Supliment gratuit la ziarul E P O C AMAILW2i11111111111
A. S. R. Principele FerdinandPalatal dc la Cotroceni
La capätul BulevarduluT Elisabeta, departe, dincolode cheiul Dimbovitel, in mijlocul unuT parc ca dinpovestT, se aflä Palatul CotrocenT, altä data resedintade toamnä si de primä-varä a perechel regale romine,azI resedinta continua a printuluT si printesel Rominiel.
E incïntätor parcul si castelul acesta, si cind te afliin inima Bucurestiulul, la eel alt cap&t al marelulBulevard, cap&t ce da in Calea Victoriel, si lasT ochil s&pätrundä zarea ce se Intinde spre CotrocenT, par'cäprin ceata itT apare resedinta viitornluT rege, sus Inculmea unul deal, dupa ce sinele tramwayuluT elec-
tric, coborind o vale si urcind o colin&, se apropiedin ce in ce, eu cit se depärteaz& de ochiul omenesc,vine lucil peste care lunecä, fulger, vagonul scín-,teind si ziva si noaptea.
Te surprinde pozitia pitoreasc& a castelulul si pentrustrein saü chiar pentru Bucuresteanul care n'a park-sit centrul, cind se aflä in locul acesta, remine uimit,el care credea cä Bucurestiul e oropsit de natura,färä niel un farmec, färä niel o priveliste.
Si minune de architectura este Castelul ascunsintre pomi si florT, minune eu atit mal draga nouacä restaurarea-T, recentä, este opera unul maestru romin, architectul Gotereau din BucurestT.
E cu neputintä de descris, in seurte cuvinte, in lo-
cul rezervat aci, bogätia si din afara si dinäuntrul
Castelulul si trebue o cunostintä specialä pentru ainsira podoabele de arta cari 's asvirlite, ici si colo,
cu o imbelsugare eu adevarat orientala.
Numal sosind la scara de onoare, simti ca te afliinaintea monument, in care e pusä toatä conceptiaunuT artist, pentru a fi fäcut vrednie adäpost alaceluia ce va conduce odat& un popor.
Pe eft de modest e palatul regal din mijlocul zgo-motulul si falniculul Pod al MogosoaeT , pe alit desomptuos e Castelul' din mijlocul singurätätel Co-
trocenilor.
Si numeroasele cazarme din apropriere, si vastulpoligon, cimp de defilare al viitorilor eroi. si bisericadin curte, par'cä te-ar face s& reträestl, cu gindul, oclip& din viata EvuluT media, linistitä, retrasa in pie-tate si setoasä doar dewitejil.
A. S. R. Principele FerdinandMowtenitorul Tronulaiï RmaT i, i c i
Aci, iatä citi-va ani, de cind, adevärat castelan, ze-los doar In studil, traeste In tihnä, cu familia-I iu-
bitä, Principele Coroanel Romine, modest, constiin-cios in datoril, dorind aproape sä fie uitat.
Si a trebuit sa vie crunta boalä ! ca lovind in Prin-tul Hominiel, s& se arunce neliniste si sfìsiere deinimT In acest de tihnä locas, imprástiind nelinisteasi :tulburarea de sufiete in casa intregel Rominil.
Niel o dátä Castelul Cotrocenl n'a gemut de atitalume,de o lume ce si ea gemeast poate nicäerl,tntr'o clipä data, nu s'a simtit atita durere durereauntil Intreg popor.
In parcul incintätor, printre douä alee de nisip, peunde toatä ziva se joaca micil printisorl, copilasilRominirT, intre doua alee de nisip, vezl straturl deflorT, in culorl vil saa discrete, si din aceste florl uneleaä fost rupte, de mina gingasä a PrinteseT Romi-niel, pentru a fi impr&stiate pe patul AugustuluI bol-nav, semn täcut si elocuent de pietate, al unul sufletiubitor, infricosat de desnädejde,
Si in biserica din curte, ascunsä si ea de frunzesi ramurT, luminärl de cearä aä ars necurmat si cea-surT IntregT, in cucernicä ruga, dinaintea FecioarelMaria, Principesa Maria a stat ingenuchiatä, rugin-du-sP fierbinte pentru iubitul sot si pentru ferici-tea RominieT.
... Totul in tara se misc& plin de viatä numal Prin-tul mostenitor, cäläuza tuturor, sä stea pironit pepatul de durere ?
Un popor întreg dovedeste' actiunea, doreste sämeargä cu pasT marl pe calle de progres si prin-tul mostenitor sä nu mearg& odatä eu el ? Cuteza-vachiar Dumnezeirea s& desparta lunga vreme un popórde conducätorul säa ?
* *
Dinspre Castelul Cotrocenl bate un vint de li-nistire si alinare. Copacil din falnicul parc, chiar elrosi -sl, in dulce soapt &, par a'sI spune fericirea ce simtiar Rominil Isl luneca din gura in gura o vorbä malbunä, descretind frunti, dind voie unul suris s& senasca pe buze.
Palatul de la CotrioceniFa(ada din spre gràdinà
M
EUGENIU BEHLESRepresentant general al renumite' fabric' T H. F L OTHER di I>< Germania
Bucureltt. Strada Bibescu-Vodá, 1, 2 4. Bucureltt.
lA/ .I/AR6 DEPOSIT
LOCOMOBILE
1
$I STREERATORÌ
!IIPiI!IIDÌI'I!!i1'!llüll
de 6, 8, 10 12 cat putere.premiate cu cent mai ivaltlti diKtiluctiune, adicia cu
NW' 11LARE MEI)A ILA IE DE AUR 11111(La concursul de Treerä,tori de la Herdstrilú la 1891)
Aceste Masine indrplinind toate cerintele agricullurel din tara, o asemenea garniturä, adicä: Locomobilä $i Treer,:toare,s'a cumparat de onor. minister de Agricultura pentru scoala centralä de Agricultura de la Herästräíi.
unira
PLLJ(IJRI LI%IITERSALEDE ()TEL, PERFEUVONATE
Pinguri cu 2, :3, tti 4 bräzdare, tot-d'a-una 400 5O0 pluguri in deposit.
Ylul;uri eu senianator de l'oruilib. I'luguri Normale.
:s . sr T-- .. ;
Sevtdnd tor3,', TrioriYinturdtorï', Greble de Fén
Batoze de Porumb11lafine de (dial pae 8i Fén
Adrift, Cu l t i v a t o r l, TdrdluclGrape de fer Jlexibile diailonat,e
l'dr(i de reservtri1Ìuramale
Curele de transniisiunePietre de lrnoard Jranceze
1llori tr ansportabilepe poNtament de ter 71 lemn.
Instalatiuni de morì perfect automaticeen vallnri.
.11loloare de petrol, etc.Poinpe
E pentru spllatul casanelor de incenditi al de gri<din1.
MASINE DE SCARMXNAT LÎNX. PIYi', DE POSTAYIIRÌ, etc.
Secerátoare simple Continental" ki CositoarePRECtTM ! l RENIIMITASecerátoarea BONNIE"
- ('l' APARAN DE LEI:AT SNOPI I C11 TAI L I, LA DREAPTA 7OCea mai simplä, utoari solidi, collst.ruitì 611 totul din otel
Ultima per%ec /lane, Model 1S0DIN RENi1MITA FABRICA
JOHNSTON HARVESTER Comp., Batavia (America)par Garantie pentri.i buna functio»tare material solid
I3UCUHES'l'l. 'l'ipogralla EPOCA, Strada Cleulenlrel, No. :I.. BUC11RESTI
