AUTORI PFIIIGIPATI
Profesor doctor docent
IIUMITRU DOBRESGU
Medic primar
COAUTORI
Medic primar
IILIAIIA DOBRESGU
Prof. dr.
srMol{A I{EGRE$
Farm, primar
Dr. gt. nat. Iarm.
RUXAIIIIRA McKltll{011
MEMOMED2() 17MEMORATOR DE
FARMACOTOGIE ATOPATA
EDTTTA A DOUiZECI$TTREIA
EDITURA UNIVERSITARABUCURE$TI,2OlT
Au colaborat:Conf. dr. Chiri!6 Cornel$ef lucrdri dr. Zbdrcea Cristina Elena$ef lucrdri dr. Velescu Bruno Stefan$ef lucriiri dr. $tefdnescu Emil$ef lucrdri dr. Seremet Oana Cristina$ef lucriiri dr. Zanfirescu AncaAsist. univ. drd. Ciotu lonut CosminAsist. univ. drd. Marineci Cristina DanielaAsist. univ. drd. Tdnase Alexandra Mihaela
Coperta: DUMITRU DOBRESCUTehnoredactare: Amelula Vigan
Editurd recunoscutd de Consiliul Nafional al Cercetdrii $tiinlifice(C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Tiflurilor,Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) incategoria editurilor de prestigiu recunoscut.
lssN 2069 - 2447
DOI : (Digital Object ldentifie r): 1 0.S6B2t 20692447
O Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicioparte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd f6rd acordul EdituriiUniversitare
Copyright @ 2017Editura UniversitardDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, BucurestiTel.: 021 - 315.32.47 I 319.67.27www. editurauniversitara. roe-mail: [email protected]
Distribufie: tel.: 021-315.32.47 t319.67.27 I 0744 EDTTOR I07217 [email protected]. 15, C.p. 35, Bucuregtiwww.editurauniversitara,ro
cuPRll{sPrefald la edilia a doudzeceaPrefald la edilia a optsprezeceaPrefald la edilia a cincisprezeceaPrefald la prima edilieO noud gtiinld medicald - Farmacologia homeopatd -D. Dobrescu
Utilizarea MemoratoruluiPrescurtdri gi semne folosite ...........
A. Tractul digestiv gi metabolism - D. Dobrescu,Simona Negreg............ 23
B. S6nge si organe hematopoetice - D. Dobrescu,Simona Negre,;....."".... 169
C. Sistemul cardiovascular - D. Dobrescu, Simona
Ne9re.t............ 246D. Preparate dermatologice - D. Dobrescu, Simona
Negre.p.....--...-. 387
G. Aparatul genito-urinar gi hormoni sexuali - Simona
Negreg, D. Dobrescu 431
H. Preparate hormonale sistemice (exclusiv hormonii
sexuali) - Simona Negre.s, D. Dobrescu 500
J. Antiinfec{ioase de uz sistemic - Simona Negre;,D. Dobrescu... 525
L. Antineoplazice 9i imunomodulatoare - D. Dobrescu,
Simona Negreg 662M. Sistemul musculo-scheletic - Slmona Negreg
D. Dobrescu... 774N. Sistemul nervos - D. Dobrescu, Simona Negreg. 832P. Produse antiparazitare - Simona Negreg, D.
Dobrescu -......- 964R. Aparatul respirator - Simona Negreg, D. Dobrescu 974S. Organe senzitive - Simona Negreg, D. Dobrescu 1O42
V. Varia - D. Dobrescu, Simona Negreg ................... 1076
X. Produse fitoterapice, apiterapice gi homeopate .... 1111
lndex alfabetic (denumiri comune interna!ionale -
D.C.l. si denumiri comerciale - @) .................................... '|,117
57I
11
12
2021
20
UTILIZAREA MEMORATORUI.UI
O carte de genul Memoratorului trebuie sd ofere
unei informdri satisfdcdtoare, intr-un timp cat mai scurtConsultarea poate fi fdcutd in doud maniere diferite.
a) Dacd ne intereseazd sd afl6m unde gdsim in
privind un anumit medicament cdutdm in lndexul alfabetic,
care sunt cuprinse atdt denumirile comune interna(D.C.l.) cAt si cele comerciale (generice sau depuse @).
cautd imediat la pagina indicatd, unde se gdsesc,
seleelionate gi grupate, informaliile dorite (farmacocinetica,
farmacodinamie, indica{ii, reac!ii adverse, contraindica!ii,precaulii, mod de administrare, cdi, doze, duratd, etc.
farmaceutice gi dozajele corespunzdtoare). Descrierea acestora
in paragrafe distincte permite gasirea imediatd a informalieidorite.
b) Dacd dorim sd cunoagtem care sunt medicamenteledisponibile dintr-o anumitd grupri farmacologicS, c6utdm la
Cuprins grupa anatomicd corespunzdtoare, apoi subgrupa gi
medicamentele respective. in acest fel, dacd, de exemplu, un
bolnav nu suportd un anumit medicament, avem indicate toate
alternativele pentru acliunea farmacologicd doritd.
c) Pentru utilizarea tndex-ului farmacoterapic se va consulta
textul de prezentare a acestuia.
tt,IEMOMED 2017Mennrator de f6rrn acologle
MEMOMED 20T7Memorator de farlna.cologie
21
(At
, A.,
lAl
d(;.
ADD
ADHD
Arlmin.
AINS
nJr'
'Ca)
LA\
lcal
r:atp,
(llnd.
(;onc.
(; t.
t).c.t.
I jcin.
l din.
l: l.
Il.m.
lnd.
Lv.
kg
l.c"r.
llrcg
rng
PRESGURTInT gr SEMilE ForoSlTE
nerecomandat in perioada aldptdrii
precaulie in perioada alSptirii
alSptare posibild
acid
deficit de atenlie
deficit de atentie, tulburare hiperreactivd
administrare
antiinflamatoare nesteroidiene
aparat
interzisd conducerea auto gi lucrul la magini
prudenld mare la conducerea auto, risc de inca-pacitate
prudenld in conducerea auto, risc redus de inca-pacitate
capitol
contraindica!ii
concentra!ie
cutie
denumirea comund internationald
farmacocineticd
farmacodinamie
flacon
grame
intramuscular
indicalii terapeutice
intravenos
kilogram
lichid cefalorahidian
microgram (104 s)
miligram (10-s n,
22
min
ml
mEq
nr.
ORL
oTc
minut
mililitru (10-3 l)
miliechivalent
numerul
otorinolaringologie
medicamente eliberate in farmacii saufdrd prescriplie medicald
prelul cu amdnuntul (in RON)pagina
calea oral6
precautii
medicamente eliberate in farmacii pe bazdprescriplie medicald valabild 6 luni
medicamente eliberate in farmacii pe bazeprescriplie medicald care se reline la farmacie
medicamente eliberate in farmacii pe bazerelete cu timbru seq.
denumiri comerciale (marcd depusd)
reactii adverse
retard
medicamente eliberate in spalii cu destinalie(spitale, aparatele dispensarelor etc.)
risc pentru sarcind categoria X (contraindicalie)
risc pentru sarcind categoria C gi D
risc pentru sarcind categoria A 9i B (a se
,,Ghid farmacoterapic pag. 195)
subcutanat
solu{ie buvabild
solutie injectabilS
solulie pentru uz intern
inhibitori selectivi ai recaptdrii serotoninei
unitdfi
unitSli internationale
medicamente pentru care detinritoriide punere pe piald nu au pldtit taxa dein vigoare a autorizaliei
Pa
pag.
p.o.
Prec.
P-6L
P.RF
P.TS
@
R.a.
ret.
s
oAms,c.
Sol. buv.
Sol. inj.
Sol. int.
SSRI
u.
u.i.
@
MEMOMED 2017Merr',or6rtor de fal macolagie
A
101
102
403
404
405
406
407
408
409
410
All412
413
414
416
TRACTUT IIIGESTIV
$r METAB0ilSM
PREPARATE STOMATOI.OGICE
MEIIICAMEI{TE PEI{TRU
TUTBURIRI TEGATE DE AGIII
MEDIGAME]ITE PEI{TRU TUTBURIRIFU]{CTroilArE 0ASTR0|]{TESTT]|ALE
AilTTEMETTCE $r AilT|0REATI
TERAPTA BrUAn[ fl HEPATrcI
LAXATIVE
A]ITIIIIAREIGE,A1{TII]{FTAMATOARE/A1{Tr I I{FECIToASE il{TESTT ]{ALE
MEDTCATTA oBEZlIITil,EXCL. PRODUSE DIETETICE
DIGE$TIVE, II{G[. E]{ZIME
AilTIDIABETIGE
VITAMIlIE
SUPIIMEI{TE MIIIERATE
T01{lcE
AIIABOIIGE $ISTEMIOE
A1IE PROIIUSE PE]ITRU TRACTUTDTGESTTU $l METABoUSM
***
MEMOl'iIED 2077MeTnorator de famacologie 25
A01 PREPARATESTOMATOTOGIGE
A 01 A PREPARATE STOMATOLOGIGE
A 01 AA PROOUSE PEIITRU PBOFITAXIA CARIEI
A 01 AB AlrT[lrFECTr0ASE $tAililSEpTtCEPETTRU TRATAMEIIT ORAT LllCAL
A 01 AC C0RT|C0STER0IZ|PE]ITBU IRATAME]IT ORAI TOGAL
A 01 AD ALTE PREPARAIE
PEI{TRU IRATAME]IT ORAI TOGAT
**A 01 AA PRODUSE PE]ITBU PROFITAXIA CARIEI
NATRII FLUORIDUM
Fcin. Absorblie bund din tubul digestiv, diminuatii incalciului, magneziului, aluminiului. Dupd o dozd orald40-100 mg/zi, concentralia sericd de flor este 5-10 mmol/|.predominantd in oase 9i dinli, circa jumdtate din aportin salivd, unghii, pdr, lapte, traverseazd placenta. Excrelieurind, mai pulin prin fecale gi secre{ia sudorald.
Fdin. Cregte rezistenla la mediul acid a smallului dentaf av orizeazl remineralizarea, scade producerea pldciiCregte densitatea osului in osteoporozd prin stimulareablagtilor 9i cregterea masei trabeculare.
lnd. Prevenirea cariilor dentare la copii sub formd dealimentar 9i mai ales de preparate igienice bucale^ Acliunea topila nivelul smallului gi pldcii este superioard efectului sistemicnesigure la adulli gi la femei insdrcinate, neavAnd influenfavorabild asupra fetusului. Suplimentarea fluorului nu estesard in sarcind. in zonele in care apa de bdut conline fluor1 mg/l (o parte la un milion = 1 ppm) este utilefluorului prin fluorinare artificiald.
Osteoporozd primard si Tn postmenopauzS. in primagorie efectele pot fi favorabile, in a doua nu s-a demonstralvingitor reducerea inciden!ei fracturilor vertebrale.
R.a. Rare, dacd se respectd concentraliile corecte Tn apa potabilesau dozele orale in administrarea profilacticd. in intoxicalii acuteapar R.a. Iocale, ca iritalii gastrice prin acidul florhidric format inBtomac sau tulburdri metabolice si electrolitice, mai aleshlpocalcemie.
R.a. generale: tremurdturi, hiperreflectivitate, parestezii, tetanie,convulsii, aritmii cardiace, goc, tulb. respiratorii. Doza toxicd pentruddulli este de 1 g, cea letald de 5-1 0 g, decesul apdrAnd in 24ore de la ingestie. La copii doza letald 500 mg. in intoxicalia cronicdapar cregterea densitdlii oaselor, dureri articulare, mai ales [a nivelulmembrelor inferioare, calcificarea ligamentelor, tendoanelor,lnse(iilor musculare. Florozd dentard la copii, in perioada dezvoltdriidlntilor, cu marmorarea smallului dentar. Rareori coloratiagalben-brund a dinlilor, la depdgirea dozelor.
Sarcini, aliptare. Nu existd vreun beneficiu pentru dentiliaprovizorie sau definitivd a copilului, sd se suplimenteze mama cufluor, in sarcind 9i in aliptare.
Ctnd.in regiunile unde conlinutulin fluorin apa potabil6 este peste0,3 mg/|.
Admin.Oral. Comprimatele se sug sau se mestecd in gurd, pentrun favoriza acliunea localS directd asupra smallului dentar.Administrare seara. Dozele trebuie stabilite in funclie de conli-nulul in floruri al apei potabile, de florurile provenind din dietd 9ido vArsta copiilor. La un continut in florurd al apei potabile sub0,3 ppm, dozd zilnicd este: pentru copii de 6 luni-3 ani 0,55 mgflorurd de sodiu (= 0,25 mg florurd); pentru copii de 3-6 ani 1,1 mg(" 0,5 mg florurd); peste 6 ani 2,2 mg florurd de sodiu pe zi (= 1 mgtlorurd). La un conlinut in florurd al apei potabile de 0,3-0,7 ppm:ttu se administreazd florurd de sodiu oral la copii sub 3 ani; 3-6unl se administreazd 0,25 mg fluor zilnic. Peste 6 ani 0,50 mgllrror zilnic. Dacd apa potabild con,tine peste 0,7 ppm florurd, nuro administreazd florurd de sodiu oral.
Aplicalii locale, dupd aparilia dinlilor, la copii peste 6 ani,rtrb formd de cldtire a din{ilor, zilnic, cu solulie de florurd de sodiu(),05% (10 ml), sau sdptdmanal sau lunar, cu solulie O,2o/o (10 ml).Itaste de dinli cu florurd de sodiu. Aplicarea locale, de cdtrepersonal specializat, sub formd de lac sau solulie 2%. Duprirrplicaliile locale nu se clStesc dinlii, nu se bea gi nu se mdn6ncdcerl pulin 114 - 112 ord.
Metoda cea mai simpld de profilaxie a cariilor constd inlxrriajul dinlilor cu pastd de dinli pentru copii (cu cel mult 500 ppmtkrrurii) pAnd la vArsta de 6 ani gi cu pastd obignuitd (cu 1000-lfi00 ppm florurd) la peste 6 ani.
in osteoporoza postmenopauzd, oral, 50-75 mg/zi, asociatdcrr calciu 9i vitamina D.
MEMOMED 2O17Mernorator de farmacologie
MEMOIIIIED 20T7Memorator de farmacologie
ZYMAFLUOR @ (Rottapharm SpA, ltalia)
Compr. 0,25 mg. Ct. x 400.Compr. 1 mg. Ct. x 250.
A 01 AB Al{ilrlrFECItoASE $t A]{T|SEPT|CE
PE]ITRU TRATAMEI{T ORAL tOCAt
CHLORHEXIDINUM
Fcin. Absorblie redusd din tubul digestiv 9i prin piele.
Fdtn. Bacteriostatic gi bactericid fald de bacterii gram pozitiveactiv) gi gram negative (mai pulin activ). Pseudomonas 9i Proteupulin sensibili. lnhibd micobacterii, unii fungi si unele virusuri.asupra sporilor. Acliune mai mare la pH neutru si slab acid.
lnd. Gingivitd (efecte favorabile 60-90%), tulburdrila bolnavi cu insuficientd imunitard, pentru favorizarea evolu,tieidupd tratamente periodontale, prevenirea pldcii dentare, ingrijireazilnicd a din{ilor 9i gurii, igienizarea gurii inaintea interventiilorchirurgicale. Ulceralii aftoase. Candidoza orald.
R.a. lritalii locale, modificarea culorii limbii, dinlilor, materialelorstomatologice protetice, tulburdri ale gustului, senzalie de arsurdla nivelul limbii, inflamalia parotidelor. Descuamarea limbii, carepoate fi diminuat6 prin diluarea soluliei ini{iale (1/1).
Prec. Aplicarea localS bucalS se face la cel pulin 1/2 ord distanlide utilizarea pastelor de dinli.
Admin. Spdldturi bucale cu 10 ml sill. 0,1-0,2% de 2-3 ori/zi, timpde un minut. Gel, odatd pe zi, dupd ultima masd sau inainte deculcare sau la nevoie, 2 cm gel pe periula de dinli, cu periaj timpde 2 minute, apoi cldtire us,oard. Dupd 4-10 sdptdmAni pauzdldrdclorhexidin timp de minim 2-3 saptemani.
CORSODYL MINT MOUTHWASH @ (Glaxo Smithkline,Anglia)
Ap6 de gura 0,2 gl10o ml. Fl. 300 ml.
METRONIDAZOL
lnd. Antiinfeclios pentru cavitatea bucald.
GRINMOLE @ (Lab.Septodont, Franfa)
MEMOMED 2017Memorator de farmacolagie
METROGENE @ (Septodont, Franla)
Burete dentar 4,5 mg. Cutie x 2 pungi x 5 plicuri cu un burete
I{EXETIDINUM > oTc
Fdln. Antiseptic, bactericid, fungicid.
lnd. lnfeclii locale bucale (angine, amigdalitS, faringitd, stomatitd,rrlto, glosit6, gingivita, parodontopatii, alveolitd suprainfectaid dupdnxtractii dentare, gingivoragii, micoze bucale 9i faringiene). lgienar:rrvitdlii bucale in imbolndviri generale, dezodorizarea gurii.
R.a. Rar modificarea gustului si mirosului, dermatitd de contact.
Admin. Apit de gurd, sol.0,1%.
HEXORAL @ (McNeil Products Ltd C/O Johnson & Johnson,Anglia)
Spray bucofaringian sol. 2 mglml. Fl. 40 ml.
MICONAZOLUM
27
> P-6L
)s
Fcin. inhibitor al citocromilor CYP2C9 gi CYP3A4.
Fdln. Antifungic cu spectru larg impotriva speciiloi Candida(ulbicans, glabrata, krusei, parapsilosis, tropicalis gi pseudotropicali)ql antibacterian impotriva bacteriilor gram-pozitive (StreptococcusI)yogenes, Staphylococcus aureus gi Erysipelothrix insidiosa).
lnd. Tratamentul candidozei orofaringiene la pacientii imuno-r;ompromisi.
R.a. dureri abdominale, greald, disconfort oral.
Cind. Administrare concomitentd de anticoagulante orale,nulfonamide hipoglicemiante, cisapridd, pimozidd, ergotamini,tlihidroergotamind.
Admin. Se aplicd un comprimat bucal mucoadeziv o datd pe zi,pe o duratd de 7-14 zile, in funclie de rdspunsul clinic al pacientului.Este de preferat aplicarea comprimatului dimineala, dupd spdlarearlinlilor, deoarece noaptea, secreliile salivare sunt mai pulinnccentuate. Poate fi administrat Tmpreund cu alimente gi bduturi.
coMBtNATil > orc
NEOCONES @ (Lab.Septodont, Franta)
Sulfat neomicina 15.400 ui;Flac. x 50.
Pastd dentard 100 mg/g. Tub 4,5 g. Benzocaind 5 mg. Con dent.
MEMOMED 2O17Menxora.tor de farmacologie
/nd. Tratamentul adjuvant al alveolitelor dupd controlul gi
alveolard.
Cind. Alergie la componentele preparatului. Copii sub '12 ani.
Admin. 1-2 conuri care se insereazd in alveola dentardcontrolul si curdlirea acesteia.
A 01 AC CORTIGOSTEROIZI
PEIITRU TRATAMEIIT ORAI tOGAt
CRESOPHENE @ (Lab.Septodont, Fran,ta)
Dexametazond 0,'l 11 g%; Timol 5 g%; Paraclorfenol; Camfor.Sol. pentru uz dentar. Flac. x 13 ml.
lnd. Asepsia canalelor radiculare inainte de obturalie,extragerea pulpei dentare gangrenate gi curdlare atentd.
Cind. Copii sub 30 luni. Alergie la componente.
Prec. Solulia nu se inghite. Nu se aplicd pe pulpa dentard expusd.Buleta de vatd nu se imbibd in exces. in caz de contact cumucoasele, se cldtesc cu multd apd.
Admin. Plasarea in canalul radicular a unei mese imbibatdsolutie, fdre exces. Canalul este obturat provizoriu cu unetang, noncompresiv. Mega se lasd 3-5 zile.
LEDERDENTAL (Romfarmachim SA Foreign TradeRom6nia)
DemeclociclinS; Triamcinolon. Pastd dentard. Tub x 5 gcanuld.
ROCKLE'S @ (Lab.Septodont, Franla)
Solu{ie dentard. Fl. x '13 ml. Combinatii cu corticosteroizi.
SEPTOMIXINE @ (Lab.Septodont, Franla)
Pastd dentard cu corticosteroizi de uz stomatologic. Tub. 7,5 g.
ldln. Antiinflamator nesteroidian, anestezic u9or, dezinfectant local.
lnd. Local in inflamafii ale mucoasei bucale gi faringelui.
i,r, Senzalie de infepdturi, arsuri ale mucoasei bucale. Dacd setsbeoarbe poate produce iritalii gastrice, greate, hemoragie internd,Irnomnie, lapsus memoriae, efecte asemdndtoare cu LSD. Laarociere cu alcool produce halucinalii cu durata 48 ore. Poate fitutlllzat in acest scop.
Admln. Apit de gurd (15 ml solufie) sau spray bucal (4 pompe) currrl.0,15%. nediluat, de2-3 orilzi, sub formi de gargard (20-30locunde) dupd mese. Solufia se poate dilua (15 ml + 15 ml apd),
lrorttru spdldturi bucale, de 2-3 orilzi. Comprimatele se sug, de.l ori/zi, maximum 7 zile sau se dizolvd pentru a obline apd deUurd. Nu se recomanda la copii sub 6 ani-
GARGANTA (Pharmaswiss SRO, Cehia)
Compr. pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20.Spray bucofaringian 1,5 mg/ml. Fl. 30 ml prevdzut cu pompddozatoare s,i aplicator bucal.
TANTUM @ VERDE, LAMATE/MENTA/eUCelrer ICSCPharmacer rtinals Ar rstria)
Pastile pentru supt. 3 mg. Ct. x 10; 20; 30.Sol. pentru gargarisme. 0,15%. Fl. 30 ml; 60 ml; 120 ml;150 ml; 1000 ml.Pastd de dinli 5 mg/g. Tub Al 10; 30; 60 g.Spray bucofaringian 0,15%; 0,3%. Fl. 30 ml; 15 ml spraynazal, prevdzut cu pompd dozatoare gi aplicator bucal.
EHOLINI SAL]CYLAS > oTc
FdIn. Antiinfl amator nesteroidian.
Iild. Stomatite, faringite, gingivite, periodontite.
Fl.a. Reaclii alergice, tuse, obstruclie nazald, dificultate la inghi!ire.
elnd. Varice esofagiene.
Admln. Adulli 9i copii peste 12 ani, 150 mg de 4-6 ori/zi. Copii de11 12 ani, maximum 4 compr.lzi.
A 01 AD ATTEPREPARATEPEI{IRUTRATAMEI{TLOGAL DICLOFENACUM
BENZYDAMINUM GLIMBAX @ (CSC Pharma, Austria)
MEMOMEII 2OITfuIe morat or de farm a eo I o gie
A se vedea M 02 AA
> orcApd de gurd 0,074o/o. Fl. x 200 ml.
> oTc
Profesor doctor docent Prof. dr. farm. primar
DUMTTRU DoBRESCU SrMolrA ITECRE$
Medic primar
tItIAl{A DOBRESGU
MEMOMED2017
VOLUMUL 2
GHID
FARMACOTERAPIC
ATllPAT
$rHllMEtlPAT
EDTTTA A DOUAZECT9TTRETA
rtrTJ Iq/EDITURA UNIVERSITARi
BUCURE$TI,2f,17
Coperta: DUMITRU DOBRESCUTehnoredactare: Amelufa Vigan
Editurd recunoscutb de Consiliul Nalional al Cercetdrii $tiinlifice(C.N.C.S.) gi inclusd de Consiliul Nalional de Atestare a Titlurilor,
Diplomelor gi Certificatelor Universitare (C.N.A.T.D.C.U.) incategoria edituriior de prestigiu recunoscut.
tssN 2069 - 2447
DO I : (Di gital Object ldentifie r): 1 0.56821 20692447
@ Toate drepturile asupra acestei lucrdri sunt rezervate, nicioparte din aceastd lucrare nu poate fi copiatd fere acordul Editurii
Universitare
Copyright @ 2017Editura UniversitardDirector: Vasile MuscaluB-dul. N. Bdlcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucuregtirel.: 021 - 315.32.47 t 319.67.27www.editurau n iversitara. roe-mail: [email protected]
Distribufie: tel.: 021-g15.32.47 t31g.67.27 I 0744 EDffOR I07217 CARTEcomenzi@ed ituraun iversitara. roO.P. 15, C.P. 35, Bucuregtiwww.editurauniversitara. ro
cuPRtilscuNogTrNrE coMUNE PENTRU ALOPATTE SrHOMEOPATiE ...................Principii de utilizare gtiinllficd 9i ralionald a medicamen-
telor - D. Dobrescu
ALOPATIElndex farmacoterapic alopat - D. Dobrescu, Liliana
Dobrescu ........Timpul 9i condifii optime de administrare a medicamentelor
pe cale orald - D. DobrescuMedicarnente de primd alegere si alternative pentru
principalele infeclii - D. Dobrescu, Liliana Dobrescu ...Antibiotice recomandate pentru profilaxie Tn unele
interven!ii chirurgicaleMedicamente sistemice pentru infec!ii fungice
- D. DobrescuMedicamente pentru infeclii cu transmitere sexua16
- D. DobrescuScheme farmacoterapice in infeclia cu Helicobacter PyloriMedicamentele gi conducerea auto/lucrul la magini
D. Dobresculnteracliunile medicamentelor - D. Dobrescu .......-...........Efecte produse de medicamente administrate in cursul
sarcinii - D. DobrescuMedicamentele gi sportul - D. DobrescuMedicamentele gi canicula - D. Dobrescu......-.................Fotosensibilizarea la medicamente - D. Dobrescu ....."....Medicamentele in boli hepatice.....................Medicamentele in insuficienla renald .............Medicamente pentru ingrijire paliativd in stdri terminaleMedicamente administrate ?n perfuzie intravenoasd........Medicamente pentru trusa de urgenld a unui medic de
fami1ie.............Medicamente orfane - Simona Negreg ...........Prescrierea medicamentelor la copiiGreutatea corporald la adullilntoxicalii acute - Simona /Vegre,9lnfluenla medicamentelor asupra testelor de laborator
- D. Dobrescu.
5
6
15
16
47
50
64
66
6976
7779
128130135138142156175178
197198204206207
232
HOMEOPATIE 249lndex farmacoterapic homeopat - D. Dobrescu ................ 250Elemente de farmacografie homeopatd - D. Dobrescu ... 303Spectrul de ac,tiune al medicamentelor la nivelul nasului
- D.Dobrescu. 309Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul faringelui 313Spectrul de acliune al medicamentelor Ia nivelul laringelui
9i traheei - D.Dobrescu 315Spectrul de acliune al medicamentelor la nivelul pldmAnului
gi pleurei - D.Dobrescu 319
MEMOMED 20T7Ghid farmetcoterapic alopat $i homeopat
Spectrul de acliune al medicamentelor pentru tulburdrilerespiraliei - D.Dobrescu.
Spectrul de acliune al medicamentelor contra tusei -D.Dobrescu
Spectrul modalitdlilor medicamentelor antitusive -D.Dobrescu
Spectrul de acliune al expectorantelor - D.Dobrescu......
323
326
330334
cul{o$TrlrTE G0MU]{E PEilTRUAToPATTE $r H0ME0PATTE
MEMOMED 2017cnial@eopot
PRrl{Gtpil DE UTTHZARE $Tilt{TtFtCI$r RAT|0]{AL[ A MEDtcnrUrl{iilOn
1. Planul terapeutic
Pentru fiecare bolnav este necesar a se intocmi un planterapeutic individualizat. in alcdtuirea acestuia trebuie avute invedere obiectivele: ,,primum non nocere"; eficacitate maximd;ugor de supravegheat de medic; economic pentru bolnav gipentru societate.
Se va urmdri a se obline rezultate c6tt mai bune cumijloace cAt mai simple gi riscuri minime. Se va face un bilantbeneficii terapeutice-riscuri, luAnd in considerare, in mdsura Tn
care este posibil, rlscul presupus, datorit medicamentelor 9iriscul real, consecinla suferintelor existente 9i a evolulieiprevizibile. Trebuie g6ndit mereu cd, in terapeuticd, existd unrisc prin ac,tiune 9i un risc prin omisiune. De asemenea, existdun risc inevitabl (imprevizibil), unul acceptat gi unul calculat.Acestea doud din urmd, indeosebi, trebuie puse in balanld cuabstinen[a terapeuticd.
Este obligatoriu a face planul terapeutic pe criterii gtiin-!ifice, nu pentru ,,acoperirea" responsabilitelii, sau pentru asatisface ,,moda" terapeuticd. Nu se va ceda la solicitdrilebolnavilor sau familiilor lor.
in toate cazurile, cAnd este posibil, se uu r"Lbor"nO, oterapie complexd.
2. Menajarea sau slimulalea capacitdlii de refacere aotganismului
Terapeutul trebuie sd aibd Tn vedere cd, in orice suferinld,organismul reaclioneazd prin mecanismele de reglare foartecomplexe de care dispune, tinz6nd sd inldture tulburdrilefunctionale sau organice, sd readucd la parametri normalifuncliile tulburate. Medicamentele administrate trebuie, pe c6tposibil, sd favorizeze capacitatea fiziologicd de apdrare gi derefacere a organismului. Dacd nu se poate realiza acestdeziderat, trebuie urmdrit ca medicamentele recomandate sdaltereze cAt mai pulln capacitatea mentionatd.
3. Scopul curativ gi atitudinea profitactici
in principiu, dupd scopul urmdrit, farmacoterapia poate fiutilizatd curativ, profilacflc (individual gi in masd) 9i pentrudiagnostie. Separat de aceste directii, in cadrul iratamentului
n,IEMOMED 2017Ghid. fa.rmacoterapic alopat $i homeopat
curativ, prin medicamentele aplicate sd se urmdreascd qi
prevenirea apari.tiei complicatiilor, atdt cele datorite bolii cAt gi
cele produse de medicamentele administrate. in acest senstrebuie bine cunoscute nu numai efectele adverse produse demedicamentele recomandate dar gi contraindicaliile acestora,precau,tiile care se impun gi metodele de tratare a eventualelorofecte adverse. La aparilia efectelor adverse se vor iuaatltudinile cele mai indicate pentru fiecare caz in parte(continuarea tratamentului cu aceleagi doze, diminuarea dozelor
- pentru cAt timp, mdrirea intervalului dintre prize, oprireaadministrdrii - temporar sau definitiv).
4. Diagnosticul
Orice recomandare farmacoterapicd trebuie sd se bazezepe o cunoagtere amdnunlitd a bolnavului 9i pe un diagnosticcAt mai complet. in acest sens trebuie precizate toatesuferintele bolnavului, acute sau cronice, localizarea gi
lntensitatea fiecdrei suferinte, istoricul 9i faza evolutiv6, forma
clinicS, tendinla evolutivd gi prognosticul imediat gi indepdrtat.Trebuie inlelese mecanismele fiziopatologice. Nu trebuie
omisd precizarea calitelii materialului biologic al organismuluitratat gi reactivitatea lui, atAt din punct de vedere fi.ziologic c6tgi psihologic (v6rstd, sex, tip de metabolism 9i tip de sistem
nervos, starea fiziologicd, stdri patologice).in acest scop se folosesc, anamneza, examenul clinic Ai
examene de laborator: biologice (biochimice, probe funclionale);radiologice; examene de specialitate (endoscopie, biopsie,cateterism etc.).
in cazul bolilor produse de agenli biologici patogeni, se
va urmAri precizarea acestora gi a sensibilitilii lor lachimioterapice gi antibiotice.
Se va acorda atenlie gi datelor anamnestice caredovedesc existenla unei stdri de sensibilizare sau predispozilie
la reaclii adverse ale bolnavului tratat.
5. Hotir6rea privind necesitatea administtirii de
medicamente (famacotetapie)
Se ia pe baza precizdrii a trei aspecte:a) dacd medicamentele sunt cu adeverat necesare in
cazul respectiv sau dacd existd alte mijloace terapeutice maiindicate (dietoterapie, fizioterapie etc.);
b) care ar fi evolulia suferinlei fdri medicamente; dacdnu este o suferinte cu evolulie spontand favorabilS gi auto-limitatd;
MEMOMED 2017cnial@eopat
c) in ce ar consta tratamentul recomandat. Dacd se poateface tratament exclusiv homeopat sau alopat sau estenecesard asocierea lor.
in principiu, la aceastd situalie ar trebui sd se ajungddacd se va intelege valoarea reald a homeopatiei gi va daacesteia atenlia pe care o meritS, egald cu a alopatiei.
A, Homeopatia trebuie si fie farmacoterapia de primiinten!ie:
1)^in afecfiuni acute benigne, inclusiv unele viroze;2) ln tulburdri funciionale ugoare 9i medii; tulburdri legate
de stres, nevroze, depresii reactive;3) in afecliuni cronice, dezvoltate pe baza unor diateze
gi avAnd evolutie lentd sau in pusee (infeclii repetate, alergii,dermatoze cronice, reumatism cronic);
4) Pre- sau postna$tere, traumatisme, opera{ii chirurgicale.
B. Tratamentul alopat de primd intenlie trebuierezervat:
1) in afecliuni acute grave sau cu suferinle de mareintensitate, accidente, traumatisme etc.
2) Tulburdrilor functionale grave, cu potential evolutivnefavorabil.
C. Asocierea celor doud farmacoterapii este necesardgi utild Indeosebi:
1) Cand existd suferinte grave, produse de agenli biologicipatogeni (pentru care existd medicalie etiotropd alopata) 9iinsolite de tulburdri func{ionale care se gdsesc in patogeneziileunor remedii homeopate;
2) in boli incurabile, farmacoterapia homeopatd poateaduce un aport la cregterea calitalii vielii.
Asocierea celor doud tipuri de medicamente alopate gihomeopate, are fundament farmacodinamic. Din punct devedere farmacoterapic, acliunile medicamentelor pot fietiotrope, patogenice, simptomatice. in boli cu agenti patogeniinfec!iogi singura medica!ie etiotropii este cea alopatd(antibiotice, chimioterapice). Mecanismele de producere atulburdrilor c6t gi simptomele manifestate pot fi 9i sunt tratate,de obicei, cu medicalie alopatd, simptomatic-patogenicd.Aceastd medica!ie simptomatic-patogenicd este bazatratamentului in boli neinfec{ioase. Este timpul sd se ia inconsiderare cd mecanismele patogenice gi simptomele bolilorpot fi tratate gi cu medicamente homeopate de cele mai multeori cu rezultate bune gi foarte bune. in concluzie, o schemdterapeutici gtiintificd 9i utilS trebuie s6 contind: a) medicalieetiotropi, c6nd existd 9i c6nd este indicatd, constAnd din
MEMOMED 2O77Ghid fartnacoterapic alopat $i honxeopat
nrodicamente alopate; b) medicalie patogenicd gi medicafierlmptomaticd, aceasta const6nd din medicamente alopate gi/
rau medicamente homeopate, alese exclusiv in funclie de
Jrrrrticularitdlile liecdrui caz.Considerentele de mai sus sunt valabile atdt in asistenta
dln ambulator cAt 9i in spitale.
0. Stabilirea tipului de larmacoterapie gi concomitenta scopului umalit
Ori de cSte ori este posibil (cunoagterea cauzelor,rrxisten{a de medicamente active), se va administra o terapierrtlotropd, viz6nd inldturarea cauzelor bolii.
in numeroase cazuri schema farmacoterapicd trebuie sd
t;uprindd medicatie patogenic-simptomatice, care urmeregteInldturarea sau diminuarea unor simptome, redresarea unorfuncfii fiziologice perturbate. in mod logic, in astfel de situalii,rro gdndim dacd efectele sunt pasagere sau de duratd (9i cAt
timp anume).in anumite cazuri este utili, alteori obligatorie, terapia de
,.rubstitulie. Alte tipuri de terapie vor fi luate in considerare.Dacd s-a optat pentru farmacoterapia homeopatd trebuie
si1 se gtie cd abordarea este diferitd pentru o suferinld acutdsau pentru suferinle cronice.
in suferinle acute, tratamentul vizeazd suslinerearoacfiilor imediate de rdspuns al organismului fald de agentulpatogen,m este o terapie reactionald imediat6. Orientareain alegerea remediului va !ine seama dacd manifestdrilepatologice sunt predominant locale (ex. traumatism, entorsd,
hemoroizi) sau generale, inclusiv psihice.
in bolile cronice pot fi doud aspecte distincte aletratamentului homeopat. Unul este constituit dintr-o terapiereaclionald imediatd, asemdndtoare cu cea din bolile acute,
in cazul cAnd existi astfel de manifestdri. Al doilea este oterapie reaclionald lentd, care vizeazd fondul cronic al bolii,
modificdrile morfofunclionale care s-au instalat in trecut gi au
evoluat in timp. Aceste modificdri pot fi tratate homeopat pentru
a parcurge traseul invers celui de dupd instalare, putAndu-se
ajunge uneori, la disparilia sau vindecarea suferinlelor cronice.
Este vorba de fenomenul de reversibilitate a anumitorsuferinte cronice, posibil printr-un tratament homeopat adecvat,
chiar gi in cazul constituirii unor modificdri de structurd (ex.
fibrom uterin).in alegerea remediilor homeopate trebuie avut in vedere
cd organismul aere 2 tipuri de structuri.