constantin 47
43. 41 Savu Margan Ioan Moise Turcu 48
44. 42 Iosif Bernantu Scaloti Nicolaie 49
45. 43 Chiliuta Vlaicu Tîmbota Ana 50
46. 44 Saveta Voda Ciabrun Ioan sen 51
47. 45 Nistor Aurariu Silviu Aurariu 52
48. 46 Lazar Marginentu Gaspar Nikolic 53
49. 47 Ioan Aurariu Cornel Aurariu 54
50. 48 Aurariu Nistor Jigoris Gheorghe 55
51. 49 Dimitrie Ghera Jigoris Gheorghe 56
52. 50 Nicolaie Magiar Tîmbota Vasile 56
Tubec Vasile 57
53. 51 Adam Stan Jivan Constantin 58
54. 52 Breban Dimitrie Breban Octavian 59
55. 53 Iosif Besaniantu Ionescu Gheorghe 60
56. 54 Ela Dobosan Indru Ana 61
57. 55 Treia Cerpaz Indru Ana 61De la 56 la
61au fost familiile lui Donesie Calbun si ale lui Stan Ioan - fosta colonie
înDirjoane
62. 62 Moise Ioan Lolia Moise Ioan Nelu 62
63. 63 Aurariu Nicolaie Victoria Pupsa 63
64. 64 Ioan Popovici Bagiu Viorica 64
Datcu Dimitrie 65
Nicolescu Ioan 66
65. 65 Grasu Ioan Turcan Nicolaie
Nr.crt.
Nr. casei
1895Capi de familie: nume
prenume
1976Capi de familie: nume
prenume
Nr. casei
66 66 Traila Lungu Ioan Muntean 68
67 67 Petru Marcu Ilie Floria 69
68 68 Constantin Ecobescu Lugos Ioan 70
69 69 Constantin Ecobescu Ecobescu Nicolaie 71
70 70 Vlaicu Persida Vlaicu Nistor 72
71 71 Romulus Marcu Ioan Berneantu 73
72 72 Rotariu Vasile Valer Mladescu 74
73 73 SCOALA SCOALA 75
74 74 Dimitrie Daicovici Berneantu Stefan 77
75 75 Stoianovici Cornean Nicolaie 76
76 76 Stoianovici Berneantu Stefan 77
77 77 Moisa Danila Martin Pasula 78
79. 79 Ilie Ursu Iorgovan Ursu 79
Constantin Stanescu Gligor Stanescu 80
80. 80 Ana Stepan Victoria Stepan 81
81. 81 Tubria Damaschin Tubria Nicolaie 82
82. 82 Pavel Iancu Lata Ion Gheorghe 83
83. 83 Nicolaie Berneantu Damaschin Berneantu 84
84. 84 Stanescu Constantin Tubria Ioan 85
84. 85 Ispas Nicolescu Rotariu Nicolaie 86
86. 86 Furdian Lazar Aurariu Ioan 87
87. 87 Tubria Nicolaie Tubria Traian 88
88. 88 Traila Stoia Victor Stoia 89
89. 89 Damaschin Alexa Maninet Ioan 90
90. 90 Vasi Gheorghe Rosu Livius 91
91. 91 Moldovan Nicolaie Biriescu Cornel 92
92. 92 Ciocan Aurel Ciocan Nicolaie 93
93. 93 Puscan Valer Aurariu Maria 94
94. 94 Iosif Ioanovici Rotariu Aurora 95
95. 95 Izdraila Romînu Ioan Romînu 96
96. 96 Stefan Murariu Traian Murariu 97
97. 97 Damaschin Stan Boboc Maricel 98
98. 98 Antonie Maran Maran Nicolaie 99
99. 99 Bot Lazar 100
100. 100 Caplescu Constantin 101
Nr.crt.
Nr. casei
1895Capi de familie: nume
prenume
1976Capi de familie: nume
prenume
Nr. casei
101. 101 Gornicu Nicolaie Toader Nicolaie 102
102. 102 Stanescu Vasile Suciu Nicolaie 103
103. 103 Tubria Ilie Stanescu Ioan 104
104. 104 Puscan Valer Aurariu Maria 105
105. 105 Achim Oprea Dil Stefan 105
106. 106 Mortenzon Marton Breban Traian 106
107. 107 Mortenzon Marton Breban Traian 106
108. 108 Daici Iulia Breban Gheorghe 107
109. 109 Aurariu Ilie Aurariu Ioan Nita 108
110. 110 Mihai Berneantu
111. 111 Savu Gruia Caplescu Ion 109
112. 112 Ignaton Ioan Ciocan Cornel 110
113. 113
114. 114 Pascu Aurariu Iosif Gherga 111
Indrea Vasile 112
Farcas Vladimir 113
Vagiunic Mihai 114
Veghes Iuliana 115
Veghes Gheorghe 116
Popovici Ilie 117
Lugos Maria 118
Crasnanic Nicolaie 119
Spilca Maria 120
Scaloti Vasile 121
Crasnanic Gheorghe 122
Vaziunic Gheorghe 123
Popadinat Mihai 124
Romolus Traian 125
Teslevici Ilie 126
Sorescu Versavia 127
Ciresul, Timis - 1895 Ciresul, Timis - 1976
114 numere de casa 127 numere de casa (14/01/1976)
TABEL cu locuitorii comunei « Ciresul »- Timis care au luat parte la razboiul mondial din anii 1914 – 1919
Nr.crt.
Nr. casei
Numele si prenumele
1.. 1 Berneantu Stefan prizonier în Rusia
2.. 1 Berneantu Mihai
3. 2 Alexa Nicolaie mort pe front
4. 3 Enchescu Ioan invalid
5. 4 Maran Ioan prizonier în Rusia
6. 4 Maran Ilie prizonier în Rusia
7. 8 Breban Nicolaie
8. 10 Sorescu Ilie invalid
9. 11 Stefu Ioan mort pe front
10. 12 Vasii Nicolaie
11. 15 Stanescu Ion
12. 16 Salbagean Nicolaie
13. 17 Caprariu Ilie
14. 18 Novac Lazar mort pe front
15. 18 Novac Constantin
16. 19 Rotariu Pantilie invalid
17. 20 Magiar Ioan mort pe front
18. 21 Aurariu Panaiut
19. 23 Jurca Ilie prizonier în Rusia
20. 24 Aurariu Nicolaie prizonier în Rusia
21. 25 Zîmbrean Petru prizonier în Rusia
22. 26 Suciu Damaschin mort pe front
23. 27 Toma Gheorghe mort pe front
24. 27 Toma Ioan
25. 27 Toma Nicolaie
26. 28 Bot Ioan prizonier în Rusia
27. 29 Magiar Ilie mort pe front
28. 30 Magdescu Achim
29. 30 Magdescu Gheorghe invalid
30. 31 Moise Nicolaie
31. 34 Margineantu Lazar
32. 34 Leucus Donesie mort pe front
33. 35 Aurariu Ioan prizonier în Italia
34. 36 Tubria Nicolaie prizonier în Rusia
Nr.crt.
Nr. casei
Numele si prenumele
35. 36 Tubria Stefan
36. 38 Miscu Ilie prizonier în Rusia
37. 38 Ursu Nicolaie prizonier în Rusia
38. 39 Breban Gheorghe
39. 40 Lungu Iulian
40. 41 Cerpaz Gheorghe
41. 42 Dobosan Iorgovan
42. 43 Stan Ioan invalid
43. 43 Miscu Ion prizonier în Rusia
44. 43 Miscu Petru prizonier în Rusia
45. 44 Calbun Nicolaie prizonier în Rusia
46. 44 Calbun Gheorghe
47. 44 Calbun Donesie
48. 45 Moise Ioan sr.
49. 45 Moise Ioan jr.
50. 46 Secosan Pascu prizonier în Rusia
51. 46 Secosan Ioan
52. 47 Bagiu Nicolaie prizonier în Rusia
53. 48 Nicolescu Gheorghe
54. 49 Muntean Ioan
55. 51 Floria Vasile
56. 51 Iancu Petre mort pe front
57. 51 Marcu Romolus mort pe front
58. 52 Ecobe Nicolaie prizonier în Italia
59. 53 Grasu Nicolaie
60. 54 Vlaicu Ion jr. prizonier în Rusia
61. 54 Vlaicu Ion sr.
62. 56 Dochia Donesie
63. 57 Secosan Dimitrie prizonier în Rusia
64. 59 Bogdan Ion plutonier, mort pe front
65. 59 Bogdan Danila
66. 59 Bogdan Dimitrie
67. 60 Ursu Gheorghe prizonier în Italia
68. 60 Ursu Ilie invalid
Nr.crt.
Nr. casei
Numele si prenumele
71 62 Stepan Lazar
72 63 Tubria Damascin prizonier în Italia
73 64 Iancu Gheorghe prizonier în Rusia
74 65 Berneantu Damascin mort pe front
75 66 Laudecescu Pavel
76 66 Stanescu Nicolaie prizonier în Rusia
77 67 Berneantu Nicolia prizonier în Rusia
78 68 Aurariu Nistor mort pe front
79 69 Tubria Ilie invalid
80 69 Tubria Constantin
81 70 Stoia Traila
82 70 Stoia Ioan
83 70 Puscan Nicolaie mort pe front
84 71 Alexa Gheorghe prizonier în Italia
85 72 Rosu Nicolaie mort pe front
86 72 Rosu Ilie prizonier în Rusia
87 73 Moldovan Nicolaie
88 73 Biriescu David
89 73 Biriescu Nicolaie
90 74 Ciocan Aurel
91 74 Ciocan Ioan
92 75 Puscan Valer
93 75 Puscan Constantin mort pe front
94 76 Ianovici Mihai
95 76 Ploscariu Cornel
96 77 Romînu Lazar mort pe front
97 78 Murariu Stefan
98 78 Murariu Stefan mort pe front
99 78 Murariu Damaschin prizonier în Franta
100 79 Stan Simion
101 81 Toader Gheorghe mort pe front
102 82 Stanescu Ilie
103 83 Hategan Spiridon
Nr.crt.
Nr. casei
Numele si prenumele
104. 85 Treica Luchita
105. 87 Aurariu Nicolie
106. 88 Grasu Lazar
107. 88 Grasu Nicolaie
108. 90 Aurariu Ilie prizonier în Rusia
109. 93 Stanescu Constantin mort pe front
110. 95 Aurariu Constantin
111. 33 Cerpaz Nicolaie
112. 58 Giura Gheorghe
113. 58 Pera Blagoia prizonier în Italia
114. 89 Vamiu Gheorghe prizonier în Rusia
115. 42 Ciocan Panaiut
116. 5 Iurie Ioan prizonier în Rusia
117. 5 Durnevici Nicolaie
În acest razboi mondial, din comuna Ciresul, Timis, au luat parte 117 persoane; din acestia au cazut morti pe front 19 persoane; au fost prizonieri 28: în Rusia 21 de persoane, în Italia - 6 si în Franta -1. Cele 6 persoane care s-au reîntors din prizonierat din Italia si una din Franta, au facut parte din « Divizia de Voluntari Români » ce s-a format în Italia, pentru a lupta contra Austro-Ungariei.Tot în anul 1918, toamna, au aparut gripa spaniola care au curatat din sat tot atâtea persoane ca si cei 4 ani de razboi.
TABEL de oameni care au luat parte în Resboiul din anii 1941 - 1945
Nr.crt.
Nr.casei
Numele si prenumele
1. 3 Petru Maran
2. 5 Pilipet Gheorghe
3. 6 Ioan Alexa
4. 6 Tubria Livius
5. 7 Ioan Enchescu
6. 8 Anghel Ienesoni
7. 9 Iuric Ioan mort pe front
8. 10 Berneantu Ioan Nita
9. 11 Crasnanic Mihai
10. 12 Crasnanic Dimitrie
11. 13 Crasnanic Mihai
12. 17 Sorescu Spiridon
13. 18 Aurariu Valeriu
14. 19 Vasii Nicolaie
15. 19 Vasii Coriolan prins în Rusia
16. 19 Vasii Gheorghe invalid
17. 20 Moise Mihai
18. 21 Muntean Pavel
19. 23 Miscu Gheorghe
20. 25 Forai Nicolaie
21. 26 Ciresan Dimitrie
22. 29 Caprariu Nicolaie
23. 29 Novac Lazar
24. 30 Cerpaz Simion
25. 31 Miscu Iosif
26. 32 Magiar Filip
27. 32 Magiar Nicolaie mort pe front
28. 35 Emanoil Anton
29. 36 Crasnanic Alexa
30. 37 Scaloti Tudor
31. 38 Meles Mihai
32. 39 Aurariu Constantin
Nr.crt.
Nr.casei
Numele si prenumele
34. 41 Spilca Mihai
35. 42 Grasu Damaschin
36. 43 Caprariu Ilie
37. 44 Scaloti Mihai
38. 45 Tîmbota Fedar
39. 46 Magiar Constantin
40. 47 Stoia Petru
41. 48 Moise Ioan Nutu
42. 50 Tîmbota Todor
43. 51 Ciabrun Ioan
44. 53 Donesie Gaspar
45. 54 Aurariu Constantin Misto
46. 55 Jigoria Petru
47. 56 Tîmbota Vasile
48. 58 Jivan Vasile
49. 59 Breban Octavian
50. 60 Ionescu Nicolaie
51. 60 Ionescu Gheorghe
52. 61 Indru Damaschin
53. 63 Pupsa Pascu
54. 63 Pupsa Ioan
55. 64 Bagiu Marian Nicolaie
56. 65 Datcu Anton
57. 66 Nicolescu Nicolaie mort pe front
58. 67 Nicolescu Gheorghe
59. 68 Munten Ioan prins în Rusia
60. 68 Traila Muntean mort pe front
61. 68 Nicolaie Muntean invalid
62. 69 Stefan Floria
63. 69 Vasile Floria
64. 70 Berjun Petru mort pe front
65. 71 Ecobescu Constantin Locotenet
66. 72 Vlaicu Nistor prins la hitleristi
Nr.crt.
Nr.casei
Numele si prenumele
67. 73 Berneantu Cornel mort pe front
68. 74 Mladescu Valer
69. 75 Secosan Lucian
70. 75 Rosu Vasile
71. 76 Berneantu Mihai
72. 77 Berneantu Stefan
73. 77 Berneantu Nicolaie prins în Rusia
74. 78 Pasula Martin
75. 79 Ursu Iorgovan
76. 80 Stanescu Constantin
77. 81 Stepan Petru
78. 82 Tubria Nicolaie
79. 84 Berneantu Damaschin
80. 86 Rotariu Nicolaie
81. 87 Oprea Nistor
82. 88 Tubria Nicolaie
83. 89 Stoia Victor
84. 89 Stoia Ionel
85. 91 Matic Petru
86. 92 Biriescu Nicolaie
87. 93 Ciocan Ioan
88. 94 Puscan Valer
89. 96 Romînu Ioan
90. 96 Romînu Nicolaie
91. 97 Stan Simion
92. 98 Maran Gheorghe mort pe front
93. 102 Toader Ioan
94. 102 Toader Gheorghe mort pe front
95. 103 Lupsa Zenovie
96. 105 Dil Stefan
97. 105 Berneantu Nicolaie
98. 107 Breban Gheorghe
99. 108 Aurariu Gheorghe
100. 109 Carabas Lazar
Nr.crt.
Nr.casei
Numele si prenumele
101. 110 Ciocan Gheorghe
102. 111 Gherga Iosif
103. 88 Tubria Damaschin Crinu
104. 111 Vagiunic Mihai
105. 112 Veghes Ioan
106. 113 Veghes Gheorghe
107. 115 Lugos Gheorghe
108. 116 Kikina Vasile
109. 123 Bobonici Andrei
110. 124 Crasnanic Stefan
111. 126 Teslevici Ilie
Din satul Ciresul, au luat parte la resboiul din anii 1941 - 1945, 111 ( una suta unsprezece ) persoane; din acestia au cazut pe front 8 (opt) persoane si 4 ( patru ) invalizi.