în administratia localala un an de la alegerile locale 2000
studiu la nivelul primarilor
,
,
IPP
Studiu realizat pentru Asociatia Pro Democratia, ,
Migratia politica
Migratia politica în administratia locala
la un an de la alegerile locale 2000
- studiu la nivelul primarilor -
IPP
Institutul pentru Politici Publice
)
,
,
)
Studiul Migraþia politicã în administraþia localã la un an de la alegerile
locale 2000 este realizat de Institutul pentru Politici Publice din România
(IPP), din resurse proprii, pentru Asociaþia Pro Democraþia (APD).
Mulþumim tuturor celor care au colaborat la realizarea lui: Cristian Pîrvulescu - politolog, Preºedintele Asociaþiei Pro DemocraþiaRãzvan Dumitrescu - jurnalist, realizator de talk - show - uri politice la
Televiziunea Românã ºi Radio ContactFlorin Vasiliu - jurist, consultant CENTRASAdrian Bãdilã - consultant administraþie localã, Consilier în Consiliul Local al
Municipiului BucureºtiAlexandru Radu - profesor ºtiinþe politice, Prodecan la Universitatea Creºtinã
Dimitrie Cantemir, Facultatea de ªtiinþe PoliticePuiu Lãþea - sociolog, membru în Consiliul de Administraþie al Asociaþiei
Române pentru TransparenþãAdrian Moraru - coordonator programe alegeri, Asociaþia Pro Democraþia.
Mulþumim ºi celor care au contribuit cu idei, sugestii ºi îndrumãri: Anton Niculescu, Alina Voicu, Anca Ghinea, Mihnea Berindei, Lucian
Dobracã, Adrian Sorescu ºi Diana Cãlinescu.
Gabriela Chiorean ºi Alexandra David - coordonatori de programe în cadrul
IPP
Institutul pentru Politici Publice (IPP)B-dul Unirii 57, bloc E4, scara 4, apart. 92Sector 3, BucureºtiTel/Fax (+4 01) 321 6744Email: [email protected] Banca Comercialã Românã : 2511.1-19986.1/ROL
iunie 2001
© Dreptul de autorToate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât
publicaþia cât ºi fragmente din ea nu pot fi reproduse fãrã permisiunea IPP.
Institutul pentru Politici Publice
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
IPP
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Cuprins
Capitolul 1. Introducere. Obiectul studiului ºi aspecte metodologice .................... 5
Capitolul 2. Perspectivã asupra relaþiei dintre migraþie ºi evoluþiile politice ......... 11
Capitolul 3. Fenomenul migraþiei politice. Motive ............................................... 20
Capitolul 4. Relaþia cu politicile publice .............................................................. 35
Anexe
Anexa 1. Schema de relaþii între autoritãþile locale ...................................... 38
Anexa 2. Cadrul legal din punct de vedere politic ......................................... 39
Grafice ....................................................................................................... 41
Institutul pentru Politici Publice
Metodologie
Studiul cuprinde date centralizate ºi actualizate despre toþi cei 2957 de primari din
România. Dintre aceºtia, ºapte sunt primarii sectoarelor ºi primarul Municipiului
Bucureºti. Datele privind aparteneþa politicã a primarilor în iunie 2000 sunt cele
publicate în Monitorul Oficial. Pentru reprezentãrile spaþiale s-a folosit un program
special GIS. În colectarea datelor s-au folosit informaþiile furnizate de cãtre
secretariatel generale ale partidelor politice, consilii judeþene, prefecturi. S-a folosit
verificarea încruciºatã situaþiilor prezentate de mai multe instituþii. Acolo unde au
existat date contradictorii sau incomplete s-a apelat la intervievarea telefonicã a
primarilor. De asemena, datele au fost corelate cu monitorizarea presei a patru
cotidiene centrale (Adevãrul, Evenimentul Zilei, Jurnalul Naþional ºi România Liberã)
pe perioada iunie 2000 - iunie 2001. Pentru un procent de 1,9% primari a cãror
apartenenþã politicã actualã nu a putut fi stabilitã pe baza informaþiilor oficiale, studiul
a folosit ipoteza cã aceºtia au rãmas în formaþiunile politice de la alegerile din iunie
2000. În ceea ce priveºte cele 27 de localitãþi în care s-au organizat alegeri anticipate
în iunie 2001, s-a luat în calcul apartenenþa politicã a primarilor dinaintea acestui
scrutin. Perioada acoperitã de studiu se opreºte înaintea creãrii Partidului Social
Democrat (PSD). Din acest motiv, partidele componente sunt prezente în studiu
separat (PDSR ºi PSDR). Similar efectele crizei apãrute recent în PNÞCD nu sunt
reflectate în studiu. Pentru o mai bunã imagine s-au folosit în reprezentãrile
statistice/grafice în primul rând numãrul primarilor iar în al doilea rând numãrul total de
alegãtori din respectivele unitãþi administrative. S-a considerat cã mãrimea
localitãþilor în care s-a produs migraþia este un aspect important ºi trebuie evidenþiat
cât mai precis.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
11
Institutul pentru Politici Publice
Pe fondul intenþiilor clasei politice de a promova mãsurile necesare unei
autentice descentralizãri administrative în România, puþine dezbateri reuºesc
sã aducã în atenþia opiniei publice aspecte încã neclare. Într-o etapã
importantã pe drumul consolidãrii democraþiei în România, cum este cea pe
care o traversãm astãzi, dilema este urmãtoarea: ori opiniei publice îi lipseºte
iniþiativa participãrii în dezbateri, în absenþa informaþiilor necesare ºi a
sintezelor clarificatoare, care sã conþinã date la nivelul întregii þãri, ori apetitul
pentru informare s-a atrofiat ceea ce împieteazã asupra frecvenþei ºi calitãþii
dezbaterilor publice.
Mulþi acuzã grija obsedantã pentru traiul de fiecare zi ºi lipsa de transparenþã
în funcþionarea instituþiilor sau pur ºi simplu refuzul de colaborare a celor în
mîinile cãrora se aflã decizia. Acestea îi demoralizeazã atât de mult, încât au
decis sã nu se mai implice, sã nu mai citeascã presa, sã ignore orice
informaþie - alta decât cea care le priveºte direct condiþiile de viaþã. Mulþi
dintre noi am devenit atât de egoiºti ºi atât de puþin dispuºi sã mai credem în
idealuri, încât nu ne mai gãsim un rol în eforturile pentru consolidarea
democraþiei. ªi, în fond, ce înseamnã consolidarea democraþiei în România?
Institutul pentru Politici Publice (IPP) s-a nãscut la jumãtatea drumului dintre
idealism ºi pragmatism. Membrii sãi fondatori sunt practicieni cu experienþã
de peste 5 ani în campanii de masã pentru educarea cetãþenilor despre
regulile ºi avantajele democraþiei. Sunt idealiºti în sensul în care tentaþia
sectorului privat nu i-a câºtigat, sunt pragmatici în sensul în care sunt hotãrâþi
sã continue sã-ºi aducã contribuþia la consolidarea democraþiei prin
susþinerea dezbaterilor publice cu informaþii nepartizane, credibile ºi
consecvente ºi care sã nu se limiteze geografic la zonele în care existã acces
la informaþie. Institutul nu îºi propune sã producã divers, mult, oricât, ci este
decis sã aducã în faþa publicului informãri periodice, sprijinind opinia publicã -
cu argumentele pe care þi le oferã datele, statisticile, analizele - sã evalueze
singurã etapele prin care trece democraþia în România pe drumul sãu cãtre
consolidare.
Una dintre temele de interes pentru IPP este reforma administraþiei publice.
Printr-o serie de proiecte, IPP va sistematiza ºi analiza datele oferite de
colaboratorii din toatã þara despre autonomia localã, managerul local, relaþiile
de putere locale, în fine, stadiul politicilor publice locale astãzi.
1introducere
obiectul studiuluiaspecte metodologice
5
Una dintre temele de interes pentru IPP este reforma administraþiei publice locale
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Prin evaluãri anuale, IPP urmãreºte sã ia pulsul administraþiei locale, sã
furnizeze o serie de indicatori pe baza cãrora sã se ajungã la acele date
relevante pentru modul în care funcþioneazã administraþia localã din
România, date pe care le pune la dispoziþia celor care iau decizii.
Dintre toþi reprezentanþii administraþiei locale, studiul de faþã se opreºte la
nivelul primarilor. Subiectul migraþiei politice în administraþia localã era
generos ºi s-ar fi putut extinde la o documentare pe o multitudine de alte
subiecte, consilierii locali ºi judeþeni fiind câteva exemple. Cu toate acestea,
studiul nostru a ales sã radiografieze cauzele care stau în spatele migraþiei
politice a primarilor, a celor care au candidat ºi au fost aleºi direct de cãtre
cetãþeni în baza unor promisiuni. De altminteri, hotãrârea de a-ºi duce la
îndeplinire aceste promisiuni în faþa alegãtorilor i-a determinat pe unii sã îºi
reevalueze suportul politic necesar. Nu este mai puþin adevãrat faptul cã
peisajul politico-financiar local dezvãluie ºi alte motivaþii ale deciziei unor
primari de a se înscrie într-un alt partid decât cel pe listele cãruia s-a prezentat
în alegerile locale din 2000. Mulþi nu au aºteptat nici jumãtate de an pentru a se
muta la un nou partid sau, mai mult, sã revinã, ca într-un joc de ºah, la o
mutare pe care o fãcuserã cu ani în urmã.
IPP a consultat bazele de date ale partidelor politice (prin amabilitatea
secretarilor generali), informaþiile centralizate la nivelul consiliilor judeþene ºi
al prefecturilor din toatã þara, precum ºi datele rezultate din monitorizarea
cotidienelor naþionale ºi din discuþiile telefonice cu peste 300 primari din toatã
þara. Aceste informaþii au constituit o bazã pentru:
! a evalua în cifre (procente) ponderea politicã a partidelor, la nivelul
administraþiei locale în 2001! a identifica principalele cauze care stau în spatele migraþiei în
administraþia localã, la nivelul primarilor! a înþelege cum influenþeazã alegerile parlamentare viaþa politicã la nivel
local, în rândul reprezentanþilor administraþiei locale.
În urma acestei documentãri am sesizat cã puþine formaþiuni politice deþineau
o situaþie centralizatã ºi actualizatã cu privire la primarii lor. În acelaºi timp,
analiza cauzelor plecãrilor primarilor ºi a înscrierii lor în anumite formaþiuni
politice a pãstrat «pe fundal» date privind evoluþia partidelor politice în
rãstimpul care s-a scurs de la alegerile locale ºi pânã în iunie 2001, în
condiþiile rezultatelor alegerilor parlamentare, a formãrii guvernului, a numirii
prefecþilor ºi a directorilor instituþiilor descentralizate, a votãrii bugetului etc.
Ideea realizãrii unui studiu pe tema migraþiei politice la nivelul primarilor din
toatã þara care sã se devinã, în funcþie de receptivitatea publicului dar ºi a
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
6
factorilor decidenþi, un indicator credibil, aplicabil anual, ne-a venit sesizând
ponderea speculaþiilor pe tema pedeserizãrii pânã la toate nivele, în lipsa
argumentelor cifrelor. Acuzele politice pe aceastã temã au devenit tot mai
numeroase. Lipsa argumentelor nu a stimulat declanºarea unei campanii de
documentare la nivel naþional, ci a constituit o scuzã pentru gafe ºi aproximãri.
Puþine declaraþii publice au fãcut referire la explicaþiile care stau la baza
migraþiei politice, semn cã acestea nu le erau la îndemânã. Aprofundând
subiectul ºi discutând cu lideri ai partidelor din tot spectrul politic, am înþeles
nivelul pânã la care ajunsese lipsa de informaþii centralizate cu privire la
reprezentanþii lor în teritoriu ºi politicile publice locale pe care aceºtia le
promoveazã.
Deºi aspectele pe care le-am avut în vedere în elaborarea studiului au fost
diverse, realizatorii au urmãrit sã «contureze» un instrument de lucru aplicabil
anual. S-a avut în vedere identificarea unor indicatori pe baza cãrora orice
instituþie interesatã sã poatã elabora evaluãri periodice privind performanþa
anumitor structuri din administraþia localã. De altfel, în anii ce urmeazã, IPP îºi
propune sã evalueze impactul diferiþilor indicatori de performanþã în acest
domeniu, ale cãror rezultate sã le aducã în dezbaterea publicã. De aceea,
interviurile ºi monitorizarea de presã au avut în vedere identificarea cauzelor
care au determinat migraþia politicã. Este vorba atât de plecãrile «în grup» a
mai multor primari de pe raza aceluiaºi judeþ, ca rezultat al unei iniþiative
comune sau ca o consecinþã a influenþei unui lider marcant, membru al
administraþiei locale sau centrale. Deºi am colectat informaþii despre fricþiunile
între lideri politici de pe plan local (atât reprezentanþi ai administraþiei locale
cât ºi centrale), despre relaþiile de influenþã între oameni cu afaceri locale ºi
lideri politici, acestea au constituit materialul documentar pentru analiºtii care
au scris în cadrul studiului. Ele nu apar în material, dar se gãsesc în baza de
date a IPP pentru consultarea celor interesaþi.
Una dintre concluziile care s-a desprins la finalul studiului a fost aceea cã
evenimentele unui an electoral pentru alegerile parlamentare au consecinþe
vizibile (ºi nu izolate) la nivelul primarilor. Existã date care atestã cã influenþele
se resimt la nivelul întregii administraþii locale. Pe mãsurã ce datele se
centralizau IPP a sesizat cã acestea pot fi utile într-o viitoare evaluare
comparatã a situaþiei premergãtoare scrutinului electoral din 2004. De aici ºi
pânã la decizia de a aplica un «instrument de evaluare» în coordonate
asemãnãtoare ºi în anii dintre alegeri, nu a mai fost decât un pas - o decizie
fireascã.
Într-o manierã care sã rãspundã nevoilor de informare ale publicului, studiile
IPP vor combina reprezentãrile grafice cu scurte analize pe care cititorii sã le
Institutul pentru Politici Publice
7
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Studiul urmãreºte sã construiascã un mecanism de evaluare anualã
poatã folosi pentru a-ºi rãspunde ºi altor întrebãri pe tema în cauzã. Nu toate
întrebãrile îºi vor gãsi rãspuns în studiile IPP, nici mãcar în seria de studii
anuale pe care IPP îºi propune sã le producã. Curiozitatea dumneavoastrã ne
va stimula pe mai departe în munca noastrã.
Studiile IPP nu vã vor dezvãlui adevãruri nemaiauzite, ci se vor strãdui sã vã
furnizeze, la momentul oportun, informaþii complete despre situaþia acelui
moment ºi care sunt premisele evoluþiei sale în planul politicilor publice.
Coordonatorii
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
8
Pentru a încerca sã explicãm câteva dintre motivaþiile care stau în spatele
mobilitãþii interpartinice, vom porni de la o serie de întâmplãri reale, care au
avut loc în urmã cu câþiva ani, într-un judeþ din România. Personajele
principale sunt doi membri ai unui partid aflat, atunci, la guvernare. Unul dintre
ei era, în acelaºi timp, senator, preºedinte al filialei judeþene a partidului ºi
important om de afaceri. Celãlalt ajunsese prefect, dupã ce, mai înainte,
ocupase funcþia de director al sucursalei judeþene a unei firme a senatorului.
Iniþial, cei doi pãreau cã se înþeleg de minune. La Bucureºti, senatorul avea
posibilitatea "sã deschidã uºi" pentru cei din judeþul cu pricina :"Îl vedeam aºezat pe un piedestal. Ziceam cã se ocupã de lucruri foarte
importante, cã e aproape de preºedintele partidului. Ziceam cã, dacã avem
nevoie de ceva, sigur o sã ne ajute. Speram sã ne deschidã uºi pe la Ministerul 1Agriculturii. De-aia l-am ales preºedinte de organizaþie."
La rîndul lui, prefectul fãcea, din cînd în cînd, eforturi pentru ca firmele locale
ale senatorului sã funcþioneze fãrã probleme : "Aºa, pentru o prioritate în eºalonarea unor datorii, pentru niºte închirieri de
spaþii, am mai intervenit. Mi-a mai dat de înþeles cã ar trebui sã intervin pentru 2anumite procese (…)" .
Dupã circa doi ani de relaþii bune, prefectul a fost demis, cu largul concurs al
"prietenului" sãu, senatorul. Au urmat acuzaþiile, fãcute prin intermediul
presei. Fostul prefect considera cã senatorul ar fi "un absolutist care credea cã
partidul este una cu firma sa". În replicã senatorul îi reamintea fostului prefect
cã "l-a luat de pe malul Oltului", "l-a pus director", pentru ca, mai târziu, în
timpul mandatului de prefect, acesta sã arate "neseriozitate în îndeplinirea
sarcinilor de partid". Acuzat de "comportament dictatorial", senatorul replica:
"da, am vrut sã fac armatã în aceastã filialã, pentru cã mie îmi place tare-al
dracu' disciplina!".
În semn de protest faþã de demiterea prefectului în discuþie, trei organizaþii
locale importante (circa 700 de membri) ºi-au anunþat demisia în bloc,
organizaþiile judeþene de femei ºi de tineret au ameninþat cu demisia, la fel ca
ºi alte 25 de organizaþii locale, mai puþin importante din punct de vedere
numeric. Partidul respectiv a pierdut 14 primari ºi 13 membri ai Biroului 3
Permanent Judeþean .
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
9
Poveste româneasca
)
1. Evenimentul Zilei, 31 august 19992. Idem3. Cifrele sunt discutabile. Cei care au demisionat le confirmã. Cei care au rãmas în partid le infirmã, dezvãluind cu aceastã ocazie cã listele cu membrii partidului includ, oricum, nume fictive.
Dacã, din punct de vedere local, evenimentul a avut semnificaþii importante (a
confirmat sau a infirmat solidaritãþi, a modificat echilibrul local al puterii politice 4etc.), conducerea centralã a partidului a încercat sã-i minimalizeze proporþiile
ºi sã gãseascã un înlocuitor potrivit pentru postul de prefect. În acest sens, a
fost solicitat un fost membru al partidului. El ar fi urmat sã se reînscrie în partid,
împreunã cu "cei 22 de primari care-i sunt apropiaþi", ºi sã primeascã funcþia
de prefect. Numai cã a solicitat ºi funcþia de vicepreºedinte al organizaþiei
judeþene a partidului (care însemna un loc eligibil pe listele viitoarelor alegeri
parlamentare) ºi a fost refuzat. A fost gãsitã, pânã la urmã, o altã persoanã.
***
Întâmplãri precum cele de mai sus au devenit, deja, obiºnuite. Suntem
martorii direcþi sau indirecþi ai unor evenimente asemãnãtoare, care se
desfãºoarã mai ales în preajma alegerilor, la Bucureºti sau în judeþele Braºov,
Constanþa, Bacãu, Gorj, Olt, Vrancea, Dolj, Timiº, Iaºi, Sibiu, Bihor etc.
Individual sau în grup, o mulþime de actori politici demisioneazã, trec de la un
partid la altul sau, la limitã, înfiinþeazã noi formaþiuni politice. Cîteodatã,
acelaºi grup dã impresia cã se aflã în pelerinaj politic, în cãutarea unei situaþii 5
rezonabile .
Este acesta un fenomen izolat? Care este dimensiunea sa realã ?
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
10
4. “Este vorba despre un scandal de varã, amplificat de presã, din lipsã de subiecte serioase!” (vicepreºedinte al partidului)5. Este de notorietate traiectoria unui grup din Constanþa, al cãrui lider este Stelian Duþu. În câteva luni, acest grup a reuºit sã parcurgã traseul PD - PNL - PD - PUR.
Institutul pentru Politici Publice
La un de la alegerile locale din iunie 2000, migraþia politicã a primarilor
din România a atins o proporþie de 22%. Din cei 2957 de primari aleºi în
iunie 2000, 651 ºi-au schimbat apartenenþa politicã iniþialã.
Scãderea cea mai dramaticã a înregistrat-o ApR, care constituia a treia forþã
politicã din România dupã alegerile locale din 2000, cu un total de 284 de
primari. Pe parcursul unui an ApR a pierdut 73% dintre aceºtia.
Pe de altã parte, PDSR a fost beneficiarul celor mai multe schimbãri de
apartenenþã politicã din administraþia publicã localã, 82% dintre toþi primarii
care au migrat alegând acest partid ca nouã destinaþie politicã. Dacã în 2000,
actualul partid de guvernãmânt avea 35,5% din totalul primarilor, în prezent
ponderea acestuia a depãºit 50%.
Pe parcursul unui an de la alegerile locale, 5 partide (Partidul Vieþii Româneºti,
Partidul Liber Democrat Român, Partidul Noua Generaþie, Partidul
Reconcilierii Naþionale) ºi-au pierdut, fiecare, singurul primar.
Dintre judeþe, mobilitatea politicã a primarilor a înregistrat cotele cele mai
înalte în Hunedoara unde a ajuns la un procent de aproape 50%. Urmãtoarele
judeþe unde au existat miºcãri semnificative de trecere de la un partid politic la
altul sunt, în ordine, Constanþa, Neamþ, Prahova ºi Gorj. Judeþele care nu sunt
afectate de migraþie politicã decât într-o micã mãsurã sunt Harghita, Tulcea ºi
Brãila.
Dintr-o altã perspectivã, fenomenul migraþiei a atins un nivel mai ridicat în
mediul rural fiind de 22%, comparativ cu cel înregistrat în mediul urban de
19,2%.
Toate aceste informaþii au rolul de a vã oferi o imagine asupra migraþiei politice
a primarilor in decursul unui an, surprinzând o micã parte din amploarea ºi
implicaþiile schimbãrilor de pe scena politicã româneascã. În cele ce urmeazã
vom încerca sã conturãm tabloul evoluþiilor din punctul de vedere al
apartenenþei politice a primarilor, al cauzelor care au determinat migraþia
politicã, precum ºi contextul în care s-au produs aceste schimbãri.
perspectiva asupra relatiei dintre
migratieevolutiile politice
11
Cea mai dramaticã scãdere a numãrului primarilor a înregistrat-o ApR
Migratia politica,)
Migratia politica,)
si
)
,
, ,,
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
12
Partid Iunie 2000 Iunie 2001
Partidul Democraþiei Sociale din România 1050 1584Partidul Democrat 483 407Alianþa pentru România 284 79Partidul Naþional Liberal 251 262Candidaþi independenþi 159 90Uniunea Democratã Maghiarã din România 148 149Convenþia Democratã Românã 147 116Partidul România Mare 66 53Partidul Social Democrat Român 62 32Partidul Naþional Român 55 21Partidul Socialist al Muncii 51 24Partidul Unitãþii Naþionale Române 47 17Partidul Umanist din România 32 64Uniunea Forþelor de Dreapta 29 17Alianþa Naþionalã Creºtin Democratã 19 8Partidul Socialist 19 2Federaþia Ecologistã din România 15 7Partidul Popular din România 9 2Forumul Democrat al Germanilor din România 5 5Partidul Naþional Liberal - Câmpeanu 5 3Partidul Moldovenilor din România 4 2Uniunea Ucrainienilor din România 3 4Uniunea Democratã a Slovacilor ºi Cehilor din România 2 2Ecologiºtii 2 2Uniunea Croaþilor din România 1 1Partidul Noua Generaþie 1 0Alianþa Electoralã PRM-PUNR Cepari 1 1Comunitatea Ruºilor Lipoveni din România 1 1Partidul Republican 1 1Partidul Alternativa Verde - Ecologiºtii 1 0Partidul Liberal Democrat Român 1 0Partidul Reconcilierii Naþionale 1 0Alianþa Electoralã - Ecologiºtii 1 1Partidul Vieþii Româneºti 1 0TOTAL 2957 2957
Situaþia numãrului de primari la un an de la alegeri
Institutul pentru Politici Publice
13
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Matricea migraþiei politice a primarilor într-un an de mandat
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
14
932
1427
445
376
264
74
231
241
133
73
137
138
140
109
62
49
59
30
285
171
118
157
38
31
20
5
20
21
26
17
11
11
7
7
4
4
3
2
22
14
0
20
0
40
0
80
0
12
00
16
00
PDSR 2000
PD 2000
ApR 2000
PNL 2000
Indep. 2000
UDMR 2000
CDR 2000
PRM 2000
PSDR 2000
Alþii 2000
PDSR 2001
PD 20001
ApR 2001
PNL 2001
Indep. 2001
UDMR 2001
CDR 2001
PRM 2001
PSDR 2001
Alþii 2001
LO
CA
LIT
ÃÞ
I RU
RA
LE
LO
CA
LIT
ÃÞ
I UR
BA
NE
Numãr primari pe partide politice(iunie 2000 - iunie 2001) în funcþie de mediul de rezidenþã
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: PDSR a avut în anul 2000, 982 de primari în mediul rural ºi 118 în mediul urban. Diferenþele între 2000 ºi 2001 reprezintã creºteri/pierderi relative.
Institutul pentru Politici Publice
15
Migratia politica,)
Migratia politica,)
2808
4347
1361
1148
797
222
755
794
437
227
390
393
63
79
2
1 4
67
9
888
502
5528
6320
2781
2434
367
37
731
746
789
730
171
171
523
523
303
303
29
9
624
562
0
2000
4000
6000
8000
10000
PD SR 2000
PD SR 2001
PD 2000
PD 2001
ApR 2000
ApR 2001
PN L 2000
PN L 2001
Indep. 2000
Indep. 2001
U D M R 2000
U D M R 2001
C D R 2000
C D R 2001
PR M 2000
PR M 2001
PSD R 2000
PSD R 2001
A
A
l
l
þ
þ
i
i
i
i
2
2
0
0
0
0
0
1
8 1
1
6
2 0
2
3
MII A
LE
GÃ
TO
RI L
OC
AL
ITÃ
ÞI R
UR
AL
E
MII A
LE
GÃ
TO
RI L
OC
AL
ITÃ
ÞI U
RB
AN
ENumãr alegãtori în oraºele în care partidele politice deþin primari
(iunie 2000 - iunie 2001) în funcþie de mediul de rezidenþã- în mii de locuitori -
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: În localitãþile din mediul rural în care PDSR a avut primari în anul 2000, existau 2808 mii de locuitori, iar în localitãþile urbane 5528 mii de locuitori. Diferenþele între 2000 ºi 2001 reprezintã creºteri/pierderi relative.
Anul 2000 a stat sub semnul pesimismului social ºi economic, într-un contrast
izbitor faþã de precedentul an electoral 1996, în care optimismul reprezentase
nota dominantã. Momentele electorale au transpus în termeni politici acest
pesimism, suprapus peste neîncrederea accentuatã în instituþii ºi politicieni.
Centrarea pe candidat a relativizat rolul partidelor ºi efectul listei de partid,
tendinþa de a vota în bloc candidatul ºi formaþiunea sa fiind importantã. La Iaºi,
Partidul Moldovenilor (0,95% la nivel naþional) condus de primarul Constantin
Simirad a realizat un scor important, aceeaºi situaþie repetându-se la Cluj cu
PRM ºi Gheorghe Funar, la Sibiu cu Klaus-Werner Johannis ºi FDGR sau la
Constanþa cu Radu Mazãre ºi independenþii. Pe de altã parte, tendinþa de
concentrare a voturilor a devenit din ce în ce mai evidentã. Dacã în 1996 erau
aleºi 258 de primari independenþi, în 2000 numãrul acestora a fost de numai
159. Tendinþa de personalizare a alegerilor nu implicã o scãdere a influenþei
partidelor, ci, din contrã, atestã capacitatea acestora de a atrage candidaþi cu
notorietate. De altfel, problemele locale au contribuit la relativizarea rolului
partidelor, capacitatea organizaþionalã fiind, însã, un atu important pentru
candidaþi.
Participarea electoralã s-a situat sub cotele alegerilor locale precedente, fãrã
însã ca scãderea sã fie majorã. La nivelul participãrii electorale s-a observat
apariþia clivajului rural/urban. Participarea electoralã în zona urbanã a fost
semnificativ mai micã. Mai ales în marile oraºe participarea a fost cu mult sub
50%, pe când în oraºele mici ºi în comune a depãºit 50%. Prezenþa la urne
devine un indicator, chiar dacã indirect, al democraþiei locale ºi al spiritului
comunitar. Acolo unde forme semidirecte de democraþie pot fi folosite,
electoratul reacþioneazã mult mai bine la stimulii electorali. De altfel,
înmulþirea candidaturilor în zona ruralã a fost un indicator al interesului pentru
problemele administrative ºi pentru descentralizare. În marile oraºe
(Bucureºti, Timiºoara, Craiova, Iaºi, Constanþa, Cluj) lipsa transparenþei
actului administrativ, suspiciunea de corupþie ºi problemele sociale au afectat
apetitul electoral al populaþiei.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
16
Alegerile locale din 2000
Înmulþirea candidaturilor în
zona ruralã reprezintã o
dovadã a interesului
crescut pentru problemele
locale
În documentarea pentru studiul de faþã, autorii au avut permanent în vedere
evoluþia formaþiunilor politice ºi influenþa acesteia asupra migraþiei primarilor.
A interesat atât traiectul partidului la care primarii renunþau cât ºi al partidului
cãtre care se îndreptau. Poziþia formaþiunilor politice în sondajele de opinie
realizate în ultimii 2 ani a fost unul dintre indicatorii de bazã pentru analizele
efectuate.
Partidul Democraþiei Sociale din România (PDSR) reprezintã cea mai
atractivã destinaþie pentru primarii ºi consilierii care vãd în migraþia politicã o
modalitate de rezolvare a problemelor, atât a celor personale, cât ºi a celor
ale comunitãþilor pe care le conduc. De fapt, postura de partid de guvernãmânt
îi oferã acestuia instrumentele pentru a se face atractiv, într-o þarã în care
principiul autonomiei locale este legiferat, dar încã nu este pus în practicã
decât parþial, iar covârºitoarea majoritate a administraþiilor locale depinde, din
punct de vedere financiar, de deciziile care se iau “la centru” sau “la judeþ”.
În ordinea descrescãtoare a rezultatelor obþinute la alegerile parlamentare, ar
urma sã menþionãm Partidul România Mare (PRM), un partid cu o
performanþã cu totul deosebitã în ceea ce priveºte rezultatele obþinute la
alegerile parlamentare (aprox. 23%), prin comparaþie cu cele de la alegerile
locale (aprox. 6%). Poziþia de al doilea partid ca pondere la nivelul întregii þãri,
în urma alegerilor din toamna trecutã, precum ºi participarea liderului sãu în al
doilea tur de scrutin la alegerile prezidenþiale, îi fac pe membrii acestui partid,
ºi implicit pe reprezentanþii lor în administraþia publicã localã, sã fie foarte
încrezãtori în viitorul lor politic ca membri ai PRM. Din acest motiv, dar poate ºi
datoritã faptului cã în urma alegerilor parlamentare ºi prezidenþiale, PRM a
fost izolat pe scena politicã româneascã, acest partid a fost ferit, pânã în
prezent, de presiuni asupra primarilor ºi consilierilor sãi, astfel încât migraþiile
din rândul acestora cãtre alte partide au fost nesemnificative.
Ca urmare a schimbãrii preºedintelui ºi, practic, a întregii conduceri centrale,
Partidul Democrat (PD) a înregistrat, într-o primã fazã, o pierdere
semnificativã din rândul membrilor sãi. Mulþi dintre susþinãtorii ºi apropiaþii
vechii conduceri, între care ºi primari ºi consilieri locali ºi judeþeni, ba chiar ºi
parlamentari, au pãrãsit partidul. Toate sondajele din ultimele douã luni indicã
însã, o creºtere de cel puþin 3% a numãrului de susþinãtori ai acestui partid,
raportat la momentul alegerilor din toamna trecutã, nimeni neavând nici un
dubiu asupra faptului cã aceastã creºtere se datoreazã în principal aprecierii
de care se bucurã noul Preºedinte - Traian Bãsescu - în rândurile populaþiei.
Probabil cã acest aspect, ca ºi faptul cã, în perioada scursã de la alegeri,
Partidul Democrat s-a dovedit a fi cel mai categoric partid de opoziþie, îi va face
pe mulþi dintre membrii sãi sã îl considere un bun vehicul pentru promovarea
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Scena politica la un an de la alegeri
)
Institutul pentru Politici Publice
17
propriilor interese ºi aspiraþii pe linie politicã. Totuºi, datoritã originilor comune
cu PDSR ºi a apropierii ideologice de acest partid, PD rãmâne unul dintre cele
mai vulnerabile partide în faþa tentativelor de racolare a membrilor sãi de cãtre
PDSR.
Partidul Naþional Liberal (PNL) poate fi considerat unul dintre performerii
alegerilor parlamentare din anul 2000. În contextul dat de prãbuºirea cotelor
de popularitate ale partenerilor sãi la guvernare - PNÞCD ºi PD (comparativ cu
situaþia din 1996), PNL a reuºit refacerea electoratului pe care l-a avut în 1990.
Mai mult, dacã þinem cont de faptul cã în alegerile din toamna anului 2000, a
pierdut aproximativ 1,5% din voturi ca urmare a asemãnãrii numelui ºi siglei cu
cele ale PNL - Câmpeanu, putem afirma cã PNL a reprezentat, de fapt,
alegerea a aproape 9% dintre alegãtorii prezenþi la urne, ceea ce reprezintã
un procent superior celui obþinut în 1990.
PNL beneficiazã ºi de marele avantaj de a fi singurul partid din dreapta
spectrului politic românesc care este prezent în Parlament în momentul de
faþã. Cum schimburile de membri cu PDSR sunt puþin probabile, datoritã
diferenþelor ideologice, iar migrãri cãtre PNÞCD ºi UFD sunt ºi mai greu de
imaginat, cel mai redutabil concurent al PNL pare a fi Partidul Democrat.
Uniunea Democratã Maghiarã din România (UDMR) a obþinut, pe parcursul
anului electoral 2000, aceleaºi rezultate cu care ne-a obiºnuit dupã 1990.
Totuºi este de remarcat faptul cã în zone considerate fief UDMR, alegãtorii au
preferat candidaþi de etnie maghiarã, alþii decât cei ai UDMR. Este interesant
de vãzut dacã parteneriatul ºi bunele relaþii din ultima vreme cu PDSR vor
afecta imaginea acestei formaþiuni în rândurile alegãtorilor maghiari sau dacã,
dimpotrivã, beneficiile pe care acest parteneriat le-a adus (cel puþin pânã în
prezent) populaþiei de etnie maghiarã, vor consolida suportul electoral de care
UDMR se bucurã.
Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat (PNÞCD) a suferit cea mai
spectaculoasã cãdere din câte s-au vãzut în politica româneascã în ultimii 11
ani. Dupã ce, în urma alegerilor din 1996, devenise principalul partid de
guvernãmânt, dupã alegerile din toamna anului 2000, PNÞCD a rãmas în
afara Parlamentului, rolul sãu în politica româneascã devenind, din acel
moment, unul mai mult decorativ. Mai mult, procesul de dezagregare a acestui
partid indicã faptul cã recuperarea, de cãtre PNÞCD (cel puþin în formula
actualã), a zonei creºtin democrate a scenei politice româneºti devine din ce
în ce mai puþin probabilã.
Alianþa pentru România (ApR) este partidul care a pierdut cei mai mulþi
primari, consilieri locali, consilieri judeþeni, dar ºi mulþi alþi membri, în urma
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
18
eºecului din alegerile parlamentare din toamnã. Aºa cum era de aºteptat,
principalul beneficiar al dezmembrãrii ApR este PDSR. Ca partid de
guvernãmânt, PDSR poate sã reprezinte soluþia pentru mulþi dintre primarii ºi
consilierii unui partid care nu mai poate oferi, practic, nimic membrilor sãi în
materie de realizare ca oameni politici. În afarã de aceasta, foarte mulþi dintre
membrii ApR, între care ºi primarii ºi consilierii sãi, provin din PDSR, astfel
încât reintegrarea acestora în niºte structuri cãrora le-au mai aparþinut
cândva, este de presupus cã se va face fãrã probleme. Încercarea de salvare
a acestui partid, prin renunþarea la doctrina social democratã ºi adoptarea
celei social liberale, precum ºi prin declararea sa ca fiind un partid de centru-
dreapta, pare mai degrabã de domeniul experimentelor politice, decât de cel
al strategiilor.
Pe lângã partidele menþionate mai sus, existã câteva partide care la alegerile
locale au obþinut procente uºor peste pragul de 2%. Dintre acestea Partidul
Social Democrat Român (PSDR) ºi Partidul Umanist Român (PUR) par a
avea cea mai bunã evoluþie în urma alegerilor parlamentare, ajungând sã fie
reprezentate în Parlament ºi chiar în Guvern, prin alianþa cu PDSR. De altfel,
la momentul elaborãrii acestui material, fuziunea dintre PSDR ºi PDSR este
deja iminentã.
Cât despre Alianþa Naþionalã (AN) ºi Uniunea Forþelor de Dreapta (UFD),
un partid care, la un moment dat, pãrea o alternativã la CDR, data de 26
noiembrie 2000 a însemnat sfârºitul speranþelor. Dacã în ceea ce priveºte
Alianþa Naþionalã conducãtorii acestuia au demarat deja negocieri în vederea
unei fuziuni cu PD, intenþiile ºi planurile UFD sunt, deocamdatã, un mister.
NotãMonitorizarea evenimentelor ºi colectarea datelor, acoperã perioada iunie 2000 - iunie 2001, la împlinirea
unui an de la alegerile locale din iunie 2000. Din acest motiv, analiza mutaþiilor politice nu face referire la
apariþia pe scena politicã a PSD, prin fuziunea dintre PDSR ºi PSDR la data de 16 iunie 2001. De aceea ,
baza noastrã de date conþine informaþii referitoare la cele douã formaþiuni politice (PDSR, PSDR) care între
timp au fuzionat. Similar, nici schimbãrile produse în alte formaþiuni politice dupã aceastã datã nu sunt
cuprinse în studiu.
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
19
33
Institutul pentru Politici Publice
În contextul evoluþiilor de ansamblu ale formaþiunilor politice, se înregistreazã
anumite miºcãri în rândul reprezentanþilor acestora la nivelul administraþiei
locale. De-a lungul anului trecut ºi în primele luni ale acestui an, s-au
înregistrat astfel de plecãri ºi sosiri în toate judeþele þãrii. Atât membri ai
consiliului local cât ºi ai consiliului judeþean ºi-au schimbat apartenenþa
politicã dintr-o serie de motive. De asemenea, primarii formaþiunilor politice au
decis sã apeleze la sprijinul politic al unei alte formaþiuni politice decât cea
care îi susþinuse în competiþia electoralã a anului 2000. O parte dintre aceºtia
ºi-au dat seama de necesitatea schimbãrii formaþiunii politice la numai câteva
sãptãmâni de la victoria lor în alegeri, alþii ceva mai târziu, pe fondul unui
complex de cauze ce þin atât de viaþa internã de partid cât ºi de evenimentele
de pe scena politicã în general - dupã cum vom arãta în continuare. Partidele
sunt prezentate în ordine alfabeticã. În materialul de mai jos, nu am inclus
Partidul România Mare, numãrul de primari ai acestei formaþiuni politice
situându-se sub pragul stabilit pentru eºantionul ales, format din primele ºapte
partide în ordinea numãrului de primari rezultat dupã alegerilor locale 2000.
De asemenea, nu am inclus UDMR deoarece nu existã migraþii în ºi dinspre
UDMR, la nivelul primarilor, care sã îi influenþeze poziþia pe scena politicã.
20
Migratia politica,)
)
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
3 fenomenmotive
Institutul pentru Politici Publice
21
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Alianþa pentru România (ApR) este partidul cel mai afectat de migraþie la
nivelul administraþiei locale. Amploarea fenomenului este micã înainte de
alegerile generale ºi dramaticã dupã scrutinul din noiembrie 2000. Înainte de
aceastã datã, în majoritatea cazurilor, motivele invocate în momentul pãrãsirii
partidului vizeazã relaþia dintre conducerea centralã ºi teritoriu (impunerea
unor candidaþi de la centru pe listele pentru alegerile generale, lipsa de sprijin
a organizaþiilor locale din partea conducerii centrale).
ApR scade vertiginos în sondajele de opinie, imaginea nefavorabilã a
partidului ºi rezultatul care se prefigura la alegerile generale putând constitui
un motiv foarte serios. Dupã scrutinul din noiembrie 2000, soldat cu neintrarea
în Parlament, plecãrile sunt numeroase. Din cele 16 cazuri notabile ºi
mediatizate, 11 se petrec dupã aceastã datã. ªi motivele sunt altele.
Dezamãgirea faþã de rezultatele alegerilor este motivul cel mai des invocat.
Informaþii de presã
! 24 august 2000, 2 vicepreºedinþi ApR Prahova demisioneazã din partid
din cauza modului de alcãtuire a listelor parlamentare. Sunt urmaþi de
mai mulþi membri ai administraþiei.! 30 august 2000, ApR Cãlãraºi trece la PD! 13 septembrie 2000, primarii ApR din 6 localitãþi braºovene trec la PD
(Zãrneºti, Bran, Moeciu, Fundata, Poiana Mãrului, Vulcan), motivând cã
Meleºcanu nu l-a demis pe preºedintele ApR din judeþ, Gheorghe
Scripcaru, pe care ApR Braºov îl contesta! 23 septembrie 2000, organizaþia ApR Petroºani se autodizolvã. Motivele
invocate sunt marginalizarea organizaþiei, lipsa totalã de sprijin în
campania pentru alegerile locale, ignorarea de cãtre conducerea
centralã a problemelor cu care se confrunta organizaþia Hunedoara;
pretenþia absurdã a conducerii centrale de a sugera celei judeþene ca
locurile eligibile pentru Consiliul Judeþean ºi Parlament sã fie obþinute
numai printr-o contribuþie financiarã consistentã, declaraþiile oscilante
ale lui Teodor Meleºcanu în legãturã cu scandalurile Costea, “firul roºu”,
etc.! 25 septembrie 2000, 18 primari din Suceava ºi alte oficialitãþi locale de
la diferite partide au trecut la PDSR. Din cei 18, trei aparþineau ApR! 20 octombrie 2000, primarul ApR Nicolae Gavrilescu din comuna
Cãlineºti, Argeº, demisioneazã din partid. ªi viceprimarul din Coseºti
demisioneazã. "Ne sãturasem de câtã minciunã este în ApR”.! 6 noiembrie 2000, demisia lui Gheorghe Popa din ApR Bacãu (care
avusese loc în urmã cu 3 sãptãmâni) antreneazã demisii în bloc pe
motivul cã ApR s-a abãtut de la programul sãu iniþial. Printre demisionari
Alianta pentru România,
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
22
se numãrã Ioan Orfei - fost candidat la Primãria Bacãu, Vasile Ailincãi -
primar Moineºti, 17 consilieri locali, 15 membri ai Comitetului Judeþean al
partidului ºi 8 membri ai Comitetului Municipal Bacãu. Într-un comunicat
de presã PDSR anunþã cã demisionarii s-au înscris deja în PDSR.! 1 februarie 2001, ApR Iaºi trece la PDSR. Motivele invocate sunt
prestaþia falimentarã a conducerii centrale, mai ales în perioada de dupã
alegerile locale; incapacitatea conducerii centrale de autoevaluare; lipsa
unei strategii ºi decapitarea organizaþiei judeþene în preajma alegerilor
generale; bâlbâiala, confuzia ºi mai ales orgoliul lui Teodor Meleºcanu;
intenþia anunþatã a lui T. Meleºcanu de a purta negocieri cu PD.! 14 februarie 2001, mai mulþi membri din ApR Gorj au trecut la PDSR
„Primarii au procedat astfel datoritã fondurilor pe care trebuie sã le
primeascã de la Consiliul Judeþean, iar ceilalþi datoritã îndepãrtãrii ApR
de social democraþie ºi orientarea sa spre centru dreapta" - declara Sabin
Popescu, fost secretar general. Demisioneazã primari, consilieri locali,
preºedintele ºi vicepreºedintele organizaþiei.! 14 februarie 2001, din ApR Prahova, viceprimarul Nicolae Oprea,
vicepreºedintele Consiliului Judeþean Gabriel Hornoiu, 23 de primari ºi
100 de consilieri locali trec la PDSR! 10 martie 2001, primarul din Bãile Govora, Mihai Mateescu, pleacã din
ApR în PDSR. Mateescu e urmat de 4 consilieri ºi alþi membri. La fel
procedeazã ºi primarii din Oteºti, Corleºti.! 12 martie 2001, ApR Suceava trece în bloc la PNL! 16 martie 2001, primarul Buzãului, Constantin Boscodealã,
demisioneazã din ApR! 26 martie 2001, membrii ApR Cluj trec în masã la PUR motivând
dezamãgirea faþã de rezultatele de la alegerile locale ºi atitudinea
conducerii centrale. Au demisionat 21 de consilieri locali, primari ºi
viceprimari plus cei din conducerea de la nivel judeþean a Municipiului
Cluj Napoca. Primul pas îl fac organizaþiile Târgu Mureº, Covasna,
Harghita, Alba. Se pregãtesc cei din Bihor. Alte demisii - filialele Arghireº,
Beliº, Riºca, Minþiu Gherlii, Bãiºoara, Cãpuº.! 30 martie 2001, 20 de membri ai Biroului Executiv ApR Neamþ trec la
PDSR. Sunt urmaþi de preºedinþi de filiale, primari, viceprimari, consilieri
judeþeni ºi locali.
Institutul pentru Politici Publice
23
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Fenomenul migraþiei politice spre Partidul Democrat ºi dinspre PD cãtre alte
formaþiuni cunoaºte trei momente importante. Primul se referã la perioada
imediat urmãtoare alegerilor locale, al doilea la perioada alegerilor generale
din noiembrie 2000. Ultimul are în vedere evenimentele care au loc în partid
dupã schimbarea liderului Petre Roman ºi a conducerii, în mai 2001.
În prima fazã, PD înregistreazã unele adeziuni din rândurile altor partide ai
cãror membri erau nemulþumiþi de rezultatul alegerilor locale sau de relaþia
existentã între conducerea centralã ºi filiale. ªase primari PSDR din judeþul
Botoºani trec la Partidul Democrat (august 2000). La fel procedeazã ºi primarii
ApR din ºase localitãþi din judeþul Braºov (septembrie 2000). În primul caz,
plecãrile îºi au cauza în nemulþumirea faþã de negocierile PSDR-PDSR. În cel
de-al doilea este vorba despre un conflict între liderul filialei ApR Braºov ºi
preºedintele formaþiunii, Teodor Meleºcanu. Pe de altã parte, în aceastã
perioadã s-au produs ºi plecãri din PD. În primele 6 sãptamâni de la alegerile
locale, PDSR Neamþ a cooptat 17 primari, mai ales de la PD. La fel se întâmplã
ºi în judeþul Suceava, unde PD pierde 5 primari în favoarea PDSR, la scurt
timp dupã alegerile locale.
PD este afectat de migraþia politicã în administraþia localã, în special în
perioada premergãtoare alegerilor generale ºi imediat dupã scrutinul din
noiembrie 2000. Se poate spune cã în aceastã etapã partidul a pierdut cei mai
mulþi primari. Principalele cauze care i-au determinat sã ia aceastã hotãrâre
þin de disensiunile între membrii conducerilor locale (de exemplu, în PD
Vrancea, primarul din Panciu), nemulþumirea liderilor locali ºi neînþelegerile cu
conducerea centralã. Aceste aspecte au fost amplificate de miza alegerilor
parlamentare, de negocierea listelor ºi organizarea campaniei în teritoriu. În
acest sens relevant este cazul Stelian Duþu. Preºedintele organizaþiei
Constanþa pleacã din PD în octombrie 2000 dupã ce i se refuzã primul loc pe
listã la Camera Deputaþilor. Este urmat de întreaga filialã judeþeanã ºi de 23 de
primari. Traiectoria politicã parcursã ulterior de fostul lider al filialei PD
Constanþa a cuprins înscrierea în PNL cu toatã filiala în octombrie 2000,
revenirea în PD în ianuarie 2001 ºi plecarea la PUR în martie 2001, în urma
unor discuþii cu cei din conducerea centralã privind primul loc pe listele
parlamentare la Constanþa.
Ultima etapã are în vedere evenimentele care au loc în PD dupã schimbarea
liderului ºi a conducerii. Rezultatele alegerilor interne au generat nemulþumiri
urmate de plecãri importante. În iunie 2001, demisioneazã fostul candidat la
preºedinþia partidului, Simona Marinescu, urmatã în semn de solidaritate de
Biroul Permanent al PD Vrancea, de primarii ºi consilierii PD Vrancea. Se
înregistreazã ºi plecãri din alte cauze. Primarul oraºului Azuga pãrãseºte
Partidul Democrat
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
partidul motivând faptul cã PD nu mai are forþa necesarã pentru a-i asigura
sprijinul.
Informaþii de presã
! 18 iulie 2000, PSM Vrancea trece în întregime la PD ! 5 august 2000, PDSR Neamþ, în primele 6 sãptãmâni de la alegerile
locale a cooptat 17 primari, mai ales de la PD! 22 august 2000, PD atrage 6 din 11 primari din Botoºani de la PSDR.! 30 august 2000, ApR Cãlãraºi intrã în PD! 1 septembrie 2000, Gheorghe Nichita, liderul organizaþiei municipale PD
Iaºi pleacã la PDSR pentru a-ºi pãstra funcþia la RAJAC, împreunã cu
102 membri! 13 septembrie 2000, primarii ApR din 6 localitãþi braºovene trec la PD
(Zãrneºti, Bran, Moeciu, Fundata, Poiana Mãrului, Vulcan), motivând cã
Meleºcanu nu l-a demis pe preºedintele ApR din judeþ, Gheorghe
Scripcaru, pe care ApR Braºov îl contesta! 25 septembrie 2000, Suceava, 18 primari ºi alte oficialitãþi locale de la
diferite partide au trecut la PDSR. 5 din 18 aparþineau PD! 3 octombrie 2000, Preºedintelui PD Mehedinþi, Emanuel Albu,
demisionat cu douã sãptãmâni înainte, în septembrie 2000, i se alãturã
vicepreºedintele PD Constantin Bulicã ºi 10 primari PD din Mehedinþi. Se
înscriu în PDSR ! 20 octombrie 2000, Stelian Duþu, liderul PD Constanþa, demisioneazã din
partid alãturi de toatã filiala. "Nici nu avea cum sã fie altfel întrucât,
practic, existã o interdependenþã absolutã între membrii Biroului
judeþean Constanþa ai PD. Astfel, acum, cã s-a terminat totul, pot sã afirm
cã am descoperit acolo lucruri incredibile. Am vãzut relaþii de tip ºef-
subordonat în cadrul unor direcþii locale cum ar fi cele care se ocupã de
drumuri, apã, curent, ºi transporturi. Stelian Duþu îi þinea în mânã pe
primarii PD întrucât, în calitatea sa de preºedinte al Consiliului Judeþean
avea o mare influenþã asupra modului de repartiþie a banilor publici".
Radu Berceanu (fost vicepreºedinte PD).! 23 noiembrie 2000, primarul Piteºtiului, Tudor Pendiuc, a demisionat din
PD. E unul dintre cei mai longevivi primari din România, aflându-se la cel
de-al treilea mandat. Rãmâne independent pânã în 12 februarie 2001
când trece la PDSR.! 21 februarie 2001, Primarul Paul Buhlea din comuna Rãdãºeni ºi 5
consilieri PD trec la PDSR! 17 aprilie 2001, Ion Rotaru, Primar PD Piatra Neamþ, trece de la PD la
PDSR. Odatã cu Rotaru pleacã ºi Radu Staicu, Preºedintele PD Piatra
Neamþ ºi viceprimarul! 24 mai 2001, Aristotel Cãncescu, Preºedintele Consiliului Judeþean
Institutul pentru Politici Publice
24
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Braºov demisioneazã din PD ca urmare a rezultatelor Convenþiei
Naþionale a PD! 28 mai 2001, Alexandru Cozma, Preºedintele Consiliului Judeþean
Maramureº demisioneazã din PD! 19 iunie 2001, Primarul din Azuga a trecut de la PD la PDSR. Cel mai
tânãr primar din þarã a declarat : "PD nu mai are forþa necesarã pentru a
mã sprijini".
Institutul pentru Politici Publice
25
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Partidul Democratiei Sociale din România,
Partidul Democraþie Sociale din România (PDSR) a fost principalul beneficiar
al migraþiilor politice ale reprezentanþilor administraþiei publice locale.
Formaþiunea care a contribuit la sporirea semnificativã a numãrului
reprezentanþilor PDSR în administraþia localã este, în principal, ApR. Cauzele
acestor migraþii trebuie cãutate, în primul rând, în eºecul înregistrat de unele
formaþiuni la alegerile generale. Dezamãgirea faþã de rezultatele scrutinului
din noiembrie 2000 este principalul motiv pentru care o parte dintre primarii si
consilierii ApR din Cluj, Covasna, Harghita, Alba ºi Târgu Mureº trec la PDSR.
Existã însã cazuri în care explicaþia oficialã este mult mai consistentã. Unii
primari recunosc cã au procedat astfel datoritã fondurilor repartizate de
Consiliul Judeþean.
Trebuie spus însã cã încã din primãvara anului 2000 sondajele de opinie
prefigurau rezultatul alegerilor generale. Nu este exclus ca o bunã parte dintre
primarii ºi consilierii care au pãrãsit în bloc anumite partide sã se fi orientat
spre PDSR din timp ºi din motive care þin de atingerea unor interese personale
pe de o parte sau interese ale comunitaþii locale pe de altã parte.
Informaþii de presã
! 7 iulie 2000, 4 lideri PS Olt, preºedintele PS Florin Iordache ºi primarul
din Caracal - Gheorghe Anghel - au plecat la PDSR. Tudor Mohora
declara:"înþeleg cã unui primar i-a fost greu sã facã faþã situaþiei ca
membru al unui partid extraparlamentar în condiþiile în care investiþiile,
banii de la Consiliul Judeþean se repartizeazã dupã parti-pris-uri politice.”
Au mai plecat primarul din Drãgãneºti - Olt ºi viceprimarul din Corabia,
care veniserã în urmã cu o sãptãmânã la PS din PUR.! 5 august 2000, în primele 6 sãptãmâni de la alegerile locale PDSR Neamþ
a cooptat 17 primari, mai ales de la PD! 11 septembrie 2000, Partidul Pensionarilor din Arad trece în bloc la
PDSR! 25 septembrie 2000, în Suceava, 18 primari ºi alte oficialitãþi locale de la
diferite partide au trecut la PDSR. Cei 18 aparþineau: PD - 5, APR - 3,
PNR - 2, Indep - 6, PSM 1, PUR - 1, plus 3 viceprimari - PD, PSDR,
APR.! 1 decembrie 2000, Singurul primar PRM din Ialomiþa - Marin Pavel -
trece la PDSR! 5 februarie 2001, primarii independenþi din Olãneºti ºi Pietrari pleacã la
PDSR! 5 februarie 2001, Preºedintele PDSR Constanþa - Senator Dan Rahãu
declarã cã „în ultimele sãptãmâni tot mai mulþi aleºi locali din partea
Institutul pentru Politici Publice
26
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
27
dreaptã a spectrului politic vin la PDSR: Primarul comunei Costineºti,
Viceprimarul Eforie Nord (Ion Udrea), Viceprimarul Ciocirlia (Marian
Mihãilescu, PNTCD), Consilierul Judeþean Ovidiu Preda (UFD)”.! 30 martie 2001, PDSR Braºov are acum 23 de primari din 13 cât erau
iniþial. Nou - veniþii sunt primarii din Ghimbav ºi Mãieruº.! 18 mai 2001, primarul Gheorghe Macovei, din comuna Mãnãstirea
Humorului, judeþul Mehedinþi îºi anunþã demisia. Motivul invocat este cã
preºedintele Consiliului Judeþean a spus cã vor primi bani numai pentru
supravieþuire pentru cã localitatea nu e îngrijitã corespunzãtor. ! 19 iunie 2001, în Suceava PDSR este aproape partid unic. Deþin 84 de
primari în momentul de faþã din totalul de 98.! 22 iunie 2001, 19 primari din Bacãu au trecut la PDSR care are acum 59
de primari în judeþ.
În perioada supusã monitorizãrii, Partidul Naþional Liberal (PNL) a fost afectat
în micã mãsurã de migraþie. Sunt mai vizibile demisiile ºi plecãrile care au
avut loc cu precãdere înainte de alegerile generale din noiembrie 2000.
Motivele þin în principal de neînþelegeri între membri ai conducerii
organizaþiilor judeþene ºi de o relaþie încordatã între conducerea centralã ºi
filialã, materializatã prin disensiuni în ceea ce priveºte întocmirea listelor
pentru alegerile generale. Nici o plecare nu a fost motivatã prin ceea ce ar
putea fi încadrat la capitolul modificãri doctrinare, chiar dacã acest argument
a fost folosit de persoanele de la centru care au pãrãsit partidul în intervalul
august - septembrie 2000.
Un caz aparte este cel al fostului lider al organizaþiei PD Constanþa, Stelian
Duþu. Venit în PNL cu o întreagã filialã ºi cu un grup masiv de primari ºi
consilieri, acesta pãrãseºte formaþiunea în martie 2001, invocând
imposibilitatea de a se integra în partid. Este, sub aspectul migraþiei în bloc,
cea mai semnificativã pierdere de primari ºi consilieri pe care o înregistreazã
liberalii în perioada care face obiectul monitorizãrii.
În ceea ce priveºte PNL se mai remarcã o discrepanþã semnificativã între
discursul centrului pe tema pedeserizãrii administraþiei locale ºi ceea ce se
poate constata practic în acest partid, sub aspectul migraþiei din administraþia
localã.
Informaþii de presã
! 18 octombrie 2000, vicepreºedintele filialei PNL Bacãu, alãturi de 26 de
membri demisioneazã motivând cã au fost marginalizaþi ºi cã sunt
nemulþumiþi de felul în care au fost alcãtuite listele electorale
parlamentare! 23 octombrie 2000, din PNL Botoºani trec la PD 2 vicepreºedinþi, 3
consilieri judeþeni (din 4 ai PNL), 6 primari din 11 PNL ºi consilieri locali
(aceastã informaþie priveºte ºi evenimentele care s-au înregistrat la
nivelul Partidului Democrat)! 23 octombrie 2000, preºedintele PNL Constanþa, Mircea Iustinian,
împreunã cu câþiva membri îºi anunþã plecarea din cauza înscrierii
foºtilor membri PD conduºi de Stelian Duþu! Octombrie 2000, vicepreºedintele organizaþiei judeþene ºi consilier
judeþean PNL Bacãu, Constantin Avram, demisioneazã din partid din
cauza nominalizãrilor pentru funcþia de vicepreºedinte al Consiliului
Judeþean Bacãu. C. Avram, care a fost vicepreºedintele Consiliului
Judeþean pânã în iunie 2000, nu a mai fost susþinut. E urmat de alþi 26 de
demisionari: 1 primar, 1 viceprimar, 6 consilieri locali ºi 6 lideri de filiale
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Partidul National Liberal,
Institutul pentru Politici Publice
28
comunale. Pe lângã motivul punctual al lui Avram, ceilalþi motiveazã:
lipsa de respect faþã de oamenii din teritoriu ºi întocmirea listelor de
candidaþi pe criterii clientelare.! 5 martie 2001, Stelian Duþu pleacã din PNL Constanþa cãtre PUR. „Nu
mã pot integra în PNL". Duþu e urmat de 23 de primari, 8 consilieri
judeþeni ºi alþi 1500 de membri.
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
29
Institutul pentru Politici Publice
30
În urma alegerilor locale din anul 2000, CDR s-a clasat pe locul 7, cu un total
de 147 de primari. În majoritate, aceºtia aparþin Partidului Naþional Þãrãnesc
Creºtin Democrat (PNÞCD). Cu toate cã acest partid a fost afectat de grave
probleme la nivel central ºi în ciuda eºecului înregistrat în urma scrutinului din
noiembrie 2000, datele pe care le deþinem aratã cã partidul nu a fost afectat de
migraþie. Nu se înregistreazã plecãri în grup, cu toate cã o serie de organizaþii
judeþene au înregistrat fie conflicte interne, fie demisii spectaculoase, în urma
neînþelegerilor dintre liderii locali ºi conducerea de la centru. În concluzie, la PNÞCD se poate observa o discrepanþã semnificativã între
conflictele care existã la nivel central, între membrii de marcã ai acestui partid
ºi liniºtea, cel puþin aparentã, care se manifestã în rândul primarilor acestei
formaþiuni. Trebuie sã precizãm, însã, cã monitorizarea noastrã s-a încheiat
înainte de izbucnirea conflictului deschis între gruparea Marga ºi conducerea
interimarã reprezentatã de Victor Ciorbea.
Informaþii de presã
! 20 septembrie 2000, în caz de nerespectare a listelor hotãrâte de
Consiliul Judeþean, primarii PNÞCD Vâlcea îºi vor da demisia din partid.
Cei 11 primari din Vâlcea au trimis conducerii PNÞCD un memoriu prin
care solicitã respectarea hotãrârii comitetului judeþean privind
desemnarea candidaturilor pentru noiembrie. Verificãrile ulterioare au
arãtat cã aceasta nu a fost decât o ameninþare.! 23 ianuarie 2001, Valentin Argeºanu (Preºedinte PNÞCD Olt, fost
deputat) demisioneazã. PNÞCD Olt nu este de acord cu orientarea de
stânga a PNÞCD. Pleacã ºi Mircea Argeºanu, secretar general, fost
subprefect ºi Marin Boldeanu - vicepreºedinte.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Partidul National Taranesc Crestin Democrat, , ,
))
În alegerile locale din 2000, cetãþenii din 159 de localitãþi au ales candidaþi
independenþi în funcþia de primar însã numãrul lor dupã un an de mandat s-a
redus considerabil, la 90. Cea mai mare parte a primarilor independenþi au
trecut la partidul de guvernãmânt, PDSR, invocând cã au avut în vedere
interesul comunitãþii locale. Pe de altã parte, o altã categorie o reprezintã cei
care au renunþat la sprijinul politic al formaþiunilor care i-au propulsat pentru a
deveni indepedenþi, chiar dacã unii dintre ei s-au reorientat politic dupã scurt
timp. Este cazul Primarului din Piteºti, care a demisionat din PD, a activitat ca
independent pentru o vreme, pentru ca în final sã se înscrie în PDSR. Notabilã
este ºi schimbarea politicã a primarului din Arad, Dorel Popa care a
demisionat din PDSR devenind independent.
NotãDatele la care facem referire ne-au fost furnizate de reprezentanþii unor filiale ale Asociaþiei Pro Democraþia,
de ziariºti ºi colaboratori ai Institutului, din monitorizarea a patru titluri de cotidiene naþionale (Adevãrul,
Evenimentul Zilei, Jurnalul Naþional ºi România Liberã) în decursul unui an (iunie 2000 - iunie 2001).
Informaþiile de presã precum ºi cauzele prezentate sunt cele invocate de subiecþii monitorizãrii în momentul
plecãrii. În aceastã perioadã, Institutul a colectat ºi alte date despre nume, apartenenþa politicã, structura
instituþiei atât la nivelul Primãriei cât ºi al Consiliului Judeþean pe care le poate pune la dispoziþia celor
interesaþi, la cerere.
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
31
Independenti,
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Fenomenul
Institutul pentru Politici Publice
32
Participarea la campania pentru alegerile locale la nivelul partidelor politice a
fost mult mai importantã decât în cazul alegerilor parlamentare. Mizele locale
au mobilizat partidele ºi militanþii care vizau avantaje locale. Pe acest fundal
electoral a început procesul de migraþie politicã, de care a beneficiat în cel mai
înalt grad PDSR. În intervalul supus monitorizãrii putem identifica trei
momente importante în ceea ce priveºte migraþia în grup. Primul se manifestã
imediat dupã alegerile locale din anul 2000, când au loc demisii importante ºi
plecãri în bloc cãtre formaþiunea câºtigãtoare.
Între alegerile locale ºi parlamentare migraþia a fost fie rezultatul scandalurilor
din precampanie (scandalul Costea, cazul Tepro Iaºi, etc.), fie al anticipãrii
victoriei PDSR, fie al tensiunilor pe fondul întocmirii listelor electorale.
Campania electoralã a antrenat la rândul sãu o importantã migraþie spre
presupuºii câºtigãtori. Este o perioadã în care întâlnim frecvent nemulþumirea
unor lideri locali ºi neînþelegeri cu conducerea centralã, soldate cu demisii
spectaculoase ºi plecãri în grup. Cazul fostului Preºedinte al organizaþiei PD
Constanþa, Stelian Duþu, este elocvent.
Rezultatul alegerilor parlamentare a confirmat tendinþa înregistratã de
sondaje ºi a oferit o justificare pentru accelerarea migraþiei. Atingând peste
20% la un an de la alegeri, migraþia primarilor a urmat mai degrabã un traseu
de oportunitate decât unul ideologic, cu atât mai mult cu cât dezbaterea din
perspectivã doctrinarã a politicilor locale nu existã în România. Cel mai afectat
de cauzele preelectorale ºi electorale a fost ApR care a acuzat influenþele
scandalului Costea ºi a pierdut o bunã parte a aleºilor sãi în favoarea PDSR.
Restructurarea partidelor care au pierdut alegerile (ApR, AN, PNÞCD) sau
strategia de alianþe postelectorale ºi de fuziuni ale partidelor care au preluat
guvernarea au influenþat de asemenea disponibilitatea primarilor de a-ºi
schimba afilierea politicã.
Efectul alegerilor parlamentare asupra situaþiei din administraþia localã este
evident atât înainte de momentul electoral propriu zis, cât mai ales dupã. Dacã
înaintea scrutinului se poate presupune cã sondajele de opinie, care
prefigurau rezultatul, au generat unele reorientãri, dupã alegeri, intervine în
mod evident dezamãgirea faþã de rezultat. Este un motiv des invocat în cazul
plecãrilor care se înregistreazã. Cea mai afectatã formaþiune este fãrã
îndoialã ApR. Neintrarea în Parlament a generat practic disoluþia ApR. Nu
acelaºi lucru s-a întâmplat cu PNÞCD la nivelul administraþiei locale. Eºecul
înregistrat la alegerile generale nu a provocat plecãri în masã.
În general, raþiunile migraþiei sunt legate de echilibrul de putere local ºi
judeþean (vezi anexa 1) ºi de modul în care acesta influenþeazã distribuþia
Eºecul la alegerile
parlamentare a atras cele mai
evidente consecinþe în
planul migraþiei din administraþia
localã
resurselor de la buget. Presiunile directe ºi indirecte ale autoritãþilor judeþene
legate de execuþia bugetarã ºi de accesul la alte tipuri de finanþãri au
“încurajat”, în prima parte a anului 2001, migraþia primarilor.
Fãrã îndoialã cã performanþa partidului i-a pus pe unii primari - inclusiv pe
aceia preocupaþi cu adevãrat de modul în care îºi pot respecta promisiunile -
în situaþia de a alege o formaþiune politicã mai puternicã, capabilã sã reziste
politic. Din acest punct de vedere, existã cifre care vorbesc de la sine într-o
analizã a principalelor motivaþii care i-au determinat pe primari sã ia decizia de
a-ºi reevalua echipa politicã: unii în scop personal, alþii în scopul de a rãsplãti
aºteptãrile electorilor.
Dincolo de contextul politic, conteazã foarte mult cadrul legal (vezi anexa 2),
instrumente legislative pe care conducãtorii primãriilor din þarã le au la
îndemânã pentru a-ºi exercita atribuþiile.
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Institutul pentru Politici Publice
33
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Motivele
Institutul pentru Politici Publice
34
Principalele motive la care ne vom referi sunt cele invocate, în declaraþii de
presã, de cãtre demisionarii din partide. Acestea au rezultat în urma
monitorizãrii a 4 cotidiene centrale (Adevãrul, Evenimentul Zilei, Jurnalul
Naþional, România Liberã), în perioada iulie 2000 - iunie 2001.
! rezultatele partidului în alegerile generale! alegeri în interiorul partidului! alianþe politice/electorale! demisia unui parlamentar sau a unui lider local ! prestaþia liderilor din conducerea centralã! dependenþa de banii de la buget! alocarea fondurilor de la buget de cãtre Consiliul Judeþean! disensiuni între membrii conducerii locale ! lipsã de sprijin a organizaþiilor locale de cãtre partid! imaginea nefavorabilã a partidului! modul de întocmire a listelor parlamentare - impunerea unor candidaþi de
la Bucureºti! lipsa sprijnului conducerii pentru obþinerea unor funcþii locale! comportamentul discreþionar al conducerii centrale faþã de filiale ! lipsa de apreciere a centrului faþã de filiale! influenþa unui lider local! schimbãri doctrinare! divergenþe de opinii în interiorul filialelor la numirea în funcþii - mai ales la
nivelul Consiliului Judeþean ºi la nivelul Prefecturii.
44
Institutul pentru Politici Publice
Analiza politicilor publice reprezintã unul din sectoarele cele mai dinamice ale
cercetãrii raporturilor dintre sfera instituþionalã ºi latura acþionalã ºi eficientã a
politicii. Sub impactul mondializãrii ºi globalizãrii, al proceselor de integrare
din ce în ce mai structurate, viziunea tradiþionalã despre guvernare se
modificã. Ansamblu coerent de decizii ale autoritãþi publice, politicile vizeazã
alocarea sau realocarea de bunuri ºi resurse. De aceea o bunã cunoaºtere a
dinamicii instituþionale ºi a puterilor reale de care dispun autoritãþile publice
pot transforma politicile din teoretizãri în construcþii adaptate mediului pe care
urmãresc sã îl influenþeze. Cunoaºterea cadrului instituþional ºi a funcþionãrii
acestuia în raporturile sale cu tipul de culturã politicã ºi mobilitatea actorilor
politici poate constitui un bun instrument în vederea promovãrii unor politici
adaptate prezentului cât ºi obiectivelor pe termen mediu ºi lung.
Desemnând douã caracteristici relaþionate, ceea ce se manifestã în faþa
tuturor cetãþenilor, adresându-li-se ºi antrenând participarea lor raþionalã, ºi
ceea ce comunitatea vizeazã ca fiind potenþial accesibil pentru toþi fiind astfel
diferit de locul pe care fiecare îl deþine cu titlu individual, conceptul public
implicã o abordare a politicului ca spaþiu al raþionalitãþii. În general separaþia
dintre spaþiul public ºi privat este strictã. Ca spaþiu comun tuturor, domeniul
public reuneºte, implicând ºi poziþionând indivizii în acest cadru.
Puterea politicã ca relaþie între deþinãtorii poziþiilor de autoritate la nivel central
sau local ºi cetãþeni nu este un simplu observator al proceselor sociale ºi
economice. Administraþia publicã plãteºte salarii, percepe impozite ºi
afecteazã domeniul social sau economic chiar când încearcã sã intervinã cât
mai puþin prin acþiunile sau nonacþiunile sale. Raportul dintre public ºi privat nu
este doar o consecinþã a unor decizii ºi reglementãri tehnice, ci este rezultatul
unor abordãri profund politice. Chiar dacã ideea tehnocraticã a lipsei de
alternativã în privinþa politicilor economice a cucerit din ce în ce mai mulþi
adepþi, valorile, pe care orice politicã sectorialã le presupune, implicã suportul
politicului. Autoritãþile publice au la îndemânã mijloace sã acþioneze asupra
economiei (bugetul, impozitele, moneda, creditul) dar alegerea politicilor nu
poate neglija orientãrile valorice dominante.Dispersatã în ministere, departamente, consilii judeþene, consilii locale,
consilii de administraþie, autoritatea publicã se prezintã sub forma unor centre
de decizie, cu mai multã sau mai puþinã autonomie, care negociazã
permanent cu grupurile de interese ºi de presiune (asociaþii patronale,
35
Migratia politica,)
)
Migratia politica,)
Migratia politica,)
relatia cu
4politicile publice,
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
36
sindicate, organisme intenaþionale sau alte tipuri de asociere ce practicã
lobby-ul) politica consideratã dezirabilã pentru sectorul dat. Reduse, printr-o
simplificare la actorul numit stat, aceste centre pot fi funcþie de caracteristicile
regimului politic ºi ale dinamicii instituþionale, mai mult sau mai puþin
coordonate. Aceastã structurã multiformã a centrelor de putere limitezã
libertatea de miºcare a statului.
Discursul care acuzã de inconsecvenþã, superficialitate sau neprofesionalism
acþiunile politice propunând ca alternativã o abordare realistã (tehnicã) a
situaþiei economice ºi sociale este tot un discurs politic. Stabilirea prioritãþilor
rãmâne resortul politicii iar tipul de decizie nu poate fi extras din mediul la care
urmeazã sã se aplice. Doar spaþiul politic asigurã aspectul public al deciziilor
care sã aibã autoritatea necesarã transformãrii lor în acþiuni reale ºi eficiente.
Iar în spaþiul public instituþiile publice deþin rolul de reglatoare ale
mecanismelor guvernãrii.
Relaþia dintre acþiunea publicã ºi practicile administraþiei publice locale
influenþeazã politicile publice locale. Deºi administraþia localã se supune
normelor, având ca obiect al acþiunii sale gestionarea eficientã a serviciilor
locale, ea este influenþatã de politic, atât prin intermediul votului pe care
comunitatea îl acordã aleºilor sãi: consiliul local ºi primarul, cât ºi prin
intermediul valorilor pe care în acþiunea lor actorii locali tind sã le realizeze.
Spre exemplu, liberarii vor avea o anume viziune asupra spaþiului public ºi
raportului cu spaþiul privat în timp ce social-democraþii vor avea o cu totul alta.
Iatã de ce migraþia politicã nu este un subiect lipsit de importanþã în analiza
emergenþei politicilor publice locale. Procesul alegerilor locale, în mod
nefericit numite administrative, presupune concurenþã politicã. Alegerea
directã a decidenþilor locali implicã preferinþã, explicitã sau implicitã, pentru un
anume tip de politicã localã. Dacã migraþia aleºilor locali este foarte
importantã în raport cu situaþia de la momentul alegerilor, este de bãnuit cã
justificarea politicã a acestei acþiuni va face apel la valori (explicaþii de tipul
“setul iniþial de valori a fost trãdat de conducerea partidului”) pe când
argumentul eficienþei administrative se va referi la oportunitãþile pe care
schimbarea adeziunii partizane o reprezintã. Ca urmare politicile publice
locale vor fi influenþate de migraþia aleºilor locali. O societate democraticã
funcþionalã este bazatã pe nivelul local ºi astfel, problema coerenþei aleºilor
locali, devine o variabilã a construcþiei democratice. De aceea, evaluare
calitãþii politicilor publice locale devine o formã de evaluare a democraþiei.
Democraþia localã depinde de capacitatea consiliilor locale ºi a primarilor de a
prezenta viziuni coerente ºi de a urmãri scopurile cu seriozitate. Migraþia
Institutul pentru Politici Publice
37
Migratia politica,)
Migratia politica,)
politicã vine sã sublinieze pe de o parte absenþa unei viziuni administrative
clare, a unor politici publice locale definite iar pe de altã parte indicã gradul de
politizare al administraþiei publice locale. Migraþia politicã la nivel local este,
pânã la urmã, o consecinþã a modului în care se distribuie ºi se redistribuie
reursele locale, dar ºi, având în vedere precaritatea acestora accesul la
resursele naþionale pe care administraþia centralã le controleazã, direct sau
indirect.
Prin implicaþiile sale migraþia politicã pune o problemã a raporturilor dintre
elitele locale ºi comunitate. Reprezentarea socialã a democraþiei ºi a
administraþiei este influenþatã ºi de migraþia politicã care sugereazã o rupturã
între elitele locale ºi comunitate. Lipsa unor strategii reale de comunicare ºi a
unor proceduri participative afectezã încrederea în instituþiile locale iar lipsa
sprijinului pentru politici publice, fie ele locale sau naþionale, poate
compromite orice program coerent de reformã.
Transformarea spaþiului public dintr-un spaþiu al disputelor ideologice
nestructurare într-un spaþiu coerent ºi raþionalizat al acþiunii politicilor publice
presupune în România o reformã radicalã a sistemului politic în toate
subsistemele sale, începând cu cel local.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
38
!d
ezb
ate
ºi
îº
i în
suºe
ºte
p
rin
co
nse
ns
pro
gra
mu
l a
nu
al
orie
nta
tiv d
e d
ezv
olta
re
eco
no
mic
ã º
i so
cia
lã a
jud
eþu
lui p
e b
aza
pro
gra
mu
lui d
e d
ezv
olta
re!
Co
mis
ia J
ud
eþe
an
ã C
on
su
ltativ
ã º
i re
spe
ctiv
Co
mite
tul
op
era
tiv -
co
nsu
ltativ
pe
ntr
u
Mu
nic
ipiu
l Bu
cure
ºti r
ep
rezi
ntã
ca
dru
l le
ga
l in
stitu
þion
al d
e c
ola
bo
rare
în
tre
fa
cto
rii d
e
de
cizi
e a
leºi
ºi c
ei n
um
iþi la
niv
el l
oca
l; în
pra
ctic
ã a
cest
e in
stitu
þii n
u a
u c
on
sist
en
þã º
i se
re
zum
ã d
e m
ulte
ori la
un
ca
dru
de
sch
imb
de
id
ei d
e m
ulte
ori d
ive
rge
nte
, fã
rã o
fin
alit
ate
co
nst
ruct
ivã
.
CO
MIS
IA J
UD
EÞ
EA
NÃ
CO
NS
ULT
AT
IVÃ
PR
IMA
RC
ON
SIL
IU L
OC
AL
PR
Eª
ED
INT
E C
J-
CO
NS
ILIU
JU
DE
ÞE
AN
PR
EF
EC
T-
PR
EF
EC
TU
RÃ
!a
sig
urã
ad
uce
rea
la
în
de
plin
ire
a
h
o-
tãrâ
rilo
r co
nsili
ulu
i lo
cal
!e
ste
o
rdo
na
toru
l p
rin
cip
al d
e c
red
ite!
înto
cm
eº
te
pro
-ie
ctu
l b
ug
etu
lui
loca
l.
!a
pro
bã
b
ug
etu
l lo
cal.
!h
otã
rã
ºte
r
e-
pa
rtiz
ar
ea
p
e
loca
litã
þi a
co
tei
din
su
me
le d
efa
lca
te d
in
un
ele
ve
nitu
ri
ale
b
ug
etu
lui d
e s
tat
!c
oo
rd
on
ea
zã
a
ctiv
itate
a c
on
silii
lor
loca
le
în
ve
de
rea
re
aliz
ãri
i se
rvic
iilo
r p
ub
lice
d
e
inte
res
jud
eþe
an
.
!v
eg
he
az
ã
ca
a
ctiv
itate
a c
on
silii
lor
loca
le, a
prim
arilo
r, a
co
nsi
liulu
i ju
de
þea
n
ºi
pre
ºe
din
telu
i a
ce
stu
ia
sã
s
e
de
sfã
ºo
are
în
c
on
form
ita
te
cu
p
reve
de
rile
leg
ii.
Anexa 1
Schema relaþiilor dintre autoritãþile administraþiei publice locale
Institutul pentru Politici Publice
39
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Cadrul legal
Cadrul legal în care funcþioneazã astãzi administraþia localã cuprinde, în
principal, Constituþia României ºi Legea administraþiei publice locale. În plan
secund, activitatea autoritãþilor locale este reglementatã de o serie de alte
legi, printre care Legea finanþelor publice, Legea privind taxele ºi impozitele
locale, Legea bugetului de stat pe anul 2001, Legea privind organizarea ºi
desfãºurarea referendumului, ºi - atunci când ne referim la actul administrativ
- legea contenciosului administrativ. Enumerarea nu este exhaustivã, la ea
adãugându-se ordonanþe ºi hotãrâri ale guvernului, ordine ale ministerelor ºi
prefecturilor, hotarâri ale consiliului local ºi consiliului judeþean ºi dispoziþii ale
primarului ºi ale preºedintelui consiliului judeþean.
Noua lege a administraþiei publice local (Legea nr. 215/2001) reia principiile
consacrate de precedenta lege privind administraþia publicã localã (Legea nr.
69/1991): principiile autonomiei locale, descentralizãrii serviciilor publice,
eligibilitãþii autoritãþilor administraþiei publice locale, legalitãþii ºi consultãrii
cetaþenilor în soluþionarea problemelor locale de interes deosebit.
Autoritãþile administraþiei publice locale, potrivit reglementãrilor legale sunt:
consiliul local, primarul, consiliul judeþean ºi preºedintele consiliului judeþean.
Primarul reprezintã autoritatea executivã a administraþiei publice locale, fiind
ºeful administraþiei publice locale, iar în exercitarea unor atribuþiuni
acþioneazã ºi ca reprezentant al statului în unitatea administrativ-teritorialã în
care a fost ales.
Consiliul local reprezintã autoritatea deliberativã a administraþiei publice
locale; consilierii sunt în serviciul colectivitãþii locale în exercitarea
mandatului ºi rãspund solidar pentru activitatea consiliului local din care fac
parte.
Consiliul judeþean reprezintã autoritatea administraþiei publice locale la nivel
judeþean pentru coordonarea activitãþii consiliilor comunale ºi orãºeneºti, în
vederea realizãrii serviciilor publice de interes judeþean.
În practicã, Preºedintele consiliului judeþean este perceput ca fiind cel care
decide în privinþa împãrþirii bugetului, are mare putere politicã, e în directã
relaþie cu "centrul" de la Bucureºti, participã alãturi de prefect la
teleconferinþele periodice cu guvernul ºi nu în ultimul rând alege localitãþile
eligibile pentru derularea diferitelor programe cu finanþare externã.
În ceea ce priveºte prefectura, deºi aparþine administraþiei centrale, prefectul
Anexa 2
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
40
fiind reprezentantul guvernului pe plan local, instituþia este un factor cu
influenþã asupra autoritãþiilor publice locale. Aceasta "vegheazã ca activitatea
consiliilor locale ºi a primarilor, consiliilor judeþene ºi a preºedinþilor consiliilor
judeþene sã se desfãºoare în conformitate cu prevederile legii".
Între primar, consiliu local, preºedintele consiliului judeþean, consiliu judeþean,
prefect nu sunt stabilite raporturi de subordonare.
Conform legii administraþiei publice locale autoritãþile administraþiei publice
sunt consiliile locale, ca autoritãþi deliberative, ºi primarii, ca autoritãþi
executive, între care nu existã relaþii de subordonare. În practicã, se întâlnesc
în douã situaþii: consiliul local este total subordonat primarului care
converteºte legitimitatea votului direct în autoritate discreþionarã sau se aflã în
raport de adversitate cu primarul care nu controleazã politic sau economic
majoritatea consilierilor. Sunt niºte situaþii care permit exacerbarea
personalitãþilor aleºilor, manifestarea comportamentelor autoritare (sunt
binecunoscute situaþiile mult mediatizate din Bucureºti, Braºov, sau Cluj-
Napoca), dar ºi întreþinerea unor atitudini de "asistaþi" de la centru.
Potrivit legislaþiei române, primarul constituie o autoritate localã cu rol mai
degrabã administrativ decât politic. Consecinþele apartenenþei sale politice
sau ale stabilitãþii sale politice nu sunt prevãzute expres în lege.
GraficeGrafice
Institutul pentru Politici Publice
41
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Grafice
Institutul pentru Politici Publice
42
Apartenenþa politicã a primarilor conform rezultatelor la alegerile locale (iunie 2000)
NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã a primarilor. Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.
In
de
p.
UD
MR
CD
R
Ap
R
Alþi
i
PR
M
PD
PD
SR
PN
L
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
43
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
In
de
p.
Alþi
i
UD
MR
CD
R
Ap
R
PU
R
PD
PD
SR
PN
L
Apartenenþa politicã a primarilor la un an dupã alegerile locale (iunie 2001)
NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã a primarilor. Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
44
In
de
p.
CD
R
Ap
R
Alþi
i
PN
R
PD
PS
M
PU
NR
PS
DR
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Apartenenþa politicã de origine a primarilor migraþi
NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã de origine a primarilor care au migrat (în perioada iunie 2000 - iunie 2001). Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.
Institutul pentru Politici Publice
45
Migratia politica,)
Migratia politica,)
In
de
p.
Alþi
i
PU
R
PD
PD
SR
PN
L
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Apartenenþa politicã de destinaþie a primarilor migraþi
NotãAceastã hartã reprezintã prin culori apartenenþa politicã de destinaþie a primarilor care au migrat (în perioada iunie 2000 - iunie 2001). Localitãþile sunt reprezentate prin limitele lor adminstrative. Acolo unde existã douã sau mai multe localitãþi învecinate cu primari din aceeaºi formaþiune politicã, acestea au fost agregate.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
46
Migraþia primarilor: partidul de origine, distribuþia ºi mãrimea localitãþilor (dupã numãrul de alegãtori)
NotãAceastã hartã reprezintã reprezintã spaþial oraºele din care primarii au migrat. Culoarea reprezintã formaþiunea politicã în care se afla primarul în iunie 2000. Diametrul cercului este proporþional cu numãrul alegãtorilor din respectiva localitate.
In
de
p.
PD
SR
Ap
R
Alþii
PN
R
PD
PS
DR
CD
R
15
6 0
58
50
00
0
2 9
23
1
59
To
tal a
leg
ãto
ri
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Institutul pentru Politici Publice
47
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Tota
l ale
gã
tori
15
6 0
58
50
00
0
2 9
23
1
59
In
de
p.
Alþi
i
PU
R
PD
PD
SR
PN
L
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Migraþia primarilor: partidul de destinaþie, distribuþia ºi mãrimea localitãþilor (dupã numãrul de alegãtori)
NotãAceastã hartã reprezintã spaþial oraºele în care primarii au migrat. Culoarea reprezintã formaþiunea politicã în care se afla primarul în iunie 2001. Diametrul cercului este proporþional cu numãrul alegãtorilor din respectiva localitate.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
48
12
,9%
3,4
%
23
,7%
33
,3%
46
,4%
19
,2%
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Rata judeþeanã a migraþiei primarilor în funcþie de numãrul localitãþilor
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: judeþul Hunedoara are o ratã de migraþie a primarilor din numãrul total al acestora situatã în intervalul 46,4% ºi 33,3%.
Institutul pentru Politici Publice
49
Migratia politica,)
Migratia politica,)
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
7,7
%
1,5
%
19
,7%
25
,4%
56
,0%
13
,2%
Rata judeþeanã a migraþiei primarilor în funcþie de numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: judeþul Gorj are o ratã de migraþie, în funcþie de raportul dintre suma alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi ºi numãrul total al alegãtorilor judeþului, situatã în intervalul 56% ºi 25,4%.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
50
Tota
loca
litã
þil
36
19
9 2
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
In
de
p.
CD
R
Ap
R
Alþi
i
PN
R
PD
PS
M
PU
NR
PS
DR
Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe, partide de origine, din totalul primarilor migraþi
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Brãila jumãtate din primarii migraþi aparþineau PD iar cealaltã candidaþilor independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul primarilor migraþi.
Institutul pentru Politici Publice
51
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Tota
l lo
calit
ãþi
36
9 2
In
de
p.
Alþi
i
PU
R
PD
PD
SR
PN
L
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe, partide de destinaþie, din totalul primarilor migraþi
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Sibiu 75% din primari au migrat cãtre PDSR iar 25% cãtre PUR. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul primarilor migraþi.
To
tal a
leg
ãto
ri
22
2 3
19
33
61
8
3 8
82
In
de
p.
PU
NR
Ap
R
Alþii
PN
R
PD
PD
SR
PS
DR
PS
M
CD
R
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
52
Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe în funcþie de totalul alegãtorilor, partide de origine
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Brãila 61% din totalul alegãtorilor din localitãþile de unde au migrat primari au provenit din localitãþi cu primari migraþi de la PD, iar 39% din cele în care primarii erau independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul total al alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi.
22
2 3
19
33
61
8
3 8
82
Tota
l ale
gã
tori
In
de
p.
Alþi
i
PU
R
PD
PD
SR
PN
L
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Institutul pentru Politici Publice
53
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Repartiþia primarilor migraþi pe judeþe în funcþie de totalul alegãtorilor, partide de destinaþie
NotãAceastã hartã se citeºte potrivit exemplului urmãtor: în judeþul Vrancea 75% din totalul alegãtorilor din localitãþile unde au migrat primari au provenit din localitãþi cu primari migraþi la PDSR, iar 25% din cele în care primarii au devenit independenþi. Mãrimea cercului este proporþionalã cu numãrul total al alegãtorilor din localitãþile cu primari migraþi.
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Institutul pentru Politici Publice
54
Prim
ari c
âºtig
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ãstr
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
12
0 8
33
2 8
14
1
59
Tota
l ale
gã
tori
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZ
VN
GL
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Evoluþia primarilor ApR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor ApR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
55
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor ApR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Plecaþi
Pierduþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2000
Veniþi
Câºtigaþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor
Indep.
PD
PNL
PSM
PDSR
PUR
Indep.
PD
PNL
PSM
PDSR
PUR
Total alegãtori 2000 Total alegãtori 2001
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Evoluþia primarilor PD în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PD. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
56
1 7
61
16
2 2 8
54
9
4
Prim
ari c
âºt
iga
þi
Prim
ari 2
00
0 p
ãstr
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Tota
l ale
gã
tori
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor PD în perioada iunie 2000 - iunie 2001
Institutul pentru Politici Publice
57
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Plecaþi
Rãmaºi
Primari 2000
Veniþi
Rãmaºi
Primari 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor
Indep.
ApR
Alþii
PNL
CDR
PDSR
PUR
Indep.
ApR
Alþii
PNL
CDR
PDSR
PUR
Pierduþi
Pãstraþi
Total alegãtori 2000
Câºtigaþi
Pãstraþi
Total alegãtori 2001
Prim
ari c
âºt
iga
þi
Prim
ari 2
00
0 p
ãst
raþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
26
0 4
72
2 9
09
15
9
Tota
l ale
gã
tori
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Evoluþia primarilor PDSR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PDSR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
58
Plecaþi
Pierduþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2000
Total alegãtori 2000
Veniþi
Câºtigaþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2001
Total alegãtori 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor
Indep.
ApR
Alþii
CDR
PSDR
PD
PNR
PUNR
PSM
Indep.
ApR
Alþii
CDR
PSDR
PD
PNR
PUNR
PSM
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor PDSR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
Institutul pentru Politici Publice
59
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Prim
ari c
âºtig
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ãst
raþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
25
9 0
39
3 0
29
3
57
Tota
l ale
gã
tori
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Evoluþia primarilor PNL în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor PNL. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
60
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor PNL în perioada iunie 2000 - iunie 2001
Institutul pentru Politici Publice
61
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Plecaþi
Pierduþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2000
Total alegãtori 2000
Veniþi
Câºtigaþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2001
Total alegãtori 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor
Indep.
ApR
Alþii
PPR
PD
PDSR
Indep.
ApR
Alþii
PPR
PD
PDSR
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Evoluþia primarilor CDR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor CDR. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
62
Prim
ari 2
00
0 p
ãstr
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
280
692
2 5
27
276
Tota
l ale
gã
tori
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor CDR în perioada iunie 2000 - iunie 2001
Institutul pentru Politici Publice
63
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Plecaþi
Pierduþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2000
Total alegãtori 2000
Veniþi
Câºtigaþi
Rãmaºi
Pãstraþi
Primari 2001
Total alegãtori 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor
Indep.
PUR
PNL
PD
PDSR
Indep.
PUR
PNL
PD
PDSR
Migratia politica,
)
Migratia politica,
)
Evoluþia primarilor independenþi în perioada iunie 2000 - iunie 2001
NotãAceastã hartã prezintã distribuþia teritorialã a primarilor independenþi. Diametrul cercului reprezintã numãrul alegãtorilor din respectivele localitãþi.
Institutul pentru Politici Publice
62
Prim
ari c
âºtig
aþi
Prim
ari 2
00
0 p
ãst
raþi
Prim
ari 2
00
0 p
ierd
uþi
SB
CT
BV
VL
AG
DB
PH
BZV
NG
L
BR
TL
IL
CL
GR
TR
OT
DJ
GJ
CS
TM
AR
BH
SM
MM
SV
BT
IS
VS
BC
CV
HR
NT
MS
BN
SJ
CJ
AB
HD
MH
27
9 3
04
3 3
28
7
18
Tota
l ale
gã
tori
Migratia politica,)
Migratia politica,)
Evoluþia primarilor independenþi în perioada iunie 2000 - iunie 2001
Institutul pentru Politici Publice
63
NotãDiametrul diagramelor este proporþional cu numãrul de alegãtori din respectivele localitãþi. Secþiunile plecaþi/veniþi/pierduþi/câºtigaþi sunt detaliate în barele din lateral, în care sunt prezenate distribuþiile pe procente între partide.
Plecaþi
Rãmaºi
Primari 2000
Veniþi
Rãmaºi
Primari 2001
Situaþia în funcþie de localitãþi
Situaþia în funcþie de totalul alegãtorillor Alþii
CDR
PD
ApR
PDSR
PNL
Alþii
CDR
PD
ApR
PDSR
PNL
Pierduþi
Pãstraþi
Total alegãtori 2000
Câºtigaþi
Pãstraþi
Total alegãtori 2001
Institutul pentru Politici Publice (IPP) este un think thank înregistrat ca organizaþie ne-guvernamentalã în 2001, în contextul lipsei iniþiativei comunitare în aria politicilor publice. Institutul urmãreºte sã iniþieze, sã îmbunãtãþeascã, sã armonizeze politicile pu-blice din România, prin activitãþi de cercetare con-cretizate în studii, rapoarte, analize, care sã constituie un instrument viabil pentru actorii implicaþi, dar ºi pentru seg-mentele societãþii civile cu a-petenþã ºi calificare pentru campanii de advocacy. În acest sens, IPP furnizeazã constant date ºi rapoarte partenerului sãu strategic, Asociaþia Pro Democraþia (APD) ºi nu numai. Informaþiile care stau la baza activitãþii Institutului provin atât din surse oficiale naþionale ºi inter-naþionale, cât ºi din rezultatele cercetãrii de teren specifice.
Seria administratie locala,
)