Download - Modulul microcontrolerului
2
Mod Coala document Semn Data
Elaborat
Controlat
Marleanu S Litera Coala Coli
48Grigoraş I
CMTC 215105 001 NE
Modulul microcontrolorului(Notă explicativă)
CMTCGr C - 053
Cuprins
Introducere3
1 Capitolul general5
11 Microcontrolorul PIC16F845
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT11
2 Capitolul special13
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură13
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale15
23 Alegerea şi argumentarea componentelor21
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat21
3 Capitolul tehnologic21
31 Tehnologia producţiei21
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului21
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat21
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat21
4 Capitolul economic21
41 Calculul de cost al dispozitivului21
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice21
5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale21
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului21
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare21
Concluzii21
Bibliografie21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
INTRODUCERE
Electronica este domeniul ştiinţei şi tehnicii care se ocupă cu studiul şi
aplicaţiile fenomenelor legate cu mişcarea purtătorilor de sarcină icircn solide icircn vid
icircn gaze rarefiate
Electronica informaţională se ocupă cu problemele obţinerii păstrării
utilizării informaţiilor icircn vederea efectuării unor măsuri reglări şi control automat
al unor procese de producţie
Electronica energetică se ocupă cu problemele conversiunii energiei electrice
cu ajutorul dispozitivelor si circuitelor electronice
Electronica tehnologică cuprinde aparatele şi instalaţiile utilizate pentru
realizarea unor procese
Electronica este o tehnologie fizico-informaţională fundamentală
Pentru electronică prelucrarea semnalelor şi a informaţiei este obiectivul
principal chiar şi electronica de putere nu este scutită de prelucrarea semnalelor
Icircn faţa constructorilor a fost pusă problema de a mări fiabilitatea şi de a
micşora volumul aparatajului electronic
Icircn locul unor piese aparte cu fire de conexiune icircn faţa noastră apare o
bucăţică de cristal semiconductor pe suprafaţa căruia se formează o reţea densă de
microcelule a căror acţiune este similară cu cea a aparatelor construite dintr-o
mulţime de tranzistore rezistoare condensatoare
Calculatoarele electronice actuale construite pe microcircuite se
caracterizează printr-un grad de complexitate mult mai icircnalt decacirct primele
calculatoare volumul lor fiind de mii de ori mai redus Un astfel de calculator
consumă tot atacircta energie cicirct o lampă de birou
Microelectronica icircndeplineşte funcţii de mare responsabilitate atacirct pe Pămacircnt
cicirct şi-n Cosmos La bordul staţiilor automate interplanetare a avioanelor
supersonice se instalează parate electronice Electronica se foloseşte de asemenea
la sistemele automatizate de conducere care dirijează activitatea multor uzine
organizaţii de transporturi sisteme energetice
3
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pe baza circuitelor integrate sunt create microprocesoare componente ale
acestora care reprezintă o maşină de calcul sau o componentă a ei confecţionată
icircntr-o carcasă sau icircn mai multe gabarite mici Astfel de microcircuite permit
efectuarea unui şir lung de operaţii pentru prelucrarea semnalelor numerice fără a
interveni la schimbarea tehnologiei lor de confecţionare La dezvoltarea
microcircuitelor a servit utilizarea cristalelor de tip matrice de-asemenea şi crearea
unor circuite integrate mai simple care se fac la comanda utilizatorului
Datorită unui asortiment larg de microcircuite parametrii cărora sunt
cunoscuţi din condiţiile tehnice care au dus la schimbarea problemelor ce stau icircn
faţa producătorilor aparatelor electronice Cacircndva o porţiune din timp se cheltuia
pentru calculul anumitor regimuri şi-a parametrilor lor Astăzi problema constă icircn
alegerea schemelor de montare şi a legăturii reciproce icircntre microcircuite
Capitolul 1 descrie microcontrolorul PIC16F84 Tot aici este descris portul
serial RS 232
Capitolul 2 descrie principiul de funcţionare a schemei de structură şi a
schemei electrice principiale a modulului microcontrolorului Tot icircn acest capitol
este arătată argumentarea alegerii componentelor
Capitolul 3 descrie metoda de realizare a cablajelor imprimate Este realizat
calculul cablajului imprimat şi este calculată fiabilitatea dispozitivului
Capitolul 4 este realizat calculul costului dispozitivului de la proiectare pacircnă
la fabricare
Capitolul 5 descrie protecţia muncii şi ecologia industrială la realizarea
dispozitivului
4
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
1 CAPITOLUL GENERAL
11 Microcontrolorul PIC16F84
PIC16F84 aparţine unei clase de microcontrolere de 8 biţi cu arhitectură
RISC Structura lui generală este arătată icircn schiţa următoare reprezentacircnd blocurile
de bază
Fig1 - Schema bloc a microcontrolorului PIC16F84
Memoria program (FLASH) ndash pentru memorarea unui program scris
Pentru că memoria ce este făcută icircn tehnologia FLASH poate fi programată şi
ştearsă mai mult decacirct odată aceasta face microcontrolerul potrivit pentru
dezvoltarea de componentă
EEPROM ndash memorie de date ce trebuie să fie salvate cacircnd nu mai este
alimentare Este icircn mod uzual folosită pentru memorarea de date importante ce nu
trebuie pierdute dacă sursa de alimentare se icircntrerupe dintr-o dată De exemplu o
astfel de dată este o temperatură prestabilită icircn regulatoarele de temperatură Dacă
icircn timpul icircntreruperii alimentării această dată se pierde va trebui să facem
ajustarea icircncă o dată la revenirea alimentării Astfel componenta noastră pierde icircn
privinţa auto-menţinerii
5
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RAM ndash memorie de date folosită de un program icircn timpul executării sale Icircn
RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la icircntreruperea sursei de alimentare
PORTUL A şi PORTUL B ndash sunt conexiuni fizice icircntre microcontroler şi
lumea de afară Portul A are 5 pini iar portul B are 8 pini
TIMER-UL LIBER (FREE-RUN) ndash este un registru de 8 biţi icircn interiorul
microcontrolerului ce lucrează independent de program La fiecare al patrulea
impuls de ceas al oscilatorului icircşi icircncrementează valoarea lui pacircnă ce atinge
maximul (255) şi apoi icircncepe să numere tot din nou de la zero După cum ştim
timpul exact dintre fiecare două incrementări ale conţinutului timer-ului poate fi
folosit pentru măsurarea timpului ce este foarte util la unele componente
UNITATEA DE PROCESARE CENTRALĂ ndash are rolul unui element de
conectivitate icircntre celelalte blocuri ale microcontrolerului Coordonează lucrul altor
blocuri şi execută programul utilizatorului
O schiţă mai detaliată a microcontrolorului o putem urmări după figura ce
urmează
Fig 2 - Schema bloc desfăşurată a microconrolorului PIC16F84
6
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
INTRODUCERE
Electronica este domeniul ştiinţei şi tehnicii care se ocupă cu studiul şi
aplicaţiile fenomenelor legate cu mişcarea purtătorilor de sarcină icircn solide icircn vid
icircn gaze rarefiate
Electronica informaţională se ocupă cu problemele obţinerii păstrării
utilizării informaţiilor icircn vederea efectuării unor măsuri reglări şi control automat
al unor procese de producţie
Electronica energetică se ocupă cu problemele conversiunii energiei electrice
cu ajutorul dispozitivelor si circuitelor electronice
Electronica tehnologică cuprinde aparatele şi instalaţiile utilizate pentru
realizarea unor procese
Electronica este o tehnologie fizico-informaţională fundamentală
Pentru electronică prelucrarea semnalelor şi a informaţiei este obiectivul
principal chiar şi electronica de putere nu este scutită de prelucrarea semnalelor
Icircn faţa constructorilor a fost pusă problema de a mări fiabilitatea şi de a
micşora volumul aparatajului electronic
Icircn locul unor piese aparte cu fire de conexiune icircn faţa noastră apare o
bucăţică de cristal semiconductor pe suprafaţa căruia se formează o reţea densă de
microcelule a căror acţiune este similară cu cea a aparatelor construite dintr-o
mulţime de tranzistore rezistoare condensatoare
Calculatoarele electronice actuale construite pe microcircuite se
caracterizează printr-un grad de complexitate mult mai icircnalt decacirct primele
calculatoare volumul lor fiind de mii de ori mai redus Un astfel de calculator
consumă tot atacircta energie cicirct o lampă de birou
Microelectronica icircndeplineşte funcţii de mare responsabilitate atacirct pe Pămacircnt
cicirct şi-n Cosmos La bordul staţiilor automate interplanetare a avioanelor
supersonice se instalează parate electronice Electronica se foloseşte de asemenea
la sistemele automatizate de conducere care dirijează activitatea multor uzine
organizaţii de transporturi sisteme energetice
3
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pe baza circuitelor integrate sunt create microprocesoare componente ale
acestora care reprezintă o maşină de calcul sau o componentă a ei confecţionată
icircntr-o carcasă sau icircn mai multe gabarite mici Astfel de microcircuite permit
efectuarea unui şir lung de operaţii pentru prelucrarea semnalelor numerice fără a
interveni la schimbarea tehnologiei lor de confecţionare La dezvoltarea
microcircuitelor a servit utilizarea cristalelor de tip matrice de-asemenea şi crearea
unor circuite integrate mai simple care se fac la comanda utilizatorului
Datorită unui asortiment larg de microcircuite parametrii cărora sunt
cunoscuţi din condiţiile tehnice care au dus la schimbarea problemelor ce stau icircn
faţa producătorilor aparatelor electronice Cacircndva o porţiune din timp se cheltuia
pentru calculul anumitor regimuri şi-a parametrilor lor Astăzi problema constă icircn
alegerea schemelor de montare şi a legăturii reciproce icircntre microcircuite
Capitolul 1 descrie microcontrolorul PIC16F84 Tot aici este descris portul
serial RS 232
Capitolul 2 descrie principiul de funcţionare a schemei de structură şi a
schemei electrice principiale a modulului microcontrolorului Tot icircn acest capitol
este arătată argumentarea alegerii componentelor
Capitolul 3 descrie metoda de realizare a cablajelor imprimate Este realizat
calculul cablajului imprimat şi este calculată fiabilitatea dispozitivului
Capitolul 4 este realizat calculul costului dispozitivului de la proiectare pacircnă
la fabricare
Capitolul 5 descrie protecţia muncii şi ecologia industrială la realizarea
dispozitivului
4
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
1 CAPITOLUL GENERAL
11 Microcontrolorul PIC16F84
PIC16F84 aparţine unei clase de microcontrolere de 8 biţi cu arhitectură
RISC Structura lui generală este arătată icircn schiţa următoare reprezentacircnd blocurile
de bază
Fig1 - Schema bloc a microcontrolorului PIC16F84
Memoria program (FLASH) ndash pentru memorarea unui program scris
Pentru că memoria ce este făcută icircn tehnologia FLASH poate fi programată şi
ştearsă mai mult decacirct odată aceasta face microcontrolerul potrivit pentru
dezvoltarea de componentă
EEPROM ndash memorie de date ce trebuie să fie salvate cacircnd nu mai este
alimentare Este icircn mod uzual folosită pentru memorarea de date importante ce nu
trebuie pierdute dacă sursa de alimentare se icircntrerupe dintr-o dată De exemplu o
astfel de dată este o temperatură prestabilită icircn regulatoarele de temperatură Dacă
icircn timpul icircntreruperii alimentării această dată se pierde va trebui să facem
ajustarea icircncă o dată la revenirea alimentării Astfel componenta noastră pierde icircn
privinţa auto-menţinerii
5
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RAM ndash memorie de date folosită de un program icircn timpul executării sale Icircn
RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la icircntreruperea sursei de alimentare
PORTUL A şi PORTUL B ndash sunt conexiuni fizice icircntre microcontroler şi
lumea de afară Portul A are 5 pini iar portul B are 8 pini
TIMER-UL LIBER (FREE-RUN) ndash este un registru de 8 biţi icircn interiorul
microcontrolerului ce lucrează independent de program La fiecare al patrulea
impuls de ceas al oscilatorului icircşi icircncrementează valoarea lui pacircnă ce atinge
maximul (255) şi apoi icircncepe să numere tot din nou de la zero După cum ştim
timpul exact dintre fiecare două incrementări ale conţinutului timer-ului poate fi
folosit pentru măsurarea timpului ce este foarte util la unele componente
UNITATEA DE PROCESARE CENTRALĂ ndash are rolul unui element de
conectivitate icircntre celelalte blocuri ale microcontrolerului Coordonează lucrul altor
blocuri şi execută programul utilizatorului
O schiţă mai detaliată a microcontrolorului o putem urmări după figura ce
urmează
Fig 2 - Schema bloc desfăşurată a microconrolorului PIC16F84
6
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pe baza circuitelor integrate sunt create microprocesoare componente ale
acestora care reprezintă o maşină de calcul sau o componentă a ei confecţionată
icircntr-o carcasă sau icircn mai multe gabarite mici Astfel de microcircuite permit
efectuarea unui şir lung de operaţii pentru prelucrarea semnalelor numerice fără a
interveni la schimbarea tehnologiei lor de confecţionare La dezvoltarea
microcircuitelor a servit utilizarea cristalelor de tip matrice de-asemenea şi crearea
unor circuite integrate mai simple care se fac la comanda utilizatorului
Datorită unui asortiment larg de microcircuite parametrii cărora sunt
cunoscuţi din condiţiile tehnice care au dus la schimbarea problemelor ce stau icircn
faţa producătorilor aparatelor electronice Cacircndva o porţiune din timp se cheltuia
pentru calculul anumitor regimuri şi-a parametrilor lor Astăzi problema constă icircn
alegerea schemelor de montare şi a legăturii reciproce icircntre microcircuite
Capitolul 1 descrie microcontrolorul PIC16F84 Tot aici este descris portul
serial RS 232
Capitolul 2 descrie principiul de funcţionare a schemei de structură şi a
schemei electrice principiale a modulului microcontrolorului Tot icircn acest capitol
este arătată argumentarea alegerii componentelor
Capitolul 3 descrie metoda de realizare a cablajelor imprimate Este realizat
calculul cablajului imprimat şi este calculată fiabilitatea dispozitivului
Capitolul 4 este realizat calculul costului dispozitivului de la proiectare pacircnă
la fabricare
Capitolul 5 descrie protecţia muncii şi ecologia industrială la realizarea
dispozitivului
4
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
1 CAPITOLUL GENERAL
11 Microcontrolorul PIC16F84
PIC16F84 aparţine unei clase de microcontrolere de 8 biţi cu arhitectură
RISC Structura lui generală este arătată icircn schiţa următoare reprezentacircnd blocurile
de bază
Fig1 - Schema bloc a microcontrolorului PIC16F84
Memoria program (FLASH) ndash pentru memorarea unui program scris
Pentru că memoria ce este făcută icircn tehnologia FLASH poate fi programată şi
ştearsă mai mult decacirct odată aceasta face microcontrolerul potrivit pentru
dezvoltarea de componentă
EEPROM ndash memorie de date ce trebuie să fie salvate cacircnd nu mai este
alimentare Este icircn mod uzual folosită pentru memorarea de date importante ce nu
trebuie pierdute dacă sursa de alimentare se icircntrerupe dintr-o dată De exemplu o
astfel de dată este o temperatură prestabilită icircn regulatoarele de temperatură Dacă
icircn timpul icircntreruperii alimentării această dată se pierde va trebui să facem
ajustarea icircncă o dată la revenirea alimentării Astfel componenta noastră pierde icircn
privinţa auto-menţinerii
5
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RAM ndash memorie de date folosită de un program icircn timpul executării sale Icircn
RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la icircntreruperea sursei de alimentare
PORTUL A şi PORTUL B ndash sunt conexiuni fizice icircntre microcontroler şi
lumea de afară Portul A are 5 pini iar portul B are 8 pini
TIMER-UL LIBER (FREE-RUN) ndash este un registru de 8 biţi icircn interiorul
microcontrolerului ce lucrează independent de program La fiecare al patrulea
impuls de ceas al oscilatorului icircşi icircncrementează valoarea lui pacircnă ce atinge
maximul (255) şi apoi icircncepe să numere tot din nou de la zero După cum ştim
timpul exact dintre fiecare două incrementări ale conţinutului timer-ului poate fi
folosit pentru măsurarea timpului ce este foarte util la unele componente
UNITATEA DE PROCESARE CENTRALĂ ndash are rolul unui element de
conectivitate icircntre celelalte blocuri ale microcontrolerului Coordonează lucrul altor
blocuri şi execută programul utilizatorului
O schiţă mai detaliată a microcontrolorului o putem urmări după figura ce
urmează
Fig 2 - Schema bloc desfăşurată a microconrolorului PIC16F84
6
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
1 CAPITOLUL GENERAL
11 Microcontrolorul PIC16F84
PIC16F84 aparţine unei clase de microcontrolere de 8 biţi cu arhitectură
RISC Structura lui generală este arătată icircn schiţa următoare reprezentacircnd blocurile
de bază
Fig1 - Schema bloc a microcontrolorului PIC16F84
Memoria program (FLASH) ndash pentru memorarea unui program scris
Pentru că memoria ce este făcută icircn tehnologia FLASH poate fi programată şi
ştearsă mai mult decacirct odată aceasta face microcontrolerul potrivit pentru
dezvoltarea de componentă
EEPROM ndash memorie de date ce trebuie să fie salvate cacircnd nu mai este
alimentare Este icircn mod uzual folosită pentru memorarea de date importante ce nu
trebuie pierdute dacă sursa de alimentare se icircntrerupe dintr-o dată De exemplu o
astfel de dată este o temperatură prestabilită icircn regulatoarele de temperatură Dacă
icircn timpul icircntreruperii alimentării această dată se pierde va trebui să facem
ajustarea icircncă o dată la revenirea alimentării Astfel componenta noastră pierde icircn
privinţa auto-menţinerii
5
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RAM ndash memorie de date folosită de un program icircn timpul executării sale Icircn
RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la icircntreruperea sursei de alimentare
PORTUL A şi PORTUL B ndash sunt conexiuni fizice icircntre microcontroler şi
lumea de afară Portul A are 5 pini iar portul B are 8 pini
TIMER-UL LIBER (FREE-RUN) ndash este un registru de 8 biţi icircn interiorul
microcontrolerului ce lucrează independent de program La fiecare al patrulea
impuls de ceas al oscilatorului icircşi icircncrementează valoarea lui pacircnă ce atinge
maximul (255) şi apoi icircncepe să numere tot din nou de la zero După cum ştim
timpul exact dintre fiecare două incrementări ale conţinutului timer-ului poate fi
folosit pentru măsurarea timpului ce este foarte util la unele componente
UNITATEA DE PROCESARE CENTRALĂ ndash are rolul unui element de
conectivitate icircntre celelalte blocuri ale microcontrolerului Coordonează lucrul altor
blocuri şi execută programul utilizatorului
O schiţă mai detaliată a microcontrolorului o putem urmări după figura ce
urmează
Fig 2 - Schema bloc desfăşurată a microconrolorului PIC16F84
6
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RAM ndash memorie de date folosită de un program icircn timpul executării sale Icircn
RAM sunt memorate toate rezultatele intermediare sau datele temporare ce nu sunt
cruciale la icircntreruperea sursei de alimentare
PORTUL A şi PORTUL B ndash sunt conexiuni fizice icircntre microcontroler şi
lumea de afară Portul A are 5 pini iar portul B are 8 pini
TIMER-UL LIBER (FREE-RUN) ndash este un registru de 8 biţi icircn interiorul
microcontrolerului ce lucrează independent de program La fiecare al patrulea
impuls de ceas al oscilatorului icircşi icircncrementează valoarea lui pacircnă ce atinge
maximul (255) şi apoi icircncepe să numere tot din nou de la zero După cum ştim
timpul exact dintre fiecare două incrementări ale conţinutului timer-ului poate fi
folosit pentru măsurarea timpului ce este foarte util la unele componente
UNITATEA DE PROCESARE CENTRALĂ ndash are rolul unui element de
conectivitate icircntre celelalte blocuri ale microcontrolerului Coordonează lucrul altor
blocuri şi execută programul utilizatorului
O schiţă mai detaliată a microcontrolorului o putem urmări după figura ce
urmează
Fig 2 - Schema bloc desfăşurată a microconrolorului PIC16F84
6
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de Procesare Centrală
Unitatea de procesare centrală (CPU) este creierul microcontrolerului
Această parte este responsabilă cu găsirea şi aducerea instrucţiunii corecte ce
trebuie executată cu decodarea acelei instrucţiuni şi icircn final cu executarea ei
Unitatea de procesare centrală conectează toate părţile microcontrolerului
icircntr-un icircntreg Desigur funcţia sa cea mai importantă este să decodeze
instrucţiunile de program Cacircnd programatorul scrie un program instrucţiunile au o
formă clară ca MOVLW 0x20 Totuşi pentru ca microcontrolerul să icircnţeleagă
aceasta această formă de bdquoscrisoarerdquo a unei instrucţiuni ndash trebuie tradusă icircntr-o
serie de bdquozerourirdquo şi bdquounităţirdquo ndash ce se numeşte bdquoopcoderdquo Această tranziţie de la o
scrisoare la o formă binară este făcută de translatori ca translatorul assembler
(cunoscut ca şi assembler sau asamblor) Instrucţiunea astfel adusă din memoria
programului trebuie să fie decodată de unitatea de procesare centrală Putem apoi
selecta din tabela tuturor instrucţiunilor un set de acţiuni ce execută o sarcină
desemnată definită de instrucţiune Pentru că instrucţiunile pot să conţină icircn ele
asignări ce cer diferite transferuri de date dintr-o memorie icircn alta din memorie la
porturi sau alte calcule CPU trebuie să fie conectată cu toate părţile
microcontrolerului Aceasta este posibil printr-un bus de date şi un bus de adrese
Fig 3 - Schema bloc a unităţii de procesare centrale CPU
Unitatea de Logică Aritmetică (ALU)
7
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Unitatea de logică aritmetică este responsabilă de executarea operaţiilor ca
adunarea scăderea mutarea (la stacircnga sau la dreapta icircntr-un registru) şi de
operaţiile logice Mutarea datelor icircntr-un registru se mai numeşte bdquoshiftingrdquo-
transferare PIC16F84 conţine o unitate logică aritmetică de 8 biţi şi regiştri de
lucru de 8 biţi
Fig4 - Schema bloc a unităţii logice-aritmetice
Icircn instrucţiunile cu doi operanzi icircn mod obişnuit un operand este icircn registrul
de lucru (registrul W ndash reprezintă echivalntul acumulatorului din componenţa
microprocesoarelor INTEL) iar celălalt este unul din regiştri sau o constantă Prin
operand icircnţelegem conţinutul asupra căruia se fac unele operaţii iar un registru
este oricare din regiştrii GPR sau SFR GPR este o prescurtare de la bdquoGeneral
Purposes Registersrdquo ndash Regiştri cu Scopuri Generale iar SFR de la bdquoSpecial
Function Registersrdquo ndash Regiştri cu Funcţie Specială Icircn instrucţiunile cu un operand
un operand este fie registrul W fie unul din regiştri Pe lacircngă operaţiile aritmetice şi
logice ALU controlează biţii de stare (biţi găsiţi icircn registrul STATUS) Executarea
unor instrucţiuni afectează biţii de stare de care depinde rezultatul icircnsuşi
Depinzicircnd de ce instrucţiune este executată ALU poate afecta valorile biţilor Carry
(C) Digit Carry (DC) şi Zero (Z) icircn registrul STATUS
Organizarea memoriei
8
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
PIC16F84 are două blocuri separate de memorie unul pentru date şi celălalt
pentru programe Memoria EEPROM şi regiştrii GPR icircn memoria RAM constituie
un bloc şi memoria FLASH constituie un bloc de programe
Fig 5 - Organizarea memoriei microcontrolorului PIC16F84
Memoria program a fost realizată icircn tehnologia FLASH ceea ce face
posibil de a programa un microcontroler de mai multe ori icircnainte de a fi instalat
icircntr-un montaj şi chiar după instalarea sa dacă se icircntacircmplă unele schimbări icircn
program sau parametri de proces Mărimea memoriei program este de 1024 locaţii
cu lăţime de 14 biţi unde locaţiile zero şi patru sunt rezervate pentru reset şi pentru
vectorul icircntrerupere
Memoria de date constă din memoriile EEPROM şi RAM Memoria
EEPROM constă din 64 de locaţii de opt biţi a căror conţinut nu este pierdut icircn
timpul opririi sursei de alimentare EEPROM-ul nu este direct adresabil dar este
9
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
accesat indirect prin regiştrii EEADR şi EEDATA Pentru că memoria EEPROM
este folosită curent la memorarea unor parametri importanţi (de exemplu o
temperatură dată icircn regulatoarele de temperatură) există o procedură strictă de
scriere icircn EEPROM ce trebuie urmată pentru a preveni scrierea accidentală
Memoria RAM pentru date ocupă un spaţiu icircntr-o hartă a memoriei de la locaţia
0x0C la 0x4F ceea ce icircnseamnă 68 de locaţii Locaţiile memoriei RAM sunt de
asemenea denumite regiştri GPR care este o abreviere General Purpose Registers-
Regiştri cu Scop General Regiştrii GPR pot fi accesaţi indiferent de ce banc este
selectat la un moment
Regiştri SFR ndash Regiştri ce ocupă primele 12 locaţii icircn bancurile 0 şi 1 şi
sunt regiştri ai funcţiei specializate asignată cu unele blocuri ale
microcontrolerului Aceştia sunt numiţi Special Function Registers-Regiştri ai
Funcţiei Speciale
Bancuri de Memorie ndash Icircn afară de această diviziune icircn lungime a
regiştrilor SFR şi GPR harta memoriei este de asemenea icircmpărţită icircn lăţime icircn
două zone numite bancuri Selectarea unuia din bancuri se face de biţii RPO şi
RP1 icircn registrul STATUS-stare
Uzual grupurile de instrucţiuni care sunt adesea icircn uz sunt conectate icircntr-o
singură unitate ce poate fi uşor apelată icircntr-un program şi a cărei nume are o
semnificaţie clară aşa-numitul Macros-macrocomandă Cu ajutorul lor selecţia
dintre două bancuri devine mai clară şi programul mult mai elegibil
10
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
In mod uzual pentru implementarea unei interfeţe seriale se foloseşte un
circuit (controlor) specializat care icircndeplineşte funcţiile de baza ale interfeţei
serializarea datelor de ieşire generarea informaţiilor de control (biţi de start stop
paritate la transmisia pe caracter sau cacircmpuri de control la transmisia pe cadre)
deserializarea datelor recepţionate generarea semnalelor de control conform
standardului utilizat păstrarea temporara a datelor recepţionate si acelor ce
urmează a fi transmise si altele Procesorul are acces la canalul serial de
comunicaţie prin intermediul registrelor de date control si stare ale controlorului
In tabelul de mai jos se prezintă registrele interfeţei seriale a unui calculator
compatibil IBM PC-AT
Tabelul 2 - Registrele interfeţei seriale a unui calculator compatibil IBM PC-
AT
Adresa Tip registruTip
operaţieDescriere registru
XF8 Registru de date citire conţine data recepţionata (registru de recepţie)scriere conţine data ce trebuie transmisa (registru de
transmisie)daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai puţin semnificativa a divizorului de frecventa
XF9 Registru de validare icircntrerupere
scriere D3=1- validare icircntrerupere generata de modificarea stării modemului (CTS DSR RI)D2=1 ndash validare icircntrerupere generata la modificarea stării liniei (eroare sau break)D1=1 ndash validare icircntrerupere generata la golirea registrului de transmisie D0=0 ndash validare icircntrerupere generata la recepţia unui caracter daca XFBbit7=1 atunci conţine partea mai semnificativa a divizorului de frecventa
XFA Registru de identificare a icircntreruperii
citire D21=00- modificare stare linie (eroare sau break) =01- caracter recepţionat =10- registru de transmisie gol =11- modificare stare modemD0=0 ndash lipsa icircntrerupere =1 ndash prezenta icircntrerupere
XFB Registru de control linie citire scriere
D7- determina modul de utilizare a registrelor XF8 si XF9 (D7=0 registru de date D7=1
11
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
registre pt divizarea frecventei de transmisie)D6- generare semnal de break (se generează zero in mod continuu)D43 ndash paritate (x0- fără paritate 10-para 11-inpara)D2- biţi de stop (0-un bit 1- doi biţi)D10 ndash lungime caracter (00-5biti 01-6 biţi 10-7 biţi 11-8 biţi)
XFC Registru de control modem
scriere D4 ndash activare bucla inversa pentru testareD3- activare OUT2D2 ndash activare OUT1D1- activare RTSD0 ndash activare DTR
XFD Registru de stare linie citire D6- registru de serializare gol (transmisie)D5- registru de transmisie golD4- indicator breakD3- eroare de cadrareD2- eroare de paritateD1- eroare de supraicircncărcareD0- registru de recepţie plin
XFE Registru de stare modem citire D7- detectie purtatoareD6- indicator sonerieD5- DSRD4- CTS
Obs X poate lua valoarea 2 sau 3
In mod uzual un calculator compatibil IBM PC conţine doua canale seriale
plasate icircncepacircnd de la adresele 2F8 si 3F8 In faza de iniţializare a sistemului se
testează prezenta interfeţelor seriale si in caz afirmativ adresele canalelor detectate
se icircnscriu in memoria RAM icircncepacircnd de la adresa 4000 Sistemul de operare va
asigna nume logice COM1 si COM2 adreselor de canale seriale in ordinea in care
ele sunt prezente la adresa 4000
12
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
2 CAPITOLUL SPECIAL
21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
Cind autorul numai a icircnceput sa se ocupe cu elaborarea dispozitivelor pe
microcontroloarelor firmei Microchip des era nevoie de a asambla nodul din
elemente standarte exterioare ndash reţelei de dislocare MCLR reţelei de alimentare
rezonator exterior cuarţ sau RC - reţea Cite odată era nevoie de a obţine legătura
microcontrolorului cu calculatorul pentru ce era nevoie de convertizator de nivele
RS-232minusTTL Totul era nevoie de asamblat la elaborarea fiecărui dispozitiv nou de
la icircnceput Icircnainte de a scrie programul de baza este necesar de a scrie una de test
necesara pentru controlul capacităţii in lucru microcontrolorului pe plata machet
asamblata ca sa fim convinsi ca microcontrolorul este in stare buna si lucrează
corect
Pentru efectuarea lucrărilor de aranjare a microcontroloarelor foarte des se
folosesc următoarele tipuri de plate machet
Plata machet universala confecţionată din textolit cu sticla si staniol
Are destinaţia pentru aranjarea oricăror dispozitive radio electronice Ea poseda de
un sir de neajunsuri esenţiale ndash cea mai ieftenă coasta nu mai puţin de 50 lei
Foarte des in timpul expluatarii icircndelungate sestratifica conductorii de la
supraicircncălzire cu ciocanul de lipit ramificarea conductorilor nu este optima tot
timpul si des introduce obstacole adăugătoare in lucrul dispozitivului pentru unirea
elementelor se foloseşte lipirea cu ciocanul Autorul socoate ca folosirea optimala
a platei machet universale ndash asamblarea dispozitivelor aranjate care sicircnt aranjate
dar nu este timp sau dorinţa pentru prelucrarea platei tipar
Cele mai răspicircndite plate machet sunt ale firmei WISHER Ele permit
efectuarea montării rapide a dispozitivelor complicate folosind joncţiune din sicircrma
(jampere) Complectul de furnizare include racorduri cu cleme pentru livrarea
alimentarii la plata si joncţiuni din săicircma O foarte buna rezolvare dar care are
neajunsuri Cea mai simplă plata machet WB-102+J190 lei pe praisul firmei
bdquoPlatanrdquo Mica siguranţa a contactelor anume aceasta se manifesta după aceia
13
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cicircnd icircncerci sa obţii contact in locaş in care a fost introdus conductor comparativ
gros de exemplu de la rezistorul МЛТ-2 Considerabil parazitara capacitate intre
ricircndurile paralele de contacte
Elaborarea amatorilor radio de exemplu [1] ndash construcţie interesanta
pentru PIC16F877 dar ea este predestinata mai degrabă pentru studierea acestui
microcontrolor dar nu pentru machetarea dispozitivelor astfel ca ieşirile
microcontrolorului sunt repartizate rigid pentru icircndeplinirea unor funcţii
determinate ndash indicarea introducerea-evacuarea datelor indicarea sonora si altele
Alta construcţie [2] destinata pentru studierea PIC16F84 are tot acelaş neajuns ca
si prima dar pentru insusirea primordiala a acestor microcontroloare ele foarte bine
convin
Interesante placi de model sunt reprezentate pe ltltMega-
electronicagtgt [3] - PIC-IO PIC-MT PIC-PG4D-628 Informaţiei adiţionala pe
dispozitivul lor pentru autor nu au fost date Eu pot numai sa spun dupa aceea
pretul lor este sus de la 350 lei pentru PIC-PG4D-628 si picircnă la 550 lei pentru PIC-
MT
Model plăcilor simple sunt plasate pe sait [4] pentru microcontroloare
PIC16F84 PIC16F873 PIC16F874 Preţul $1620 Conţin stabilizator la 5 V
rezonatorul de cuarţ articulaţiile pentru conectare la porturi De baza ii minus dar
si are plus - acest este simplitatea lor
Pe saitul ltltЖелезный Феликсgtgt [5] este reprezentat interesant
sistemul Simmstick - plata de model făcută din crosplate de la articulatiile vechi
pentru instalare modulelor de memorie SIMM La ele este dat alimentarea semnale
de la articulaţiile periferiilor Machetul se asamblează pe separata in formular de
modul si este sa pună in articulaţia SIMM Neajunsurile de baza - plata mica
pentru modelul necesitatea fierului de sudat pentru asamblare
14
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
După analiza elementelor care is necesare pentru funcţionarea
microprocesorului concluzia este făcută plata de model trebuie sa conţină
următoarele elemente
1) Nodul formulării tensiunii de alimentare + 5 V
2) Lanţul descărcării MCLR si numaidecicirct butonul ldquoResetrdquo
3) Lanţul pentru conexiunea rezonatorului
4) Nodul conexiunii cu calculatorul cu ajutorul RS-232
5) Lanţul tragerii de porturi la ieşire +5 V sau la sicircrma comună
6) Interna programare pe plata (fară extracţia microprocesorului de la
plata care sporeşte durata de serviciu a unei lucrări de mufa pentru instalare de
microcircuit)
7) Prezenta de articulaţii si a unei singuri articulaţii conectoarelor pentru
conxiune la porturi
8) Simplitatea de inţelegere si configurare
15
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
Analizicircnd aranjarea porturilor microprocesoarelor seriei PIC16F62x si
PIC16F84 care mai des se utilizează in practica de amatorii radio si vom
reprezenta in tabelul 1
Tabelul 1 ndash Porturile microcontroloarelor din seria PIC16F62X
Ieşirile PIC16F62x PIC16F84 Descrierea iesirilor
1 RA2
AN2Vref1
RA2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşirea analogica de
comparator ieşirea voltajului sursei
opuse)
2 RA3
AN3CPM1
RA3 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire analogica de
comparator ieşirea comparatorului)
3 RA4
TOCKI
CPM2
RA4RTCC Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x poate sa se
intrebuinţeze ca TOCKI ieşirea
comparatorului)
4 RA5-
MCLRTHV
-MCLR Semnalul descărcării
microcontrolorului ( in PIC16F62x
ieşire tensiunii programate ieşirea
semnalului digital)
5 GND GND Sicircrma comuna
6 RB0INT RB0 Linia bidirecţionala de
intrareieşire intrare icircntreruperii
externe
7 RB1RX
DT
RB1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de receptor
USART linia datelor de regimul
16
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
sincron)
8 RB2TX
CK
RB2 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x ieşire de transmitator
USART linia datelor de regimul
sincron)
9 RB3CCP1 RB3 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
modulului CCP)
10 RB4PGM RB4 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
pentru jos-voltaj de programare)
11 RB5 RB5 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire
12 RB6
T1OSO
T1CKI
RB6 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrarea sinhronică la programare)
13 RB7
T1OSI
RB7 Liniei portului bidirecţional de
intrareieşire( in PIC16F62x ieşirea
generatorului cronometrului 1
intrareaieşirea datelor la programare)
14 VDD VDD Alimentarea microcontroloarelor
15 RA6OSC2
CLKOUT
OSC2
CLKOUT
Ieşirea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
16 RA7OSC1
CLKIN
OSC1
CLKIN
Intrarea generatorului pentru
conectarea rezonatorului de cuarţ ( in
PIC16F62x linia bidirecţionala de
intrareieşire)
17
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
17 RA0AN0 RA0 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
18 RA1AN1 RA1 Linia bidirecţionala de intrareieşire
( in PIC16F62x intrarea
comparatorului analogic)
Repartizarea ieşirilor la aceste doua tipuri de microprocesoare icircs identice
diferenţa este numai in fapt ca PIC16F62x este mai mult saturat cu posibilităţile
lui cicircteva tipuri de generatoarele modulul de cronometrele de comparator trei
cronometri modulul de acaparare In aşa fel cu dezvoltarea modelului de plata
este necesar a fi orientat spre microprocesoarele familiei PIC16F62x
Porturile care le avem
1) RA0 ndash RA4 ndash Facem ca conexiunea portului la ieşire să treacă prin
rezistor la sursa +5 V sau la sicircrma comuna
2) Ra5 ndash Ra7 ndash porturi simple ei se vor intribuinţa special pentru
configurarea microprocesorului la PIC16F84 aceste porturi se folosesc după
denumirea lor ele nu pot fi porturi de intrare sau ieşire
3) RB0 ndash RB7 ndash Facem ca conexiunea ieşirii acestui port la sursa +5 V
sau la sicircrma comuna in afara de aceasta ieşirile RB1 si RB2 prin jamper conectam
la convertorul de nivel RS-232-TTL
Schema principială este arătată icircn figura 1
18
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Fig 1 ndash Schema electrică principială a modulului microcontrolorului
Alimentarea la plata de model se poate face prin doua metode Daca se afla o
sursa stabile +5 V alimentarea va fi data la a doua de sus clema (jamper J1 nu
trebuie sa fie conectat aceasta da lui posibilitatea de paguba de la polaritatea
incorecta de alimentare) in acest caz nu se foloseşte stabilizator +5 V A doua
metoda ndash daca avem sursa nestabila de curent continuu 1020 V pozitivul lui de
ieşire se conecteaza cu clema de sus mai departe curentul se stabilizează cu
ajutorul microschemei DA1 7805 sau analogului daca avem nevoie de curent +5 V
la alte noduri ale dispozitivului este necesar sa instalam jamperul J1
Elementele externe a microcontrolerului DD2 standarde selectate după
documentaţia firmei Microchip DS40300b rezistenta rezistentei R7 trebuie sa fie
mai puţin de 40 kOm capacitatea condesatorului C6 ndash 01 mkФ Jamperul J4
conecteaza nodul de resetare cicircnd ieşirile 4 MCLR is configurate ca nod de
resetare daca jamperul nu este instalat aceasta ieşire se poate de folosit ca port
digital de intrareieşire La programarea in icircnăuntrul schemei (ICSP) acest jamper
nu trebuie sa fie instalat ca sa nu influenţeze la lucrul programării Butonul SB1
ltltResetgtgt restartează microcontrolerul
19
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru conectarea rezonatorului se foloseşte jamperul J5J6ZQ1 se alege
cu rezonansul parallel cu folosirea lui putem primi frecventa care nu coincide cu
ceea ce ii scrisa pe el Frecventa si tipul rezonatorului de cuarţ se alege după
dispozitivul care va fi facut la aceste module de lucru de caz generatorului
microcontrolerului se icircmparte in variante
1) LP ndash rezonatorul de frecventa joasa
2) XT ndash rezonatorul de frecventa normal
3) HS ndash rezonatorul de frecventa icircnalta
De la tipul rezonatorului depinde capacitatea condesatoarelor C7 si C8 ea
se determina după tabelul 2
Tabelul 2 ndash Determinarea tipului rezonatorului
Regim Frecventa C7 C8 pF Note
Rezonatorul ceramic ZQ1
XT
455 kГц 22hellip100
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte timpul de pornire
Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
2 MГц 15hellip68
4 MГц 15hellip68
HS 8 MГц 10hellip68
16 MГц 10hellip22
Rezonatorul de cuart ZQ1
LP 32 kГц 68hellip150
Capacitatea mare măreşte stabilitatea
generatorului dar si măreşte vremea de
pornire Valoarea capacitaţii sunt selectate din
experienţa
200 kГц 15hellip30
XT
100 kГц 68hellip150
2 MГц 15hellip30
4 MГц 15hellip30
HS
8 MГц 150
10 MГц 15hellip30
20 MГц 15hellip30
Daca se va intribuinţa generatorul integrat a microcontrolerului se pot
folosi ieşirile RA6RA7 ca digital la iesireintrare in acest caz in afara de cele
selectate este necesar de configuraţiile in microcontrolerul mai este necesar de luat
20
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
jamperele J5J6 pentru oprirea rezonatorului (cu folosirea microcontroalelor seriei
PIC16F62x)
Conectarea oricărui port de ieşire la alimentarea +5 V se realizează cu
ajutorul jamperului
J +5 V la sicircrma comuna ndash J GND
Conexiunea la ieşirea oricărui port se poate cu ajutorul articulaţiei special
X1 PORT A sau X3 PORT B sau la asemănătoare articulaţii ca РПММ1 ndash 66Г3-
В
Pentru programare se foloseşte articulaţia X2 ICSP Ieşirile 1 si 2 dau
alimentarea de la programator ieşirea 3 ndash tensiune 125hellip14 V pentru schimbarea
microcontrolerului in regim programabil ieşirea 4 ndash impulsurile tactice ieşirea 5 ndash
datele
Pentru conexiunea cu calculatorul se foloseşte articulaţia XS1 RS-232 el se
conectează la microschema convertizatorului de nivele RS-232-TTL DD1 ca
MAX232 sau analogul lui Capacitatea condensatoarelor C1-C5 se determina după
documentaţia pentru MAX232 trebuie sa aibă 1 μF Pentru celelalte microscheme
convertoarelor de nivele RS-232-TTL capacitatea condensatoarelor este arătată in
tabelul 3
Tabelul 3 ndash Capacitatea condensatoarelor
Microschema C1-C5 μF
MAX232 10
MAX232A 01
MAX220 01
MAX243 01
Asta nu-i toata lista pentru icircnlocuiri daca ne trebuie putem folosi analogul
MAX232 altor firme ca Analog Device
Pentru folosirea RS-232 trebuie de instalat jamperele J2 si J3 si
microschema DD1 se conectează la USART microcontrolerului DD2 Ieşirile RB1
si RB2 se vor folosi ca porturi universal sinhron-asinhron Atenţie ca USART este
21
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
numai la microcontroalere familiei PIC16F62x dar la PIC16F84 el nu-i de aceea
daca e necesar de conexiune pe RS-232 trebuieşte realizat USART program
Microprocesorul DD2 se instalează in mufa In calitate de DD2 se poate de
folosit microschemele PIC16F84 PIC16F627 PIC16F628 si altele care au 18
piciorushe si acceasi repartizare pe alimentare si porturi intrareieşire
Configurarea dispozitivului este necesar de inceput de la alimentarea
curentului continuu 10hellip25 V După aceasta la ieşirea microschemei DA1 va fi
tensiunea +5 V aceasta tensiune se controlează la ieşirile 14 microcontrolerului
DD2 Cicircnd este conectat jamperul J4 la ieşirea 4 va fi undeva 5 V cicircnd va fi apăsat
butonul SA1 ndash zero Mai departe pe ricircnd unim jamperele J +5 V la fiecare ieşire
PORT A si PORT B si controlam daca este +5 V articulaţiile X1-X3 si
corespunzător ieşirilor microcontrolerului Tot aşa si procedam cu jamperul J
GND
La prima conectare a plăcii cu programul icircncărcat la ieşirile RB0 vor fi
impulsuri dreptunghiulare arăticircnd ca microcontrolerul lucrează
Controlarea lucrului convertizatorului se poate controla conecticircnd plata la
portul-COM de la calculator printr-un simplu cablu care ieşirile icircs paralele intre
ele
Controlarea se realizează cu ajutorul programei special de testat Test
scrisa in limbaj de programare Delphi La icircnceput configuram COM-port care ne
trebuie de la calculator făcicircnd clic pe butonul laquoConfigurarea СОМ portuluiraquo
Alegem portul viteza Baud rate Data bits si Stop bits lăsam default ele sunt
legate cu viteza de lucru a microcontrolerului si frecventa rezonatorului (la moment
dat ii ndash 4 МГц) Mai departe apăsam pe butonul ltltOpen portgtgt - programa
deschide COM portului idicat Numai o programa va lucra cu acest port deoarece
cealaltă nu v-a putea sa intre pin cicircnd portul nu se va elibera Toate programele
folosesc COM-portului extern Daca la deschiderea portului a eşit greşeală trebuie
de făcut aşa ca cealaltă programa sa nu folosească acest port
Mai departe configuram portul care ne trebuie pentru primire sau trimitere
La RB1RB2 instalarea si primirea este imposibil ndash ele se folosesc pentru legătura
22
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
cu calculatorul Pentru configurarea portului pentru primirea sau trimitere trebuie
de ales punctul laquoPrimirea datelorraquo sau laquoTrimiterea datelorraquo Daca ieşirile portului
nu vor fi conectate la alimentare +5 V sau la sicircrma comuna la ieşire rezultatul va fi
necunoscut
Pentru icircnscrierea datelor trebuie de scris numărul si de tastat butonul
laquoIcircnscrierea icircn portul Araquo sau laquo Icircnscrierea icircn portul Braquo Pentru a citi informaţia din
port trebuie de ales laquoPrimirea datelorraquo si de tastat butonul laquoPrimirea datelor din
portul Araquo sau laquo Primirea datelor din portul Braquo
Indicatorul Tx arata ca la moment dat merge transmiterea datelor in
microcontroller si indicatorul Rx ndash pentru primire
23 Alegerea şi argumentarea componentelor
Specificaţiile RS-232
Astăzi cel mai popular standard de comunicaţie serială este cu siguranţă
EIATIA-232-E Acest standard care a fost dezvoltat de bdquoElectronic Industry
Asociation and the Telecommunications Industry Associationrdquo (EIATIA) este
cunoscut mai simplu ca bdquoRS-232rdquo unde bdquoRSrdquo icircnseamnă bdquorecomended standardrdquo
Se mai foloseşte şi denumirea EIATIA atunci cacircnd se doreşte a sugera originea
acestui standard Vom folosi notaţia bdquoRS-232rdquo pe parcursul acestei lucrări
Numele oficial al standardului EIATIA-232-E este bdquoInterface Between Data
Terminal Equipment and Data Circuit-Termination Equipment Employing Serial
Binary Data Interchargerdquo Deşi denumirea poate părea complicată acest standard
este pur şi simplu dedicat comunicaţiei seriale icircntre un sistem gazdă (Data
Terminal Equipment sau DTE) şi un sistem periferic (Data Circuit-Terminating
Equipment sau DCE)
Standardul EIATIA-232-E care a fost introdus icircn 1962 a fost reactualizat
de 4 ori de la introducerea sa pentru a icircntacircmpina cacirct mai bine necesităţile
comunicaţiei seriale Litera bdquoErdquo icircn denumirea sa indică cea de-a cincia revizuire a
standardului
23
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
RS-232 este un standard bdquocompletrdquo Aceasta icircnseamnă că standardul asigura
compatibilitatea icircntre sistemele gazdă si periferice specificacircnd
Nivelurile tensiunii si semnalului
Configuraţia pinilor şi a legăturilor
Controlul informaţiei icircntre cele două echipamente
Spre deosebire de multe standarde care specifică sau delimitează numai
caracteristicile electrice ale unei interfeţe date RS-232 specifică proprietăţile
electrice funcţionale şi mecanice care trebuie icircndeplinite pentru a se respecta cele
3 criterii de mai sus Fiecare din aceste aspecte ale RS-232 va fi discutat in
continuare
Caracteristicile electrice
Secţiunea standardului RS-232 privitoare la caracteristicile electrice include
specificaţiile asupra nivelului tensiunilor rata de schimbare a nivelului semnalului
şi impedanţa legăturii (liniei de comunicaţie)
Standardul RS-232 a fost definit icircn 1962 Cum aceasta a fost icircnainte de
cercetările asupra TTL el nu foloseşte nivelurile logice de 5 şi 0 volţi Icircn schimb
nivelul superior al ieşirii driverului este definit ca fiind icircntre +5 şi +15 volţi şi
nivelul inferior al ieşirii driverului este definit ca icircntre -5 şi -15 volţi Figura 32
ilustrează nivelurile logice definite de standardul RS-232 Este important de
menţionat că nivelul jos (icircntre -5 şi -15 volţi) este definit ca logic 1 şi un nivel icircnalt
(icircntre +5 si +15 volţi) este definit ca logic 0
RS-232 delimitează şi traficul maxim de date admis la ieşirea driverului
Această limitare a fost introdusă pentru a reduce probabilitatea de interferenţă a
semnalelor adiacente Cu cacirct e mai scurt timpul de urcare si coboracircre cu atacirct e mai
mică posibilitatea de interferenţă Ţinacircnd cont de aceste lucruri viteza maximă de
transfer a datelor este de 20Kbiţis Adiţional viteza maximă dvdt acceptată este
de 30Vmicros tot pentru reducerea posibilităţii de interferenţă
Icircn ceea ce priveşte impedanţa icircntre driver şi receptor aceasta este menţionată
ca fiind icircntre 3 KΩ şi 7 KΩ Icircn standardul iniţial RS-232 cablul dintre cele doua
echipamente era specificat ca fiind de maxim 15 metri icircn lungime Această parte a
24
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
standardului a fost schimbată icircn revizuirea bdquoDrdquo (EIA-TIA-232-D) In loc de a
impune lungimea maximă a cablului a fost specificată o icircncărcare capacitivă
maximă a cablului de 2500 pF Lungimea maximă a cablului ce poate fi folosit este
determinată de capacitatea pe unitate de lungime care trebuie menţionată de
producătorul cablului
Fig 6 - Nivelurile logice ale RS-232
Caracteristici funcţionale
Din moment ce RS-232 este un standard bdquocompletrdquo include mai mult decacirct
specificaţii asupra caracteristicilor electrice Al doilea aspect acoperit de acest
standard se referă la caracteristicile funcţionale ale interfeţei Concret RS-232
defineşte funcţiile diferitelor semnale care sunt folosite icircn interfaţă Aceste semnale
sunt icircmpărţite icircn categorii diferite de masă de date de control şi de timp Tabelul
3 ilustrează semnalele definite de standardul RS-232 Aşa cum se poate vedea
există un număr covacircrşitor de semnale posibile Standardul prevede o abundenţă de
semnale de control şi suportă doua canale de comunicaţie unul primar(principal) şi
unul secundar Din fericire foarte puţine aplicaţii necesită toată această gama de
semnale De exemplu numai 8 semnale sunt folosite de un modem obişnuit Unele
aplicaţii simple necesită numai 4 semnale (două pentru transportul datelor şi două
de sincronizare) icircn timp ce altele pot avea nevoie numai de semnalele de date fără
sincronizare
Tabelul 3 - Semnalele interfeţei RS-232
25
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Nume semnal Direcţie Tip semnalSignal Common - de masăTransmited Data (TD)Received Data (RD)
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Request to Send (RTS)Clear to Send (CTS)DCE Ready (DSR)DTE Ready (DTR)Ring Indicator (RI)Data Carrier Detect (DCD)Signal Quality DetectorData Signal Rate Detector from DTEData Signal Rate Detector from DCEReady for ReceivingRemote LoopbackLocal LoopbackTest Mode
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE agrave DCEDTE szlig DCE
de control
Transmitter Signal Element Timing from DTE DTE agrave DCETransmitter Signal Element Timing from DCEReceiver Signal Element Timing from DCE
DTE szlig DCEDTE szlig DCE
de timp
Secondary Transmited DataSecondary Received Data
DTE agrave DCEDTE szlig DCE
de date
Secondary Request to SendSecondary Clear to SendSecondary Received Line Signal Detector
DTE agrave DCEDTE szlig DCEDTE szlig DCE
de control
Semnalele cu abreviaţii icircn paranteză sunt cele 8 semnale uzual folosite
Caracteristicile mecanice
A treia arie acoperită de RS-232 se referă la interfaţa mecanică (conectorul)
Icircn particular RS-232 specifică un conector cu 25 pini Aceasta este mărimea
minimă a conectorului care permite folosirea tuturor semnalelor definite icircn
secţiunea funcţională a standardului Aşezarea pinilor icircn cadrul acestui conector
este arătată icircn figura 12
Deşi RS-232 specifică un conector cu 25 de pini trebuie menţionat ca
deseori nu este folosit acest conector Aceasta datorită faptului că cele mai multe
aplicaţii nu au nevoie de toate semnalele definite şi deci un conector cu 25 pini este
mai mare decacirct ar fi necesar Se folosesc alte tipuri de conectori cel mai popular
26
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
fiind cel cu 9 pini DB9S El este suficient pentru aplicaţiile uzuale (cum ar fi un
modem) permiţacircnd transmisia si recepţia semnalelor necesare acestor aplicaţii
Transmisia datelor icircn RS-232
Aceasta presupune un conector D cu 25 sau 9 pini la care de cele mai multe
ori sunt legate doar 3 fire Un bit de 1 logic este transmis ca aproximativ -9 volţi
iar un bit de 0 logic ca +9V In standardul RS232 datele se transmit in următorul
format
Bit Start Bit 0 Bit 1 Bit 2 Bit 3 Bit 4 Bit 5 Bit 6 Bit 7 Bit Paritate Bit StopModul in care un octet furnizat de cacirctre utilizator este trimis pe linia TxD
respectiv recepţionat pe linia RxD este invizibil utilizatorului Aceste operaţiuni
sunt executate la nivel hardware de portul serial implementat cu circuitul UART
16550 (Recepţie si Transmisie Universala in mod Asincron) Toate calculatoarele
oferă porturi seriale pentru conectare de modem sau alte echipamente UART
Acest circuit face legătura intre magistrala de date paralela din interiorul
calculatorului si linia seriala din exterior Pe lacircngă liniile de date si control
circuitul oferă si linii de semnalizare a erorilor de cadrare depăşire paritate si
semnale de icircntrerupere pentru a anunţa procesorul de sosirea unei date Porturile
seriale pot fi configurate la nivel utilizator prin interfeţe grafice oferite de sistemul
de operare care permit stabilirea parametrilor unei comunicaţii seriale viteza de
lucru numărul de biţi de date tipul de paritate modul de control al fluxului de
date
Transmitted Data (TD) Unul dintre cele două semnale de date Acest semnal
este generat de DTE şi recepţionat de DCE
Received Data (RD) Cel de-al doilea semnal de date Acest semnal este
generat de DCE şi recepţionat de DTE
Request To Send (RTS) Cacircnd sistemul gazdă (DTE) este pregătit să trimită
date sistemului periferic (DCE) RTS este ON Icircn sistemele simplex şi duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie Icircn sistemele half-duplex
această condiţie menţine DCE-ul icircn mod de recepţie şi dezactivează posibilitatea
de a transmite Pentru ca DCE-ul să fie pe mod transmisie RTS trebuie să fie OFF
27
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Clear To Send (CTS) CTS este folosit icircmpreună cu RTS pentru a realiza
handshaking-ul icircntre cele două echipamente După ce DCE-ul primeşte semnalul
RTS trimite CTS cacircnd este gata de a icircncepe comunicarea
Data Set Ready (DSR) Acest semnal este pus de DCE pe poziţia ON pentru
a indica că este conectat la linia de comunicaţie
Data Carrier Detect (DCD) Acest semnal este ON cacircnd DCE-ul primeşte
semnale corespunzătoare compatibile cu criteriile sale DCD rămacircne ON atacirct timp
cacirct purtătorul de semnal poate fi detectat
Data Terminal Ready (DTR) DTR indică disponibilitatea echipamentului
DTE Semnalul este pus ON de către DTE cacircnd este pregătit de a transmite sau
recepţiona DTR trebuie să fie ON icircnainte ca echipamentul DCE să activeze DSR
Ring Indicator (RI) Este folosit in cazul comunicaţiei cu un modem RI
indică prezenţa unui apel pe linia telefonică de comunicaţie
Convertorul MAX232
Circuitul dat este de tip DIP cu 16 pini al cărui specificaţie al pinilor este indicată icircn
figura 14 MAX232 este un adaptorreceptor care include un generator de tensiune
capacitativă pentru a furniza o tensiune EIA-232 de la un singur nivel de 5V
Fiecare receptor transformă intrările EIA-232 de la 5V a logicii TTL la nivelele
CMOS Aceşti receptori trebuie să aibă un prag de sensibilitate caracteristic
tensiunii 13V şi un hestirezis caracteristic de 05V şi pot să accepte plusmn30V la
intrare Acest adaptor transformă nivelele de intrare TTLCMOS icircn nivelele EIA-
232
Fig 14 ndash Specificaţia pinilor circuitului MAX 232
28
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul de funcţie a adaptorului şi receptorului sunt prezentate icircn figura 15
Fig 7 ndash Tabelul de funcţii a circuitului MAX232
Circuitul de legătură icircntre echipamentele externe cum ar fi modemul
acumulatorul de sistem etc şi portul serial al calculatorului este reprezentat icircn
figura 8
Fig 8 ndash Circuitul de legătură
29
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
Icircn urma modificării aparaturii radioelectronice icircn faţa constructorilor a apărut
problema creării unor aparate cu o fiabilitate cicirct mai icircnaltă ceea ce prezintă un
parametru foarte principal şi foarte icircntrebat pe piaţa de desfacere
Dacă icircn timpul funcţionării sau păstrării dispozitivului el a fost scos din
funcţiune adică şi a pierdut capacităţile sau caracteristicile necesare de lucru
atunci aşa fenomen se numeşte - refuz
Dacă icircn timpul proiectări şi construirii aparaturii nu au fost luate măsuri
pentru a mări fiabilitatea refuzurile pot apărea des şi atunci timpul destinat
reparaţiei este mai mare ca timpul de funcţionare
Ca rezultat primim că o mare parte din timpul de exploatare aparatul se află
icircn exploatare ceea ce nu prea interesează cumpărătorii
Refuzurile pot apărea icircn trepte sau pe neaşteptate Refuzurile icircn trepte apar
datorită variaţiei parametrilor elementelor componente icircn schemele construcţiei de
exemplu la funcţionarea de lungă durată a unui aparat radio condensatoarelor icircşi
pot schimba capacitatea fapt care duce la schimbarea unor parametri ai
construcţiei Ca rezultat aparatul iese din funcţiune
Refuzurile neaşteptate apar icircn urma variaţiei neaşteptate icircn salt a unor
parametri ai componentelor radioelectronice din schema construcţiei De exemplu
deteriorarea stratului rezistiv al unui rezistor străpungerea joncţiunii unui tranzistor
sau a unei diode etc ca rezultatul al acestor variaţii aparatul de asemeni poate ieşi
din funcţiune
Toate aceste dispozitive se icircmpart icircn două grupe
Dispozitive care pot fi readuse la funcţionare Din această categorie fac
parte dispozitivele care pot fi reparate şi icircn urma reparaţiei pot fi readuse la
condiţiile normale de funcţionare
Dispozitive care nu pot fi readuse la funcţionare adică dispozitivele
care nu pot fi reparate icircn urma reparaţiei nu pot fi readuse la condiţiile iniţiale
Icircn această categorie fac parte toate elementele radio rezistoare diode
tranzistoare condensatoare MCI etc
30
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Noţiuni de fiabilitate este proprietatea dispozitivului de aşi icircndeplini sarcinile
şi funcţiile date icircn anumite condiţii de exploatare şi de aşi păstra parametrii iniţiali
pe tot parcursul funcţionării
Fiabilitatea este un parametru de bază al tuturor construcţiilor şi
dispozitivelor
Fiabilitatea depinde foarte mult de calitatea şi cantitatea elementelor din care
este construit dispozitivul adică de unele caracteristici ca precizia valorilor
nominale ş a
Un alt factor de care depinde fiabilitatea este exploatarea adică starea
mediului ambiant temperatura maximă şi minimă umiditatea aerului presiunea
atmosferică vibraţiile şi alţi parametri
Fiabilitatea se referă şi la proprietăţile fizice ale articolelor care depinde de
calitatea şi cantitatea componentelor dispozitivului precum şi de condiţiile de
expluatare
Durabilitatea elementelor - proprietatea lor de a-şi menţine capacităţile şi
parametrii un timp icircndelungat pană la expirarea timpului prescris
Resursele tehnice - prelucrarea produsului de la icircnceputul exploatării sau
reicircnnoirea după reparare pacircnă la apariţia stării limite
Termenul de funcţionare - prelungirea exploatării dispozitivului de la
icircnceput sau reicircnnoirea după reparaţie pacircnă la apariţia stării limită
Dacă dispozitivul radioelectronic nu funcţionează din cauza că nu lucrează
unul din elemente se socoate că aşa aparat are o unire de bază a elementelor La
calcului fiabilităţii acestor dispozitive presupune că ele au defecte icircntacircmplătoare şi
neicircnticircmplătoare - defecte care nu pot fi prevăzute şi care sunt cauzate de defectele
altor elemente ce fac parte din componenţa dispozitivului Pentru aparatajului
electronic presupunerile defectelor icircntacircmplătoare şi neicircnticircmplătoare sunt posibile
deoarece defectele nu vor acţiona la fiabilitatea aparatajului cu legătura de bază a
elementelor deoarece după depistarea lor sistema icircşi pierde posibilitate de
funcţionare odată cu ieşirea din funcţiune a primului element
31
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Lucrul fără defecte a aparatajului depinde de icircndeplinirea lucrului fără
defecte a elementelor aparatajului
Pa(t) = P1(t) middot P2(t) middotP3(t) middot middotPn(t)
unde P1(t) P2(t) P3(t) Pn(t) - lucrul fără defecte al primului al celui de al
doilea al treilea şi al n-lea element
Dacă numărul elementelor de primul tip se egalează cu n1 al doilea cu n2 al
treilea cu n3 atunci expresia poate fi scrisă astfel
Pa(t) = [P1(t)]n1 middot [P2(t)]n2 middot [P3(t)]n3 middot middot [Pn(t)]nn
Pe locul de lucru normal unde se consideră λ = const pentru elementul
calculat vor fi juste relaţiile
P(t) = e - λt
unde e - baza logaritmului natural (e =272)
t - durata de timp pentru icircndeplinirea lucrului
Dacă Tmed = 1λ atunci
Pa(t) = e - n1λ1t middot e - n2λ2t middot e - n3λ3t middot middot e - nnλnt = e - (n1λ1 + n2λ2 + n3λ3 + +nnλn)t
unde λ1 λ2 λ3 λn - posibilităţile de defectare a elementelor
corespunzătoare Ultima expresie reprezintă probabilitatea defectelor aparatului cu
legătură de bază a elementelor ce se simbolizează prin λa
λa=n1λ1+n2λ2+n3λ3++nnλn=Σniλi
după calcularea probabilităţilor defectelor aparatului se icircnlătură
probabilitatea lucrului fără defecte a dispozitivului Pα(t) şi acţiunea medie picircnă la
primul defect Tmed α
Pα(t) =e ndashλαt
Tmed α = 1λα
Pentru icircnlăturarea probabilităţilor lucrului fără defecte trebuie să ne folosim
de tabela funcţiilor e-x icircn practică deseori trebuie de calculat posibilităţile lucrului
fără defecte a sistemelor cu fiabilitate icircnaltă La aceasta λαt se obţine mult mai mic
ca unitatea şi probabilitatea lucrului fără defecte Pα(t) este aproape de unitate Icircn
acest caz eλαt trebuie de pus icircn ricircnd şi de a nu limita primii doi termeni şi anume
P α(t) asymp 1 - λαt
32
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Această formulă se foloseşte atunci cicircnd λ2t le 01
Calculul definitiv a fiabilităţii aparatului se icircndeplineşte la etapa proiectării
tehnice cicircnd se cunosc relaţiile exploatării aparatului varianta definitivă a schemei
electrice de principiu şi tipurile elementelor folosite icircn ea regulile de lucru reale şi
considerarea icircncălzim elementelor dispozitivului
Pentru sistematizarea datelor obţinute icircn tipmul calculului fiabilităţii
dipozitivului proiectat vom construi tabelul 1 Icircn acest tabel vom icircntroduce datele
deja cunoscute din procesul proiectării cum ar fi denumirea tipul cantitatea
parametrii de bază a elementelor utilizate icircn proiect cum şi temperaturile de lucru
Acum prezentăm calculul factorului de sarcină pentru fiecare tip de element
utilizat
Diode k = = 05
Condensatoare k = = 01
Rezistoare k = = 05
Determinăm pentru fiecare element icircn parte după agendă λ0 icircn mod grafic
cunoscicircnd α şi t Apoi determinăm refuzul intensiv pentru fiecare element conform
următoarei relaţii
λ i = α middot λ0
λ 1 = α middot λ01 = 03 middot 24 middot 10-6 = 072 middot 10-6
Determinăm intensitatea refuzurilor pentru fiecare grup de elemente iar
rezultatele obţinute le vom icircntroduce icircn tabel
λ = n middot λi
λ = n middot λi = 2 middot 072 middot 10-6 = 144 middot 10-6
Tabelul 1 - Rezultatele calculului fiabilităţii
Denumirea Tipul Cantitatean
Valoareaabsolută
ldquoPrdquo
Valoareanominală
ldquoPrdquo
Regimul de lucru
Λ01bull106
1hα Intensitatea
refuzuluik Tmax
0Cλi Pentru
Neleme
nteλi n
33
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Rezistor MЛT-0125 17 0125W 0125W 1 60 15 17 255 4335Tranzistor KT816Г 1 1W 20W 005 70 23 02 046 046Tranzistor KT3102ГМ 1 025W 1W 025 80 17 01 046 046Tranzistor KT315Б 2 015W 2W 007
590 18 03 054 1084
Traductor KT 1 - - - 60 25 001
0025
0025
Condensator KM-6 4 20V 50V 04 85 18 08 144 576Microcircuit MAX232 1 - - - 60 12 00
1061
20012
Microcircuit PIC16F84A 1 - - - 100 10 001
001 001
Diodă 2A04 1 1A 5A 02 85 13 07 091 091Stabilizator 7805 1 - - - 85 15 09 135 135Comutator KM-2 2 - - - 60 14 00
1014 028
Indicator KИПЦ09И 3 - - - 60 4 001
004 012
Total 346 53527
Determinăm intensitatea λt pentru funcţionarea icircntregului dispozitiv Pentru
aceasta sumăm toate valorile λ obţinute icircn coloana 12-a a tabelului deci obţinem
relaţia
λt=λ1+λ2+ hellip +λn = sumλi
λt = (36 + 096 + 12 + 07 + 24 + hellip + 064) 10-6 = 46188 10-6(lh)
λu= k ∙ λt =2 ∙ 46188∙10-6 = 92376 ∙10-6
unde
k=15 hellip 3 ndash factor de proporţionalitate
Efectuacircnd transformarea intensităţii refuzului dispozitivului proiectat icircn
durata medie de funcţionare conform următoarei relaţii
Transformacircnd orele icircn ani obţinem
Tmed =123 ani
34
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 CAPITOLUL TEHNOLOGIC
31 Tehnologia producţiei
Dispozitivul proiectat este un dispozitiv profesionist Metoda de construire
este metoda modulelor funcţionale Construcţiile de bază icircn majoritate sunt
construcţii tipizate Condiţiile de exploatare sunt normale de aceea icircn construcţie
nu se prevăd elemente speciale pentru asigurarea regimului de funcţionare
normală
Baza de elemente-componente discrete şi circuite integrate cu terminale
implantabile
Deci pregătirea tehnologică a producţiei pentru lansarea icircn fabricaţia a
produsului dat nu necesită investiţii suplimentare
Produsul dat poate fi asimilat la orice icircntreprindere de profil folosind
mijloace de echipare tehnologică standardizate şi specializate disponibile
Fabricarea produsului cuprinde următoarele faze
1 Aprovizionarea cu materii prime materiale piese şi subansambluri
executate la alte icircntreprinderi
2 Fabricarea pieselor mecanice
3 Formarea subansamblurilor
4 Asamblarea generală
5 Reglarea
6 Controlul
7 Ambalarea şi desfacerea
La executarea majorităţii operaţilor se folosesc procedee automate de
fabricaţie Tipul de producţie-serie
35
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
Proiectarea aparatajului electronic modern se bazează pe principiul modular
care constă icircn divizarea schemei electrice de principiu icircn subansambluri definitive
atacirct funcţional cicirct şi constructiv
La construirea aparatajului dat se folosesc atacirct construcţii de bază
standardizate ce corespund modulelor de nivelul doi-bloc cicirct şi construcţii
nestandartizate Baza construcţiei dispozitivului este cablajul imprimat-modul de
nivelul unu
Proiectarea cablajului imprimat presupune soluţionarea icircn complex a
problemelor schemo-tehnice constructive şi tehnologice
Dimensiunile geometrice sunt determinate de următorii factori
- varianta constructivă şi dimensiunile blocului icircn care va fi plasată
- modalitatea de fixare a plăcii icircn dispozitiv
- modalitatea de interconectare a plăcii cu placa de comutare sau cu
panoul
- aşezarea elementelor de comandă şi reglaj
- modul de plasare a circuitelor integrate şi componentelor discrete
- asigurarea regimului factorului de influenţă
Reieşind din aceste condiţii şi icircn corespundere cu GOST10317-87
dimensiunile cablajului au fost alese de 6142mm
Trasarea cablajului imprimat a fost efectuată prin metoda automată Cablajul
dat este efectuat pe un cablaj dublă faţă Găurile de montare sicircnt nemetalizate
Cablajul este echipat cu componente discret cu terminale filare pentru implantarea
icircn găurile de montaj
- cu componente pentru montajul pe suprafaţă
- cu circuite integrate cu terminale inplantabile şi planare
Pasul reţelei de coordonate se alege de 25 mm
Găurile de montare şi suprafeţele pe care se aşează terminalele planare se
situează icircn nodurile reţelei de coordonate
36
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
331 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate
La realizarea cablajului imprimat va fi utilizat steclotecstolită staniolată
dublă faţă de grosimea 2mm
1 Determinarea diametrului minimal a găurii metalizate (d01)
(1)
Unde
Kgt ndash raportul diametrului găurii metalizate la grosimea cablajului imprimat
Kgt=033
hnn ndash grosimea CI
hnn=2mm
01
2 Determinarea diametrului minimal a găurii de montare (dmo)
(2)
Unde
dвэ ndash diametrul bornei elementului
- spaţiu liber icircntre borna elementului şi pereţii găurii
=015mm
ho ndash grosimea foliei de cupru
- toleranţa de amplificare a găurii faţă de modul reţelei de coordonate
=plusmn007mm
Pentru rezistoare
mo (0035mm+015mm)+007mm=104mm
Pentru tranzistore condensatoare şi integrate
mo
Pentru diode
mo
Deoarece diametrele găurilor se recomandă de a alege din racircndul celor
nominale vom alege 13mm pentru toate elementele
37
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
3 Determinarea diametrului minimal a suprafeţei de contact (dsk)
(3)
Unde
bno ndash lăţimea bracircului suprafeţei de contact
- toleranţa de amplasare a suprafeţei de contact faţă de nodul reţelei de
coordonate
- toleranţa copiilor fotografice şi şabloanelor
sk
4 Determinarea lăţimii conductoarelor (bnpmin)
(4)
Unde
- toleranţa de deplasare a conductoarelor faţă de liniile reţelei de
coordonate
=005mm
- lăţimea conductorului
=05mm
прmin
Lăţimea nominală
(5)
- lăţimea conductorului icircn direcţia micşorării
прnom
5 Determinarea distanţei minimale icircntre conductor şi suprafaţa de
contact cu găuri metalizate (lnk)
38
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
(6)
- pasul reţelei de coordonate
Din icircndrumar pasul reţelei de oordonate a fost ales de =25mm
nk
6 Determinarea distanţei minimale icircntre două suprafeţe de contact
(lkn)
(7)
kn=
332 Calculul electric al cablajului imprimat
1) Determinarea căderii de tensiune pe conductoare
(8)
unde ndash curentul maxim icircn circuit curent sumativ de alimentare a
elementelor
ndash rezistenţa specifică a cuprului
ndash lungimea maximă a unui conductor de cablaj
ndash grosimea foliei de cupru
np
2) Determinarea puterii de pierderi Рconsum
(9)
ndash frecvenţa de funcţionare
ndash tensiunea de alimentare
tgδ ndash tangenta unchiului de pierdere de material
C ndash capacitatea icircntre stările cablajului imprimat
39
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Icircn calitate de frecvenţă de tact se ia frecvenţa maximă a semnalului de
intrare icircnmulţit cu 2
Suprafaţa conductorului se consideră 10 din suprafaţa unei feţe a
cablajului imprimat
(10)
Determinarea frecvenţei circuitului
(11)
Pпот=
3) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe aceeaşi
faţă
(12)
Lnp ndash lungimea maximă a două conductoare paralele pe aceeaşi parte a
cablajului imprimat
ndash permitivitatea dielectrică efectivă (325)
d ndash distanţa dintre marginea conductorului
40
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
bnp ndash 069mm
4) Determinarea inductivităţii icircntre două conductoare paralele pe o parte
a cablajului
(13)
5) Determinarea capacităţii icircntre două conductoare paralele pe diferite
feţe a cablajului
(14)
L ndash lungimea maximală a două conductoare paralele trasate pe ambele feţe a
cablajului imprimat
ndash coeficientul care determină efectul de margină
41
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului
imprimat
Icircn scopul sporirii fiabilităţii cablajelor imprimate folosirii utilajului
tehnologic unificat micşorării celulelor de proiectare şi executare icircn condiţiile
industriale a cablajelor imprimate se face pe baza tehnologiei unice conform STAS
23751-80
Cablajele nemetalizate monostrat se execută după metoda chimică Metoda
chimică este o metodă substractivă care constă icircn icircnlăturarea selectivă a foliei de
cupru de pe suportul dielectric
Ca semifabricat iniţial serveşte steclotextolita placată cu cupru pe o faţă de
tipul C 1-35 STAS 10 316-78
Desenul cablajului se obţine prin metoda fotografică
42
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
4 CAPITOLUL ECONOMIC
41 Calculul de cost al dispozitivului
411 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor
recuperabile
Icircn acest punct se iau icircn consideraţie materialele folosite pentru
confecţionarea dispozitivului propriu şi cheltuielile pentru materialele ajutătoare
folosite icircn scopuri tehnologice
Determinăm preţul materialelor necesare pentru confecţionarea
dispozitivului după următorul tabel
Tabelul 4 - Determinarea preţului materialelor
Denumirea materialului
TipulUnitatea
de măsură
CantitateaPreţul unei unităţi lei
Suma lei
1 Textolit TX-11 m2 001 25 025
2 Lac LB-1 l 004 40 16
3 Conductoare ПЭВ-2 m 1 1 1
4 Acid azotic HNO3 kg 01 30 3
5 Colofoniu kg 001 40 04
6 Cositor m 025 2 05
Total 675Deci preţul materialelor este de 675lei
Deşeurile recuperabile constituie 1 din preţul total al materialelor
Deş rec=Pr mat x 1
Deş rec=675 x 001=00675 lei
Preţul materiei prime şi materialelor cu considerarea deşeurilor recuperabile
se calculează din relaţia
Pr mat - Deşrec=675ndash00675=668lei
412 Piese şi semifabricate de completare şi comparare
43
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Suma cheltuielilor pe acest element se determină ca suma totală a preţurilor
pieselor şi semifabricatelor necesare pentru proiectarea dispozitivului Rezultatele
calculului preţului pieselor şi semifabricatelor pot fi arătate icircn următorul tabelul
Tabelul 5 - Determinarea preţului pieselor şi semifabricatelor
Denumirea
pieseiTipul
Unitatea de măsură
Cantitatea
Preţul unei
unităţi lei
Suma lei
1 Rezistoare МЛТ-0125 buc 10 025 25
2 DiodeАЛ307БМ buc 3 05 15
1N4148 buc 4 075 3
3 CondensatoareК50-3 47Fx10V buc 5 1 5
КМ-6 buc 4 15 6
4 Tranzistore BC548 buc 1 2 2
5 Microcircuite MAX323 buc 1 55 55
6 Conectoare DB-9F buc 1 11 11
Total 87
Deci preţul total al pieselor şi semifabricatelor de completare este de 87lei
413 Cheltuieli de transport
Cheltuielile de transport se calculează ca 3 ndash 5 din costul materialelor de
bază
Chtr=(Costmat+Chp)x4
Chtr=(675+87)x004=375lei
414 Salariul de bază a muncitorilor
Salariul de bază al muncitorilor este salariul plătit pentru munca efectuată şi
după numărul de ore lucrat Se mai stabileşte conform nivelului de calificare şi
stagiul de muncă
La icircnceput se calculează salariul direct al muncitorilor după următorul tabel
44
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Tabelul 6 - Determinarea salariului direct al muncitorilor
Denumirea operaţiilor CategoriaNorma (min)
Salariul tarifar lei
Suma
1 Tăierea II 5 005 025
2 Curăţarea plachetei I 04 125 05
3 Desenarea traseelor II 10 010 1
4 Găurirea II 6 005 035
5 Corodarea II 5 025 175
6 Lipirea III 8 020 160
7 Asamblarea II 5 010 050
8 Reglarea IV 10 02 2
Total 494 795
Din cauză că plata salariului la icircntreprindere este icircn acord se calculează
salariul premial al muncitorilor care constituie 25 din salariul direct
Sp=Sdx25
Sp=795x025=2lei
Salariul de bază constituie suma salariului direct şi cel premial
Sb=Sd+Sp
Sb=2+795=995lei
415 Salariul suplimentar
Salariul suplimentar include diferite tipuri de plăţi ce nu sunt legate de
icircndeplinirea lucrului El constituie 8-10 din suma salariului de bază
Ss = Sb x 9
Ss=995 x 01=1leu
Salariul total reprezintă suma salariului de bază şi salariului suplimentar
Stot = Sb + Ss
Stot=995+1=1095lei
416 Contribuţii la asigurări sociale
Contribuţiile la asigurări sociale constituie 29 din fondul de remunerare a
muncii
45
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
As = Stot x 29
As =1095 x 029=339lei
417 Cheltuieli cu pregătirea şi icircnsuşirea producţiei
Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei radioelectronice şi
construcţia aparatelor constituie 2-3 din suma articolelor de la 11 pacircnă la 16
Chpreg şi icircns prod = (Chm + Chtr+ Chp + Sp +Sb + As) x 25
Chpreg şi icircns prod=(675+457+1075+2+995+339)x003=403lei
418 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului
Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului reprezintă cheltuielile
pentru energia electrică amortizarea utilajului cheltuieli pentru procurarea sculelor
specifice procesului de producţie şi se calculează după următoarea formulă
unde
Tmax - timpul tuturor operaţiilor ore
Cmo - costul producţiei normative maşini oră a exploatării utilajului
lei
Cmo = 08
K des- coeficient de deservire a utilajului
K des = 1
K n ndashcoeficient de icircndeplinire a normelor
Kn = 125
419 Cheltuieli generale ale secţiei
Cheltuielile generale ale secţiei cuprind cheltuielile pentru icircntreţinerea
aparatului de conducere a secţiei icircntreţinerea clădirilor efectuarea cercetărilor
experimentelor si alcătuiesc 90 din suma salariului de bază
Chs = Sb x 90
Chs = 995 x 09 = 895 lei
4110 Costul secţiei
46
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Costul secţiei este format din suma articolelor de la 11 pacircnă la 319
Cost s = Chm + Chtr +Chpr + Sb + As + Chpregpr + Chintrut +
Chs
Cost s = 675+1075+2+995+339+44+3929+895=18223 lei
4111 Cheltuieli general gospodăreşti
Cheltuieli generale gospodăreşti cuprind cheltuielile pentru salarizarea
muncitorilor cheltuieli pentru tehnica şi unităţile de transport folosite la uzină
uzura fizică şi morală a utilajului şi se calculează ca 65 din salariul de bază
Chgengosp = Sb x 65
Chgengosp = 995 x 065 = 646 lei
4112 Costul pe uzină
Acest cost reprezintă suma cheltuielilor legate de producerea dispozitivului
dat la icircntreprinderea specializată
Costul pe uzină se obţine adăugacircnd la costul secţiei cheltuielile generale
gospodăreşti
Costuz = Costs + Cheltgengosp
Costuz =18223+646=18869 lei
4113 Cheltuieli de desfacere
Cheltuieli de desfacere include cheltuielile pentru procurarea ambalajului
ambalarea producţiei icircncărcarea şi transportarea ei la destinaţie şi se calculează ca
15 din costul pe uzină
Chdesf=Costuzx15
Chdesf=18869x015=2831 lei
4114 Costul complet al dispozitivului
Costul complet se determină prin icircnsumarea costului pe uzină cu cheltuielile
de desfacere
Costcomplet=Costuz+Chdesf
Costcomplet=18869+2831=217 lei
4115 Profitul planificat
47
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Profitul planificat la produsele noi se stabileşte ca 15 din costul complet al
dispozitivului
Profplan=Costcompletx15
Profplan=217x015=3255 lei
4116 Preţul de livrare a dispozitivului
Preţul de livrare a dispozitivului se determina ca suma costului complet şi
profitul planificat
Preţlivr=Costcomplet+Profplan
Preţlivr=217+3255=24955 lei
Tabelul 7 - Determinarea preţului de livrare
Articole de calculaţie Suma lei1 Materii prime şi materiale cu considerarea deşeurilor 6752 Cheltuieli de transport 3753 Piese şi semifabricate de completare şi comparare 874 Salariul de baza al muncitorilor 10955 Salariul suplimentar 16 Contribuţii la asigurări sociale 3397 Cheltuieli pentru pregătirea şi icircnsuşirea producţiei 448 Cheltuieli cu icircntreţinerea şi funcţionarea utilajului 39299 Cheltuieli generale ale secţiei 89510 Costul secţiei 1822311 Cheltuieli generale gospodăreşti 64612 Cost pe uzină 1886913 Cheltuieli de desfacere 283114 Cost complet 21715 Profitul planificat 325516 Preţul de livrare al dispozitivului 21955
42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
421 Alegerea dispozitivului pentru comparare
Eficienţa economică include rezultatele activităţii economice ca raportul
dintre rezultatul social ndash economic şi utilizarea muncii vii şi a transportului dintre
rezultatul social ndash economic şi cheltuielile de muncă vie materializată şi a
resurselor de muncă
48
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Eficienţa economică a produsului se determină mai icircntacirci cu scopul de a
aprecia şi a determina nivelul cheltuielilor şi a resurselor integrate
Icircn dependenţă de aceste probleme deosebim aşa eficienţi ca
Eficienţa absolută ndash ce se determină pe o anumită perioadă de timp icircn
ansamblu pe economia naţională şi pe ramură de icircntreprindere obiecte de
construcţii şi caracterizează volumul general al eficienţei economice comparative
cu mărimea cheltuielilor şi a resurselor
Eficienţa comparativă ndash se calculează prin compararea indicatorilor tehnico
ndash economici a două sau a mai multe variante de realizare a problemei economice şi
se aplică cu scopul de a aprecia varianta optimă
La analiza eficienţei generale se determină principalii indicatori diferenţiali
Pentru fabricarea producţiei icircn momentul de faţă sunt folosite diverse tehnologii
avansate care au o productivitate a muncii mai icircnaltă o calitate mai superioară a
produsului fabricat
La analiza eficienţei economice se folosesc şi indicatorii generalizatori cum
ar fi productivitatea muncii cheltuieli de cost al producţiei rentabilitatea
producţiei disponibilitatea relativă a forţelor de muncă indicatorii eficienţi
utilizării investiţiilor capitale termenul lor de recuperare
422 Aprecierea nivelului tehnico-economic al dispozitivului proiectat
Pentru caracteristica eficacităţii economice se folosesc indicii generalizatori
icircn care se include termenul de recuperare a investiţiilor capitale şi coeficientul
eficacităţii economice a investiţiilor capitale
unde
IC1 IC2 ndash reprezintă investiţiile capitale a variantei de bază fată de cea
proiectată
PC1 ndash preţul de cost de bază
PC2 ndash preţul de cost planificat
49
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Termenul de recuperare va constitui 69 zile lucrătoare
Efectul economic anual se determină prin raportul dintre economia
convenţională anuală şi cheltuielile de producţie
Ea=((PC2+EnxIC2)ndash(PC1+EnxIC1))xQpn
unde
En - coeficientul eficacităţii economice a investiţiilor capitale care se
calculează după formula
Qpn ndash volumul producţiei fabricate cu ajutorul tehnolologii noi
Qpn=23000
Calculăm efectul economic anual
Ea=((18849+0014x11000)ndash(24955+0014x15000))x23000=19044900lei
Nivelul de pregătire modul de utilizare a lucrătorilor şi a timpului de lucru
se manifestă icircn mod nemijlocit icircn productivitatea muncii
50
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
5 CAPITOLUL PROTECŢIEI MUNCII ŞI ECOLOGIEI
INDUSTRIALE
51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea
dispozitivului
Icircn cadru apariţiilor de reglare şi montare se acordă o atenţie deosebită
blocurilor de alimentare Izolaţia determină şi neatenţia operatorului care poate fi
cauza traumatizmului electric Pregătirea suprafeţilor la lipire se efectuiază cu
ajutorul prelucrării mecanice sau chimice Aceste operaţii prezintă pericol de
traumatizm şi de acea combaterea lor este necesară luarea unor măsuri adecvate
Carcasele metalice a aparatelor electrice trebuie unite la pămicircnt organizarea
posibilităţii de deconectarea la distanţe şi automatizarea maximă
Păstrareatransportarea şi utilizarea substanţelor chimice trebuie efectuate conform
normelor şi cerinţelor sanitare şi tehnice securităţii Lipirea elementelor de lipit
este urmată de poluarea mediului şi alte daune sănătăţii operatorului Odată cu
apariţia plăcii şi chiar mai icircnaintea ei este neapărat nevoie de icircntrerupt lucrul mai
cu seamă unde nu se dispune de icircncăpere ce ar proteja aparatajul electric şi
electronic
Pentru lucrul fără pericol cu icircnlăturarea deplină sau parţială a tensiuni icircn
utilajul electric şi electronic este necesar de icircndeplinit următoarele acţiuni tehnice
1 De efectuat deconectarea sursei de alimentare şi de luat măsuri de
precauţie care să nu permită conectarea icircnticircmplătoare a utilajului
2 De agăţat pe micircnerile utilajului tabloul de interzicere ldquo Nu conectaţi
lucrează oamenii ldquo sau alte tablouri de felul acesta
3 Conductoarele purtătoare ce fac pămicircntarea de conectat la utilajul icircn
cauză şi de controlat lipsa tensiunii la acesta
4 Dacă lucrul de reparaţie a unui utilaj se efectuează fără deconectarea
tensiunii deplinii atunci pe părţile utilajului rămas sub tensiune de agăţat tablouri
corespunzătoare şi de icircngrădit
51
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Pentru garanţia securităţii personalului ce repară este necesară deconectarea
totală a utilajului şi deconectarea utilajelor ce se găsesc icircn apropierea celui avariat
Maiştrii terenului de electromontaj icircndeplinind lucrul său cu folosirea maşinilor
electrice şi a mecanismelor trebuie să ceară de la lucrători o executare icircntocmai a
regulilor de securitate şi a instrucţiilor despre tehnica securităţii şi permanent
aceştea din urmă să controleze starea aparatelor de măsură şi de lucru se sicircnt
icircntrebuinţate
La acţiunea tensiunii electrice asupra corpului omului pot apărea
electrotraume locale cicirct şi generale La electrotraumele locale are loc deteriorarea
locale a organismului omului La ele se aticircrnă arsurii electrice metalizarea piesei
deteorări mecanice şi electrocutări Electrotraumele generale duc la perderea
imunităţii icircntregului organism uman Icircncetarea totală şi ieşirea din funcţia
organelor respiratorii şi a oaselor cardeovasculere şi a altor sisteme umane
La montarea schemelor electrice nu se permite de a se controla pipăind
prezenţa curentului electric sau icircncălzirea părţilor conductibile ale schemei de a
folosi pentru conexiunea blocurilor conductoare cu izolaţii referitoare de a efectua
lipirea radioelementelor ce se află sub tensiune de a măsura prezenţa tensiunii cu
aparate deteriorate nu se permite de a lucra la instalaţii de tensiuni icircnalte fără
mijloace de protecţie suplimentare
52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
Una din problemele de bază icircn timpul efectuării lucrului este asigurarea
tehnicii antiincendiare a instalaţiilor utilajelor şi a dispozitivelor este nevoie de
respectarea unor reguli
Mijloacele de prevenire a incendiilor icircntreprinderii şi a propagării lor trebuie
luate la proiectarea şi amplasarea construcţiilor pacircnă la execuţia şi exploatarea lor
- icircnlăturarea eventualilor cauze de provocare a incendiilor şi a
exploziilor prin
proiectarea procesului tehnologic
- mărirea umeditaţii relative a aerului acolo unde produsele permit
52
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
- proiectarea instalaţiilor electrice ţinacircnd seama de gradul de pericol de
incendiu pe care-l prezintă construcţia
- prevederea unor aparate de deconectare automată dispozitive
electronice icircn caz de avarii etc
Incendiile mai pot apărea icircn urma pricinilor de caracter electric
Icircn fiecare secţie şi icircncăpere a icircntreprinderii este interzis fumatul şi focul
deschis Icircn secţiile icircncăperi producătoare cu zonă explozibilă echipamentul
electric cu descărcarea arcului electric trebuie să fie de tip icircnchis Fumatul se dă
voie icircn locurile indicate pentru fumat şi corespunzător cu locul aparatajului
Fiecare lucrător trebuie să cunoască locul panoului antiincendiar şi folosirea lui
Lucrătorii trebuie să cunoască regulile icircn caz de apariţia fumului flăcării şi să
poată evacua lumea şi aparatajul
Materialele de spălare şi de ungere lacuri vopsele şi altele trebuie păstrate
doar icircn vase icircnchise care nu se strică şi nu se aprind icircn cutii metalice ermetic icircn
număr să nu depăşească necesitatea unui schimb Amestecurile chimicatele e bine
de păstrat icircn cutii icircnchise şi icircn dulapuri Pe vas trebuie să fie icircnscrisă denumirea
substanţei ce se conţine icircn vas
Materialele care pot fi folosite la stingerea incendiilor sicircnt dependente de
materialul combustibil de instalaţiile şi de procesul tehnologic care se desfasoară
icircn acea construcţie de utilajul de stingere de care se dispune Cele mai frecvente
folosite sacircnt
- nisipul ca mijloc imediat de icircnăbuşire a focarului de incendiu
- apa una din cele mai răspacircndite mijloace de stingere a focului deoarece ea
absoarbe de la obiectele ce ard o mare cantitate de căldură
- azotul se foloseşte la stingerea incendiilor icircn icircncăperile icircnchise fiindcă
efectele sale se manifestă prin faptul că micşorează concentraţia de oxigen
La stingerea incendiilor care au loc icircn instalaţiile electrice se interzice
folosirea materialelor de stingere lichide spumante etc Aceste instalaţii trebuie
prevăzute cu lăzi de nisip sau tetraclorura de carbon
53
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
La icircntreprinderile mari cu posibilităţi mari de apariţie a incendiilor există
unităţi antiincendiare Aceste unităţi trebuie să posede de dispozitive tehnice de
stingere a incendiilor
La icircntreprinderile industriei radioelectronice se efectuează instructaj
antiincendiar El se face cu scopul ca oamenii să se poată folosi de mijloacele
antiincendiare şi sistemul de legătură
54
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
CONCLUZII
Icircn lucrarea dată am făcut o analiză detaliată a modului de transmitere a
informaţiei prin portul serial RS232 Această necesitate a apărut icircn urma studierii
temei de diplomă propusă de conducător Tema studiată se bazează pe convertorul
de tensiune realizat icircn baza circuitului MAX232 acest circuit reprezintă un
adaptorreceptor a nivelelor logice TTLCMOS şi EIA-232 icircnafară de convertor un
element de bază icircl constituie familia de microcontrolere din seria PIC16Fxx
Icircn proiectul dat am realizat un modul al microcontrolerului scopul căruia
este de a verifica corectitudinea executării unui circuit electronic realizat pe baza
microcontrolerelor
Icircn acest proiect am calculat parametrii cablajului imprimat şi senicostul
dispozitivului proiectat
Am realizat placa cablajului imprimat şi am realizat dispozitivul
55
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
BIBLIOGRAFIE
1 Gerşunschi BC Osnovicirc ălectronichi i microelectronichi - KBicircşaea şcola
1983
2 C C Alexandrov ldquoĂlectrotehniceschie certejicirc i shemicircrdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1990
3 N N Achimov E P Vasciucov ldquoRezistoricirc condensatoricirc transformatoricirc
droselirdquo Editura ldquoBelorusirdquo Minsc 1994 (catalog)
4 R M Teresciuc ldquoSpravocinic radioliubiteleardquo Editura ldquoNaucodinamicardquo Kiev
1986
5 B V Tarabrin ldquoIntegralinicirce microschemicircrdquo Editura ldquoRadio i sveazirdquo Moscva
1983 (catalog)
6 G D Frunchin Rasciot ldquoConstruirovanie radioălectronoi aparaturicircrdquo Editura ldquo
7 I G Berghilson ldquoTranzistoricircrdquo Editura ldquoSoveţcoe radiordquo Moscva 1968
8 O M Paiaţ ldquoSpravocinic po ălectronicircm priboram i integralinicircm shemamrdquo
Editura ldquoVicircsşaia şcolardquo Minsc 1976
9 S T Pavlov ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura ldquoRadio i
sveazirdquo Moscva 1985
10N A Cecalin ldquoOhrana truda i radioălectronoi promicircşlenostirdquo Editura
ldquoEnergoatomoizdatrdquo Moscva 1994
11Radio Nr 3 2000
12Radiomir Nr 11 2001
13Schemotehnica Nr 3 2005
14A Cotelinic M Nicolescu V Cojocaru ldquoManagementul icircntreprinderilor
industriale icircn definiţii scheme şi formulerdquo Editura ldquoAsemrdquo Catedra
ldquoManagement generalrdquo Chişinău 1997
56
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-
Coala
Modю
Coala Document Semnătur DataCMTC 215105 001 NE
Anexa 1 ndash Lista componentelor
57
- Introducere
- 1 Capitolul general
-
- 11 Microcontrolorul PIC16F84
- 12 Interfaţa seriala a unui calculator compatibil IBM PC-AT
-
- 2 Capitolul special
-
- 21 Descrierea şi argumentarea schemei de structură
- 22 Descrierea şi argumentarea schemei electrice principiale
- 23 Alegerea şi argumentarea componentelor
- 24 Calculul fiabilităţii dispozitivului proiectat
-
- 3 Capitolul tehnologic
-
- 31 Tehnologia producţiei
- 32 Procesul tehnologic de producere a dispozitivului
- 33 Calculul parametrilor geometrici a cablajului imprimat
- 34 Elaborarea rutei tehnologice de proiectare a cablajului imprimat
-
- 4 Capitolul economic
-
- 41 Calculul de cost al dispozitivului
-
- Denumirea piesei
- Total
-
- 42 Calculul eficacităţii tehnico-economice
-
- 5 Capitolul protecţiei muncii şi ecologiei industriale
-
- 51 Tehnica securităţii la montare reglare şi deservirea dispozitivului
- 52 Măsuri ale tehnicii antiincendiare
-
- Concluzii
- Bibliografie
-