Download - Masina de Mortezat
-
MASINA DE MORTEZAT
Mortezarea este procesul de prelucrare prin aschiere la care
miscarea principala este rectilinie, executata in planorizontal . In
functie de masina unealta pe care se realizeaza prelucrarea ,
miscarea principala si cea de avans pot fi executate de catre cutitul
de rabotat sau de catre piesa pe masa masinii:
- la prelucrarea pe rabotare cu cap mobil , scula executa miscarea
principala, iar semifabricatul miscarea de avans
- la prelucrarea pe raboteze cu masa mobila , semifabricatul executa
miscarea principala , iar scula miscarea de avans
- la prelucrarea pe masini speciale , folosite in ateliere de cazangerie
pentru rabotat muchiile tablelor , atat miscarea principala cat si cea
de avans sunt executate de scula
In cazul mortezarii miscarea principala , rectilinie alternativa , se
executa in plan vertical de catre scula , iar miscarea de avans de
catre semifabricatul prins pe masa miscarii. Atat in procesul de
rabotare cat si in cal de mortezare exista o cursa activa si o cursa de
gol .
In timpul cursei inactive scula are timp sa se raceasca , motiv pentru
care , la cele doua procedee lichidele de racire se utilizeaza doar in
cazuri speciale.
Pentru ambele procedee , la capatul cursei de gol se realizeaza
avansul intermitent de generare iar dupa o traiectorie completa , o
noua adancime de aschiere se poate obtine prin indexarea avansului
vertical executat de scula .
Deoarece , atat pentru cazul masinilor de rabotat cat si a celor de
mortezat , viteza miscarii principale este variabila , fiind maxima la
mislocul cursei si egala cu capetele acesteia ,prelucrarea cu o viteza
maxima la mislocul cursei si egala cu zero la capetele acesteia ,
prelucrarea cu o viteza apropiata de cea econimica este posibila
-
numai pe o anumita portiune din cursa de-o parte si de alta a
centrului acesteia .
Acest lucru , precum si existenta cursei de gol , determina ca
prelucrarile prin rabotar si mortezare sa fie caracterizate de o
productivitate relativ scazuta , motiv pentru care se folosesc , in
general in productia individuala sau de serie mica .
Prin rabotare se pot prelucra suprafete plane ( orizintale , verticale
sau inclinate) , precum si suprafete profilate . Rabotarea se
utilizeaza in special la prelucrarea suprafetelor inguste si lungi (
ghidaje , canale , marginile tablelor ) unde lipsa de productivitate a
procedeului este atenuata de specificul dimensional al pieselor .
- prelucraerea suprafetelor plane orizontale se executa cu cutite
normale de rabotat . La finisarea cu cutitul drept se lucreaza cu
adancime de aschere de 0,5...2mm si avans de 0,1...0,3 mm/ c.d iar
la finisarea cu cutite late cotite adancimile de aschiere sunt de 0,5
..1mm, iar avansurile de
5...15 mm/cd .
Finisarea suprafetelor cu trepte in directie de avans se face cu
ajutorul cutitelor incovoiate . Pentru prelucrarea suprafetelor plane
cu trepte in directia principala se prevad canale de scapare cu
latimea de 5...0mm
- prelucrarea suprafetelor verticale se realizeaza cu ajutorul
cutitelor normale sau a cutitelor colt inclinate cu 15..20 fata de
directia de avans
- prelucrarea danturii la cremaliera se executa cu ajutorul unui cutit
cu profil identic cu cel al golului dintre dinti si a unui dispozitiv de
divizare , care se monteaza pe traversa si care asigura o precizie
ridicata
- prelucrarea arborilor canelati poate fi facuta pe seping prin
folosirea unui dispozitiv special format dintr-un divizor , o papusa
mobila cu cea fixata pe masa masinii prin intermediul unei placi
- prelucrarea unui canal de pana interior se poate executa prin
-
prinderea unei scule intr-un prelungitor care poate trece prin
alezajul butucului si executa atat miscare principala cat si miscare
de avans verticala
-
SINTEZA MECANIZMULUI CU BARE ARTICULATEls 0.12:= m( )
O2C 0.08:=ltr 0.020:= m( )
CB 0.229:=Smax 2 ltr ls+ 0.16=:= m( )n1 70:= rot
min
12 pi n1
607.33=:=
O2A 0.08:= m( )
O2CCB
:= 0.35:=
O2CSmax
20.08=:= m( )
CBO2C
0.229=:=
k 4:=
m( )O1O2 O2Ak
0.02=:=
Determinarea familiei mecanismului
Nr.crt. Vx Vy Vz Wx Wy wz1 - - - + - -2 - + + + - -3 - - - + - -4 - - + + - -5 - + - - - -
-
m 3:=
n 5:=
C5 7:=
C4 0:=
M 3 n 2 C5 C4 1=:=
Pentru determinarea raportului de transmitere al reductorului planetar intervin urmatoarele formule de calcul:
Se cunoaste turatia electromotorului de antrenaren1 70=
Z4 17:=n 1440:=
rotmin
Z5 39:=
itotn
n120.571=:=
i45Z5
Z42.294=:=
ic 3:=
iRitot
i45 ic2.989=:=
Claculul elementelor geometrice ale angrenajului format dinrotile dintate cilindrice
z4 17:=z1 18:=z5 39:=
z2 42:=0 20:=
x1 0.75:= m 3=
x2 0.21:=
-
Unghiul de angrenare
inv0 0.02315421:=
inv inv0 2x1 x2+z1 z2+
0.3639+ 0.035=:=
28:=
Coeficientul de variatie a distantei axiale
yz1 z2+
20.93960.8829
1
1.927=:=
Distanta axiala
a mz1 z2+
2
cos 0pi
180
cos pi
180
95.784=:=
Coeficientul de scurtare a inaltimii dintilor
x1 x2+ y 0.967=:=
Inaltimea dintilor
h m 2.25 ( ) 9.65=:=Diametrul cercurilor de divizared1 m z1 54=:=
d2 m z2 126=:=
-
Diametru cercurilor de baza
db1 m z1 cos 0pi
180
50.743=:=
db2 m z2 cos 0pi
180
118.401=:=
Diametrul cercurilor de rostogolire
dw1 m z1cos 0
pi
180
cos pi
180
57.47=:=
dw2 m z2cos 0
pi
180
cos pi
180
134.098=:=
Diametrul cercurilor de cap
da1 m z1 2+ 2 x1+ 2 ( ) 70.3=:=da2 m z2 2+ 2 x2+ 2 ( ) 139.06=:=
Diametru cercurilor de piciordf1 m z1 2 2 z1+ 0.5( ) 154.5=:=df2 m z2 2 2 z2+ 0.5( ) 370.5=:=
Arcele dintilor pe cercurile de divizare
S1pi m
22 m x1 tan 0
pi
180
+ 6.35=:=
-
S2pi m
22 m x2 tan 0
pi
180
+ 5.171=:=
ra2da22
69.53=:=ra1da12
35.15=:=
rb2db2
259.201=:=rb1
db12
25.372=:=
Gradul de acoperire
ra22 rb22 ra12 rb12+
pi m cos 0pi
180
6.864=:=
Corzile constante
Sc1 mpi
2cos 0( )2 x1 sin 2 0 pi
180
+
2.231=:=
Sc2 mpi
2cos 0( )2 x2 sin 2 0 pi
180
+
1.19=:=
Inaltimea la coarda constanta
hc1 m x1 cos 0pi
180
2 1+
pi
8sin 2
pi
180
6.91=:=
hc2 m x2 cos 0pi
180
2 1+
pi
8sin 2
pi
180
5.479=:=
-
Lungimea pente dinti
N1 3:= N2 5:=
Wn1 m N1 0.5( ) pi 2 x1 tan 0 pi180
+ z1 inv0+
cos 0pi
180
:=
Wn1 24.855=
Wn2 m N2 0.5( ) pi 2 x2 tan 0 pi180
+ z2 inv0+
cos 0pi
180
:=
Wn2 43.026=
1 Ciclul indepentent O1AO2O1 n 3:= C5 4:= 1:=
0 90:=
l2 O1O2 0.02=:=l3 O2C 0.08=:=
l'3 O2A 0.08=:=l4 CB 0.229=:=
l0 O1O2 0.02=:=
-
1 0:=
'3 sinl3 sin 1
pi
180
l0 cos 1pi
180
l'3
1
:=
R3 1 2, ( ) l'3 sin '3 1( ) pi180
l0 cos 1pi
180
+:=
R'3l'3 cos '3 1( ) pi
180
l0 sin 1pi
180
l'3 cos '3 1( ) pi180
:=
R''3l0 cos '3 1( ) pi
180
l'3 1 R'3( )2 sin '3 1( ) pi180
+
l3 cos '3 1( ) pi180
:=
-
2 Ciclul independent O2CBO2
l4 CB 0.229=:=
l3 O2C 0.08=:=
l5 l3 l4 0.309=:=
3 '3:=
R'5l3 l5 sin 3
pi
180
l5 l3 cos 3pi
180
:=
R''5l3 l5 cos 3
pi
180
R'5+ 2 R'5 l3 sin 3pi
180
+
l5 l3 cos 3pi
180
:=
3 R'3 1:= 1 7.33=
V5 R'5 3:=
3 l3 cos 3pi
180
l42 l32 sin 3pi
180
2+:=
a5 R''5 32 R''5 3+:=
-
CAMA
Urcare sin Coborare sin
h 0.070:=
u 90:= R 110:= c 120:= r 35:=
URCARE
S h
u
12 pi
sin 2pi
u
pi
180
:=
V
hu
1 cos2 piu
pi
180
:=V
a
2
2 pi h
u2
sin2 piu
pi
180
:=2
COBORARE
S h
c
12 pi
sin 2pi
c
pi
180
:=
V
hc
1 cos2 pic
pi
180
:=V
a
2
2 pi h
c2
sin2 pic
pi
180
:=2
-
S v/ a/^2
0 0 0 0
15 0.009885241 0 0
30 0.019770483 0 -1
45 0.029655724 0 -1
60 0.039540966 0 -1
85 0.056016368 0 -2
90 0.059311449 0 -2
-3
-2
-2
-1
-1
0
1
0 20 40 60 80 100
Series1
Series2
-
S v/ a/^2
125 -0.29033747 0 1
100 -
0.232269976 0 0
75 -
0.174202482 0 0
50 -
0.116134988 0 0
25 -
0.058067494 0 0
0 0 0 0
0
0
0
0
0
1
1
0 20 40 60 80 100 120 140
Series1
Series2
-
f1 Xa Ya f3 Omega1 R3' Omega3 R3'' Epsi3 l5=sB R5' V5=VB R5'' a5
0 0.075 0 71.792
7.33
1 7.33 -0.254 -13.63 0.1604 -0.023 -0.171 -0.156 -8.08
45 0.053 0.053 79.314 1.1988 8.7869 -0.133 -7.121 0.17 0.039 0.3429 0.1177 8.8135
90 5E-18 0.075 90 0.7974 5.8447 -0.102 -5.457 0.1858 -0.055 -0.324 -0.315 -10.46
135 -0.053 0.053 100.69 1.0206 7.4813 0.2328 12.507 0.2998 -0.015 -0.111 0.0281 1.387
180 -0.075 9E-18 108.21 0.7968 5.8407 0.1725 9.2677 0.2292 -0.076 -0.445 -0.389 -13.97
225 -0.053 -0.053 106.86 1.6543 12.126 1.5162 81.462 0.3009 -0.005 -0.056 0.0758 10.767
270 -1E-17 -0.075 90 0.9333 6.8413 -0.379 -20.35 0.1858 -0.055 -0.38 -0.315 -13.61
315 0.053 -0.053 73.138 1.169 8.569 -0.15 -8.067 0.1745 0.0445 0.3811 0.142 10.065
360 0.075 -2E-17 71.792 0.6821 4.9996 0.0138 0.7439 0.1604 -0.023 -0.116 -0.156 -3.924
0
0.05
0.1
0.15
0.2
0.25
0.3
0.35
0 45 90 135 180 225 270 315 360
Series1
-
-0.5
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0
0.1
0.2
0.3
0.4
0.5
0 45 90 135 180 225 270 315 360
Series1
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
0 45 90 135 180 225 270 315 360 Series1
-
CAMA
S V/ a/^2
0 0 0 0
15 0.009885241 0 0
30 0.019770483 0 -1
45 0.029655724 0 -1
60 0.039540966 0 -1
85 0.056016368 0 -2
90 0.059311449 0 -2
100 0.059311449 0 -2
110 0.059311449 0 -2
120 0.059311449 0 -2
130 0.059311449 0 -2
140 0.059311449 0 -2
150 0.059311449 0 -2
160 0.059311449 0 -2
170 0.059311449 0 -2
180 0.059311449 0 -2
190 0.059311449 0 -2
200 -0.29033747 0 1
225 -
0.232269976 0 0
250 -
0.174202482 0 0
275 -
0.116134988 0 0
300 -
0.058067494 0 0
325 0 0 0
330 0 0 0
335 0 0 0
340 0 0 0
345 0 0 0
350 0 0 0
355 0 0 0
360 0 0 0
-
-0.35
-0.3
-0.25
-0.2
-0.15
-0.1
-0.05
0
0.05
0.1
0.15
0 50 100 150 200 250 300 350 400
S
-
-0.01
0
0.01
0.02
0.03
0.04
0.05
0.06
0.07
0.08
0 50 100 150 200 250 300 350 400
V/
-
-3
-2
-2
-1
-1
0
1
1
0 50 100 150 200 250 300 350 400
a/^2