Transcript
Page 1: Managementul Bolilor La Rapita

Cultura rapitei, intrebuintare si scurt istoricValorificarea potentialului agricol prin încurajarea culturilor alternative de plante tehnice, rapita, în vederea asigurarii uneisurse energetice alternative de combustibil pentru tractoare si masini agricole autopropulsate, reprezinta un deziderat energetic actual cu largi perspective de dezvoltare.În România rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari înainte de primul razboi mondial si între cele doua razboaie mondiale. Astfel, în anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii ha, iar în anul 1930 cca. 77,32 mii ha.Dupa 1948, suprafetele au variat de la un an la altul, trecând putin peste 20 mii ha doar în anii 1953, 1955, 1956. În anul 1935 anuarul statistic al României mentioneaza 5,9 mii ha.Proprietati biologice si chimice:Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm.Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare.Înflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.Polenizarea la rapitã este încrucisatã desi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proportie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandã asezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapitã.Fructul este o silicvã subtire, lungã de 5-10 cm, netedã, despãrtitã longitudinal în douã compartimente printr-un perete median. Silicva se terminã cu un rostru subtire si scurt. Numãrul de silicve pe o plantã de rapitã poate ajunge pânã la800. În fiecare fruct se formeazã între 10 si 25 seminte, uneori chiar 30.Semintele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenusie închis sau neagrã. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafata lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg.Compozitia chimicãÎn functie de soi si conditiile de vegetatie, compozitia chimicã a semintelor, se caracterizeazã printr-un continut de:33-49% grãsimi19-20% proteinã brutã17-18% extractive neazotate

Page 2: Managementul Bolilor La Rapita

Continutul semintelor de rapitã colza în ulei trece de 40 % la soiuri libere de acid erucic (tip“0”). În culturã comparativã la ICCPT Fundulea, continutul de ulei a fost cuprins între 43,8 si 47,2%. La soiurile libere de acid erucic si de glucozinolati (tip“00”), continutul de ulei a fost între 43,3 si 48,3%. La soiurile cultivate în tara noastrã continutul de ulei în seminte este de 44,5-45,8%. În general continutul de ulei la semintele de colza sunt cuprinse între 43-48%.Principalele boli ale culturii de rapita

Alternarioza (Alternaria brassicae Sacc. x Rape)Alternarioza este o boală des întâlnită la rapiţa pentru ulei şi poate provoca daune semnificative înainte de recoltare. Simptome

Apariţia de puncte mici de culoare maroniu închis spre negru pe frunze, ramuri şi silicve cu diametrul cuprins între 1-3 mm. Puncte mai mari de culoare negru-maroniu cu inele concentrice pot apărea pe frunze, făcând vizibilă apariţia bolii. Alternaria poate infecta şi plantulele de rapiţă; apar pete maroniu-negricioase pe hipocotil provocând căderea acestuia. Cea mai severă infecţie se dezvoltă la nivelul silicvelor (pete colţuroase, negre acoperite de conidii). Silicvele tinere se deformează, se scutură prematur, iar seminţele au MMB-ul redus.

Ciclul biologicResturile vegetale infectate reprezintă sursa primară de infecţie. Conidiile sunt apoi răspândite de către vânt. Alternanța între perioadele umede şi uscate favorizează instalarea bolii, iar temperaturile mari de 18oC îi accelerează dezvoltarea.CombatereRespectarea rotaţiei; cultivarea seminţelor de calitate de la recoltele ce nu sunt afectate de Alternarioză; tratamentul seminţelor cu fungicide pentru evitarea infecţiei primare; igiena miriştii pe terenurile învecinate; control chimic cu fungicide după înflorire (când apar

Page 3: Managementul Bolilor La Rapita

primele pete pe silicve).

FăinareaFăinarea este o boală provocată de o ciupercă des întâlnită la rapiţa pentru ulei, dar care nu produce pagube semnificative economic.Simptome

Făinarea apare sub formă de pete de culoare albă pe frunze, dar poate fi întâlnită şi pe tulpini. Primele semne ale infecţiei sunt petele albe cu miceliu fin, rar. Acestea se pot transforma în pete mate, cu miceliu dens care pot acoperi întreaga suprafaţă foliară. Condiţiile favorabile făinării sunt: temperaturi de 15- 20oC şi umiditate foarte crescută.

CombatereCombaterea chimică nu se justifică din punct de vedere economic.

 

Hernia rădăcinilor de crucifereBoala este cunoscută în toate ţările mari cultivatoare de rapiţă, în special în zonele umede şi cu soluri acide, fiind semnalată pe majoritatea speciilor de crucifere spontane sau cultivate, inclusiv pe rapiţa de toamnă. Simptome

Boala poate surveni în toate fazele de vegetaţie ale plantelor, manifestându-se prin îngălbeniri sau veştejiri ale organelor aeriene, însă atacul caracteristic se manifestă pe rădăcini. Acestea suferă hipertrofii şi îngroşări care pot fi de 15-30 ori mai mari decât

Page 4: Managementul Bolilor La Rapita

diametrul rădăcinii sănătoase. Pe rădăcina principală umflăturile sunt mult mai pronunţate decât cele prezente pe rădăcinile secundare. Atacul poate fi uneori confundat cu cel produs de nematodul galicol.

Ciclul biologicCiuperca poate rezista în sol peste 8 ani, răspândindu-se prin sporii prezenţi în rădăcinile hipertrofiate, ce sunt transportaţi de râme, larve, viermi, apă sau prin lucrările agricole.Prevenire și combatere

Alegerea unui asolament corespunzător sau respectarea unei rotaţii în care rapiţa sau alte crucifere să revină pe acelaşi teren după 4-5 ani şi menţinerea unui pH neutru constituie cele mai eficiente metode pentru prevenirea acestei boli.

Mana (Peronospora parasitica Fr.)

Cei mai mulţi hibrizi au o toleranţă bună, daunele fiind semnificative doar în timpul fazelor timpurii de creştere. Simptome

Mana afectează în principal plantulele de rapiţă, infectând cotiledoanele. Apar pete neregulate, gălbui, pe partea superioară a frunzei, iar pe partea inferioară un miceliu alb, reprezentat de sporangioforii şi sporangii ciupercii. Infecţia severă poate omorî plantulele de rapiţă. Pe frunzele mari, petele gălbui-maronii sunt mai slab conturate şi prezintă un miceliu gri pe partea inferioară. Frunzele atacate puternic se pot usca. Silicvele infectate au pistrui neregulaţi, brun-negri, cu miceliu rar.

CombatereEvitarea semănatului întârziat şi a varietăţilor susceptibile reduc riscul unei infecţii majore. Dacă apare o potenţială infecţie, atunci se recomandă aplicarea unor fungicide pe bază de clorotalonil sau mancozeb care va controla boala de la cotiledon la stadiul de 3 frunze.

Page 5: Managementul Bolilor La Rapita

Pătarea frunzelorBoala este favorizată de un climat umed.SimptomeApariţia pe frunze a petelor de culoare verde-albicios înconjurate de un cerc de spori de culoare albă sau roz. Infecţia este asociată cu distrugerea ţesutului frunzei şi apariţia băşicilor, reducând rezistenţa la îngheţ şi apariţia de infecţii secundare.Frunzele se usucă în cazul unei infecţii severe care se transmite ulterior bobocilor florali, provocându-le brunificarea. Pe tulpină pot apărea leziuni de culoare roz înconjurate de pete mici negre. Infecţia târzie a silicvelor duce la îmbătrânirea prematură, distrugerea acestora şi pierderea seminţelor.

                                

Page 6: Managementul Bolilor La Rapita

    Ciclul biologicInfecţia cu P. brassicae apare toamna şi poate produce pagube mari în iernile blânde, dar simptomele pe frunze şi tulpini nu se observă decât primăvara. Sursa principală de infecţie sunt resturile vegetale. Aplicarea de erbicide care distrug stratul cerat al rapiţei, cresc şansele instalării bolii.Combatere

Cultivarea hibrizilor toleranţi reprezintă un element cheie pentru diminuarea daunelor; respectarea/efectuarea rotaţiei pentru a preveni contaminarea de la resturile vegetale; tratamentul cu fungicide al seminţelor; tratamentele cu fungicide se aplică în cazul apariţiei infecţiei: toamna, primăvara la repornirea în vegetaţie şi la începutul înfloririi.

Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum - Lib deBary)

Putregaiul alb este cauzat de o ciupercă de la nivelul solului şi poate duce la pierderi semnificative de producţie.Germinarea ciupercii în sol este influenţată direct de condiţiile de mediu - temperaturi şi umiditate ridicate în perioada de înflorire. Putregaiul alb poate rămâne în sol timp de mai mulţi ani (7-12 ani) şi este întâlnit la mai multe plante de cultură, inclusiv alte specii de Brassica, leguminoase, cartof, soia, sfeclă pentru zahăr şi alte legume rădăcinoase. 

Page 7: Managementul Bolilor La Rapita

   

  

 SimptomeSimptomele putregaiului alb survin la sfârşit de mai, început de iunie. La 10-14 zile după infectare, pe tulpini apar leziuni decolorate (20-30 cm) unde epiderma se poate exfolia. Pe aceste leziuni se dezvoltă o ciupercă albă, pufoasă. Tulpinile afectate se usucă şi devin fragile. În interiorul acestora se dezvoltă scleroţi, iniţial de culoare albă care apoi devin negri şi duri. Putrezirea ţesutului în zona infectată poate duce la aplecare/frângere şi îmbătrânirea prematură a plantei, provocând pierderi de recoltă. Ciclul biologicScleroţii germinează primăvara formând apotecii de culoare galben-maronie în aprilie-mai care produc spori ce vor infecta plantele de rapiţă. Infecţia este mare dacă eliberarea ascosporilor coincide cu perioada de maximă înflorire. Aceştia infectează plantele din jur prin intermediul resturilor de ţesut afectat sau prin petalele căzute care se lipesc de tije şi de ramuri.

Page 8: Managementul Bolilor La Rapita

  Combatere

Respectarea rotaţiei culturilor (4-7 ani); sămânţă liberă de Sclerotinia; microclimatul favorabil infecţiei poate fi evitat utilizând densităţi mai mici şi o combatere eficientă a buruienilor; aplicare de fungicide la căderea timpurie a petalelor conferă de obicei un control bun al acestei boli.

Putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea Pers. ex Pers)

Putregaiul cenuşiu apare în principal pe resturi vegetale aflate în curs de descompunere în sol. În condiţii favorabile de umiditate atacul se manifestă pe toată planta. Putregaiul cenuşiu este considerat a avea o importanţă redusă, iar controlul chimic este rareori justificat.

 

Page 9: Managementul Bolilor La Rapita

         

  SimptomePutregaiul cenuşiu poate apărea acolo unde boala întâlneşte orice formă de ţesut afectată de îngheţ, boli, paraziţi sau daune mecanice. În condiţii de umiditate crescută pe tulpini, ramificaţii, frunze şi silicve se instalează un miceliu gri-maroniu cu aspect pulverulent. Dacă infecţia se produce devreme (la sfârşitul iernii), B. Cinerea poate cauza o putrezire totală a plantelor. Dacă infecţia se instalează la nivelul tulpinilor şi silicvelor, boala determină scuturarea prematură.Combatere

Evitarea densităţilor prea mari; evitarea rănirii mecanice a plantelor; aplicarea fazială a azotului; controlul chimic cu fungicide

Rugina albă a cruciferelor (Albugo candida - Pers. et Hooker - Kze).

Boala este cunoscută sub numele de rugina albă sau albumeala cruciferelor şi

Page 10: Managementul Bolilor La Rapita

poate fi întâlnită atât pe cruciferele cultivate, cât şi pe cele spontane.SimptomeBoala produce pagube pe frunze, tulpini, pedunculi florali, flori şi silicve. Pe organele atacate apar pete de decolorare, apoi acestea devin albe, lucioase, proeminente, de diferite forme şi mărimi (1-5 mm în diametru), izolate sau confluente.În dreptul proeminenţelor, epiderma crapă şi petele devin pulverulente. Tulpinile şi silicvele atacate suferă malformaţii (hipertrofieri şi îngroşări). Sepalele florilor sunt hipertrofiate, petalele atrofiate şi înverzite. Tulpinile plantelor atacate sunt contorsionate şi se culcă pe sol.Ciclul biologicCiuperca se transmite de la un an la altul prin oosporii rămaşi în sol sau pe seminţele netratate, iar în cazul rapiţei de toamnă rezistă şi în rădăcinile din sol. În cursul anului, ciuperca este răspândită de zoosporangii vehiculaţi de apa de ploaie şi de vânt.Prevenire și combatereMăsurile agrotehnice au rol foarte important în prevenirea instalării bolii deoarece prin arăturile adânci, igienă culturală, distrugerea buruienilor şi rotaţia de 3-4 ani, se creează condiţii nefavorabile pentru instalarea agentului patogen. De obicei, tratamentele chimice nu sunt necesare.

Combaterea chimica a bolilor la cultura de rapita

ACANTO PLUS

(picoxistrobin 200 g/l + ciproconazol 80 g/l) DuPont International Operations SARL (DIOSA), Elvetia

0,6 l/ha (2 tratamente)

innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

se aplica primavara, dupa reluarea vegetatiei pana la inflorirea deplina

AMISTAR XTRA 280 SC

(ciproconazol 80 g/l + azoxistrobin 200 g/l) Syngenta Crop. Protection Ag., Elvetia

0,75 l/ha(2 tratamente in vegetatie)

innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

aplicarea se face la aparitia primelor simptome de boala si pana la mijlocul infloritului

AZBANY

(azoxistrobin 250 g/l) Nufarm SAS, Franta

1,0 l/ha Sclerotinia sclerotiorum Botrytis cinerea Alternaria brassicae

CARAMBA TURBO

(metconazol 30 g/l + mepiquat clorura 210 g/l) BASF

0,7 l/ha(trat. aplicat toamna)

tratament pentru cresterea rezistentei plantelor la iernare

toamna se aplica in fenofaza de 4-6 (8) frunze, iar primavara de la inceputul alungirii tulpinei pana la faza de buton galben

1,0 l/ha(1 tratament aplicat primavara pentru combaterea agentilor patogeni)

innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

FOLICUR SOLO 250 EW

(tebuconazol 250 g/l) Bayer Cropscience Ag., Germania

1,0 l/ha(aplicat primavara pana la inflorit)

putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphe comunis)

0,5 l/ha(1 trat. aplicat toamna)

tratament pentru cresterea rezistentei plantelor la iernare si pentru combaterea patogenului innegrirea tulpinilor (Phoma lingam)

MIRAGE 45 EC

(procloraz 450 g/l) Adama Agricultural Solutions, Israel

1,0 l/hainnegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae)

Page 11: Managementul Bolilor La Rapita

MYSTIC 250 EC

(tebuconazol 250 g/l) Nufarm GmbH & Co. Kg, Austria

0,5 l/ha(trat. aplicat toamna)

tratament pentru cresterea rezistentei plantelor la iernare si pentru combaterea patogenului innegrirea tulpinilor (Phoma lingam)

1,0 l/ha(aplicat primavara pana la inflorit)

complex patogeni: (Sclerotinia sclerotiorum, Botrytis cinerea, Alternaria brassicae, Phoma lingam, Erysiphae communis)

MYSTIC PRO

(tebuconazol 200 g/l + procloraz 300 g/l) Nufarm GmbH & Co. Kg, Austria

0,625 l/ha(1 trat. aplicat toamna) 1,250 l/ha

(1 - 2 trat. aplicate primavara - vara)

complex patogeni: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), putregaiul uscat (Phoma lingam), fainarea (Erysiphae communis)

PROPULSE 250 SE

(fluopiram 125 g/l + protioconazol 125 g/l) Bayer Cropscience Ag., Germania

1 l/ha putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum) alternarioza (Alternaria brassicae)

se aplica la inflorirea deplina, cand petalele primelor flori incep sa cada

ORIUS 25 EW

(tebuconazol 250 g/l) Adama Agricultural Solutions, Israel

1,0 l/ha(aplicat primavara pana la inflorit)

putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), alternarioza (Alternaria brassicae)

0,5 l/ha(aplicat toamna, in faza de 4-6 frunze)

tratament aplicat toamna pentru cresterea rezistentei plantelor la iernare si combaterea patogenului innegrirea tulpinilor (Phoma lingam)

PICTOR

(dimoxistrobin 200 g/l + boscalid 200 g/l) BASF

0,5 l/ha

complex patogeni: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), fainarea (Erysiphae communis)

se aplica de la primele petale vizibile, faza de “buton galben” pana la inflorit total BBCH 59-65

PRIORI XTRA 280 SC

(ciproconazol 80 g/l + azoxistrobin 200 g/l) Syngenta Crop. Protection Ag., Elvetia

0,75 l/hainnegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

aplicarea se face la aparitia primelor simptome de boala si pana la mijlocul infloritului

SALVATOR 25 EW

tebuconazol 250 g/l Adama Agricultural Solutions, Israel

1 l/ha

putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), alternarioza (Alternaria brassicae), putregaiul uscat (Phoma lingam), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), fainare (Erysiphe communis)

TAZER 250 SC

(azoxistrobin 250 g/l ) Nufarm Gmbh & Co KG Austria

1 l/ha Putregaiul cenusiu (Botritys cinerea) alternarioza (Alternaria brassicae),putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

TILMOR 240 EC

(protioconazol 80 g/l + tebuconazol 160 g/l) Bayer Cropscience Ag., Germania

1,0 l/ha

complex patogeni: putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), fainarea (Erysiphae communis)

aplicarea se poate face din toamna pana in primavara la inflorit

TOPREX

(difenoconazol 250 g/l + paclobutrazol 125 g/l) Syngenta Crop Protection AG, Elvetia

0,5 l/ha innegrirea tulpinilor (Phoma lingam) regulator de crestereaplicarea se poate face din toamna pana in primavara la inflorit

TOPSIN 70 WDG

(tiofanat-metil 70%) Nisso Chemical Europe Gmbh, Germania

1,0 kg/ha (aplicat in vegetatie)

innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

TOPSIN 500 SC

(tiofanat-metil 500 g/l) Alchimex S.A., Bucuresti, Romania

1,4 l/ha (aplicat in vegetatie)

innegrirea tulpinilor (Phoma lingam), putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum), putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea), alternarioza (Alternaria brassicae), fainarea (Erysiphae communis)

aplicarea se face primavara de la alungirea tulpinii pana la inflorit

Page 12: Managementul Bolilor La Rapita

Nippon Soda, Japonia Summit Agro S.R.L., Romania

Bibliografie

http://www.alcedoltd.ro/recomandari_2016/rapita.pdf

Page 13: Managementul Bolilor La Rapita

http://www3.syngenta.com/country/ro/SiteCollectionDocuments/Protectia%20Plantelor/Catalog/2014/Brosura

%20Syngenta%20Rapita%202014.pdf

http://www.gazetadeagricultura.info/rapita/cultura-rapita/tratamente-combatere-boli-daunatori-rapita.html

http://www.dekalb.ro/rapita/biblioteca-agronomica/boli/rugina

http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-tehnice/469-rapita/352-cultura-de-rapita.html

http://www.cartiagricole.ro/cultivarea-rapitei/


Top Related