MrHRrn DRruIru CinsrrnLnunn RnlucR SuRucIu
MEMORATORDE LIMBA 9I ,\ .,
LITERATURA ROMANApentru clasele V-VIII
Editia a III-a
Editura Paralela 45
Redactare: Adriana Oprea, Daniel MitranTehnoredactare & pregitire de tipar; Marius BadeaDesign coperld: Mirona Pintilie
Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomenieiCiRSTEA, MIHAELA DANIELA
Memorator de limba $i literatura rom0ni pentru clasele V-VIIIMihaela Daniela Cirstea, Laura Raluca Surugiu. - Pitegti : Paralela 45,2019
Contine bibliografiersBN 978-973-47-2960-9
I. Surugiu, Laura
8 1 1.1 35.1821.13s.1.09
COMENZI _ CARTEA PRIN PO$TA
EDITURA PARALELA 45Bulevardul Republicii, Nr. 148, Clldirea Cl, etaj 4, Pitesti,jud. Argq, cod I I 0l 77Tel.:0248 633 130;0753 040 444:0721 247 918Tel.lfx: 0248 214 533; 0248 631 439;'0248 631 492E-mail: [email protected]
www.edituraparalela4S. roTiparul executat la tipografra Ediarii Paralela 45E-mail : tipografi [email protected]
Copyright @ Editura Paralela 45, 2019Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mirciinregistrate, iar conlinutul este protejat de legislaJia privinddreptul de proprietate intelectual[.
CUPRIN S
. Imnu1............. .............45. Comedia .....................47
. Opera SF..................... ..........................495. Specii nonliterare ......................50
o Articolul de dicJionar, articolul de revisti/ziar, textelepublicitare, reclama, mersul trenurilor.................................. 50
III. PRACTICA RATIONALA $I T'UNCTIONALAA LTMBII .............54I. Comunicarea orali........
e Situaliaa".o-uri"ur"'ffi;;;;,;;;;;;;;;;j;;;;;, to
cod, canal) .........................54o Dialog/monolog (dialog form al/ dialo g informal) ................. 54o Elemente nonverbale gi paraverbale ...........55o Texful argumentativ ..........56. Idee principal5/idee secundard........................ ......................57r Comunicare oralblcomunicare scris[ ................ ....................5"/
2. Comunicarea scrisi ............... .............................. 5gr P54ile compunerii....... ................................5go Elementele auxiliare in scriere * paranteze gi sublinieri ......59r Cererea, scrisoarea, anunful, invitaJia................................... 60o Semne de punctuaJie gi de ortografie (punctul, virgula, doui
puncte, linia de dialog, semnul exclamdrii, semnul intrebirii,linia de pauzd, cratima) ...............................64
3. Contexte de realizare...... ...........67o Transformarea textului dialogat in text narutiv..................... 67r Rszumatul.. ........................69
rv. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE A COMUNrCARIt.........701. Nofiuni generale de sintaxi ................................70
. Propozilia.. .........................70e Clasificarea propozi1iilor..... ........................ 70o Propozitiaregentd............... .........................71o Termenul regent.................. ..,.....................VI
4
. Raporturi care se pot stabili in interiorul unei propozilii(coordonarea, subordonarea)'.. .......""""'""'71
. Rapofuri care se pot stabili in interiorul unei fraze
(coordonarea, subordonarea)... .......""""""'722. Fonetica........ ......'.......... '..""""'72
o Alfabetul limbii romdne (vocale, semivocale, consoane) ....?2
o Grupurile de sunete (diftongul, triftongul, hiatul) '..........-....73o Scriereaculiteramare.-........ ..........""""""73o Scrierea $i pronunlarea numelor proprii strdine.......""""""' 73
o Desp64irea in silabe-......--... """"""""""""743. Vocabularul. -....'...........'.""""""74
o Vocabularul fundamental.... ...'....................75
. Masa vocabularului ...........-. .....'...........'.""' 75
. Mrjloace de imbogdlire a vocabularului ...'.....'....'.""""" ""75. Miiloace inteme (derivarea, compunerea, schimbarea
valorii gramaticale sau conveniune4 familia lexicall)...".. 75
. Mrjloace exteme (neologismele)......'.'.....' .................... "7
6
o Relalii semantice.'..----- -........"""""""""""'76. Sinonimele.... .............76. Atrtonimele... ..." """76. Paronimele.... .............76. Omonimele (omofone, omografe) ........................ ......'.. 7 6
' Cuvintele polisemantice.......... """"""'77. Pleonasmul ... .............77
4. Morfologia.. ...'..... ..'.... """"""'77o Substantivul - definifie, clasificare, numdrul substantivelor,
genul substantivelor, cazuri 9i func{ii sintactice, loculiunea
substantivald ..... .... """""-'7'7r Articolul - definitie, clasificare (articol hotnrdt'
articol nehot[rdt, articol posesiv-genitival,
articol demonstrativ-adjectival) .'........'..... '80o Adjectivul - definilie, clasificare, grade de comparatie,
funcJii sintactice, valoare sfilisticd.........'..'........'..'.....'......"' 8I
. Pronumele - defini1ie, clasificare, forme gi funclii sintactice,adjective pronominale ..................... ............82
. Pronumele persona1.................. ...........82
. Pronumelepersonaldepolitele. ...........83
. Pronumele reflexiv............. ..................84
. Pronumele posesiv .................. .............85
. Pronumele demonstrativ..... .................86
. Pronumele nehotdrdt ............. .............. 88
. Pronumele relativ ................... ............. 89
. Pronumele interogativ .........................90
. Pronumele negativ............. ..................91
. Pronumele de intdrire......... ........ .........92o Verbul definilie,clasificare-verbepredicative/
nepredicative (verbe copulative, verbe auxiliare),v erb e tr anzitiv e / intranzitive, verbe personale/impersonale/unipersonale , conjugare, mod, timp, persoand, numar,diatezi, locutiuni verbale, funcJii sintactice, rol stilistic ......93
o Numeralul - definitie, clasificare (numeral cardinal, numeralcolectiv, numeral multiplicativ, numeral distributiv, numeraladverbial, numeral ordinal), functii sintactice .................... 102
r Adverbul - definilie, clasificare, grade de comparaJie,loculiuni adverbiale, functii sintactice................................103
r Interjectria - definifie, clasificare, funclii sintactice......:.... 105. Conjuncfia - defini1ie, clasificare, loculiuni conjuncgionale..... 106r Prepozitria-definitie, clasificare, rcgtmcazual,loculiuni
prepozilionale .. ............... 1 065. Sintaxa ...........107
o Subiectul - defini1ie, clasificare, acordul subiectului cupredicatul......... ...............107
o Propozifia subordonatii subiectivd - definitrie, elemente regente,elemente prin care se introduce, topica gi punctualia ................ 109
o Predicatul - defrni{ie, clasificare......................................... 1 10. Propozitria subordonatii predicativb - definifie, elementul regent,
elemente prin care se introducg topica qi punctuatia ................ 1 1 1
6
a
a
Atributul - definifie, clasificare -. ......... .."1I2Propozilia subordonatd atributivi - defini1ie, elemente regente,
elemente prin cme se introduce, topica gi punctualia ................ 113
Complementul direct - defini{ie, pdrfi de vorbire prin care se
"*pri.4............ ............"' 1 I 4
Propozilia subordonati completivi directd - definilie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qi
punctualia ...............'...""'1I5
Complementul indirect - definilie, pd4i de vorbire prin care
se exprim[........ ........... "' i 16
Propozilia subordonati completivd indirectd - defini{ie,
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
punctuajia........ ..........""'ll7Complementul de agent - definilie, p54i de vorbire prin care
se exprime........ .......'.."" 117
Complementul circumstan{ia1 de loc defini}ie, pdr[i de
vorbire prin care se exprimd. ...............""" 1 1 8
PropoziJia subordonatd circumstanfialS de 1oc - definilie,
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
punctuatria........ .............'.1 19
Complementul circumstanfial de timp definilie, pA4i de
vorbire prin care se exprim6......... .........."' 120
Propozi{ia subordonati circumstantiald de timp - definilie,
elemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
punctualia '.....'.....'...'..... 120
Complementul circumstanlial de mod - defini{ie, pdrti de
vorbire pdn care se exprimd, valori stilistice.. .................... 721
Propozilia subordonat[ circumstan{iald de mod - definilie,
eiemente regente, elemente prin care se introduce, topica 9i
punctuatria ........ ....'.........'I22
Complementul circumstantial de cauz6 - definilie' pdrli de
vorbire prin care se exprimi.......'. .... .'....'.t23
. Propozitria subordonatd circumstanfiald de cauzd - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica $ipunctualia ...................... I23
. Complementul circumstanfial de scop - definitie, pdr{i devorbire prin care se expriml.-....... .............124
. Propozilia subordonati circumstanfiald de scop - definitie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica $ipunctualia........ ...............125
. Propozitia subordonatii circums1anliald consecutivd _defini1ie, elemente regente, elemente prin care se introduce,topica gi punctuat1a..................... ...............125
. Propozitria subordonatd circumstantial[ conditionald _definilie, elemente rogente, elemente prin care se inffod.uce,topica gi punctuafia.............----........ ...........126
o Propozilia subordonat.ii circuostaaliald concesivd - defini1ie,elemente regente, elemente prin care se introduce, topica qipunctuaJia ........ ...............127
Bibliografie... .....128
I. CARTEA - OBIECT CULTURAL
Autorul - este persoana care scrie o oper[, el are o existenl[rca\L, ceea ce se poate observa din biografia sa' Numele
autorului se aflA pe coperta cd{ii. De exemplu, autorul roma-
rntfui Baltagul es1s I\dihait Sadoveanu. In cazul operelor
populare, autorul este unul colectiv, anonim.
Titlul - este numele ales de autor pentru opera sa' Titlultrebuie si fie in legihri cu textul, sd captiveze cititorul, si-ilrezeascd interesul. Unmri, titlul poaxtA numele unuia dintre
personaje (Ion de Liviu Rebreanu, Alexandru LdpuSneanul
de Costache Negruzzi), alteori desemneazi numele elemen-
tului central al operei (Baltagul de Mihail Sadoveanu) sau
poate fi un titlu complex (Utima noapte de dragoste, intdia
ioapte de rdzboi\. Titlul poate fi lormat din unul sau mai
mulie cuvinte. in cazul articolelor din ziare, titlul trebuie sA
gocheze, pentru a atrage publicul cititor.
Pirfile ce alcdtuiesc o cafie sunt cope(ile, cotorul, filele, pa-
gina de titlu, prefa{a, textul propriu-zis, postfa{a, diverse
trpuri de note, cuprinsul. ASezarea in pagin6 se face cu ajuto-
rul alineatelor.
Coperta este partea unei cirli ce asigurd proteclia acesteia.
Pe coperta I se afld num€le autorului, titlul operei, numele
editurii, o imagine/ilustralie care sA reflecte o idee inclusd intext. Coperta a fV-a poate contine o recomandare a cdr\ii, oprezentare a autorilor, o imagine, pre{ul, orice alte informaliiconsiderate relevante de citre editori.
Cotorul poate cuprinde titlul operei, autorul, editura, num6-
rul volumului (dacd o operi are mai multe volume)'
Tabla de materii/cuprinsuUsumarul cuprinde enumerareapdrfilor unei ce4i/capitolele acesteia, precum qi paginilecorespunzdtoaxe acestora. Cuprinsul se poate afla la incepu-tul sau la sfbrqitul ci4ii.Prefafa este a$ezatA inaintea operei propriu-zise, reprezen-tdnd un preambul al acesteia; ea poate include gdndurileautorului, exprimarea propriei viziuni asupra operei, poate fiun cuvdnt-inainte semnat de un critic/o personalitate, pre-zentind opera. CAnd aceste comentarii apar la sfaxpitd cA4ii,vorbim despre postfafi.
Notele de subsol - note explicative plasate injosul paginii,sub o linie orizorrtald, referitoare 1a un cuvdnt sau la un frag-ment din text, la un citat; cuvintele/fragmentele la care serefer[ notele de subsol au un indice, in pafiea de sus, acelagiindice reg6sindu-se gi la nota de subsol.
Editura este institufia care se ocupd de tipdrirea cdrfii, depromovarea ei gi care editeazecartea,face corectura ei, stabi-legte preful; sigla editurii se afli pe copertd.
Colecfia - cuprinde mai multe opere, grupate in func{ie deautor, de tematica abordati, de curenhrl literar pe care ilr epr ezintd autorii etc.
10
II. TEORIA LITERARA
1. STRUCTURABEA OPEREI TITERARE
MODURILE DE EXPUNERE - narafiunea (autor' naratoropersonaje, subiectul, momentele subiectului, timp 9i spa{iu),descrierea (portret literar, tablou), dialogul (mod de caracte-rizare a personajului).
r A. NARATIUNEA. Mod de expunere, prezentlmai ales in epic;. Se asociazd cu indicii de timp gi spa{iu;. Se folosesc mai ales verbe la timpuri din sfera trecutului,
accentuand ideea de narare, de evocare, dar este utilizat gi
prezenfrtl, ca timp al evocirii sau pentru a crea impresia
de spontaneitate ori iluzia realitilii;. Ordinea cronologicd a int6mpldrilor este facultativd, din
dorinla de obtine suspansul putdnd si se inverseze ordinea
momentelor subiectului;. Naratiunea poate fi subiectivi (naratorul poveste$te la
persoana I, este fie personaj, fie martor al evenimentelor;igi expriml un punct de vedere, poate comenta gesturile
sau gAndurile personajelor, orienteazd cititorul spre o anu-
miti receptare a textului) sau obiectivi (naratorul 1a per-
soana a III-a, omhiscient, nu igi exprimd niciun punct de
vedere, este obiectiv, impasibil, tezetvat, las[ cititoruluilibertatea de a-gi forma propria opinie).
Autorul este persoana care scrie opera, avdnd o existen{d
real6; numele autorului se afl6 pe coperta c54ii.Naratorul este vocea autonrlui in text, ftri a se confunda insd
cu acesta;
a.
b.
11
. Naratorul contttreazd lumea fictivd, prezintl, personajele,poate comenta sau interpreta evolulia intdmpldrilor, com_poftamentul personajelor sau poate fi perfect obiectiv;. DupS gradul de implicare in text, poate fi: obiectiv (nu seimplicl in relatarca intrimplhrilor gi nu exprimi opiniidespre personaje) sau subiectiv (igi exprimi propda opi-nie, este implicat in lumea fictiv5);
. Naratorul omniscient este acel narator care qtie totul des-pre personaje gi acliune.
Personajele/eroii sunt cei care participd, se implicd in eve-nimentele relatate; ptezenfz lor este in strdnsi legitur5 cuac(iunea qi conflictele;
' Sunt prezente in genul epic qi in cel dramatic;. In funclie de importan{a lor in operi, sunt: principale(Popa Tanda din nuvela cu acelagi nume de Ioan Slavici,Prdslea din basmti Prdslea cel Voinic Si merele de aur),secundare (cele trei dame din schila ,,Dl Goe...', deIon Luca Caragiale) sau episodice (oamenii intdlni{i deVitoria Lipan din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu,in drumul ei de cdutare a lui Nechifor);
. Dacd numele personajului se aflE inclus qi in titlul operei,personajul este eponim: ,,Paqa Hassan', in balada cuacelagi nume de George Cogbuc;
. In fi-rnc{ie de complexitatea caracterului lor, personajelesunt lineare (Ionel din ,,VizitFL..), de Ion Luca Caragiale)sau complexe (Vitoria Lipan din Baltagul);
. In funcJie de modul in care evolueazd sau nu ca trliriinterioare sau ca formare a personalitdlii, sunt: imobile/statice (Goe este tipul copilului rdsfbtat, obrazric, neas-cultitor) sau mobile/dinamice (Popa Tanda igi schimb6caracterul 9i devine, dintr-un om dependent de bundstarea
12
celorlal{i, un individ capabil sd iqi construiascd propriuidestin, ajungdnd un exemplu pentru intreaga comunitate
din Sirdceni);. Personajele pot fi individuale (Prdslea cel Voinic,
Alexandru Ldpuqneanul) sau colective (oqtirea romdndplasatd in arftitezd cu cea otomand in balada cultl ,,PaqaHassan" de George Coqbuc);
. Caracterrzarea personajelor este modalitatea artisticdaleas[ de autor pentru a prezenta trdsiturile fizice gi mo-rale ale personajelor sa1e, conturdnd astfel portretul fizic,respectiv moral al acestora;
. Mijloacele de caracterizare: directi (de cdtre narator,alte personaje sau autocaracterizare, prin indicafiile sce-
nice in genul dramatic) sau indirecti (prin fapte, compor-tament, limbaj, atitudine, gestud etc.).
Exemplu:Personajul Goe din schifa ,,D-l Goe..."de Ion Luca Caragiale
- este un personaj eponim, linear, imobil, reprezintd tipulcopilului risfhlat, obraznic, un produs al unei societd{i superfi-oiale, in care conteazd mai mult aparenlele decdt esen{a;
- este caracterizat direct, in primul rdnd de cdtre narator, a
cdrui ironie se face sim{itd de la inceput, prin titlul urmat depunctele de suspensie, cdci apelativul intrd in contrast cu felul de a
li al personajului gi cu lipsa de educalie a acestuia;
- se observd un succint portret fizic, limitat numai la cdteva
clemente de vestimenta{ie, cdci autorul doreqte sd sublinieze mo-dul ostentativ in care doamnele ce il insoleau pe tandr doreau sd
iasd in evidenfd: ,,Tdndrul Goe poartd un frumos costum de ma-rinar, p516rie de paie, cu inscriptia pe pamblici: le Formidable..;';
- diminutivele folosite de narator accentueazd qi ele ironiaircestuia, cici este clari atitudinea de dispref a acestuia (,,puigoru1");
13
- la nivelul caractertzdrii directe, se observi qi atitudinea celortrei femei care il insoJesc pe Goe 1a Bucureqti (Mamija, Tanti Milaqi Mam'Mare); acestea nu fac altceva decdt sd incurajeze compor-tamentul nepotrivit a1 copilului, inlocuind pedeapsa cu recom-pensa gi liudAndu-l in momente nepotrivite;
- portretul moral std sub semnul ironiei autorului; tdndrul Goeeste obramic (nu ezitd sd le numeasci pe cele trei femei ,,proas-te"), nepoliticos qi prost-crescut (il numegte ,,uratul" pe un tdnirbinevoitor care-i atrage aten{ia cd nu e bine sd scoati capul pegeam), este incult (rdmdne repetent), rEs{AFt (discutia cu Mamiladespre ciocolati), neastdmpirat (trage semnalul de alarmd) etc.
- in concluzie, Goe este un personaj exponen{ial pentru cate-goria copiilor needuca{i.
. Relafra dintre personaje poate fi: de conflict (reprezintdnein{elegerea, lupta, confruntarea dintre dou[ personaje)sau de sus{inere (personajele complementare);
. Conflictele pot fi exterioare (intre Goe gi Urdt, intrePopa Tanda gi siteni, intre Alexandru Lipuqneanul qiboieri) sau interioare (Popa Tanda are de ales intre aaqtepta schimbarea sdtenilor gi a munci pentru propriabunistare), iar dupd importanJa lor se impart in principale(Alexandru Ldpugneanul gi boieri) sau secundare(Alexandru Lipugneanul gi Mofoc);
d. Subiectul. Succesiunea de evenimente in planul lumii fictive, in care
sunt antrenate personajele, in special prin conflicte;. Se pot delimita momentele acJiunii: expozifiunea (se pre-
zintd timpul, locul gi personajele), intriga (episodul caredeclangeazd ac{iunea), desfigurarea acfiunii (succesiu-nea intdmplirilor), punctul culminant (punctul de ma-ximd intensitate al operei) 9i deznodimAntul (finalul,r ezolv ar ea confl ictului).
14
Exemplu: Momentele subiectului in schifa ,,D-I Goe".o'de [,L. Caragiale:Expoziliunea: Goe gi cele trei doamne a$teapti pe un peron
tlin urbea X trenul spre Bucuregti.Intriga: Doamnele decid sd il ducd pe Goe la Bucureqti pentru
ru nu mai r6mdne repetent din nou.
Deffiqurarea acliunit Goe este neascultbtor qi creeazi o serie
tlc incurcdturi: se cearti cu Urdtul, pierde p[l[ria cu biletul de
lrcn, rdmAne inchis in toaletd.
Punctul culminant: Goe trage semnalul de a1arm6.
Deznoddmdntul: Cei patru ajung, dupd multe peripetii, laIlucuregti.
c. Timpul gi spafiul in narafiune. Sunt dou[ elemente ptezerrte in epic qi dramatic; in epic,
aceste coordonate sunt ptezente incd din incipit pentru acontura dimensiunile lumii fictive, dar gi pentru a crea
impresia de verosimil, in timp ce in dramatic aceste ele-
mente apar in indica{iile scenice;
' Spatriul este adeseori fixatprin descriere.
r B. DIALOGUL. Mod de expunere ce presupune o succesiune de replici,
precum gi o alternare a mdrcilor emiJitorului (forme ver-
bale gi pronominale la persoana I) cu cele ale receptorului(forme de persoana all-ata verbe 9i pronume, verbe laimperativ, substantive in vocativ);Specificd dialogului este gi folosirea interjecliilor, a pro-poziliilor exclamative gi interogative, a formelor popularegi regionale, a elementelor de argou sau de jargon (ele-
mente specifice limbii vorbite, stilului colocvial);in operele dramatice, dialogul devine o formi de carac-
tefizare a personajelor, mai ales in cantl comediilor (din
15