Download - Ministerul Educației Al Republicii Moldova
Ministerul Educației al Republicii Moldova Academia de științe a Moldovei Universitatea Academiei de Științe a Moldovei Catedra: Istorie, Filosofie și metodologia cercetării
Referat ,, Michael Tomasello ”
A elaborat: Batîr Liliana, FC31,anul IIICoordonator: Dr. conf .Univ. Antoci Arina
Chișinău, 2015
Michael Tomasello – Concepția comunicării umane
Michael Tomasello născut în 1950 în Bartow ( Florida) este un psiholog
american, este co-director al institutului Max Plank în antropologie evoluționară.
Este unul dintre cei mai meseriași oameni de știință contemporani. El și echipa
lui de la Institutul Max Plank de Antropologie evoluționistă din Leipzig fac
experimente în special cu cimpanzei, copii mici și cîini încercînd să descopere în
ce anume exact constă diferența dintre oameni și restul animalelor. Ideea lor
este că probabil există o singură diferență între noi și animale care a generat apoi
un efect de avalanșă. Principalul lucru care ne diferențiază de celelalte animale
este că noi avem o cultură care evoluează , multe dintre lucrurile care sunt
descoperite sau inventate nu se pierd, iar generațiile ulterioare nu pleacă de la
zero, ci construiesc pe bazele lucrurilor deja cunoscute . Asta e ceea ce a făcut
posibilă răspîndirea atît de spectaculoasă a omului dominarea întregii planete și
transformarea mediului în care trăim într-un unul aproape în întregime artificial.
Dintr-un motiv sau altul, alte animale, nici măcar cimpanzeii, nu sunt capabili de
o evoluție culturală similară motiv pentru care societățile de animale (de
exemplu, felul în care sunt organizate haitele de lupi sau grupurile de cimpanzei)
rămîn aproape neschimbate milioane de ani. In 1999 Tomasello, a scris o carte,,
Originea culturală a cogniției umane”. Această lucrare în principal se referă la:
Compararea cunoașterii umane cu cea a maimuțelor mari;
Dezvoltarea capacităților culturale la om;
Dobîndirea de competențe culturale în psihogeneză.
In această lucrare Tomasello susținea că diferența principală dintre om și
cimpanzei e că omul reușește să-i înțeleagă pe ceilalți oameni drept niște ființe
care urmăresc scopuri și selectează mijloacele care li se par cele mai eficiente
pentru a-și atinge scopurile alese . Cele mai multe animale sunt într-adevăr
incapabile să înțeleagă faptul că alte animale au scopuri și nici nu sînt în stare să
se înțeleagă pe ele însele ca urmărind scopuri. Acesta este motivul pentru care
de pildă atunci cînd îi arăți unui cîine ceva cu degetul el nu se uită la ce îi arăți,
ci la degetul tău- cîinele nu înțelege că îți folosești degetul ca un mijloc pentru a-
i indica ceva. Cele mai multe animale înțeleg lumea și tot ce se întîmplă în ea în
termeni pur cauzali- adică o înțeleg presupunînd că ceea ce s-a întîmplat în
trecut se va repeta în viitor. De aceea animalele nu sunt prea creative, după
standartele noastre. A crea ceva nou înseamnă fie a folosi rezervele prezente
pentru a obține altceva decît pînă acum( a dori să ajungi în alt loc decît au ajuns
ceilalți) fie a crea noi mijloace( eventual mai eficiente) pentru a obține ceva.
Această abilitate de a înțelege diferența dintre scopuri și mijloace este esențială
însă nu numai pentru creativitate, ci și pentru capacitatea de a învăța. Atunci
cînd înveți ceva de la altcineva înveți cum se face ceva, pentru asta trebuie să
înțelegi diferența dintre ce urmărește ăla să facă și mijloacele pe care le adoptă.
Experimente cu cimpanzeii și copii mici arată că cimpanzeii învață ce anume să
facă și în mare măsură descoperă singuri metodele în timp ce copii învață
metoda care le este arătată pentru a face ceva. Copii tind să se țină cu strictețe de
metoda care le este arătată chiar și atunci cînd același rezultat poate fi obținut
mult mai simplu altfel( din acest punct de vedere cimpanzeii par mai
intelegenți). Anul trecut insa, insusi grupul lui Tomasello a reusit sa arate ca
cimpanzeii sunt si ei capabili sa inteleaga actiunile altor animale in termeni de
scopuri si mijloace. Ei au descoperit asta cand unul dintre cercetatorii de la
Institutul Max Planck intindea rufele la uscat si i-a scapat un carlig de prins
rufele. Spre uimirea lor, un cimpanzeu care a vazut asta s-a dus din proprie
initiativa sa-i dea carligul. Cand insa au aruncat carligul pe jos, cimpanzeul a
sesizat diferenta dintre un gest intentionat si unul involuntar, si nu s-a mai oferit
sa ajute. Alte experimente au aratat apoi ca abilitatea de a intelege scopuri nu
este de fapt ceva atat de dificil pentru cimpanzei si ca fac asta in mod curent.
Intrebarea a fost atunci din ce cauza nu au si cimpanzeii o evolutie culturala
similara cu a noastra? Este clar ca diferenta dintre noi si verii nostri cei mai
apropiati este mai subtila. Se pare ca ceea ce ne face umani nu este atat abilitatea
de a intelege ca altii au scopuri, cat abilitatea de a ne angaja in activitati de
colaborare in vederea atingerii unui scop comun (ceea ce este numit "shared
intentionality"). Acest gen de activitate este mai complicat pentru ca presupune
patru termeni. Spre deosebire de "X foloseste M pentru a atinge scopul S",
colaborarea este de forma "X si Y folosesc M pentru ca impreuna sa obtina S".
Facand tot felul de experimente, cercetatorii au fost mirati sa constate ca
cimpanzeii nu reusesc sa inteleaga ideea ca altcineva este altruist fata de ei - cu
toate ca, asa cum s-a intamplat in cazul cu carligul, ei insisi sunt uneori altruisti.
Astfel, ei reusesc sa inteleaga ce vrea altcineva numai in situatii conflictuale! De
pilda cercetatorii au facut urmatorul experiment: Intr-o galeata erau niste
banane. Daca experimentatorul se indrepta spre galeata, cimpanzeul ghicea ca s-
ar putea sa fie ceva in galeata; insa daca experimentatorul numai arata spre
galeata (spre deosebire de caini, cimpanzeii inteleg cand le arati ceva cu
degetul), cimpanzeul nu intelegea - vedea doar galeata si nu se gandea ca poate
vrei sa-i zici ceva util. Altfel spus, cimpanzeii inteleg gestul de a arata cu
degetul numai la modul indicativ (ca indiciu ca vrei ceva de la ei), nu si
declarativ (informativ: ca indiciu ca vrei sa-i arati ceva util pentru ei). Asta pare
a fi explicatia pentru care cimpanzeii nu reusesc sa se angajeze in activitati de
colaborare in vederea unui scop comun. In concluzie, omul se diferențiază de
cimpanzeu prin capacitățile pe care le are, prin faptul ca are ablități de
comunicare, si capacitatea de a comunica proprile sale stări de conștiință.