Download - Model Disertatie

Transcript

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE TIINE EXACTE DOMENIUL: INFORMATIC PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN

LUCRARE DE DISERTAIE

NDRUMTOR TIINIFIC Prof. univ. dr. Ioan Dziac

ABSOLVENT Nstsescu R. Liviu

ARAD 2011

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE TIINE EXACTE DOMENIUL: INFORMATIC PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN

UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT A TRASABILITII FLUXULUI DE PRODUCIENDRUMTOR TIINIFIC Prof. univ. dr. Ioan Dziac

ABSOLVENT Nstsescu R. Liviu

ARAD 2011

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD FACULTATEA DE STIINE EXACTE

APROBAT DECAN Conf.univ.dr. Sorin Ndban

DOMENIUL / PROGRAMUL DE STUDIU INFORMATIC/ MASTERINFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE Nr. __________ din ___________ VIZAT NDRUMTOR TIINIFIC Prof.univ.dr. Ioan Dziac DATE PERSONALE ALE CANDIDATULUI 1. Date privind identitatea persoanei Numele: Nstsescu Numele anterior: Prenumele: Liviu 2. Sexul: M 3. Data i locul naterii: Ziua / luna / anul 06 / 03 / 1968 Locul (localitate, jude) Cmpina, PH 4. Prenumele prinilor: Tata: Romeo Mama: Ioana 5. Domiciliul permanent: (str., nr.,localitate, jude, cod potal, telefon, e-mail): Aleea Tomis, nr.4, bl.X5, sc.A, ap.7, Arad, 310381, 0746041270, [email protected] 6. Sunt absolvent() promoia: iulie / 2011 7. Forma de nvmnt pe care am absolvit-o este: (cu frecven, cu frecven redus, ID), cu tax/fr tax: cu frecven, cu tax 8. Locul de munc (dac e cazul): SC GDS Manufacturing Services SA 9. Solicit nscrierea la examenul de disertatie (licen, diplom, disertaie): Sesiunea iunie anul 2011 10. Lucrarea de disertatie pe care o susin are urmtorul titlu: UN SISTEM INFORMATIC INTEGRAT PENTRU GESTIUNEA AUTOMAT A TRASABILITII FLUXULUI DE PRODUCIE 11. ndrumtor tiinific: Prof. univ. dr. Ioan Dziac 12. Menionez c susin examenul de disertatie finalizare a studiilor (pentru prima oar, a doua oar dup caz) prima oara i declar pe propria-mi rspundere c am luat la cunotin de prevederile art. 143 din Legea 1/2011. Declar c prezenta lucrare nu este realizat prin mijloace frauduloase, fiind contient de faptul c, dac se dovete contrariul, diploma obinut prin fraud mi poate fi anulat, conform art. 146 din Legea 1/2011. SEMNTURA

REFERATPRIVIND LUCRAREA DE DISERTATIE A ABSOLVENTULUI NASTASESCU LIVIU DOMENIUL: INFORMATIC PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER- INFORMATIC APLICAT N TIINE, TEHNOLOGIE I ECONOMIE FORMA DE NVMNT: CU FRECVEN PROMOIA 2011 1. Titlul lucrrii : Un sistem informatic integrat pentru gestiunea automat a trasabilitii fluxului de producie 2. Structura lucrrii : Lucrarea, conine o Introducere, Concluzii i Bibliografie, coninutul propriu-zis fiind structurat n 4 capitole: 1. Soluii de trasabilitate 2. Tehnologii folosite 3. Distribuia pe module a aplicaiei 4. Impactul economic 3. Aprecieri asupra coninutului lucrrii de licen, organizare logic, mod de abordare, complexitate, actualitate, deficiene: Subiectul abordat este de actualitate i cu utilitate practic n industrie. Lucrarea este bine organizat din punct de vedere logic. 4. Aprecieri asupra lucrrii (se va meniona: numrul titlurilor bibliografice consultate, frecvena notelor de subsol, calitatea i actualitatea surselor consultate; modul n care absolventul a prelucrat informaiile din sursele bibliografice, contribuii originale): Lucrarea cuprinde 22 de titluri bibiliografice de mare actualitate. Informaiile din lista bibliografic sunt de calitate i bine evideniate pe parcursul lucrrii. 5. Concluzii (valoarea lucrrii elaborate de absolvent, relevana studiului ntreprins, competenele absolventului, consecvena i seriozitatea de care a dat dovad absolventul pe parcursul documentrii i elaborrii lucrrii):

Absolventul d dovad de buna cunoatere a domeniului i a depus mult efort n realizarea lucrrii. Ritmul de elaborare a lucrrii a fost foarte bun, absolventul dovedind mult seriozitate i profesionalism. 6. Redactarea lucrrii respect normele de redactare. Lucrarea se ncadreaz n normele de redactare stabilite la nivelul universitii i a facultii. 7. Nu exist suspiciuni de realizare prin fraud a prezentei lucrri. Lucrarea are un grad de originalitate extrem de ridicat, bazndu-se aproape n totalitate pe contribuia proprie a absolventului. 8. Consider c lucrarea ndeplinete condiiile pentru susinere n sesiunea de Examene de licen din iunie 2011. Recomand comisiei de disertaie s accepte susinerea lucrrii n sesiunea iunie 2011 i acordarea notei 10(zece), avnd n vedere gradul ridicat de complexitate i originalitate.

Arad, Data 06 iunie 2011

ndrumtor tiinific Prof. univ. dr. Ioan Dziac

CUPRINSINTRODUCERE ............................................................................................................................ 3 1. SOLUII DE TRASABILITATE .............................................................................................. 4 1.1. Reguli de aplicare a trasabilitii ................................................................................. 5 Reguli de baza in mediul de producie ................................................................. 5 Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribuie. .................................. 6

1.1.1. 1.1.2. 1.2. 2.

Implementarea trasabilitii in firma GDS Manufacturing Services ........................... 8

TEHNOLOGII FOLOSITE .................................................................................................... 10 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. Platforma .NET ......................................................................................................... 10 .NET Framework ....................................................................................................... 11 Argumente pentru .NET ............................................................................................ 11 Limbajul C#............................................................................................................... 12 Arhitectura n-Tire ...................................................................................................... 13 Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate ......................................... 13 Data Access Layer (DAL) ................................................................................. 14 Bussiness Layer ................................................................................................. 14 Presentation Layer ............................................................................................. 15

2.6.1. 2.6.2. 2.6.3. 2.7. 3.

Microsoft SQL Server ............................................................................................... 16

DISTRIBUIA PE MODULE A APLICAIEI .......................................................................... 19 3.1. 3.2. 3.3. Acces si prelucrare datelor ........................................................................................ 19 Site ul intranet al firmei. .......................................................................................... 19 Module gestionate manual ........................................................................................ 20 Administrare ...................................................................................................... 21 Import ordine de producie................................................................................. 22 Listare Etichete .................................................................................................. 22 Asociere Reasociere ........................................................................................ 22

3.3.1. 3.3.2. 3.3.3. 3.3.4. 1

3.3.5. 3.3.6. 3.3.7. 3.3.8. 3.3.9. 3.3.10. 3.4.

Scanare ............................................................................................................... 23 Paletizare ............................................................................................................ 25 Creare packing list si export .............................................................................. 27 Comunicare cu operatorii ................................................................................... 28 Meniul Calitate................................................................................................... 29 Situaii si rapoarte........................................................................................... 30

Module gestionate automat ....................................................................................... 31 Scanare automata ............................................................................................... 31 Aplicaii de comanda a mainilor de testare ...................................................... 31 Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat .................. 32 Rapoarte automate transmise prin e-mail .......................................................... 32 Monitorizarea automata a liniilor de producie .................................................. 33

3.4.1. 3.4.2. 3.4.3. 3.4.4. 3.4.5. 4.

IMPACTUL ECONOMIC ...................................................................................................... 35 4.1. 4.2. Productivitatea........................................................................................................... 35 Calitatea..................................................................................................................... 37

CONCLUZII ............................................................................................................................... 39 BIBLIOGRAFIE .......................................................................................................................... 41

2

INTRODUCERELucrarea de faa prezint pe parcursul a patru capitole implementarea unui sistem de trasabilitate pentru firma multinaional de produse electronice GDS Manufacturing Services SA. http://www.gds.com

Fig. 1.1 Distribuia companiei [22] Pe parcursul sau prezint soluia de trasabilitate ca o component sine qua non a procesului de producie, alegerea tehnologiilor potrivite dezvoltrii unei astfel de platforme, precum si implementarea sistemului in domeniul electronicii subliniind impactul economic pe care sistemul l are.

3

1. SOLUII DE TRASABILITATETrasabilitatea este "Aptitudinea de a regsi istoricul, utilizarea sau localizarea unei entiti prin intermediul identificrilor nregistrate"(ISO 9000) Ea a devenit un aspect extrem de important n afaceri. Multe sectoare ale industriei au nevoie de trasabilitate, pentru ca performanele instrumentelor i ale materialelor furnizate s poat fi fcute cunoscute clienilor. Trasabilitatea, ca i concept, presupune interconectarea mai multor parteneri/actori ntre ei, att n ceea ce privete fluxul de mrfuri ntre ei, ct i n ceea ce privete fluxul de informaii. Dac fluxul fizic al mrfurilor urmeaz circuitul logic i firesc de pe lanul de distribuie (de la furnizor, la productor, la distribuitor), circulaia informaiilor trebuie s se poat efectua n ambele sensuri. Aici intervine noiunea de trasabilitate, care trebuie s se manifeste n tot lanul de producie. [21] Trasabilitatea este n primul rnd intern, cnd se leag ntre ele informaiile specifice fiecrui item urmrit pe fluxul recepie procesare - desfacere din cadrul unei firme. n al doilea rnd, trasabilitatea este i extern, cnd se leag ntre ele informaiile aferente itemului urmrit, n drumul pe care itemul l parcurge ntre partenerii de trasabilitate, sau actorii de pe lanul de distribuie. Pentru realizarea practic a trasabilitii este nevoie de un limbaj comun care s asigure continuitatea i unitatea pe lanul de distribuie, dincolo de limitele trasate de sistemele informatice specifice fiecrei firme. Toi itemii vizai de trasabilitate trebuie s fie identificai fie prin etichetare, fie prin marcare. Fiecare item trebuie s poarte un identificator unic, global. Implementarea unui sistem de trasabilitate trebuie s nceap cu etapa de planificare i organizare, care rspunde la ntrebrile: Cum voi alege, culege, partaja i stoca informaiile necesare trasabilitii? Cum voi gestiona legturile ntre input-uri, procese interne i outputuri?

4

Apoi urmeaz etapa de aliniere a informaiilor de baz, n care fiecare actor trebuie s obin identificatorul unic global (conform standardelor GS1 corespunztoare). n etapa de nregistrare a informaiilor de trasabilitate se determin cum se aloc, cum se aplic i cum se capteaz identificatorii itemilor inclui n procesul de trasabilitate i cum se aleg, culeg, partajeaz i stocheaz informaiile de trasabilitate pe parcursul fluxului fizic. Aceasta este etapa n care se aloc i se aplic efectiv identificatorii, pe msura realizrii fluxului fizic de procese, i se capteaz informaia coninut de acetia. Trasabilitatea este o caracteristica importanta, att pentru asigurarea securitii operaiunilor, cat si pentru urmrirea fluxului de documente generate de aplicaie. [21]

1.1.

Reguli de aplicare a trasabilitii

Gestiunea identificrii in mediul de producie este caracterizata de : o mai multe locaii de aprovizionare identificate prin GLN (1...3), care trimit palete cu materiale (identificate cu SSCC 1...4) o la recepie, materialele sunt depozitate si/sau comandate pentru procesul de producie o la locul de producie (GLN 4), unitile de consum (GTIN 1) sunt produse in loturi separate (fiecare identificat cu numr de lot distinct) o in etapele de ambalare, unitile de consum (GTIN 1 si numrul lui de lot) sunt ambalate in uniti de grupare standard (GTIN 2) o in paii urmtori - depozitare si pregtire pentru livrare, se creeaz palete (SSCC 5...7) si se expediaz la destinaiile clientului (GLN 5,6).

1.1.1. Reguli de baza in mediul de producie 1. Recepie: SSCC - ul paletei care sosete este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul acesteia este nregistrat si legat de GLN - ul noii locaii (de ex: in depozit sau in secia de producie). 2. Producie: in condiii ideale, SSCC - ul paletei si/sau GTIN-ul + numrul de lot al materialelor folosite in procesul de producie sunt nregistrate si legate la GTIN-ul produsului realizat si lotul sau de producie. La sfritul procesului de producie, gruprile standard de produse sunt fcute din produsele individuale. Un GTIN nou este alocat si legat de numrul de lot de producie. 5

3. Ambalare, depozitare si expediie: GTIN - ul unei grupri standard de articole comerciale este legat de SSCC - ul paletei in care este mpachetat, SSCC ul unei palete este legat de GLN - ul destinaiei sale. Pe eticheta logistica a paletei nu este obligatorie afiarea GLN - ului de destinaie.

Fig. 2.1 Gestiunea datelor de trasabilitate in producie[21] 1.1.2. Gestiunea datelor de trasabilitate in mediul de distribuie. Folosirea standardelor GS1 in mediul distribuiei este caracterizata prin: a) Mai multe locaii furnizor (identificate cu GLN 1..3), care transmit palete cu produse finite (identificate cu SSCC 1...4). b) La recepia in centrul de distribuie (GLN 4), paletele sunt depozitate si transmise ctre procesul de alctuire a comenzilor c) Formarea unitilor de expediie conform comenzilor se face fie din palete uniforme, fie prin cross-docking sau crearea de palete mixte; paletele sunt deplasate nainte fie nemodificate (palete uniforme identificate cu SSCC1) sau ca noi palete (palete mixte identificate cu SSCC 5...7) cu produse originare din palete diverse (SSCC 2...4). d) in ultimii 2 pai - depozitare si pregtire pentru expediie, ambele tipuri de palete (uniforme SSCC 1 si mixte SSCC 5..7) sunt expediate ctre clieni / punctele de vnzare de destinaie (identificai cu GLN 5...6). 6

Fig. 2.2 Gestiunea datelor de trasabilitate in distribuie [21] Reguli de baza in mediul de distribuie: 1. Recepie: SSCC - ul paletei care sosete este nregistrat si legat de GLN ul furnizorului. De fiecare data cnd paleta este deplasata, SSCC - ul ei este nregistrat si legat de GLN - ul noii locaii (de ex. depozit, formare comenzi sau distribuie). 2. Formare uniti logistice si distribuie: Paleta nou creata conine grupri standard de articole comerciale originare din palete diferite. in acest caz, ii este alocat un nou SSCC, care este legat de numerele SSCC ale altor paletelor folosite in crearea sa si/sau, daca este posibil, de GTIN si codul de lot al fiecrei grupri standard de articole care a fost utilizata. Acest lucru poate solicita un mare efort ce poate fi rezolvat prin folosirea pentru ambalare a unei "ferestre de timp" (time window) ce trebuie definita de ctre fiecare companie. Paleta nou creata pe durata acestei ferestre de timp poate fi legata de paleta utilizata in cadrul aceleiai ferestre de timp. SSCC ul este nregistrat si legat de GLN- ul destinaiei lui. Abilitatea de a regsi date de trasabilitate intr-un mod rapid si exact de-a lungul lanului de distribuie reprezint o problema critica. Aceasta ntruct necesita gestiunea legturilor 7

succesive intre ceea ce a fost primit, produs, ambalat, depozitat si expediat de-a lungul ntregului lan. Daca unul din parteneri, in lanul de distribuie, nu reuete sa gestioneze aceste legturi, vor rezulta ntreruperi in lanul informaional si pierderea trasabilitii. Este imposibil sa obinem o trasabilitate completa a produselor fr o corecta identificare a acestora, in toate configuraiile lor, la fiecare punct al lanului de distribuie.

1.2.

Implementarea trasabilitii in firma GDS Manufacturing Services

Fiecrui produs electronic ii este asociata o eticheta coninnd un cod de bare 2D. S-a ales acest model de eticheta deoarece permite stocarea de informaii pe o suprafaa relativ mica. Aceasta eticheta nsoete produsul in toate etapele fluxului produciei.

Asocierea etichetei are loc in momentul intrrii in produciei a produsului, nainte de prima operaie. Deoarece, in general plcile electronice sunt grupate in paneluri, aplicaiile de scanare trateaz panelul ca o entitate, astfel nct toate produsele aflate pe un panel urmeaz aceleai etape de scanare sau bucle de defect. Modulul de scanare permite depanelizarea automata sau manuala, caracteristica necesara trecerii prin etapele de prelucrare manuala. Fluxul de producie poate sa varieze in funcie de produs, dar in general este format din urmtoarele etape: a) SMT - SOURFACE MOUNTING TECHNOLOGY SMT b) AOI - AUTOMATED OPTICAL INSPECTION c) PTH-A - PIN THROUGH HOLE -AUTOMATIC d) PTH-M - PIN THROUGH HOLE MANUAL e) TEST f) OUTGOING g) PACKING Produsul trebuie sa treac cu PASS (fr defect) prin fiecare faza stabilita de departamentul tehnic. In cazul survenirii unui defect, circuitul electronic intra intr-o bucla de defect. Reparaia are loc la posturi de lucru specializate. Dup ce este finalizata placa reintra in faza din care a plecat. In cazuri excepionale, dup reparaie se poate reveni intr-o faza anterioara celei in care s-a nregistrat defectul. 8

Calculatoarele firmei au fost actualizate astfel nct sa suporte cerinele aplicaiei. Din punct de vedere hardware, aplicaia ruleaz pe maini cu: o CPU >= 1 GHz o RAM >= 512 MB o HDD >= 850 MB (x86); >= 2GB (x64) Modulele se pot instala pe sisteme de operare Windows XP sau mai recente.

9

2. TEHNOLOGII FOLOSITE2.1. Platforma .NET

.NET este un cadru (Framework) de dezvoltare software unitar care permite realizarea, distribuirea i rularea att a aplicaiilor-desktop Windows cat i aplicaiilor WEB. Tehnologia .NET pune laolalt mai multe tehnologii (ASP, XML, OOP, SOAP, WDSL, UDDI, WPF, LINQ) i limbaje de programare (VB, C++, C#, F#) asigurnd totodat att portabilitatea codului compilat ntre diferite calculatoare cu sistem Windows, ct i reutilizarea codului n programe, indiferent de limbajul de programare utilizat. .NET Framework este o component livrat mpreun cu sistemul de operare Windows. Pentru a dezvolta aplicaii pe platforma .NET este bine sa avem 3 componente eseniale: o un set de limbaje (C#, Visual Basic .NET, J#, Managed C++, Smalltalk, Perl, Fortran, Cobol, Lisp, Pascal etc), o un set de medii de dezvoltare (Visual Studio .NET, Visio), o i o bibliotec de clase pentru crearea serviciilor Web, aplicaiilor Web i aplicaiilor desktop Windows. Cnd dezvoltm aplicaii .NET, putem utiliza: o servere specializate - un set de servere Enterprise .NET (din familia SQL Server 2008, Exchange 2000 etc.), care pun la dispoziie funcii de stocare a bazelor de date, email, aplicaii B2B (Bussiness to Bussiness comer electronic ntre partenerii unei afaceri). o servicii Web (n special comerciale), utile n aplicaii care necesit identificarea utilizatorilor (de exemplu, .NET Passport - un mod de autentificare folosind un singur nume i o parol pentru toate site-urile vizitate) o servicii incluse pentru dispozitive non-PC (Pocket PC Phone Edition, Smartphone, Tablet PC, Smart Display, XBox, set-top boxes, etc.)

10

2.2.

.NET Framework

Componenta .NET Framework, ajunsa astzi la versiunea 4.0 SP1 st la baza tehnologiei .NET, este ultima interfa ntre aplicaiile .NET i sistemul de operare i actualmente conine: limbajele C#, VB.NET, C++ si, odat cu versiunea 2010, introduce noul limbaj F#. Pentru a fi integrate n platforma .NET toate aceste limbaje respect nite specificaii OOP numite Common Type System (CTS). Ele au ca elemente de baz: clase, interfee, delegri, tipuri valoare i referin, iar ca mecanisme: motenire, polimorfism i tratarea excepiilor. Platforma comun de executare a programelor numit Common Language Runtime (CLR), utilizat de toate cele 4 limbaje. CTS face parte din CLR.

Ansamblul de biblioteci necesare n realizarea aplicaiilor desktop sau Web numit Framework (Fig.1.9). Componenta .NET Framework este format din compilatoare, biblioteci i alte executabile utile n rularea aplicaiilor .NET Class Library (FCL)

Fig. 3.1 Arhitectura .NET Framework [6]

2.3.

Argumente pentru .NET

n primul rnd pentru c ofer instrumente pe care le putem folosi i n alte programe, ofer acces uor la baze de date, permite realizarea desenelor sau a altor elemente grafice. Spaiul de nume System.Windows.Forms conine instrumente (controale) ce permit implementarea elementelor interfeei grafice cu utilizatorul. Folosind aceste controale, se pot proiecta i dezvolta rapid i interactiv, elementele interfeei grafice. Tot .NET ofer clase care efectueaz majoritatea sarcinilor uzuale cu care se confrunt programele i care plictisesc i fur timpul programatorilor, reducnd astfel timpul necesar dezvoltrii aplicaiilor. Microsoft Visual Studio este un mediu de dezvoltare integrat (IDE) de la Microsoft. Acesta 11

poate fi utilizat pentru a construi aplicaii consol, interfaa grafic, aplicaii de tip Windows Forms, site-uri web, aplicaii web, servicii web ce sunt suportate platformele: Microsoft Windows, Windows Mobile, Windows CE,. NET Framework,. NET Compact Framework i Microsoft Silverlight.

Fig. 3.2 Microsoft Visual Studio

2.4.

Limbajul C#

Limbajul C# fost dezvoltat de o echip restrns de ingineri de la Microsoft, echip din care s-a evideniat Anders Hejlsberg (autorul limbajului Turbo Pascal i membru al echipei care a proiectat Borland Delphi). C# este un limbaj simplu, cu circa 80 de cuvinte cheie, i 12 tipuri de date predefinite. El permite programarea structurat, modular i orientat obiectual, conform perceptelor moderne ale programrii profesioniste. Principiile de baz ale programrii pe obiecte (INCAPSULARE, MOSTENIRE, POLIMORFISM) sunt elemente fundamentale ale programrii C#. n mare, limbajul motenete sintaxa i principiile de programare din C++. Sunt o serie de tipuri noi de date sau funciuni diferite ale datelor din C++, iar n spiritul realizrii unor secvene de cod sigure (safe), unele funciuni au fost adugate (de exemplu, interfee i delegri), diversificate (tipul 12

struct), modificate (tipul string) sau chiar eliminate (motenirea multipl i pointerii ctre funcii). Unele funciuni (cum ar fi accesul direct la memorie folosind pointeri) au fost pstrate, dar secvenele de cod corespunztoare se consider nesigure. [7]

2.5.

Arhitectura n-Tire

Toate aplicaiile de afaceri de azi au accesul la bazele de date integrata in funcionalitile de baza. Odat cu creterea in popularitate a serverelor de baza relaionale, care a nceput cu aproximativ 25 de ani in urma, si industria s-a mutat de la modelul pe un nivel - one tier (mainframe) la un model client server construit pe doua niveluri. Aceste doua erau formate din nivelul client construit pe interfaa client si majoritatea regulilor de validare si nivelul server ce conferea accesul la date, vederi, funcii si proceduri stocate precum si reguli de validare la nivel de server.

La nceputul anilor 90, acest model s-a rupt in doua si a creat un altul nou, ce se bazeaz pe trei straturi: Presentation Layer, Bussiness Layer si Data Access Layer.

2.6.

Implementarea modelului pe trei straturi in Trasabilitate

Toate proiectele ce constituie soluia de trasabilitate sunt construite avnd la baza modelul de aplicaie bazata pe trei straturi: nivelul de acces la date, nivelul logic si nivelul de prezentare (nivel utilizator)

Fig. 3.3 Modelul pe trei straturi implementat in trasabilitate 13

2.6.1. Data Access Layer (DAL) este o parte integranta in proiectarea oricrei aplicaii. Acest strat se ocupa de conectarea la bazele de date si implementarea operaiilor de tip CRUD (Create - Creare, Read - Citire, Update - Editare si Delete tergere). Cea de-a doua tehnologie folosit ADO Entity Framework este soluia ORM (Object Relational Mapping) oferita de Microsoft.

Fig. 3.4 Structura ADO Entity Framework [8] La baza Entity Framework-ului st Entity Data Model (EDM). Acesta se vrea a fi limbajul comun ntre structurile de date i modelele de prezentare. EDM-ul definete un limbaj menit s descrie datele fr s trebuiasc s descrie modul de stocare a acestuia. Deasupra EDM-ului lucreaz un set de servicii care permit manipularea datelor, spre beneficiul ntregii aplicaii. EDM-ul nglobeaz un set de metadate care descriu att modul n care datele sunt expuse aplicaiei ct i modul n care datele sunt mapate n stocul de provenien. EDM-ul ofer un mecanism de expunere a datelor ntr-un model optimizat pentru consumatori, n timp ce modelele de mapare sunt optimizate n vederea libertii de a folosi orice fel de structur de date standard. Astfel obinem un mediu n care nivelul de prezentare este independent de nivelul de date, ceea ce ofer flexibilitate n exprimare aplicaiei. Pentru a asigura flexibilitate la nivelul structurilor de date EDMul ofer o gam variat de mapri disponibile standard. 2.6.2. Bussiness Layer este nivelul aplicaiei care coordoneaz aplicaia, proceseaz comenzile primite de la utilizatori si ia decizii logice de evaluare si calcul. Aici sunt implementare reguli de validare la nivel de aplicaie. Acest strat se ocupa cu transferul si procesarea datelor intre cele doua straturi care l ncadreaz. 14

Scopul de a separa logica este dublu. Pe deoparte este ctigul de performanta obinut prin lsarea serverului de date sa se ocupe strict de stocarea si extragerea datelor, iar de cealalt uuram mentenana si sporim posibilitatea reutilizrii codului. 2.6.3. Presentation Layer este cunoscut intr-o structura pe n straturi ca fiind stratul clientului. Este format din pari ce compun interfaa de lucru cu utilizatorul final. Exemple de componente folosit in acest strat pot include: o Casete de editare o Etichete o Casete de text o Butoane o Interfee Windows sau WEB o Etc. Din punct de vedere a tehnologiilor folosite la construcia acestui strat, putem distinge: o Windows Form - este numele dat interfeei grafice de programare a aplicaiilor (API). Ea este parte integranta a librrie de clase .NET Framework care sta la baza dezvoltrii aplicaiilor folosind Visual Studio.NET. Ea ofer acces la elementele native ale interfeei Microsoft Windows. o Windows Presentation Foundation (WPF) a fost dezvoltat de Microsoft ca un subsistem grafic ce interpreteaz (rendering) elementele interfeei utilizator (GUI Graphical User Interface). Spre deosebire de Windows Form, WPF folosete DirectX care este o colecie de interfee de programare (API) destinate manipulrii sarcinilor legate de multimedia. WPF permite creare de interfee mai bogate in elemente grafice. o ASP.NET Web Form este cadru de aplicaii web dezvoltate si comercializate de Microsoft si care permite programatorilor de a construi site-uri web baznduse pe familiarul drag-and-drop. Suprafaa de proiectare si sute de controale si componente ajuta ca construirea rapida a site-urilor sofisticate si cu acces la date. o ASP.NET MVC ofer o modalitate puternica, bazata pe modele, ce permite construirea de site-uri dinamice cu o separare clara intre straturi (Model-ViewControl). 15

2.7.

Microsoft SQL Server

SQL Server este un DBMS (Data Base Management System) sistem pentru gestiunea bazelor de date, produs de Microsoft. Suporta versiunea Microsoft de SQL (Structured Query Language) - limbaj structurat de interogri, cel mai comun limbaj pentru bazele de date. Este un sistem din clasa Enterprise ce se poate aplica bazelor de date de dimensiuni foarte mari. Codul de baza pentru Microsoft SQL Server isi are originile in Sybase SQL Server si a reprezentat intrarea Microsoft pe piaa bazelor de date la nivel enterprise, concurnd cu Oracle, IBM si Sybase. Microsoft, Sybase si Ashton-Tate s-au unit pentru a crea si a scoate pe piaa prima versiune numita SQL Server 4.2 ptr Win OS/2. Mai tarziu Microsoft a negociat pentru drepturi de exclusivitate la toate versiunile de SQL Server scrise pentru sistemele de operare Microsoft. Sybase si-a schimbat ulterior numele in Adaptive Server Enterprise pentru a se evita confuzia cu Microsoft SQL Server.

SQL Server 7.0 a fost primul server de baze de date bazat pe GUI. O varianta de SQL Server 2000 a fost prima varianta comerciala pentru arhitectura Intel. Ultima versiune aparuta este Microsoft SQL Server 2008.

Microsoft SQL Sever folosete o varianta de SQL numita T-SQL, sau Transact-SQL, o implementare de SQL-92 (standardul ISO pentru SQL) cu unele extensii. T-SQL in principal aduga sintaxa adiionala pentru procedurile stocate si pentru tranzacii. Standardele SQL necesita ACID - patru condiii pentru orice tranzacie, sintetizate prin acronimul ACID: atomicitate, consistenta, izolare, durabilitate. MS SQL Server suporta ODBC (Open Database Connectivity). Odat cu versiunea 2005 (nume de cod Yukon), ieita pe piaa in octombrie 2005 si care este succesorul versiunii SQL Server 2000, Microsoft aduce o serie de mbuntiri precum suport pentru gestionarea de date XML, in plus fa de date relaionale. Metode de indexare specializate au fost puse la dispoziia datelor XML, iar interogarea lor se face folosind XQuery. Sql Server 2005 aduga unele extensii limbajului T-SQL precum funcii de eroare a manipulrii si suport pentru interogrile recursive. Permisiunile si controlul accesului au mai multa granularitate. Alturi de T-SQL, aceasta versiune introduce si CLR (SQL Common Language Runtime) pentru o mai buna integrare cu .NET Framework.

16

Versiunea SQL Server 2008 (Fig.1.7), lansata pe 6 august 2008 cu nume de cod Katmai aduce si ea, aa cum era de ateptat, alte mbuntiri. Acum ofer suport pentru

stocarea datelor multimedia si aduga noi tipuri de date

(geometry, geography, hierarchy si mult asteptatul date fara datetime). Versiunea de SQL Server Management Studio

inclusa in SQL Server 2008 accept IntelliSense pentru SQL.

Fig. 3.5 Structura SQL Server 2008 [10] Trebuie precizat ca Microsoft ofer SQL Server Expess Edition, versiune gratuita a serverului. Cu toate ca nu ofer restricii in ceea ce privete numrul bazelor de date sau a utilizatorilor concureni, este limitata la folosirea unui singur procesor, a 1 Gb de memorie si max. 4Gb a fiierelor de date. Putem spune despre Microsoft SQL Server ca este o soluie integrat de management i analiz a datelor, care ajuta organizaiile de orice dimensiune s: o Dezvolte, implementeze i administreze aplicaii la nivel de ntreprindere mai sigure, scalabile i fiabile o Maximizeze productivitatea IT prin reducerea complexitii crerii, implementrii i administrrii aplicaiilor pentru baze de date. o Partajeze date pe mai multe platforme, aplicaii i dispozitive pentru a facilita conectarea sistemelor interne i externe. o Controleze costurile fr a sacrifica performana, disponibilitatea, scalabilitatea sau securitatea. Gestionarea serverului se face foarte uor prin aplicaia SQL Server Management Studio 17

Fig. 3.6 SQL Server Management Studio Elementul central al acestei unelte este panelul Object Explorer, ce permite utilizatorului sa rsfoiasc, selecteze sau sa ntreprind orice alta aciune asupra obiectelor de pe server.

18

3. DISTRIBUIA PE MODULE A APLICAIEISoluia de trasabilitate este mprita in aproximativ 30 de proiecte si dup funcionalitate se pot grupa in urmtoarele categorii:

3.1.

Acces si prelucrare datelor

Modulele care se ocupa de aceste activitati sunt in numr de doua si construiesc nivelurile Data Access Layer si Bussiness Layer ale aplicaiei. Importanta si functionalitatea lor este deschisa pe larg in capitolele 3.6.1 si 3.6.2. Din punct de vedere al implementrii, la construirea acestor straturi s-au folosit doua tehnologii de lucru cu bazele de date: ADO.NET si ADO Entity Framework. Cu ajutorul tehnologiei ADO.NET s-au creat mai multe clase de tip Data Helpers. Avnd in vedere varietatea tipurilor baze de date accesate: SQL Server, Oracle, DB2, MS Access, XML si tipurile de Data Providers Furnizori de date au fost diverse. BAZA DE DATE SQL Server 2008 Oracle DB2 MS Access XML FURNIZORI DE DATE SQL Server Data Provider Oracle Data Providers ODBC Data Providers OleDB Data Provider LINQ to XML Tab. 4.1 Furnizorii de date folosii

3.2.

Site ul intranet al firmei.

Site-ul de intranet a fost creat in ASP.NET si reprezint mediu de lansare a aplicailor. Toate aplicaiile sunt realizate cu tehnologia ClickOnce de la Microsoft. Avantajul principal, care a determinat alegerea acestei soluii, este posibilitatea lansrii aplicailor fr a fi nevoie de intervenia administratorului de sistem. Tot aici sunt prezente o parte din situaiile si rapoartele extrase din acest sistem. Tehnologia folosit este ReportViewer 2010 mpreuna cu ADO.NET si ADO Entity Framework. S-a ales soluia de prezentare in pagina internet a rapoartelor deoarece este mai uor de accesat si nu necesita instalarea unei aplicaii pe calculatorul clientului. Muli beneficiari ai 19

acestor situaii de producie sunt din exterior (Italia, Germania, UK, USA, China) si folosesc VPN-ul (Virtual Private Network) pentru accesarea acestui site. Pentru editarea datelor de la distanta, via internet, de curnd s-a nceput dezvoltarea a unui site bazat pe ASP.NET MVC. Principalele funcionaliti ale acestei platforme sunt: o Lansarea aplicaiilor o Rulare de situaii si rapoarte o Afiare informaii o Interfaa de introducere a datelor

Fig. 4.2 Site-ul Intranet S-a ales interfaa web pentru acest modul deoarece nu necesita instalri anterioare rulnd cu uurina din navigator (browser).

3.3.

Module gestionate manual

Aceasta categorie de aplicaii este compusa din: 1. Administrare 2. Import si administrare ordine de producie 3. Listare etichete 20

4. Asociere Reasociere 5. Scanare 6. Paletizare 7. Packing List si Export 8. Comunicare operatori 9. Meniu calitate 10. Situaii si rapoarte

3.3.1. Administrare Acesta parte a aplicaie permite importul informailor despre utilizatori, din programul de personal salarizare si administrarea nivelurilor de acces. Tot aici sunt prezente interfeele de administrare a linilor de lucru, mainilor si stailor de scanare.

Fig. 4.3 Meniu principal

Fig. 4.4 Administrare utilizatori

Acest modul extrage informaiile despre utilizatori si departamente din programul de personal dezvoltat in Access.

21

3.3.2. Import ordine de producie Pentru fiecare ordin ce se lanseaz in producie, urmtoare informaii trebuie introduse in baza de date de trasabilitate: INFORMATIE Bon de consum formare kit Reeta articol Faze producie Documentaie SURSA AS/400 DB2 AS/400 DB2 JFLEX Oracle PLM TIP IMPORT Automat Automat Automat Manual

Tab. 4.5 Tipurile de import folosite in aplicaie

Fig. 4.6 Interfaa creare macheta produs 3.3.3. Listare Etichete Pentru listarea etichetelor se folosesc imprimante de tip Zebra.

Fig. 4.7 Eticheta 2D care se ataeaz pe produs Eticheta conine informaii att in cod de bare cat si in clar. Aceasta soluie las posibilitatea ca in cazul deteriorrii codului de bare, sa permit reasocierea etichetelor prin citirea codului in clar. Aceasta aplicaie da comenzi imprimantei folosind limbajul de programare ZPL II. 3.3.4. Asociere Reasociere Plcile electronice sunt grupate, in general, in paneluri. Fiecrei placi i se ataeaz o eticheta. Aceasta 22 eticheta va reprezenta placa pe parcursul fazelor de producie.

Circuitele sunt numerotate ncepnd cu partea stnga sus a panelului. Operatorul de asociere trebuie sa aib o grija deosebita pentru a evita asocierea greita.

Fig. 4.8 Eticheta 2D care se ataeaz pe produs Aplicaia permite reasocierea in cazul ncarcasrii sau deteriorrii etichetelor. Chiar daca vor fi mai multe etichete pentru o unica placa, oricare dintre ele o poate reprezenta in fluxul produciei. In cazul etichetelor deteriorate, la care eticheta 2D sau codul scris sub ea nu mai sunt lizibile s-a stabilit procedura de recuperare a istoricului. Produsele asupra crora au fost ataate sunt stocate intr-o zona tampon numita zona roie. Dup ce ntregul ordin de producie trece printr-o anumita faza, plcile blocate se pot identifica, numrul rmas in aceste zone fiind in general mic. 3.3.5. Scanare Panelul format la faza anterioara intra in procesul de producie. Fiecare aciune ce se ntreprinde asupra sa este nregistrata in baza de date mpreuna cu rezultatul ei. Acest rezultat poate fi: a) PASS caz in care placa trece cu succes de faza in lucru b) FAIL dup acest rezultat produsul intra in bucla de reparaie. Dup reparaie el revine la faza de la care a plecat, in cazul in care nu este precizata o alta anterioara. c) CANCEL - se reia scanarea

23

Interfaa de scanare ofer informaii amnunite despre calitate, productivitate si tipul de defecte ntlnite la lotul aflat in producie. Operatorul de scanare poate propune defecte care vor fi analizate si reparate in fazele de reparaie si test. In informaiile despre defecte regsim totodat si aria de proveniena. Astfel se poate calcula un randament al calitii, care este afiat pe monitoarele aflate deasupra fiecrei linii de lucru.

Fig. 4.9 Interfaa scanare Pentru fiecare eticheta se pot citii informaiile complete despre stadiul ei, reparaiile efectuate, etichete asociate, componente ce stau la baza ei (daca este cazul). Produsele parcurg fluxul producie aezate in tvi sau cutii. Fiecare tava are ataata o eticheta ce specifica clientul, produsul, lotul din care provine, data de lansare in producie si o eticheta cu cod de bare ce conine un identificator unic. Fig. tava 24 4.10 Eticheta

Fig. 4.11 Verificare eticheta 3.3.6. Paletizare La sfritul ciclului productiv, produsele vin ambalate, introduse in cutii si aezate pe palei. Modulul care se ocupa de aceasta este aplicaia de paletizare.

Procedura care sta la baza ambalrii urmeaz paii specificai mai jos: o Se deschide un palet care primete un cod unic de identificare concretizat ntr-o eticheta cu cod de bare. o Se iniializeaz create cutiilor. Fiecare cutie este asociata paletului pentru care a fost deschisa si are un identificator cod de bare. o In cutie se adaug prin scanare produsele electronice. In acest mod se face o legtura in baza de date intre produs si cutia in care a fost ambalat. o La umplerea cutiei sau la epuizarea lotului, cutia se nchide, primete o data de nchidere iar operatorul care a lucrat la ea i scaneaz codul de bare a ecusonului. In acest mod se creeaz o legtura intre operator si cutie; el fiind responsabil de produsele ambalate. o Cnd toate cutiile au fost incarnate pe palet, acesta se nchide si primete o data de nchidere.

25

Fig. 4.12 Interfaa paletizare Pe fiecare cutie se ataeaz o eticheta autoadeziva cu informaiile despre produse.

Fig. 4.13 Eticheta cutie Fig. 4.14 Raport palet

Raportul cutiilor aflate in palet cuprinde toate informaiile despre coninutul cutiilor, ordinul de producie, produs, client, etc.

26

3.3.7. Creare packing list si export La sfritul procesului de paletizare, paleii astfel formai se grupeaz liste de expediie (packing lists). Modulul permite nsumarea cantitilor pe client si produs afind totodat si greutatea. Aceasta informaie este necesara in momentul exportului si ncrcarea in camion.

Fig. 4.15 Selectarea paletilor si formarea Packing List-ului

Fig. 4.16 Situaie Packing List

27

Acest modul urmeaz sa fie continuat cu cel de ncrcare a informaiilor despre documentele de export. In acest mod se urmrete ca documentele de nsoire a mrfii sa fie listate de ctre aplicaia descrisa in aceasta lucrare. 3.3.8. Comunicare cu operatorii Comunicare cu operatorii este necesara si ajuta att in perioada de implementare testare cat si in timpul produciei. Ea se realizeaz prin doua cai: a) E-mail transmis din program

Fig. 4.17 Client de e-mail integrat b) Chat. Pentru aceasta se instaleaz un server de chat, iar in program s-a implementat controlul pentru client.

Fig. 4.18 Server si client de chat 28

3.3.9. Meniul Calitate Un aspect important a

procesului

de

producie

este

managementul

calitii.

Standardul ISO 8402 definete auditul calitii ca reprezentnd o examinare sistematica si independenta, efectuata pentru a determina daca activitile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispoziiilor prestabilite, daca aceste dispoziii sunt efectiv implementate si corespunztoare pentru realizarea obiectivelor. Aplicaia de trasabilitate ofer unelte puternice pentru implementarea si controlul managementului calitii. Responsabilii cu calitatea produselor au la dispoziie uneltele software necesare pentru o gestionare uoara a calitii.

Fig. 4.19 Interfaa calitate Elementele definitorii din Managementul Calitii Totale sunt: mbuntire permanenta si la nivelul ntregii organizaii iar toate procesele implicate accentueaz bucla de feed-back. Rapoarte variate sunt accesibile in vederea unui control permanent amnunit. 29

Fig. 4.20 Raport defecte perioada 3.3.10. Situaii si rapoarte Aplicaia ofer o colecie variata de situaii si rapoarte. Ele sunt construite pentru a rspunde cerinelor fiecrui departament.

Fig. 4.21 Raport eficienta

30

3.4.

Module gestionate automat

O parte din modulele aplicaiei de trasabilitate se ocupa de taskuri automate precum: 3.4.1. Scanare automata Anumite faze sunt scanate automat prin implementarea unor soluii proprii. Calculatorul la care se executa aceasta operaie are conectat un cititor automat de coduri de bara alturi de un modul de comanda conectat la portul serial al calculatorului (USB).

Fig. 4.22 Interfaa de scanare automata

Fig. 4.23 Modul comanda

Prin intermediul unor relee el poate comanda naintarea convier-ului (benzii de rulare). Aplicaia, pe msura naintrii plcilor, scaneaz si verifica in baza de date stadiu in care se afla acestea. Daca fazele anterioare nu au fost trecute cu succes, sau daca ordinul este blocat din motive de calitate, aplicaia da comanda de blocare ctre banda de rulare. 3.4.2. Aplicaii de comanda a mainilor de testare Fiecare produs trebuie controlat att manual cat si automat pe staii de testare special concepute pentru fiecare tip de produs. Aplicaia de trasabilitate controleaz in baza de date proprie statusul plcilor care intra in aceasta faza. Daca sunt probleme referitoare la

workflow-ul produsului, oprete intrarea acestuia in test. Cu ajutorul modulului de comanda, prezentat anterior, programul da comanda de ncepere automata a testului. 31 La sfritul

acestuia verifica rezultatul in baza de date a programului de testare. In cazul unui rezultat pozitiv permite ca faza sa fie trecuta cu PASS in trasabilitate. 3.4.3. Aplicaii de extragere datelor din alte surse si calculul lor automat O parte din datele existente in firma se regsesc in diferite tipuri de baze de date: o SQL Server 2000 o SQL Server 2008 o DB2 o Oracle o Access o XML o CSV De multe ori transferul, sincronizarea si calculul datelor dureaz prea mult pentru a fi accesate ergonomic in timp real. In acest scop s-au construit diferite task-uri care ruleaz o parte din aceste procese.

Fig. 4.24 Planificarea task-urilor in Windows Task Scheduler 3.4.4. Rapoarte automate transmise prin e-mail Majoritatea persoanelor din departamentul tehnic sunt dotate cu Blackberry. O modalitate simpla de urmrire a producie este prin recepionarea de rapoarte transmise automat.

32

Fig. 4.25 Raport automat de producie Module specializate extrag date, construiesc rapoarte, le arhiveaz si le transmit prin e-mail. Toate aceste rapoarte sunt comandate de ctre Windows Task Scheduler-ul serverului de aplicaii. Pentru ordonarea corecta a mesajelor, in clientul de e-mail, au fost create reguli care muta mesajele in directoare dedicate. 3.4.5. Monitorizarea automata a liniilor de producie Deasupra fiecrei linii de lucru se afla montate monitoare dedicate afirii informaiilor legate de producie si calitate. Fiecare este conectat la cate un Nettop PC cu sistem de operare Windows 7. Pe el se afla instalata instalaia de monitorizare.

33

Fig. 4.26 Aplicaie automata de monitorizare Modulul extrage informaiile numai pentru linia pentru care este dedicat. In cazul in care se depete procentul de defecte admis, la ordinul in lucru, aplicaia afieaz mesaje de avertizare.

34

4. IMPACTUL ECONOMICOdat cu instalarea aplicaiilor de trasabilitate a avut loc o cretere accentuata a productivitii si calitii produciei. Motivele creterii lor sunt sporirea ncrederii clienilor in firma noastr

4.1.

Productivitatea

Daca pana in noiembrie 2010, productivitatea se ridica la 95.982 de produse finalizate lunar, ea se dubleaz pana la sfritul lunii mai 2011. An.Luna a 2010.10 2010.11 2010.12 2011.01 2011.02 2011.03 2011.04 2011.05 Produs e 95.982 100.604 110.615 135.115 144.299 186.340 196.867 200.744 Fig. 6.1 Valorile productivitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 Printre masurile care au dus la creterea productivitii se disting: a) Asocierea plcilor in paneluri si parcurgerea fazelor de trasabilitate in grup. b) Implementarea operaiilor de scanare automata. c) Automatizarea testelor cu implementarea citirii rezultatelor. d) Urmrirea mai uoara a produciei si comunicarea cu sistemele de planificare.

a) In 2009 compania a achiziionat un sistem de trasabilitate construit in PHP si avnd ca baza de date serverul MySQL. Un prim aspect negativ al aplicaiei era ca fiecare circuit electronic trebuia scanat. Majoritatea panelurilor sunt formate din 4-12 astfel de circuite. Obligativitatea scanrii fiecrei placi in parte ducea la o mare irosire a timpului de lucru. In aplicaia de trasabilitatea prezentata in lucrarea 35

de fata, scanarea se face o singura data pentru un panel. Timpul de lucru a sczut astfel semnificativ. b) Fazele de lucru se pot mprii in doua mari categorii astfel: o Cu inserie automata a pieselor, in care montarea pieselor se face automat de maini specializate. o In care montarea componentelor electronice se face manual, de ctre operatorii de montaj. La nceputul introducerii procesului de trasabilitate pentru nregistrarea fazelor la care montarea se face automat au fost introduse staii de scanare operate de ctre lucrtorul responsabil cu maina de asamblare. Acum, prin introducerea staiilor de scanare automata, activitatea umana a fost nlocuita cu cititoare automate de coduri de bara care mpreuna cu module specializate se conecteaz la aplicaia de trasabilitate nregistrnd toi aceti pai afereni procesul de producie. c) Asemntor implementrii scanrii automate, prezentate mai sus, in punctele de testare a produselor electronice au fost adaptata procedura de testare automata. Ea consta in scanarea unei etichetei de pe panelul aflat in test. Aceasta operaie se executa de ctre operatorul de testare. Aplicaia verifica integritatea trasabilitii pana in faza curenta, dup care da comanda de ncepere a testului. Rezultatul testului este citit prin procedura automata din baza de date a programului de test. In acest mod se evita nregistrarea greita a rezultatului testului. d) Interfaa de scanare a fost dotata cu grafice si informaii care in de productivitate si calitate. In acest mod operatorii au posibilitatea de fi la curent cu ntrzierile din procesul de producie si astfel sa ia masuri de corectare a lor. Informaiile legate de productivitatea liniilor de asamblare sunt afiate pe monitoarele aflate deasupra lor.

36

4.2.

Calitatea

Odat cu creterea productivitii s-a observat si mbuntirea calitii produselor. Astfel in intervalul de timp noiembrie 2010 mai 2011 a avut loc o scdere de aproape trei ori a defectelor nregistrate si a reparaiilor efectuate asupra produselor. An.Luna a 2010.10 2010.11 2010.12 2011.01 2011.02 2011.03 2011.04 2011.05 %Defect e 18,78 15,35 14,63 11,23 10,92 9,56 8,95 6,73

Fig. 6.2 Valorile calitii in intervalul noiembrie 2010 mai 2011 (defecte nregistrate la 100 de produse finalizate) Aceasta scdere a fost influenata de introducerea noilor metode de nregistrare a defectelor. Aplicaia de trasabilitate a adus cu ea mai urmtoarele mbuntiri: a) Posibilitatea de a nregistra defectul de ctre operatorul din linia de montaj b) Adugarea, pe lng tipul de defect, al referinei pe placa (poziiei in schema electronica) c) nregistrarea ariei de proveniena. d) Adugarea de alarme (alarma target, alarma stop) e) Adugare documentaie pentru fiecare faza. f) Afiare informaiilor despre calitate in interfaa de lucru si pe monitoare

a) Daca pana la introducerea aplicaiei de trasabilitate, defectele erau notate pe etichete autoadezive care se ataau plcilor cu probleme. De multe ori defectele propuse nu ajungeau la operatori, etichetele se dezlipeau si reparatorii erau nevoii sa retesteze plcile pierzndu-se foarte mult timp in aceste procese. In prezent a 37

fost adugata posibilitatea nregistrrii defectelor imediat ce ele sunt observate.

6.3 nregistrarea defectelor imediat ce au fost identificate b) Pe lng posibilitatea nregistrarea tipului de defect, prezentata la punctul precedent sunt in prezent posibile adugarea de informaii detaliate care in de natura si poziia defectului in cadrul schemei electronice. c) nregistrarea ariei de proveniena aduce cu sine beneficii precum identificarea mainilor de asamblare cu probleme sau a echipelor de lucru deficitare. d) Adugarea nivelelor de alarma si spot, caracteristice fiecrui produs, permit semnalarea prin e-mail-uri a atingerii acestor indicator precum si oprirea automata a liniei de montaj. In acest fel se elimina perpetuarea greelilor si identificarea lor in momente in care nu se mai pot corecta. e) O buna pregtire a operatorilor si o documentaie accesibila in orice moment fac parte din drumul ctre o calitate superioara a produselor. Interfaa de scanare aduce cu sine prezentarea produsului in fiecare faz de lucru. O echipa de tehnicieni pregtete aceasta documentaie si cu ajutorul unui singur click de buton ea este accesibila operatorului de montaj sau calitate. f) Aa cum a mai fost prezentat in capitolul anterior, fiecare linie de montaj are propriul monitor pe care sunt prezentate informaii si grafice despre calitatea si productivitatea produselor aflate in lucru. 38

CONCLUZIIImplementarea trasabilitii in compania GDS s-a dovedit o alegere fericita in contextul creterii productivitii si a calitii produselor. Faptul ca a fost dezvoltata intern, a permis o buna personalizare astfel nct sa acopere cerinele tuturor departamentelor. In acest mod costurile de service si dezvoltare ulterioara au fost eliminate. Creterea calitii s-a reflectat si in creterea comenzilor, nmulirea clienilor si a produselor comandate.

Sistemul s-a impus si in curnd va fi instalat in toate sediile de producie din cele 10 tari in care compania i desfoar activitatea. Contribuia personal. Proiectul prezentat in aceasta lucrare a intrat in faza de analiza in mai 2010. Analiza s-a executat pe parcursul a doua sptmni mpreuna cu o echipa formata din 7 tehnicieni. Designul bazei de date l-am executat singur. Au rezultat 68 de tabele legate intre relaii, toate bazndu-se pe cele trei reguli de normalizare a bazelor de date. Pana in prezent au fost construite 110 proceduri stocate care ajuta la gestionarea datelor. Din punct soluiei software, nu au fost influente externe in luarea deciziilor. La dezvoltarea aplicaiei am lucrat in echipa de doi programatori. S-a folosit Team Foundation Server pentru sincronizarea proiectelor. Astfel a rezultat o soluie avnd 33 de proiecte (module). Toate au fost scrise in Microsoft Visual Studio 2010, si avnd la baza limbajul C#. Dup o perioada de dezvoltare care a durat 3 luni, in septembrie 2010 aplicaia a intrat in test. Testarea s-a efectuat pe 10 staii de lucru aflate in compunerea unei linii de producie. In, octombrie 2010 modulele care compun aplicaia de trasabilitate au fost instalate pe toate staiile de lucru din fabrica. Dup o perioada de doua dou luni de funcionare, utilitatea aplicaiei s-a impus in cadrul companiei si conducerea a decis instalarea ei si in alte sedii, astfel ca, in momentul de fata aplicaia funcioneaz in: o Romania Arad o Italia Motta o Italia Cornedo o ncepnd cu iulie 2011 la sediul din China Suzhou Pe viitor se intenioneaz instalarea ei si in alte sedii. Pentru instalare m-am deplasat personal in sediile din Italia, iar pentru firma din China un programator chinez a fost angajat. El 39

urmeaz sa i nsueasc funcionalitatea aplicaiei printr-un training de patru sptmni in Romania. Putem spune ca se afla nc in stadiu de dezvoltare. Pentru o buna monitorizare a programrii dezvoltrii aplicaiilor, pe site-ul intranet al firmei a este afiata planificarea task-urilor in format pdf. Prioritile sunt stabilite mpreuna cu efii diferitelor departamente. Toate etapele constitutive conceperii si dezvoltrii acestei aplicaii, au avut la baza peste 15 ani de experiena pe care i-am acumulat in domeniul programrii. Contribuia autorului se regsete in procente astfel: o Analiza proiectului 70% o Selectarea tehnologiilor folosite 100% o Scrierea codului tuturor modulelor 80% o Construirea site-ul intranet al firmei 100% o Testarea aplicaiilor 50% o Scrierea procedurilor si a documentaie 60% Dezvoltarea ei nu a fost stopata si sper ca, in timp, sa deserveasc si celelalte departamente si sa se transforme intr-un adevrat ERP. Acesta este numai unul din cele peste 20 de proiecte mari pe care le-am dezvoltat in timp. O parte dintre ele au fost construite in paralel, iar pentru aceasta am constituit PFA-ul Nastasescu Liviu Dezvoltare Software PFA . Unele dintre aceste proiecte sunt descrise pe site-ul personal http://liviunastasescu.3x.ro/ .

40

BIBLIOGRAFIE1. Paul D. Serif - Fundamentals of N-Tier Architecture; Ed. PDSA, Inc., mai 2006.2.

Martin Fowler - Patterns of Enterprise Application Architecture; Ed. Addison-WesleyProfessional, nov.2002.

3. C.J. Date - SQL and Relational Theory, 1st Edition, Ed. O'Reilly Media, Inc., 2009. 4. Nagy M., Vizental M. Sisteme de gestiune a Bazelor de date, Ed. Mirton, Timioara, 2007. 5. Marin Fotache - Dialecte DB2, Oracle, PostgreSQL si SQL Server, Ed. Polirom 2009. 6. Herbert Schildt - C#, Ed. Teora, 2009 7. Robin Reynolds Haertle - POO cu Visual Basic.Net si Visual C#.Net, Ed.Teora, 2009. 8. Julia Lerman - Programming Entity Framework: Building Data Centric Apps with the ADO.NET Entity Framework, Ed. O'Reilly Media, aug.2010. 9. Stefano Mostarda, Marco De Sanctis, Daniele Bochicchio - Entity Framework 4 in Action, Ed. Manning Publications, mai 2011. 10. Paul Nilsen - SQL Server 2008 Bible, Ed. Wiley Publishing, Inc., 2009. 11. Tony Northrup - Microsoft .NET Framework Application Development Foundation, Ed. Microsoft Press, 2009. 12. Mike Snell, Lars Powers - Microsoft Visual Studio 2010 Unleashed, Ed. Sams, 2010. 13. Alex Mackey - Introducing .NET 4.0: With Visual Studio 2010, Ed. Apress, 2009 14. Andrew Stellman, Jennifer Greene - Head First C#, 2E: A Learner's Guide to RealWorld Programming with Visual C# and .NET, Ed. OReilly, mai 2010 . 15. Matthew MacDonald - Pro WPF in C# 2010, Ed. Apress, dec. 2009. 16. Adam Nathan - WPF 4 Unleashed, Ed.Sams, iun. 2010. 17. Matthew MacDonald - Pro ASP.NET 4 in C# 2010, Ed. Apress, iun. 2010. 18. Steven Sanderson - Pro ASP.NET MVC V2 Framework, Ed. Apress, aprilie 2010. 19. Ed Blankenship, Martin Woodward, Grant Holliday, Brian Keller - Professional Team Foundation Server 2010, Ed. Wrox, martie 2011 20. Logicode - Soluii de trasabilitate; http://www.logicode.ro/solutii_de_trasabilitate.php 21. e-Trasabilitate Trasabilitatea; http://www.etrasabilitate.ro 22. GDS Manufacturing Servives Site - http://www.gds.com/ 41


Top Related